Ciroza Hepatica Licenta

Cuprins
PARTEA TEORETICA..............................................................................................................................2
INTRODUCERE.....................................................................................................................................2
ANATOMIA FICATULUI.....................................................................................................................5
FIZIOLOGIA FICATULUI.....................................................................................................................6
CIROZA HEPATICA..............................................................................................................................9
ETIOLOGIE........................................................................................................................................9
PATOGENEZA.................................................................................................................................10
SIMPTOMATOLOGIE.....................................................................................................................10
EXAMEN OBIECTIV GENERAL...................................................................................................15
EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI..........................................................................15
DIAGNOTIC POZITIV.....................................................................................................................19
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL........................................................................................................20
COMPLICAŢIILE CIROZEI HEPATICE........................................................................................21
TRATAMENTUL IN CIROZA HEPATICA....................................................................................22
PARTEA PRACTICA...............................................................................................................................25
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZĂ HEPATICĂ....26
STUDII DE CAZ...................................................................................................................................28
CAZUL I...........................................................................................................................................28
CAZUL II..........................................................................................................................................36
PARTEA
TEORETICA
Ingrijirea pacientului cu ciroza hepatica
INTRODUCERE
Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze un subiect din patologia medicinii

interne, şi anume ciroza hepatica. Prezenta lucrare este structurată, prima parte reprezentând o
abordare teoretică a cirozei heaptice, fiind sintetizate aspecte actuale legate de etiologie, asociere
cu alte boli, tratamentul. Partea a doua cuprinde prezentare a 3 cazuri cu aceasta tema , privind
rolul asistentei medicale in ingrijirea pacentului.
Ciroza hepatică este in plina ascensiune epidemiologica. Tot mai multi pacienti
sunt diagnosticati cu aceasta boala datorita absentei screeningului de depistare a bolilor hepatice
la persoanle cu risc(potatori cronici, infectie cu virus hepatitic B, C).
Ciroza hepatica reprezintă stadiul final al hepatopatiilor cronice, caracterizat prin
fibroză extensivă şi prin rearanjarea arhitectonicii hepatice, asociate cu necroze hepatocitare şi cu
apariţia nodulilor de regenerare.
Un concept important îl are Virginia Henderson: “Asistenta medicală este
conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, dragostea de viaţă pentru cei sinucigaşi, ochii pentru cei ce au
orbit de curând, cunoştinţele şi înţelegerea pentru tânăra mamă, mâna pentru cel cu mâna
amputată, vocea pentru cel prea slab de a vorbi”. Pornind de la această concepţie, asistenta
medicală trebuie să corespundă anumitor cerinţe: punctualitate, certitudine, conştiinciozitate,
responsabilitate şi folosirea cunoştinţelor profesionale.
Virginia Henderson a elaborat un concept propriu de îngrijiri nursing, pe care l-a
numit ”model conceptual”. Astfel, individul ca bolnav sănătos, este văzut ca un întreg de 14
nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă. Dacă una din nevoi nu este pe deplin
satisfăcută, individul nu este independent, deoarece nevoia fundamentală este o necesitate vitală
esenţială a persoanei umane, care conferă starea de bine, conservarea psihicului şi a fizicului.
3
ANATOMIA FICATULUI
Ficatul este cel mai voluminos viscer. Este un organ glandular cu functii multiple si
importante in cadrul economiei generale a organismului. Produsul de secretie a ficatului se
numeste bila. Aceasta intervine in procesul de digestie prin emulsionarea grasimilor.
Sistemul de canale prin care bila e condusa in duoden, constituie caile biliare
extrahepatice .
Fig 1. Anatomia ficatului

Ocupa intreg hipocondrul drept, in partea superioara a epigastrului si o parte din
hipocondrul stang. Trei patrimi ale organului sunt situate in jumatatea dreapta a corpului.
Posterior ficatul se proiecteaza pe ultimele trei vertebre toracice. Pe peretele anterior, limita
superioara care se stabileste in clinica prin percutie, corespunde unei linii usor concave in sus, ce
pleaca de la un punct situat pe coasta a cincea la nivelul liniei medioclaviculare drepte si ajunge
4
cu 2 cm mai jos in spatiul V intercostal stang tot pe linia medioclaviculara. In partea laterala
ficatul se proiecteaza pe o linie convexa cuprinsa intre coasta a- V-a dreapta si un punct situat pe
linia axilara dreapta la 2 cm sub arcul cartilaginos al coastelor.
Ficatul are o greutate de aproximativ 1400-1500g, aproximativ 28 cm diametrul
transversal , 8 cm in sens vertical si 18 cm in sens antero-posterior. Culoarea ficautlui e rosie
bruna. Intensitatea culorii variaza in raport cu cantitatea de sange pe care o contine: un ficat
cingestioant, plin cu o cantitate mai mare de sange, are o culoare mai inchisa. Ficatul are
consistenta elastica , aspect lucios.
FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul este un important organ metabolic. El intervine in metabolismul intermediar al

glucidelor, proteinelor si lipidelor; detoxifica organismul, transformand unele substante toxice in
compusi nenocivi pe care ii elimina; sintetiteaza proteine plasmatice printre care si unii factori ai
coagularii. Rolul atat de comlex in cadrul proceselor metabolice este ilustrat si prin situatia
ficatului in cadrul aparatului circulator.
Spre deosebire de pancreas, care are structuri glandulare distincte pentru secretia interna,
ficatul foloseste atat pentur secretia externa, cat si pentru multiplele activitati metabolice aceleasi
celule hepatice.
Ficatul este considerat laboratorul organismului, pentru ca el ia parte la digestia
intestinală, depozitează, degradează şi sintetizează diferite substanţe, menţine compoziţia
plasmei, echilibrul glucidic, lipidic şi hidric, sintetizează fermenţi necesari funcţiilor proprii sau
pentru alte organe, controlează debitul sanguin, are rol antitoxic, hematopoietic, termoreglator.
Ficatul:
● mentine compoziţia plasmatică (homeostazei)
● menţine nivelul glicemiei;
5
● transformă grasimile în forme mai usor oxidabile;

● sintetizează numeroşi fermenţi necesari activitatilor ţesuturilor;
● degradează hormonii circulanţi în exces;
● reglează metabolismul apei şi controlează debitul sanguin;
● opreşte pătrunderea toxinelor în organism.
Cele mai importante funcţii ale ficatului sunt reprezentate in urmatoarea schema:
Coagulare Antitoxică
Regenerare
Legate de metabolismul Homeostazie circulator

intermediar
Hematopoetică Termogenetică
Depozit
Detoxifiere Biligeră
Fig 2 Functiile ficatului

Functia biliara
Constă în formarea şi eliminarea bilei din ficat, fiind o funcţie secreto-excretoare.
Bila este formată în celulele hepatice şi celulele Kupffer, ea conţinand apă şi săruri
biliare, pigmenti biliari- reprezentaţi de biliverdină şi bilirubină, colesterol- produs de oxidare
rezultând din alimente sau din sinteza hepatică (variaza cu alimentatia) si altele
Sărurile biliare îndeplinesc mai multe roluri: emulsionează grăsimile şi potenţează
lipaza pancreatică, formează cu grăsimile şi vitaminele liposolubile A, D, E, K. Bila hepatică se
formează continuu şi în perioadele interdigestive se acumulează şi se concentrează în vezicula
biliară. Eliminarea în duoden se face pe cale umorală si pe cale reflexa.
Metabolismul substantelor minerale
Ficatul reprezintă un depozit de Fe 3-4 g, Cu, ioni de Na, K şi Cl ce pot fi utilizaţi când
nevoile organismului o cer.
6
Metabolismul apei
Prin procesele metabolice ficatul reprezintă un depozit de apă şi datorită neutralizării
hormonului antidiuretic, este un reglator al apei în organism.
Metabolismul vitaminelor
În ficat se găsesc majoritatea vitaminei, A, B1, B2, B12, D, K, PP; este organul ce1 mai
bogat în vitamina A (conţine până la 95% din cantitatea de vitamina A a organismului)
Functia hematopoietica
Ficatul formează hematii în perioada intrauterină a fătului, fiind în acelaşi timp şi loc de
distrugere a hematiilor îmbătrânite..
Functia antitoxica
Are rolul de a neutraliza, inactiva şi elimina substanţele străine organismului sau
proprii dar în exces, ce pot avea efecte toxice.
De asemenea are funcţie imunogenică datorită eliminării germenilor prin bilă.
Mentinerea echilibrului acido-bazic
Ficatul are rol în reglarea echilibrului acido-bazic intervenind în transformarea acidului
lactic în glucoză, formarea amoniacului din acizi aminaţi. Datele mai noi arată că, la nivelul
hepatic, ar fi prezent un senzor pentru oxigen - o proteină hem cu rol în reglarea secreţiei de
eritropoietină.
Functia termoreglatoare
Funcţia termogenetică a ficatului constă în aceea că în acest organ, datorită
metabolismului său foarte intens, se produc mari cantităţi de căldură necesară menţinerii
temperaturii corpului.
7
CIROZA HEPATICA
Ciroza hepatică (CH) reprezintă stadiul final al hepatopatiilor cronice, caracterizat prin
fibroză extensivă şi prin remanierea arhitectonicii hepatice, asociate cu necroze hepatocitare şi cu
apariţia nodulilor de regenerare.
ETIOLOGIE
Fig 3. Aparitia cirozei hepatice

1.Cauze virale: B,C şi D (CH postnecrotică)
2.Cauză alcoolică (ciroză Laennec)
3. Cauză colestatică - ciroza biliară primitivă - ciroza biliară secundară
4.Cauză metabolică - boala Wilson - hemocromatoza - deficitul de alfa1 anti tripsină -
glicogenoza - NASH
5.Cauză vasculară - ciroza cardiacă (insuf. cardiace severe) - ciroza din sd. Budd Chiari
6.Cauză medicamentoasă (metotrexat, amiodaronă, tetraclorură de carbon, izoniazidă)
7.Ciroza autoimună
8
8.Cauză nutriţională (denutriţie, by-pass)

9.Ciroza criptogenetică (de cauză nedeterminată).
PATOGENEZA
Procesele histopatologice ce modifica structura hepatica normala pana la stadiul de ciroza
sunt:
1.Moartea celulară – necroza celulară datorată agresiunii directe
a agenţilor patogeni, secundară unor mecanisme imune, sau prin exacerbarea apoptozei
-necroza trebuie să se producă în timp şi să nu fie masivă -secundar necrozei se produce
colapsul parenchimului.
2.Fibroza – urmează traiectul necrozei
3.Regenerarea celulară⇒noduli⇒compresiune pe sistemul
vascular⇒hipertensiune portala
SIMPTOMATOLOGIE
În fazele incipiente simptomele pot lipsi sau poate exista astenie, sângerări gingivale,
nazale, subicter sau icter sclero-tegumentar.
În fazele tardive aspect tipic: pacient icteric cu abdomen mărit în volum datorită ascitei,
cu ginecomastie, atrofii musculare. ♦ Simptome datorate etiologiei bolii.
Durerea (hepatalgia) are sediul in hipocondrul drept cu iradiere epigastrică, hemitorace
drept posterior, umăr drept, intensitatea acesteia fiind redusă in hepatita cronica si mai
puternică in caz de prezenta a vreunui abces.
Ciroza poate fi compensată (fără icter sau ascită) , sau decompensată vascular insotita de
ascită, edeme,icter.
Simptomatologia este dată de disfuncţia parenchimatoasă: sindrom neurasteniform,
scădere ponderală, hepatalgii, febră (citoliză intensă), prurit, epistaxis, gingivoragii,
hipertensiunea portală: discomfort, balonări, sindrom gazos insotit de ascită.
9
Fig 4. Ascita
Ciroza compensată
Prin ciroză compensată se înţeleg primele stadii evolutive ale acesteia, înaintea
instalării ascitei, a edemelor şi a manifestărilor avansate de insuficienţă hepatocitară (icter,
manifestări hemoragipare, encefalopatie, hepatică, hipoalbunemiei sub 50-30% Cl sub 4%,
capacitate, de depozitare a BSF sub 12mg/min./100ml).
Surprinderea acestui stadiu nu este facilă întrucât în această perioadă pacienţii nu se
recunosc bolnavi, de obicei îşi continuă activitatea în producţie şi au simptomatologie
funcţională destul de săracă (oarecare astenie, exacerbată postprandial digestii mai dificile,
flatulenţă, gingivoragii). Descoperirea bolii este mai uşoară la bolnavii cunoscuţi şi trataţi pentru
hepatită cronică agresivă. Apariţia splenomegaliei, indurarea ficatului, cu suprafaţă neregulată şi
margine ascuţită, a palmelor hepatice şi eventual a varicelor esofagiene şi a steluţelor vasculare
sunt date esenţiale pentru recunoaşterea bolii.
Ciroza decompensată
Ciroza cu decompensare portală reprezintă stadiul în care este de regulă necunoscută
ciroza după apariţia ascitei. Caracterele cirogene ale ascitei (ombilic excentric spre pube şi
deplasat, circulaţie colaterală de tip portal pur, porto-cav sau cavo-cav splenomegalie, ficat
10
cirotic, matitate declivă, cu concavitate superioară, deplasabilă pe flancuri, transudat cu citologie

săracă, varice esofagiene) ne feresc de confuzii. Instalarea ascitei este precedată şi/sau însoţită de
oligurie, edeme gambiere, meteoris acentuat, dureri abdominale. Volumul ascitei este variabil.
Fig 5. Circulatia hepatica

Ciroza cu decompensare parenchimatoasă este stadiul cel mai avansat al cirozei, de
cela mai mult ori însoţit şi de decompensare portală. Din punct de vedere clinic impresionează
semnele de encefalopatiei hepatică cronică: astenie marcată, oarecare obnubilare, tulburări de
vorbire, fetor hepatic, flapping tremor. În plus, menţionăm scădere ponderală, icter sau subicter,
sindrom hemoragipar. Ficatul se atrofiază.
În acest stadiu sunt prezente în grad variabil simptome şi semne ce constituie expresia
clinică a dereglarilor fiziopatologice induse de procesul cirogen. Manifestările clinice se pot
sistematiza în 5 sindroame şi anume:
1. Sindromul hipertensiunii portale.
2. Sindromul ascito-edematos
3. Sindromul icteric
11
4. Sindromul hemoragipar
5. Sindromul neuroendocrin
1. Sindromul hipertensiunii portale

Are ca expresie clinică o triadă simptomatică ce se instalează treptat.
a) Dispepsia gazoasă şi meteorismul ireductibil datorită tulburării resorbţiei gazelor şi
hipoxiei peretelui intestinal;
b) Dezvoltarea circulaţiei colaterale externe si interne, expresie a şhuntării sângelui
portal.
c) Encefalopatia portală – expresie a intoxicaţiei sistemului nervos cu produşi de
degradare intestinală (amoniac, amine, derivaţi fenolici) ce nu au mai ajuns sa fie metabolizaţi
în ficat datorită shuntului portosistemic.
În perioada iniţială apar: alterări în comportare şi judecata, alterări faţă de
personalitatea sa, tulburări de emotivitate ce merg până la apatie-depresie sau euforie-agitaţie;
somnolenţă, inversarea ritmului somn-veghe.
Apoi se adaugă astenia cu îngreunarea activităţii mentale, tulburări de orientare,
confuzii, fatigabilitate. Dificultatea de exprimare şi defecte de vorbire până la dezordine,
inexactitate, incoerenţă.
2. Sindromul ascito-edematos
Este cel care realizează aşa-numita "decompensare vasculară a cirozei”. Ascita este
acumularea de lichid transsudativ în cavitatea peritoneală care se instalează lent şi nu este
decelabilă clinic când lichidul se află sub 0,5 – 1 l; când aceasta este voluminoasă duce la
distensia şi hemierea ombilicului. Edemele localizate îndeosebi la nivelul membrelor inferioare
sunt albe, moi.
3. Sindromul icteric
Icterul poate constitui primul simptom clinic al unei ciroze. Este un icter de tip hepatic
caracteristic pentru decompensarea cirozei, adesea insoţită de ascită.
În ciroza biliară primitivă, icterul, simptomul major, este de tip reversibil, se însoţeşte
de urini închise şi scaune decolorate. Se adaugă pruritul persistent, generalizat, produs de
retenţia sărurilor biliare.
4. Sindromul hemoragipar
12
Se manifestă prin: epistaxis, gingivoragii, gastroragie hemoragii cutanate (purpură,

hematoame). Este un sindrom mixt prin coagulopatie, trombocitopenie şi vasculopatie.
5. Sindromul neurologic
Manifestarile neurologice sunt consecinţa encefalopatiei portocave, a insuficienţei
hepatocelulare avansate şi a tulburarilor hidroelectrolitice (hiponatremie, hipopotasemie).
Apar destul de precoce tulburări de memorie la care se adaugă tulburări psihice.
Acestea sunt: delir, dezorientare, crize de agitaţie, tulburări ale stării de consistenţă de
somnolenta (obnubilare) până la coma profundă.
Examenul obiectiv poate depista flapping tremor sau „asterixis”: mişcări involuntare,
scurte, de flexie, extensie ale mâinii din articulaţia metacarpo-falangiană sub formă de secuse,
asemănătoare cu bătaia aripilor păsărilor.
Modificari cutanate sunt reprezentate de steluţele vasculare (angioamele stelate) dispuse

pe teritoriul vascular al venei superioare; eritemul palmar: coloraţia roşu-aprins a eminenţelor
tenare şi hipotenare şi a pulpei degetelor; zone cutanate rotunde mai palide decât restul pielii,
corespund unei ischemii consecutive scurtcircuitelor vasculare; modificăari ale fanerelor: la
ambele sexe se produce o scădere a părului axilar şi pubian.
13
Fig 6. Aspect macroscopic al cirozei hepatice comparative cu strctura hepatica normala
EXAMEN OBIECTIV GENERAL

Ficatul poate fi găsit mărit, normal sau atrofic în funcţie de faza evolutivă şi de tipul
etiopatogenic al cirozeiUrmărirea dimensiunilor hepatice arată tendinţa spre micăorare a
ficatului.Consistenţa organului este totdeauna fermă., uneori dură, iar marginea inferioara simte
subţiată în faze avansate - tăioasă.Uneori lobul stâng este redus la o simplă lama subţire, uşor
acroşabila.
Suprafaţa accesibilă palpării poate fi regulată dar deseori se simt neregularităţ macro
sau micronodulare dure în special în faza respiratorie. Spre deosebire de ficatul sensibil şi
dureros din hepatitele cronice în ciroze ficatul este insensibil şi nedureros
În cirozele cu ascită abundentă, ficatul este împins spre torace, greu palpabil sau numai
în pozitie de decubit lateral stâng.
Splina este totdeauna mărită în ciroze. Splenomegalia poate fi moderată, palpabilă la
nivelul rebordului costal sau imediat sub rebord, deseori depaşeşte cu 2-4 laturi de deget
marginea costală. Este fermă, nedureroasă şi în general pastreaza forma organului.
Splenomegalia se poate dezvolta descendet în flanc sau transversal spre epigastru
EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI
Modificările parametrilor funcţionali biochimici pot fi cuprinse în 4 sindroame majore

şi anume:
- Sindromul de hepatocitoliză
- Sindromul de deficit funcţional hepatic sau sindromul hepatopriv
- Sindromul de inflamaţie sau de reacţie mezenchimală
- Sindromul colestatic (excretobiliar)
a) Explorarea sindromului de hepatocitoliză
14
Sindromul de hepatocitoliză reprezinta alterarea integrităţii hepatocelulare.

În acest scop se fac următoarele determinări:
- Transaminazele: - TGP (transaminaza glutanico-piruvică)- are valori mult crescute
în ciroza alcoolică
- TGO (transaminaza glutanico-oxalacetică)
În ciroza hepatică însoţită de un sindrom hepatocitolitic moderat, valorile medii ale
ASAT/ALAT sunt de 34/33 U.I.
- Aldalozele şi alte enzime 1-2 U.S.L.
- Sideremia (fierul seric) 90-140 μg%
Acestea nu sunt specifice numai leziunilor ficatului, rezultate crescute putem găsi şi în
sclecroza altor organe.
b) Explorarea sindromului de deficit funcţional hepatic sau sindromului hepatopriv.

Pentru evaluarea insuficientei hepatice, semnificative sunt următoarele teste:
1. Teste care evaluează activitatea metabolică şi de sinteză
a) Teste care se referă la metabolismul protidic.
Determinarea proteinelor: albumine, globuline. Valori sub 3g% ale albuminemiei
semnifică iminenţa instalării ascitei. Valori sub 2g% ale albuminemiei indică un prognostic
sever.
- Teste de coagulare: timp Quick, timp Howell, concentraţia de protrombină. Scăderea
indicelui de protrombină sub 70% necorectată de administrarea parenterală de vitamina K, se
corelează cu masa hepatocitară funcţională restantă. Valori sub 50% ale indicelui de
protrombină au prognostic foarte rezervat.
- Testul Koller: precizează dacă alterarea timpului Quick se datorează unei
insuficienţe hepatice ori unei cauze extrahepatice, cum ar fi: deficitul de absorţie a vitaminei K
la nivelul intestinului, n caz de icter mecanic. Testul Koller ne ajută la difernţierea unui icter
mecanic de unul parenchimatos.
- Dozarea fibrinogenului: scăderea fibrinogenului seric apare în stadiile avansate de
boală. Valori sub 200 mg% ale fibrinogenului au semnificaţie prognostică gravă.
- Amoniemia: ne oferă date referitoare la encefalopatia portală.
N=14 ± 4 Ug % în plasma
15
b) Teste care se referă la metabolismul glucidic.

- Testul hiperglicemiei provocate (testul toleranţei la glucoză).
- Testul toleranţei la galactoză - capacitatea ficatului de a metaboliza galactoza fără
intervenţia insulinei.
c) Teste care se referă la metabolismul lipidic
- Determinarea lipidemiei.
2. Teste care explorează fenomenele metabolice excretorii şi circulatorii.
Capacitatea ficatului de a epura plasma poate fi cercetată prin:
- Testul cu B.S.P. (bromsulfonftaleina) sau retenţia de B.S.P
- Clearence-ul B.S.P (volumul de plasmă epurat de celulele hepatice într-un
minut scade în afecţiuni hepatice).
a) Explorarea sindromului de inflamaţie sau de reacţie mezenchimală.
Pentru aceasta efectuăm:
- VSH
- Teste de disproteinemie: Takata-Ara, Thymol, Sulfat de Zn.
- Electroforeza - albumine 60%
- globuline 40% din care α1=6%, α2=9 %, β3=14 %, γ=15-18%
b) Explorarea sindromului excretobiliar
Determinarea bilirubinemiei 1 mg% directă 0-0,2 mg %, indirectă 70% din cea totală.
În ciroza hepatică bilirubinemia este în general uşor crescută cu valori medii.
Explorări funcţionale cu semnificaţie etiopatogenică

Se fac următoarele determinări:
- Ag HBs (antigen Australia) este prezent în sângele bolnavilor, în hepatita virală B
- Ac HBs (anticorpul anti HBs) - apariţia anticorpilor are o semnificaţie favorabilă
pentru evoluţia procesului hepatic.
- Complementul seric
- Alfa feto-proteina este prezentă la 70% dintre bolnavii cu cancer primitiv hepatic.
- IDR Casoni pentru chist hidatic.
Explorari morfologice
16
a. Puncţia biopsie hepatică - furnizează materialul pentru examenul histologic, caruia îi

revine rolul principal în confirmarea diagnosticului de ciroză.
Gradul de dezvoltare al cirozei se estimează în exclusivitate la examenul histologic
după proporţia de parenchim transformată în noduli: până la 10% = stadiul I 50% = stadiul II,
100% = stadiul III.
b) Laparoscopia - vizualizarea directă a ficatului cu ajutorul unui aparat numit
laparoscop. Este indicată în stadiile incipiente, compensate, dar nu este o metoda frecvent
utilizată.
c) Ecografîa abdominală - poate să aducă date în sensul susţinerii diagnosticului şi
anume: aspectul ficatului, dimensiunile splinei, prezenţa semnelor de hipertensiune portală,
prezenţa lichidului de ascită, dimensiunile venei porte, pereţii dublii ai colecistului.
d) Scintigrama hepatică - este o metodă prin care se evaluează starea funcţională a
ficatului şi în situaţia în care acesta este dificil de palpat (obezitate, ascita sub presiune). Se
folosesc izotopi radioactivi: aur coloidal, roz bengal, albumina umană.
e) Radiografia baritată a esofagului - pune în evidenţă varicele esofagiene.
f) Esofagoduodenoscopia - este o metodă directă pentru vizualizarea varicelor
esofagiene cât şi pentru stabilirea mărimii acestora. Vizualizarea varicelor pe cale endoscopică
ne permite o mai bună apreciere a numărului, volumului şi a localizării acestora.
g) Explorări angiografice sunt indicate numai la ciroticii care ridică probleme de
diagnostic şi tratament al hipertensiunii portale, mai ales după sângerare.
h) Metoda splenoportografică ne oferă posibilitatea măsurării presiunii splenice, care
în genere, corespunde presiunii portale.
i) Paracenteza se practică de regulă în mod explorator pentru detectarea ascitei şi
pentru examinarea lichidului de ascită. Când volumul ascitei este apreciabil la examenul clinic,
efectuarea paracentezei este facilă şi se execută după tehnica obişnuita în fosa iliacă stângă, la
unirea treimii medii cu cea externă a liniei ombilico-iliace.
Lichidul de ascită obţinut este supus examenului macroscopic, biochimic (dozarea
proteinelor), citologic şi bacteriologic. În ciroze acesta este clar, galben-citrin. Intensitatea
culorii galbene depinde de gradul bilirubinei şi de concentrarea lichidului în proteine.
17
Uneori poate avea un aspect sero-sanguinolent, aspect care, dacă este pasager se
datorează unui vas înţepat, dacă este persistent semnifică fie un sindrom hemoragipar în cadrul
cirozei, fie existenăa unui proces neoplazic.
Lichidul tulbure sugerează infecţia.
Reacţia Rivolta este în generel negativă, iar concentraţia în proteine sub 25%.
Concentraţii mai mari în proteine se întâlnesc în ascitele inflamatorii şi neoplazice.
DIAGNOTIC POZITIV
Diagnosticul pozitiv al cirozei rezultă din însumarea datelor clinice cu cele funcţional-
biochimice şi mai ales morfologice.
Diagnosticul de suspiciune vizează mai ales pe potatorii cronici cu hepatomegalie şi pe
cei cu hepatită cronică postvirotică cu teste hepatice constant pozitive.
Sunt cunoscute 3 stagii de recunoaştere a cirozei hepatice:
1. Suspicionarea acesteia în baza datelor clinice, anamnezei, a examenului obiectiv şi
a examenelor de laborator.
Diagnosticul de ciroză devine evident la un bolnav cu hepatită virotică în antecedente,
mai ales cu virus non A non B şi cu persistenta Ag HBs în sânge sau cu o istorie îndelungată de
consum abuziv de alcool, care în prezent se plânge de astenie, tulburări dispeptice, manifestări
hemoragipare, scădere ponderală şi icter. Este necesar ca boala cronică de ficat să fie
recunoscută în stadiul de hepatită cronică sau de ciroză incipientă când poate fi controlată sub
tratament.
Probele de laborator de certitudine sunt: albuminemia sub 3,5 g%, Cl BSF sub 6% cu
Ti2 prelungit peste 10 minute.
2. Confirmarea morfologică a diagnosticului de ciroză prin PBH şi laparoscopie. PBH
este foarte sugestivă mai ales în ciroza micronodulară în care leziunile au distribuţie acinoasă
decât în ciroza macronodulară în care distribuţia leziunilor este neregulată.
3. Stabilirea cauzei, a stadiului morfologic şi evolutiv al cirozei, a complicaţiilor, a
caracterului activ sau inactiv al procesului inflamator.
18
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Diagnosticul diferenţial se adresează:
- în faza compensată: hepatomegaliei
- în faza decompensată: ascitei
1. Hepatomegalia trebuie deosebită de cea din:
a) Hepatita cronică are simptomatologia asemănătoare cu cea din ciroză cu deosebirea
că: manifestările hemoragipare sunt mai puţin evidente, lipsesc steluţele vasculare, lipseşte
ginecomastia, lipsesc varicele esofagiene, nu există circulaţie colaterală, consistenţa ficatului
este mai puţin fermă şi marginea anterioară nu este ascuţită. La acestea se adaugă explorarea
morfologică care este decisivă.
b) Cancerul hepatic primitiv este însoţit de dureri de icter. La precizarea
diagnosticului contribuie: alterarea rapidă a stării generale, testele de explorare hepatică sunt
normale, este prezentă alfafetoproteina, ecografia şi scintigrafia evidenţiază imaginea
caracteristică.
c) Chistul hidatic evoluează cu o stare generală bună şi testele pentru hidatidoză
pozitive. Şi în acest caz scintigrafia are imaginea caracteristică.
d) Sifilisul hepatic prezintă o stare prelungită febrilă şi seroreacţii pozitive, survine în
cadrul altor visceropatii luetice.
e) Ficatul alcoolic necirotic
Diferenţierea se face prin: marginea anterioara a ficatului, ce este rotundă în toate
stadiile, în hepatita alcoolică şi steatoză, consistenţa ficatului este moale, splenomegalia este
mai puţin evidentă decât în ciroză, semnele de hipertensiune portală lipsesc.
2. Ascita trebuie diferenţiată de cea de cauze nehepatice.
Acest lucru se face după simptomatologia de însoţire şi anume: icter, steluţe vasculare,
palmele roşii, mucoasa bucală carminată, hepatosplenomegalie sau ficat atrofic cu
splenomegalie, sindrom hemoragipar, tulburări dispeptice, probe funcţionale hepatice alterate.
Ascita trebuie diferenţiată de alte revărsări peritoneale:
- peritonita tuberculoasă şi carcinomatoza peritoneală în care examenul local pune în
evidenţă formaţiunile tumorale sau matitatea în „tabla de şah”, testele hepatice sunt
nealterate, lichidul este exudat
- sindromul Budd - Chiarri: ascita gigantă, instalată rapid cu lichid bogat în proteine
19
- sindromul Demons - Meigs, din tumorile benigne ovariene

- revărsatele peritoneale ale cardiacilor în cadrul insuficienţei cardiace congestive.
Ascitele cu peste 3,2 g% proteine sunt de natură canceroasă, nu cirotică, dar poate fi şi
suprainfectată.
COMPLICAŢIILE CIROZEI HEPATICE

1. Hemoragia digestivă superioară (HDS)
Este una dintre cele mai frecvente complicatii intalnite in ciroza hepatica; ea survine prin
ruperea varicelor esofagiene si se manifestă în functie de intensitatea sa, prin hematemeză şi/sau
melenă.
De cele mai multe ori HDS este brutală şi masivă cu instalarea stării de soc hemoragic,
datorita hipertensiunii venoase (creşterea presiunii portale). Sediul hemoragiei este descoperit
prin endoscopia efectuată de urgenţă în plină sângerare.
Tratamentul de urgenţă prevede menţinerea bolnavului într-un echilibru care să permită
aplicarea măsurilor radicale: introducerea unei sonde nazogastrice prin intermediul căreia se
evacuează sângele gastric şi se fac spălaturi cu apă şi gheaţă si montarea unui cateter venos prin
care se introduce sânge proaspăt izogrup pentru refacerea volemiei.
2. Encefalopatia portohepatică
Apare datorita urmatorilor factori: aportul prea crescut de proteine faţă de toleranţa
scăzuta la proteine, hemoragiile digestive prin varice esofagiene rupte, ulcer, sindrom
hemoragie, medicaţie tranchilizantă, narcotice, diuretice (hipopotasemie) paracenteze masive,
intervenţii chirurgicale, tetraciclină administrată în sarcină, abuz acut de alcool, infecţii acute.
Pentru prevenirea encefalopatiei hepatice, pe lângă evacuarea sângelui din stomac,
se vor face clisme evacuatorii repetate.
3. Peritonita bacteriana spontana
Apare la 10-22% din bolnavii cu ciroza hepatica si ascita. Peitonita bacteriana spontana se
defineste ca fiind infectia lichidului ascitic in absenta unei surse infectioase
intraabdominale(colecistita, apendicita, pancreatita etc.).
Infectia se produce pe cale hematogena cu bacterii in special din tubul digestiv. Mortalitatea la
bolnavii cu peritonita bacteriana spontana este de 50-70 %.
5.Tulburări funcţionale şi complicaţii renale
20
Reţinerea Na de către rinichi şi implicit formarea ascitei şi edemelor.

Insuficienţa renala circulatorie caracterizată prin: oligurie, azotemie, hiponatremie de
diluţie; funcţia tubulară - nealterată; osmolaritatea urinară crescută; natriureza scăzuta.
TRATAMENTUL IN CIROZA HEPATICA

Obiective:
- Oprirea evoluţiei procesului cirogen (prin înlăturarea factorilor etiologici daca este
posibil) insotit de terapia patogenică
- Menţinerea capacităţii funcţionale a parenchimului restant prin menajarea igieno-
dietetica a organului şi stimularea sa funcţională.
- Prevenirea şi tratarea complicaţiilor.
Realizarea acestor obiective se obţin prin:
- măsuri igieno-dietetice
- tratament medicamentos
- tratament chirurgical
1. Tratament igieno-dietetic
 Repaus la pat- cca 16-18 ore/ zi în faza compensată
- absolut în faza ascitică.
 regim echilibrat: proteine 12-15%, lipide 20-30%, glucide 45%;
raţia calorică normală 2500-3500 calorii.
În cazul riscului de encefalopatie portală se vor reduce proteinele.
Mesele vor fi fracţionate deoarece enzimele digestive sunt în deficit. Se vor elimina din
alimentaţie conservele, grăsimile prăjite.
Alimente permise: carnea de animal tânăr, brânza de vaci, caş, peşte de apa dulce,
lapte, ouă, pâine albă fără sare, paste făinoase, zahăr 30-40 g/zi, orez, griş, legume şi fructe
proaspete, uleiuri vegetale şi cantităţi mici de grăsimi animale (unt 10-15 g/zi), smântână sau
frişca 50 g/zi.
21
 În sindromul ascitic-edematos dieta va fi desodată sub 1 g NaCl/zi, motiv pentru care se

vor exclude alimentele sărate: carnea de vacă, de miel, porc, vânat, peşte, mezeluri,
margarina, măsline, ciocolata, cacao, plus medicamentele cu sodiu şi apa mineralş.
2 Tratament patogenic.
a. Tratamentul cirozei compensate inactive presupune:
 Măsuri restrictive: suprimarea alcoolului şi a medicamentelor hepatotoxice. Repaus la pat 12
ore/zi. Internarea în sanatoriu de 2 ori pe an, câte 3-4 săptămâni pentru control.
 Dieta: în caz de asociere a diabetului zaharat şi/sau a pancreatitei cronice, aportul de glucide
şi grăsimi va fi redus în mod corespunzător; dacă malabsorbţia şi starea de nutriţie nu pot fi
corectate cu dieta obişnuita se vor introduce în alimentaţie trigliceridele cu lanţuri medii
 Medicaţie: -suplimentare cu vitamine din grupul B
-administrare zilnică pe cale bucală a 4 dragee Electovit sau 4 capsule
Esenţiale.
-Datorită malabsorţiei asociate se recurge şi la calea parenterală,
administrandu-se i.m. sau în perfuzie endovenoasă, o dată sau de doua ori pe săptămâna:
vitamina B1 100 mg, vitamina B6 250 mg, vitamina E 50 mg şi i.m o data pe săptămână
vitamina B12 1000 mg, cu efect de stimulare a regenerării hepatice.
- De asemenea se administrează: Purinor 25 zile pe lună - 4 comprimate/zi,
Metaspar pe cale bucală, Aspatofort în perfuzie, 4 fiole/zi
-Perfuzii cu albumina umana pentru corectarea hipoalbuminemiei sub 3g%
-Silimarina influenţează distrofia hepatocitară. Se administrează 4
comprimate/zi, 15 zile pe lună.
b.Tratamentul în forma activă a cirozei hepatice
Se administrează medicaţie antiinflamatoare, imunoreglatoare, antifibrozantă.
 Corticoterapia are efecte benefice asupra procesului inflamator active
 Azathioprina are acţiune antiinflamatoare si se asociază corticoterapiei în doze medii
 Ciclosporina A produce ameliorări obiective în ciroza biliară primitivă.
 Colchicina inhibă fibroza hepatica prin scăderea sintezei de colagen şi creşterea degradării
Tratamentul chirurgical
22
-se indica în ascitele refractare la tratamentul medical, cu funcţia hepatică relativ bună care au
riscul de a se complica cu insuficienţă cardiacă, respiratorie sau renală.
- se indica in Insuficienta renala functionala (sdr. hepatorenal) din cirozele hepatice nealcoolice,
ciroza biliară primitivă, ciroza infantilă consecutivă atreziei căilor biliare, caz in care se indica
transplantul hepatic.
PARTEA
PRACTICA
23
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZĂ

HEPATICĂ
Cadrele medii medicale trebuie să aibă cunoştinte temeinice despre această boală, dar nu numai,
ele trebuie sa inteleagă semnificaţiile simptomelor, caci din analiza lor se poate stabili diagnosticul, se
poate interveni salvator in cazul agravărilor sau apariţiei unor complicaţii.
Indatoririle asistentei incep inca de la prezentarea bolnavului la consultatii. Bolnavii cu ciroza
sunt o categorie aparte de pacienti, ei fiind foarte sensibili atat psihic cat si fizic, de aceea rolul asistentei
medicale care vine in contact permanent cu acestia este foarte important.
La indicaţia medicului asistenta recolecteaza produse biologice, pregateşte pacientul in
vederea diferitelor explorari atât fizic cat si psihic, insoteşte pacientul la aceste examinari. Totul trebuie
facut cu blândete, tact, siguranţa, fineţe, sprijinind moral bolnavul şi contribuind la buna reuşita a
investigaţiilor şi deci la aplicarea urgentă a tratamentului. Ingrijirea bolnavilor in sectia de boli interne
reprezinta o muncă foarte dificilă, complexă, asigurată de echipa de ingrijire a carei membru este şi
asistenta medicală .
Munca asistentei medicale constă in indeplinirea sarcinilor legate de ingrijirea bolnavului: igiena
mediului, patului, bolnavului, poziţia in pat, efectuarea tuturor examinarilor parachimice cerute de medic,
efectuarea tratamentului, supravegherea şi urmărirea efectului medicaţiei, deci realizarea rolului delegat al
asistentei. Ea este cea care ia masuri de supraveghere permanentă a bolnavului.
Ciroza hepatica constituie o referinta “speciala” chiar cu un tratament corect prognosticul este
rezervat. De aceea rolul asistentei medicale este cu atat mai mare cu cat evolutia este mai imprevizibila.
Fundamentala in aceasta boala este profilaxia. Educatia pentru sanatate facuta de asistenta medicala se
indreapta spre un regim adecvat de viata, fara abuzuri de alcool si medicamente spre tratarea corecta a
tuturor afectiunilor hepatice si generale ale organismului.
24
STUDII DE CAZ
CAZUL I
CULEGEREA DATELOR
NUME SI PRENUME : Ionescu Georgeta

VÂRSTA: 67 ani
SEX: feminin
DOMICILIUL: Galati
STAREA CIVILĂ: casatorită
OCUPAŢIA: pensionară
NAŢIONALITATEA: romană
RELIGIA: ortodoxa
ANTECEDENTE PERSONALE: ciroză hepatică cu ascită diagnosticată cu 2 ani in urmă.
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: lipsite de importanţă.
GRUPA DE SÂNGE: BIII negativ.
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:
 Ciroza hepatica decompensata vascular.
 Encefalopatie
 Hernie ombilicala
MOTIVELE INTERNARII:
 Dispnee marcata de efort si repaos, astenie externa
 Cresterea in volum a abdomenului
 Edeme ale membrelor inferioare
25
 Stare de disconfort abdominal.

ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 67 ani, a fost internată datorită dispneei marcante,
cresterii in volum a abdomenului, endeme ale membrelor inferioare si hernie ombilicala. S-a
stabilit diagnosticul de ciroză hepatică decompensată vascular si parenchimatos. Se adreseaza
clinicii pentru tratament de specialitate.
PROBLEMELE PACIENTEI
-dispnee
-cresterea in volum a abdomenului datorita ascitei
-edeme la membrele inferioare
NEVOI:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a evita pericolele
Tabel 1. Plan de nevoi
NEVOIA MANIFESTARILE PROBLEM SURSE DE OBIECTIV
DE DE E DIFICULTA E
INDEPENDENTA DEPENDENT TE
A
1.Nevoia T.A.= 100/60 mm tahipnee -obstructia Cresterea -evacuarea
de a Hg cailor volumului ascitei
respira si a respiratorii abdominal
avea o -dificultate datorita
buna in a respira ascitei
circulatie
2. Nevoia -masticatie usoara - - - Sa-si
de a bea si -dentitie buna pastreze
a manca -apetit bun independent
- consuma lichide a nevoi de a
in functie de nevoi bea si a
manca
26
3. Nevoia - cantitate urina -transpiratii -diaforeza Refacerea -mentinerea

de a eliminate:<1500ml lichidului unei diureze
elimina /zi ascitic corecte
-scaun normal
frecventa 1/zi
4. Nevoia -postura Edeeme -durere Dipneea -favorizarea
de a se inadecvata gambiere membre mobilitatii
misca si a Volum inferioare
avea o abdominal datorita
buna crescut cresterii
postura greutatii
5. Nevoia -somn profund -adoarme greu -tulburari -spitalizare -pacienta sa
de a dormi -durata somnului -stare ale aiba un
si a se adecvata varstei depresiva somnului somn
odihni odihnitor pe
toata
perioada
spitalizarii
6. Nevoia -vesminte curate si - - - -mentinerea
de a se ingrijite independent
imbraca si adecvate ei nevoii
dezbraca climatului
7. Nevoia -temperatura -temperatura - -proces -pacienta sa
de a mediului ambient 38,9sC hipertremie infectios prezinte
mentine 18-25sC temperature
temperatur corpului in
e corpului limite
in limite normale
normale
8. Nevoia -deprinderi - - - -mentinerea
de a fi igienice riguroase independent
curat, -piele curate ei nevoii si
27
ingrijit, de -par si unghii bine in conditii

a proteja ingrijite de
tegumente spitalizare
le si
mucoasele
9. Nevoia -cunoaste masuri -deplasare -durere -hepatopatie -
de a evita de prevenire a defectuoasa -cresterea decompensate diminuarea
pericolele pericolelor in volum a durerii
-nu isi poarta abdomenul -favorizarea
singura de grija ui diurezei si
-edemele evacuarea
gambiere asciteti
10. -debit verbal - - - -crearea
Nevoia de normal unui climat
a -relatii anevoioase care sa
comunica cu familia incurajeze
pacienta sa-
si exprime
problemele
si
sentimentel
e
11.Nevoia -credincioasa - - - - mentinerea
de a -participa independent
actiona ocazitional la ei nevoii
conform slujbe religioase
propriilor
convingeri
si valori,
de a
practica
religia
28
12. - integritate fizica - - - -mentinerea

Nevoia de si psihica independent
a fi -dragoste fata de ei
preocupat munca sa
in vederea
realizarii
13. -uneori - -spitalizare -sa
Nevoia de - inactivitate indeplineasc
a se -plictiseala a cel putin o
recreea activitate
care-i face
placere
14.Nevoia -receptiva la tot ce - - - -educarea
de a invata este nou pacientei cu
cum sa-ti privire la
pastrezi boala si
sanatatea prevenirea
ei
29
Tabel 2. Pland de ingrijire pacient I
Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

Ingrijire
1.DISPNEE Pacienta va avea o respiratie Am asezat pacienta in pozitie Dupa masurile aplicare la o ora starea
cu o frecventa in limite ortopneica pentru a favoriza pacientei este usor ameliorata frecventa
fiziologice in decurs de 4-5 respiratia, asezand in spatele repiratiei fiind de 20/min-la 12 ore de la
zile. pacientei doua perne. interventii starea pacientei s-a mai
Am aerisit salonul. imbunatatit, frecventa respiratiei fiind
Am invatat pacienta sa de 18/min pulsul este de 90/min iar
respire corect (sa inspire TA=140/60mmHg
profund pe nas si sa expire pe
gura)
Pacientei I s-a administrat
oxigen pe masca 6l/h cu
intermitenta 10 min de doua
ori pe ora. Am supravegheat
cu mare atentie modul de
administrare a O2 –debitul lui
si frecventa administrarii
oxigenului.S-a efectuat
paracenteza
2. ALIMENTATIE Pacienta sa fie echilibrata Am prezentat pacientei In primele 2 zile pacienta s-a
30
INADECVATA PRIN nutritional si hidroelectolitic necesitatea unei diete alimentat si hidratat per- insuficient
DEFICIT in 3 zile hiposodate. In urmatoarele zile pacienta a reusit
Am intocmit o lista cu sa manance satisfaca-tor si sa se
alimentele permise si hidra-teze cu 1500ml lichide.
intersise, educand familia si
am cerut de la bucataria
spitalului respectarea
regimului.
Au fost explorate gusturile
pacientei.
Alimentele au fost servite la
ore regulate.
Aportul de proteine s-a
scazut deoarece pacienta
prezenta encefalopatie.
Alimentatia era bogata in
glucide si lichide (suc
natural, apa plata,
ceaiindulcit cumiere)
Pe parcursul rezolvarii
encefalopatiei se vor
suplimenta carentele in
31
proteine.
La indicatiile medicului
pacientei i s-a administrat
Polivitamine 3x1/zi
Pentru refacerea
parenchimului hepa-tic i s-a
administrat Aspatofort 2x1f
in 500ml glucoza 5%/zi
Dupa rezolvarea
encefalopatiei i s-a
administrat hidroli-
zante de proteine
(Amnioplamal ) 500ml/zi
3. ELIMINARE Pacienta sa fie echilibrata Zilnic s-a efectuat bilantul Pacienta e echilibrata hidro-
INADECVATA hideoelectrolitic si sa nu hidro-electrolitic. electrolitic edemele si ascita s-au
CANTITATIV prezinte risc al infectiilor Ingestia micsorat iar tegumentele sunt suple.
urinare -glucoza 10% 500mlxS In urma tratamentului administrat ,
+10U.I. insulina pacienta nu mai prezinta infectie
-dextran 40-500ml urinara.
-suc 1000ml In urma efectuarii paracentezei s-au
-alimente 250g eliminat 4l de lichid ascitic
-plasma 150ml In acest mod acienta respira mai
Excretia usor , frecventa respiratiilor fiind de
32
- diureza 2800ml 18/min

-scaun 300ml
-lichid ascitic 4000ml
pacientei i s-a indicat sa nu
consume mai mult de 1 l de
lichide /zi mai ales din cele
bogate in Na.
Am recoltat urina pentru
examenul rumar de urina si
bacteriologic La aplicarea
sondei vezicale am respectat
regulile de asepsie, sonda
fiind schimbata la 72 de ore.
In urma examinarilor
efectuate s-a decelat prezenta
in examenul de urina a
puroiului si leucocitelor.
Datorita acestui lucru s-a
introdus adminis-trarea
Ampicilinei 6g/24h
Am participat la efectuarea
33
paracentezei prin pregatirea

materialelor si instrumentelor
necesare servind medicul si
aplicand un pansament
compresiv dupa terminarea
punctiei.
4. INCAPACITATEA Pacienta sa-si poata Am ajutat pacienta sa se In urma masurilor luate la 5 zile,
DE A-SI REALIZA efectua singura ingrijirile mobilizeze. pacienta e curata si ingrijita, dar
SINGURA INGRIJIRI personale in decurs de 5 La solicitarile pacientei am refuza sa execute singura si
MEDICALE zile Sa-si exprime raspuns cu promtitudine. activitatiile ce o solicita putin. La 10
acceptul de a indeplini Pacienta a fost ajutata in zile pacienta este mai cooperanta si
ingrijiri de igiena in efectuarea toaletei, incearca sa se imbrace si sa-si
termen de 10 zile. asigurandu-i la pat toate cele efectueze toaleta singura.
necesare.
34
CAZUL II
CULEGEREA DATELOR
NUME SI PRENUME : Rădoi Ioana

VÂRSTA: 62 ani
SEX: feminin
DOMICILIUL: Galati
STAREA CIVILA: căsătorită
OCUPAŢIA: pensionară
NAŢIONALITATEA: română
RELIGIA: ortodoxă
ANTECEDENTE PERSONALE: - cunoscută de circa 3 ani cu diagnosticul de ciroză hepatică
decompensată vascular, cu repetate internări, cu ameliorarea stării generale.
- consumatoare cronica de etanol
- nu respecta regimul alimentar (ingurgiteaza zilnic 2 l lichid)
- nefumatoare
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:
- mama- diabet zaharat
- tata- nesemnificativ
GRUPA DE SANGE DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:
 Ciroza hepatica etanolica decompensata vascular
MOTIVELE INTERNARII:
: AII pozitiv.
 astenie fizică marcantă,
 tuse cu expectoraţii
 înapetenţă,
 greţuri,
 vărsături
35
ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 62 ani in evidenta cu ciroza hepatica decompensata

vascular de 3 ani , a fost internata pentru astenie fizica marcanta, inapetenta, greturi, varsaturi,
ascita volumioasa, edeme marcate ale membrelor inferioare. La domiciliu nu a respectat
indicatiile de tratament ale medicului si nu a respectat indicatiile de a renunta la alcool. Se
adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.
PROBLEMELE PACIENTEI
- alimentatia carentiala datorita inapetentei, alcoolismului
- anxietate moderata
- dispnee
- cresterea in volum a abdomenului datorita ascitei
-edeme la membrele inferioare
- dificultatea de a se odihni
- riscul unor complicatii infectioase
NEVOI:
1. Nevoia de a se alimenta si hidrata
2. Nevoia de a respira
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a dormi si se odihni
5. Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
6. Nevoia de a evita pericolele
Tabel 3. Plan de nevoi pacient II
NEVOIA MANIFESTARILE PROBLEME SURSE DE OBIECTIV
DE DE DIFICULTA E
INDEPENDENTA DEPENDENT TE
A
1.Nevoia T.A.= 110/60 mm -abdomen -presiune -ascita -evacuarea
ascitei
de a Hg voluminos abdominal
respira si a -tahipnee crescuta cu
avea o -stare post imposibilitate
buna consum alcool a
circulatie expansionarii
36
diafragmatice
-dificultate in
a respira
2. Nevoia -masticatie usoara -dentitie -deficit - Renuntarea la
de a bea si -multiple focare neingrijita carential dependenta de consumul de

alcool
a manca dentare - - alcool
-ingrijirea
-dentitie neingrijita hipovitamino -probleme corespunzataor
-apetit bun za financiare e a dentitiei
- consuma lichide -dependenta -programare
in functie de nevoi alcoolica stomatolog
-malnutritie
3. Nevoia - cantitate urina -transpiratii -retinerea -alimentatie -mentinerea
unei hidratari
de a eliminate:<1500ml lichidului defectuoasa
corespunzatoa-
elimina /zi intraabdomin
re
-constipatie al -evitarea
-alimentatie cosntipatiei
defectuoasa -consult
-hidratare psihiatric
orala
deficitara
-consum
alcool
4. Nevoia -postura adecvata - - - -mentinerea
independentei
de a se
nevoii
misca si a
avea o
buna
postura
5. Nevoia -somn profund -adoarme greu -tulburari ale -spitalizare -pacienta sa
aiba un somn
de a dormi -durata somnului -stare somnului
odihnitor pe
si a se adecvata varstei depresiva
toata perioada
odihni spitalizarii
37
6. Nevoia -vesminte curate si - - - -mentinerea

independentei
de a se ingrijite
nevoii
imbraca si adecvate
dezbraca climatului
7. Nevoia -temperatura -temperatura -pacienta sa
prezinte
de a mediului ambient 36,9sC
temperature
mentine 18-25sC
corpului in
temperatur limite normale
e corpului
in limite
normale
8. Nevoia -deprinderi -trai -tegumente, -absenta apei -deprinderea
de a se ingriji
de a fi igienice riguroase necorespunzat ungii potabile
corespunzator
curat, -piele curate or murdare curente
-spalarea
ingrijit, de -par si unghii bine -familie -dependenta tegumentelor,
a proteja neingrijite destramata alcoolica taierea
tegumente unghiilor
le si -consult
psihiatric
mucoasele
9. Nevoia -cunoaste masuri -edeme -durere -deplasare cu - diminuarea
durerii-
de a evita de prevenire a gambiere dificultate
scaderea
pericolele pericolelor insa nu
edemelor,
le respecta ameliorarea
-isi poarta singura dispneei,
de grija evacuarea
ascitei
10. -debit verbal - - - -crearea unui
climat care sa
Nevoia de normal
incurajeze
a -relatii anevoioase
pacienta sa-si
comunica cu familia exprime
problemele si
sentimentele
11.Nevoia -credincioasa - - - - mentinerea
38
de a -participa independentei
actiona nevoii
ocazitional la
conform slujbe religioase
propriilor
convingeri
si valori, de
a practica
religia
12. - integritate fizica - - - -terapie
psihologica
Nevoia de si psihica
(comportament
a fi
al si
preocupat reintegrare
in vederea sociala)
realizarii
13. -uneori - -spitalizare -sa
indeplineasca
Nevoia de - inactivitate
cel putin o
a se recrea -plictiseala
activitate care-
i face placere
14.Nevoia -receptiva la tot ce - -nepasare -dependenta -educarea
pacientei cu
de a invata este nou alcoolica
privire la boala
cum sa-ti
si prevenirea ei
pastrezi
sanatatea
39
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.DISPNEE Pacienta va avea o Am asezat pacienta in pozitie ortopneica Dupa masurile aplicare la o ora
respiratie cu o pentru a favoriza respiratia ,asezand in starea pacientei este usor ameliorata,
frecventa in limite spatele pacientei doua perne.Am aerisit frecventa repiratiei fiind de 20/min-
fiziologice in decurs salonul.Am invatat pacienta sa respire la 12 ore de la interventii starea
de 4-5 zile. corect (sa inspire profund pe nas si sa pacientei s-a mai imbunatatit,
expire pe gura). Pacientei i s-a administrat frecventa respiratiei fiind de 18/min
oxigen pe masca 6l/h cu intermitenta 10 pulsul este de 90/min iar
min de doua ori pe ora. Am supravegheat TA=140/60mmHg
cu mare atentie modul de administrare a
O2 –debitul lui si frecventa administrarii
oxigenului.S-a efectuat paracenteza pentru
a usura respiratia
2. ALIMENTATIE Pacienta sa fie Am prezentat pacientei necesitatea unei In primele 2 zile pacienta s-a
CARENTIALA echilibrata nutri- diete hiposodate.Am intocmit o lista cu alimentat si hidratat insufficient.In
DATORITA tional si hidroelec- alimentele permise si intersise, educand urmatoarele zile pacienta a reusit
INAPETENTEI tolitic in 3 zile. familia si am cerut de la bucataria sa manan-ce satisfacator si sa se
spitalului respectarea regimului. Au fost hidrasQqteze cu 1500ml lichide.
explorate gusturile pacientei.Alimentele
au fost servite la ore regulate.Aportul de
proteine s-a scazut deoarece pacienta
prezenta encefalopatie.
Alimentatia era bogata in glucide si
40
lichide (suc natural, apa plata, ceaiindulcit

cumiere).Pe parcursul rezolvarii
encefalopatiei se vor suplimenta carentele
in proteine.La indicatiile medicului
pacientei i s-a administrat Polivitamine
3x1/zi.Pentru refacerea parenchimului
hepa-tic i s-a administrat Aspatofort 2x1f
in 500ml glucoza 5%/zi Dupa rezolvarea
encefalopatiei i s-a administrat hidroli-
zante de proteine (Amnioplamal )
500ml/zi
3. ELIMINARE Pacienta sa fie Zilnic s-a efectuat bilantul hidroectrolitic. Pacienta e echilibrata hidro-
INADECVATA echilibrata hidro- Ingestia -glucoza 10% 500mlxS +10U.I. electrolitic edemele si ascita s-au
CANTITATIV electrolitic si sa nu insulin; -dextran 40-500ml; -suc micsorat iar tegumentele sunt
prezinte risc al 1000ml; -alimente 250g; -plasma 150ml suple.In urma tratamentului
infectiilor urinare Excretia- diureza 1400ml;;-scaun 300ml administrat , pacienta nu mai
-lichid ascitic 4000ml prezinta infectie urinara.
pacientei i s-a indicat sa nu consume mai In urma efectuarii paracentezei s-
mult de 1 l de lichide /zi mai ales din cele au eliminat 4l de lichid ascitic
bogate in Na. Am recoltat urina pentru In acest mod pacienta respira mai
examenul rumar de urina si bacteriologic usor , frecventa respiratiilor fiind
La aplicarea sondei vezicale am respectat de 18/min
regulile de asepsie, sonda fiind schimbata
41
la 72 de ore. Am participat la efectuarea

paracentezei prin pregatirea materialelor si
instrumentelor necesare servind medicul si
aplicand un pansament compresiv dupa
terminarea punctiei.
4. DIFICULTATEA Pacientul sa Pacientei i se administreaza lichide calde In urma masurilor luate, pacienta
DE A SE ODIHNI beneficieze de (lapte, ceai de musetel, de tei ) inainte de doarme mai bine noaptea iar
somn cantitaiv si culcare. 0Se intocmeste un program de dimineata se simte mai odihnit.
calitativ odihna in comun de acord cu pacientul
satisfacator Se realizeaza un climat de liniste si confort
care sa nu suprasolicite analizatorii auditivi
si vizuali.Nu se pot administra medica-
mente cu efect sedativ. In acest scop se
administreaza medicamente cu efect usor
sedativ de tipul: Ciproheptadina 1tb la
culcare sau Feniramina 1tb seara la culcare
pentru a evita efectul toxic hepatic al
barbituricilor. Am explicat pacientei
necesitatea respectarii repaosului fizic si al
tratamentului. Pentru a nu-i periclita
respiratia si functia cardiovasculare
pacientului i s-a efectuat paracenteza Pacientul nu prezinta complicatii
5. RISC AL eliminand 4l lichid ascitic. respiratorii si cardiovasculare
42
COMPLICATIILOR Dupa efectuarea tehnicii am dezinfectat Respiratia=18/min

INFECTIOASE locul puntii si am aplicat o compresie TA=100/80mmHg
Pacienta sa nu sterila pentu prevenirea infectiei. Puls=90/min
prezinte riscul Am sfatuit pacientul sa nu se miste prea Pacientul nu prezinta complicatii
complicatiilor mult in pat si sa nu se ridice dupa infectioase, valoarea temperaturii
efectuarea puntii. corpului fiind de 370 C
Am asigurat ca pacienta sa fie echilibrat In urma ingrijirilor efectuate
nutritional administrandu-i o dieta bogata pacientul nu prezinta leziuni
in glucide, itamine si proteine. tegumentare
Se asigura curatenia lenjeriei de pat si de
corp al pacientului pentru a prevenii
alterarea integritatii tegumentare.
Am supravegheat cateterele venoase
aplicate pentru realizarea perfuziilor si m-
am asigurat sa fie schimbata la 72 de ore.
Tabel 4. Plan de ingrijiri paceint II
43
Concluzii
Am ales aceasta lucrare pentru a evidentia gravitatea fenomenelor ce apar in ciroza

hepatica si pentur a trage un semnal de alarma asupra efectelor nocive ale consumului de acool.
Ficatul are rol de detoxifiere a organismului, fiind foarte important in toate procesele
metabolice. Un fenomen inflamator, tumoral, viral, etc care perturba homeostazia acestuia are
repercursiuni asupra intregului organism. Depistarea precoce a unor boli, precum si a unor
tabieturi alimentare gresite poate determina incetinirea proceselor de degradare. O data ajuns
pacientul in spital, asistenta medicala are rol impotant inca de la intrarea acestuia pe poarta
spitalului, ocupandu-se de integrarea, vindecarea si refacerea pacientului.
Am incercat prin aceasta lucrare sa revizuiesc tehnicile de nursing necesare ingrijirii unui
astfel de pacient, insa tematica ramanand inca deschisa.
44
Bibliografie
1.Tratat de gastroenterologie si hepatologie, M. Andreica, Editura Medicala, 2005

2. Tratat de medicina interna, Octavian Fodor, editura Medicala, 1990
3. Chira Olimpia – “ Bolile cronice ale ficatului “, Editura Medicala ,1992 , Bucuresti
4. Galea Gheorghe – “Ciroza Hepatica “ , Editura Medicala ,1983 , Bucuresti
Fig 1: http://www.medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=26036
Fig 2: http://www.romedic.ro/ciroza-hepatica
Fig 3: http://www.bendo.ro/ascita-din-ciroza-hepatica/
Fig 4: http://www.gastromed.ro/Ciroza-hepatica.html
Fig 5: https://www.google.ro/search?q=hepatic&biw=1280&bih=699&source=lnms&tbm=isch
&sa=X&ved=0ahUKEwjguty0kYXNAhWMDRoKHZ8hC5wQ_AUIBigB#tbm=isch&q
=ciroza&imgrc=GmAlypGGfq_RgM%3A
45

Ciroza Hepatica Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ciroza Hepatica Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze un subiect din patologia medicinii

Fig 1. Anatomia ficatului

Ficatul este un important organ metabolic. El intervine in metabolismul intermediar al

● transformă grasimile în forme mai usor oxidabile;

Legate de metabolismul Homeostazie circulator

Fig 2 Functiile ficatului

Fig 3. Aparitia cirozei hepatice

8.Cauză nutriţională (denutriţie, by-pass)

cirotic, matitate declivă, cu concavitate superioară, deplasabilă pe flancuri, transudat cu citologie

Fig 5. Circulatia hepatica

1. Sindromul hipertensiunii portale

Se manifestă prin: epistaxis, gingivoragii, gastroragie hemoragii cutanate (purpură,

Modificari cutanate sunt reprezentate de steluţele vasculare (angioamele stelate) dispuse

Fig 6. Aspect macroscopic al cirozei hepatice comparative cu strctura hepatica normala

EXAMEN OBIECTIV GENERAL

EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

Modificările parametrilor funcţionali biochimici pot fi cuprinse în 4 sindroame majore

a) Explorarea sindromului de hepatocitoliză

Sindromul de hepatocitoliză reprezinta alterarea integrităţii hepatocelulare.

b) Explorarea sindromului de deficit funcţional hepatic sau sindromului hepatopriv.

b) Teste care se referă la metabolismul glucidic.

Explorări funcţionale cu semnificaţie etiopatogenică

a. Puncţia biopsie hepatică - furnizează materialul pentru examenul histologic, caruia îi

- sindromul Demons - Meigs, din tumorile benigne ovariene

COMPLICAŢIILE CIROZEI HEPATICE

Reţinerea Na de către rinichi şi implicit formarea ascitei şi edemelor.

TRATAMENTUL IN CIROZA HEPATICA

 În sindromul ascitic-edematos dieta va fi desodată sub 1 g NaCl/zi, motiv pentru care se

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZĂ

NUME SI PRENUME : Ionescu Georgeta

 Stare de disconfort abdominal.

3. Nevoia - cantitate urina -transpiratii -diaforeza Refacerea -mentinerea

ingrijit, de -par si unghii bine in conditii

12. - integritate fizica - - - -mentinerea

Tabel 2. Pland de ingrijire pacient I

Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

- diureza 2800ml 18/min

paracentezei prin pregatirea

NUME SI PRENUME : Rădoi Ioana

ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 62 ani in evidenta cu ciroza hepatica decompensata

de a bea si -multiple focare neingrijita carential dependenta de consumul de

in functie de nevoi alcoolica stomatolog

6. Nevoia -vesminte curate si - - - -mentinerea

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

lichide (suc natural, apa plata, ceaiindulcit

la 72 de ore. Am participat la efectuarea

COMPLICATIILOR Dupa efectuarea tehnicii am dezinfectat Respiratia=18/min

Am ales aceasta lucrare pentru a evidentia gravitatea fenomenelor ce apar in ciroza

1.Tratat de gastroenterologie si hepatologie, M. Andreica, Editura Medicala, 2005

S-ar putea să vă placă și