WERNER KARL HEISENBERCI s-a niscut l;r Wiirzburg WERNER HEISENBERG

(CJcrrnania) in 1901.Tatil sir,r,Augr-rstHciscnbt'r'g,cra proft'sor'

de stu d i i biz ant inc la un i v c rs i ta tc ad i n o ra s A s ttrc l i atfi zi ca
la Ciottingen,avAndu-l ca Profcsor pc Arnold Sornmcrfcld, iar
intAlnirea cu Niels Bohr din 1922 avca si-i rnarchczcintrcaga
carieri stiintificb.in 1925a crcat mecanic;trnatricial,i- clprirnh
varianti a noii teorii cttanticc' in 1927il tl('scopcritprincipir"rl
dc ncclctcnninarccarc ii pclarti nlttnclc si carc afinnil cd cxisti
perechidc cantititi (dc pild5, pozilia si irnpulsul unci particr-rlc) PARTEA SI INTREGUL
ie nu pclt fi cunoscute simr-rltancu prccizie arbitrar dc ln.lre'
in cadiul gcolii dc la Copenhaga,alituri dc Bohr, a elaborat c) Disculii in jurul frzrctt atomice
interpretarc a rnccanicii cuantice dcvenitS, in tirnp, cea rnai
cr-rnolcr-rt5. Pentru cclntribr-rtiilc salc la tcoria cltantich a prirnit
in 1932Prcrnitrl Nobcl. in anii '20 si '30 a colaboratcr-r\{olfgang Traduceredin germand de
Pauli si Paul Dirac la o prirnS variantS a clectrodinarniciicr-ran-
MARIA TITEICA
tice.La scurt titnp ci-rpi dcscopcrircaexpcrirncntalSa ncr-rtronului
(1932),a proPus modclul nelrtron-Protonal nuclcului atornic' Postfatd de
Participaica sa, in timpul rizboiului, la prograrnul -nuclcar MIRCEA FLONTA
nazist, in ciuda unor mirturii carc atL'sti ci l{ciscnbcrg l-a
orientatcitrc scopuri pa;nicc, a constituit obicctul Ltn(lrcontro-
vcrsc aprinse.Dupi rizboi, Wcrncr Hcisenbcrg a participat la
renagtcicaintelectr-ral5 a Clcrrnanici.A in 197(tla Miinchcn.
'rurit

H UMA NI T A S
B U C t J R E S ', f r
(loperta
IONUT BRC]9TIANU

Sotieitrrcle

De s c riereaC I P a B i b l i o t e c i i Na lio n a le a Ro m An ie i
HEISENBERG, WERNER
P art ea 9i i n t r e g u l : d i s c u t i i in ju m l fizicii a to m ice / lVe r n cr Ilt' iserrbtrrg;
trad.; Maria Jileica; postf .: Mircea Flonta. - llucuresti: Llrrrnanitas, 2008
rsBN 976-973-50-1834-4

L l it c ic a, Ma r r i a( t r a d . )
II. F lont a,M i r c c a ( p o s t f . )

15
530.1

WIIRNIIR { IIIISIINBERC
DERTT:.IL LIND DA-q GANZE
(O 1969, 1981 Piper Verlag,Grnbl i, Mtinchcn

O HUMANITAT 2008, pelltrtl Prezenta versittlttr romaneascr-t

EDITURA HUMANITAS
Piala Prcsei l-iberc 1, 013701 Bttcuregti, RornAnia
Lel. 027/ 3771 B i 9 , f a x 0 2 1 / 3 1 7 1 8 2 1
wrvw.hr,rmaniIas.ro

Comcrrzi CARTII PRIN PO$TA: tel./fax 021/311 23 30,

C.P. C. E -. C P 1 4 , B u c u r e g t t
c-mail: cpp@humanitas.ro
www.l ibrariileirttmani tas.ro
 cuvANr ixanvrn
in ce priveste, acum, cr,rv.intirilece [.. . ] ar.rfost rostite, mie,
cle;i am fost de fafii, mi-a fost cr.rneputinti sd retin intocmai
cele spuse. De aceea, l-am l.lsat pe fiecare dintre vorbitori
sii se exprime in felul ir-i care, potrivit presupunerii mele,
arrfi fost cel mai potrivit in imprtjr,rririle ciate, r.rrmAndc6t
mai fidel mersul icleilor in cele ce s-arl rostit cu adevdrat.
Tucitiitlc

Stiinta e fdcutd de oameni. Acest fapt evident in sirre

ajungelesnesd fie clatuitdrii si, readuc6ndu-lin memode,
ar putea contribui la micsorareaprdpastiei deseoriinvocater
dirrtre cele doud culturi, cea umanist-artisticd-sicea teh-
nico-stiinfificd.Cartea de fald prezintd c'lezvoltarea fizicii
atomicein ultimii cincizecicleani, agacum a trdit-o autcl-
rul. $tiinlele naturii se bazeazdpe experimentegi isi obtin
rezultatele clin discutiile celor activi in domeniu, care
d ezbat impreurrd interpretareaexperimentelor. Asemenea
convorbiri formeazd principalul conJirrutal cdrlii. I)rin
ele hebuie sd de"'ind limpede ci gtiinta ia nasterein cursul
discutiilor dintre cei implicali. Dar estede la sine inteles
cd, dupd mai multe decenii,convorbirile nu pot fi reclate
cuvAnt cu cuvAnt.Numai pasajeleclin scrisori,acolounde
sunt citate,sunt reclatetextual. ln aceastdcartenu e vorba
propriu-zis nici de amintiri. De aceeaautorul si-a permis
deseori sd rezume, sd concentreze9i sd renunte la exac-
titatea istoricd; imaginea va fi astfel corectd doar in trd-
sdturile ei esentiale. De altfel, fizica atomici nu joacd
intotdeaur-rarolul principal in acesteconvorbiri. Deseori
este vorba mai clegrabddespre probleme umane, filo-
zofice sau politice, iar autorul sper.i ca astfel sd devinb
limpecle c6t de greu poate fi separatd gtiinta de aceste
probleme mai cuprinzdtoare.
Multe dintre persoaneleimplicate apar in text doar cu
prenumele, fie pentru ci ulterior nu s-au mai manifestat
in viafa publicd, fie pentru ci prin folosirea prenumelui
esteredate mai bine relalia lor cu autorul. I)e asemenea, 7
in acestmod poate fi mai ugor evitatd impresia cd e vorba
de o redare istoricd fideld, in toate amdnuntele, a felu- PRIMAIXTATXINE
ritelor tntdmpldri. Tot din acestmotiv s-a renunlat la creio- CU TEORIAATOMICA
narea unui portret mai precis al acestor personalitdti; (7e7e-7e20)
intr-o anume mdsurd, ele pot fi reculoscute numai dupb
felul lor de a vorbi. S-a acordat totusi o mare importantd
reddrii corecte si vii a atmosferei in care au avut loc aceste
convorbiri. Cdci tocmai astfel, prin redarea atmosferei,
devine limpede procesul crealiei gtiinfifice gi tot datoritd
ei poate fi inleles cel mai bine felul in care activitatea
Sd fi fost in primdvara anului 1920. DeznoddmAntul
comund a unor oameni foarte diferiti poate conduce in
l)rimului I{dzboi Mondial adusesecu sine neliniste printre
cele din urmi la rezultate gtiinlifice de mare anvergurd.
tinerii din lara noastrd si ii pusese in migcare. Frdiele
krtenfia autorului a fost sd prezinte 9i celor nefamiliarizali
scipaserd din mAinile generatiei mai vdrstnice, care era
cu fizica atomicd modemd o impresie asupra curentelor
profund dezamdgitd,iar tinerii se strAngeauin grupuri,
de gdndire care au insofit istoria intemeierii acesteigtiinle.
in comunitdli mai mici sau mai mari, pentru a-9i gdsi un
Tiebuie sd linem insd cont de faptul cd in fundalul con-
tlrum al lor, nou/ sau cel putin o noud busold dupd care
vorbirilor redate se afld relatii matematice foarte abstracte
si se poatd orienta, irrtruc6t cea veche pdrea zdrobitd.
si dificile ce nu pot fi inlelese fdrd un studiu aprofundat.
Iatd-md agadarintr-o zi luminoasd de primdvard, la drum
In fine, autorul a mai urmdrit prin redarea convor-
(:u zece sau poate doudzeci de camarazi, cei mai multi
birilor si un alt scop. Fizica atomicd modemd a repus in
rlintre ei mai tineri decAtmine, 9i, dacd-mi amintesc bine,
disculie probleme filozofice, etice si politice fundamen-
plimbarea ne purta prin zona deluroasd a tdrmului de
tale, iar la aceastddiscutie ar trebui sd participe un cerc
vcst al lacului Starnberg, ce se zdreajos in stAnganoastrd,
cAt mai larg de oameni. Cartea de fa!6 ar putea contribui
oferritprivirilor noastre de cAteo bresd in verdele luminos
9i ea la punerea bazelor unei asemenea discutii.
,rl fagilor, gi pdrea cd se intinde pAnd la munli care se
zrireauin depdrtare.In mod ciudat, in aceadrumetie s-a
irrfiripat prima convorbire despre lumea atomilor, care
.r insemnat atAt de mult pentru dezvoltarea mea stiintificd
ulterioard.Spre a lamuri cum era posibil sa aibd loc
.rsemeneadisculii intr-un grup de tineri veseli si lipsiti
tle griji, atAt de receptivi 1afrumuselea naturii inflorite,
trebuie poate reamintit cd ocrotirea pe care gcoala si
lirrnilia o oferea tinerilor pe timp de pace se pierduse in
rrrrrremdsurd prin tulburdrile anilor de dupd rdzboi,iar
irr 16ndul tinerilor se ndscuse,linAndu-i intr-un fel locul,
o irrclependentda opiniilor, o increderein judecdtileproprii,
t'hiar 9i in domenii tr care de fapt le lipsea pricepbrea.
 l-a cAlir,'apagi in fala mea mergea un bdiat inalt 9i
blond, ai c.lmi pdrinti mb rugaserd cAnclvasd-i clau o
mAnd de ajutclrla temelegcolare.Cu numai un an inailrte,
ir"rvArstd de cincisprezeceani, participase la lupte de
slracld,cirAncl ldzi cu munifie, in timp ce tatdl lui, in pozi-
lie de tragere in spatele fArrtAiriiWittelsbach,lupta pentru
I{epublica Sovieticd Mtincher-r.Alfii, printre care si eu,
munciserd pAnd cu cloar doi ani in urmi ca argali in
Bavaria Superioard. Astfel, v6ntul asPru al vielii nu ne
mai era strdin 9i nu ne era fricd s.i ne fclrmulim propriile
noashe gArrdurichiar si desprecelemai dificile problerne.
Prilejul cu care s-a ndscut aceaconvorbire era faptul
cd md pregdteampentru examenul de bacalaureat,care
a'n'ea loc in aceeagivar6, si ci cliscutamcu pldceredespre
teme clin -stiinlelenaturii cu prietenul meu Kurt, care a\/ea
si el preocupiri asemdtrdtoare, dorind sd devind inginer.
Kurt provenea clintr-o familie protestantd de ofiteri, era
un bun sportiv si prieten clenddejde. Cu un an in urmd,
cdnd orasul Mtinchen era inconjurat de trupele guvema-
mentale,iar in familiile noatstreseimpdrfise clemult ultima
bucatdde pAine,am intreprins odat.i,impreund cu fratele
meu 9i cu el, un drum prin liniile cielupti, pAni la Carching,
intorc6ndu-ne acasd cu un rucsac plin cu de-ale gurii,
pAine,ur-rt9i slSnind.Asemeneair-rtAmpldritrdite irnpre-
und creeazdo bazd solicldpentru o iucredere neconditi-
onatd si o tonicd intelegere.Acum insi era vorba clespre
preocupareacomuni legat.ide gtiintelenaturii. I-am poves-
tit iui Kurt cd in marttalul de fizici gdsisemun desencare
mi s-a pirut complet lipsit de sens. Era prezentat acel
proces de bazd al chimiei, in care cloud elemente de sine
stdtdtoarese leag.i printr-o legdturd chimicd intr-o noud
entitate,de asemeneade sine stdtdtoare.De exemplu, din
carbon si oxigen se poate forma dioxid c'lecarbon.Manu-
alul ne invdta c.i legitdtile ce pot fi observatein legiturd
cu astfel de procese pot fi cel mai bine explicate daci
se presupune ci cele mai mici p5rti ale unui element -
atomii - si ale celrrilaltelement se leagdin mici grupuri
1L)
tle atomi, a9a-numitele molecule" Astfel, molecula de
rlioxid de carbon ar consta dintr-un atom cle carbon
si doi atomi de oxigen. Spre ilustrare, in manual erau
reprezentategrafic asemeneagrupuri de atomi. Pentru
ir explica in continuare de ce tocmai un atom de carbon
si doi atomi de oxigen formeazd o moleculd cle dioxid
clecarbon, desenatorul reprezentaseatomii cu cArligesi
ochiuri, prin care se agdlau unii de altii in molecula.
Lucrul imi apdreacomplet Iipsit de sens,cdci cArligelesi
ochiurile sunt, a9acum mi se pdrea,formatiuni clestulde
arbitrare, carora le putem di cele mai clifcrite formc,
adaptate scopului tehnic urmdrit. Atomii ins.i ar trebui
sd fie un rezultat al legilclr naturii 9i sd se lege irr molecule
datoritd legilor naturii. Nu poate exista,credeameu, nici
un fel de arbitrar, cleci nici forme at6t de arbitrare cnm
sunt cArligelesi ochiurile.
_Kurt
rispunse: ,,Dacd nu vrei si crezi in cArlige si
ochiuri - si, de altfel, gi mie mi se par cam suspecte-,
atunci trebuie sd stii, inainte de toate, ce experiente l-au
determinatpe desenatorsd le foloseascA in schitalui. C.ici
ast6zi stiintele naturii pornesc de la experiente si nu cle
la cine gtie ce speculatii filozofice, iar eiperienta trebuie
acceptatd,dacd a fost demnd de incredere,adicd srrficient
de ingrijit efectuatd.Dupd cAtestiu, chimistii au stabilit
intdi cd pdrtile componente elementare intr-o legaiturd
chimicd se gdsescintotcleaunain anumite proportii bine
definite. Asta e destul de ciudat. Cdci chiar dac.i crezi in
existenla atomiloq,adic.i a p.irtilor celor mai mici carac-
teristicepentru un element chimic, fortele din natu16,asa
cum le cunoastem,nu ar fi suficientepentru a explica cle
ce un atom de carbon atrageintotdeauna numai cloi atomi
de oxigen 9i se poate lega cu ei. Dacd existd o forta de
atraclie intre cele doui tipuri de atomi, atunci c-lece nu
pot fi legati uneori si trei atomi de oxigen?"
,,Poate cd atomii rle carbon sau cei de oxigen au o
asemeneaformd incAt o legare a trei atomi clevineimpo-
sibild chiar din motive de asezarespatiala."
71
 ,,Dacdpresupui acestlucru - si nu sund neplauzibil -
atunci aproape cd te intorci la cArligele 9i ochiurile din
manual. Probabil cd desenatorul a vrut sd exprime chiar
ce ai spus tu, fiindcd el nu poate cunoagte forma exactd
a atomilor. A desenatcArligegi ochiuri pentru a ardta cAt
se poate de pregnant cd existd forme care duc la legarea
a doi, dar nu a trei atomi de oxigen cu atomul de carbon."
,,Bine,deci cArligele gi ochiurile sunt absurde. Tu spui
insd cd atomii au, pe baza legilor naturii care sunt resPon-
sabile 9i pentru existenla lor, o formd anume, cdreia i se
datoreazdlegdturile corecte.Insd noi doi nu cunoagtem
pAnd una alta aceastd formd si, in mod evident, nici
desenatorul figurii n-o cunogtea. Singurul lucru pe care
credem cd-l9tim despre aceastdformd estecd ea trebuie
sd aibd grijd ca un atom de carbon sd se poatd lega de
doi, dar nu de trei atomi de oxigen. In manual se spune
cd in acestscop chimigtii au inventat noliunea de <valenfd
chimicd". Dar ar trebui intAi sd stabilim dacd e numai un
cuvAnt sau deja o noliune util6."
,,Probabilcd e totusi mai mult decAtun simplu cuvAnt,
fiindcd cele patru valente atribuite atomului de carbon -
9i clin care fi^ecarepereche satureazdcele doud valenle ale
fiecdrui atom de oxigen de-a face cu forma tetra-
edricd a acestuiatom. E nevoie de o cunoagtereempiricd
ceva mai precisd despre acesteforme decAt aceeacare ne
e deocamdatd accesibild."
in acestmoment interveni in discufie Robert, care pAnd
acum mersesetdcut lAngd noi, insd evident ascultasece
vorbiserdm. Robert avea o fald ingustd dar puternicd,
incadratd de pdr foarte intunecat 9i des, 9i care,1aprima
impresie, pdrea ugor inchisd. Numai rareori lua parte la
pdldvrdgealasuperficiald care de obicei intovdrdgeaase-
menea plimbdri; dar searain cort, cAnd se citea cu glas
tare, sau inainte de mese,cAnd se recita cAteo poezie, lui
ne adresamnoi to!i, fiindci nici unul nu se pricepea mai
bine la literatura germand,ba chiar si la textelefilozofice.
CAnd recita poezli, totul se petreceafdrd patos, fdrd vreun
72
lux oratoric, si totugi conlinutul poeziei il atingea pAnd
si pe cel mai prozaic dintre noi. Felul cum vorbei, linistea
concentratdcu care se exprima, ne obligau la atentie,iar
cuvintele lui aveau parcd mai multd greutate dec6t ale
celorlalti. I)e asemerrea,noi toti stiam cd timpul liber gi-l
ocupa cu lecturi filozofice. Robert era nemultumit de
discutia noastrd.
,,Voi,credinciogi ai gtiinlelor naturii", spuse el, ,,apelatt
intotdeauna at6t de ugor la experienid si iredeti cd istfel
tineti cu siguranti adevdrul in mAnd. Dar dacXne gAndim
la ceeace se intdmpld in mod real in experienld, modul
vostru de a privi lucrurile mi se pare foarte vulnerabil.
Ce spunefi vine totugi din gAndurile voastre, numai la
ele aveli accesdirect; dar gdndurile nu sunt lucruri. Noi
nu putem percepe lucrurile in mod direct, ci trebuie irrt6i
sd le transformdm in reprezentdri, iar in cele din urmd
sd formdm din ele nofiuni. Ceea ce ndvdlegtespre noi din
exterior prin perceptia senzorialdesteun amestecdestul
de dezordonat de impresii foarte diferite, carenu au direct
formele si calitdlile pe care le percepem apoi. De pilcld,
cAnd privim un pdtrat pe o foaie de hArtie, nici pe ietina
cxhiului nostru, nici in celulele nervoase ale creierului nu
va eista ceva in formd de pdtrat. Mai degrabd noi trebuie
sd ordondm incongtient percepfiile senzoriale printr-o
reprezentaresi, intr-un anume sens,sd transformdm tota-
litatea lorintr-o imagine coerenti, (cu sens>.Doar odatd
cu aceastdtransformare, cu aceastdordonare de impresii
clisparate,<percepem>) ceva, ajungem la ceva inteligibil.
De aceeaar trebui intAi examinat de unde vin imaginile
pentru reprezentdrile noastre, cum le prindem in nofiuni
si in ce relalie se afld ele cu lucrurile, inainte de a putea
facejudecdti atAt de sigure despre experiente. Cdci iepre-
zentdrile sunt evident anterioare experienfei, ele sunt
prremisaexperientei."
, ,,Dar reprezentdrile, pe care tu vrei sd le separi atAt
cle net de obiectul percepfiilor, nu provin ele insele din
cxperienld? Poate cd nu atAt de direct pe cAt am vrea sd
13
creclemcu naivitate, ci indirect, bundoard prin repetdri
acumulate ale unor grupuri asemdndtoarede impresii
senzorialesau prin relatiile dirrtre perceptiile diferitelor
simluri."
,,Asta nu mi se pare deloc sigur, nici mdcar nu mi se
parc prea clar. Deundzi am studiat niste texte ale filo-
zofului Malebranche9i m-a frapat un pasajirrcaree vorba
tocmai despre aceasti problemS. Malebranche diferen-
liazd,in linii mari, trei mclduri de formare a reprezentdrilor.
Unul estecel ne care tocmai l-ai oomenit: obiectelecreeazd
in mod direc't,prirr perceplia ienzoriald, reprezentirile
in suf-letulomenesc.Malebrancherespingeacestmod de
a privi lucrurile, deoareceimpresiile senioriale sunt cali-
tativ diferite atAt de lucruri, cAt 9i de reprezentdrile cu
caresunt asociate.Al doilea: sufletul crm.-rlesc posedd de
la bun inceput reprezentirile sau cel putin^arecapacitatea
si formeze el insusi acestereprezentiri. In cazul acesta,
percep!iile senzorialevor reactiva doar reprezentdriledeja
existente sau vor stimula formarea acestora.Al treilea
mod - si pentru acestase decide Malebranche:sufletul
omenesc participd la ratiunea clivin5. El este legat de
Dumnezeu si cie aceeade la Dumnezeu ii vin at6t ima-
ginatia, cAt 9i imaginile si ideile cu care poate orclona 9i
organiza in noliuni impresiile senzoriale."
Acum era rAndul lui Kurt sd fie nemultumit: ,,Voi, filo-
zofii, sunteli imediat m6nd in m6nd cu teologia. Si cAnd
lucrurile devin problemaiice,il ldsali sd apard pe Marele
Necunoscut, care pasdmite rezolvd toate problemele de
la sine.Dar pe mine astanu md multumeste.Dacdtot ai
riclicat n."urti problema, vreau sa stiu cum a ajuns
sufletul omenescla reprezentdrileamintite; si anume, in
lumea asta, nu in cea de apoi. Cdci sufletul si repre-
zentdrile existd totugi in aceastdlume. Dacd nu vrei sd
recunogti cd reprezentdrileprovin pur gi simplu din
experientd, atunci trebuie sa explici cum pot fi ele date
de la bun inceput sufletului omenesc.Sd fie oare ele, sau
cel putin capacitateade a creareprezentdri- prin carechiar
9i copiii cunosc lumea -, inndscute?Dacd asta pretirrzi,
r4
atunci este destul cle piauzibili ideea ci reprezer"rt.irile
se intemeiazd pe experienta generatiilor anterioare,iar
pentru mine nu e atAtc1eimportant clacde vorba cleexpe-
rienfa noastrd actuald sau de cea a generatiilclrtrccute.,,
,,Nu", replicd Robert, ,,nu asta ioiam sd spurr. Caci
pe de o parte esteextrem de indoielnic dacd celeinvhlate,
adicd rezultatul experietrtei,chiar se pot mosteni. Pe de
altd parte, ceea ce are irr vcrlcre Malebranche se poate
cxprirna si fard teologie,iar atunci se potriveste irr stilrrtele
voastre ale naturii cle astazi.Am si incerc. Malebranche
ar putea bundoar.i spune: aceleasitendinje orclrtnatoare
care sunt responsabilepentru orclinea vizibili a lumii,
pentru legile naturii, pentru apari[ia elementelorchimice
si a proprietdtilor lor, pentru formarea cristaleloq,nasterea
r.,iefiisi tot restul, sunt active si in formarea sufletului
omenesc9i in interiorul lui. EIe permit reprezentdrilorsi
corespunddlucrurilor si clucla posibilititca structuririi
rrotiunilor. Hle sunt responsabilepentrr_racele structuri
existente cu adevdrat, care par sa se despartd in ceva
obiectiv - lucrul - si ceva subiectir,- reprezerlf2lg3-
tloar atunci cAnd le privin-r din punctul rristru ()nrcnesc
tle vedere, cdnclele surrt fixate in gAnduri. Aceast.i tez.i
.r lui Malebranche are in comun cu concerptiavoastr.i
.lsupra stiintelclrnaturii, conform cdreiaorice ieprezentare
sc intemeiazd pe experientd,faptul cd aceastacapacitate
.le a forma reprezentdri putea lua nasterein istcxia etvo-
Irrtiei prin relalia organismelor cu lumea exterioard.
Malebrancheinsistd insi in acelasitimp asupra faptr_rlui
t'ii e vorba de conexiuni care nu pot fi explicate pur si
sirnplu printr-un lant de errenimenteelementare ce se
,lcsfdsoardcauzal. Deci ci, in acest de pilcli la
Iormarea cristalelor sau a fiintelor vii -, structurile
:irrperioarece apar au caracteristicimorfologice care ntr
Pot fi suficierrt de birre descrisecle perecheade notiuni
,,r'auzd9i efect>.intrebarea clacdexperientaa fost sau nu
rrrainteareprezentdriinu este deci mai rationald decAt
vcchea si bine cunoscuta intrebare claci gdirra a fost
irurinteaoului sau invers.
15
 De altfel, nu voiam sd tulbur disculia voastrd despre
atomi. Voiam doar sd vd atrag atenlia sd nu vorbili despre
experienld cdnd e vorba de atomi, fiindcd s-ar putea
intAmpla ca atomii, pe care oricum nu-i putem observa
in mod direct, sd nu fie pur 9i simplu nigte lucruri, ci sd
\ aparlind unor structuri mai adAnci,pentru care nu ar mai
I avea senssd facem deosebireaintre reprezentare9i obiect.
Evident, cArligele 9i belciugele din manualul tdu nu
trebuie luate in serios, ca de altfel nici una dintre imaginile
cu atomi care se gdsescici 9i colo in cdrfile de popu-
larizare. Asemenea imagini, care au ca scop sd ugureze
infelegerea, fac insd ca problema sd fie gi mai greu de
inleles. Cred cd trebuie sd fim foarte prudenli cu folosirea
nofiunii de a atomilor>, pe care ai amintit-o
"formd
adineauri. Doar dacd concepem cuvAntul <formd>intr-un
mod foarte general,nu numai spafial, 9i dacdnu inseamnd
ceva foarte diferit de cuvAntul <structurd" de pildd, pe
care tocmai l-am folosit, a; putea sd md imprietenesc
oarecum cu aceastdnofiune."
La aceastdintorsdturd a disculiei mi-am amintit ime-
diat de o lecturf, care md preocupasesi md fascinasecu
un an in urmd, 9i care pe atunci mi-a rdmas cu totul de
neirJeles in pdrti importante. Era vorba de dialogul Tbtnitts
al lui Platon, in cate de asemenease filozofeazd despre
cele mai mici pdrfi ale materiei. Din cuvintele lui Robert
inlelegeam pentru prima oar5, chiar dacd deocamdatd
intr-un mod neclar, cd se poate ajunge la asemenea
construclii mentale ciuclate despre cele mai mici pdrli ale
materiei, asa cum le iniAlnisem la Platon in Tlrlalos. Nu
era numai faptul ci asemenea construclii, pe care la
inceput le calificasemdrept complet absurde,mi se pdreau
deodatd plauzibile, dar pentru prinra oard vedeam in fala
mea un drum care, cel pufin in principiu, putea duce
la ele.
Ca sd explic cAt de important era pe atunci in amintirea
mea studiul dialoguluiTirnnios, trebuie sd descriu pe scurt
conditiile ciudate in care avusese loc acea lecturS. ln
16
primdvara lui 1919Ia Mrinchen domnea haosul. Pe strdzi
se trdgeau focuri de armd, fird sd -sestie exact cine erau
l,cligeranlii. Puterea politici se schimba intre persoane
si institutii care eraLl practic necunoscute. Devastdri si
Irrrturi, aic.iror victimd arn fost si eu o clatd,fdceau din
exprcsia ,,I{epublicaSovietic.i" un sinonim perrtru fdrd-
rlelege. CAr-rclin sfArsit s-a format o nouh conducere
politicabavarezhin afaraorasului, caresi-a trimis trupele
sii cucereascdMiincheuul, am sperat cu totii cd se va
lcinstaura ordinea. Tatil prieiettrlri p" care il ajutasem
rnai demult la temelegcolarepreluaseconducereaunei
t'r)mpaniide r.'oluntari,care voia sd participe 1acucerirea
orasului, El ne-a invitat pe noi, prietenii adolescentiai
liilor srii,si ajutim tmpele care inaintau, in calitatecle
('unosc.:ltoriai ora;ului. S-a ir-rt6mplats.i fim repartiza!i
rrrreicoloanenumite comando de pu-scasi cavaleristi,care
,rveacartierul generalpe straclaLudwig, in clddireaSemi-
rrarului teologic,peste drum de Universitate.Aici imi
l.iceamclecisen'iciul, sau mai bine zis aici duceamimpre-
rrrrtio viat.i aventuroasdsi foarte liberd; ca at6t cle des in
rrltimul tirnp, eram scutiti dc scoaldsi voiam sd ne folosim
libertateapenlru a cunoaster lumea dirr jur si in alt fel. Aici
sr' formasenucleul cercnlui cleprieteni cu care md plim-
lr.rrnpe dealurile cle lAngri lacul Starnbergr_rnan mai
l,irziu . Aceast.iviati avenfuroasda cluratinsd d oar cAteva
:;,iptdm6ni.CAnclluptele s-au mai dornolit si serviciul a
(lcvenit monotrJn,se intAmpla ciemai multe ori ca dupd
() noapte de veghe la centralatelerfonicdsd fiu eliberat de
,rliceinclatoriri odatd cu rdsdritul soarelui.
I)entru a m.i preg.iti treptat in veclerea reinceperii
:,t'olii,mi retrdgeampe acoperisulSeminaruluiteologic
t rr cclibianoastrdgcoltrrda dialop;urilorlui Platon.l Acolo,
rrrlirrsintr-un jgheab si incellzitde primele raze alesoarelui,
| \\trner Ileisenberg a urmat la
Miinchen asa-nurnitr-rl,,licer"r
, l,lrit ", in care str,rcliul limbilor clasice, greaca rreche si la tin;r , t:i., rira
r r r r l o t 'i m p c l r t a n t . ( N . / . )
77
putearnsa stucliezin lirristesi intrc tirrrp sii obscrr'lrczirea
ia vraftl a strizii Luclrt'iq.lntr-o asemeneaclinritteatii,cand
iumina rdshrituiui clesoareinturtlascciejacl;irirreiiUni-
versittitii si fAntarra clin tala ei, ;'rjunsesemla riiaiogui
7-ittmitts,si unumc ia acelpasajin carese r.orberster despre
cele mai mici p:irti ale nratcrieri.I)rratc ca pas.rlr,ll
tn-r'r
captirratla irrcerprrt cioarpenlru cti era greu de traclussau
pentru ca se ocupa cu rationamcntenrerternaticc, crarepe
minr: rnd interesaserticlintotcleauna. Ntr rnai stiu de ce
mi-am corrcentratatentiain rnrrd specialasupra acestur
text. Dar ceea ce citeranrmi sc pdrea <,-omplet absrrrcl.
Acolo se pretirrclera ca cerlemai mici parti alc rnaterieisunt
formate clin tr"iunghiuri dreptr:rrghice,cnre, cittptl ce se
legau in perechrpertrtrua forma fie triunghirtri isosceler,
fierpatrate,se aclunarrla urr lr-rcpentru a alcitui corpurile
regulatedin stereomertric: cub, tetract,lru,rrctacdrusi icrr-
saeclrn.Acestepatru corpuri ar fi apoi unitiitile cleLrazri
ale celor patru elen-rente: ptirnarrl,ioc, aer si ap;i. Nr-r-nri
era clar clacdacestecorpuri regulatc eraruirtasatect:itlr
patru elemente cloar simtrolic, cle pilclb cubul p'cntrtr
elenrentulpirnAnt, spre a reda soliclitateasi starea cle
repaus a acerstuieiernerrt,sau claci se presupuneaci cek:
rnai rnici pdrli ale elementului parnint aveau chiar tormir
cubici. Asernenear rcprczentiri mi se pireau pule spe-
cr"rlatiisau in cerlmai Lruncaz scuzabile prin lipsa unor
cuno;tinfe empiricerterneinicein Crecia anticri. [);rr ma
nelinisteaprofuncl fa;rtul ch un filozoi capabil sd g.in-
cleasc.iatAi cle critic si atAt de ascutit ca l)laton ctizusr:
praclaunor asem€lreirspreculatii.Incercanrsi ghsescniste:
puncte cleplecarein moclul rle a g.lncli,clela carespecu-
laliile lui Platon sd-nri clcvintiinai irrteiigibile.D;rr nu
puteam clescoperinimic caresi-mi arate clrumul intr-a-
colo, nici mdctrr aproximatir",. i)e cle alti parte, irrtr-cr
anume rnisuri, icleeaci la baza celor nrai mici piirti ale
materiei se at-ltiforme rnaternaticenr;i fascina.hrtelegerea
lesdturii practic de necuprins si tle neclezlegata feno-
menelornaturii erraprobabilposibilanumai dacala baza
i8
('l se clescopereautorme maternatice.Dar pe r:etenrei se
oprise I)laton tocnraila iormele reguiate din sterconrctrie
l)clrtru a explica structurerrnatetriei- iatd ce imi rimAnea
t omplet cleneinterles..blenu pzireausa aibh vrerJrraloare
t'xplicativh.[)e tlceeaarr fcllositin continuareacelclialos
,rl Iui Platonnumai pentru a-mi reimprospit.rcunostintele
rlc greactivec--he. Dar nelinisteaa r.imas.Ilezultatul cel
rrraiimportant al lecturii era poate convingereac.i, c-iacd
vrcm su-t intelegem lunrea materiali, trebuie sti stim ceva
rlcsprecelemai mici parti aleei. Stiamclinmanualelesco-
l,rre9i din scrieriledetpopularizareci si stiinta mrtderni
( crceteazdlumea atomilor. I)oatec.i mai tArziu,in timpul
:,trrdiilor,rroi reusi si patrunclsi eu in aceastrilrrnrc.i)ar
,rstaavea saise intArnplenrai tarziu.
Nciirristt'.r,rr,rm.rssi a tlcvr,rritpr-'rrtnrlrrilrt'o
|artc a
,rceleine'linistigeneralececuprinsesctir-rerefulin Germania.
l )ircdrrn filozof cletalia lui l)latcmcrecleaci a gasitrr orcline
rrr fenomenelenaturii, orcline acum pierclr:ti sau in;rc-
tcsibilrini-rui,ce mai insemrraaturrcicuvirrtul ,,clrcJine"
irr general? Iste orclinea si intelegerreaei legati cle un
,ururnetimp? Noi crescuserimintr-o lume ce pirea bir-re
orclonatir. I)iritrhi nostri ne invdtaseri virtutile burgheze,
( ilrc erau prcmisamentinerii aceleti orclini.Ci uneori poate
li rrevoicsii-ti sacrificipropria viatir pentrlr o asemenea
olcline statala,ceea ce stiau clejagrecii si romanii, nu
rlscmnii nimic cleosebit. Moarteamultor prieteni si rucle
nc arAtasecd lunrea pur.si simplu asaer-stet; claracum erau
rrrulti care sprlneau cii rizboiul a fclsto crinri, si trnume
o crimd a aceleripeituriconduc,itoarece se simtea respolt-
:,irbili pentru mentinerea vechii ordini europr-,ne, si c.rre
( rcdea ci trebuie s-o impuni si acolo trncleintra in con-
llict cu alte nizuirrte. L)in cauzainfr.lrrgerii,r,'echeastruc-
Irrrria Er,rropeiera acum tiistrtrsi. Nici astanu insemna
( ('va deosebit. Uncle existd rrizboaie trebuie si existe si
rrrl'riingerri. [)ar era oarc valoareain sinera vechii struch_rri
l)usi sulr semnul intrebdrii? Nu era important sii se
( ()lrstruiasciciin ruine o troui orcline,mai putemicd?Sau
19
aveau clreptatecei care i9i sacrificaseri viafa pe strizile
Mrinchenului penfru a impieclictrreinstaurareaunei clrdini
de stil vechi si a pruclama o orclineviitoare, carcsd cuprind.i
nu numai o rraliune, ci intreaga omenire - degi aceasti
omenire din afara Germaniei poate cd nici nu se g6ndea,
in rnajoritateaei, salinstattrezeo asemeneaordine? Aceste
intrebiri se itrcrucisattconfuz irr minlile tinerrilor,si nici
generafi;rnrai r'6rshrici nu tte mai putea da raspunsuri.
-
irr perioacladintre lectura lui'I'hrutittssi plimbarea pe
cietrlurileclepe r-naluliacului Starnberg s-a mai petrecut
un eveninrent,carrea avut ulterittr o rrtareinfluentd asupra
moclului rneu de a gincli, :;i ctrre trebuie relatat inainte
clea lclua ,-ijscutiades;l:e lurneaatomilor. La cAtevaluni
cittpti cucerilelattrasttltti, tntlrele se retriseser'i iar din
Mrirrchen.Ne cltti:ealnla scoal.ica mai inainte,f.iri^si ne
g;inclirn prea rnrtlt la itnporti.ttrtafaptelor noastre. Intr-cr
rlupi-masa, L)estracli,il,cttpolclrn-a abordat un tiirrar pe
t:arenr,r-lcunosteatl: ,,Stiici saptamAnaviitclaretitreretul
sr:intruneste la castelrrlI'runlr? Vrem sd mergem cu totii
si ar l'i bine..;.ivii si lr.r.ibli trebuiesi vini. Acum vrem
si limurirn troi in;irtt' ( ltttl vor lllerge lucrurile mai
departe." \/ctcear lui ave.r tttr suttet cum llu nl.ri auziscln
pAn,1atunci. Astfel m-Alrl lrot;ir;itsi tnd cluc la castelul
l'runn, i;rr Kurt voia si tnd insoJe:ascd.
"lienul, care pe ittunci circula incd toarte lreregulat, a
ar.utner,oiede multe ore pentru a tre duce fir vzrleaAltmiihl.
I'robabil c;i aceast;ivale fusest:c6ndva, in timpuri geo-
logice, valea L)unirii; raul Altrnr,ihl si-a croit clrutnul cu
multe rnetrnclreprin Jura l'ranc5,iar pitoreasca vale e
mdrginitd, aseminiitor viii ltinului, de r.'echicetdli.A frebuit
sd strdbatem pe jos ultimii kilometri pAnii la casteiul
I)runn si curAnclam vdzut titreri venincl clin toate cJirectiile
spre cetateacare se ilrdl!a^miirrclripe o stAncdabrupt.i,
verticali, la rnargitreaviii. In cttrteacastelului,in mijlocul
cdreiase afla un vechi put, se adunasedeja o mullime
cle tineri. Cei mai mulfi er;iri itrceielevi, clar se gasear-r
printre ei si unii ceva tnai in vdrsti, caretriisera ca solciati
2(l
loirtcororile rdzboiului si se intorseserdintr,o lume schim-
l',rtir.S-au tinut multe cur.Antdrial cdror patos ne-ar pdrea
,r.,l.izistrdin: daci e mai important petntm noi clestinul
;',rporuluinostru sau cel al intregii orneniri, daci sacri-
lrt irrl celor cdzuli pe front si-a pierdut sensul prin pier-
,lcreardzboiului, daci tineretulpoate sd-siia clreptulde
,r si organizaviata singur,conform propriilor valori, dacd
.'rtceritateainterioard este mai impclrtantd clec6tvechile
l()r'rne ce rAnduiserdvi.rta oamenilorsecolede-ardndul -
rlcspre toate acesteas-a discutai cu patimd si in con-
llaclictoriu.
Eu eram mult prea nesigur pentru a participa la acestel
,lezbateri,clar ascultamsi md gAndeanrla notiunea cle
r)r(line.Mi se pdrea cd multe clintreconfuziile clin cuv6n-
l,rriardtaucd si ordini autenticepot intra in contradictie,
r,rrapoi prin aceastblupti intern"ise proclucecontrariul
rrrrlinii.Acest lucru era posibil - agami se p.irea - iloar
,lircdera vorba cle ordini parfiale, cleptirti cotnponerntc,
t,lr"€S€rupseseri cle legdtura cu orclineacerrtrald,p.irti
tirr€r1upierduserdincd puterea formatoare,dar carepier-
,lrrserdorientareaspre centru. Perndsurdce ascultam,imi
,lcveneaclin ce in ce mai chinuitor c1eclarir absentaunui
( (rntrueficace;sufereamaproapefizic clin cauzaasta,clar
nu eram nici eu capabil sd gdsesc,in invdlrldseala opi-
rriilorcotrtraclictorii,un drum inapoi spre clomeniul central.
,\stfel s-au scurs ore, s-au !inut cuvAntdri ,sis-au purtat
, I iscufii in contraclictoriu.in curtea castelului s-auiungit
rrrnbrele, iar ziua fierbintefu urmatd de un amurg cenu,
.'irr-albastru gi de o noapte cu luni. Se mai vorbea inci,
,lirr apoi a apdrut sus la balcon un t6nar cu o vioard si,
, ,rncls-a asternut linistea,s-au revirsat pestenoi prirnele
,rt'orduriin rerminor din Cirrcrllirnde l3ach.$i deodat.i s-a
I'nrclus,fdri urmd de indoialii, legdturacu centrul.Priviti
,lt'sus, r'aleaAltmtihl luminata clc razeleh-rniiar fi fost
,lt' ajuns pentru a r-revriji romantic; clar nu de-spreasta
,'r'irvorba. Acordurile clareale Cincottttci erau ca un vAnt
r,r('()ros ce imprdstia cea!asi l.isa si se vacii structurile
21
limpezi asclln-sein str;ifrrncluri.Sepr.rtea,-lerci r.'tlilriclespre lrr':,iclin simplul rnotiv cdnu apartinatAtde evidentlunrii
zona cerntrala, acerstlucnr fuseseposibil in toate tirnpurile, ,rl'icctit'ea lucrurilor. Dar poate c;i sunt accesibiler,rrrei
la I)latonsi la l3ach,in iimbajul muzicii, al fileizofieisau , llst ricri rrr,rtctrr,rtiec.
al religiei,deci trebr-ria s.i fie posibil si acnrn,si in viitor. Voiarns;i gtilr mai rnulte dt:sprc aspectulfiiozofic al
Aceastaa fost revelirtiamea clin aceanoapte. I 'l rblernei atorrrilor,agac.i i-arn anrintrt iui lkrbert pa-sajrrl
I{estul noptii l-arn petrecut la focuri cle tal.l;ri si irr ,lirr'l'itttttios. Apoi l-arrrintrel,"'atrlacti era c.le;icorclcu
cortnri, pe un tipgan cleasupracastt:ltrlui;si tot acolo si-a l),u'crea c;i toateltrcmrile materialesunt formirtcclirratomi,
ficut loc romantismul lui Eichenclorff . TAnanrlviolonist, ,ltci ci ar exista irr cele clin urma acestecele mai nrici
care era deja stuclr:nt,s-a asezatlAnga grupul nostru si l',rr'!i,nunrite atomi, in care poate i'i clivizatii intreraga
a cAntat metttrertecle Mozart si Beethoverr,iar intrerele rrrirterie.Aveam impresia c.i era clestul cle sc-epticin
vechi c.lntecepopulare, errincerr-"6ntJ si-l acompanicz la It'grrturala toate acestenotiuni privincl structuraratonrir,-ti
chitar;i.S-adoveclit un carmaradvesel,ciruia nu-i prlhcea ,r rrrateliei .
s.i i se spun.i c. i de solemndfirsestrinterpretarezt {)inctutttt'i Irl mi-a confirmat inrpresia. ,,Acest rnocl clc a pllne
de Bach Cind aceastatotusi seirrtdnrpla,risplurdea: ,,Stii 1'1.1rHema, cirre se inclepirteaztiatAt ele mult cle luntca
in ce tonalitate au risunat trAmbilele la lcril-rotr?"- ,'rperienteino.rstrcncmijltxite, irni e striirr. Llrnteaoi,tTrre-
,,N"u."- ,,Eviclenttot in retminrtr!" - ,,I)e ct'?"_-,,I)ern- nrlor sAttcetra lacurilor si a pilcltrrilormi-e rrrai,rpr()(rFc
tru c;i iirrilemolat ziclurileIerihonrrlrri."IIleactianoa:;trr"r , k'c'it cea ti atornilrrr.[)ar fir"erste,
se poatc pune intrebarca
indignatti la gluma lui l-a pus pe fr-rg;i. (r'5e intalnpla clacr\sc incearcticlivizarcamateriei in pirti
Aceastirnoirpteclispiinrseclin norr in pgt1111r1l1a rncnt()- , lirrcc in cc nrai mici, cltrpiicum se poateplrne intrelrarea
rici, iirr noi rreplirnLram;re in;lltimilr:rle pe rrrllrrllacrrlrri ,lrrt'iistelefotrrteinclcpirtatc si plarretelelor sunt locLrite
Starnberssi vorhearnclcspreatornj.I omt:ntarir.rl lrri Roberi ,lt' l-iinlevii. Asenrenea intrebarinrr-rli sunt pe plac;;roate
despre Malcl.'rancheimi aritase linrpcciecii cxprrrienta t,r rtici lru vreau si aflu rdsl-rurrsui. L,u cre',1ci avcm in
noasfrriclesprealr.rnrinu potrtea\,(]AIoc dt:t.iitirrtr-un nroel lrrrrrcanotrstni inclatoriri mai importante clecAtsa ne
inelirectsi ci probabil atomii ni.r sunt lrrcruri. I)resu- I )un€lrl asen-renea intrebiiri."
puncan] actln cri acest]ucnr l-a ar.'rrisi I)iatorrirr ver-lere Am rasprrns: ,,Nu vreau sa discut cu tine clespre
lnTittrttios, gi numai in acerst tel spcr:ulrtiilehri ultcrio,rre ItrrPortanta ciiferitelclr
inclatoriri.I)e mine m-au interesat
clesprecorpurile regulate cluvetrrearr, ct:l 1-11
11r-t p.rrtia1, rrrlotcleauna stiirrtelenaturii si:;iiu ci multi oametriseriosi
inteligibile.Chiar daci stiinta morlern;ivorbegteciesFre. l,rceforturi pentru a af-larnai lnult cies6rre nrrturtisi leeile
formele atomilor,cuvAntul ,,fclrmi" nu poate fi intelesaici ,'i. I)oate cii succesul rntrncii lor e important pentru
clecAtin acceplirurealui cea nrai generald,cea clerstruc- :,or'ietatea omeneasci,clarnu trstadoream sd cliscr"rt acum.
( 't' rni nelinistestee urmdtorul iucru: pare-se- asacrlm
turi in spatiu si tirlp, ca proprietatede sirncfriea forte.lor,
,r spr.rssi Krrrt mai in,rirrtc- ci dezr,.rltareamodernd a
ca posibilitate clerlegare cll alti atomi. I)rrrbatrilci ase-
menea structtrri nu vor putea fi nicioclatriclescriseclar, :,liintelornaturii 9i a tehnicii a ajtrnsclestulcle aproape
,lt' locul uncle se pot obsen'a irtomii sau cel putin efectele
lJoc rie cul intt' irrtracluctibil: l*rr-, clelocul unde se pot faceexperimentecu atomi. De-
,,re rlinor" se nLlreste irr gernritn;'r
l -)-Moll(st rciteste,,<1e mol" )c, . r r t ' t : s t t ' ir r c eput r r lc r . r v iir r t r r lr d
r in ! t 0 l - r,l)r'eacestelucruri noi stim derstulde putin, pentru cd
l i t r ' ( tt = a cien roia .(N. l.) rrrrlc-anr invattrt inci; r-lardacti asa este,atunci curn se

n.)
22 L3
raporteazd aceastala modul t.iu de a pri','i lucrurile? Clc
ai putea spune despre asta din purrctul cle vedere al
filozofului tiu Malebranche?"
,,in orice caz m-ag agtepia ca atomii sa se cornporte
complet diferit de lucrurile clin experientanoastrdzilnic6.
Mi-as putea inchipui cd, irr incercareade a dirriza tlin ce
in ce mai mult, se ajunge la anumite cliscontinuitdti din
care trebuie trasd concluzia c.i structura materiei este
granulari. Dar a; presupune ch la acestnivel structurile
cu care vom avea de-a facese sustrag fixdrii obiective in
imagini figrrrative, cb ele sunt mai degrabd un rrroclcler
exprimare abstractda legilor naturii, clar nu lucruri."
,,Dar dach pot fi rriztite direct?"
,,Ele nu vor putea fi niciodat.i vdzute direct, ci clotrr
efectelelor."
,,Nu-i un argument temeinic. Pentru cd la fel sc
int6mpld cu toate celeialterlucruri. $i la o pisicti vezi
intotdeauna numai razele lurninoaseemise clecorpul ei,
aclicdefectelepisicii, niciodatd pisica ins59i,si chiar cAncl
ii mAng6i blana se irrtAmpld,in foncl, acela;i lucru."
,,Nici vorb.il Aici nu pot s;i-ti clau dreptate. Pisicapot
s-o vdd clirect,pentru cd irr acestcazpot, ba chiar trebuie,
sti transform impresiile senzorialetin reprezentiri . De la
pisicd am ambele aspecte- si cel obiectir.,si cel subiec-
liv -, pisica clrept lucru si^clrept reprezentare.Dar cu
atomul se intAmpld altfel. lrr acestcaz lucrul 9i repre-
zentareanu vor mai fi diferite, pentru cd atomul cle fapt
nu mai este nici unul din ele."
Aici, Kurt interveni clin nou: ,,Discufiavoastrd clevine
prea scolasticd.Vd dedali speculatiilor filozofice acolcr
unde ar trebui pur 9i simplu sd chestiondm experienta.
Poatec.l stucliilenoastrene vor duce in situalia de a expe-
rimenta cu sau in atomi; si atunci vom vedea noi ce sunt
atomii. Vom invdla probabil cd sunt la fel cle adeviraji
gi de reali ca toate celelaltelucruri cu care se poate expe-
rimenta. Dacd este adevdrat cd toate lucrurile materiale
24
sunt alc.ituitedin atomi, atunci acestiatomi sunt la fel
rle verittrbilisi de reali ca obiectelemtrteriale."
,,Nu", rdspunsellobert,,,conciuziata mi se pare hazar-
tlati. Ai putea la fel de bine si spui: ptntru ci toate fiintele
vii sunt alcdtuitedin atomi, atnnci sunt si atomii la fel
tle vii ca acestefiinte. Asta erirrsi evident un notrsens.
Abia legarea rnultor atomi in forrn.rtiurri nrai mari cli
rrcestorforrnatiuni calitiiile, propriel.iitiler care le sunt
caracterristice."
,,Atultci esti dc pirere cri atomii rru cristti cu arlevirart,
cd nu sunt rerali?"
,,lar exagerezi!]'oate ci aici r-ricinric.arnu e r.orba cle
intrebarcace gtirn clespreatomi, ci de cu totul alti lntre-
L'rare, si alrume ce trebuie sriinsernnecrrvinte ca <a exista
cu aclcvirat) sall (real)r.Ali .lrlilttit lnai itrair-rte
clepasajul
clin Tirirrriossi ati spus ci l)laton iclentificacele mai mici
pdrli cn fclrrnetnatclnatice,si aurrrr"r€t cn corprurilercglt-
late.Chiar daci nu e trdcvtirat,cleoarece Itlaton nri a\/ea
cum cxpcrimenta crr atomii, sli presrrpuncmttttr,rsipentrtr
inceput ch accstmocl clea prir.i luclurile e plauzibil. Ai
trumi atunci asenrenea forrne tnatematicc .(existentccu
acler'.irat>si ,,retale',?Dacti sunt rl expresie a legilor
traturii,rleciexpresiea orcliniicerrtralea clervetririi rnate-
riei, atutrci ar trebui si le numirn ,,realer,,<existente cu
aclevtiratr,deoareceproduc efecte,tlar nu le putem nurni
,.realer, cleoalecenu sutrl l'('s,ltu sunt lucruri. In ctrzr:l
cle falii nu L)reastim cunr s;i folttsim cuvitrtele, iar asta
nu e rle mirare, caici rre-arn iticlepirrtat prea rnr.rlt cie
clomerniuI experierntei noashenemijlttcitc,donreniuin c;rrer
s-a formal, clin tirnpuri prreistctriccr, iir"nbajulnostru."
Kurt nu era inci pe cleplirtmultumit cu c'lesfd-srrraret'r
discutieigi spuse:,,5iclecizi.rasripraacestuipunct as l;isao
cu drag expericntei.Nu-rni p,.rtinchipui ca irn.rgir-r,tti.r
trmettcascie cle-ajur-rs pentni .r gi'liciraporturile clin lumea
celor mai mici parti alermatcrjci, clactinu te-ai apropiat
irr prealabilin mocl seriosprin experirnenteam.inunlite
25
de aceast.ilume a celor mai nricr piirti. C)intelegereau-
tenticaproaterezulta nurnai clacaexperinrerrteie se fac itt
mod foirrterconstiirrciossi f.ir,i vreo prejuclccat.l . De acceta
surrt scepticin prir.'intrrunor cliscutiifilozofice cluseprea
departeclcspretrtr subiectatat cledificil. (-aci asermeneit
i-liscutiigerrereaztilesnc preiuclec.ltiin eAnciire,carrt:lnai
tarziu irrgreunetrztiinteiegelerar, in loc si o usureze. Dc
aceeasper ca in r,'iitorsii sc ocupercleraiomi ini,ii oanrenii
clestiinla si abra apoi iiluzofii."
celorlalticlrumcti ajunseseintre timp Ia capat.
i{ribclarea
,,Ntr vreti sa icnninartiociatticrr ciuditetriile voastrc,pe
care tot nu le priccpe nimeni? [)acti arveafitle gtinels,i vii
pregatitrpentru exiltrlen,urarbilre rirnrtinetrtiitcasii.Ce-ar
f'i sa cirrtrirn cer,a7.''Irnccliatse cliclu tonui, iar sutretttl
inflrrritc,mai reale
cl.rr ai vocilor tinere ;i c.r-rlrrrilt'pajistilor
.1ecitginrlrrrilc clcsp-re ;ltonri,alutrgartivisul in carc ne
cuiunclrrscritrr.
2
IJOTAIR.ARE;\
DE A STIJDIAFIZICA
(1e20)
I' entru tni ne, ani j rl e scoal ri si cei ai sfrr r Jiuir r iuniver s; it ar
au fost ciers;riirlitiprrintr-o cczrtra grat.lr. DupJ Lracalanrreat
am ficut () excursic prin i-ranconia cu acelasi grr-rp tlt'
prieteni cu crlre vorbisem tlcsprc atonri itr print;ivar;-i, pe
mai ul l acul ui S tamberg, i ar i n perri oaclacar e; i unn; r t r n- . r r n
i mbol rri vi t grav si a trebrri t si i stti u l a pt r t cir f elr r ii lllar e,
ti mp cl c mai rnul tc si ptri rnri ni , si <- ir iar si pe clur at a
conval escentei arn ri nras i nci rnul i ti tn p sit r gur cu ct ir t ile
mel e . i rr aceste i rrni cri ti cc i mi ci i zrrsc in nr iir - r iio cit r t e ir l
cdrei conti nut rrri l lfasci rri r,tl rsi rru o i tr t r : legcant . 1ecir tpc
j um;tta tc. N 4t'tenra r ti ci i irrrrI i l t' rmar rrr \Vcyl f r ulr l ic. isc s r rLr
ti tl rrl S l rrtl rlL* ti tttl t_;ttLtt,' i t / ,.r r' rF11,z,c r r t . r r ie
nat cr lt ; r t ii- , rir
pri nci pi i i or teori ei rcl ati vi t;i tri a l ui I:,i n - slcin. Lli, ur t 'r r r r r t , ir ca
cu cl i fi ci l cl e rnctorl c rrrl k' tn.rti ct-: rl L'z\ '( ) li( t t r 'ir it i : i t . 'Li
constructi a abstract;i tl c i cl ei a tcori ci n: lat ivit ir t ii llr ii
preocupa si nri rrel i ui stea. I.,l ti nri i rrtlr cu hot t ir ar ca 11t , r
stucl i a matemati ca l a U ni vcrsi tatr.t . lr r r 1". 'liit r chr . ln.
hcl tari re pe care o hl ascnr rl c l aprt tl i n . r r r r t t : ,
In prri rncl e rnel e zi l e cl e stucj t:rrti cs ii pr t r ecr r t r r int or '-
sdturti ciuclataisi netrsteptatii chiar si prenh'trrrrinr', 1.1'g3l-.'
trebui e s-o rel atez pe scurt. Iati l rnerr ,car e pr ecla la LJr r i-
versitatea clirr l\{urrchcn grc.lca rnecire si rnt)clr:r'r.ra, nrii
;rjutases.i obtin o intrcveclere cu profcsolLrl ric m,rtt'rnaticii
Li nderl ann, care trj urrsesccel el rru pri n r ezolvar ea nr air -
mati ci r derti ni ti va a stravechi i prtrl rl e t r r e a cvaclr at r r r ii
cercului. Voiarn si'r-lrog pe L.inriemiirrn si rnri prr!111915,c,i
l a serni rranrl l r,ri ; i nri i rrchi pi :i arn ca cr anr sr it icicnt dt :
It
 pregAtit pentru un asetneneaseminar prin stucliile cle
lnatematici dirr timpul gcolii. L-am vizitat pe l-inclemantr
- care lucra si in administratiauniversititii - laretajul
int6i al clidirii universit.itii,intr-o camerd intunecatd,
bizar de clemoclatmobilati, caremi-a produs, prin rdceala
atmosferei,o u;oari strir-rgereclerinimd. inainte cle a
vorbi cu profesorul, care se ridica incet in picirrare,am
obsen'atpe masa clelucru un cdtelusghemuit, cu blana
neagr.i care,in acea ambianti, mi,a amintit imeclial de
pucielul clin camerade studiu a lui Faust.Patrupeclr_rl
de
culoare inchisa s-a uitat la rnine clusminos; md privea
probabil ca pe un intrus care r.'oia si tulbrrre linistea
si5pAnuluisdu.I)utin incurcatclirrpricir-raasta,am reusit
si-mi exprim dorinta ezitant 9i cie-abiain timp ce
vorbearnrni-am clatseamac6t de lipsitd .le nrorJestie
era
cerereamea. I-irrclemann,rrn dclmrrbatr.irr cu barbd albd
careardtacam obosit,a simtit in mod evident si el aceastd
lipsd de mcldestie,iar usoara iritare ceril cuprirrsesepoate
si fi fost cauzaperrtru carc citelr-r9ulclepe mtrsaclelucru
incepu brusc si latre ilrgrozitor. StiipJnul incerca fir,i
successa-l linisteasci.N4iculanimal isi manifesta furia
crescAncl.impotriva mea printr-un schelbldit furibuncl,
pe care il ernriteain acccsemcreu reinnoite, asa itrcAtne
intelegcam tot rnai greu. I-irrdemannm-a intrelratce crirti
am stucliatin ultimul timp. I-arn porlenit cle cartealui
WerylSpzr/i rL*tittt.Lt-rrrtttr,'rit,.I'e
funclalul sonor al litratului
furios al micrrtului paznic negru, L,indemantra incheiat
cliscu!iaspun6ncl:,,Aturrci sunteti clejapierdut pentru
rnatematici." Cu aceastaeram coircediat.
Deci cu studiul matemtrticii lrrcheiasemsocotelile.C)
cliscutiep€rcareanr purtat-o cu tatal meu, in acelnrornent
de dezarnigire,tr clrrsla concluziaci as putea irrcercasi
stucliezfizicamatematica.Si astfela fost arinjati o intAhrire
cu Sommerfeldi, care tinerape atunci cursul de fizicd
I Arnolcl Sornrnerftrlcl(1868--1951), fizician teoretician gernlan.
A jucat un rcll insernnat i. cee.tct,se nrrr'estr, ,,mecanicil cr.rantic.i
28
teoreticdla Universitateaclin Miincher-rsi era consiclerat
unul clintre cei mai striluciti profersoriai universititii si
prieter-ral tinerilor. Sommerfeid m-a primit irrtr-o.u-"i;
luminoas.i,prin fereastrac.lreiase vedeau stuclentiistAnd
pe binci in curtea universitdfii,sub salcAmulcel mare.
Ilirbatul scunclsi inclestit,cu mustatd neagrd si aer mar-
!ial, paireala prima vedere un onl sever. Dar incd clin
prinrele fraze am sirntit cX irni vorbeste cu o bunitate
clezintere,'s;tt5, cu intelegerepentru tAndrul venit si cautr:
aici irrclrumaresi sfat. Din nou vernivorba desprestucliile
mele matematiceextrascoltrre si desprec,rrtia lur VVeyl
S7tnI i u- t i trt 1t--t
trutcr it,. Sommerfel cl u r.c-irctiona t cu tclfu I aI tfel
dec.1tLir"rclerrrann:
nrult preapretcrrtios",spuseel, ,,doilrnu puteti
. ,,Sunteti
lllcepe cu ce c nrai grcu^stsprlra ci ce c tnai usor o si r'.i
cacli in poalii rle la sinc. lntelegc.i slrrrtctifascirratcieprc>
blenratica teoriei relittrvi tati i ; f izica rrrciclerrr,iina inteazii
si ln alte clirecfiispre rlornenii in care iclci funclanrentale
ale filozofiei surrt puse sub selnnul irrtreb.irii,in care estc
clecivorba despre cunoastcrcacea rnai profunclii si tul-
buritoatre.Dar clrunui intr-acolo t: mai lung cleciitvi
inchipuili acurn. 'lrebuie sii incepeti cu rriul-lcarnoclesti,
temeinici in clomerriulfizicii traclitionale.Dacticloritisa
studiati fiz.ica,atunci tre:buicsi alegetimai intii claci vd
trcupati cu fizica erxperirlentali sau cu fizica teoretica.
I)upd cAtespuneti, probabil ci teoritrvi se potriveste rnai
lrine.Dar nu s-itintimplat sti vi ctcupatiir-rtimpul scolii
;i cle aparatesi experimerrte?"
Am rispuns erfirmativsi atn por.'estitcurn, elev fiind,
construisemmici aparate,motoare irrcluctoriraclio.insii
-si
Itrmeaaparatelorinri era ?n atrsamtrlulei mai tlegrabd
striind, iar grija cu caretrebuie f.icutemdsuritoriletexacte
chiar si pentru clatelerelativ nerimportantenu mi s-ar fi
rrotrivit.
vt'che", perf'eclionintl rlrxlelr.rlatomir.-al lui Nit'ls llrhr. N4rrltidintrt:
strrclentiis.ii (i.tre care I {eisenberg, Ira,r'li,[)elrr.., I]ethe, Ir.trJing,
llrillouirr, (iu'rclon, r.on Laue) aveau s;i c1e,.in,r firi,:ir.rriilrrstri. (N. /.)
29
 ,,LJarsi dac;ivreti s;i f;icctiLeorietrebuiersa lucrati crr
rnaregrij;'iintai ptrl-rlenrenrici si carevi se par la inceput
rrcinrportante. t hiar clacirexistaasernenea prtrblernemari
rre ajung pinti in dilnrerriul filozofiei, clun sllltt teoria
r:eiat'iviiirtii
a h-riEinsteinsarrteoriitcrrantelora hii I'lanck,
exist;t totusi p,irr;isi pentnr ct'l care a cle:pd5i1 starliul tlc:
ittcepittornrulie problernenrici ce trutbuierczolvate,iar
abia ans.rr.nblul lor poate clno irnaginea noulrri dome:nirr."
,,[)ur pe rnine nr;1interescazijintrebarile filozoficcr
clin spate)elor mai rnult declit rnicilerpnrb)emerndivi-
tluale", am rrispunsetr firnicl. SommerleLl nrr a fost clekr
rnulturnit.
,,StiticlesigurcLrl spus SehillerclespreKant si tdlrn;:r
cittrriilui: ,,Cirrclregii corrstnriesc, car.ius;iiau rle lucru.,
[.a incc1.111 to!i surrtclrrciriusi! Dar veli ver']eaclesigur
ca si o aserrelrcamrrncrir'5 poate atlucebucurie claci o
faccticu grija si constiinciu.s, iar in felul acesta,srisperirn,
veti si prociuccce\-a."Sommerfeltl rni-;i mtri clat apoi
recortrlnilirripentrrr inccplrtrrrilesttrdiului meu si rni-a
pronris ca inri vl itrata,chiar foartercurAnclprobabil, o
nricii problenri legatir tle trttna tetrrie artornic;i,problern;',r
cu car(' prutcanrsa-mi rnrisorputeri lc. itr urma acestei
cliscutirs-aclecis,pentru urrnittrrriiani, apartencrrtarnea
la sctxtl,rlui Sr-rmrncrfclcl .
Accstclitrlogcu un sarrarrt carcstitrcu adevdrat,-lespre
ce e vtlrba in fizica ntoderntisi ficusc ei insusi clescope riri
importante in tlttmerriulin ctrrese suprapun teoria rela-
tivittitii si teoria cuarrtici a avut inci r"r'rultivretne efect
asupra rnea.Cerinta dc a lucra t-hiar9i cletaliilecu grijh
cra limpeclc:pentru mine, c'icoarece o auziscm clestulcle
cles,in alti forma, si dc la tat,li n'reu.I)ar mi apdsarfapful
ci rni aflarn incti at6t clc ciep.rrtetle clomerriulcare md
itrteresacle fapt. I)c .rcct.;r. accastaprinra cliscutiea fost
corrtirrtratri clemultc altelecu prictenii mei, iar una clintre
ele, lcgata clepozitia iizicii r-noclcrne in clezvoltarcacul-
turala a r,,rerniinoastre, mi-a rimas in moc] deosel-ritin
fiI€InL)ne"
30
In acea toamn.i rna intilneanr cleserrriin casa prie-
tcnului nostlLrltalter, care era un burr vrttlt,ncelisl,crr
violonistul careciintase(.'irlr:rrililitrJeBachin noaptea dc
l.r castelui I'runn. inrpreun;i incercarnsa nc iniiienr irr
literaturarr-ruzicala cjasicila lrioului CUyrt31si clrraraturrcj
r)c propu.seseriimsa stuciieu'r,pentru tt festivitate, cele-
brul trio in si benrol rntrjor clerSchuber.t.Iatrll lui \,Vtilter
rnurisc cle mult si rnatntrlui traia siriquri cu cei dcli fii
intr-o locuirrti i'narecu urr irrtcrictrrlclgust ales,pe stracla
lilisabeth,cloarla cAtevanrinute cle ctrsapirintiltlr mei
tlin straclaIlohelrzollenr, iar frumosul pinn clc concert
lJechsteinciin salon sporeabucuria me.rclea facernuzica
itcolo.Deseoli,clup-ri69clirrtamimpreunti,state,rmcu totii
l"riinrinoaptea tArziu cufunclati in ciiscutii.Clu aceastai
ocazierveni vrrrba si cicsprerp)anurilc nrele rlt' strrrliu.
Mama ltri lValter m-a irrtrebatclece nu arn ales stndiul
rnuzicii:
,,Din felul cunr cantati si curn vorbitr rlesprcaceasti
rnuzicti,am impresiaca arta va estemai aproapcde inima
rlecdtstiirrtelenaturii si tcilrre.t. irr l-rrnrl,gil.:iti cotrtirrutul
rucestei nruzici mzrifrumos clecatspiritrrlcarese exprimii
in aparatesi formule sau in masinarii sofisticate.[)trc.i
lucrurile stau asa,cleceralegeji stiintelenaturii? N4ersr_rl
lumii e.ster clcterrninatinr,rltimainstatrti clccc r.trro.rnretrii
tineri. Daca tinerii aleg frumosul, va cxista mai multit
I'rurnusefe in lutne, dacaaleg utilul, vol existarnai multc
Irrcruri utile. De accea,alegereal'ieciruia in parte are
[ront]ereaei nu nnmai pentru el insusi, ci pentru intreaga
societate."
Am irrcercatsrl nri apar: ,,1)eftrpt, nrr crcd cir sunten.r
1-rusi in fata unei alegeriatAt clesimplc. Cici clincolrtcle
laptul ci probabil tru as putearciel'erniun muzician cleo-
scbit clebun, ramine intrebareain ce c'lomeniuse Doate
;rstizi realiza cel nrai mult, iar aceasti ir-rtr.ebare sc ic[r'ra
lo siareadclmeniului respectir'.Anr impresia ca jn muzic.i,
irr ultirnir ani, conrpozitiilenu ntai sunt atAt cle convin-
giitoareca ;ic-elea din tirni.sriL'trccutc.in secolulal XVIl-lea,
a1
JI
 muzica er;t incd influentatd in mare miisura cle miezul
modific6nd viata oamenilor fdrd ca fiecareindivid in parte
religios al viefii de atnnci, irr secojul ai XVill-lea s-a
si-l poatd influenla hotdr6tol, aduce conlinuturi noi. Apoi,
cleshvArsi t h'ecereaspre I u mea sentirnentelorincliviclu ale,
artigti individuali, talentafi, incearcd sd dea acestorconfl-
iar muzica romanticda secoluluial XX-lea a pitruns piini
rruturi forme vizibile sau sonore, gdsind pentru materia-
in aclAncurilecele mai intime ale sufletului omenesc.I)ar
lcle cu care opereazd.arta 1or,culori sau instrumente, noi
in ultimii ani se pare cd rnuzica a intrtrt intr-un stadiu cle
Iorme de exprimare. Acest joc alternativ sau - dacd vreti
experrimentare foarte frdmAntatsi poate chiar bolndvicios,
- aceastdluptd dintre conlinutul exprimdrii 9i caracterul
in care g6nclirea teoreticd joac.l un rol mai rnare clec6t
limitat al mijloacelor de exprimare este,cel pufin a9ami
constiinta sigur.i a ulrui progr€rsintr-o anume directie.in
sc pare mie, premisa inevitabild a actului artistic. Dacd
stiirrterlenaturii, si mai alesin fizicit,lucrurile stau altfel .
rlispare caracterul limitat al mijloacelor de exprimare,
Acolo, urmiriretr clrumuitriprestatrilit- al cdrui tel, acurn
tlacd,de exemplu, putem produce in muzicd orice sunet,
clcluizeci cle ani, trebuia sii fie intelegereraanur-nitor
irtunci aceastdluptd nu mai are loc, iar efortul artistilor
ferrorncneelectrornargnetice - a conclus la protrlernece
sc exercitd oarecum in gol. l)e aceea sunt sceptic in
prunstrb serrlnuii'ntrebirii pozitii fiIozoficefirnclamentale,
curn sunt structura spatiului si a timpului sau vala- lrrivinla unei prea mari libertdti."
,,In stiintele naturii", continud Walter,,,devin posibile
bilitatetalegii catrzaie.Aici, cred eu, se cleschirico lurne
rncreu noi experimente prin tehnici noi, se adund noi
rtttlri, necunoscnti, ir-rctitle nccupritrs, si probabil nrai
rczultate,iar astfel apar probabil noile continuturi. Mii-
rnulte grrneratii cle fizicicni \/or a\/ea de lucnr pelttru .r
Ioacele de exprimare sunt aici notiunile cu care sunt
gisi rrispr.rnsurile definitiver.De trceeirma sinrt ispjlj1 r; cxplicate,si astfel inlelese,noile confinuturi. De exemplu,
particil'r9i cu la aceastriciiutare."
t lirr scrieri de popularizare am inleles cd teoria relativitltii,
I)rictenulnttstru Iloll',vicllonistul,nu cra multunrit cu ( irre te intereseazdatAt de mult, se bazeazdpe anumite
accst riisputrs. ,,Ce spui tu clt'sprefiz.icamoclerntj nu c
cxperienle fdcute in jurul anului 1900,cAnd s-a incercat
oare rralabilin aceerasi mdsurd si pe:rrtrumuzica rro;rstr:i :',i se dovedeascd miscarea PdmAntului in spatiu cu
clc asiilzi? Si aici dnrmul p.trc Il'cstrL'',ilit.\zechile:
Lraric:rt: ,rj u torul interferenlei luminii. Con firmarea experimentald
ale rnuzicii tonale sutrt pe cale lle a fi clepisite, intr;-rrn
rrt'realizAndu-se, s-a observat cd noile experienle,
intr-o iunte nou.i, in careavern o libertateaproapenemdr- ( ('eace este acelasilucru - noile conlinuturi, impuneau
ginitii in privinta sunetelorsi ritrnrrriktr.Nu putern sp€rra
o lrlrgire a mijloacelor de exprimare, adicd a sistemului
sa gdsim aici aceleasicomori ca in,stiintelenaturii?"
,lt' rrotiuni al fizicii. Probabil cd nimeni nu a prevdzut de
Waiterins.l aveaanumite retineriitr leg.ituri cu aceastii
l,r inceput ci acestlucru va conduce in mod necesarla
comparatie..Nu stiu", interveni el, ,,dacdlibertateain ,,tlrimbdri radicale privind notiuni fundamentale precum
alegerrera mijloacerlorcleexpresiesi o lume noud, roditoare,
',r.1)aliul> si "timpul,>. Dar evident aceastaa fost marea
sunt netrpdratunul si acelasiIucru. intr-aclevdr, la prima l('scopedrea lui Einstein, care a inleles primul cd in ceea
vecleres-arpdn:a cd o mai mare libertatefir-seamnd rreapdrat '
r r' prlyg5l. reprezentdrile noastre despre spaliu si timp se
9i o imbogdtire,o multiplicare a po-sibilitdtilor.Dar nu pot
ti cleacorclcu aceastdafirmatie in privinta artei,caremi-e I'oirtcschimba ceva 9i trebuie schimbat ceva.
( cea ce spui tu despre hzicata ag compara mai degrabd
nai apropiatddecAtstiinla. Progresulartei se petrececarrr
r u (lezvoltareamuzicii la mijlocul secolului al XVllI-lera.
ir-rfelr-rlurmtitor: intAi are loc un letrt proces istoric care,
I'r' \/r'cril€?aceea,dupd un proces istoric lent, intrase in

JL oo
JJ
 constiinta timpului lumea sentimentelorindividuale, asa
infclrmatia c.l rdspunsul e echivoc, cd el depinde de starea
cum lercunoastemdin operelelui I(ousseausau, mai tArziu,
cle migcare a observatorului. Spaliul si timpul nu sunt
ale lui Coethe, iar apoi, cele ale marilor clasici,Haycln,
rleci atAt derindependente unul de altul cum s-a crezut
N,1ozart,l3eethoven,Schubert,care au reusit sd gaseasci
prAndacum. Einstein a prrtut descrie intr-o formulare
o reprezentarepotrivitd pentru acr:astdlume a sentimen_
matematicd destul de simpld si concisd aceastdnoud
telor prin ldrgirea mijloacelor derexprimare. in muzica
structurd a spafiului si timpului. ln lunile cAnd am fost
actual5insd, contlnuturile noi mi se pi. prea putin inteli-
bolnav, am incercat sd pdtrund putin in aceastdlume
gibilersau prea putin plauzibile, iar excesul mijJoacelor
matematicd. Am aflat intre timp de la Sommerfeld cd
de exprimare mai degabd md inp;rijoreazd.Drumul muzi-
irrtregul domeniu a devenit in mare parte accesibilsi cleci
cii de astdzi pare intr-o anume mdsurd predestinat doar
nu mai c o lume noud, ncdefrisata.
in sens nep;ativ:trebuie sd se renunle li vechea muzici
Cele mai interesanteprobleme se afld acum intr-o altd
tonald deoarecese crede cd domeniul ei este epuizat, nu
direcfie, si anume in teoria atomicd. Acolo este vorba
pentru ci ar exista continuturi noi si puternice, care nu
rlespreintrebareafundamentaldde ce in lumea materiald
s-ar mai lasacxprimate cu aiuitrrulci. Dar muzicicnilor
cxistdmereu aceleasiforme si calitdli. De ce, de pilcld,apa
incd nu le e clard directia de urmat dupd ce a fost pirdsitai
lichidd cu toate proprietdlile sale caracteristiie se for-
muzica tonald, aici existd numai tatondri. in stiinleler
rneazddin nou, mereu la fel, prin topirea ghetii, de exem-
modr:me ale nafurii intreb.irile sunt date, ce trebuie fdcut
plu, sau prin condemsareaaburilor de apd sau prin arderea
este si se gdseascdrispunsrrrile. in arta moderni intre-
lridrogenului. Acest Iucru a fost intotcleaunaacceptatin
birile irrselcsunt nedefinite. insb ar trebui sd ne spui mai
lizicade pAndacum, dar nu a fost niciodatdinteles.Daci
multe desprenoua lume pe care crezi cd o intrezirt sti in
fizica modernd .si in care, mai tArziu, vrei sd pornesti l)rivim corpurile materiale,de exemplu apa,ca fiind com-
prrsedin atomi - iar chimia folosestecu succesaceastd
in explorare."
lcprezentare- atunci legile miscdrii, pe care le-am
Am incercat sd le fac celorlalti inteligibil putinul pe
invdlat la scoald sub numele de mecanic.i newtoniand,
care il aflasem desprerfizica atomicd din lecturile mele
rruar putea conducela miscdri de o asemeneastabilitate
dirr timpul bolii si din cdrti de popularizare.
I'cntru cele mai mici particule. Aici trebuie sa fie vala-
,,ln teoria relativitdtii", ?9a i-am rdspuns Iui Walter, lrilelegi ale naturii de cu totul alt tip, caresd redea faptul
,,expcrimcntclcde careai pomenil, pt.'.u* si altcle,carc t,l atomii se ordoneazi si se miscd mereu in acelasi fel,
se pare cd se potrivesc bine cu experimente de alt gen,
,rsaincAt sb se formeze mereu substantecu aceleasipro-
l-au fdcut pe Einstein si renunte la noliurrea de simul-
taneitate,agacum era ea inteleas.i.Acest lucru estein sine 1'rietdfistabile.Primele schitepentru astfelde noi legi ale
rr,rturiiau fost gdsitein mod clar acum doudzecide ani
tulburdtor. Cdci, in primd instant.i, fiecare om creclecd
.lt'l'lanck in teoria lui cuanticd,iar fizicianul danez Bohr
gtie ce inseamnd cuvdnful <simultan,', chiar dacd se referd
,r preluat ideile lui Planck, pur-rAndu-lein lep;dturdcu
la evenimente care se petrec la mari clistantein spaliu.
rr'prezentdriledesprestrucfura atomului pe carele dezvol-
Dar in mod evident nu stim acest lucru in mocl exact.
l,rscIlutherford in Anglia. Astfel, el a putut sd lumineze
f)acd ne inhebbm bundoard cum putem stabili c-lacd doud
asemeneaevenimente sunt simultane, iar apoi compa, l)(,ntruprima datd domeniul ciudatei stabilitdti a ato-
rrrilor,despre care tocmai am vorbit. Dar, asa cum crede
rdm rezultatelediferitelclr metode, obtinem de la naturd
:;()rnmerfeld,in acest domeniu suntem incd departe dei
al
J+
35
o intelegere clard a lucrurilor. Aici se deschide deci un
imens teren nedesfelenit,unde se pot descoperi,intr-un
interval de zeci de ani, noi relalii" In felul acesta,intreaga
chimie ar trebui sd poatd fi explicatd cu ajutorul fizicii
atomilol, dacd se formuleazd aici in mod corect legile
naturii. Lucrul cel mai important va fi si se gdseascdnoile
noliuni adecvatecu care sa te poti orienta iir noul dome-
niu. Cred deci cd in fizica atomicd se pot descoperiastdzi
relalii 9i structuri mai importante decdt in muzicd. Dar
recunosc desigur cd acum o sutd cincizeci de ani lucru-
rile stdteau exact invers."
,,Crezi deci", rdspunse Walter, ,,cdo persoandcarevrea
sd participe la formarea structurii spirituale a epocii sale
este dependentd de posibilitdtile pe care i le oferd clez-
voltaretr istoricd pentru epoca rcspectivd? Dacd Mozart
s-ar fi ndscut in epoca noastrii,atunci el nu ar putea scrie
decAtmuzicd experimentald atonald Precurn compozitorii
contemporani?"
,,1)a,asacred. Dacd Einstein s-ar fi niscut irr secolul
al XII-lea, atunci fdrd indoiald cd nu ar fi putut face
descoperiri senurificativein stiintele naturii."
,,Poatecd n-are rost", interveni mama lui Walter, ,,si
te gAndegti neapdrat la mari personalitdli ca Mozart sau
Einstein. Individul nu are, cel mai adesea,posibilitatea
sd ia parte activd intr-un domeniu decisiv. El participd
la cele ce se intAmpld mai mult in mod restrAns,intr-un
cercmic, iar atunci trebuie sd te g6ndegti daci nu e totugi
mai frumos sd cAnti sonata itr si bemol minor a lui
Schubert decAtsd construiegti aparate sau sd scrii formule
matematice."
Am recunoscut cd tocmai in aceastdprivinfd aveam
si eu indoielile mele, gi le-am vorbit despre disculia mea
cu Sommerfeld 9i despre faptul cd viitorul meu profesor
citase din Schiller: ,,Cdnd regii construiesc,cdrdusii au
de lucru."
I{olf isi spu,sesi el pdrerea: ,,Avem cu tofii aceeasisoarti.
Ca muzician trebuie sd investegti intAi nespus de multd
36
rnuncd doar pentru a stdpAni tehnica instrumentului, ba
t hiar 9i atunci nu poli decAtsd cAnli mereu piese care au
Iost interpretate mai bine de sute de alti muzicieni. Iar
trr, c6nd vei studia fizica, va trebui intAi sd construiesti
('u multA trudd aparate pe care le-au construit altii mai
bine, sau vei face rafionamente matematice care au fost
gAndite in toate detaliile de altii inaintea ta. CAnd toata
.rceastdmuncd a fost depusd, ne mai rdm6ne oricum -
irr mdsura in care suntbm si noi ciraugi - contactul
permanent cu muzica minunatd si uneori bucuria unei
irrterpretdricleosebitde reusite. Voi veti izbuti din cAnd
in cdnd sd inlelegefi o relalie ceva mai bine decAt a fost
pclsibilinainte sau sd faceti o mdsurdtoareceva mai exact
tlecdt au fdcut-o inaintasii. Nu trebuie sd contdm prea
rnult pe faptul cd vom participa la ceva important, cd vom
lace rur pas decisiv. Nici chiar atunci cAnd lucrdm inh.-un
tlomeniu unde existd incd mult teren nedefrigat."
Mama lui Walter;care ascultasegAnditoare,vorbi acum
rnai mult pentru sine dec6t pentru noi, ca si cum gAn-
tlurile prirrdeau formd cloar pe mbsurd ce le rostea:
,,Comparatia cu regii si cdrdusii este probabil intot-
tleauna gresit interpretatd. Desigur, la inceput ni se pare
ci1toatd strdlucirea vine de la regi, iar activitatea cdrdu-
;ilor e secunclardsi neimportarrt.i.Dar poate cd e tocmai
invers. Poate cd strdlucirea regilor sebazeazd.pe trucla
cirdusilor; de fapt, aceastdstrdlucire constdin faptul cd,
pentru multi ani, cdrdu-siiau de trudit din greu, dar au
pi implinirea bucuriei 9i succesului trudei. Poate cd
personalitdlica Bachsi Mozart ne apar ca regi ai muzicii
Itrmai pentru cd ei au dat timp de doud sute de ani atAtor
rnuzicienimai mici posibilitateasd reinterpretezecu mare
rnigaldsi con;tiiciozitategdndurile lor, iai astfelsh le faci
irrteligibile pentru ascultdtori. La aceastd trucld a
reinterpretdrii participd ascultdtorii, tar astfel continu-
Itrrile reprezentatein muzica marilor compozitori devin
l)rezente.Dacdne uitdm la dezvoltareaistoric5- si acest
Irrcru mi se pare potrivit in egald mdsurd pentru arte 9i
37
 pentru stiinte -, atunci in fiecare disciplind au existat
lungi perioade de linigte sau de clezvoltlre lenth. lar in
aceste perioade rnunca constiincioasd,exactd pAnd la
detaliu, e cea care conteazd.Tot ce nu e fdcut cu ddruire
absolutdva fi oricum uitat si nici nu meritd pornenit. Dar
apoi, acest proces lent, in care cle-alungui tinrpului se
schimbd si continuturile disciplirrelor respective,aduce
uneori, brusc 9i pe neasteptate,noi posibilitdti, noi conti-
nuturi. Mari talente sunt atrase magic de acest proces,
de fortele dc dezvoltare care se simt aici, iar aitfel se
intAmpld ca intr-un interval de cAtevadecenii si intr-un
spaliu restrAnssd fie create cele mai remarcabile opere
de artd gi descoperiri gtiintifice de cea mai mare impor-
tantd. In acest fel a apdrut muzica clasicd la Vierra in
jurndtateaa doua a secoluluial XVIIllea, tot astf'elpictura
irr secoleleal XVlea si al XVtlea in Olanda. Marile talente
dau noilor continuturi spirifuale forma lor exterioard,ele
creeazdformele adecvate,in care se desfdgoarddezvol-
tarea i"rlterioard,insh ele nu duc propriu-zis la aparitia
accsturrroi continuluri.
Este desigur posibil sd ne af'ldmacurn la inceputul unei
epoci foarte frucfuoase pentru stiintele rraturii si atunci
nu putem impieclica un tAndr sd doreascdsd participe la
aceastdinflorire. Nici nu putem cere sd se infdptuiasch
concomitent dezvoltdri majore in multiple clomenii ale
artei 9i stiintei; dimpotrivd, trebuie sd fimmultumiti daca
agaceva se intAmpld mdcar intr-un singur domeniu, dac.i
putem lua parte nemijlocit ca spectatorisau in mod activ
la o asemenea clezvoltare. La mai mult nu ne putem
agtepta.De aceeagdsesccd reprogurile care se fac artei
moderne - pictura modernd sau rnuzica modernd -
sunt nedrepte. Dupd marile probleme puse muzicii sau
artelor plastice in secoleleai XVIII-Iea si al XIX-lea, si
dupd ce aceste probleme au fost rezolvale, trebuia sd
urmeze o epocd mai linigtit5, in care vechiul poate fi
pdstrat, iar noul poate fi incercat doar tatonAnclnesigur
9i experirnentAnd.Comparatia intre ce poate fi construit
38
rrrmuzicd acum si rezultatelemarii epoci a muzicii clasice
c inacceptabild.Dar ce-atizice daciln incheiereaacestei
st'ri afi incerca sd cAntati cAt mai frumos cu putintd partea
k'rrtddin trioul in si bemol minor de Schubert?"
A9a an-rsi fdcut, iar din felul cum risuna pe vioara iui
Ittrlf melodia usor melancolicdin c1omajor din partea a
rlr)u?il acesteipiese muzicale puteam bdnui tristeteape
(,rre i-o provoca pdrereanoastr.i potrivit cdreiaepoca de
lilorie a muzicii europenee definitiv apusa.
CAteva zile mai IArziu, c6nd am intrat in amfiteatrul
rrrrcleSommerfelcli9i tinea cursul, am clescoperitin rAndul
,rl treileaun student cu pdml inchis la culoaresi chipul
rr,rrccumirrexpresivsi cirigmatic,carc imi atrdscsc.ieja
,rlerrtiain sala de seminar dupd prima mea convorbire
r u Sornmerfeld.Sommerfeld ne-a fdcut cunostinld, iar mai
l,rlziu, c6nd ne-am luat rdmas-bunin poarta institutului,
trri a spus cd il considera unul dintre cei rnai dotati
ai sdi, de la careas putea invdla mult. Mi-a mai
"lrrtlenti
',lrtrscd md pclt adresalui cu toatd incredereacAnclnu
rrrfeleg ceva la ftzic|. il cherrruWolfgang;I'aulir si pdnd la
,,l,rrsitulviefii a fost penlru mine si pentru ce am incercat
lrr sir fac in domeniul stiirrleiun prieten mereu bine-venit
'.,rrrrrcritic fin. M-am asezalagaclarlAngd el si l-am rugat
,,r tlrrpdcurs si-rni mai cleacAtevasfaturi pentru -studiile
rrrllc. Tocmai atunci intra Sommerfeld irr sala de curs si,
rrrlirnp ce rosteaprimele f-razealeprelegerii sale,Wolfgimg
,r rrrri apucatsd-mi gopteascdla ureche:,,Nu aratdca un
, olorrcl de husari?" CAnd, dupd preleg€)re,ne-am intors
trrr,.rlnde seminar a lrrstitutului de fizicd teoretic6,i-arm
I'rr' lui Wolfgang in esenld cloudintrebdri. Voiam sh gtiu
r,rl rlc mult trebuia sd invd! arta de a experimenta,daci
,1,,11'11111
sd md ocup fir primul r6nclcu teoria si mai voiam
' lVolfgang I']ar.rli(1900-1958), fizician .rlrstriac cu contribr-rtii
r , 'r r r , r r t , r L r i l e
a d e z v o l t a r e a m e c a n i c i i c u a n t i c e . L u i i se d a to r e a zi
l,r rr, ilrirtl cle exclr,rziunecare afirmi c.i doi electrorri ai trnrri atom
rr :,(' l)()t.'rfla in aceeagistare cr,ranticii.A pus bazele teoriei spi-
r r r r l r r i I 'r 't 'r n i t r lN o b e l p e n t r t r f i z i c A ( 1 9 a 5 ) .( N . t.)
39
 sd;tiu cAtde importantd era in fizica de azj- clupdpdrerea
Iui - teoria relativitdfii in comparafie cu teorii atomicb.
La prima intrebare, Wolfgang mi-a rdspuns:
,,$tiu cd Sommerfeld insistd ca noi si invdfdm gi ceva
fizicd experimentald, dar eu unul cu siguranfd nu sunt
in stare; nu mi se potriveste deloc manevrarea aparafurii.
Mi-e clar cd toatd fizica se bazeazdpe rezultateie experi_
mentelor; dar, odatd ce acesterezultate sunt clisponibile,
hzica, cel pufin fizica de asldzi,devine prea dificiid pentru
majoritatea fizicienilor experimentatori. Asta pentru ca,
prin mijloacele tehnice actuale ale fizicii expeiimentale,
pdtrundem in domenii ale naturii care nu mai pot fi
descrise in mod adecvat cu notiuni din viata de toate
zilcle. De aceeasuntem clepcndentide un limbai mate-
matic abstractpe care nu-l putem m6nui fdrd o instruire
aprofundatd in matematica modernd. Tlebuie dir-rpdcate
sd ne restr6ngemsi sd ne specializdm.Mie nu mi_L greu
sd mAnuiesc limbajul matematicii moderne si sper id in
felul ista voi putea realiza ceva in fiztcdt.pede aitA parte,
o anume cunoagterea laturii experimentale e neapdrat
necesard.Matematicianul pur, chiar dacd e bun, nuinte_
lege nimic din fizicd."
l-am vorbii apoi despre discutia mea cu bdtrAnul
despre cdlelusul negru si despre lectura cirfii
.Lil9.g^l"",
lui Weyl Spafhrtintp-rnaterie. povestea mea l-a amuzat
vizibil pe Wolfgang.
,,Md agteptam", spuse el. ,,Lindemann este un fanatic
al preciziei matematice. Toatestiintele naturii, chiar fizica
9i
matematicd,sunt pentru el o pdldvrdgealdconfuzd.Weyl
i.felege cu adevdrat ceva din teorii relativitdtii, si clin
cauza asta Lindemann l-a scos bineinfeles din r6ndul
matematicienilor seriosi."
La intrebarea mea privind semnificalia teoriei rela_
tivitdtii si a teoriei atomice, rdspunsul lui Wolfgang a fost
mai amdnuntit: ,,Aga-numita teorie speciald a ,Jluti.ri_
te[t", spuse el, ,,estccomplet incheiatd 9i trebuie pur si
simplu s-o inveti si s-o folosesti ca pe orice altd disciplind
40
rnai veche a fizicii. De aceea,pentru cineva care vrea sd
rlescopereceva nou/ ea nu mai e prea interesantd.Teoria
relativitdtii generale sau, ccea ce este cam acelasilucru,
lcoria gravitaliei a lui Einstein nu este, in acelasi sens,
irrcheiatd.Dar neajunsul ei e cd la o sutd de pagini cle
tcorie cu cele mai grele calcule matematice apare cloar
rrn singur experiment. De aceeanici nu se stie ai6t de
sigur dacd chiar e aclevdratd.Aceastd teorie deschicleinsd
rroi posibilitdti de gAndire si de aceeatrebuie neapdrat
lrratd in serios. Eu am scris de cur6nd un articol mai
,rmplu despre teoria relativitdlii generale,gi poate tocmai
,le aceeami se pare cd in fond teoria atomicd e mult mai
interesantd.ln fizica atomicd mai existd o mulgime de
rczultate experimentale neintelese:ce ne spune natura
intr-un loc se contrazicecu ce ne spune in alt loc, iar pArri
,rcumnu s-a putut contura o imagine fie si numai partial
lipsitd de contradictii. Ce-i drept, danezul Niels llohr a
leugit sd pund in legdturd ciuclata stabilitate a atomilor
lirtd de perturbalii externe cu ipoteza cuantelor a lui
l'lanck- carede asemeneanu e irleleasi - si mai recent
re pare cd llohr a reusit sd facd inteligibile clin punct de
vcdere calitativ sistemul periodic al elementelor si pro-
I'riet5lile chimice ale fiecdrui element in parte. Dar cum
,ulumenu mi-e prea clar,fiindcd nici el nu poate elimjna
t rurtradictiile pomenite. Deci in acest domeniu se tato-
rreazdin cea mai deasdceald si probabil cd vor mai trece
, iitiva ani pAna se va gdsi o orientare.Sommerfeld sperd
r',rpe baza experimentelor sd poatd fi ghicite noi legitdti.
l,l credein relatiile dintre numere, aproapeintr-o mistici
,r rrumerclor,ca pitagoreiciipe vremca lJr in legaturdcu
,rrrnonicelecorzilor oscilante.De aceeanoi numim aceastd
l,rturda stiinfei lui <Atomisticd>,dar pAnd acum nimeni
rrrra gdsit ceva mai bun. Te vei descuicapoate mai usor
rlircdnu cunogti bine fizica de pdnii acum in extraordinara
li irrchidere.Deci esti in avantaj" - iar Wolfgang sur6se
I'rrlirrmalilios spunAnd- ,,dar,evident,ignorantanu e
rr garanfie a succesului."
47
 in ciuda acesteimici impoliteli, Wblfgang imi confirna
de fapt tot ceea ce-mi servise drept motivarlie pentru
studiul fizicii. Eram deci bucuros cd tru-mi incercasem
puterile in matematica purd, iar cdlelugul cel negru clin
biroul lui Lindemann imi apiru in amintire ca o ,,patte
a aceleiputeri carevrea mereu rdul si facentereubineie"I.
I Citat din fnrrsfde Cioeihe,referitorla N{ephisto.(N. i.)
A,)
AL
3
CONCEPTULDE,,INTELEGERE-
ix przrcAMoDERNA
(1q)oJq))\
\L
/L V L /L L J
l'rimii cloi ani de studentiela Munchen s-au desfdsurat
in doud lumi foarte diferite, pe cle o parte in grupul de
Prietenidin migcareade tineret si pe de alta in domeniul
irbstract-raliclrralal fizicii teoretice,iar ambele erau atAt
tlc pline de viat.i intensd, incAt md al'lam mereu intr-cr
stare de tensiune maximd. Tiecereade la o lume la alta
nu era ugoardpentru mine. La seminarul lui Sommerfeld,
tliscufiile cu Wolfgang I,auli reprezentauo parte impor-
t.rntda stucliului meu. Dar stilurile noastre de viatd erau
,rproapediamctral opuse.in timp ce cu iubeam lumina
zrlei si imi petreceam,cAnd puteam, tot timpul liber in
,rlaraorasului fdcAndclrumetii prin rnunli sau mergAnd
l,r inot si pregdtincl mAncarea pe malurile cAte unuiar
rfirrtre lacurile bavareze,Wolfgang era un om al noptii.
lrl prefera orasul, se ciuceaprin localuri sd vacld spectacole
,rrrruzantesi apoi lucra neintrerupt cea mai mare parte
,r rrcrpfiila problemele lui de fizicd,cu maximd intensitate
i'i cu mare succes.Desigur cd, spre p.irerea de rdu a lui
lirrrnmerfeld,venea rar la cursurile de dimineatd si ajturgea
,lt'-abia la prAnz la seminarii. Aceastd deosebire dintre
noastrede viald provoca tot felul de impunsdturi
"lilurile
rnrnice,dar nu putea tulbura prietenia noastia.lntere-
,,rrl nostru comun pentru fizicd era atAt de puternic,
nr('atanula diferenteledintre preocupdrilenoastrein alter
,lrlrnenii.
f )acd rnd gAndescla vara anului 1921siincerc sd adun
rrrullirneade amintiri intr-o singurd imagine, imi apare
,1 1
ii.)
 in fafa ochilor o tabdrd cle corturi la marginea pddurii;
mai jos se intinde lacul in care cu o ,l i., urmd ne
scdldaserdmin semiintunericul d inaintea rdsdritului, iar
in spate,i. depdrtare se vdd cresteleM'ntilor Benedictini.
Camarazii mei dorm incd, iar eu pdrdsesccortul sinsur
inairrteardsdritului, pornesc pe poteci spre cea mai apro-
piatd gard, pentru ca trenul cle dimineatd sd mi ducd
rapid la Miinchen, ca si ajung la seminarul lui Sommerfeld
cle la ora 9. Potecamerge int6i la vale, spre lac, printr-o
zond mocirloasd,apoi pe un deal cu de unde se
-orene,
poate vedea in lumina diminefii lanful Alpilor de la
Munlii Benedictini p6nd la Zugspitze. pe pdglnile inflo_
rite apar primele secerdtori,iar eu regret un pic cd nu mai
pot, ca acum trei arri la GroGthalerhof in Miesbach, sa
lucrez ca argat irrcerc6nd si manevrez masina cle cosit
trasd de perecheade boi at6t de drept peste pdguneinc.it
sd nu rdmAndnici o fAsiede iarbd necositd-- tiranul nostru
numea agaceva un ,,purcel". Astfel se succedauin gAn_
durile mele, intr-un amestecplin cle culori, imagini-din
viata coticliandla tard, strdlucireapeisajului si prelegerea
lui Sommerfeld cdh"ecare md indreptam, si eram coivins
cd sunt cel mai fcricit trm din lumr,.
Dacd apoi, o ord sau doui dupa ce cursul lui Som-
merfeld se terminase,apdreasi Wolfgang in sala de semi_
nar, intAlnirea noastrd putea sd se desfdgoarein felul
urmdtor: ,,Buni dimineafa, iatd-l pe apostolul naturii.
Arati de parcd iar ai fi trdit dupd principiile sf6ntului
vostru protector I{ousseau.Lui i se atribuie celebrul lait_
motiv
"ilrapoi la naturd; in copaci, maimufelor.>>,,,,Partea
a doua nu e din ll.ousseau",puteam replica eu, ,,iar de
cdldrat in copaci nici vorbd. Dar puteai sd nu spui <Bund
dimirreata,', ci ,.[lurraamiaza'. E ora 12.Sublirriez: ora 12.
In curdnd va trebui sd md iei cu tir-reintr-unul dirr loca_
lurile taie de noapte, ca sd capdt si eu inspiralii fizice."
,,Tie nu ti-ar ajuta la nimic; clar ai putea sdlmi -spuice_ai
aflat despre lucrdrile lui Kramers, de"pr" ca." o"i susline
irr curAnd un referat." Astfel, discutia se transforma imecliat
,1 /1
fa
intr-un dialog pe teme profesionale.La discutiile noastre
l)c teme de fizicd participa deseorisi un alt student, Otto
Laporte,care,cu pragmatismul lui inteligent si lucid, era
rrrrbun mediator intre mine si Wolfgang. Mai tArziu a
publicat impreund cu Sommerfeld lucrdri importante
tlespre aga-numita structurd de multiplet a speitrelor.
l)robabil datoriti irrtervcntieilui am orgarizat ociata
in trei, adicd Wolfgang, Otto si cu mine, o excursiecu bici-
r lctele in munti, de la Benediktbeuernpeste Kesselberq
Ptlndla Walchenseesi de acolo mai depirte in Loisachtal
A fost, cred, singura clatd cdrrd Wolfgang s-a incumetat
sil pdtrundd in lumea mea. Dar acestexperiment a rodit
rrrcdmult timp prin lungile disculii pe care le-am purtat,
rrrdoi sau in h'ei,de-a lungul intregului drum si chiar mai
l,lrziu la Mtlnchen.
Iati cd eram pentru cAtevazile impreund in drumetie.
l)rrpd ce urcaserdm cu oarecareefort, impingAnd bici-
,lctele, pAnd pe saua muntelui Kessel,am continuat fdrd
I'nrbleme pe drumul tdiat in munte pe abrupful mal vestic
,rl lacului Walchen - pe atunci nu-mi inchipuiam ce
rrnportantva deveni mai t6rziu acestpetic pdm6nt pentru
rnine- si am trecut prin locul unde odinioard,demult,
rrrrb.itrAnharpist impreund cu fiica lui s-au urcat in pos-
l,rliorrulcu careGoethe cdldtoreaspre ltalia, devenind ipcli
rrroclelele pentru Mignon 9i bdtrAnul harpist dinWithihn
hlristcr.Dincolo de lacul intunecat avdzulcoethe pentru
l)r'irnaoard coama inaltd a muntilor inzitpezili, agocu^
'n ric in jumalul sdu. Dar desi ne ldsam pdtrunsi de bucurie
lrrivind acesteimagini, discufiilenoastrcseintorceaumereu
r ,ltreintrebarile carene preocupau, legatede studiile noas-
ln'si de stiintd.
Wolfgang m-a intre'batodatd - cred cd era intr-o seard,
l,r rrrrhan din Grainau .- dacd am irrtelesteoria relati-
vrl,rtii a lui Einstein,teorie carejuca un rol atdt de impor-
l,rrrlirr seminarul lui Sommerfeld.Am rdspunsdoar ci nu
',lrrrcc sd-i spun, fiindcd nu-mi esteclar ceitrseamndverbul
,.,rirrlclege"in stiinjele naturii. Constructia rnatematici a
45
 teoriei relativitdlii nu-mi dddea bdtdi de cap, clar asta
nrr
insemna cd am si inteles de ce rrn obse.ruto, in rniscare
dddea alt senscuv6ntului ,,Iimp" dec6t un obse.vatcx
in
repaus.Aceastdambiguitate a notiunii de timp rdmAnea
pe"lu mine inspdim6ntdtoaresi de aceeainci di neinteles.
,,Dar dacd ti-e cunoscutd constructia matematicd,,,imi
replicd Wol fgang,,,atunci poti calcula pentru orice
experi_
ment dat ce vor observasau mdsura atAt observatorul
in
repaus/ c6t si cel in mi.scare.Stii de asemenea
ca avem
t<ratemotivele sd presupunem cd un experiment real
da exact acele rezultate pe care calculeie.le prevdd.
va
Ce
vrei mai mult?"
,,Tocmaiastae dificultateapentru mine,,,am rdspuns,
,,cdnu gtiu ce se poate cere in plus. Dar, intr_un ariumit
sens, md simt inselat de logica cu care functiorreazd
aceastdconstructiematematicd.Sau pofi spune si
asa:am
inteles teoria cu capul, dar incd ., ., inima. Cred
cd stiu
ce este ,,timpul, si fdrd sd fi invdla t fizic6,iar atAt
modul
de a gAndi cAtgi modul nostru de a acfionapresupun
lotq
intotdeauna acestconcept naiv de timp. S_arprt"o
i.rr_
mula si asa:modul nostru-dea gAndi
fapful
cd acestconcept de timp funcfi.oneaza, ""bu."urirpe
astfel iniat avem
succescu el. Dacd pretinclem acum cd acestcclncept
de
timp ar trebui schimbat, atunci nu mai stim clacdllmba
pe care-o folosim 9i modul nostru de a g6ndi mai
sunt
unelte folositoarepentru a ne descur.a. Nu vreau
sd m.i
sprijin,aici pe Kant, care descriespaliul si timpul
ca forme
apriorice si vrea sd confere osif"l oc"stor forme
damentale,a-sacum pdreau a'fi valabile si in fizica dinainte.
fun-
un caracterabsolut.Vreaunumai sa sublirriczca vorbelc
si gdndurile devin nesigure dacd modificdm
concepte
fundamentale, iar nesiguranta nu poate fi impicatd'cu
intelegerea."
Otlo gisea cd scrupulele mele sunt neintemeiate.
-." ,,in
fiIozoha tradifionald" ,-ziseel,,,asemeneaconcepte
precum
<spatiu>si <timp>,par sd aibd o semnificatie
precisdca.e
nu se mai poate schimba. Dar astaaratd numii
cd aceastd
46
lilozofie tradiliorrald e gresiti. Nrr md pot impdca cu
cxprimdri elegantedespre <fiinta> spafiului si timpului.
I'robabil cd te-ai ocupat deja prea mult cu filozofia. Dar
,rr trebui sd cunogti si definitia hazlie: ,.F-ilezofiaeste
,rbs7s1gusistematicd de un limbaj inventat anume cu
,rcestscop.> Orice pretentie de absolut trebuie astfel
n'sprinsd de la bun inceput. in realitatear trebui folositer
rrrrmaiacele cuvinte si concepte care pot fi puse nemij-
Itrcit in legdiurd cu observatia senzoriald,care desigur
I'oatefi inlocuitd cu observatiamai complicatd din fizicd.
Ascmeneaconceptepot fi inlelese fbrd multe explicatii.
'lircmai aceasti
intoarcere la ceeace poate fi observata fost
trrlrele merit al lui Einstein.Einstein a avut dreptate sd
porrreascade la aceastaconstatarebarrald;limpul estc
((,(:Ace se poate citi pe ult ceas. Dacd te tii de aceasti
.,r,rnnificatie
banald a cuvintelor, atunci nu existd difi-
r ultiiti in teoria relativitdtii. De indati ce o teorie permite
,,,iprevezi in mod corect rezultatele observatiilor, teoria
rlr J)unela dispozifie tot ce e necesarpentru a inlelege."
Wolfgang i9i exprimd unele rezerve. ,,Ce spui tu e
r ,rl.rlrildoar dacdacceptdmanumite condilii f^oarteimpor-
l,rrrle,pe carenu le putem lSsaneexprimate.lntdi, hebuie
lirn siguri cd previziunile teoriei au o singurd sem-
".i
rrrlit'atie 9i cd sunt necontradictorii.in cazul teoriei rela-
lrvitr'rtii,datoritd constructieiei matematiceclare,aceasti
, r)n(litieeste indeplinita. in al doilea rAnd, clin insdsi
',lrrrt'turaconceptuald a teoriei trebuie sd rezulte pentru
' ,ul l('nomene teoria poate fi aplicatd si pentru cire r-ru.
I l,rtii rru ar exista o asemeneagranifd, atunci orice teorie
'rt l)uteafi imediat respinsd,deoarecenu existdteoriecare
',,rltoati prezice toate fenomeneledin lume. Dar chiar si
rl,rr,tucestecondilii sunt indeplinite, tot nu sunt chiar
',rlirrlci'iin mod automatinlelegem deplin numai pentru
,,1 p11[g1n
prezice toate fenomenele care aparfin dome-
rrrrrluircspectiv.As putea sd-mi itrchipui si contrariul: un
,l, rrnt'rriual experienfeipoate fi deplin inteles fdrd a putea
I'rr'/r(t' prin calcul rezultateleexperimentelorviitoare.,,
47
 Prin exemple din istorie am incercatsd motivez indo-
ielile mele pil.rind echivalenla dintre capacitateade a
prezice prin calcul si a infelege. ,,$tii cd in Crecia anticd
astronomul Aristarh se g6ndise la posibilitatea ca Soarele
sd se afle in centrul sistemului nostru planetar. Acest gAnd
a fost insd respins de Hipparh si dpoi a fost dat uitdrii,
iar Ptolemeu a pornit de la premisa cd PdmAntul se afld
in centru, nemigcat,si a privit traiectoriile planetelor ca
fiind compuse din mai multe traiectorii suprapuse,cicluri
si epicicluri. Cu acestmod de a vedea sistemul planetar,
a putut prezice foarte exact eclipselede soare9i de lund,
9i de aceeateoria lui a fost folositd ca o bazd sigurd a
astronomiei timp de peste un mileniu si jumdtate. Dar
chiar inlelesesePtolemeu sistemul planetar? Nu cumva
abia Newton este cel care a explicat cu adevdrat prin
gravitalie miscarea planetelor, Newton care cunogtea
legea inertiei gi care a introdus forla drept cauzd,pentru
modificarea miscdrii? Nu este el primul care a inleles
aceastdmigcare?Asta mi se pare o intrebare decisivd. Sau
sd ludm un exemplu din istoria mai recentd a fizicii. La
sf6rgitul secolului al XVIIilea, cAnd fenomenele electrice
incepuserd sd fie cunoscute mai indeaproaPe, existau
calcule foarte exacte referitoare la forlele electrostatice
dintre corpurile incdrcate electric,agacum am invdlat din
prelegerile lui Sommerfeld. Corpurile erau considerate,
ca in mecanica lui Newton, purtdtoare ale forlelor. Dar
abia cdnd englezul Faraday a schimbat intrebareaintr-una
despre cAmpul de forte, adicd despre repartizarea forfelor
in spaliu si timp, a gdsit gi fundamentul pentru intele-
gerea fenomenelor electromagrretice,care a putut fi apoi
formulatd matematic de Maxwell."
Otto era de pdrere cd acesteexemple nu erau Prea
convingdtoare.Aga cd spuse: ,,In acesteexemple nu vdd
decAto diferenld graduald, nu o deosebirefundamentald.
Astronomia lui Ptolemeu era foarte bund, altfel nu ar fi
rezistat un mileniu 9i jumdtate. Cea a lui Newton nu era
nici ea mai bund la inceput, si abia cu trecereatimpului
48
:' ir vdzut cd miscdrile corpurilor ceregtipot fi intr-adevdr
l)rcziseprin calcul mai exactcu ajutorul mecaniciinewto-
rricne decAt cu ciclurile 9i epiciclurile lui Ptolemeu. De
l,rpt,ns pot sd recunosccd Newton ar fi fdcut ceva fun-
,lirrnentalmai bun dec6t Ptolemeu. A dat cloar cl altd
n'prezentare matematici miscirii planetare, iar de-a
lrrngul secolelorea a avut mai multirl..es."
Wolfgang gdseacd acestmod de a privi lucrurile era
lrrtusi prea unilateral pozitivist. ,,Eu cred", rdspunse el,
astronomia lui Newton se cleosebestefundamental
,,t'i"r
t lt'cea a lui Ptolemeu.Si anume: Newton a schimbat modul
,lt' formulare a intrebbrii. El a inceput prin a-si pune
rrrtrebdrinu in legdturd cu migcdrile, ci cu cauza lor. El
,r g:isit forla drept cauzd a miscdrilor; iar apoi a desco-
l)('ritcAin sistemul planetar forfelesunt mai simple clecdt
rniscdrile.Le-a descriscu ajutorul legii gravitati-eidesco-
l,('ritAde el. Dacdastdziafirmdm cd am intelesmiscarea
lrlirnetelorde la Newton incoace,vrem de fapt sd spunem
t ,1putem intemeia miscdrile planetelor,carese dovedesc
,r li foarte complicatela o observafiemai atentd,prin ceva
lrrirrtesimplu, 9i anume prin forfelegravitatiei,iar astfel
h' pulsrn explica. La l)tolemeu,complicatiilemischrilor
l,utcau fi descriseprirr suprapuner"i ciclurilor si epici-
, lrrrilor;dar acesteatrebuiau sd fie pur 9i simplu o.."p-
l,rlc ca fapte empirice. In plus, Newton a ardtat cd la
rrriscareaplanetelor se ir-rtAmpldin esenld acelagilucru
r,r lu aruncareaunei pietre,la oscilatiileunui pendul sau
l,r tlansul unui 5;iroscop.Explicatia ner,vtonianda sis_
It'rrrului planetar este cu mult superioard sistemului
I'lolemeic tocmai pentru c.i in melcanicalui Newton
Ir'n()rreneatAt de diferite pot fi aduse la aceeasibazd, si
,urrrmecunoscuta lege <masa x acceleratia- forlar>.,'
( )tto nu se d 5du incd bdtut. ,,CuvAntul ,.cauzdr,forta
rllt,pt cauzd a miscdrii, totul sund foarte frumos; dar, in
lontl, prin astas-a fbcut doar un mic pas inainte. Fiincicd
l)utem sd ne intrebdm mai departe caie este cavzairetrlru
lor'lr'i,pentru gravitatie?Aga inc6t, conform filozofiei tale,
49
migcareaplatretelor va fi ilr mo.l real ((Pede-a intregul"
infelearsaabia atunci cdnd vorn cllllt)aste cauza pentru
grar,'itatie s.ar.m.cl. trtl i t rfi tti t tt rtt."
Wolfgang se oPuseenergicacesteicritici a conceptului
t1e,,cauzd". ,,Evicleniputem contilrutr si punem intrebiiri '
Aceastaestebaza oriciirei stiinte. Dar aici acestarguruellt
nu e pl'ea potrivit. A intelege Iraturtl insealntril clesigur
a deslusi conexiunile clindutrul ei; rr sti cu siguratltaicil
ai ajuns sircunogti angrerrajulei intericlr.Utr a-scutcneil lllotl
de a sti nu se poate baza pe cunoastereartlrui fcnotnelr
singular stru a utrui grup cle fetronreue,chiar clttcas-a
descoperitin ele o anume orditre,ci clclaratutrcictitrds-art
recunlscut legaturilerclintre cl multituclinerclc fapte ale
experictrtei,iar acesteaau putut fi ilrtemeiate pe aceea-si
ba2a simpli. Atunci sigurarnlai9i are terneiul tocnraiill
aceastirnultitudirre.l'ericolul cle a gresi devil.tccu atAt
mai mic cu cAtfetromenelesunt urai diversc si nlri cuprin-
z,itoare,si cu cAtprincipiul comull pe caresutrtintemeiate
ermai simplu. Iar faptrrl ci tnai t.lrziu vor li clescoperite
legaturi si rnai cuprinzitoare llu este niciciecurllull
corrtraargument."
,,lar tu crezi ch tre puteur increde itr tetlria relativitirtii
tocmai pentru c.i leaga in tnocl unitar o rnultiiueJitrecle
fapte, clepilcli in electrodinamicacclrpurilor ilr miscare,
si le intemeiaz.l pe o baz.i cotnutrd.Deoarecerelafia ur-ri-
tard esteaici simpli ;i maternaticugor clepitruns, sc nargtcr
in noi sentimetrtul cd am ,.inteles,'- desi trebuie sti ne
obi;nuim cu o semnifica!icnoui, sau mai bine zis schitn-
bala, a cuvilrtclor ..spa!itr',si .'timp''."
,,Da,cam astae p.irereameat.Saitul clecisivla Newton,
ca si la Faraclaype care tocmai l-ai porrrenit,a iost noul
mocl de a formuia intrebtirile, si .1repturlll.lrc trortl tnoll
ldmuritor cie "a inielege', itrsearntr.i,foartc gctleral vor-
bincl, sa clefii reprezentari,conceptecll ciirc s.l prlr[i1gs1-
noagte legdturile dintre o multituclitrtr tle ftrlrolnetreca
fiind unitare;iar astainseamni <(acuprillde', cu nril1tea.
G6ndurile noarstrese litristesccincl o situatie particr:lard,
50
;rparenttulburdtoare,estedoar un caz particular al unui
intreg mai cuprinzitor, care tocmai cle aceea poate fi
l'ormulat mai simplu. intemeiereadiversitdlii col-oratepe
('ceace este simplu si general - sau, ca sd formuldm in
spriritul grecilor tdi: a lui ,.mult' pe ,.unul,, - este ceea
ce noi desemndm prin "a infeleger".Capacitatea de a
prezice prin calcul va fi deseori o urmare a faptului de
.r fi intelers,de a fi in posesia conceptelor potrivite, dar
rru este pur si simplu iderrtici cu intelegerea."
Otto murmurS: ,,Abuzarea sistematicdcle un limbaj
rrrventatanume cu acestscop. Nu vdd de ce trebuie sd
vorbim at6t cle complicat clesprelucrurile astea. I)aci
lirlosim limba astfelincAt sd se referela observatiile nemij-
Itrcite,aproape ci nu pot avea loc confuzii, pentru ci
,rtuncistim ce inseamni fiecarecuvAnt.Iar clacdo teorie
rirspunde acesteicerin!e, atunci va putea fi ir-rteleasisi
l',iramull,r filozofic."
Dar Wolfgang nu voia sd accepte fdrd replicd acest
purlct de vederc. ,,Aceastdcerint.i,caresurrdatdt de plau-
zibil, este,agacunt gtii,subliniati cu precdderede Mach,
si uneori se spune c.i Einstein a gdsit teoria relativitifii
l)entru ci a urmat filozofia lui Mach. Dar acestmod de
,r trageconcluzii mi se pare o simplificaremult prea mare.
I',stecunoscut faptul ci Mach r1u a crezut itr existenta
,rtomilor,pentru ci putea argumenta,pe drept, cb nu pot
li observati in nrod clirect.IJar existd multe fenomene in
lizica si chimie p€rcare de-abiaacum putem spera sd le
rrrtclegem,clupa ce stim cd atomii existd.Aici Mach a fost
t'r,iclentindus in eroarechiar de principiul lui, pe care
trril recomanzicu atAtainsistenli, si nu vreau sd privesc
,rstaca pe o purd intdmplare."
,,Fiecareface gregeli", ziseOtto impdciuitor. ,,Nu tre-
lrrriesd le ludm ca motiv pentru a reprezentalucrurile intr-
rrn mod mai complicatclecAtsunt ele.Teoriarelativitdiii
r'ltAt ciesimplh,inc6t poate fi inteleasdcu adevdrat.Dar
in teoriaatonricdlucrurile aratdirrcddestul de nebulos.,,
51
 $i a9aam ajuns la a doua temh importantd a discutiei
noastre. Dar disculiile asupra acestui subiect s-au pre-
lungit cu mult dincolo de excursianoastrd cu bicicletele
si au fost continuate inclelung la serninarul de la N4tinchen,
deseori impreruni cu profesorul nostru, Sommerfeld.
Subiectulprincipal al seminarului cu Sommerfeld era
teoria atomicd a lui Bohr. Aceast.iteorie reprezenta ato-
mul -baz6ndu-se pe experimenteleclecisivedin Anglia
ale lui I{utherford - drept un sistem planetar in minia-
turd, in al cdrui centru se aflti nucleul atomic ce confine
aproape intreaga masd a atomului, c-lesieste mult rnai mic
decAt atomul, 9i e inconjurat de electroni, asemdndtor
planetelor.Traiectoriileacestorelectroninr"rtrebuiau insd
sd depindi de forte si cleistoria lor sau s.i poatd fi modi-
ficate cle eventuale influenfe exterioare,aga cum n€r-am
astepta la un sistem plarreta4 ci irebuiau - pentru a
explicastabilitateaciudatd a materiei fa!d de acliuni clin
exlerior - sd fie tleterminate cle ccxrdilii suplimentare
care nu au nimic comun cu mecanicasau astronomia in
sensul tradifional. De la celebralucrare a lui I'lanck din
anul 1900,asemeneaconditii erau numite conditii de
cuantificare.Iar acesteconditii acluceauin fizica atomicd
acel ciudat elernent dermisticd a nurnerelor despre care
a fost vorba si mai sus. Anumite rndrimi calculate pclr-
nind cle la traiectorie trerbuiausd fie multipli intregi ai
unei urrit.iti debaz.d, gi anume cuanta cle acfiune a lui
Planck. Asemeneareguli aminteau de obsen'aliile vechilor
pitagoreici, conform cdrora doud corzi oscilante sund
impreund in mod armonic atunci c6nd, la tensiuneegald,
lungimile lor se afld intr-un raport de numere intregi. Dar
ce aveau in comun traiectoriile de tip planetar ale elec-
tronilor si vibratiile corzilor'/ Incd mai problematic era
modul in care trebuia sd fie imaginatd emisia luminii de
cdtre atom. l:lectronul emitdtor trebuia sa facd un salt de
pe o traiectoriercuantjcd pe alta, iar ener5;iaeliberatd prin
acestsalt se regdseaca pachet,numit cuantd de lumind,
ir"rradialia emisd. Asemenea reprezentiri nu ar fi fost
52
lrrobabil luate in seriosniciodatd dacd prin ele nu s-ar fi
J)utut explica foarte bine si foarte exact c, serie intreagd
tle experimente.
Pentru noi, studentii tineri, acestamestecde misiicd
,r rrumerelor 9i succesempiric de netdgdduit era fascinant.
| ,irscurtd vreme dupd ce incepusem studiile, Somrnerfeld
rrni ddduse ca temd sd trag concluzii clespretraiectoriile
t'lcctronilor implicafi si despre numerele lor cuantice,folo-
sind anumite rezultate experimentale pe care le primise
.lc la un prieten fizician experimentator.Nu erfost greu,
rlirr rezultatul a fost deosebitde straniu. Trebuiasd accept
( il numere cuanticenu numai numere intregi, ci si jumd-
llti de numere intregi, iar acestlucm contraziceateclria
( rranficAsi misticanumerelor lui Sommerfeld.Pdrerealui
Wolfgang era cd poate voi mai introduce 9i sferturi si
optipi de numere intreS;i,iar astfel,pAnd la urmd, in mAi-
rrilc mele, toatd teoria atomicd se transforma in far6me.
lrrsiiexperimentele ardtau chiar asa,ca 9i cum existenta
prrndtdtilorde numere cuantice ar fi fostir-rdreptdfitb,iar
,rtcst lucru nu fdceadec6t sd adauge incd un element cle
rrt'intelescelor deja existente.
Wolfgang isi pusese o problemd mai dificild. Voia sd
vr,rifice dacd intr-un sistem complicat, pentru care se
l)llleauincd facecalculecu metocleleastronomiei,teoria
Irri llohr 9i conditiile cuantice Bohr-Sommerfeld condu-
( (,ilu la rezultatele corecte.in discutiile noastre de la
l\4iirrchen ne exprimaserdm indoiala dacd nu cumva
',lr('cesele de pAnd aculn ale teoriei nu se reduc la sisteme
,llosebit de simple si clacdnu cumva chiar la sistemul
I'ulin mai complicatpe careil studia Wolfgang ar apdrea
nr'(()llcorcfanle.
lntr-o bund zi, Wolfgang md intrebd in legdturd cu
,rtt'.rstdlucrare: ,,Crezicd existi de fapt pentru electronii
,lirr atomi ceva ce putern numi traiectorie?- I{dspunsul
rrrcrrtrebuie sd fi sunat cam intortocheat: ,,inlAt, putem
, rlr5,1'1'y3
direct traiectoria unui electronin camera cu ceat,i.
I l,rrl luminatd de condensa picdturilor de ceatdaratdpe
53
unde a trecut electronul. Daca insd existi o traiectorie a
electronului in camera cu cea|6,atunci trebuie probabil
sd existe una si in interiorul atomului. Dar trebuie sb
recunosccd si eu am inceput sd am indoieli cu privire la
asta.I)entru ci noi calculdm o traiectorieconform legilor
mecanicii clasicea lui Newton, insi apoi ii conferim, cu
ajutorul concliliilor cuantice, o stabilitate pe care nu ar
trebui s-o aibd nicioclati conform tocmai acestorlergi;iar
cAnd, la emisia de radialie, electronul sare de pe o
traiectorie pe alta - si se pretinde acestlucru - atunci
preferdm s.i nu mai sFuncm nimic nici rlespre acestsalt,
nici desprece faceelectronul:un salt in lungime sau unul
in indltime sau altceva la fel de frumos. Asa ci, intr-un
anume fel, toati povesteaasta cu traiectoriaelectronului
?n atom trebuie sd fie un nonsens.Dar atunci ce este?"
Wolfgang f.lcu ur-rsemn crl capul. ,,Totule intr-aclevdr
inspdim.lntdtor clemistic. Dac.iexista o traiectoriea elec-
tronului, atunci acestelectron se migci eviclerntpericlclic,
cu o anurnitd frecver-r!.i. Atunci, conform legilor erlectrocli-
namicii, rezulti c,1sarcina electric.iin mi-scareperrioclic;i
emite oscilaliielectrice,iar astainsealnni pur ;i sinrplu
cd este emisd lumind cu aceasti frccvcnli. [)ar se spune
cd nici nu poate fi vorba despre asa cevai rlinrpotrivd,
frecventade oscilatiea luminii emise se afl6 undeva la
mi jloc, intre frecventacorespurrzitonre traiectoriei tl i nain-
tea misteriosr.rlui salt si a celei de clupi sait. 'loate astea
sunt in fond nebunie curati."
,,Chiardaci-i nebunie,tot are o metorla", am citat eu.
,,Da, poate. Niels l3ohr pretincle cd acum cunoaste
pentru fiecareatom clin sistemul preriodical elementelor
chimice traiectoriile electronilor,dar in cazul de fatb noi
doi nu credem, dacd suntern sinceri, in traiectorii arle
electronilor.Sommerfeld,poate,mai credein ele.$i tcltusi
traiectoriaelectronilorin cameracu ceatdpoate fi vazuti
bine de noi tofi. I'robabil iot Niels llohr are clreptateintr-un
anumit sens;clar noi nu stim incd in care sens."
54
Spre cleosebirec1eWolfgang, eu eram optirnist in pri-
vinta unor asemeneaintrebdri, asa c.i arn r.ispuns cam
rn ielul urmdtor: ,,Cis€:scci fizica lui lSohre fascinantd,
rrrciuda tuturor clificultatilorei. lJo]rrtrebuie s.i fie si el
( ()nsti€rntcd porneste de la prernise care contin contra-
,lictii, clecinu pot fi valabilerin fornra asta. in plus, .rrc
rrrr instinct care nu di gres si stie sti clblina din acestcr
I'rcmise contradictrlrii rrn tablou clestul cle veriilic al
It'rromeneloratclmice.in ftrrrd, []ohr frllosestemecanica
t l.rsici sau mecanicacuantici ata cum un pictor fclktsestc
'fabloul nu e cleterminatde pensul.i
I'errsulasi culorile.
r,iculori, iar culorile nrr sunt nicioclati reralitatea;
clarcind
vezi tabloul, precum artisttrl, cu ochii mintii, poti - fie
','itloar impe rfect - si-l reprezinti cu pensula 9i culoriler
,,i pentnr cetilalti. Bohr crrnoastefoarte exact comporta-
rrrcrrtulatonrilorla emisiaraclitrtiei,in proceserle chimice
',,ruin multe alte imprejurhri, iar arstfela ciptitat intuitiv
o rcprrezentare a shuctrrriidivergiloratomi; rrn tablou pe
r,u'cVr€csil faci inteligibilcelorlaltifizicienicuajutoiui
rrrijloacelorirnperfecteale traiectoriilor electrcnilor si
, onclitiilor cuantice.Nu e nici mir:ar atAtclesigur cri llohr
rrrsusicreclein traiectoriileclectronikll in atom. I)ar e
( ()nvinscleexactitateaimaginilor sale.Iraptul cti pcrrtru
,rtesteimagini nu existi inci un limbaj sau r) exprirn.rre
rrratematic.i aclecvate ult e o nenorrtcire.Dimpotrivi, e o
tcrndde lucru extrem de tentantti."
Woligang rimase sceptrc.,,intAi\.reiu sb n"ri laimuresc
,l,rci premisele clin moclerlull3ohr-Sommerfelcl corrtlucltr
r('zultateraticlnalein prclblernala carelucrez. Dacd nu -
,,i presinrt c.l a9ase va int6mplo - atunci cel putin stirn
( (' nu funclioneazd,iar astfel facem un pas itrarinte."Apoi
r ()ntinudg.lnclitor:,,lmaginile lui Bohr trebuie si fie cumva
,rtlcvdrate.Dar cum pot fi inlelese si ce legi se af-ldin
''Pirtele Ior?"
Clcvamai tArziu, clupd o cliscutielungd clespreteoria
,rlornicda lui l]ohr, Sommerfeld mi intreb.i brusc; ,,Ati
,lori si-l cunctastetipe l3ohr persotral?Bohr va tine 1r-r
55
 curArrdo.seriede prelegeri la Gottingen despreteoria lui.
Sunt invitat sd particip 9i a9 putea si vd iau cu mine.,, A
trebuit sd ezit un moment pAna sd rdspund, fiirrdcd o
cdldtorie cu trenul p6nd la Gottingen si inapoi ar fi repre_
zentatpe atunci pentru mine o problemd financiarj cle
nerezolvat. Poate cd sommerferd i observat expresia fetei
mele. in orice caz, a acldugatcd s-ar putea ,."p: J; ;o-r"il_
rile cdldtoriei, iar eu am acceptatimediat.
Vara.timpurie a ar-rului 19ZZ imp ctdobise C ottingenu l,
o1d;.e_lylprietenos cu vile si grbclini cle Ia poaleje'--r.,,-.,l
telui Hain, cu nenumdrate tuiisuri inflorite, trandafiri si
straturi de flori, asa incat fie si .umai strdlucireacadru-
lui indreptbtea numele pe care l-am clat mai tArziu acestor
zile: ,,FestivalulBohr,, i1ela GOttingen.lmaginea primei
prelegeri mi-a rdmas nestearsdi. imintire.-Amfiieatrur
era arhip-lin. Fiziciarrul danez, pe care il recunosteai
imediat dupd statura lui cle ,cor-.,dir,,urr,stdtea cu capul
ugor aplecat,prietenos si pulin stAnjenit,pe podiumul
asupra cdruia se revdrsa prin fereastra deschisd toatd
lumina verii de la Giittirrgeri. Boh.t vorbea clestulde i.cet,
cu un ugor accentdanez,iar cAnd explica pe rArrdfiecare
dintre presupozifiile teoriei salealegeacuvintele cu mare
atentie,mult mai grijuliu clecAteram noi obisnuili de la
SommerfeLl, iar in spatele celor mai multe fraze for_
mulate cu grijd deveneauvizibile lur"rgigiruri de g6ncluri,
din care numai inceputul era formulat, si al cari, capai
se pierdea irr penumbra unei pozilii filozofice .uru
impresionat puternic. Conlinuiul prelep;eriipdrea nou -_u
si
ir-racelasi timp cunoscut. studiasem tlioria-lui Ilohr
ia
seminarul lui Sommerfeld, a;a irrc6t stiam despre ce
era
vorba. Dar, spuse de Bohr, lucrurile surrau altfel ciecAt
I Niels llohr (1855-1962),
fiziciar.rclanezcare, prin m.delul s.ir.r
at.mic, in care electronii se rote,scpe orbite in jir^rl
nucle'lui, a
pr'rs bazelc' ..ei prime variante ir mecanicii cui.tice.
A jr-rcatr.rn
r.l central in interpretarea rezr.rrt.rtel.rr.rrterioare
ale teoriei ctran-
tice, punAncl accent pe nofitrnea cle complementaritate.
Irremiul
Nobel pentrtt f tzicd (1922). (N. /.)
\A
ur gura lui Sommerfeld. Se putea simli imediat cd llohr
r:,irrbtinuserezultatelenu prin calcule si dovezi, ci prirr
rrrtuitiesi presimtire,gi cd-i venea greu acum sa le aigu-
rrrerrtezein fata inaltei scoli de matematicdde la Cottinge'n.
I )trpdfiecareprelegereaveau loc discufii, iar dupd a treia
l)rclegeremi-am luat inima in dinti si am fdcut o obser-
virtie criticd.
I]ohr vorbise de acealucrare a lui Kramers despre care
lirrusemun referat la seminarul lui Sommerfeld,iar la
:,lirsit a spus: degi bazeie teoriei au rdmas neldmurite,
Prrtem a'u,eaincredere cd rezultatele lui Kramers sunt
( ()rectesi cd vor fi confirmate mai tdrziu cleexperimente.
M-am ridicat si mi-am exprimat obiectiilecarerezultaserd
,lirr disculiile noastre de la Mrinchen, si care md fdceau
:,,rrnd indoiesc de rezultatele lui Krtrrners.Llohr a simtit
,lcsigur ci aceste obieclii porneau clintr-o preocupare
,rtliincbsi serioasdprivind teoria sa.
A rdspuns sovditor, ca gi cum aceste obiectii l-ar fi
rrelirristitpufin, iar 1asf6rgituldiscutiilor a venit la mirre
:,,inr-aintrebat dacdnu am putea faceimpreun.i o plimbare
t lrrpd-masdpe Hainberg,pentru a discutatemeinicdespre
rrrlrebarilepusc dc mirre.
Aceastdplimbare a avut cea mai puternicd influent.i
,rsupradczvolt)rii mcle stiintificeuiterioarc,sau poatc
,rr trebui sd spun cd dezvoltareamea gtiintificapropriu-zisd
,r inceput abia cu aceastdplimbare. Drumul ne-a cluspe
o Plllgqi din pbdure, pe l6ngd mult frecventatacafenea
Zrrn-rl{ohns, spre indltimile scdldatein soare de unde se
l)utea vedea intreaga panoramd a celebrului ordsel uni-
vt'rsitar,dominat de turnurile vechii biserici Sfir-rtiiIoan
:,i lacclb,precum si dealurile de pe cerldlaltversant al vdii
l,cirre.
Ilohr incepu discufia revenind la cele spuse in acea
, l i rn ineatd:,,Azi-d imineat.i r-a ti exprimat anumi te retineri
l,rlaclelucrarealui Kramers.'frebuiesd spun imecliatci
rrrleleg indoielile dumneavoastrd; si cred cd ar trebui sa
\,,1cxplic mai pe^larg felul in care md raportez la toate
,rtt'steprobleme.Infond, vb dau dreptatemai mult decAt
57
 inchip,iti si stiu foarte bine c.it de p^rclenti trebr-rie
'd firn cAncl
si facem afirmatii clesprestnrctura atttmilor.
Dali-mi vctiesa vd Fr)\'cstcscce.,,i.lespretistoria acestei
teorii. Punctul clepornire rru a fost gandul cd atornul ar
fi un sistemplanetar in ntiniatura si ca se pot aplica aici
legile astrorr.miei. Nu am l,at .ici,cja tFrnrl'littcrinr aceste
reprezentari. Pentru mine, punctul de a fost
F1r111i1"
stabilitateamateriei, carerinsa, diri perspertiva fizicii cle
pAni acum, estepur si sinrplu un niiraioi.
I)rin cuv.lntul stabilitateinfeleg ca intotcleaunaapar
acelea.si substantecu acelea.si propriet;iti, cd se formeiza
aceleasicri-stale,cd au krc aceleasilerg.iturichimices.a.m.cl . lru evoluti:t ulterioari. Acolo, la Manchester,irr labora-
Acest lucru trebrrie cleci s"i irrsemne ca si clupd rnulte
modif icdri,carepot fi provocatccleinflucnte citerioarc,
rrn atotn cie fier rimine irr r_rltirnainstar-rti tot rln atc.rm
cJeficr cu aceleasiproprietiiti.Acestlucru estetle neinteles
confornrmercanicii clasice,mai alesclacriatonrul ar sermirna
cu sisternlrlpltrnctar.i. .atura erist.r clecio tenclintritlc
constituire a anumitor forme - folosescaici cuvinti_rl
..forlne' in sensul ccl nrai general -- si rlc rcgenerarei:l
acestorforme, chiar ciacaau fost pcrturbate stru clistruse.
In Iegatrrriicu accasta,nc-alll Frrteaganclisi la biologie;
cdci stal-rilitateaorganismclorvii, cctrrstitrrirea celor mai
complicatc forme, care existriinsii r-rurnaica intreg, este
un f-enorncncleacelasitip. Dar in biolclgieavcln dc-a l:ace
cu structuri foarte complicate care se rnoclificain timp,
si nu despre e:le as vrea si vclrbirn acum. r\s dori ii
t'orbesccleclcamclati numai desprecelermai simple fcrrme
pe carc le intilnirn clelairr fizici si cirrmie.Eristcnta rrnor
sttbstanterrrritarc,r'xis tcrrt.tc,rrprrrilttrsolirlc, toful sc
bazeazd pe aceasti stabilitate .r atonrilor; la fel si faptul
cii, cleexemplu, clintr-untub carecontinr,,urr anumit gaz
bine cleriinitse emite mereu o ]uminri clc_. aceeasiculoire.
irdicd un spectru luminos cu aceleasilinii sperctr.ale. Toate
acestelucruri nu sunt cle la sine intelese,ci climpotrivd,
par de neinteles claci acceptArnfundamentelelfizicii
newtoniene, cleterminismul cauzatlstrict al proceselor,
prin caretstareeractuala trelruiesi fie unic detcrntin.rta
58
tlc stareaanterioarasi numai de ea. Aceasttrcontraclictie
rn-anelinistit clemulti vreme.
I)oateci minunea stabilitatiimateriei ar ii ratnasirtcii
rrrultdvreme neiuata in seam.ldacd nu ar fi fost pusa in
cviclentdin uliimele derceniiprin utrelerobsen'alii impor-
tantede altd naturi. itlanck a g,isit ci energiaunui sistern
irtomic se schimbd cliscontinuu, ci atunci cArrd ttlt ase-
nreneasistem emiie energie existti,ca sd spun asa,statii
t'u anumite energii, pe care eu le-am numit stiri sta-
tionare.Mai tdrziu, I{utherforcl a f.icut experimentcle lui
privitoare ltr structura atomilor, careau fost decisivePen-
lorul lui Ilutherforcl, am luat eu crtnctstitrti cle act:t'tstii
problernaticd.Pe atutrci eram apr().rpcla l'el cle t6ndr
tu clumneavoastrdacum 9i am tliscutal foarte mult cn
liutherforcl clespreaselneneaprobleme. ln celedin urmii,
Iot in acea perioadd au fost cercetatemaii exact ferri'r-
rnenelede emisie, s-au misurat liniile spectraiecilrac-
teristicepentru cliferiteleelementeclrimice,iar tJiversele
t'xperienJechimicecontin clesigursi o sumeclcniede infor-
rnatii desprecomportamenhtl atomilor.l)rin toati accast,i
,lczvoltare,la care am participat ahtnci nernijlocit,s-a
riclicato intrebarepe careastizi tr-o nrai putern etvjta:cum
se leag;i toate acestelucmri?'leoria Flecare am p111p.tt-,,
rru incearcdclecAtsa puni in evidenlSacestecotrexiuni.
Dar aceastdmisiune tr-are sorti c1ejzbAtrclai; estc cr
rnisiunede o cu totul alti tratur.idecAtcelepe carelc itrtAl-
rrimin mocl obignuitin stiinti.I)entru cd in fizicatle pAni
,lcum,ca si in oricarealti ftiinti a tratltrii,cAtrdsc cloreit
r'xplicareaunui nou fetromen,se pruteaincercaatralizalea
rroului fenomen cu ajutorul fenomenelorsart legilor cleja
('luroscute.in fizica iitomicd stim clt:jaci acerste
cotrcepte
,le pAnd acunl nu \/or fi suficiente.Din cauza stabilita-
tii materiei, fizica lui Ner,vtonnu p'roatefi aclevdrati ir-r
interiorul atomului, ci poate,in cel mai bun caz, rcPre-
zenta un punct cle sprijin clin cAnd in cAncl.$i cle aceea
rricinu va putca exista o clescriererrrtuitiviia structurit
,rlomului, fiirrdci o aserneneadescriere- tt)ctlr(tifrclttnr
59
a fi intuitivd - ar trebui sh foloseascdconceptelefizicii
clasice,care insd nu mai pot cuprinde acestefenomene.
Cu o asemeneateorie se incearcdde fapt un lucru absolut
imposibil. Fiindcd trebuie sA spunem ceva clesprestruc-
tura atomului, dar nu avem ur-rlimbaj cu ajutorul cbruia
sd ne facem intelesi. Suntem astfel,intr-un anume sens,
in situafia unui marinar care a rraufragiat intr-un linut
indepdrtat unde nu numai conditiile de viald sunt cu totul
altele clecAtcelecu careesteel obisnuit de acasi, ci si limba
pe care o vorbescbdgtina;ii ii e complet necunoscutd.El
depinde in mod vital cle?ntelegerea cu ce-ilalti,dar nu are
la dispozitie nici un mijloc cleintelegere. lntr-o asemenea
situatie, o teorie nu poate ,,explicarr,in sensul obisnuit
pe care il cunoagtemin ,stiintii.Acum se pune prclblema
sd stabilim conexiunile si sd avansim prudent. In acest
fel trebuie inlelese 9i calculele lui Kramers, gi poate ci
azi-dimineald nu m-am exprimat destul de prudent. Dar
cleocamdatdnici nu putem face mai mult."
Din acesteopinii ale lui l3ohram simlit cd si lui ii erau
cunoscute toate indoielile 9i obiectiile pe care le expri-
maserdm noi la Mr"inchen.Ca si fiu sigur cd inlelesesem
bine,l-am intrebat:,,Ceir-seamni afunci imaginile atomilor
pe care le-afi prezentat 9i le-ati discutat in prelegerile
clumrreavoastrddin ultimele zlle, si pentru care ati dat
9i argumer-rte? Cum trebuie intelese ele?"
,,Acesteimagini", rdspunse l3ohr,,,sunt rezultate din
experimente, sau, dacd vreti, au fost ghicite din expe-
rimente si nu sunt rezultatul unor calcule teoretice.Sper
ca acesteimagini sd reprezinte suficient de bine structura
atomilor, dar tuuttniatAtde bine pe cAte posibil cu ajutorul
limbajului intuitiv al fizicii clasice.Tiebuie sd ne fie clar
cd aici limbajul poate fi folosit doar ca in poezie, unde de
asem€rneanu se reprezintd precis fapte, ci se creeazdir-r
conrstiintaascultitorului imagini si legdturi irrtre g6nduri."
,,Dar atunci cum se pot realiza progrese? Irr ultimd
instantd, fizica trebuie sd fie o ;tiintd exactd."
,,Tiebuiesd ne agteptdm", spuse Bohq,,,caparadoxurile
teoriei cuantice,trdsdturile ei de neinteles,care sunt legate
60
tle stabilitateamateriei, sd apard intr-o lumini din ce in
ce mai clard cu fiecare noui experientd' Dacd lucrurile
se vor petrece astfel, atunci Putem sPeraca, in timp, sd
sc formeze noi concepte, cu ajutorul cdrora sd putem
reprezentagi acestefapte neintuitive. Deocamdatd insd
suntem departe de a9aceva."
Ideile lui gohr se legau cumva in mintea mea de cele
cxprimate de Ilobert cu ocazia excursiei noastre la lacul
Stimberg, gi anume ci atomii nu sunt lucruri. Cdci, degi
llohr credea cd poate descrie atAteacletalii din structura
interni a atomilor chimici, totugi electronii ditr care se
compunea pitura exterioard a atomilor pdreau in mocl
cvident a nu mai fi lucruri; in orice caz, nu mai erau
lucruri in sensul fizicii dinainte, uncle puteau fi descrisi
l'i"rrirezerve cu ajutorul conceptelor de spafiu, vitezd,
crrergie,lntinclere.De aceeal-arn intrebai pe l3ohr:,,Dacd
structura interni a atomilor poate fi atAtclegreu clescrisd
intuitiv, cum spuneli clumneavoastrd,clacdde fapt nici
nu avem un limbaj cu ajutorul cdruia sd vorbim clespre
irceastdstructurS,atulci putem vreoclatdinlelege atomii?"
llohr ezitd un moment;i spuse apoi: ,,Desigur.I)ar con-
r'omitent va trebui sd irrcepem sd invdtdm ce inseamnd
,.ainlelege"."
intre timp mica noastrdplimbare ne dusesepe culmea
tcil rndi inaltd a muntelui Flain, la un han carepoate cd
:;c cheamd Kehrt pentru cd gi pe timpuri era punctul de
l.r care trebuia sd te intorci. De acolo ne indreptardm 9i
rroiinapoi citre vale, de data aceastaspre sud, av6nclin
llti priveligteadealurilor,pbdurilor sisatelor din valea
Lcinen, care intre timp au fost de mult inglobate in oragul
propriu-zis.
,,Am vorbit despre atAtealucruri dificile", relud llohr
tliscufia, ,,si\'-arn povestit si cum am intrat eu insumi in
Ioatd aceastdgtiintS;dar incd nu gtiu nimic despre dum-
rrcavoastrd.Itdretiincd foarte tAndr.As zice cd a!i inceput
t rr studiul fizicii atomice, iar abia apoi ali inr'.ltat fizictr
|
,,intoarcere" irr limba germand. (N. t.)
61

rnai veche si alteie. i)robabil ci Sommerrfelcir'-a conclus
tle:timpuriu in aceastalume aventuroasda atomilor.Curn
ati tlait rdzboiul?"
I-tim mdrturisitatunci c6,Ia cei doudzecide ani ai mei,
eram abiain al pah'uleasemestrude stuclii,deci gtiaminca
ingrozitor cleputin clin fizicapropriu-zisd,si i-an povestit
clespreseminarul lui Sommerielcl,unde mi atr.iseserriin
mocl cleosebit tocrnai cornplicatiile $i neclaritatile clin
ieoriacuanticd.l-ammai povestitci pentm serviciulmilitar
fusesemprea tAnir, iar din familia noastrd numai tatil
meu fusesepe front, in Franla, ca ofiter de rezervi; ci ne
f.icuserrimmulte griji clin pricina lui, dar serfirtclrseserinit
in 1916;cir in ultirnul an de rizboi, ca sti arn ce m6nca,
lucrasemca argatintr-o gospocldrietir.ineasctiditr tinutul
prealpin al Bavariei. Ci, in afara de toate acestea,la
Miinchen asistasemla lupterlerevolutionare. Dar in rest
fttsesemcnrtat cle rizbrtiul propriu-zis.
,,As clori si aucl mai multe cle la clurnnear'oastri",
spuse Bohr, ,,siastfeI si afln cAteceva despre srtuatiadin
tara dumneavoastrd,pe careo cunoscirrci atAtcleputin.
Si clespremiscarca cle tinerret,despre care rni-arr vorbit
fizicienii cle la Cijttingen. Trebuie sd ne vrzitati oclat.ila
Cclpenhaga,poate chiar pentru mai multi vreme, ca si
putem facc fizica irnprcrrni. Atunci vi voi arirtasi mica
noastrii fara si rr.i voi provestidespre istoria ei."
CAnd ne apropiam cleprimele casec-linoras, cliscutia
se incireptd asupra matematicienilorgi fizicienilor din
Ciittinger-r,asllpra Iui Max l3orn,JamesFranck, Ilichard
Cottrant si lfavicl ililbcrt, pe care eu c]e-abiaii cunos-
cusem in acelezile, si am vorbit despre posibilitateaca
si eu si-mi fac o parte a studiilor la Cdttingcn. Astfel,
viitorul imi aphreaplin de sperantesi posibilitifi, pe care,
aflat pe clrurnul citre pensiurreametr ciupi cc-l con-
clusesempe Bohr acasi, rni le inchipuiarn in crrlorile cele
mai r,'ii.
62
4
iNTTATAN4IN'rE
POI,TTICA
DESPRI,, STISTONIE
(11)22---192'+\
V,rr-a anului lgTTseilrcheie pelrtru rnine cu o experienti
lrrslri.Profesortll meu Sommerfelclimi prtll='rtsesc s't i'rtl
r,,rrtela AclunareaCercettittlrilorsi Medicilor din Cer-
,,r,,,ria,desf.iguratala L,eipzrg,rttrclel:'insteitrar''ea tilrii
si
,,,,.r.lit prelegerilepriniipale despreteoritrrelativitatii
1,,.''',.,ra1e.Tat.il meu irni fticusecaclouun llile:tclus-intors
, i.' la Miinchelr 1a Leipzig, si rnd bucuram ci-l voi tluzi
relativititii in pe:rsoan'1'.Dupi
1,,'ilcscoPeritorulteoiiei
,,' .rr. ajuns la Leipzig,,amtras la utra clin pensiutrilc cele
rrr.tiiefdne,i. cei mai sdraccartieral or.9ului, fiilrclctitru-mi
itr clidirea u.cle tl'ea loc
l).lcam pernritece'a mai b'..
, ,rrrlerin'tirnt-am irrtAlnit cu cAliVaclintre tincrii fizicieni
l)(' careii cunoscusemla Ciittinggn, ]-a,,Festivalul llohr"'
j,,
,r"t-u* interesatcleprerlegerealui Eitrstein'care trcbuia
',,riribd loc peste cate;a ore, chiar in sctrraaceleiasizile
f\4ir ltrapato anul'Ile tensirtneti atnrosferelgellerale/ pe
( ,u'cla inceput nu mi-o puteam explica;clar simleam c'
,riti totul eia altfel clecAifuscse la C'tti'get-t. in tirnpul
l,tlnas p6na la conferin!5 ln-am dus si t'izilez monu-
rrrrrrtul Ildtiliei N atiuniitlr, la adaptlstuI chruia,itrfometat
,,robosit clupa lunga calatone cu trenul, T-oT intttrs in
r,rrbi gi am aclormii. Atrr fost trezitbrusc cleo tAnaratata
r,u'erld bombarclacu prune. S-aasezataptli iAngamine
md
',r - ca s5-mi potoleasca furia, cltrr si fclatneacare
rr)[)lesea - mi]a oferit fructe la cliscretie din cogul ei'
.l)relegerea
lui Eirrsteirrar,ealoc itrtr_osal.i mare unc]e
'.r' putea-intra,ca ilrtr-cl sald de teatru, pritr multe usi
63
 laterale. CAnd am vrut sd intru printr-o asemeneausd
laterala,un t.ilrir, .lcspre carc arrlaflat mai larzju cd era
asistentulsau studentul unui cunoscut profesor de fizicd
de la o universitate din sudul Cermaniei, mi-a pus in
mAn.i un biletel rosu, tipdrit, carecontinea un avertisment
impotriva lui Einstein gi a teoriei relati'ititii. pe bilet scria
cd aceastdteorie contine speculalii complet neconfirmate
care,prin reclama ziarelor evreiegti,complet strdind spi_
ritului german, fusese supraestimat6 fhid acclperire.^in
primul moment am crezut c.i biletul este opera vreunui
nebun, agacum apar din c6nd in cArrclla n"if"l ,1" confe-
rinfe. CAnd insd am aflat cd profesorul de fizic.i onorat
si cunoscut prirr importantele sale lucrdri de fizicd €xpe_
rimentald, de care pomenise deseori si Sommerfeld la
seminarul sdu,era intr-adevdr autorul textului de pe acel
bilet, u-nadintre sperantelemerlecele mai importante
s-a spulberat. Fusesemconvins cd mdcar stiinta putea fi
finutd departe de cerfurile politice, pe care le cunoicusem
atAt de bine in iimpul rdzboiului civil la Mrinchen. Acum
irrsd vedeam cd insdsi viafa stiintificd putea fi infectatd
gi denaturatdde patimi politice maligne,pe drumul ocolit
al actiunilor unor oameni bolnavi siu cu caractereslabe.
In ce priveste continutul biletului, efectul lui a fost cd am
renunlat la toate retir"rerilepri'incl te.ria relativitdtii gene-
rale, pe care Wolfgang mi le explicasecu diferite o"cazii,
si cd dirr acel moment am fost ferm convins de adevdrul
acesteiteorii. Pentru ci inv.ltasemdernult, din experienta
mea in timpul rdzboiului civil din Mrinchen, ci nu ai voie
sd jucleciniciodattio migcarepolitici dupd scopurileei,
pe care le declari sus si tare si poaie chiar clbrestesd
le atingd, ci numai clupi mijlouc"l" p" care le foloseste
pentru a atinge acestescopuri. Mijloace de proastd calitate
nu doveclescdecAt cd ingisi inifiatorii rru mai cred in
puterea cle convingere a tezei lor. Mijloacele folosite in
cazul de fald impotriva teoriei relativitdtii cle cdtre un
fizician erau si de proastd calitate lipsite clesubstanld,
-si
incdt era evident cd acestadversar nt-.semai putea baza
64
pe contrazicereateoriei relativititii cu argumente gtiin-
tifice. Dupd aceastddezan-rdgire, nu am mai fost in stare
sir urmdresc cu atenlie prelegerealui Einstein 9i nici nu
irm mai lirrut sd fac cunostinld cu Einstein prin inter-
rnediul profesorului Sommerfeld. M-am intors la pen-
siuneamea cu un sentiment apdsdtor;acolo am constatat
ci intre timp tot ce aveam cu mine, rucsacul, lenjeria si
rrn al doilea costum, totul fusese furat. Noroc cd mai
.rveam biletul de hen in buzunar. M-am dus la gard si
ln-am urcat in primul tren spre Mrinchen. Pe clrum am
lirst cuprins cledisperare.$tiam cd nu-l pot impovdra pe
tirtdl meu cu marea pierdere financiar5. CArrd, ajurrs la
Mtinchen, nu i-am gdsit nici pe pdrinti acasd, m-am
tlus sd-mi caut de lucru ca tdietor de lemne in parcul
liorstenried, o zorrdimpdcluritd din sudul oragului.Acolo,
irr pddurea de molid, o mullime de copaci fuseserddis-
tnrsi de gAndaciicareatacdscoarla,a9ac.i trebuiau tdiati,
iirr scoarlatrebuia arsd.Abia cAndam cdgtigatdestui bani
( il sd pot inlocui pierderea finarrciardsuferitd m-am intors
l,r llzicd.
Am povestit aici intregul episod nu pentru a aduce
tlirr nou la lumind intAmpldri neplScute,pe care ar fi mai
Irirrer sd le ldsdm in uitare, ci pentru cd a jucat un anume
lrrl mai I|rziu, in discutiile mele cu Niels l3ohr,precum
:;i irr felul in care aveam sd privesc spaliul periculos dintre
stiintd si politicS. La inceput, cele petrecute la Leipzig
rrri-au ldsat un gust amar de profurrcld dezamdgire si
rnrloieli cu privire la sensul stiinlei in general. Dacd nici
,rici,in stiinld, nu era vorba de adevdr, ci de o luptd de
rrrlcrese,mai merita sd te ocupi cu ea? Amintirea plim-
I'i'rriiprin Hainberg a fost insd mai puternicd clecataceste
:,lirripesimiste,gi mi-am pdstrat sperantacd invitafia atAt
rlt'spontan ficutd de Ilohr se va implini cu adevdrat 9i
r',1va duce la o lungd sedere la Copenhaga,cu multe
, I iscutii interesante.
I'Andsd-l vizttez lJohr a mai trecut insd un an si jirnrl,
l,rtc, timp in care am studiat un semestru la Cottingen,
65
 mi-am scris lucrilrea de doctorat clespre stabilitatea
vindtoare cu un mic castetlla mijloc, Eremitage, si cu mari
curentilor in fluide, mi-am clatexamenul cle absolvire la
turme de cdprioarersi cerbi in luminiguri; apoi plimbarea
Miinchen si am lucrat un semestruca asistental lui Bom
t'ontinud mai departe, spre nord. Drumul ne concluse
la Gottirrgen. ir-,r,acanta cie Pagte a anului 192.1m-am
rrneoride-a lungul coastei,alteori mai in intericlrul !inu-
imbarcat in sfArsit pe bacul de la Warnemiincle carertre-
tului, prin pdduri si pe lAngdlacuri,carein aceaprimdvard
buia sii ma clucain Danemarca9i m-am bucurat pe drum
lirnpurie se zdreau prirrtre tufisurile abia inverzite si pe
de spectacolulbdrcilor cu p6nze si velierelo4 intre care
rnalurilecdroracaselede vard dormeau cu storurile trase.
bdtrAnii veterani cu patru catargesi plini de pa16me,care
l)iscutia noastrd se indrepti curArrd spre situatia clin
impAnzeaupe atunci Marea Baltic;.I)rimul i{dzboiMon- (,ermania, iar Bohr dorea sd afle despre intAmpldrile la
clial aruncase pe fundul rndrii muite vapoare cu aburi;
t'areluasem parte la inceputul Primului Itdzboi Mondial,
vechile veliereau fost din nou puse pe apd, iar cdldtorului
t u Z€ccani in urma.
pe mare i se ofereaun spectacolpitoresc, ca acunt clsutti
cleani. La sosiream avut mici clificuliifi cu bagajul, difi- ,,Mi s-a povestit deseori c-lespreacele zile de la ince-
cultaf pe care,rrevorbind claneza,le-am depisit cu greu. lrrrtul rdzboiului", spuse tlohr. .,Itrietenide-ai nostri au
Iostnevoifi sd cdlStoreascd prin Cermania in primele zile
Dar cAnd am spus ca md clucsd lucrez la institutul pro-
,rlc lui august 7914 si ne-au vorbit, cu surprindere si
fesorului Niels l3ohr,acestnume mi-a deschistoate usile
spaimd,despreuriasul val de entuziasmcarc a cuprins
si in cel mai scurt timp au fost inldturate toate obstaccllele.
irrtregulpopor german. Nu e ciudat ca un popor sd plece
Astfel m-am simtit clin primul moment ocrotit c1eurra
lir rdzboi intr-o stare de entuziasm, cAnd ar trebui sd stie
dintre celemai putemice personaiitatiale acesteitdri mici
toatd lumea cAte sacrificii cumplite va cere rdzboiul, si
si prietenoase.
,lt'la aliati si dc la dusmani, cAte ncdreptah vor lovi
Cu toate acestea,nu mi-a fost usor in primele z.jlela
,rrnbeletabere?Puteli si-mi explica!i acestfenomen?,,
institutul lui Bohr. Md vecleam confruntat cu un mare
numdr de tineri strilucit inzestratidin toate tdrile lumii, ,,in vremea aceeaeram un elev del.Zani",am rispuns
,'rrprobabil, ,,9iimi formam pirerea ascult6ndce vcr.beau
care imi erau cu mult supericlri in privinla cunoasterii
limbilor strdinesi a manierelorelegante,si careerau mult l,i-rrinfiisi bunicii. Nu cred cd termenul <entuziasm,,des-
r'r'iccorectstareade care eram cuprinsi cu tolii pe atunci.
mai temeinic instruiti ir-rstiinla noastrd decAt eram eu.
Nimeni dintre cunosculi nu se bucura la gAndul cd va fi
Chiar si Niels Ilohr venea rareori la mine; avea mult cle
r,izboi. Dacd trebuie sd descriu ce se intAmpla, atunci as
lucru cu aclministratiainstitutului si mi-era clar ch nu pot
r.l)une:simleam cu totii cd situatiadeveneadeodatdgravd.
avea mai multe drepiuri asupra timpului sdu clecAt
liirnteam cd p6nd atunci fuseserim inconjurati de o apa-
oricare alt membru al institutului. Dupd cAteviizile insi,
n,rrtd frumoasd care dispdruse brusc prin asasinaiea
vcni la mine si ma intrcba clachsunt r.'l irpur si-l irrstrtesc prinlului mogtenitor al Austriei, iar dincblo cle aceaapa-
inh-o plimbarc clecirrcizilc pe insulaSjiiiland.La irrstitut
n'rrtdieseaacum la iveald un nucleu dur al realitatii,o
nu prea aveam prilejul pentm cliscutiigenerale,itrr el si-
t crinld cdreianici tara noastrd,nici vreunul dintre noi nu
ar dori sd mi cunoasc.i cu adevirat. Asa cd arn pornit
r st' putea sustragesi cdreiatrebuia asadarsd-i facem fatd.
in doi, cu rucsacurilein spinare. Mai irridj cu trimva- (';r urmare, aceastddecizie a fost luatd cu adAncdingri-
iul pAnd la marginea de nord a orasului, apoi pe jos,
prin asa-numita grddind zoologici, un fost domeniu de l()rAre,dar din toatd inima. Desigur, eram convinsi de
rlrt'ptateacauzei germanei fiindcd pentru noi Germania

66
67
 si Austria formau dirrtotdeaunao unitate,iar asasinarea
printului FrernzFerdinand si a sotieisaleclecdtremembrii
unei corrspiratii s6rbe era pentnr noi in mod eviclent o
nedreptater.Asa incdt trebr,riasi ne ap.ir.im, iar aceastd
deciziea fost luati, clupi cum am spus, clecei mai multi
oanrenidin tara troastrd,cu toati inirna.
Cii o asemeneapomire comutri are ceva ametitor, ceva
misteriossi iratiorral,esteprobabil ader.hrat.Acestlucru
l-am triit si eu cu octrziaacelui 1 august 191,1. Cilitoream
in aceazi cu pbrinfii de la Munchen la L)snabrrick,unde
tatril rneu trebuia s;i se inroleze in calitate de cdoitan in
rezervh. Pretr-rtindcnigiirile erau pline pin.i Ia iefuz cle
oarneni care strigau, alergau care incotro, vorbeau agi-
tafi; trenurile de rnarfh uriase erau irnpoclobite cu ghir-
lerncle si crengi,,sise umpleau de soldati si arme. Femeri
tinere gi copii stateau p6nd in ultimril rnoment lAngd
vag{-}ane; sercinta si se piAngerapAni cdncltrenurile pirti-
s€)augara. Sc putea vorbi cu oameni necunoscufi, ca si
cum i-ai fi stiut cleani de zile; fjecareajuta pe fiecare,atAt
r.it putea, iar tc-rirter
giinrlrrriletse incireptau spre destinul
corrlun, carc)era acunt al nostru, al tnturor. LJir"reinteles
c.i nu vreau sd gterrgaceasti zi dirr viata mea. Dar - md
intreb --avea aceasti zi rle rrecrezut,cleneirrchipuit, per
care n-o poti r-ritanicioclati, ceva comul) cu ce€race se
numestesimplist entuziasmde rdzboi saiuchiar bucuria
rizboiuluii' Nu stir: si cred ci toate acesteaau fost inter-
pretategresit dupir sfArsitulrizboiului."
,,Tiebuie si irrterlegeti",spuse l3ohr, ,,ci noi, in mica
noastrd |ari, privirn cu totul altf-elacetster probleme foarte
delicate.imi permiteti sI incep cu o obsen'atie istoricd?
Pclatecd sporireaputerii la carerCemr;rnia n ajuns in secolul
trecut a avut loc, intr-un anume l'el,prea usor. A fost intAi
razboiul impotriva tdrii noastredin 1864,care a ldsat la
r-roimulth amdrdciune, apoi victoria asupra Austriei in
1866 si asupra lrranteriin 1870. Pentru germani, toate
acesteatrebuiesd fi ardtatcd poti fduri cAtai clipi din ochi,
ca sd spun asa,un mare imperiu central-european.Dar
68
,rcestlucru nu poate fi atAtde sirnplu. Chiar dacd violenla
l)are inevitabili pentru a itrtemeia irnperii, trebuie in
lrrimul rAnd sa c6stigiinimile multor oameni pentru noua
Iormd de comunitate. Acest lucru nu le-a reusit, in mocl
t'vident, prusacilor,in ciuda clestoinicieilor; poate fiindc.i
rnodul lor de viald era prea clur, iar concerplialor derspre
,lisciplind n-a fost infeleasade oarnenii clin alte tdri. Cer-
rnanii au obsen,atprobabil prea tArziu cd nu-i mai puteau
t onvinge pe altii. A9a incAt cotropir^eaBelgiei, o tard micd,
trcbuia sd apard ca un act cle agresiune ce llu putea fi
irrdreptdtit in nici un fel de asasinareaprintului tnoste-
rritor austriac. l3erlgieniinu aveau nimic in comttn cu acest
,rtentat,si nici nu erau parte a vreunei aliante impotriva
( iermaniei."
,,Desigur cd r-toi,germanii, atn comis foarte multe
rrcdreptdliin acestrdzboi", a trebuit sd recunosc,,,asacum
irtr fdcut si clusmanii nostri. Aga curn in orice rizboi se
comit foarte multe nedreptili. Trebuie sd recunoscsi cd
singura instantd competentdin acestcaz, adici istoria
Itrmii, a decis impotriva noastr.i. In rest, sunt prea t6nir
pentru a aprecia carc:politicieni si in ce mometrt au luat
tlecizii inclreptalite sau gregite.I)ar sunt aici c'louhintre-
biri care se referh rnai clegrabi la aspectul omenesc al
.rcesteipolitici 9i c;rrem-au nelinigtit merer.r.Mi-as clori
rnult sd gtiu ce creclefi despre ele. Am vorbit ciespre
izbucnirea rdzboiului gi despre faptul c.l in prinrele ore
si zile ale rdzboiului lume:aera metamorfozat.i.N4icilegriji
c'otidiene,care pAnd atunci ne apisasera,au clispirut.
lielafiile persotrale care fuseserhin centml vielii pAni
.rtunci, cum ar fi cele cu pdrintii 9i prietenii, deveneau
rrcimportanteiu corup.rraliecu relalia generald,devenitd
Ioarteclirecti, cu tofi oamenii careinclurau acelasidestin.
C'asele,strdzile, padurile, totul ardta altfel c1ec6tinainte
si, ca sd-l citez pe Jacobl3urckhardt,,,chiarcerul avea altd
rruant.l>.Prietenul mert cel mai apropiat, un vhr din
()snabrtick car€)era cu cAliva ani mai marerdec6t mine,
ir clevenitsi el soldat. Nu mai stiu dac.i a fost inobilizat
69
 sau s-a inroiat voluntar. Aceastd intrebare nici nu se
punea. Marea decizie fuseseluatd, orice bdrbat apt fizic
deveneasoldat. Prietenul meu nici nu s-ar fi gAndit sd-si
cloreascdrdzboiul sau sd participe la vreo cucJrire pentru
Cermania. $tiu acestlucru din ultimele noastre discutii
dinaintea mobilizdrii lui. La asemenealucruri nu se g6n-
cliser-ricicum,chiar dac.i era convins clevictorie. Daistla
cd acum se cerea sacrificiul vielii; acest fapt era valabil
genfu el 9i per-rtrutofi ceilalti. Poate ci pre] de-o clipd,
in adAncul inimii lui, a fost profund inspdimAntat, flar
apoi a spus ,.dar,,ca toli ceilaiti. Dacd as fi fost mai mare
cu cAfiva ani, probabil cd m-ag fi aflat 9i eu in aceeasi
situalie. Prietenul meu a cdzut apoi pe front, in Franta.
Ar fi trebuit oare sd creaddcd toate acestean-aveau sens,
cd erau o iluzie, un entuziasm fdrd rost, cd aceastdcerinth
de a-ti da viala nu trebuia luatd in serios?Ce instanta avr,.r
dreptul sd spuni a9aceva?I{atiunea oamenjlor tineri, care
nu poate pdtrunde toate dedesubturile politicii si aude
numai despre fapte disparate, greu de infeles, ca (asa-
sinat la Sarajevo,,sau <(invaziein l3elgia>?,,
,,Md intristeazd mult ce-mi spuneli", raspur-rsel3ohr,
cred cd inleleg foarte bine. Poateci acestitineri plecati
-gi
la rdzboi, convinsi cle dreptateacauzei lor, au simlit una
dirrtre cele mai mari fericiri pe care le poate trdi un om.
$i rru existd nici o irrstarrtdcare ar mai putea spune <nu>
in momentul clesprecare ati vorbit. Dar nu e oare acesta
un adevdr cutremurdtor? Acea pornire pe care ati trdit-r-r
nu seamdndizbiior cu ce se intdmpld toamna, cAnclpdsh-
rilc calitoare sc aduna si porne'lc sprc sud? f\ici una
dintre acele pdsdri nu giie cine hotdrdgte cdldtoria spre
sucl sau de ce are loc cdldtoria. Dar fiecare in partb e
cuprinsi de agitalia generald,de dorinta de a paiticipa,
de a putea zbura impreund, chiar dac.i p" ,t-r"lu zboiul
le duce la catastrofS.Pentru oameni, miracolul acestur
fenomen este cd, pe de-o parte, e evident neliber, ca un
incerrdiu in pddure sau ca orice fenomen legic din naturd,
iar, pe de altd parte, genereazditr fiecareindi'r,id pe care
70
il cuprinde sentimentul extremei libertdli. TAndrul care
Participi la aceapornire generalda scuturat de pe umerii
si"ritoatd apisarea grijilor si necazurilor cotidiene. CAnd
sc pune problema vietii si a mortii nu mai conteazi micile
irrcloielicare iti limitaserd viata 9i nu mai trebuie sd tii
scamade interesesecrtndare.CAnd e urmdrit numai un
singur tel, victoria, cu toat.i ddruirea, viala apare mai
simpla 9i mai transparentdca niciodat.l.Cred cd nu existh
o clescrieremai frumoasd a acesteisituatii unice din viala
al lui
trrruit6ndr decAtcAntul cildretilor din Wnllattsfcirr
clacdviafa-n
Schiller.Cunoagtef;desigur versurile finale:"Si
jtrc n-o clai, nicicAnd r.'iatan-ai s-o ai>. Acesta e purul
,rrlevdr.Dar tocmai cle aceeatrebuie sd ne strdcluim, pe
tiit putem, sd evitim rdzboaiele;9i cle aceeatrebuie sd
'irrcercdm sa impiedicdm aparitiasituatiilor tensionatecare
gcnereazi rizboaiele. in sensul acesta,poate fi de pilda
rrn lucru bun ci noi ne plimb.im acum impreund aici, in
l)anemarca."
,,As dori s.i vd mai pun si a clouaintrebare", am con-
lirruat eu cliscutia.,,Vorbeafidespre clisciplina prusaci,
l)c care oamenii din alte t.iri n-au apreciat-o.Eu insumi
,',n crescutin Cermania clesuclsi cleaceea,ca traditie si
obiceiuri, gAndescaltfel dec6t oamenii care )ocuiesc,s.i
spunem, intre Magcleburgsi Kdnigsberg.Dar acestelinii
tlc conduitd ale viefii prusacc,supunercainclividului fatd
tle intereselecomune, modesiie in rriata privatd, cinste
:,i incoruptibilitate, cavalerisrn,indeplinirea cu punctu-
,rlitatea ciatoriei,toate acesteam-au impresionatprofuncl.
('lriar daci unele forte politice au folosit abuziv aceste
principii, totugi nu le pot subaprecia.I)e ce,de pildd, com-
patriotii dumneavoastrddin Danemarcasimt altfel?"
,,Eu cred", spuse Llohr, ,,c.1putem recunoagte fara
rrrcloiald valorile acestuimod de-a fi prusac.Dar noi vrem
:,;ilisdm indiviclului, planurilor si intentiilor lui, mai mult
sl)atiu de migcaredecAtpermite modul de-a fi prusac. Ner
l)utem alStura unei comunitdli numai atunci cAnd e o
t ornunitate de oameni foarte liberi, fiercarerecunoscAncl
71
 cleplin drepturile celuilalt. Libertatea si indepenclenta
fiechruiarresunt mai de pret decAtputerea carese obfne
prin disciplina unei comunit5li. Este atAt cle ciuclat cd
asemeneaforme de viald sunt adeseadeterminate de figuri
istorice exemplare, care de fapt nu mai supravietuiesc
decAtca mit sau legerrdd,dar repreziniSincd o mare fortd.
Modul de-a fi prusac s-a format, cred eu, dupd imagirrea
ordinului cavalerilorcareau depus juramintele monahale
de sbrbcie, castitate 9i ascultare; care propagi in'r,dt.i-
mintele cregtinein lupta impotriva necredintei si cleaceea
se afld sub ocrotirea lui Dumnezeu. Noi, in Danemarca,
ne g6ndim in schimb la eroii legendei din lslancla, la
poetul si luptdtorul Egil, fiul lui Skallagrim, care deja la
vdrsta de trei ani, impotriva dorintei tatdlui, a luat calul
din grajcl si a cdldrit pe urmele lui multe mile. Sau la
inteleptul Njal, care era mai drept dec6t toti ceilalti birbati
din Islanda si cdruia i se cerea sfatul in toate pricinile.
Acegtibdrbati sau inaintagii lor plecaserdin Islanda pen-
tru cd nu voiau sd fie sub jugul regilor norvegieni, deveniti
din ce in ce mai puternici. Nu puteau suporta ca un rege
s.l le ceard sd participe la un rizboi pe care il hotdr6se
acelre5;e,si nu ei insisi. Erau oameni curajogi si rdzboinici,
si md tem cd trdiau din piraterie. Dacd cititi legenclele,
veti fi poate gocatsd vedeli cAtelupte apar, cAli oameni
sunt ucisi. Dar acegtibdrbati voiau mai ales sd fie liberi,
9i tocmai de aceearespectaugi dreptul celorlalf de-a fi
la fel de liberi. De luptat se luptau pentru proprietate sau
pentru onoare,nu pentru puterea asupra altora. Desigur,
nu se mai gtie prea bine in ce mdsurd acestelegende se
bazeazd pe fapte istorice. Dar in acesteclescrierisumare,
cronicdregti,ale celor petrecutein Islandastd o mare fortb
poetich si de aceeanu e de mirare cd acesteimagini mai
determind 9i in ziua de azi idealurile noastrede libertate.
De altfel si viata din Anglia, unde normanzii au jucat de
timpuriu un rol important, a fost marcatd de acestspirit
de independen!6.Forma englezdde democralie, spiritul
de fairplay, ca 9i respectul fati de idealurile si interesele
72
celuilalt, inalta valoare care se acordd dreptului, toate
lrrcrvinprobabil din aceasttisurs.l. Dacii englezli auputut
l'riuriun mare imperiu mondial, acestetrdsdturi au jucat
tlesigur 9i ele un rol important. l3ineinleles,in unele cazuri
iru folosit violenfa, ca vechii vikingi."
intre timn se fdcuse clupa-masl. I)rumul rrostru ne
conduceafoirte aproape deJcoa-sta, prin mici sate clepes-
cari, si puteam zdri dincolo de Oresund, in lumina amur-
gului, coastasuedezd,care se apropie aici clecea clanezd
la c6tiva kilometri. CAnd am ajuns la l{elsingiir, incepuse
sii se intunece. Am mai vizitat totusi parcul castelului
Kronborg, care domini Oresuncl in partea sa cea mai
ir-rgustd,si unde se inalld incd vecirilc ziduri, mdrturie a
trneiputeri de mult apuse.Bohr incepu si-mi povesteascd
istoria castelului.Fuseseconstruit de Frederik al Il-leraai
I)anemarcei spre sfdrgitul secolului al XVIlea, in stilul
Iienasterii olancleze.Zidurile inalte si bastionul foarte
irraintat spre Oresund aminteau cle faptul c.i aici se mai
exercitaseforta militari. Cazemateleau mai fost folosite
in secolul al XVll-lea drept inchisoarepentru prizonieri
irr timpul rdzboiului cu Sueclia.Dar cAncl,in lumina apu-
sului, stdteam l6ngd vechile tunuri si priveam ba spre
velierele de pe Oresund, ba spre inalta cl.idire renas-
c'entisti,am simtit clar armonia ce poate izvori clintr-un
Itrc unde batdlia fusese dusi paria la capdt. Se simt
incd forlele care odinioari i-au impins pe oameni unii
irnpotriva altora, au ciistruscoribii, au tAcut sd rdsune
strigdtede victorie sau urlete de disperare,dar in acelasi
limp se simte cd ele nu mai sunt periculoase,nu mai
tletermind sau distrug cursul vielii. Se simternemijlocit,
irproape fizic, linistea care s-a pogor6t asupra tuturor
ircestora.
De castelulKronborg,sau mai exactde locul unde se
inalld,estelegatdsi legenclalui Hamlet, priniul clanezcare
ir innebunit, sau cloar s-a prefdcut, pentru a scdpa de
lrnenintarea unchiului sdu ucigas.Bohr vorbi despre el,
irpoi spuse:,,Nu e ciudat cd acestcastelparcd devine altfel
73
 cAnd ne g6nclim cd Hamlet a trdit aici? Din perspectiva
stiintei noastre,am crede cd acestcastelconstd din pietre;
formele in care arhitectul le-a asezatne bucurd. Pietrele,
acoperisulirn'erzit derpatina vremii, sculpturile de lemn
din biseric5,toate acesteareprezinti intr-aclev.ircastelul.
Nimic din ele nu se schimbd cAnd afldm cd Hamlet a trdit
aici, si totusi devine un alt castel.Deodatd,ziclurile si
forturile vorbesc alt.i limbd. Curtea castelului clevine
lumea intreagd, un ungher intunecat amirrtegtede irrtu-
necimea clin sufletul omului, parc.i auzim intrebarea <a
fi sau a nu fir. in realitate,r,u rtiln aproape nimic desprer
Hamlet. Se pare cd numai o scurtd notd clintr-o cronicd
din secolul al XIIl-lea pomenegtenumele lui <Hamlet".
Nimeni nu poate clovedi cb a trdit cu adevdrat,cu atAt
mai putin cd a trdit aici. Dar fiecaredintre noi stie ce
intreb.iri ir legat Shakespearede acestpersonaj,in ce abisuri
a privit, si astfelpersonajul a trebuit s5-sig.iseascdun loc
pe pdmAnt, si l-a gdsit aici, la Kronborg. Iar cAnd stim
toate astea,Krclnborg devine alt castel."
Seintunecaseaproape.completin timp ce vorbeam si
un 'u'Antrece sufla peste C)resund,silinclu-ne sd pornim
m,ri rlcnarte.
VAntul se inteti a clouazi de climineatS.Cerrulselim-
pezise,iar dincolo de luciui albastrual Mdrii de Est,spre
nord, se puteau recunoastedesful de bine coarstaSuecliei
si tinutul Kullen. Drumul nostru mergea spre vest de-a
lungul coasteide nord a insulei. Malul se inaltd la 20 p6ni
la 30 m deasupra nivelului mdrii si formeazi pe alocuri
faleze foarte abrupte. Privelistea spre linutul cleluros
Kullen il f.lcu pe [3ohrs.i spund: ,,Ati crescut la Miinchen,
ir-rimediata vecirrdtatea muntilor. Mi-ati vorbit despre
nenumdratele dumnear.oastrddrumefii pe munte. Stiu
cd pentru oamenii de la munte fara noastr.i e prea
platd. Poatecd de aceeanu vd veti imprieteni cu tara mea.
Insd pentru noi importantd e marea. C6nd privim spre
mare in dep.irtdri, simtim ci astfel cuprindem o parte ;r
nesfArsitului."
74
,,Potsimfi si eu asta", am rdspuns, ,,\,dzlnd, de pilcld,
expresiapescaruluipe care l-am intAlnit azi-dimineala.
Am observat cd privirea oamenilor este indreptatd spre
larg si e foarte linistitd. La noi, in munti, lucrurile stau
irltfel.Acolo privirea seinalli pestedetaliileintAmpl6toare
tlin imediata apropiere, peste diferite formatiuni clerst6nci
sau vArfuri lnzdpezile, direct spre cer. Poate de aceea
oamenii sunt la noi at6t de veseli."
,,La noi, in Danemarca, existd un singur munte",
continud Niels Bohr, ,,si acela are 160 de metri indltime.
Si pentru cd e atAtde inalt il numim
"Muntele din Cer>.
C'irculd o poveste clespreun clanezcarrevoia sd-i arate
rrrruiprieten norvegian acestmunte, ca sd-l impresioneze
cu peisajul nostru. Se spurre cd oaspeteles-a irrtors insh
rlispretuitor -sia zis: .A9a ceva noi numim in Norvegia
o gaurd.> Sper c.i nu sunteti la fel de sever cu peisajeie
rroastre.Dar mai povestiti-mi despre excursiile pe care
lc facefiimpreund cu prietenii dumneavoastr.l.M-as bucura
sir aflu cum se desfdsoardacestedrumetii."
,,Suntem cleseorimai multe sdptimdr-ripe drum, pe
jos.De pildd, vara trecut.iam parcurs- pe jos - clrumul
tlc la Wrirzburg, prin l{hiin, pdni la marginea suclici a
Munlilor Harz si de acolo prin Jena si Weimar inapoi,
slrdbdt6ndpddurea Turingiei pAndla l3amberg.CAnd vre-
rneae destul de caldd,clormim pur si simplu in pddure
srrb cerul liber, dar mai acleseain cort, iar c.lnd vremea
tlevine din cale-afardde rea,si in fArr,la tdrani. Uneori,
t a sd avem parte de gdzduire, ii ajutdm pe tdrani la cules,
i,rr clacdmunca noastrdse dovedesterodnicd, putem primi
tlrept recompensi multi m6ncare.Altminteri, ne pregri-
tirn de-ale gurii singuri, de cele mai multe ori in pidure,
la focul de tabdrd, iar seara citim cu glas tare povesti la
Itrmina focului sau cAntdm din voce, ori la instrumente
rrruzicale.Multe cdntecepopulare vechi au fost aclunate
rlc cei din miscareade tineret, cAntececare mai tArziu au
Iost rescriseca piese corale pe mai multe voci, cu acom-
l)aniamentde vioard si flaut. Ne place sd cAntdm muzica
75
 asta, iar uneori sun.i foarte frumos, chiar daci inter-
pretareamuzicalailasd de dorit. Poateci ne visdm in rolul
cavalerului rdtdcitor din Evul Mediu tArziu si comparim
catastrofa ultimului rd.zboisi luptele interrre caie i-au
urmat cu haosul fdra speranti al I{Szboiului cle Treizeci
de Ani, in a chrui epoc.i de mizerie se pare c.i s-au niscut
unele clintre aceste minunate c6ntece populare. Senti-
menful de inrudire cu acele vremuri pare sd fi cuprins
tineretul din multe pirli ale Cermaniei in mod cu totul
spontan. O datd m-a oprit pe stradi un tAndrnecunoscut
gi mi-a spus sd vin in Altmrihltal, unde se adund tinerii
intr-un vechi castelmeclieval.$i inh-aclevdr,oameni tineri
din toate zdrlle s-au inclreptat in mare numdr cdtre acest
castelPrunn, carese afla intr-un loc foartepitorescin Jura
FranconS, domin6ncl clin vArful unei st6nci aproapeverti-
cale valea Altrnrihl. Cu acea ocazie am simtit cd m-au
cuprins din nou fortelecarepot izvori dintr-o comunitate
format.i spc.rntan, asacum \'-am spus ieri ci s-aint6mplat
pe 1august1971. Altminteri, aceastdmiscaretle hneret
are foarte pufin irr comun cu problemele politice."
,,Yia,tape careo descriejipare foarte romantic.isi chiar
ar puteranastedorinta de a participanemijlocit.Pe alocuri,
mi se pare cd imaginea clominanti a cavalerului,clespre
carevorbeam ieri, apare clin nou. Dar la dumnear'.l.rstra
se cere sd clepui un jurimAnt dacd vrei sd te aldturi gru-
pului, asa cum se intdmpl.i la francmasoni?"
,,Nu, nu existd reguli scrisesau cuturne pe care si fii
silit sd le respecti.Multi dintre noi ar fi foarte scepticiin
legdturd cu asemeneaforme. Poateci ar trebui adAucat
cd, de fapt, existdreguli caresunt respectatecu ade'u,diat,
desi nu sunt cerute de nimeni. Astfel, de pilc1.i,nu se
fumeazdsi sebea cloarrareori alcool,imbrdc.imirrteaeste,
dupb gustul pdrinfilor, prea simpli si neingrijitd, 9i nici
nu-mi pot inchipui ca vreunul dintre noi s.i fie atras de
viala cle noapte sau baruri, dar nu existh nici un fel de
principii."
,,Cese ir-rt6mplddacd cineva incalci totusi acestereguli
nescrise?"
76
,,Nu 9tiu, poate cd doar s-ar r.lcle cle el. Dar nu se
intAmpld."
,,Nu e inspiim6ntdtor, si in acelasitimp mire!, ci vechile
imagini au o asemeneaforld incAt reusescsd modeleze
clupd secoleviala tinerilor, fdrd nici o reguld scrisdsi fdrd
obligatii din exterior? Primele doud reguli ale jur.imAn-
tului^monahal,despre care am vorbit ieri, pot fi accep-
tate. In fond ele se referi, in vremea noastri, la modestie
si la clisponibilitateade a duce o viatd ceva mai asprd ;i
cu mai multe privatiuni. Dar sper ca regula a treia, obe-
rlier-rfa,sd nu joaceprea curdnd un rol important; pentru
ci altfel ar putea apdreamari pericole politice. Si stifi cd
ii preluiesc mai mult pe islandezii Egil si Njal decAt pe
cavaleriiprusaci.
Dar mi-ati povestit ci afi trdit in mijlocrrl rdzboiului civil
clela Miinchen. Atunci clesigurcd v-afi g6ndit la proble-
rnele generale ale statului. Cum se leagd pozilia dum-
rreavoastrdfatd de problemelepolitice din aceavreme de
r,'ialaclin miscareade tineret?"
,,ln timpul razboiului civil eram de partea trupelor
guvemamentale", am rdspuns eu, ,,pentru cd luptele mi
se pdreau lipsite de senssi astfel speram sd incetezemai
repecle.Dar aveam congtiintafoarteincdrcatdin legdturd
cu aclrrersariinostri de atunci. Oamenii simpli, mai ales
cei din r6nclul muncitclrimii,luptaserd in rdzboi cu aceea;i
cldruire deplin.i per-rtruvictorie ca 9i toti ceilalti 9i fdcuseri
aceleagisacrificii; critica lor la adresapdfurii conducdtoare
tle aturrciera perfectjustificata,pentiu cd aceaconducere
pusese poporului german o problemd fdrd solutie. De
ilceea,mi se pdrea important ca dupd terminarea rdz-
boiului civil si fie stabilit cAt de repecleun contact apro-
piat cu muncitorimea 9i cu oamenii simpli. Acest g6nd
a fost preluat in cercuri largi ale miscdrii de tineret. De
trxemplu, acum patru ani, la Mtinchen, am contribuit la
tllganizareaunor cursuri la universitateapopulard si am
Iost atAtde increzutincAt sd tin cursuri de astronomiesub
cerul liber, in timpul cdrora le-am vorbit catorva sute de
77
 muncitod si nevestelor lor derspreconstelatii, miscarea
planetelor si distarrla pAnh la ele, si am incercat sd le
trezescinteresul pentru strucfura Cdii l,actee. IJachiar am
tinut o dati, intr-un cerc asemdndtor,impreund cu o
t6ndrd doamn5, un curs despre opera germanb. Ea a cAntat
arii, err am acompaniat-ola pian, apoi a povestit cAteceva
despre libretul si construclia internd a operei. Desigur,
totul era de un diletantism frapant;clarcred cd muncitorii
au remarcat buna rroastrd intentie si s-au bucurat de
prelegerilenoastrela fel de rnult ca noi. in vremea aceea,
mulfi tineri din miscareade tineret s-ar.rhotirAt sd devind
invdtdtori, si creclcd astdzi scolile elementareau cleseori
profesori mai buni decdt asa-numitelescoli superioare.
ln general, pot intelege cd in strdindtate miscarea
germand de tineret esteconsiclerati prea romantici si prea
idealistd,si cd unii se ingrijoreaz; ca o activitateatAtde
vastd ar putea fi dirijatd in directii politice gregite.Dar
eu nu imi fac griji pe termen lung in privinta asta. De la
aceastdmiscareau porrrit cloarimpulsuri bune. Md gAn-
desc,de pild6,la interesulnou trezit pentru muzica t,eihe,
pentru l3ach9i muzica religioasdsau populard dinaintea
lui, la eforhrrile fdcutepentru manufacturareaunor obiecte
artistice simple, ale cdrei cdstiguri s6 nu ajungd cloar la
cei bogati, gi la incercdrileirrtreprirrsede grupurile cleractori
si muzicierri amatori cle a trezi in rAndurile poporului
bucuria pentru arta adevdratd."
,,Estebine cd sunteli atAt de optimist", spuse [1ohr.,,in
presd se poate citi din c6nd in cAnd si despre sumbre
miscdri antisemite in Cermania, pe care demagogii evi-
dent le amplificd. Ati observat ceva din toate astea?',
,,Da,la Mrinchen asemeneagrupdri joacd un anumit
rol. S-au unit cu vechi ofiteri care nu au putut accepta
infrAngereadin ultimul rdzboi. Dar de fapt noi t"r.,preu
ludm in serios acestegrupdri. Nu se poate face o politica
rationali doar din pur resentiment. Lucrul cel mai rdu
este cd existb 9i oameni cle stiintd valorosi care repetd
asemeneaineptii."
78
Am povestit apoi intarnplareatrditd de mine la Leipzig
, rr ocazia conferintei o;rmenilor c'lestiintd, unde bitilia
rrrrpotrivateorieirelativitdtiis-apurtat cu mijloacepoli-
trc'e . Nici unul din noi doi nu-si inchipuia pe atunci ce
t onsecinJecumplite vor apareamai tAiziu ciin ritacirile
,rr't'steapolitice aparent neinsemnate.Ilar nu e:incii mo-
rrrerrtulsd vorberscdespre asta. I{dspunsui lui lJohr se
rt'l-crideopotrivd la vechii ofileri si la fizicianul care nu
:;e putea impdca cu teoria relativitilii. ,,Vecleti,in acest
l)ulrctsimt din nou clar ca pozitia englez.iestesuperioard
, t'lei prusace sub anumite aspecte.ln Anp;lia,una clintre
, t'fc mai irralte virtuli este sd stii s.i pierzi elegant. La
I'r'usacieste o ruginesd pierzi; pe de altd parte,la clum-
rrc;rvoastrd invingdtorul esteonorat daci se aratd generos
r'u C€linfr6nt; acestlucru este clesil;urlaudabil. Dar in
Anglia, cel infrAnt este onorat clacdse aratd generos fati
.lt' invir-rgdtor,in sensul ci el, cel infrAnt, accepti infr6n-
gt'rea si o poarti fird nici ur-rfel cle amdr.iciune. Acest
lrrcrueste probabil mai dificil clecdtgenerozitatera invin-
potrte
liiitorului. l)ar infrArrtulcarese riclicala o asemenea
,rtituclineaju_nge astfelaproapeia rangul unui invingdtor.
lil rimdne liber al5turi clealli oameni liberi.lntelegeticd
vorbescdin nou despre vechii vikingi. I)clatec.i si dum-
rrtrirvoastrigdsili ci e prea romantic,clarpentru mine este
rrririseriosdecAtvi inchipuiti."
,,Ilada, am intelescd e un lucru serios",am aprobateu .
Irr timp ce discutam astfel,am ajunsin tireptul statjunir
rlt' vacanldCilleleje,carese afld la capitul nordic al insulei
lljiilland,si ne-amplimbat prin nisipul de pe malul mdrii,
( ,rrcin timpul verii se umple de turisti voictsi.Dar in acea
zi rcceeram singurii vizitatori. $i perrtrucd pe malul mdrii
',('gi:seaupietre plate, am aruncat cu ele fdcAndu-les,i
rit osezepe apd si am luat la tintd coguri cle rdchita sau
lrustenicarepluteau la oarecaredistantd.Bohr mi-a mai
I'ovcstit cd dupd rdzboi a fost o dat.i aici cu Kramers.
Alrrrrciau'r'dzut aproape de mal, clar sub apd, o mini
ll('nnanAcare fuseseadusd de apd si al cdrei cletonator
',t' r'ecleaclar deasupraaper.Au incercatsd nimereascd
79
 detonatorul, iar dupd ce au izbutit sd nimereascdmina
de cAteva ori au inteles ci nu ar fi aflat nicioclatd dacd
reugescsau nu, caciexplozia le-ar fi curmat viala. Au ales
apoi alte tinte. Incercdrile de a nimeri cu piatra tinte
indepdrtate au mai continuat din cAndin cAndin drumelia
noastrd, iar aceastane-a oferit un nou prilej sd vorbim
clespreforla imaginilor. Odatd am vdzut in fata noastri
pe stradd un stAlp cle telegraf care era atAt cle departe,
incAt numai arurrcAndcu toatd forla puteam spera sd-l
ating cu o piatrS. in ciucla tuturor regulilor proba6ilitdtiloa
l-am nimerit din prima arullcare.Bohr deveni foarte 6;6n-
ditor, apoi spuse:,,Dacdam incercasd flntim, sd ne gAndim
cum trebuie aruncat, cum trebuie migcat bralul, n-am
avea nici cea mai mici sansi de a nimeri. Dar dacd, in
ciucla oricdrei ratiuni, ne inchipuim pur si simplu cd am
putea nimeri, atunci lucrurile se petrec cu totul altfel si
im putea chiar reusi." Am mai .liscutatapoi multi vreme
despre importanta imaginilor 9i reprezentdrilorin fizica
atomici, clar aceastdparte a discutiei nu va fi reclathaici.
Am petrecut noaptea intr-un han singuratic la o mar-
gine de pdclure,in partea clenclrd-.,'est a insulei, iar Bohr
mi-a arirtat a cloua zi de dimineatd casalui de vacanti
de la Tisvilcle,uncle mai t6rziu s-au purtat atitea discutii
rlesprefizica atomici. D.tr irr aceapcri()Jdaa arrului rru
era incd ararrjatdpentru a fi locuiti. La intoarcereaspre
Copenhaga ne-am mai oprit la I{illerod perrtru a arunca
o privire asupra celebrului castel Frederiksborg, o con-
structie maiestuoasdin stil Ilenaissanceolandez incor-r-
juratd cle un lac si un parc, destinatd sd slujeascadrept
dorneniu de vAn.itoare pentru curtea regal5. Se putea
vedea limpede cd interesul lui Ilohr pentru Kronborg,
vechiul castel al lui Hamlet, era mai mare decAt pentm
acestcastelugor frivol, dintr-o epocd domirratd de viala
de la curte. Iar curAncidiscufia s-a indreptat din nou spre
fizica atomicd, subiecful care avea sd purri stdpAnirepe
toate gAndurile noastre,ba chiar pe cea mai mare parte
a vietilor noastre.
80
5
MECANICA CUANTICA
SI O DISCUTIECU EINSTEIN
/ r q?5-1 q?6)
irr acei ani critici, dezvoltarea fizicii atomice a avut loc
cxact a9acum prevestiseNiels Bohr in timpul drumeliei
Prin Hainberg. Dificult5!ile si contradicliile interne care
:,lirteauin fala inlelegerii atomilor 9i a stabilitdlii lor nu
lluteau fi atenuatesau eliminate.Dimpotrivd, ele apdreau
( u acuitate din ce in ce mai mare. Fiecareincercarede a
le rezolva cu mijloacele fizicii clasicepdrea de labuninceput
:,ortitde$ecului.
Astfel, descoperireaamericanului Compton arita cd
Irrmina (mai exact radiatia Rontgen)isi modifica frewenla
ll imprdstierea pe electroni. Acest rezultat putea fi expli-
t at dacd se presuPunea,agacum propuseseEinstein', cd
Itrmina constd din mici corpusculi sau pachetede energie,
('arese miscd prin spaliu cu mare vilezd gi care intAmpld-
tor,ca in cazul imprigtierii, se ciocnescde cAteun electron.
l'c de altd parte, existau multe experimente care ardtau cf,
lrrmina nu se deosebestein mod esenfial de undele radio,
i'i numai prin lungimea de undd mai micd, deci cd lumina
lr trebui sd fie o undi si nu un curent de particule. $i
lczultatele mdsuritorilor fdcute de olandezul Orstein erau
lirarte ciudate. Aici era vorba de determinarearaporturilor
' i" 1C05, in carea publicatarticolulcea statla bazateoriei
""ul
restrAnse,
rclativitdgii Einsteina publicatgi o lucrareteoreticdde-
sprreefectul fotoc'lectric, lttcrare importantd pentru dezvoltirrea r'tlte-
rioari a mecanicii cuantice. Totugi, odatd formulatd teori;r cu;rtrtic"l,
liinstein avea s-o respingi din considerente de principiu. (N. f .)
81
 de intensitatedintre liniile specfralereunite irrtr-un asa-nu-
mit multiplet. Acesteraporiuri puteau fi estimate cu ajrr-
torul teoriei lui Bohr. S-a vdzut cd formulele cledusedin
teoria lui llohr sunt incorecte,dar cd pot fi obtinute noi
formule tloar printr-o rnica schimbarca ,rccstorrelatii
formule care aparent corespundeauexact mdsurdtorilor.
in felul acestainvdlam sa ne aclaptamincetul cu incetul
dificultatilor.Tiebuia si ne obisnuim cu icleeacd,in dome-
niul atomic, notiunile si imaginile preluate clin fizica
clasic.isunt pe jumdtate adevdratesi pe jumitate falsesi
ci perrtru folosirealor nu puteau existacriterii prea severe.
Pe cle altd parte, prin utilizarea abila a acesteiliberidti,
in cazuri particulare,se putea pur si simplu ghici formu
larea matematicd corecti.
De aceea,incd dirr semestrul c'levari al anului 1924,
la seminariile care aveau loc sub conducerealui Max
Bornl se vorbea deja despre o noud mecanicd cuantici,
ce va inlocui mai tArziu mecanicanewtoniand si ale cdrei
contururi se puteau zdri cleocamdatdnumai in cAteva
locuri izolate.Si in semestrul de iarn.i urntdtor, in timprrl
cdruia am lucrat temporar Ia Copenhaga si am facrrl
incercdri de a ldrgi teoria pe care Kramers o elaborase
pornind de la asa-numitelefenomenecleclispersie,toata
strddania noastri s-a concentrat in direclia gbsirii rela-
tiilor matematice corecte,nu atAt prin deductie, ci mai
rnult ghicind,prirr ascrnanaricu frlrmulelctcorieiclasicr,.
CAnclmd gAndescla starea teoriei atomice din acelc
luni imi amintescsi de o excursiefbcuti tot prin toamna
arrului 79}4,impreund cu cAlivaprieteni din miscareaclt,
tineret, in muntii clintre Kreuth si Achsensee.Vremea enr
destul cle intunecatd in vale, iar muntii erau acoperiti
pAnd la poale de nori. La urcug,ceatase indesi tot mar
mult in jurul potecii noastre,iar dupd c6tdvavreme intra
serdrn cu totul intr-un amestecincurcat clest6nci si pAnzr,
t Max Born (1882-1970), fizician
;i matematician german. A
jr"rcatun rol insemnat in fundamentarea matt'm.-rtici a teorit.r
cttantice. Premiul Nobel pentrr.t fizicit (195,1).(N. f .)
82
rlc nod, prin care,cu toate-efoturilenoastre,nu mai puteam
rct rrnoastenici o potecd.Incercatntofusi sd urcdm in con-
IrrrrrAre, cupringi de o oarecareteamd,mai ales la gAnclul
{,.rnu vom mai gdsi drumul de intoarcere.Continu6nd
nr('usulse petrecuo schimbareciudatd.Ceataclevenipe
,rlocuriatAt de deasd,incAt nu ne mai puteam vedea unii
l,t' altii si nu mai comunicam decAt strigAndu-ne. in
,rtclagi timp insd, deasupra noastrd se lumina. Lumino-
zitatea incepu sd devind schimbdtoare. Nimeriserdm
, k'sigur intre pAlcuri de nori miscdtori si deodatdputeam
rccrrnoaste,intre doi nori, muchia luminatd de soare a
rrrrrriperete de st6ncd,pe care, conform hdrfii, il bdnu-
r:,t'rim cb trebuia sd fie acolo. Astfel de priviri fugare erau
,lr' ajuns pentru a ne forma o imagine clar.i a peisajului
rrrontance se afla probabil in fata si deasupra noastrd;
r,rl clupd incd zeceminute de urcug dificil ne aflam intr-
,, sa iri plin soare,deasupramdrii de nori. in sud erau
r',lrfurile Munlilor Sonnwend, in spatele lor se puteau
vt'tlea foarte deslugit piscurile inzdpezite ale Alpilor Cen-
lrirli,iar in privinla urcugului nostru nu mai aveam nici
rrrrfel de indoieli.
irr iama 1924/1975ajunseserdmirr fizica atomicd in
,r(ca zond in care, degi ceala era deseori cle nepdtruns,
urccpeatotusi sd se lumineze deasupranoastrd. Diferen-
It'lc cle luminozitate anunlau posibilitatea unor priviri
1,1rnuritoare decisive.
CAnd in semestrul de vard al anului 1925am inceput
,lirr nou sd lucrez la Gottingen - unde devenisemasis-
Icrrtdin iulie 1924- mi-am inceput munca stiintificd cu
rn('crcarea de a gdsi formulele corectepentru intensitdlile
lrrriilorspectraleale hidrogenului, si anume prin metode
,rst'rndndtoare cu cele folosite de mine impreun.i cu Kra-
rncrs la Copenhaga, si care se dovediserd fructuoase.
Ar'eastdincercare a e9uat.Ajunsesem intr-un desis impe-
rrt'trabilde formule matematicecomplicatesi nu g.iseam
rrit'io iesire. Cu ocazia acestorincerciri am cdpdtat insd
r'()n\/ingereacd intrebareadespre traiectoriileelectronilor
83
in atomi nici nu are l,oie sa fie pusd, iar totalitatea frec-
venlelor cle oscilatiesi a m.irimilor care cleterminau inten-
sitatealiniilor spectrale(a9a-numiteleamplihiclini) putea
reprezenta un inlocuitor la fel de valabil pentru traierc-
torie. In orice caz, aceste mdrimi puteau fi obserr.'ate
clirect.Acest lrrcru e:rain perfectdccrncordant.lcu spirihrl
filozofiei pe care priertenulnostru Otto ne-o prezentase
in plimbarea cu bicicletele la Walchseeca fiind punctul
clevedere al lui Eirrstein,si anume de a consicleranumai
asemen€]a m;irimi ca determiniri ale atomului. incercarea
mea de a infiphri un astfel de proiect pentru atomul de
hidrogen se impiedicase clergraciul cle complexitate a
problemei. De aceeaarn ciutat un sistern mccanic mai
sirnplu de reprezentat maternatic,la carers.i pot efectua
eventual calculelemele pAnrila capdt.Per-rduluioscilant
sau,mai generai,asa-numiful oscilatclrarrarnronic,carc apar
in fizica atomici clrerptrnoclelal oscilatiilor in moleculer,
se ofereauca modelele celemaiila inderntlnd.Urr clbstaccll
exterior s-a cloveclita fi mai nrult in favoarea decAt in
clefavoareaplanurilrrr mele.
[,a sf6rsitr.rllurrii mai a anului 1925m-am imbolndvit
atdt de grav de alergie, incAt a trebuit s5-1rog pe l3orn
sd m.l eliberezepentru 14 zlle de obligatiilemele la uni-
versitate.Doreatn s.l mA vinclecpe insula Flelgolancl,uncle
aerul de mare 9i lipsa vegetatiei aveau sd md ajute sd m.i
insdndtosesc.CAnd am ajur"rs pe insulb trebuie sd fi fdcut
o impresie deplorabili cu obrajii mei umflati, fiindci la
pensiunea uncle am inchiriat o carnertiproprietara a cre-
zut ci probabil m-am bdtut cu o seardinainte, dar mi-a
spus ca vrea s"irn.i ajute sd mh refac.Camera mea se afla
la etajul al doilea al casei care prin pozitia ei, sus, la
marginea sudicd a insulei pline de st6nci, ofereao prive-
liste minunatd asupra phrtii de jos a orasului, a dunelor
si a mdrii. StAndpe balconul meu a\reamdeseori prilejul
sd md gAndesc la obsen'alia lui Bohr c.i privind spre
largul mdrii ai senzafiacd pofi cuprirrdeo parte clin infinit.
84
l,a Helgoland nu existau nici un fel de terrtafii exte-
n(),rrcsariactivitdli posibile, in afard de plimbdrile pe
ilr,tltimi si de baile in mare, la dune, care sd md impie-
j
, lr, t sd lucrez la problemele mele, si astfei avansam mult
rrr,rirapid decAti9 fi putut-o facela Gottingen-CAtevazile
,,r, l'trside ajuns pentru a indepdrta balastul matematic
(r'irL)areinicltdeaunala inceput in asemelreacazuri 9i
,,,',,t'rua gasi o formularc matemaficasimpla a intrebarii
i,','lc. in .at".ro zile mi-a derrenit limpecle ce trebuia sd
,rt,irrd,in locul conditiilor de cuantificare Ilohr-Sommer-
l,ll,l, intr-o fizicd formulati a9a incAt numai mdrimile
,'l,servabile sd joace un rol' Cu aceasti condilie supli-
rnt'rrtatd,simteam cd un punct central al teoriei era for-
rrrrrlat,astfel cd in continuare libertatea de formulare
, lispirea. Dupd aceeainsd am observat cd nu exista nici
,, girranlie ci schemamatematicd astfel construitd putea
tr t'lezvoltatdpAna la capdt fdrd contradictii' Itr special,
crir total incert dacd legea conservdrii energiei mai era
r',rlabildin aceastdschemd gi nu puteam sa nu recullosc
,,r, fdrd aceastdlege de conservare,intreaS;aschemd era
lrpsitd c1eorice ,raloat". Pe de alti parte, calculele mele
rritlicau cu destuld siguranla cd intreaS;aschemd mate-
rrrirticd pe careo vedeam putea fi dezvoltatdcu aclevdrat
rrt'contradictoriu9i coererrtdacb a9 fi putut ardta ci legea
r orrservdriienergiei este confinuth in ea. Astfel incAt
rrri-am concentrat clin ce in ce mai mult atenlia asupra
iar intr-o seard
I'r'oblemeivalabilitdtii conservirii energiei,
,rjtrnsesem ln fazain careputeam calcula,cu ajutorul unui
clestulde complicat conform criteriilclr de azi,
1,r'trcedeu
loti termenii din tabclul cncrgici sau, clupi exprimarea
,rt'tuald,din matricea energiei.CAnclam vizut cir clin pri-
rnii termeni calculati legea conservdrii energiei era cot'l-
lirmatd, am intrat intr-un fel de agitalie gi am inceput sd
lircclin ce itr cetmai multe greselide calcul. De aceea,abia
lir ora trei noaptea am reugit sd oblin rezultatul complet
,rl calculelor.Cbt-rservarea ener5;ieis-a dovedit a fi valabild
l)entru toli termenii;i fiirrclcdacestlucru rezultase de la
85
 sine, adicd fdrd rrici o constr6ng ca sd spun aga-,
puteam sd nu md mai indoiesc cle completitudinea si
noncontradictia matematicd a mecanicii cuantice astfel
formulate. in primul moment m-am speriat. Aveam sen-
zalia cd priveam, prin suprafata aparenielorlumii atomice,
un funclal mult mai adAnc si de o mare frumusete, si
aproape cd am amefit la g6ndul cd trebuia sd urmez firul
acestor structuri matematice, pe care natura, acolo in
adincimc, mi le dczvaluisc.Eram atit de agitatincatnici
nu md puteam gAndi sd dorm. Am plecat in lumirra
inceputului de rasdritspre capdtulsudic al insulei,uncle
un turn de piatrd solitar ce pdtrundea in mare imi trezise
de mai multd vreme clorinta de a face exercitii cle alpi-
nism. Fdrd mari dificultAti am reugit sd ajung in v6r?ul
turnului, unde am asteptatrisdritul soarelui.
Ce vdzusemin noapteatle la Helgoland nu era desigur
mult mai mult decAt aceamuchie de stAncdinsoritd din
Munjii Achsensee.Dar Wolfgang Pauli, de obicei at6t de
critic, cdruia ii relatasem despre rezultatele mele, m_a
incurajat sd urmez clirectia in care pornisem. IJorn si
Jordan au inceput sd lucreze si ei in acc'easiclirectie.TAna-
rul fizjcian englez Paul Dirac de la Cambriclge dezvolti
metode matematice originale pentru rezolvarea proble-
melor ridicate de aceastdmetodi si, dupb numaicAteva
luni, datoritd muncii concentratea acestorfizicierri,a fost
indltatd o constructie matematici coerentdsi bine inche-
gatd, despre care se putea spera cd era potrivitd cu mul-
tifudinea de experimentedin fizicaatomicd.Nu voi relata
aici munca extrem de intensd carene-a tinut sub tensiune
in lunile careau urmat. Dar voi relatao cliscutiecu Einstein.
care a avut loc la Berlin, dupd o conferilrfd despre noua
mecanicdcuanticd.
Unir,'ersitateadin Berlirr era consideratd la vremea
aceea r'6rful fizicii clin Cermania. Aici lucrau planck,
Einstein,von Laue si Nemst. Aici descoperiseplanck teoria
cuantelor, iar I{ubens a confirmat-c.rprin mdsurdtorile sale
asupra radiatiei termice, tot aici formulase Einstein in
86
,rrrul1916 teoria sa generalda relativit5lii si teoria gra-
in centrul r'ietii stiintifice se afla col.c'iul de fizicd,
'itrrJiei.
r,irnasdin vremealui Helmhohz si la carecleobiceiluau
ln primbvara anului 1926
l)irrtetoli profesorii de fizici'
,rrnfost irrvitat sd tin o conferrintdin caclrul acestuicoloc-
virr clesprenou-descoperitamecanici cuantica' intrucat
l;iccam cunogtinld pentru prima datd personal cu pur-
litorii acestornume celebre,mi-am dat toatd silirrta si
prczint cAtmai clar concepteleatAtde neobignuitepentru
lizica acelor t'remuri, ca si funclamentele matematic€r,
reugind sd trezescin mocl special interesul lui Einstein'
l)trpd colocviu, Einsteinmi rugd sdJ itrsolescp6rrdacasi/
a putea cliscutai. profunzime despre r-roileidei.
Pe cirum, se interesi de stucliilemele si de procupirile
'critru
rnclede pAna atunci in fizicd.Cdnd am aiuns la el acas6,
.r deschisimecliat clisculiacu o intrebarc cc se refcrea lti
presupoziliile filozofice ale incercdrilor mele: ,,Ceeace
rrc-atipovestit in prelegere sund extrem cle neobignuit'
l'ornili de la presuPunereac.l in atomi existi electrolri9i
sigur aveti dreptate cu aceastdPresuPunere'Dar vreti sd
rlcsfiintati cu totul traiectoriileelectronilorin atomi, clegi
ircestetraiectorii ale electronilor pot fi obsen'atenemijlocit
irr cameracu cea!d.Putefi sd-mi explicafi mai in aminunt
rrrotiveleacestorPresuPuneri ciudate?"
,,Tiaiectoriileelectronilor in atomi nu pot fi observate",
'','oifi rispuns eu, ,,dar din radia!ia emisi de un atom la
o cleschriarepot fi deduse clirect frecvcrrleleoscilatiilor
si amplitudinile corespunzdtoare ale electrorrilor din
atom. Cunoagtereatotalitdlii frecvenielor si amplitudi-
rrilor a fost doar 9i pAnd acum in fizicd ur-rfel de substitui
pentru cunoagtereatraiectoriilor electronilor. Cum insd
c ralional ca intr-o teorie si fie preluate numai acele
rndrimi care pot fi observate,mi s-a pdrut natural si intro-
rluc numai aceastdtotalitate ca aga-zisreprezentant al
traiectoriilor electronilor."
87
 ,,Doar nu credefi in mod serios,,, replicd Einstein,
,,cd intr-o teorie fizicd pot fi introduse numai mdrimi
obscrvabile."
,,Credeam", am spus eu mirat, ,,cd tocmai clumnea_
voastrd afi pus aceastdconceplie la temelia teoriei rela_
tivitdfii. Ati subliniat doar cd.u estepermis sd sevorbeasc,i
despre timpul absolut, pentru cd icest timp absolut nrr
poate fi observat.Numai indicatiile ceasurilor,fie in siste_
mul de referinld in migcare, fie in cel in repaus, sunt
relevante pentru determinarea timpului.,,
,,Poatecd am folosit acestgen de filozofie,,, rdspunse
Einstein, ,,dar cu toate acesteaea nu are sens. Sau, mai
prudent spus: poate fi euristic valoros sd ne amintim ce
observdm cu adevdrat. Dar, din punct de vedere orin_
cipial, estetotal fals sd vrem sd intemeiem o teorie nimai
pe mdrimi observabile.Pentru cd in realitate este exact
pe dos. l)oar teoria decide ce putem observa. Vedeti,
observafia-estein general un proces foarte complicat.
Fenomenul care trebuie observat aduce dupd sine ur,rr*o
evenimente in aparatul nostru de mhsurd. Ca urmare, in
acestaparat se petrec alte everrimente,care Ia urmd pro_
duc, dupd toate acesteocoliguri, efecful asupra simtuiilor
si fixarea rezultatului in constiintanoastrd.Ire tot parcursul
acestui drum lung, de la fenome^ul cle obser'ut par-laIo
fixarea in congtiinla noastrd, trebuie sd stim .r- fr.,._
tioneazd natura, trebuie sd cunoastem legile naturii cel
pufin in mod practic, dacd vrem'sd pr#nd"* .a
observat ceva. Doar teoria, a.1icb cunoagterea legilor ^r,-,
naturii, rre permite deci sd tragem concluzii, din efcictul
asupra simfurilor, despre fenomenul care a stat la baza
lui. CAnd pretindem cd putem observaceva anume, ahurci
ar trebui sd exprimdm acest lucru mai exact: desi pre_
tindem cd formuldm legi noi ale naturii, carenu ,"'pitri_
vesc cu cele de pAnd acum, presupunem cd legile naturii
cunoscute pdnd acum functioneazd suficient dl exact,pe
drumul de la fenomenul observat p6nd la constiinta
noastrd, incAt ne putem baza pe ele il de aceeaputem
88
vorbi despre observafie.in teoria relativitdfii, de exemplu,
sc pornegte de la premisa cd 9i in sistemul de referinfd
irl'latin migcare razele de lumin6, care merg clela ceasor-
rricpAnd la ochiul observatorului, funcfioneazdaproaPe
ll fel cum era de agteptatin vechile teorii. Iar in teoria
tlumneavoastrdpresupuneli irr mod eviclent cd intregul
rnecanismal raclialiei luminoase de la atomul care osci-
leazdpAnd la speclrometru sau pAnd la ochi funcfioneazd
in exact acelagifel in care era presupus inainte, adic5, in
linii mari, conform legilor lui Maxwell. Dacdnu seint6mpld
rrga,afunci nici nu afi mai putea observa mdrimile Pe care
lc numili observabile.Ce pretindefi dumneavoastrd, 9i
iurume cd nu introduceli decAtmdrimi observabile,este
tleci in realitate o presupozifie despre o insugire a teoriei
rle a cdrei formulare vd ocupali. Presupunefi cd teoria
t.lumneavoastrdlasdneatjr"rsd procesuluiraclialiei
clescrierea
in punctele de cel mai mare interes pentru teorie. Cu
lceastd presupunere s-ar putea sd aveti dreptate, dar nu
e deloc sigur."
Aceastd pozilie a lui Einstein era pentru mine foarte
surprinzdtoare,degi argumentele sale mi se pdreau con-
vingdtoare, 9i de aceeal-am intrebat: ,,lcleeacd o teorie
irr fi de fapt numai rezumatul observafiilor cu respectarea
principiului economiei de gAndire provine parcd de la
l'izicianul gi filozoful Mach; si mereu se pretinde cd, in
lcoria relativitdtii, dumneavoastrd ati fi folosit decisiv
aceastdidee a lui Mach. Ceea ce mi-ali spus acum insd
rni se pare cd merge exact in sens opus. In definitiv ce
sd cred despre asta sau, mai bine zis, ce crecleli dum-
rreavoastrd?"
,,E o poveste foarte lungd, dar putem vorbi pe indelete
clespre ea. Acest concept al lui Mach de economie a
gandiril confine probabii o parte de adevdr; dar pentru
mine este un pic prea banal. IntAi vreau sd vd prezint
cAtevaargumente in favoarea lui Mach. Este evident cd
lcgdturile noastre cu lumea au loc prin intermediul sim-
turilor. Din momentul cAnd,copii fiind, invdldm sd vorbim
89
 si sd g6ndim, acestelucruri se petrec datoritd fapfului ci
recunoagtem posibilitatea de a desemna impiesii sen-
zoriale foarte complexe, dar cumva corelate, printr-urr
singur cuvAnt, de pildd prin cuvArrtul<rninge". invdtdnr
acestlucru de la aclulti gi simtim satisfacliade a ne face
intelesi. Putem deci spune ci formarca cuvAntului si astfel
a conceptului ..minge> este un act al economiei cle gAn-
dire, in sensul cd ne permite sd prirrclem impreuni impre-
sii senzoriale clestul cle complexe. Mach nici nu pune
problemaprcmisclor tr"ccsa.c,-tpiritualesi corporalc,lcare
trebuie sd fie prezente la fiinla umar-ri- in cizul clefafi
la copilul mic - pentru ca procesul intelegerii cu semenii
sd poatd demara. La animale, acestproces functioneaz.i,
clupd cum se 9tie, mult mai prost. Dar nu asta ne inte-
reseazdacum. Mach pretinde in continuare cd formarea
teoriilor dirr stiirrtelenaturii - chiar si a teoriilor foarte
conlplicate - se prorluce in motl furrdamental in acelasi
fel. Incercdmsb ordon.im fenornenelein mod univoc, si
le reducemintr-un fel sau altul de la complex la simplu,
pAni c6nd putem inlelege un grup eventual foarte bogat
c'leevenimente cu ajutorul cAton,a concepte;iar jnJg-
"3
lege, nu inseamnd atunci altceva dec.lt id putem sd le
reprezentdmin multituclinea lor cu acestec6teva concepte
,simple.Totul suni destul de plauzibil, clar se pune intre-
barea cum trebuie privit principiul economiei de g6nclire
in acest caz. Este vorba de o economie psihologici sau
logici? Sau pentru a reformula intrebarea: este vorba
clesprepartea subiectivd sau despre partea obiectivd a
procesului?CAnd un copil folosegteconceptul de ,,minger,
se realtzeazdprin acestadoar psihologic o simplificare,
in sensul ci se rezum.i intr-un singur cuvAntlmpresii
senzorialecomplexe,sau mingea exisia in mod real?'Mach
ar rdspunde probabil c.l <propozitia mingea existdin mod
real nu confine clecAtafirmarea impre.siilor senzoriale
rezumate>.Dar aici Mach nu are rlreptate. I)entru cd, in
primul rAnd, propoztlia,.mingea existi in mod real>
contine o mulflme de afirmatii clespreimpresii senzoriale
posibilc,carc poatc vor avca loc iri viiloi. l)osibilul,ccea
qn
(.ceste de asteptat,e o parte importantd a realitblii noastre,
t'are,in afara faptelor,nu poate fi pur si simplu ignorat'
Si, in al cloilearAnd, trebuie sh nu uitdm cd leg'ituradintre
impresiile senzoriale si reprezent.irilenoastre despre
f rrcruri este ur-\aclintre premisele debaz1t ale gAldirii
rroastre;cd astfel,dacd am vrea sd vorbim numai despre
impresiile noastre senzoriale, ar trebui sd ne lipsim- de
timba si de gAndirea noastrd. Cu alte cuvinte, faptul ci
lumea existiin realitate,cd impresiile noastre serrzoriale
sebazeazd,Pe ceva obiectiv r.lmAne Ia Mach prea putin
-N,
cvidenfiat. .rt"u, sd pledez pentru un realism naiv;
stiu si eu ci e vorba aici de probleme foarte dificile, dar
pentru mine 9i conceptul de observatie la Mach este un
pic prea naiv. Mach seprefaceci gtim dinainte ce inseamnd
cuvAntul ,,observalie',;si fiinclci creclecd, ajuns in acest
punct, se poate eschivade la opliunea "obiectiv sau subi-
Lctivr, conceptul lui de <simplitate>capdtd un caracter
suspectde comercial:economie de gAndire' Acest concept
are o nuan15mult prea subiectivd.in realitate,simplitatea
legilor naturii este tot un fapt obiectir; ;i ar fi foarte
iniportant ca, intr-c'lelaborarecorectda conceptelor,latura
subiectivd 9i cea obiectivi a simplitdlii sd ajungd la echi-
libru. Acest lucru e insd foarte dificil' Dar mai bine si ne
intoarcem la subiectul prelegerii dumtreavoastrd Am
impresia ci exact in punctul despre care am vorbit aici
teoiia dumneavoastrd v.1va crea dificultdti. Voi incerca sd
argumentez aceasldpozilie mai explicit [)umneavoastra
viprefaceti cd, in ceea ce priveste observalia, ati putea
ldsi lucrurile neschimbate,cd ali putea pur si simplu sa
folosifi acelagilimbaj atunci cAncldescrieli ceeace observS
fizicierrii. insd atunci ar trebui sd spu.eti si c.1:intr-cr
camerd cu ceald observdm traiectoria electronilor prin
camerd.Dar, dupd concepfiadumneavoastr6,in atom nu
mai exista traieciorii ale electronilor.In mod evicletrt,acest
lucru nu are sens. Doar nu putem crede cd numai prin
micgorarea spaliului in care se migcb electronul putem
anula colrceptuldc traiectorie."
91
 Ajunsi aici, era rAndul meu sd incerc sd apdr noua
mecanicdcuanticd.,,Deocamdatinici nu gtim in ce limbaj
putem vorbi despre ceea ce se lntAmpld in interiorul
atomilor. Avem la dispozilie, intr-adevdr, un limbaj mate-
matic, de fapt o schemd matematicd cu ajutorul cdreia
putem calcula stdrile stafionare ale atomului sau pro-
babilitdtile de tranzilie de 1ao starela alta. Dar nu stim
incd - cel putin nu in general - cum se leagd acest
limbaj de limbajul comun. Evident e nevoie cle aceastd
legdturd pentru a putea aplica teoria la experimente.
Fiindcd clespreexperimente vorbim intotdeauna in lim-
bajul comun, cu alte cuvinte, irr limbajul de pAnd acum
al fizicii clasice.Agadar, nu pot pretinde cd noi am fi
infeles pAni acum mecanicacuanticd.Presupunereamea
este cd -schemamatematicd e corectd,dar Iegitura ei cu
limbajul comun nu e deocamclatdconstituitd.Abia dupd
ce ne va reusi acestlucru putem spera cd vom fi capabili
sd vorbim despre traiectoriile electronilor in camera cu
ceafd, in a9a fel incAt si nu aparh contraclictii interne.
l)crrtru lamurirea ciit'icultitiloir.lccare vorbiti dumne,r-
voastrd cred cd este prea devreme."
,,[3ine,sunt de ac.ir.l cu asta", spuse Einstein,
-putem
discuta din nou despre acestsubiectpestecAtiva ani. Dar
poate cd ar trebui sh vd purl o altd inhebare legatd cle
conferinla dumneavoastrd.Teoriacuanticd are,nu-i asa,
doud aspectefoarte diferite. Pe de o parte, explicd sta-
bilitatea atomilor; aga cum subliniazd mereu Bohr pe
drept cuvAnt; ea lasi si apari mereu aceleasiforme. Pe
de altd parte, ea descrie un ciudat element de c-liscon-
tinuitate in natur.i, pe careil putem observa,de erxemplu,
foarte limpede cAnd privim in intrureric un ecran pe care
se vdd descdrcdrileluminoase emise de un preparat raclio-
activ.Aceste doud aspectesunt legateintre ele. In mecanica
cuanticd a dumneavoastrd va trebui sd vorbifi despre aceste
cloudaspectecAnddescrietide pildd emisia de lumind din
atomi. Puteli calculavalorile discreteale energieistdrilor
stafionare.Se pare deci cd teoria clumneavoastrdpoate
92
explica stabilitatea anumitor forme care nu pot trece con-
tinuu dintr-una intr-alta, ci sunt diferite intre ele tocmai
prin cantitdti finite, si care in mod vddit se formeazd
mereu la fel. Ce se intdmpl.l insd la emisia luminii? Stiti
clesigurcd am incercat sd reprezint acestfapt prin ideea
cd at6mul se prdbusesteintr-un anumit sens de la o valoare
a energiei clintr-o starestafionari la alta, in sensul cd emite
diferenla de energie ca pachet de energie, aga-numita
cuantd de lumind. Acesta ar fi un exemplu evident pentru
acel elemetrt de discontinuitate. Dumneavoastrd credeli
ci aceastdreprezerrtareestecorectd?I'utefi descrietrecerea
c1ela o stare stalionard la alta intr-un ferlmai exacl?"
in rdspunsul pe care l-am dat a trebuit sd md retraS;
pe pozitiile lui llohr. ,,Cred ci am invdfat de la lJohr cd
d"tpt" o asemeneatranzitie nici nu putem vorbi in con-
cepiele de p6ni acum sau, in oricecaz, cd ea nu poate fi
cleicrisd ca un eveniment in timp 9i spatiu' Cu asta am
spus, evident, foarte pulin. De fapt, am sPus nu-mai cd
nu stim acestlucru. Dacd sd creclin cuantele cle lumini
sau nu, astanu pot clecicle.Ilaclialia conline irr mod evi-
dent acest element cle discontinuitate Pe care ciumnea-
voastri il reprezentaliprin cuanteiede lumind. Pe clealtd
parte insi, confine 9i un element clar de continuitate, care
nput" in experienlelede interferenJdsi care poate f1de1-
ciis cel mai simplu cu ajutorul teoriei ondulatorii a lumi-
nii. Dar dumneavoastrd intrebati pe drepi cuv6nt dacd
din troua mecanici cuantici, 9i ea clefapt incd neinfeleasd,
se poate afla ceva in legdturh cu acesteintrebdri teribil
de grele. Eu cred ci putem cel pulin sPera acest lucru'
imipot inchipui, de exemplu, cd putem obtine rezultate
inteiesante dacd studiem un atom care schimbd energie
cu alti atomi sau cu cAmpul de radialie. Am putea sd ne
punem intrebdri clespreabatereastatisticda energiei diri
Ito*. Dacd energia se schimbd discontirruu, a9acum vi
asteptalidurnneavoastri conform reprezentdriiprin cuante
clelirmind, atunci abatereasau, matetnaticmai exact,aba-
tereapdtraticd medie, r'a fi mai mare clecAtdacd energia
93
 se schimbd continuu. Imi place sd cred cd din calculele
cuantice va rezulta o valoare mai mare si cd astfel elemerr-
tul de discorrtinuitatese vede nemijlocit. pe c1ealtd parte,
ar trebui sd poatd fi recunoscut si elementul cle conti-
nuitate, care devine vizibil in experimentele de inter-
ferentd. Poate cd trebuie sd ne reprezentdm trecereacle
la o stare stationard la alta inh-ui mod asemdndtorcu
trecereade la o imagine la alta din anumite filme. Tiecerea
nu are loc brusc, ci o imagine clevine treptat mai slabd,
urmatoarea apare treptat si devine mai intensd, astfel
inc6t pentru un anumit interval de timp cele doud imagini
sunt amestecatesi nu se gtie ce se intAmpld de fapt. poate
cd existd o asemeneastare intermediard in careriu se gtie
dacd atomul estein stareasuperioardsau in ceainferioard.,,
,,CAndurile dumneavoaitra se indreapta acum intr-cr
direclie foartepericuloasd",md avertizi Einstein.,,Deo-
datd vorbifi despre ceeace stim despre naturd si nu mai
vorbiti de ceea ce face natura cu adevdrat. in stiintele
naturii insd nu poate fi vorba dec6t clespreceeace face
rratura cu ader.,drat.S-ar putea foarte bine ca clumnea-
voastrd si cu mine sd gtim lucruri diferite despre naturd.
Dar pe cine intereseazdasta? Pe ciumneavoashd si pe
mine, poate. Dar pentru ceilalli acestlucru este absolut
irrdiferent.Asadar, dacd teoria dumneavoastrde corectd,
atunci intr-o bund zi va trebui sd-mi puteli spune ce face
atomul la trecereade la o stare statiorrardla alta cAncl
emite lumind."
,,I>oate",am rdspuns ezit6ncl.,,Dar mi se pare cd folo-
siti limba intr-un mocl prea dur. Tiebuie sd recunosccd
orice as rdspunde acum ar aveacaracterulunei justificdri
neintemeiate.Sd asteptdm asadarsi sd veclem cum se va
dezvolta teoria atomicd in continuare.,,
Einstein se uitd la mine oarecum critic. ,,De ce credeti
atunci atAtde tarein teoria dumneavctastrd, dacd atAtde
multe intrebdri centrale sunt incd complet neldmurite?,,
Mi-a luat, desigur, mult timp pAnf sd pot rdspunde
_
la aceastdintrebare a lui Einstein. Apoi insd voi fi rdspuns
94
r t'va dc felul urmdtor: ,,Eu cred, la fel ca dumrlL'avoastr'i'
, ,i simplitatea legilor r"raturiiare un caracterobiectiri cd
,',' e vorba numai de economiec1egAndire'Dacdnatura
n(' conduce la forme matematicede mare simplitate 9i
rrrirreftumusele - iar prin forme inleleg aici sisteme
rrrchisede presupozitii, axiome 9i altele asemenea-' la
Iorme care pAni acum nu au fost gAndite cle nimeni'
,rturrcinu ne putem abfine sd crerclem cd sunt <aclevdrate"'
,.rralte cuvinte cd reprezintd o trdsStur.ireali a naturii.
lrstefdrb indoiald potit it ca acesteforme si aibd de-a face
si cu relatia noastri cu natura, esteposibil ca ele sh contind
si un element de economie de gAndire' Dar, pentm cd la
rrcesteforme nu am fi ajuns niciodatd de unii singuri,
pentru cd natura insigi ne-a aritat drumul spre ele,-aceste
l,rr*" aparlin si ele realititii insdsi,nu numai gAndurilor
rroastredespre realitate.Puteti si-mi reprosatici folosesc
irici un criteriu estetic pentru adevdr, intrucAt vorbesc
rlespre simplitate 9i frumusele' Dar trebuie sa recunosc
cA iimplltatea gi frumuselea schemei matematice care
,re-afolt sugeratd aici de naturi au pentru mitre o mare
putere cleconr,'ingere.Ati tr.iit desigur 9i dumneavoastr'I
icel sentiment aproape de spaimd in fafa simplitifii si
ur-ritdliirelatiilor p" cut" natura parcdni le dezv.lluie deo-
clati si pentru care eram at6t de putin pregititi' Senti-
mentul i1e.ut" suntem cuprinrsiintr-un asemeneamoment
cste f.ird incloiali complet diferit de bucuria Pe care o
resimf,m, de pildi, cAndcredemcd am realizatfoartebine
o treabi mesiegugdreasc.l(din domeniul fizicii sau din
afara lui). De aceeamai sper cd dificultdiile desprecare
tocmai am cliscutatvor fi depdsite intr-un fel sau altul'
Simplitatea schemeimatematice are in plus drept conse-
cin15faptul cd se pot imagina multe experimente pentru
caresd ie poatd cilcula dinainte cu mare exactitaterezul-
tatul, conform teoriei. CArrdvor fi efectuateacesteexPe-
rimente si vor avea rezultatul prezis de teorie, atunci cu
greu \/om putea pune la indoial5 faptul ch teoria repre-
iintd natuia cu adevdrat, itr acestclomeniu'"
95
 ,,Controlul prin experiment", spuse Einstein, ,,este t)
desigur premisa triviald pentru corectitudinea unei teorii.
Dar nu putem niciodatd verifica totul. Din acest motiv PLECAREACATRE LUMEA NOUA
ceeace ali spus despre simplitate md intereseazdincd si (7e26-1e27)
mai mult. Dar nu pot pretinde c6 a9 fi inteles cu adevdrat
ce este de fapt simplitatea legilor naturii."
Dupd ce am mai continuat o vreme discutia despre
criteriile de adevdr in hzicd,mi-am luat rdmas-bun si l-im
reintAlnit pe Einstein abia pesteun an 9i jumdtate, la con-
ferinfa Solvay de la Bruxelles, urrde fund'amenteleepiste-
mologice si filozofice ale teoriei urmau sa fie clin nou I)aci rre intrebim in ce consti cle fapi marea infdptuire
subiectul unor discutii foarte aprinse. l lui Cristofor Columb cAnd a descoperitAmerica, sun-
tcm sili! si rdspurrdem cd nu a fosl nici ideea de a se
Iolosi de forma sfericd a PamAntului pentru a ajunge in
lrrcliape ruta de vest (aceastdidee fuseseg6ndit.i si expri-
rnatd si de altii), nici pregdtirea minufioasd a expediliei
st'rlesi echipareatemeinicda cordbiilor,ceeace ar fi putut
l-acesi al1ii.Marea lui infipfuire, fdrdindoiald cel mai greu
Irrcru in aceastdexpediiie, a fost hotdrArea de a pdrdsi
toate teritoriile cunoscutepAni atunci si de a naviga atdt
tle departe spre vest, incAt, cu proviziile disponibile la
bclrd,intoarcereanu mai era posibild.
In mod asemindtor, intr-o stiintd nu pot fi descoperite
tcritorii cu adevdrat rroi decAt dacd suntem prcgatiti ca,
irrtr-un moment important, sd pdrdsim terenul pe care era
cclnstruit.i stiir-rlapdnd atunci si si sdrim, intr-un anume
scns, in gol. Einstein renuntase in teoria relativitdtii la
rrriceconcept de simultaneitate,care fdceaparte din bazele
solide ale fizicii de pAnd atunci, iar tocmai aceastdrenun-
tare la conceptul anterior de simultaneitate nu putea fi
acceptatdde multi fizicieni si filozofi importanti, fatandu-;
s.rdevina advcrsariindarjitiai tcoricireiativitatii.Sepoate
eventual spune cd, in general, progresul gtiinlei cere de
la cei care activeazdin domeniul ei numai preluarea si
prelucrarea unor noi continuturi de gAndire. Cei activi
irr domeniul stiinlei sunt mai mereu dispusi sd faca ;,r"r:st
lucru. Dacd insa pdtrunzi in domenii cu adevdrat noi, se

97
poate intdmpla sd fie nevoie nu numai de preluareaunor
confinuturi noi, ci ca insdsi structura gAncliriisd se schimbe
penfru ca noul domeniu sd poath fi cu adevirat inteles.
Mulfi insd nu sunt dispusi sau nu pot face acestdin urmi
pas. La conferinla despre gtiintele naturii de la Leipzig
mi-am dat seamac6t de dificilb poate fi efectuareaacestui
pas decisiv. Asa inc.lt trebuia si fim pregdtiti sd infrun-
tdm greutiti 9i mai mari in privinta teoriei cuantice a
atomilor.
in primele luni ale anului 792(t,cam pe vremea cAnci
aveam de tinut conferinlala Berlin,noi cei clela Cdttin-
gen am ficut cunostir-rticu lucrarea fizicianului vienez
Schrodinger,care atacaproblemele teoriei atomice in cu
toful alt mod. Cu un an in urmi deja, in Franta, Louis
cle Broglie atrdseseatentia cd ciuclatul dualism clintre
reprezentarea on clul atclriersi reprezentarea corpu sculari
a luminii, carepdrea sb faci imposibil.i pe alocuri o expli-
carerafionald a fenomenelor luminoase,ar prrteajuca un
rol si in cazul materiei, cle pildh in carzulelectronilor.
Schrodinger a dezvoltat in continuare aceastdiclee si a
formulat intr-o ecuafie cle tip onclulator legea de pro-
paElarea undelor cie materie sub acliunea unui c6mp
electromagnetic.Conform acesteireprezentdri,stdriie sta-
!ior-rareale inveligului atornic erau comparabile cu osci-
laliile stationareale unui sistem,de pildd cele ale unei
corzi; insd mdrimile care pdnd atunci fuseseri privite ca
energii ale stdrilor stationare ap"ireau in acest caz sub
formd de frecvenleale oscilatiilor stationare.Ilezultatele
obtinute de Schrodingerin acestmocl se potriveau foarte
bine cu rezultatelenoii mecanicicuanticesi curAnd dup.i
aceeaSchrodinger a reusit sd demonstreze c.1mecanica
sa ondulatorie este echivalentd matematic cu mecanica
cuantici, si deci cd este vorba de doud formuldri mate-
matice cliferite ale aceluiagifapt real. Acest nou rezultat
ne-a bucurat foarte mult, intrucAt ne-a intdrit substantial
incredereain noul formalism matematic;in plus, metoda
98
lrriSchrodingerpermiteanulneroasecalculecale in meca-
rricacuanticd ar fi fost extrem de complicate.
Dificultatile au inceput insi odatd cu interpretarea
lrzicda schemeimatematice.Schrodinger credeacd prin
,rt'castireorientare de la particule la undele de materie
pot fi inliturate in sfArsitparadoxurile careingreunaserd
,rtiitde mult timp, fdrd speranld,inlelegereateoriei cuan-
ticc.Undele de materie urmau clecisd fie reprezentdriale
proceselorin spaliu 9i timp, asemdnbtor cu ceea ce se
irrtAmplapentru undele electromagneticesau pentru cele
,rcustice.Discontinuitifi atAt de greu inteligibile Precum
,,saltul cuantic" 9i altele urmau sd dispard complet din
lcorie.Eu nu puteam credein aceastdinterpretare,pentru
cii era in contradiclie totald cu rePrezentdrilenoastre de
l.r Copenhaga, 9i eram nelinistit cAnd vedeam cd mul1i
lizicieni percepeauinterpretarealui Schrodinger ca Pe o
eliberare. in nenumdratele disculii pe care le avusesem
tle-alungul anilor cu Niels l3ohr,Wolfgang I'auli si mulli
allii, credeamci ajunseserdmcu tofii la concluzia extrem
tle clari privincl imposibilitatea descrierii concretesPa-
tio-temporalea proceseloratomice.Iar aceastdconcluzie
provenea din simplul motiv cd o asemeneadescrierenu
putea cuprinde elementul de discontinuitate, pe care 9i
ljinstein il desemnasela Berlin drept trdsdturd carac-
teristicd a fenomenelor atomice. Desigur, o asemenea
pozilie era doar o constatarenegativS,iar in vremea aceea
eram incd departe de o interpretare fizicd completd a
rnecaniciicuantice.Si tofusi, credeam cd trebuie sd renun-
tdm la reprezentareaunor Proceseobiective ce ar permite
o descriere ln spatiu 9i timp a acestora.Dimpotrivd,
interpretarea lui Schrodinger mergea in direclia inversd,
in sensul cd pur si simplu tdgdduia existenla acestor
cliscontinuitdli - iar aceastaera cea mai mare surprizd.
Astfel, se consideraca nemaifiind adevdratcd atomul isi
schimbd brusc energia de la o stare stalionard la alta si
cd emite astfel energiapierdutd in forma unei cuante de
lumind in sensul lui Einstein. Mai mult, se PresuPunea
99
cd ernisia are loc in a9afel irrcAtintr-un asemeneaproces
vorbi gi despre interpretarealui asupra mecanicii ondu-
dou.i un,-lede materie stationarear fi simr-rltanexcitate,
lirtorii, interpretarein care eu nu puteam crede.in discu-
iar interrferentatrcestordoui nnc'lear conduce la emisia
tiile care au urmat mi-am prezentat obiectiile;in special,
de unde electromagnetice,de pildd unde luminoase.
iun atras atentia asupra faptului cd, in interpretarea lui
Aceastd ipotezd mi serpdrea prea inclrazneatdpentru a
Schrodinger,nici mhcar legea radialiei a lui I'lanck nu
putea fi adevdrati si anr-inceput sd adun toate argumen-
putea fi inleleasd.Cu aceastdcriticd insd nu am avut nici
tele care clovecleaucd discontintrit"ltileerau o trdsbtura
rrnpic de noroc. WilherlmWien rdspunseclestulcleaspru
autentici a realitdtii. Cel mai la indermAn"iargument er;r
cii poate ir-rlelegeregretelemele legate de faptul ch acum
desigur formula racliatiei telmice a lrri Planck, despre a
s-aterminat cu mecanicacuanticd9i cd nu mai cra nevoie
cdrei valabihtate empirica nu sermai putea irrclr:inimeni
si se vorbeaschde toate absurditdtileprecum saltul crlan-
si care fusesectriar punctui clerpornire al tezei lui Planck
tic gi altele asemenea;dar cd, fdrd incloial6,dificultdtile
prir,'inclcaracteruIcliscretal eriergrt-istairilorstalionare.
cxpuse de mine vor fi rezolvate in cel mai scurt timp de
Spresfiirsitul semestmlui clevari al anuiui 1926,Som-
Schrodinger. Schrodinger nu era chiar atAt de sigur in
merfelcl l-a invitat pe Schrodinger si prezinte teoria sa
rdspunsul sdu, dar si el isi pistra convingerea cd, in tinrp,
in cadrul seminarului rle la Miinchen, iar astfel s-a ivit
toate problemele amintite de mine se vor lirnuri in sensul
pentru mine prima ocazie de a ciiscutacu Schrodinger.
teoriei sale.Argumentele mele nu rnai produceau asuL)ra
Ir-racel semestru lucrasem din norr la Copenhaga, si cu
rrimdnui vreo impresie. Chiar 9i Sommerfelcl,careravea
prilejrrl unei cercetiri asupra atomr-rlui de heliu imi
o atitudine binevoitoare fat.i de mine, fusesesubjugat de
insugisemmetodelelui Schrodinger.Apoi, in timpul urrei
puterea de convingere a formuldrii matematice expuse
t acanteclerefacerela lacul Mjosa,in Non'egia, imi incheia-
cle Schrodinger.
sem lucrarera9i, ctr manuscrisul in rucsac/ fdcusem o
M-am intors tulburat acasdgi probabil cd in aceeasi
clrumefie de unul singur cle la CrrclbrandsclalpAnS la
seardi-am scris o scrisoarelui Niels Bohr pentru a-i relata
Sognefjord,parcurgArrdmai rnulte lanturi muntoase pe
intorsdtura nefericitd pe care o luaserd discutiile. Poate
clnrmud necunoscute.Dupd o scurtdescali la Copenhaga
ca urmare a aceleiscrisori Bohr l-arinvitat pe Schrodirrger
am plecat la Mrinchen pentru eipetrerceo parte clin vacanld
la Copenhaga in septembrie penhu o sdptdm6nd sau
cu p.irinfii. Si astfel am avut ocazias.i asist la prelegerea
cloud,ca sd discutein detaliu despreinterpretareameca-
lui Schrijclinger.La seminal a aplrut si directorul lrrsti-
nicii cuantice si a mecarricii ondulatorii. Schrodinger a
tutului de fizici experimentaldal Uni"'ersitdtiiclin Mtinchen,
Wilherlm Wiern,care era de altfel extrem cle sceptic in acceptatinvitatia 9i, eviclent,m-am dus 9i eu la Copen-
legdturd cu ,,atomistica" lui Sommerfelcl. haga s.i asist la acelecliscutii atdt de importante.
Discutiile dintre Bohr si Schrodinger au inceput chiar
Schrodinger prezentd la inceput principiile matematice
in gara din Copenhaga ;i au continuat in fiecare zi de
ale mecanicii ondulatorii aplicatela atomul de hidrogen,
climinea td d evreme pAnd n oaptea IArziu . Schrdclin ger Icrcui a
iar noi toti eram entuziasmati de faptul cii o problemd
la Bohr acas5,asa cd discutiile se purtau practic fird
pe careWolfgang Pauli o pufuse rezolva cu metoclelemeca-
intrerupere.Si, in ciuda faptr.rluicd in mod obignuit l3ohr
nicii cuanticenumai pe o caleplind de complicatiiputea
era extrem de amabil si plin de tact in relatiilecu oamenii,
fi acum rezolvatd cu metode matematice conventionale
itr acest caz mi-a apdrut aproape ca un fanatic neritr-
in mod elegant si simplu. La sfirsit insd, Schriidinger
cluplecatcare nu era dispus sd-i vind in int6mpinare cu
l0t)
101
 nici un singur pas partenerului shu de discutie sau sa
irgdduie vreo neclaritatecAtclemicd. Esteaproapeimpc>
sibil de reclat cAt de pdtimas s-au purtat-discutiile-de
ambelepdrti, cAtde adAncinrdddcinateerau convinqerile
care reieseauin egald mdsur.i din ceea ce spuneai at6t
Bohr, cAt si Schrodinger.De aceeanu poate fi vorba aici
dec6t de o copie palidd a acelor discugii,in care se ducea
o luptd aprigd legatd de interpretarea noii reprezentdri
matematicca naturii.
Schrodinger: ,,Trebuie sd inlelegefi, I3ohr, cd toati
aceastdreprezentarea salfurilor cuantice duce la nonsens.
Se pretinde acolo cd intr-o stare stationard a atomului
electronul se miscd pe o traiectorie oarecare,in moci
perioclic, fdrd sd radieze. Nu existd nici o explicatie pentrr-r
faptul cd nu radiazd; conform teoriei lui Maiwell, aitrebui
sd radieze.Apoi, se presupune cd electronul faceun salt
de pe aceastdtraiectorie pe o alta, iar cu aceasti ocazie
emite radialie. Aceastdtranzitie se facetreptat sau brusc?
Daci se face treptat, atunci ar irebui ca cilectronulsd-si
modifice-treptat frecventa miscdrii periodice 9i energia.
Nu e de inteles cum se pot obline in acestcaz frecverrte
bine definite ale liniilor spectrale.Dacd insd tranzitia are
loc brusc, asa-zicAndprintr-un salt, se pot obtine frecven-
lele corectecu ajutorul reprezentdrii lui Einstein a cuan-
telor de lumind, dar atunti trebuie sa ne intrebdm cum
se migcd electronul in timpul acestuisalt. De ce nu emite
cu ocaziasaltului ur-'speclru continuu, dupd cum ar cere
teoria fenomenelor electromagnetice?Si care sunt legile
care determind miscarea lui in timpul saltului? Ijrin
urmare, toatd reprezentareasalturilor cuantice trebuie s6
fie pur 9i simplu un nonsens."
[3ohr:,,Da,in ceeace spune]i avefi clesigurdreptate.Dar
astanu dovedestecd salturile cuanticenu existd.l)ovedeste
numai cd nu ni le putem reprezenta,ceea ce inseamnri
cd concepteleinfuitive pe care le folosim pentru a descrie
evenimentele din viata curentd si experimentele din fizica
de pAnd acum nu sunt suficiente pentru a descrie ceea
ce se intAmpld in saltul cuantic. Acest lucru nici mdcar
702
nu e at6t cleciuc'lat,dac.ine g6ndim cd ceeace se intAmplb
in acestcaz nu poate fi obiectul experienlei nemijlocite,
cd nu putem obserl'a aceste feuomene irr mocl clirect,
asadar nici nu ne construim conceptelein conformitate
cu ele."
Schrodinger: ,,Nu vreau si md angajez cu clumnea-
voastrd intr-o cliscutie filozofica despre formarea con-
ceptelor, cle asta se \ror ocuPa mai t6rziu filozofii; ceea
ce cloresceu este sd gtiu ce se petrecein interiorul ato-
mului. $i, urmirind acestscoP,mi-e perfect indiferent ce
limbaj folosim. Dacd in interiorul atomului existd elec-
troni care sunt particule, aga cum ne-am inchipu^itpAna
acum, afunci acegtiatrebuie sd se si migte cumva. ln clipa
clefald nu e important pentru mine sd descriu exact cutn
are loc aceasti migcare;dar in cele clin urmi trebuie s.i
putem af-lacum se comportd electronii in stdrile stafionare
sau la trecereade la o stare la alta. Dar, pri'n'ind forma-
lismul matematical mecaniciiondulatclriisau al mecanicii
cuantice,se vecleimecliatcd acestformalism nu ne dd un
rdspuns ra!ional la accsteintrebari . insa, in momentul in
caresuntem clispugisd schimbdm imaginea 9i sd spunem
cd nu existd electronica particule, ci ca unde de electroni
sau unde de materie, atunci totul aratd altfel. Atunci nu
ne mai mirdm de frecvenfelecleterminateale oscilafiilor.
Emisia de lumind devine atunci la fel de simplu de inleles
ca 9i emisia cleunde raclio prin antena unui emitdtor, iar
contradicliile ce pdreau inainte de nerezolvat dispar."
L3ohr:,,Nu, din p.icateacestlucru nu e acler,6rat.Con-
tradictiile nu dispar, ci sunt impinse in altd parte. Vorbifi
de pildi despre emisia de radialie clin atom sau, mai
5;eneral,despre interactiunea atomului cu cAmpul de emi-
sie inconjurdtor si sunte!i de pdrere cd, dacd presupur-reti
cd existd urrde de materie dar nu existd salturi cuantice,
dificultdlile ar fi eliminate. Dar g6nditi-vd numai la echi-
librul termodinamic dintre atom 9i cAmpul de radiafie,
de pildd la felul in care Einstein a decluslegea emisiei a
lui I'lanck. Pentru deducerea acesteiiegi este hotirAtor
103
 fapll c5 energiaatomului are valori discretesi cd aceasta
se schimbd din c.1ndin cAnd in mod discontinuu; valori
discreteale oscilatiilor proprii nu forosescabsolut deloc.
Nu puteli in mod ,"rior'p.rrle sub semnul intrebdrii
intrcagabazl a teoriei cuanhicc.,,
_Schrodinger:,,Nu pretind, desiguq,cd acesteconexiuni
ar fi inlelese deplin de pe acum. Dir nici clumneavoastri
nu aveti incd o interpretare fizicd satisfdcdtoarea meca_
nicii cuantice.Nu vdd de ce nu putem spera cd aplicarea
teoriei cdldurii la teoria ur-rdelorclemateiie r-,r-,
poit" .1r."
in cele din urmd 9i ea la o explicatie bund a formulei Iui
Planck, care fdrd indoiald irisd va ardta diferit fatd de
explicaliilede pSnd acum."
putem spera acestlucru, pentru cd stim
, Pgh.rr
de 25 de -N.u,..u
ani ce inseamnd formula lui Irlanck. Si, in afarb
cle asta,vedem nemijlocit discontinuitdlile, saiturile din
fenomenele atomice, privind de pildd un ecran cJescin_
tilatie sau o camerdcu ceafi. Vec'lemca dintr_odatdapare
un mic fulger pe ecran sau ci brusc un electron trece prin
cameracu ceali. Nu puteli sa da! pur si simplu la o parte
acestefenomene 9i sd vd prefaceti cd ele nu ar exista.,,
Schrodinger: ,,Dacd vi trebui sd rbmAnem la acest
blestemat sdltat cuantic, atunci regret cd am avut de_aface
vreociatdcu teoria cuanticd.,,
Bohr: ,,Dar noi, ceilalfi, vd suntem foarte inclatorati cd
ati fdcut-o,deoarecemecanicaclumneavoastraonclulato-
rie reprezintd, prin claritatea ei maternatici si prin sim-
plitatea ei, un imens progres fatd cleforma de p6na acum
a mecanicii cuantice."
$i discutia a contjnuat in acelasifel de-a lunsul multor
ore din zi si din noapte, fdri sd se ajungd la o iirlelegere.
Dupd cAteva zile Schrodinger s-a imbolndvit, poui" .n
urmare a efortului imens; a trebuit sd stea in pai, avAnd
o rdceald cu febrd. Doamna llohr il ingrijea ol ii odr."u
ceaigi prdjituri, dar Niels Bohr st6teape-margineapatului
si incerca si-l convingi pe Schroclinger:
,,Tiebuie totusi
sd recunoasteticd..." La o adevdrati intelegereinsd nu
704
:, ir putut ajunge atunci, pentru cd nici una clintre cele
,loud pdr! nu avea de oferit o interpretare completd si
rrrcheiitda mecaniciicuantice.Dar noi, cei de la Copenhaga,
:,irnteamcbtre sf6rgitul acesteivizite ci eram pe drumul
, t,l bun. in acelagitimp ins6, recunogteamcAt de greu va
li si-i convingem chiar si pe cei mai buni fizicieni cd in
,rtcst caz trebuiau si renunle la o descrierespafio-tem-
ptlralSa evenimenteloratomice.
'
in lunile urmdtoare, tema centraida disculiilor dintre
Itohr 9i mine a reprezentat-oitrterpretareafizicd a meca-
nicii cuantice.Locuiam pe atunci la ultimul etaj al clidirii
irrstitutului, intr-o micd mansardi frumos aranjatd, cu
perelii oblici, de unde puteam privi copacii de la intra-
lca in parcul Fiilled. IJohr venea cieseoriseara tArziu in
('amera mea gi discutam tot felrrl cle a9a-numite expe-
rimente imaginare, pentru a vedea clacdintelesesemcu
irclevirat teoria in mod complet. Cu ocaziaacestorcliscufii
am observat curAnd cd lJohr 9i cu mine cdutam solufia
tlificultdtilor in directii oarecum diferite. Eforturile lui
llohr se indreptau intr-un sens in care sa menlini, cu
drepturi e6;ale,imaginea corpusculari aldturi de ceaondu-
latorie,incercAnclsd formuleze icleeacd, desi acestedoud
irnagini se exclud reciproc, abia impreuni puteau oferi
o formulare completb a evenimenteloratomice.Mie acest
rnod de a gAndi nu-mi era pe plac. Eu voiam sd pornesc
cle 1a faptul cd mecanica cuanticd, chiar in forma ei de
atunci, putea deja oferi o interpretarefizicd univocd pen-
tru unele dintre mirimile care aphreauin cadrul ei - de
pilcld,pentru mediile temporaleale energiei,momentului
electric,impulsului, Pentru medii ale fluctualiilor g.a.m.d.
- si ca dupd toate probabilitifile r-rumai era loc pentru
r"riciun fel de libertate in privinta interpretirii fizice. Mai
degrabd ar fi trebuit sd se ajunga la interpretareacorectd
prin ralionament logic si declucfiedin interpretdrile sp_e-
iiale care existau deja. De aceeaeram destul de nefe-
ricit - desigur, pe nedrept -- clin pricina unei lucrdri a
lui Bom, lucrare in sine exceientd,itr care analiza procesele
105
 de ciocnire cu metodele lui Schrodinger si in care pre-
zentaseipoteza ci pdtratul functiei de undd a lui Schrcj
clinger ar fi o mdsurd pentru probabilitatea ca eiectronul
sd se gdseasciintr-un anumit loc din spaliu. Mi se p.irea
c.i teza lui Born era corectd,numai cd irni displdceafaptul
cd lucrurile ar.ltau ca 9i cum aici ar mai fi pr.rtutinc.ipea
o anume libertate de interpretare. Eram convins cd teza
lui Born putea fi dedusd din interpretirile deja existenter
pentru anumite mirimi din mecanicacuanticd. Aceasta
convingere mi-a fost intdritd de doud lucrdri matematice
foarte concluder-rteale lui Dirac si Jordan.
Din fericire, concluziile la care llohr si cu mine ajun-
Eleamcu ocaziadiscutiilor de seardprivirrd experimentele
de fizicd pe care le imaginam erau de obicei aceleasi,aga
incAt puteam spera cd eforturile noastre din direclii atAt
de c-liferitevor clucein cele clin urmd la aceiasirezultat.
Desigur, nici unul dintre noi nu putea intelege cum un
fenomen at6t de simplu ca traiectoria unui electron in
camera cu ceala putea fi fdcut sd devind compatibil cu
formalismul matematical mecaniciicuanticesau al meca-
nicii ondulatorii. in mecanicacuanticd,concepful de traiec-
torie nici nu apirea, iar in mecanicaondulatorie puteau
apdrea raze de materie inguste directionate,dar icestea
trebuiau sd se propage treptat in domenii ale spatiului
mult mai mari dec6t diametrul unui electron.Situatia
experimentald ardta desigur altfel. Deoarece discutiile
noastre se prelungeau deseori p.lnd tArziu dupd miezul
noptii 9i deoarece,in ciuda eforturilor continue de-a lun-
gul mai multor luni, nu ajunseserimla un rezultat multu-
mitor, am intrat amAndoi intr-o stare de epuizare care,
finAnd cont gi de directiile cliferitede gAndire,ducea uneori
si la tensiuni intre noi. De aceeain februarie 7977 llohr
s-a decis s.i petreacdun concediu la schi in Norvep;ia,iar
eu eram bucuros cd voi avea ocazia sd rdmAn la Copen-
haga sd md gAnclescsingur, in liniste,la acesteprobleme
cumplit cle dificile. Mi-am concentrat acum toate efor-
furile asupra intrebdrii cum poate fi reprezentatdmatema-
106
tic,in cadrul mecanicii cuantice,traiectoriaunui electron
in cameracu ceald.CAnclin curAnd,intr-una din primele
scri, am int6mpinat in aceastSincercaredificultali insur-
rrrorrtabile,mi-a trecut prin minte cd poate formulasem
irrtrebareain mod gresit. Dar ce putea fi gregit aici? Tiaiec-
toria electronuluiln camera cu ceafd exista, ea putea fi
ol)servatd.Schemamatematicd a mecanicii cuantice exista
si ea, 9i era mult prea convingdtoare pentru a mai permite
ir.rocliiicari.Agadar, trebuia sd se poatd stabili legitura
tlintre ele,impotriva oricdreiaparenleexterioare'Tiebuie
sii fi fost intr-o seard,spre miezul noplii, cAndmi-au revenit
irr minte dintr-odatd disculia avutd cu Einstein 9i cuvin-
telelui de atunci: ,,Numai teoria decideasupra a ceeace
putem observa." lmediat mi-a clevenitclar cd aici trebuia
.d.rtuta cheia pentru poarta ce fuseseat6ta vreme incu-
iatd. Pentru a md gAndi la consecinleleacesteiafirmatii
a lui Einstein in lini9te, m-am dus sd fac o plimbare noc-
tumd prin parculFiilled. Noi spuseserdmintotdeauna cu
usurintd: traiectoriaelectronuluiin cameracu cealdpoate
fi observat5.Dar poate cd de fapt ceeace observam era
mai pufin. Poate cd ceea ce se observa era cloar o serie
cliscretdcle localiziri imprecis cleterminate ale electro-
nului. itrtr-aclevdr,ce"u ..ire vede in camera cu ceafdsunt
cloarpicaturi de apd^individuale,caresunt mttlt rnai extinse
clec6iun electron.intrebarea corectdtrebuia si fie deci:
poate fi reprezentat.iir mecanicacuantjc.lo situatie in care
un electron se afld aproximativ intr-un anumit loc - adicd
cu o anumitd imprecizie - 9i care posedi o anumitd
vitezd, tot aproximativ - aclicd din lrou cu o anumitd
imprecizie - si pot fi fdcute acesteimprecizii atAtde mici
incAt sa nu intre in contraclicfiecu experimentul? Un calcul
scurt, fdcut dupd itrtoarcereala institut, confirmi cd o
asemeneasituatie poate fi reprezentatdmatematic si cd
pentru impreciziile carerezultd sunt valabile acelerelatii
caremai tArziu au fost numite relaliile de nedeterminare
d in mecanica cuanticd.I'rodu suI necletermindril or pentru
pozilie si cantitate de migcare (prin cantitate de migcare
707
 se intelegeprodusul dinhe masdsi vitezd) nu poate fi mai
mic decAtconstantade actiune a lui planck. Frin aceasta
aga mi,se pdrea mie - era stabiliti legitura dintre
1-
observaliile in camera cu ceafd si matematica mecanicii
cuantice. Pe cle altd parte, trebuia acum demonstrat c6 in
orice experiment nu puteau apdreraclecAtsiiuatii in care
erau valabile relafiile de nedeterminare.Dar acestlucru
mi se pdrea din capul locului plauzibil, pentru cd eveni_
mentele experimentale, obserrr,,ationale, se supurreau 9i
ele legilor mecaniciicuantice.Dacdacestelegi sunt presu-
puse a fi valabilersi aici, atunci din experimente riu pot
apdreasituatii care sd nu se incadrezein mecanicacuur,_
ticd. Cdcitttunniteorintlecidcosupron cccncaTtrttetnobscrz,n.
Mi-am propus ca in zilele urmdtoare sd fac calculele
complete corespunzdtoareunor experimente simple.
Si in acestcazm-a ajutat amintirei unei discutii pe care
o avusesemla Gottingen cu un coleg de studii, Buikharcl
Drucle. Descriind dificultdtile legate de reprezentarea
traiectoriilor electronilorin atom, Ilurkharcl Drude a luat
in consiclerareposibilitateaprincipiald a co.struirii unui
microscop cu putere de rezolulie neobisnuit de mare, crr
caresd se poati vedea direct traiectoriileelectronilor.Un
aserneneamicroscctpar trebui s.i funclioneze nu cu lumind
vizibild, ci poate cu radiafie gamma durd. poate cd atunci
s-ar putea ir-rprincipiu fotografia traiectoria eletronului
irr atom. Tiebuia deci sd incercsd demonstrez cd nici mdcar
un asemeneamicroscopnu ar permite depdgirealimitelor
date de relatiile de nedeterminare.Aceasiddemonstratie
mi-a reusit si mi-a intdrit increderea in coeziunea noii
interpret.iri. Duph cAteva calcule suplimentare cle acest
fel, am redactat rezultatele melc inir-o lungd scrisoare
adresatd lui WolfgarrgPauli, primirrd de la el, dir-rHam_
burg, un rdspuns aprobator, care m-a incuraiat mult.
C6ncl Niels Bohr s-a intors din rracarrtalui cle schi
din Norvep;ia au avut loc in continuare discutii dificile.
cdci si tlohr isi dezvoltase mai departe ratio.arnentele
si inccrcase,as(lcum incepuscin dialogurile noastre,sd
108
irrtemeiezeinterpretarea pe dualismrrl clintre rePrezen-
tarea corpusculari 9i reprezentarea ondulatorie. In
c'entrulmodului sdu de a gAr-rdistitea conceptulnou for-
rnulat de complementaritate,care era menit sd descriecl
situatie in care unul 9i acelasie'u'enimentputea fi repre-
zentat in cloub mocluri cliferite. Aceste doud reprezenldri,
cjesise excluclreciproc,se 9i completeazduna Pe alta, iar
abia prin aldfurareacelor c'loudreprezentiri contradictorii
proatefi descrisin intregime conlinutul fenomenului. La
inceput, Ilohr a avut cAtevarefltreri irr leg.lturd cu relatiile
clenedetermirtare,pe care le percepeaprobabil ca pe un
cazprea speciai al situafiei generalecle complemt:ntari-
tate. Dar in cur6nd nc-am dat seama,cu ajutorul fizict-
anului suedez Oskar Klein, carelucra si el la Copenhaga
pe vremea aceea,c.i nu exista o difelenfd serioasditrtre
cele doud interpretdri si cd importalt era caracestcorlfilrut,
acum pe cleplin inteles, sd fie astfel prezentat incAt, in
ciuclanout.itii sale,s.i devind inteligibil 9i pentru ceilalti
fizicieni.
I)ezbatereain prezenla fizicienilor a avut loc apoi irr
toamrraanului 7927,cu ocaziaa doud irrtrutriri, un congres
de fizica la Como, uncle lJohr a linut o conferinti itr care
a rezurnat noua situalie, gi aga-numitul Congres Solvay
de la lJruxe]les,la care, conform obiceiului Funcla]iei
Solvay, fusese invitat numai un mic grup cle specialigti
ce urmau sa discute in profunzime despre problemele
teoriei cuantice. Locuiam cu totii in acelasihotel, iar cele
mai aprige cliscutii nu au avut loc in sala de conferinle,
ci in timpul meselor la hotel. Llohr 9i Einstein purtau
povara principald a acesteibdtalii legate de noua inter-
pretare a mecanicii cuantice. Einstein nu era dispus sd
acceptecaracterul fundamental statistical noii teorii cuan-
tice. Desigur; nu avea nimic impotriva recurgerii la afir-
malii probabilistice,acolo unclesisternulrespectivnu era
cunoscutin toate detaliile sale determinate.Pe asemenea
afirmalii se bazau rnecanicastatisticdcunoscutdsi teoria
cdldurii. Dar Einstein nu voia sd aclmiti faptul cd in
709
 rnecanicacuanticaera principial imposibil sd fie cu.oscut Sirnbolurile matematice ale fizicii teoretice erau consi-
tot ce determinh cu necesitateprocesele.,,Bunul Dum_ rlcrate a reprezentaaceastdlume obiectivd,iar astfel per-
llezcu nu se joaci cu z.rrurile",lccasta cra o cxpresiepe rnit predictii asupracomportamerrtuluiei viitor. Iar acum
care o rostea deseori in cursul acelor discutii. be aceea se pretincleaci, odati ce-am coborAtin lumea atomilor,
Einstein nu putea acceptarelafiile de necieterminaresi () asemenealume obiectivdin spatiu ;i timp nici nu exista
incercasd imaginezeexperimentein care acesterelatii.u sicd simbolurile matematiceale fizicii teoreticereprezint.i
rnai sunt valabile. contr'versele incepeau cle obicei riirni- ,.loarposibilul, nu factualul. Einstein nu acceptasd i se
neata devreme, cAnd,la micul dejun, Einstein ne explica ia pdmAntul cle sub picioare- cdci asta sirnleael. Nici
un experimerrt mental noll care, dupd pdrerea lui, con_ rnai tArziu, spre sfArgitulvielii sale,cAnd teoria cuanticd
trazicearelafiile de nedeterminare.Noi incepeambinein_ tlevenisede mult o parte imporiantd si acceptatda fizicit,
telesimediat sd analizim exemplul cel nou, iar pe .lrumul Iiinstein nu gi-a putut schimba punctul de veclere.]:,ra
spre sala de conferinfe, c6nd de obicei eu ii inioteam pe tlispus si accepteteoria cuantic.i, dar numai ca o clari-
Einstein si t3ohr;se ajungea la o primd limpezire u p-_ ficare pasagerd,nu clefinitirrS,a fenomenelor atomice.
blematiciisi a ipotezeloricceptate.irr cursuizilei se pur_
,,Dumnezeu nu dd cutzarul", era o afirmatie fundamen-
tau apoi nenumdrate discufii clespreacesteasi de obicei
tald si de nezdruncinat pentru Einstein,pe care nu accepta
in searaaceleiasizl\e,la masd, Niels llohr era in mdsurd
s-opund la indoiald. La aceastaBohr nu putea rispuncle
sd-i demonstrezelui Einstein cb nici acestnou experiment
clec6t:,,I)ar nu-i putem noi dicta lui Dumnezeu culn sd
propus de el nu conduceala contrazicerearelitijlor de
nedeterminare.Einstein devenea atunci putin nelinistrt, ijuverneze lumea."
clar chiar a cloua zi climineaJaacluceala micul deiun un
nou experimentmental, mai complicatclec6tprecedentul,
menit sd demonstreze,de data aieastacu adevdrat,lipsa
de valabilitatea relaliilor de.edetermi.are. Nici aceastd
noud incercarenu avea seara mai mult succesclecAtcea
precedentd,iar dupd ce acestjoc a continuat in acelasi
fel mai multe zile, prietenul lui Einstein,Paul Ehrenfesi,
fizician la Leyden, in Olancla,i-a spus lui Einstejr-r:
,,Ein_
stein, mi-e rusine penlru tine; fiindci tu argumentezi acum
impotri'a noii mecanici cua'tice exactin acelasifel in care
oponentii tdi au argumentat impotriva teoriei relativi_
tdtii." Dar nici aceastdobservatieprieteneascdnu l_apufut
convinge pe Einstein.
Dirr nou mi-a devenit clar cAt de greu ne este sd renun-
tdm Ia reprezentdrilecarefuseserbp6ia atuncibazamocr'-
lui nostru de a gdndi si de a facestiirrta.Einstein investise
!i
munca de o viatd in cercetareaacelei lumi obiective a
proceselorfizice care se desfdgoardacolo afarir,in spatiu
si timp, irrdeperrdent de noi, clupd legi bine clefinite.

110
 7 ( ('cil ce este.in stiintele naturii e vorba despre adevdrat
PRIME DISCUTII DESPRERELATIA
STIINTELORNATURII CU RELIGIA
(le27)
Intr-una din serile petrecute impreunb la hotelul din
Bruxelles cu ocazia Co'ferir-rfei Solvay,c6ti'a di.tre parti_
cipantii mai tineri la congres,printre c.rreWolfgangi'auli
si cu mine, st.iteam clevrtrbd. Ceva mai t6rziu ni ila ali_
turat si Paul Dirac. Cirre'a puseseintrebarea: ,,Ei.stei.
vorbegteatdtaclesprebunul Drunnezeu,ce vrea sdinsemne
asta?De fapt, nu ne putem inchipui cd un om c1estiinta
ca_.Eirrstein e puternic legat cle o tradilie religioasd.,,
,,Einsteinpoate nu, clarMax Irlanck da", a rdspunscineva.
,,U^ele afirmafii ale lui l)la'ck despre relatiariintre stiir-
tele naturii si Dumnezeu sustin pu.ctul de veclerecd'u
existi o contradic[ie intre cele dou.i, ci dimpotrivd, c.i
religia si stii'lele r-raturiisunt co*patibile.,, Am fost intre_
bat ce gtiu clesprepirerile lui lrlanckin acestclomeniusi
ce cred despre ele. Vorbisem pAni atunci doar de cAteva
ori cu I'lanck, mai mult despre fizic.i decAt despre pro_
blerne generale,dar cunogtejm cdtiva prieteni buni ai Iui
Itlanck care imi povestiser.irnulte despre el; credeam de
aceeacd imi pot face o imagine clespreconcepliile sale.
Ildspunsul meu va fi sunat in feh.rfurmdtor: ,,presupun
ci pe.tru Pla.ck religia si gtiinta sunt compatibile fiindch,
dir-rpuncful sdu de vedere, ele se referi la domenii diferite
ale realitdtii.$tiinlele naturii se ocupd cu lumea materiald
obiectiv5.Ele ne obligd sd facem afirmafii corecteclespre
aceastdlume obiecfivd 9i sd infelegem conexiunile. Religia
insd tine de lumea valorilor. Aici se vorbeste despre cJea
ce ar trebui sd fie, despre ce trebuie sd facem, ,-lr,derpr"
172
r,,rrrfals,in religie ciesprebine sau rdu, desprevaloare sau
lips.l de valoare. Stiintele naturii sunt temelia activitdfilor
It'hniceindreptate sPreun scoPanume, religia esteteme-
lil eticii. Conflictul dintre cele doud domenii, inceput in
r;r'colulal XVIII-1ea,Pare agadar sd-9i aibi originea in
rrcintelegereace apare atunci cAnd imaginile si parabolele
religiei sunt interpretate ca afirmatii stiinfifice, ceeace este
r,viclentlipsit de sens. In aceastdaccepfiune/Pe care o
( unoscbine din casapdrinteascd,celedoud domenii sunt
cu partea
Prrseirr legdturd,separat,cu partea obiectivd 9i
:;rrbiectivda lumii. $tiinlele naturii sunt, intr-un anume
scns,modul in care ne raportdm la aspectul obiectiv al
lealitdtii,cum intrdm in dialog cu acesta.Pe de alti parte,
credinfa religioasd este expresia unei decizii subiective,
cu ajutorul cdreiane stabilim valorile conform cdrora ne
cirlduzim acfiunile in via|5. De obicei,ludm aceastddecizie
irr acord cu o comunitate cireia ii aparlinem, fie cd e vorba
cle familia, poporul sau cultura in care tr.iim. Decizia este
irrfluentatdin mod esenlial de educatie9i de mediu' Dar,
in cele din urmd, ea este subiectivd gi de aceeanu poate
fi supusd criteriilor <adevdrat>,sau ,,fals,,.Max Planck,
.laca inleleg eu bine, s-a folosit de aceastdlibertate 9i a
ales tradilia cregtind.CAndirea si acliunile sale, chiar 9i
celelegate de relafiile interumane, se desfdgoardfdrd nici
o rezervd in cadrul acesteitraclitii 9i nimeni nu va putea
sd nu-l respecte din acest motiv. Astfel, la I'lanck, cele
cloud aspecteale lumii, cel obiectiv si cel subiectiv, apar
clar separate, dar trebuie sd recunosc cil nu md
mullumegte aceastdseParare.Md indoiesc cd oamenii 9i
comunitdlile lor pot trdi timp indelungat cu aceastd
rupturd acutd intre cunoagtere9i credinld."
Wolfgang imi impirtdgea ingrijorarea: ,,Nu", spuse el,
,,e aproape sigur cd nu poate fi bine. In vremea cAnd au
apdiut religiile, intreaga cunoaqtereaflatd la dispozitia
unei comunitdti umane era in armonie 9i cu forma :piri-
tuald al cdrei cel mai important confinut il constituiau
113
valorile 9i ideile religioaseale comunit.ifii. Cerinta era ca
aceasti formd spirituald si fie intelegibile inh-un fel oare-
care 9i celui mai umil tnembru al comunit.itii, chiar si
atunci cAnd pilclele 9i imaginile nu-i dddeau decAtun
sentiment vag clesprece anurne era cleir"rtelesdin valorile
si ideile transmise.Omr"rlsimpiu trebuie sd aibd convin-
6;erea cd forma spirituala a intregii cunoagteri a
comunitdtii este suficientd pentru a-si cdlduzi deciziile
propriei vieti dupd valorile eri.Fiindcd a crede nu inseamnd
pentru el ,,a-considera-cd-este-adevdratr>, ci ,<ate incre-
dinla cdlduzirii conform acestorvalori>. De acereaapar
mari primejdii cAnclcunoagtereanoud, acumulati de-a
lungul istoriei, ameninfd s.l distrugd vechea formd spiri-
tuald. Separareacompletd a gtiinlei de credintd este,evi-
dent, numai un fel cle ajutor la ananghie pentru foarte
scurt timp. De pildd, itr cultura occidentalds-ar pruteaajunge
intr-un viitor nu prea indepdrtat la un moment in care
parabolele si imaginile religiei traclitionale s.i-si piarcld
puterea de convingere. Md tem cd,in acel moment, pentru
oamenii simpli etica de pAnd acum se va pr"lbugi in cel
mai scurt timp si se vor petrece lucruri atAt de inspdi-
m6ntdtoare,inc6t deocamciatdnici nu ni le putem inchi-
pui. Agadar, cu filozofia lui Planck nu am ce sa fac,chiar
daci privitd din punct de vedere logic este corectd9i cu
toate c.i respect atituclinea umand care se ntrste din ea.
Pozifia lui Einstein imi este mai apropiatd. Ilunul Dum-
nezeu, la care se referd el atAt de des, are itrtr-un anume
fel o legdturd cu legile neschimbdtoareale naturii. Hirrsteirr
simte ordinea fundamentali a lucrurilor. El simte aceasti
ordine in simplitatea legilor naturii. Putem presuputreci
a simiit nemijlocit si puternic aceastdsimplitate cAnd a
clescoperitteoria relativitdlii. lrdrd indoialS, de aici si pAna
la continuturile religiei mai este un drum lung. Einstein
nu pare a fi legat de o tradilie religioasd arlume 9i eu as
crede cd reprezentareaunui l)umnezeu personal ii este
complet strbind. Cu toate acestea,pentru el nu existd o
separareintre gtiintd ;i religie. Pentru el, orclineafuncla-
mentald aparline atAt domeniului subiectiv c6t 9i celui
174
obiectiv,iar aceastdpozilie mi se pare a fi un punct de
rrornire mai bun."
,,Un punct de pomire pentru ce?",am irrirebateu. ,,Daci
[)ozi!a fald de lnarea cnnexiune, ca sd spun aga, este
privitd doar ca o probiema strict personald,afunci putem
t lesigur intelege foartebine pozilta lui Ein-stein,dar in ace-st
t'az dintr-o asemeneapozifie nu clecurgenimic."
Wolfgang : ,,Poateci decurgetofusi ceva.Dezvoitarea
stiinlelor naturii in ultimele ctruh secolea schirnbat fird
incloial5 complet motlul de a gAncli al oamernilor,chiar
si in afara limitelor culturii cregtine.Asadar,nu e chiar
lipsit de important.i ce gdndescfizicienii.$i trxmai ingus-
limea acestuiideal al unei lumi obiective:ce se clesfdsoari
irr spatiu si timp conform legii cauzale a fost cea care a
gcneratconflictul cu forma spirituald a diferitelor religii.
l)ar dacd stiinlele naturii insele sparg caclrul irrgust al
,rcestuiideal - iar ele au facut acestlucru cu teoria rela-
livitdtii 9i esteprobabil ci o vor facein si mai mare mdsura
t rr teoria cuantici, clersprecare cliscutdm acum atAt de
,rprins -, atunci relalia dintre stiintele natltrii 9i ctln-
tirrutul pe care religiile incearc.isd-l cuprinclSin formele
Ior spirituale va arita clin nou altfel. Prin r-roileconexiuni
t)c care le-am clescoperitin stiinterlenaturii in ultimii
tlcizeci de ani poate cd am chpbtat o perspectivd mai
l,rrgi.Conceptulde complementaritate, de pild.i, pe care
Niels llohr il aduce acunl in prim-plan in interpretarea
It'orieicuarltice,nu era necunoscutstiintelor umaniste si
I ilozofiei,chiar d aci nu fuseseat6t clepregnant forrnulat.
l;.rptulcd acestconceptapare acum in gtiinteleexacteale
nirturii reprezinti insd o schirnbarehotirAtoare,deoarece
,loar cu ajutorul lui putem face inteligibil faptul ci
n';rrezentareaunui obiect material care sd fie complet
irrtlcpenderrtc1emodul in care e observat este cloir cr
,'xtriipolareabstracti, cdreianu ii corespruncle nimic real.
lrr filozofia asiaticb gi in religiile de acolo existd repre-
zt'rrtareacomplementard a unui subiect cunoschtorpur,
r',rrenu se mai referi la nici un obiect. Si aceastdrepre-
zt'rrtarese'n,adoveclio extrapolareabstrnctd,careianu ii
115
c ()re sp u nc jc nic i r : r ea l i ta tc s u fl r:te :a s c ds a rr s p i r i tutrl ;1.
(lAntJ vom rnetlita ilr r.iitor il:ilrpra nrarilol currcriuni, r'onr
f i si l i ti si i ac lopt . ir n o p o ;ri l i e d e m i j l o c -- d c p i l c i .i cel
int li ca ti rie c onr piem c l rta ri ta te a l i ri [J o h r. () s ti i n tri cart
s i- a i n su s it ac c s t m od d c a g a n tl i v a fi n u t-l o a r m a i tol e.
rantii f;rtir dc clir.'erseleforrle nle ru:.ligiei,ci si, po,rtr:, r,tr
c ontri b u i la lur nea v ali l ri l o r, p e n tru c i i a re o ma i bl rn;' i
prir,,i re a supl a ir r t r t r gt r l u i ."
i n tre tim p r r i s c alat lr .i s t' i ' .r1 l ll )j r.rtl , c a re p e a l unci -,
1.rnici 2ii rie ani -*- I'lu avea ltr(-.1rnultii intelegerrerpentnr
irilerarrtii. ,,Nu stir,r clcrce trchuit: :ii vortrinr aici de:sprc
rt:ligie". irrtclrtlri cl. ,,1)ar:isurrit,:nrcirrshtt *- si asa trebtrit'
:;i firlr, ta oirrnrni e1esliitrtd, in,riiitt: --, iretbuic
'.ic:toiite
si'i r('(u l 1 o . ir : . t t ' nr
c i iir ca ...l n r]r' t,l i g i c i s rrn t e rp ri n rate tot
f c lrrl d c;rsr - , r lir r nif r ) s c , i .rc rrl rr-r f;' l rf-rru e rx i s ti ii n re al i tatt:
rt ir ,i l u "r fel t le ar gr r nr c n tc . (. h i a r s i r:o rrr.e p tu ld e ..[Jtrm
lr ez-(l L r',e s t e r in pr or lu s a l fi rr-rtr:,,:tcu irn a ri e t. l i e t p(l ate
intel:ge cir it()poarele priprrlllt'*, itilie er"ai,lsilprise fclrtelttr
r , 'xl re l n ol lr : nat i, r r ii nr ai rn rrl i r.l e i :a si rrrrte m n o i a s tzi zi ,arr
grcrso i l i i i c ; r t t r c c s t e inr t r d i r.r l ri c a :;i a l i fe l a u a prrrs l i i
conceptrt i d€,,<tl u mnttzeire,,. l -)ly'itr j rrrletanr.rastri, in ca ri:
plttenr lxicr:p*,:r:crtt:xjrrnjle tiafur,i, rrrr rn;,tiitverrrner.ojt.'
',lirr
r ie a se rn e neair " r c hi; r r . ii riN. rr i n te l c g r.l ec e l rra re a i n consi -
rlera re a ex is t c nt r : i ilnu i i ,J u ri tn t:z trrra i i ti p r,rtc rn i c ne-at^
prrte'aarjr-rta in \/rliun iel oa*:r.art,in coniinrrare. [n sc]rirnb.
pot r,re cleac 1lm ac eas t a p o z i i i e i " r)r1 s l y r,*l a, fo rmrrl arei i
unt.rr intrebari iipsite de :;er,s, de pilci;i irrtrelrarea de ci:
IJutrtni:zeu pr:rmite atita net'ericjresi neclrcptaic in lume;i
noastri, trsuprirca celor s;iraci de citret cci Lrogati 9i toatc
celelalte h:crur"i inspaimantitoare pe carc le-ar pruteaimpie-
c lica . D a ci r eiic ia m ai e s te p re d a ta i n v re me a n o astrh.
ac:estlucru, evident, nu se explica prin faptul cA as€rrn€rnc'a
I I' arri Aririe n lvla irrictt Dir ac ( 1902 198. 1)f,iz ic ian
t eo r e t i c i a r r
trrit.rrric,trnrrl dintre fondatorii nrecanicii ctrantice. Pt-'ntnrtrat;rn ir
relativistii ir miscirii t'ltlctnrr-,rrluia i:ornrr.rlatttcuatia cartt ii poarti'r
t t t rrrt ele,fe L razacireia ;r pr ez is ox is t ent a ant inr at er iei. I 'i e m i r i l
N o bel penin r fizici (19 33 ) . ( N. i. )
116
rcprezentili ne-ar miti plttea conving€r,ci prirr clorilrtacle
a imblAnzi poporul, oamenii simpli. Srirlt tn;ri ngottle
conclusoettnenicarimidecAtoanreniagitati5i trr'rl'Itllttllnlii
Sunt si m,ri usolde folosit sau de exploatal.lLerligia este:
trn fei cle <-rpiucarc e adrninistrat popor"ului perrtru ii-l
lcgina cu visele dorite si al consolaastlel pentru neclrep-
tatilepe caretrebuiesd le indure. L)caceeria tr;rstereatAt
tle usor legatura clintrecele cloud mari put€rI'ipoliiice,
statul si biserica.AmAndor-riau nevoie sii creezciiLrzia
cd un llumnezeu bun -- ilaci nu pc Parniint,cr:l pltfin in
Cer -- ii recompelrseazi pe cei care nu se ?rnpotrivcsc
nedreptifii gi isi indeplinesi:linistiti si rabdatori dalori;:.
A spune in nrod cinstit cd acest[)umnezert nu este c]ecnt
produsul fanteziei or-nenesti trebrtie s,i fie: .lesigrrr
consicleratp;icatr.rl cel m;ri nIare."
,,Cu acea:;tapozitie conclanintreligia din 1.rer5pec1it'.
abuzului politic sdvilr'sitin nurnele ei", atn reprlicateu,
,,si cum se poate abuza epr()apeclc orice pe iitnreil asla
- dr:-sigur, si de ideologiacomunistadesple careri vor-
bit -, o judecat.r ca a ta nu e inclreptitita. hr r,rltirni
instantd,vor exista intotcleaunacomunitdti um:rntt,i;tr o
.rstielde comnnitate tretruiesii g;iseasciun limbaj conrlul
cu ajutorul ciruier sb poati vorbi clerspte moartc, c"lesprc
viatd si despre cotrexiutrilemajore in cadrul cdrora se
tlcsf.isoari r,'iaiaacclei comunitati. Formele spiritLrale
cristalizater de-a litrrgrrlistoriei in ciutarea urrur lirnl.ai
('()rrluniietruie sd ;riba t'dr.i indcliirl.i o marc prrtt:r't-: cle
convirrgelc,.1a<riarfit cle mulii oanreni,in cursul .rtiitor
sccole,si-au orientat viata in functie cle ;rcesteforrrre.
lieligia nrr poaic fi erlirnirrata ;it;it clesirnplu. I)ar pt'raig
t'.i pentru tirre are rnai multh prrterede convirigclr ali;i
rcligie,cLlrnar fi.,'echearehgicrchinezS,clecAtun;,1 in cart.'
,lp.rIereprezelltar^ea urrui [)r.rmnr:zer;perstin;rl."
,,l.Jurnd pot impiica nii:icurn cu mitLlrilc rcligii'r,,tsr,:",
raspurrseIraul l)irirc, ,,cu iitat nrai nrult cu ciil nritirrile
tlrfcritelorreligii se collh"azic.Esterliltir o purd irtliintpliit't'
.'ii rn-am ndscut aici, ir-rlrurt'i1ra,si nr in Asia, iar r'lL'ilccir:if;i
117
intdmplare nu poate clepinde ce e ader,Sratsi ce nri,
agaclarnici ce trebuie eu s.i cred. Doar rru pot crerledecil
ce e adevArat.Pot cleciclepur raf onal felul in caretrebui'-,
sd rni comport Cin faptul ca trdiesc intr-o cornunitatc
irnpreund cu alfii, cdroratrebr-riesd le acord aceleasidrepturr
ca aceletrpe care le revendic perrtru mine. Trebuie deci
sd md striduiesc sii se ajungd la un echilibru corecl al
intereselor,cle nrai mult nu e nevoie; iar toate cliscutiilr,r
despre vointa lrri Dumnezeu, despre pdcat si pclcdinti,
clesprreo via!d de apoi, ir-rconfornitate cu care trebuit_'
sd'rreorientdm conrportarnentul,nu servescdecAtla elu
clarearealitA;ii dure si crucie.Credinta in existentaunui
Dumrrezeu favorizeazdsi ideea cb este <voinla lui Dum-
lrezeu>si ne supunenr urrei puteri mai inalte 9i astfel sa
se perpetuezerstmcturile sociaie cetre: poate cd in trecut
era'rufiresti,clarrru mai sunt conformecu lumea cleastizi
Chiar si disculia despre L)nl.ire conexiune si altele irse-
menea imi repugnd. ln fond, in viatd este ca in sliint.i:
suntenr pusi in fata unor greutafi si trebuie s5 incercant
sd le rezolvam. Si nn putem rezolr'a clecdto problemii o
datd,rrrciodatimai multe sirnultan;a vorbi clespreconexj-
uni esteasaclardoar o reconstructier mentali ulterioard."
C) r,reme, cliscutiacorrtinua in feiui acestaincoace si
incolo si nc rlLiram cii lVolfgang nu mai partlcipa ia ea.
Doar asculta,uneori cu o expresienermullumiti, alteori
sur6zAndmaiitios,dar nu spune.lnimic. Lir un rnoment
clat,fu inhebat cergAncleste.itidicd privirea apro;rpemirat
9i spuse: ,,1)a,da, prietenul nostru Dirac are o religie, iar.
afirmafia funclamentald a acesteireligii sund asa: ..Nrr
existhDumnezeu si Dirac esieprofetul lui."" Am r6s cu
totii, si l)irac impreund cu noi, iar astfel lui sfiirsit cliscutia
rroastrhde seardc'linholul hoteluiui.
Dupd un timp - trebuie si fi fost la Copenhaga -
i-am vorbit lui Niels clespreaceacliscutie.Niels i-a luat
imediat apdrareacelui mai tAndrmembru al cercului nos-
tru. ,,lru gdsescrninunat", spusee\, ,,cdPaul Dirac nu face
compromisuri in privilrta lucrurilor carepot fi exprirnate
ri 8
<'larin limbajul logic. Ceea ce poate fi spus, este el de
in mod clar 9i - ca sd ca
lrirere, poate fi spus si "'orbim
Wittg"r',rt"in - iespre ceea ce nu putem vorbi trebuie
sii tdiem. CAnd Diracimi prezintd o lucrare nou5' manus-
t'risul este atAt de clar 9i lipsit de corecturi, incAt e o
l,ucurie esteticd9i numai sdjl Privesti; iar dacd ii propui
Iotusi sd schimbe vreo formulare, e profund nefericit 9i
,lc cele mai multe ori nu schimbd nimic' Lucrarea este
oricum absolut exceplionald.Deundzi am fost cu Dirac
la o micd expozilie de picturd unde se afla un peisaj italian
irl lui Manet reprezentAndo scend marind in minunate
tonuri de gri-bleu. in prim-plan se vecleao barcd,iar al5-
ttrri, in ap5, un punct cenusiu inchis, al cdrui rost nu era
rrsorde iirteles.Dirac mi-a spus: "Acest punct e inaccep-
tabil.,,Sigur, e un mod ciudat de a comenta o operd de
lrtd. Dar probabil are dreptate. hrtr-o operd de artd de
t,und calitate,ca 9i intr-o lucrare stiintificd de bund calitate'
l'iecareamdnunt trebuie bine precizat9i nimic nu trebuie
liisat la voia intAmpl5rii.
Totugi, clespre.eligle nu putem vorbi in felul dsta'Sunt
rle acord cu Dirac, reprezentareaunui Dumnezeu per-
scxralimi este strdind. Dar inainte de toate trebuie sd ue
tic clar c6 limba e folositd ir-rcu totul alt mod irr religie
tlecAtin stiirrti. Limba religiei estemai aproaPede limba
rroezieidec6tde limba gtiintei.Sunteminclina! sd g6ndim
c'iigtiinta se ocupi de informafii despre fapte obiective'
iar'poezia de trezirea unor sentimente subiective' Cum
si religia vrea sd vorbeascddespreradeviml obiectiv ar
ir"buisrlp.rsd criteriilor de adevdr clin stiinld' Dar mie
rni se pare cd aceastdimpdrfire in latura obiectivd si latura
subieitivd a lumii e mult prea drasticd. Dacd religiile tutu-
ror timpurilor vorbesc in imagini, pilde si paracloxuri'
irtunci icest lucru nu poate insemna decAt cd nu existd
llte posibilitdti cle a rePrezentarealitdtile despre care e
vrtrtra.I)ar astanu inseimrrd cd nu e o realitateautenticd.
I)rin ruptura acesteirealit5!i intr-o laturi obiectivd 9i una
srrbiectlvdnu putem ajunge prea departe'
719
 Din aceastdcauzd,ce am invdtat din dezvoltarea fizicii
in ultimele decenii - 9i anume cAt de problematice sunt
conceptele de <subiectiv,r^- reprezintd pen-
"obiectiv> si
tru mine o eliberare a modului nostru de a gdndi. ir.ceprr_
tul l-a fdcut teoria relativitdtii. inainte, afirinatia cd doud
evenimente sunt simultane era considerat6o constatare
obiectivd,carepoate fi comunicatd neunivoc prin limbaj
9i astfel poate fi supusd controlului oricdrui observator.
Astdzi stim cd notiunea de
"simultaneitate> conline un
element subiectiv, in sensul cd doud evenimente care tre_
buie consideratesimultane de cdtre un observator in stare
de repaus nu mai sunt in mod necesarsimultane pentru
un observator in migcare. Descrierearelativista este totusi
obiectivd in sensul cd fiecare observator poate afla prin
calcul ce va observa sau a observat celdialt observitor.
in orice caz, fizica s-a indepdrtat mai mult de idealul unei
descrieri obiectivein sensul vechii fizici clasice.
in mecanicacuantici indepdrtarea de acestideal e gi
mai radicald.Ce putem comunica printr-un limbai obiec_
tivant in sensulfizicii clasicesunt numai afirmatii despre
factualitate. De pildd: aici placa fotograficd este innegritA,
sau: aici s-au format picdturi de ceatd.Despre atomi nu
se vorbegtei. acestecazuri. Dar concluziile care pot fi trase
pentru viitor din asemeneaafirmatii depind de modul
,.lea pune intrebarilecxpcrimenlul,ce"u ce experimen_
tatorul poate decide liber. Desigul, 9i in acestecazuri este
indiferent dacd experimentatorul esteun om, un animal
sau un aparat. Dar nu putem preziceevenimenteleviitoare
fdrd a ne referi la observator sau la mijlocul de observare.
in acestsens fiecarefapt conline, cliripunctul de vedere
al stii.rlelor naturii de astdzi,trdsdturiobiective si trdsd-
turi subiective. A9a cum gtim astdz.t,lumeaobiectivd a
stii'!elor.aturii din secolul trecut era un concept-limitd
ideal, dar nu realitatea.$i in viitor va fi neceiar ca la
fiecareconfruntare cu realitateasd se fac6 deosebireairtre
partea obiectivd gi partea subiectivd, sd se tragb o linie
de demarcafie intre cele doud pdrfi. Dar pozit\a acestei
720
linii de demarcatie poate depinde de moclul de obsen'afie
si poate fi aleasdpAnd la un anumit grad in mod aleatoriu.
De aceeami se pare intru totul de inteles cd despre con-
finutul religiilor nu se poate vorbi intr-un limbaj obiec-
tivant. Astfel, faptul c"l religii diferite incearcdsd exprime
acestconlinut in forme spirifuale foarte diferite nu repre-
zintd un argument impotriva r-rucleuluiadevdrat al reli-
giei. Poate cd ar trebui sd ne reprezentdrnacesteforme
diferite ca moduri de descrierecomplementare, care,desi
se exclucl reciproc, nu pot transmite dec6i in comple-
titudinea lor senzaliabogdtiei confinutului ce se naste din
relatia omului cu marea conexiune."
Am continuat clisculia intrebAnd: ,,Dacd deosebesti
atAt de categoric limbajul religiei de cel al gtiintei si de
cel al artei, atunci ce inseamnd propozitiile atAt cle des
enunlate apodictic, ca: <existd un Dumnezeu viu. sau
<existd un suflet nemuritor>r? Ce inseamnd cuvAntul
<existd>in acest limbai? Stim c.i critica formulatd de
stiintd - si critica lui lfirac - se indreaptd tocmai impo-
triva unor astfelde formuldri. Am sd te rog sd fii de acord
cu urmdtoarea comparafie, pentru a prrtea privi mai intAi
aspectul epistemologic al problemei:
Dupd cum 9tim, in matematici facem calculecu mdri-
rrreaimaginard reprezentAndrdddcina phtrati a lui -1,
pentru care introducem notatia i. Stim cd numdrul i nu
existd printre numerele reale. Cu toate acestea,ramuri
irnportante ale matematicii, cum al" fi intreaga teorie
arraliticda funcliilor, sebazeazd.pe introducerea acestei
rnirimi imaginare, ceeace inseamnd cd {-l totusi exr$h.
Ai fi de acord cu afirmafia mea cd propozifla
"existd r/-1"
rruinseamnd altcer,'adec6t ,,existdconexiuni matematice
irnportante care pot fi reprezentatecel mai simplu prin
introducerea notiunii cle l/-1 "? Correxiunile sunt insd
prezente si fdrd a introduce aceasti notiune. l)e aceea
putem aplica practic foarte bine acestgen de matematicd
in gtiintele naturii si in telrnicA.ln teoria functiilor, de
pilcld, relevant este faptul cd existd legitdti matematice
127
 importante care se referd la perechi de variabile continue
Aceste legdturi sunt mai usor de infeles dacd este con
struitd noliunea abstractd t'-1, desi nu e fundamental
necesardpentru intelegere si desi nu existd o corelatic
intre aceastdnoliune abstract6si numerele reale.O alti:
nofiune abstractdeste cea de infjnit, care joacd si ea urr
rol important in matematica modernd, clesinu ii cores,
punde nimic 9i desi prin introclucereaei ajungem uneori
la mari dificultdti. Agadar,in matematicd ajungem sd ne
situhm pe o treaptd tot mai inaltd de abstractizare,cAs-
tigAnd in schimb inlelegereaunitard a unor domenii mai
largi. Pentru a ne intoarce la intrebarea noastrh de la
inceput, am putea oare sd interpretim cuv6nful ,<exista_l,,
in religie ca fiind indltarea pe o treaptd superioard de
abstractizare?Aceastd iniltare trebuie privitd atunci ca
o posibilitatedc a intclcgemai usor conexiunilerlirrlumt,,
si nimic mai mult. Aceste conexiuni sunt insd intotdeaun,r
reale, indiferent de formele spirituale cu care incercdnr
sa lc cuprindem."
,,in misura in care ne rerferirnIa aspecfulepistemcllogic
al problemei, aceastdcomparafiee acceptabilh",rhspunse
Bohr.,,Dar din alt punct clevederee insuficienth.in mate-
maticd ne putem distanla interior de conlinutul afirma-
tiilor. In cele dirr urmd, acolclrdmAnem la nivelul unui
joc al gAndurilor,la careputem participa sau din carene
putem exclude. In religie insd e vorba despre noi insine,
despre viata si moartea noastrd,acolo afirmatiile credir-r-
lei sunt temeiul acliunilor noastre gi astfel, cel putin in
mod indirect, sunt temeiul exister-rtei noastre.Nu le putem
agadarprivi din afard,fdrd participare. De asemenea,felul
in care ne raportdm la problemele religioasenu poate fi
separat de pozifia noastrd in comunitatea umand. I)acd
religia a fost creatdca structurd spirituald a unei comu,
nitdti umane, atunci nu e limpede dacd, ?n decursul
istoriei, religia trebuie privitd ca fiincl forta cea mai mare
de a fduri o comunitate umand sau comunitatea cleja
existentdisi dezvoltd si isi formeazd continuu structura
122
spirituald 9i o adapteazdmereu cunoagteriici. in zile'le
noastre,o persoandpare sd poat.l alegein mare mdsurd
liber in ce structurh spirituald vrea sh se insereze, iar
aceastd libertate oglindegte faptul cd hotarele clintre
cliferiteleculturi 9i comunititi umane i9i pierd rigiditatea
si incep sd devind mai fluide. Dar chiar dacd o persoand
se strdduiegte sd atingd cel mai mare grad de incle-
pendenfd,ea va fi silitd si preia, congtientsau nu/ o mare
oarte din structurile spirituale deia exister-rte. Pentru cd
ea trebuie sd poatd ,ruibi .r-t membrii comunitdfii in care
s-a hotdrAt sd trdiascd despre via,td,despre moarte gi
clespretoate conexiunile majore; ea trebuie sd-9i educe
copiii conform reprezentdrilor fundamentale ale acelei
comunitdli, trebuie sd se insereze in intreaga viatd a
comunit"ifii. De aceea,in acest caz nu ne ajutd la rrimic
rafinamentele epistemologice.Tiebuie sd rre fie clar c.i
existdo relalie de complementaritateintre reflectareacri-
ticd a continuturilor de credinfd ale unei religii pe cle-o
parte si, pe de altd parte, un mod de a acliona intemeiat
pe opliunea pentru structura spiritualS a aceleireligii. Din
faptul de a fi luat in mod congtient aceasti hotdrAre se
nagtepentru fiecarepersoando fortd care o cdlduzestein
acfir"rnile sale,o ajutd sd depdseascinesiguranla9i, atunci
cAnd suferd, ii oferd consolareaPe care ti-o dd sentimentul
clea fi apdrat 9i la addpost,ca parte din marea conexiune.
in acest fel, religia participd la armonizarea vietii in
comunitate,iar una dintre misiunile ei cele mai importante
este sd aminteascdmereu de aceastdmare conexiune,in
limbajul ei, al imaginilor 9i pildelor."
,,Tereferi de multe ori la liberul-arbitru al persoanei",
am continuat eu, ,,9i,cAnd vorbim de fizica atomicd, il
pui in analogie cu libertatea observatorului de a efectua
experimentul a9asau altminteri. In fizica dinainte nu ar
fi fost loc pentru o asemeneacomparalie. Dar poli pune
si mai direct in legdturd caracteristiciledeosebiteale fizicii
de azi cu problema libertdfii voinlei? Stii doar ci deter-
minismul incomplet din fizica atomicdeste folosit uneori
723

ca argument pentru a spune cd acum este clin nou loc
pentru liberul-arbitru al persoaneisi pentru interventia
clivind."
Bohr: ,,Srurtconvins cd aici e vorba pur si simplu cle
o rreintclegere. Nri este pcrmis ca irrti'c[.aritl iferitr,,carc
tirr, dupd convingerea rnea, de mocluri complementare cle
a vedea lucrurile, -sdfie amestecateiritre ele. C6nd vorbirn
de liberul-arbitru, ne referim la situatia in car.eavem de
luat decizii. Aceastdsituatie se afla intr-un raport de
excluziune cu situalia in care arralizrimrnobiveleaChuniior.
noastre sau cu ceain care studiem proccselefiziologice,
de pildd celeelectrochimicedin creier.Aici e vorba agaclar
de situatii tipic complementare, 9i cle aceeaintrebarrea
dacd legile naturii determini complet sau nurnai statistic
ce se int6mpld nu e direct legati cle intrcbarea de.spre
liberul-arbitru. Fard indoiald cd trebuie si existe o potri-
vire intre diferitele moduri cle a privi lucrurile, aclici eler
trebuie sd poatd fi recunoscuteca reprezentAndnecon-
tradictoriu aceeagirealitate;dar nu stirn tleocamcjatricunr
se intAmpld asta. CAnd in cele clin urma ne referim lar
interventia divina, esteevident ci nu e vorba clesprecleter-
minarea stiintificb a unui evenimenl, ci clesprelegitr_rra
de sensuri dintre acel evenirnent cu altele sarrcu ntodul
de a 96rrdi al omului. Si aceast.llegirturi cle sensrrriface
parte din realitate,tot atAtde nrult ca cleterminarea stiin-
jificd, si ar fi fdrb indoiala o simpliticare rnult pr€)agro-
solanh s-o atribr"rirnexclusiv pdrtii subiective ir rcalititii.
Dar si in acestcaz putem afla cateceva ditr situatii ase-
m.lndtoareintAlnitein stiintelenaturir. Se siic ca exista
conexiuni biologice pe care le clescliern,in coriformitate
cu caracteristicilelor, in mocl finalist, adich in furrclie cie
scopui lor, si nu cauzal. Ne putem g;incli de prilclbla
proceselede ins.indtosire clupaileziutrile suferite dc un
or65anism. Interpretareafinalista se aild intr-o relatie iipic
compl emerrtard cu clescrierea p rocesulu i d e ins ain,i tosire
conform legilor fizico-chimicesau atomicc cur"roscute; ceea
ce inseamnd cd intr-un caz intret'rareapercare o punern
- l a.l
r L+
ester.laci procesul conclucela scopul clorit, adici refacerea
legirturilor nrtrmnle in organisrn,iar in celSlaltcaz intre-
barea este legtrt;i de ,,lesfisurareacauzald a proceselor
rrrolecularc:.Cele riouii moduri cle descriere se exclucl
reciproc,clarnrt sunt treapirat ccnrtradictorii.Avern toate
rncltii'r:lt:si presupurtetnc,i, la o verificarea legilor m€rca-
rricii cr:anticeintr-urt organism viu, ele ar fi la fel clebine
t.oniin:ratc ca gi it't c;rzul materiei neinsufletite. Dar des-
cricrr,'aiinirlista\este si ea citrectd.Cred cd clezvoltarea
lizicii irtornicerne-;t inr,5lat pur si simplu cd trebuie sa
ilecit pAniracum."
girrrlirn m;ri srri:uiil
,,Ne intr-:arcenlrnnrerlicu prea multh usurinli la aspec-
al religiei", am rispuns eu. ,,Dar ple-
tul episternrologiu:
t'loariii lui llirac itnpotiirrtr religiei se referea cle fapt la
irsnr:t:tulei ctic. I )irar:voia inainte cletoatesd criticenecitr-
steasau itntoilttzionale;t,cal't:prea acleseasunt legate cle
gindirc'a religioasi 9i pe care ie gisegte, pe clrept, insu-
portabile. L)ar, pe aceastl cale, a devenit un fanatic al
rationalisrnului,iar elr arn impresiac.l rationalismulnu
poate l'i sr-rficientitr acestcaz."
,,Creclci a fost foaltt'trine", spuse Niels, ,,cd Dirac a
subliniat atAtclehcltirAtpi:ricolul autoiluziondrii,sial con-
tradicliilor interne;dar cred dt: asemeneaci a fclstapoi
nevoie urgcnt ca lVolfgang, prilr observa!ialui glurneald,
s.l-iatragii atentiacAtde greu cleevitat esteac€rst pericol."
Niels a incheiat ciiscufiacti una dirr acelepovestiri pe care
ii placea sa le spuni in asemeneaocazii: ,,ln apropierear
caseinoastrerclevacatrtadin Tisvildelocuiesteun bdrbat
carea agafatdeasuprausii de la intrareacaseilui o pot-
coav5,potcoar,,lce j-ar aduce noroc/ conform unei vechi
superstilii plrprilare. Ctincl ull cunoscut il intrebd: <Dar
esti chiar at6i de superrstilio5J,,€l rdspunse:"Sigur cd
rrtr;dar se spune cA ajr.rt.ichiar daci nu crezi in aceastd
superstitie.,,"
 8 atomicd am atrut un singur student, eram convins ci in
FIZICAATOMICA
SI GANDIREA PRAGMATICA
(1e2e)
Pentru noi, tinerii care am lucrat la dezvoltarea teoriei
atomice,cei cinci ani careau urmat Conferintei Solvav de
la Bruxellesne-au aphrut intr-o asemenealurnind strdlu-
citoare,inc6t de multe ori am spus despreacegtiani cd au
reprezentat/,epocade aur a fizicliatomice". Marile dificul_
tdfi carene solicitaserdtoate fortelein a^ii di.airrte fuseserd
invinse. Porfile cdtre noul domeniu al mecanicii cuantice
a invelisului atomic se cleschiseserd
larg; iar celui carc l,oia
s.l lucreze in acestdomeniu 9i si culeald dirr fructele erd-
dinii i se ofereau nenumdrate problern"ecare, desi inalnte
parcau fari solutie,putcau fi acum tratatc rezolvate
;i
cu noile metode.In multe locuri unde, inainte vreme, rcguli
pur empirice, reprezentdri imprecise sau vagi bdnuieli
trebuiau sd find locul intelegeriireale - cum ai fi in firica
cgrpului solid, in feromagnetism, irr domeniul legdturilor
chimice- seputea ajurrgeacum, cu ajutorul noiloimetode,
la o claritatedesdvArgiti.La aceastase adiuga sentimen_
tul cd nclua fizicd e superioard celei vechi si ilin perspec_
tivd filozoficd, cb este - intr-un mocl care rdmAnei de
pre'rcizat- mai cuprinzdtoare ;i mai generoasd.
In toamna anului 1927, cdnd am primit oferte pentru
de profesor la universithtile din Leipzigsi din
31 pgrt
Ziirich, decispentru Leipzig, unde md ut ageu'ideeo
^-uT
de a lucra aldturi de exceleniul iizician experimentator
Peter Debyel. Degi in primul meu seminu, despre teoria
i PeterDebye(1884-1960,
fizicia'olanclez.Astudiat cr.rAr.olcl
sommerfeld.C.ntributii importantein fizicasoriduhrisi irr fizica
molecr.rlei.
in 1SSOo pii-it irremiul Nobel pe,ntnrchirnie.(N. i.)
126
cele clin urmd voi reugi sd atrag mulli tineri spre studiul
fizicii atomice.
Mi infelesesemcu Universitatea din Leipzig ca, inainte
de a prelua responsabilitateaintegrald a postului meu,
sd pot intreprinde o c5ldtorie de un an in Statele Urrite
pentru a tine acolo prelegeri despre mecanica cuanticd.
Asa se face cd, in februarie 7929,pe un frig tiios, m-am
suit la Bremerhaven pe vaporul care urma sd md ducd
la New York. Chiar de la inceput, la iegireavaporului din
port, cildtoria a fost dificild: iesireadin port a clurat cloud
zile, pentru cd trecereaspre mare era blocatd de banchize
clegheatd, iar pe drum am infruntat cele mai grele furtuni
pe care mi-a fost dat sd le trdiesc in vreo cdl.itorie.Abia
dupd cincisprezecezile de cdldtoriepe o mare destul de
neprietenoasdarmvdzut la orizont coastadin Long Island
si, in fine, in lumina asfintitului, celebra ,,linie a ceru-
lui" - skylittc- a oragului New York.
Lumea Noud m-a atras in mirajul ei aproape clir-rprima
zi. Activitatea liberd, fdrd griji, a tinerilor, modul lor simplu
cle a fi clspitalieri si de a-ti veni in ajutor, toate acestea
mi-au produs o senzalie de usurare. Interesul pentru
teoria cea noud a atomului era mare. Am avut prilejul,
cu ocazia conferintelor,sd vizitez diverse universitdti si
in felul acestasd cunosc clestul de bine tara, in cele mai
cliverseaspecteale ei. irr locurile unde stdteammai multd
vreme relafiile dintre oameni deveneau mai relaxate si
clepdgeaunivelul unor partide de tenis, al unor croaziere
cu iahtul. Uneori aveam chiar prilejul sd discutim in
profunzime despre noile descoperiri din domeniul nostru
stiintific. Imi amintescin mocl specialde o discutie cu un
partenerde tenis,pe numt' lJ.riton,tdnar fizician cxpc-
rimentator clin Chicago,caremd inviiase odatd la o partidd
cle pescuit in zona mai pufin cunoscut"i a lacurilor din
rrordul ldrii.
A venit vorba despre o observafiepe care o fdcusem
cu ocazia diferitelor mele conferinte in America - si care
cra expresiauimirii mele. ln timp ce in Europa aspectele
727
 abstracteale noii teorii a atomului, dualismul undi-par-
ticuld, caracterulexclusiv statistical legilor naturii generau
de reguld ciiscutii aprinse care cluceauuneori la refuzul
noului mod clegAndire,in America cei mai multi fizicieni
erau dispurtisd acceptefdrd refineri rroile puncte clevedere.
Lor pdrea sd nu le fie greu sd-gischimbemodul de a gArrdi.
L-am irrtrebat pe l3arton cum isi explicd aceastddiferentd
9i am primit in linii mari urmitorul rdspuns:
,,Voi europenii, si in special voi germanii, aveti o
atitudine principiald fatd de noile idei. Noi vedem lucru-
rile mult mai simplu. inainte, fizica ner,vtoniandera o
clescrieresuficient de exactda fenomenelor observate.Mai
lArziu, au fost cunoscute fenomenele electromagr-retice9i
s-a constatat cd mecarrica lui Ner,vton nu e suficientd
pentru a le descrie,dar cd ecuatiilelui Maxwell reprezintd
o descriereadecvatda acestorfenomene.in sfArsit,sfudiul
fenomenelor atomice a aritat cd aplicareamecanicii cla-
sice si a electrodinamicii nu conduce la rezultate satis-
fdcdtoare, care sd coincidd cu mdsurdtorile efectuate.
Astfel, a fost necesarca legile sau ecuatiile anterioaresd
fie imbundtdtite si asa a apdrut mecanica cuanticd. in
forrd, in asemenea cazuri, iizicianul, chiar si cel teore-
tician, se compori5 pur si simplu ca un inginer care
frebuie sd construiasci un pod. Sdpresupunem cd, in timp
ce lucreazd, observd cd formulele statice folosite p6nd
atunci nu mai sunt suficiente penlru noua lui constructie.
Sd zicem cd trebuie sd introducd diverse corecfii,de pildd
pentru presiuneadatoratd vAntului, pentru imbitrAnirea
materialului, pentru variatiile de tJmperaturd si altele
asemdndtoare,corecfii pe care le poate face introduc6nd
diverse complet5ri la formulele de pAnd atunci. Astfel
obline formule mai bune si tehnici de constructie mai
sigure, iar toatd lumea se va bucura de progresul fdcut.
Dar principial nu s-a schimbat nimic prin acestdemers.
Cred cd a9astau lucrurile si irr fizicd. Poate cd voi faceti
gregealasd cleclaralicd legile naturii sunt absolutesi apoi
vd mirati cd ele trebuie corectate.Chiar si denumirea de
"lege a naturii> reprezintd - cel pulin aga mi se pare
128
nrie - o glorificare sau sanctificareaunei formuldri care
irr foncl nu poate fi decdt o reguld practici in relalia cu
rratura in clomeniul respectir'.Agadar, a9 spune eu in
toncluzie, trebuie sd renunldm complet la pretentia de
irbsolut,iar atunci nu mai apar dificultA!."
,,A9aclarnu te mird deloc" , ar\ r.ispuns ett, ,,ci utt
clc'ctronpoaie si se manifestefie ca particul5,fie ca unclS'
l'entru tine acestlucru pare cloar o ldrgire, poate neag-
teptatd in aceasti formi, a vechii fizrci-"
,,Banu, acestlucru ma intrigd 9i pe mine; clar vdd ce
se intAmpld in naturi si trebuie sd acceptacestlucru. Dacd
cxistd ceva care aratd ba ca o particul5, ba ca o uncii,
,rtunciirr mtld cvidcrtl trcbuiesltcotrstruimcottccpterroi'
I'oatech ar trebui sd trulnitn asenellcaaparifii "uncliculd"
si atunci mecanicacuanticd este o clescrierematematicd
a comportdrii acestor,<undicule>".
,,Nu, acest rdspuns este prea simplu pentru mitre'
F'iinclciinu e vorba clespreo proprietate speciali a elec-
tronilor, ci clesprreo proprietate a intregii materii si a
intregii raclialii. Cele cloud trdsdturi, aclicd cele cle tip
particuli gi cele de tip uncld,apar intotcleaunaimpreun,i,
irrcliferentdaci ai clet-aface cu electroni,cuante de lumind,
molecule de ber-rzolsau pietre, 9i cle aceeaputem obsern'a
pestetot, in mod funclamental,caracterulstatistical legi-
ior naturii. Numai cd, la scarh atomicd,acestetrasdfuri
cuantice apar mult mai pregnant clecAtla obiecteleexPe-
rientei noastre zilnice."
,,l3ine,a! schimbat agadarintrucAtva legile nelvtc'tniene
si cele maxwelliene, iar pentru obsen'ator acesteschim-
bdri devin evidente la scarbatomicd,in timp ce in dome-
rriul experienlei zilnice sunt practic de neobservat-In orice
caz, e r;orba de imbundtdliri mai mult sau mai pulin reale
si, fdrd indoiald, in viitor 9i mecanicacuanticdva fi imbu-
ndtdtitd pentru a descriecorect 9i alte ferrometrecare nu
sunt inci atAtde bine cunoscute.PAnduna alta, mecanica
cuantici se dol'edegtea fi, pentru toate experimentelela
scard atomicd, o releti practicd foarte folositoare' crrrl e
clar cd se verificd excelent."
729
 Irivttputeam inlelege acestmod al lur llartctnde a privi
lucruriler.Oricum, mi Idmurisem cd trebuje sh md exprim
ce:vamai precis pentru a md face irrtelers. Asa irrc.iti-am
rdspuns mai detaliat:,,Eu cred ci mecanicalui Newton
nu poate fi imbundtdlitd irr nici un fel si prin astainteleg
urmdtoarele:irr m.i-surain care anumite fenomene pot fi
descrise cu ajutorul conceptelor din mecanica lui
Newton, si anume pozitte,r'itez.i,acceleralie,masd,fortti
9.a.m.d.,atunci legile lui Newton sunt valabile ir-rmod
riguros, iar acest lucru nu se va schimba nici in urmd-
toarelesute de mii de ani. FormulAndcu mai multd pre-
cizie, ar trebui si spun: legile lui Ner,r'tonsunt valabile
cu acelagigrad de exactitatecu carefenomenelestucliate
pot fi descrisecu ajutorul conceptelor din mecanica lui
Nelvton. Se gtia si ir-rfizica mai vercheci acest grad de
exactitate e limitat, pentru c.i nimeni nu a putut face
mdsurdtori cu o precizie oricAt cle mare. Nclu Ia scar.l
atomici este faptul cd precizia de mdsurare are o limitd
cie principiu, si anume cea clatd cle relatiile cle necleter-
rninare.Dar pentru moment nu e nevoie sd cliscutdmdes-
pre acestlucru. It suficient s.i constatim c6, in irrteriorul
limitelor date c1eprecizia m.isurdtorilor, mecanica lui
Ner,vton este valabild cu aclevaratsi cd acest lucru va
rbmAne neschirnbatsi in viitor."
,,Nu inleleg", replic.l Burton. ,,Nu estemecanicarelati-
vist.i o imbunititire fati de mecanicaner,r,toniand? lar in
acestcaz nu e vorba despre relalii cle nedeterminare."
,,Da,nu e vorba despre relalii c1enedeterminare", am
irrcercateu sd explic in continuare,,,ci despre o alti struc-
turd a spatiu-timpului si in special despre o relalie intre
spatiu si timp. AtAta vreme cAt putem vorbi despre un
timp absolut, timp care e independent de pozitia 9i cle:
stareaclemigcarea obsen'atorului, si atAtarrremecAtavem
de-a facecu corpuri rigiciesau practicrigide cu o anumiti
iutinclerein spatiu, vor fi valabile legile lui Newton. Dar
daci e vorba de evenimentece au loc cu viteze foartemari
si facem mdsuritori foarte exacte, afunci obsenzdm cd
130
legile si conceptelenewtoniene nu se mai potrivesc cu
experienfapracticd.Observdm,de pildd, ci ceasornicul
legat de un observator aflat in migcare pare sd meargh
mai incet decAtcel al unui observator in stare de repaus
etc., 9i atunci trebuie sd trecem la mecanicarelativistd."
,,De ce nu esti atunci de acorclsd numesti mecanica
relativistd o imbundtdtire a mecanicii newtoniene?"
,,Rezistenlamea 1acuvAntul "imbundtS!ire> in acest
rnoment al disculiei avea ca scop evitarea unei nein-
telegeri,iar c6nd pericolul acesteineintelegeri va fi fost
eliminat, atunci vom putea vorbi linistiti de imbundtdfiri.
Neintelep;erea de carevorbesc eu se referd la comparafia
ta cu imbundtdtirile pe care trebuie sd le facd un inginer
in aplicatiile practice ale fizicii. Ar fi complet greiit sa
agezischimbirile fundamentale care apar la trecereade
la mecanica newtoniand la relativitate sau la mecanica
cuanticdpe acelasinivel cu imbundtdtirile pe carele face
irrginerul. Pentru ch, atunci c6nclface imbundtalirile, irrgi-
rrerul nu trebuie si schimbe nimic in conceptelelui de
pAndatunci. Toatecuvintele isi pastreazasemnificafiape
care o avuseserdsi inainte, iar formulele capdtd corecfii
pentru influer-rlelece fuseserdneglijatepdnd atunci. Insb
schimbdri de felul acestanu ar avea sens in mecanica
newtoniand. Nu existi nici un fel de experimentecaresd
le facd necesare.in asta constd si pretenlia de absolut,
valabild gi acum, a fizicii newtoniene, 9i anume ci, in
ciomeniulei de valabilitate,nu poate fi imbundtititd prin
mici schimbdri, deoarecegi-a gdsit aici forma definitivd.
Irxistdinsd clomenii ale experienleicarenu mai sunt aco-
perite de sistemul de concepteal mecanicii newtclniene.
I)entru asemeneadomenii cle experienld avem nevoie de
structuri conceptuale cu toful noi, iar acesteasunt oferite,
clepildd, de teoria relativitdlii gi mecanicacuanticS.I)unctul
principal pe care voiam sd-l subliniez este cd fizica
rrewtoniand a ajuns la un grad de <incheiere>pe care
instrumentarul fizic al inginerului nu il atinge niciodatd.
l{ezultatul e ch nu mai pot fi ficute imbundtdtiri. Dar
1a1
lJl
 trecerera de la rrn sistem conceptuallaialtul, cu totul nou,
poate fi fdcutir astfel incAt vechiul sistem sd fie continut
ca ur-lcaz-limiti al celui l'lc)u."
,,ins.i cle unde se stie ca un clomeniu al fizicii este,in
acestserrspe care tocmai l-ai clescristu, incheiat?", intrebir
Barton. ,,Ce criterii calific,i dorneniile clrept itrcheiatesi
le deosebescclecelecare sunt incii cleschisef si caredome,-
nii ale fizicii sunt, clr.rpipr.irereata, incheiate (in acest
-sens)
in fizica clepini acum?"
,,Celniai important r:riteriu perrtru un domeniu irrcheiat
este firzi ir-rdoialirg>rezt:nta rrnui sistent axiomatic precis
l'ormulattsi cor:rerntcare stabileste,oclatdcu conceptele,
.sirerlatiile sub lirrrnriclclegi clin interiorulsistemulur.Cdt
clin realitateracoperiiun asenlene;lsistem axiomaticnu se
poate stalrili decit enrpiric, iar cle.sprert <teorie>putenl
'u'orbinumai tlacaciomeniulacoperitestesuficientde vast.
I)acd ircestcriterirre consirlerl.rt valabil, atunci a9spune
ci in fizicit r-lep6nri acunt putem cleosebipatru domenii
incheiate-:mecanicir nervtoniarri, teoria statisticd a
c.ilt1rrt'ii, teoria reI aii' i triti i s1:eciale i rnpreun.i cu electrcl-
clinanrir:alrri N4axr,vcllsi, in sfir.sit,lnecanicacuanticdnou
apirutii. [)entru l-iecaredirrlrt:acestec]omeniiexisti un
sisternprccis fornrulat eleconcepte9i axiome, ale cirui
propozitii sr.tntevidclrt riguros valalrileatita vreme c6t
rinrAnermitr irrteriorrrldorneniului experienleicarepoate
fi clescris cu concerptt:lcrc:sprectiver. 'Iboria ger-r"toldu
relativit.ifii nu poate fi corrsideraticjeocarndatd un astfel
cle clomeniu incheiat, cleclarerce axiomatica ei este inci
neclar.i si aplicarea ei la prctblemecosmologice pare sd
permita existentamai rnultor soluiii cliferite.Asa inc6t
trebuie s-o consiclerimcleocarndath o teorie deschisdin
carepersistaclivcrseneclarittiti."
Ildspunsul nu il multumi prellarrtonclecAtpe jumdtate,
in schinrb ii trezi clorintersd ullermai multe despre mo-
tivele careconduc la aceasti cloctrind;r sistemelorincheiatr..
,,De c€tti se pare atAt cle important iaptul cd treceretrcle
la un clomerrriula altul, br"rnioar;_i clela fizica newtoniani
-1 0a
L,)1.
la teoria cuanticd, nu se petrecc itrtr-un mod coutinurl,
t'i, intr-un anumit sens, face un salt? Sigua ai dreptate,
sunt introduse conceptenoi, iar intrebirile care se pun
irratdaltfel in noul domeuiu. L)arde ce e atAi de important
ircestlucru? in ultima instanla conterazdprogresul gtiin-
tci, faptul cd inlelegermdomerniiclin ce in ce mai largi ale
rraturii. Mie mi se pr31goareculll incliferent clacd acest
progres se face in mocl continuu sau in salturi."
,,Nu, nu estedeloc incliferrent.lleprezerrtareata despre
progresul continuu in sensul ingitrerului ar ripi stiitrtei
noastre intreaga forfa, intreaga ei thrie, si nici nu a9 sti
irr ce sens am mai putea vorbi despre o gtiin!5 exacti a
naturii. Dacd am dori si facem fizici in acestsens strict
atunci am extragela intAmplareniste clotnetrii
1>ra6;matic,
parliale, cele care la momentul respectiv sunt mai acce-
sibile experimental, 9i ilm incerca sd reprez.entdmfelro-
menele care apar acolo cu nigte formule aproxirnative.
Dacd reprezentareanu e suiicient cle exactd, ltu avem
clecAtsd addugdm trigte tenneni cle coreclie,iar in felul
acestas-o facemmai exactd.L)arnu ar mai existatriciun
moti'n'si ne punem intrebari despre conexiunile mari si
nu am avea nici o persprec-til'ish ne ldmttrim asuPra
conexiunilor sirnple care, ca sii dau un exemplu, scot itr
evidenti cliferentaclitrtrenrecarricalui Ner.vtonsi astro-
nomia lui Ittolemeu.irr fclul accsta,s-ar pierde cel mai
important criteriu de aclevhral stiintei noastre,9i atrume
simplitateacarelutnineazi itr celetlin urrnd iegile naturii.
Desigur,poli rdspuncleca in aceastiiccrinti ciesimplitate
pentru conexiuni se ascuncleo pretenfie cle absolttt care
nu poate fi irr nici un fel justificatdlogic. De ce sd fie legile
naturii simple, de ce mari tlomenii de experienti s.i poat.1
fi reprezentaie simplrr? .Aici e caznl si vorbim clespre
istoria de pAnd acum a fizicii. Tiebuie sti rectttrogtici cele
patru domenii incheiatepe careler-amnumit posecl.itoate'
o axiomaticd foarte simpli 9i cd prin ele se lasd repre-
zentate conexiuni foarte largi. Doar printr-cl asemeneil
axiomaticd estejustificatd cu aclevdrattrofiunea cle ,.lege
141
l.).-)
 a naturii>, iar daca asemenealegi ale r-raturiinu ar exista,
atunci fdrd indoiald cd fizica nu ar fi afuns niciodati sii
aibd faima de stiinfd exacti.
Aceastd simplitate mai are 9i un alt aspect, care se
refcrd ]a relatianoastracu lcgilenaturii. Irrsanu stiu rlaca
in aceastdprivinld md pot exprima suficient de corect si
inteligibil. C-Andrezumim rezultatele experimentale in
formule matematice, ceeace facem de fiecare dati mai
int6i in fizica teoreticd,ajungAndin felul acestala o cles-
criere fenomenologicd a experienlelor, atunci avem senti-
mentul cd am inventat singuri aceste formule, le-am
inventat cu mai mult sau mai pulin succes.CAnd ins.l
ajungem la acelemari conexiuni simple care sunt fixate
in cele din urmd in axiomaticd, lucrurile aratd cu totul
altfel.Ahrnci aparedeodatdirr spiritul nostm o correxiune
care a existat acolo dintotdeauna si fdrd noi, si care, in
ciuda evidenlei,nu fuseseincd f.icutdde oameni.Asemenea
conexiuni reprezinti f.ird indoiald conlinutul propriu al
stiintei noastre. Numai in misura in care am p-rreluat in
sinele nostru existenta unor asemeneaconexiuni putem
inlelege cu adevdratgtiinta noastri."
Barton a rdmas pe gdnduri. Nu m-a contrazis,dar
aveam impresia cd modul meu de a g6ndi ii ramdsese
oarecum striin.
Din fericire, sfArsiful nostru de sdptimAni nu consta
numai din asemerrea discutii dificile. I)etrecusemprima
noapte intr-o cabandmicd pe malul unui lac sirrguratic,
in mijlocul unei regiuni de lacuri si pdcluri care pirea
nesfArsitd.De dimineajd ne-am dus la pescuit pe 1ac,cdld-
uzifi de un inclian, pentru a ne completa proviziile cu
prada din lac. $i intr-adevdr, in locul unde ne condusese
cdlinza noastrd, am putut prinde intr-o ord opt stiuci
neobisnuit cle mari, ceea ce a dus la o copioasd cind nu
numai pentru noi, ci si pentru familia cSliuzei. Dupd un
asemeneasucces,a doua zi de climineatdam vrut s6 repe-
tam partida de pescui l, numai ca cle data ace.rslafira
ajutor. Conditiile meteorologice erau aproximativ la fel
134
ca in ziua precedenta9i ne-am cluscu barca irr acelagiloc
al lacului. Dar, in ciuda efclrturilor noastte, in cursul
intresii zile nu a t tut sd traga nici mdcar un singur pegte'
ir-r."t din urmd lJartotrrelua discutiaclin ziua precedent.l
spunAnd: ,,I'robabil cd lumea atomilor seam.indcu lacul
si pestii de aici, clin singuritate. Dacd nu ai intrat cu
adevdrat irr intimitatea lumii atomilor, congtient sau
incon$tient, asa cum cdlduza cle aici cunoagte vremea/
vAntul si obiceiurile pe;tilor, atunci ai putine sanse sd
inlelegi ceva."
Spre sfArsitulsecleriimele in America m-am irrfelescu
I'auf Dirac sa ne int6lnim penfru a iaceimpreuna cilatoriar
cle intoarcere spre Europa, plhnuitii pe o rutd ocolitd'
Voiam s.lne intAlnim in parcul Yellowstone,pentru a ne
plimba pe acolo, apoi sd traversdm C)ceanulI'acific spre
japonia si si ne intoarcem in Europa prin Asia' I)unctul
de intAlnire pe careil alesesemera hotelul de lAngd cele-
brul gheizer C)ld Faithful. Fiinclcd ajunsesemla parcul
Yellowstone cu o zi inainte de intAlnirea stabiliti, am facut
o ascetrsiunecleutrul singur. De-abiape drurn mi-am c-lat
seamacd, spre deosc'birede Alpi, muntii acolo sunt foarte
solitari si pufin umbla!. Nu existau nici drumuri, nici
poteci,nici irrdicatoare9i nici marcaje,iar ilr caz de net'oie
nu puteai conta pe nici un ajutor. Pierdusem mult timp
la urcug fiindcd nu g.isisem clrumul si md ritdcisem, iar
la coborAreobosisematAtde mult, inc6t am ciutat un loc
bun in iarbd si m-am culcat, aclorminclimediat. Am fost
trezit clc ulr urs care m.i lir"rgeape fai6' Eram speriat si
am gisit cu greu drumul inapoi la hotel.
in scrisoareape care i-o trimisesem lui Paul ca sd
stabilim intAlnirea ii spusesemcd am putea face cAteva
drumetii la gheizerele din zclnb 9i cd ar fi interesant si
le vedem in plini activitaie. CAnd ne-am intAlnit, Paul
pusese la cale cu mare migald un plan de traseu in care
irecuse nu numai gheizerelePe care urma sd le vedem,
ci 9i orele lor de activitate;in plus, cu meticulozitatealui
caracteristicd si cu modul lui sistematicde a lucra,ltaul
135
 gdsise 9i o rutd care ne ducea de la un gheizer la altul
ajung6ncl mereu la timp pentru a-l vecleain activitate,
againcAt, in cursul unei singure dupi-amieze, am putut
admira un mare nurndr de asemeneaf6nt6ni naturale.
Drumul lung peste ocean de la San Francisco,prin
Hawaii,la Yokohamane oferi prilejul unor lungi discutii
despre stiinla noastrd.Desi imi pldceasd particip la jocu-
rile de pe puntea vasului japonez,cum ar fi tenis clemasd
sau shtffic-bonrd,rimAneau clestuleore in care,intinsi in
sezlong,puteam urmiri clelfinii carese zbenguiau in jur
sau bancurile de pegti zburdtori speriati de vtrpor.Cum
Paul se asezade obicei in scaunul de l.irrgdmine, puteam
discuta pe irrdelete clespre ceea ce trdisem fiecare in
America gi clespreplanurile noastrede viitor irr clomeniul
fizicii atomice.Paul era mai prrtin mirat clecAtrnine de
disponibilitatea fizicienilor americani de a acceptasi trd-
sdturile mai putin clare ale noii fizici atomice. Si el avea
desigur sentimenful cd clezvoltareastiintei noastre este
un proces mai mult sau mai pulin continuu, in care cei
mai important lucru nu era intrebarea asupra structurii
conceptualedin fiecarestacliucledezvoltare',ci intrebarea
asupra metodei ce trebuia folosit.i pentrr-run progres cAt
mai sigur si mai rapicl al acesteigtiinle. Cdci, clacdse por-
nestede la modul cleg6ndire pragmatic,atunci progresul
gtiintei apare ca un proces de aciaptaremereu reinnoit al
g.lndirii noastrela domenii experimentaledin ce in ce mai
largi, proces care nu se incheie nicioclatd. De aceeanu
trebuie sd te preocupe at6t incheiereala care ajungi la ur-r
moment clat,cAt metoda itrs.iside adaptare.
$i Paul era ferm convirrs ca in cele clin urmd acest
procesducea la aparitia unor noi legi ale naturii sau, cun'r
imi place mai mult s.I spun, la scoaterealor la lumini.
Dar clin punct de vedere metoclolop;ic, singura dificultate
pentru el era punciul de pornire, nu marca conexiurre.
Cdnd imi clescriametoda lui, aveam impresia cleseorica
pentru el cercetareain fizicd era ca un traseu dificil pentru
alpini-sti.Singurul lucru carepare sd contezeestesi izbutesti
136
sd treci cle urmitorii trei metri. Dacti acestlucru iti reu-
gegtemereu, atunci vei atinge la un rnoment dat r,.lrful
muntelui. A-ti reprezenta insd intregul traseu, cu toater
clificultdlilelui, nu duce clecAtla rlescuraiare.Si, ciealtfel,
nu recunogti portiunile cu ar-levirat dificiler clecAtin
momentul c6nd ajungi la ele. Permine, o asenleneacom-
parafie nu mi multumea cleloc.Ca sd rhmAn la aceasth
comparalie,pentru mine, inceputul nu putea reprezenta
clecAtluarea unei cleciziiasupra intregrrhri traseu. Deoa-
rece convingerea mea errac.l cloar atrrnci c6ncl ai gisit
traseulcorectputeai depdsi greutiitilc inclivicluale.I)entru
mine, gresealaacesteicornparatii consta irr faptul cd in
cazul unui perete de stinci rru pofi^stinicioclati clinainte
clacdesti in staresi te catt'ripe el. hr schimb,in privinta
rraturii, eram absolut con'u'insc.i in cele clin urm.i conexi-
rrnileei sunt sirnple;ccrrrr-irrgcrcJ lncJ cra cd natura este
a-stfelalcdtuit.iincAtsi poat.i fi inteleas.i.Arglmerrful pcntru
aceast.iconvingere fuseseclejaenuntat cleIlobert in dru-
rnetia noastri pe malul lacului Starnberg.Aceleasi forte
ordonatoare sunt responsabilepentru toate formele clin
naturi si pentru structura suf-letului nostru, asadar si
pentru modul nostru cle a gAncli.
Paul si cu mine am discutat mult despre acestepro-
bleme metodologicesi clespresperanlelenoastreprivincl
clezvoltareaviitoare. Pentru a recla ceva mai pregnant
rnoclul nostru diferit cle a veclealucrurile in aceasti pri-
vintd, iatd cum le-am putea formula: ,,Nu poti rezolva
niciodati mai mult de o dificultateodat.i", spuneaI)aul,
irr tirnp ce eu crecleamexact invers: ,,Nu poli rezolva
rricioclati o singurb clificultate,vei fi intotcleaunanevoit
sti rezolvi mai multe cleoc1at,l." Cu formularea lui, Paul
r.'cliasd spuni cd pretentia de a rezolva rnai rnulte difi-
cultdli deodati i se pdrea o aroganli. Pentru c.i stia foarte
bine cAtcleclurdera bdtblia pentru fiecareprogres intr-un
tlomeniu atAt cleindepirtat de experientanoastr.i zilnicd
c'um este fizica atomic.l. l)e clr:alti parte, eu crecleam
c'i"radevdrata rezolvare a unei dificultdti presupunea
137
descoperireaunei noi mari conexiuni esenlialesi simple. 9
FormulAncl-o,ceielaltedificultdti mai mici, la carenici nu
te gAndisesi la inceput, se rezolvi aprclape de la sine. DISCUTII DESPRERFJATIA
Ambele formuliri confineau probabil o mare parte de DINTRE BIOLOGIE,FIZICA SI CHIMIE
adevdr, si ne puteam consola in fata acesteicontradictit (re30-7e32)
aparente,gAndinclu-rre1acuvintele l.uiNiels Bohr pe care
le auziserdm deseori: ,,C)pusuiunei afirmatii adevirater
esteo atirmafie falsd.Dar opusul unui aclevir adAncpoate
fi tot un acierir adanc."

Dupd intoarcerea din America si Japonia am revenit la

Leipzig, unde eram prins intr-o mullime de indatoriri
profesionale.Tiebuia sd tin cursuri si seminarii, sd particip
la sedinlele facultdtii 9i la examenele cu studenfii, sd
modernizez Institutul de Fizicd Teoretic.i,pe atunci incd
foarte mic, 9i si mi ocup itrtr-un seminar special cle for-
marea unui grup de tineri fizicieni in domeniul fizicii
atomice.Un cAmp de activitateatAtde t,astera cevanou
si mi bucura. Dar leghiurile cu cercul de la Copenhaga
din jurul lui Niels lJohr deveniserdpentru mine cu timpul
de neinlocuit si foloseamaproapetoate vacantelepentru
a merge la Copenhaga ca sd discut cu Niels rsicu ceilalli
prieteni despredezvoltareagtiintei noastre.I)e altfel, multe
discufii importante aveau loc nu la institutul lui Bohr, ci
in casalui clevacantd de la Tisvilde sarupe iahtul pe care
Niels, impreund cu cAliva prieteni, il ancorasein portul
Copenhaga 9i cu care se putea cdldtori in larg pe Marea
Llalticd.
Casa cle vacanld se afla in partea de nord a irrsulei
Sldlland,la c6liva kilometri de gtrand,la marginea unei
pdduri intinse. O cunosteam deja de la prima noastri
drumelie fdcutd impreund. La plajd, unde ne duceam
deseori,ajungeam prin pddure, pe drumuri nisipoase 9i
drepte, semn cd intreaga padure fusese plantatd acolo
artificial, impotriva furtunilor si deplasdrii dunelor. CAnd
copiii lui erau mici, Niels avea un cal 9i o cdru!d, iar eu
am resimlit intotdeauna ca pe o mar€ronoare faptul cd

139
mi se permitea sd corrduc ciruta prin phclure insofit cle
unul dintre copii.
Searastdtearndeseori in fata focului clin sobd, a cdrei
functionareinsh ne dddeabitdi de cap. CAnd usile de la
sufragerieerau inchise,soba fumega foarte tare, a9aincAt
eram nevoiti s.i tinem mircar o us.i deschisa.Atunci se
fdceaun curent puternic si focul selintetea. Numai c.i
acrul vcnit de .ifari riccr c,rmt,r.r.Nicls, cnrc iubc,r
l'ormuldrileparadoxale,pretincleaasadarc.i soba fusese
construiti pentru a rici cameta. Cu tclateacestea,inci-
perearin care se afla soba era foarte pldcutd, si, mai ales
cdncl veneau 9i alti fizicierri in vizitti de la Copenhaga,
se lncingeau aici vii cliscutii ciespreproblemele care ne
interesau pe toli. ln mocl special mi-a rdmas in memorie
o searh ln care partenerii nostri cle discutie, clacd itni
amintescbine, erau Krarnersrsi Oskar Klein2.Ca cleatdtea
ori, gAnclurile si cuvintele noastre se legau de vechile
cliscutii cu Einstein si cle faptul ci nu reugisertim sd-l
impicdm pe Einstein cu caracterulstatistical rroii mecanici
cuantice.
,,Nu e ciudat", incepu Oskar Klein, ,,cdlui Einstein ii
'u'ineat6t de greu si accepte rolul int.lmpldrii in fizica
atomicd? Doarrcunoaste teoria statisticd a cdldurii rnai
bine dec.lt majoritateacelorlalti fizicierrisi, in plus, chiar
el a clato declucerestatistic.ia legii radiatieia lui Planck.
Asemenea gAnduri nu ii pot fi striine. De ce se simte
nevoit s.i respingti mecanica cuanticd numai pentru cd
int6 mpl area capht.i aici o -semnificatie tun clamental5?"
,,Tocmaiaceastdsemnificafie furrciamenta]dil cleran-
jeazd", am incercateu un r.ispuns.,,Estede la sine inteles
ci nu stim, de pildd, cum se misci fiecaremoleculd de
I l]enclrik Antl'ronv Kramers (189:1-1952),fizician ol;rndez. A
f . i c ut parte d in gru pu l ltri Niels Bohr . ( N. / . )
2 G;kar Klein (1E9f 1977),ftz-icianteoreiiciansueclez.A avans;rt
icleea exi stenlei trnor cli mensi trni suplimenta re foa rtt' strin-s inf;i-
surate in ele insele, iclee ce st.i la Lrazaactualei teorii a corzilor.
(N . /.)
141)
irpd in parte intr-o cratila cu apd. De ageganu poate mrra
pe ninieni cd,in astfel de cazuri, noi, fizicienii, trebuie si
iucldm statistic,a9acum o societatecleasiguriri pe viata
l'acecalcule statisticecu valorile speranlei de viatd ale
rnultimii ei cle asigurali. I)ar, in mocl fundamental, in
fizica clasici era acceptatfaptul c5,cel pulin irr principiu,
migcareafiecdrei molecule in parte poate fi urmdritd 9i
rleterminatd conform legilor mecanicii newtoniene'
Asadar, exista aparent in fiecaremoment o stare obiectivd
a naturii, clin care putea fi dedus.i stareaei la momentul
urmdtor. in mecanicacuanticd insd, situafia estc cu totul
alta. Nu putem obsen'a fdrd a perturba fenomenul obser-
vat, iar e?ecteiecuarrtice,interaclion6nd cu miiloacelede
obserr,'afie,concluc ia o nedeterminare in fenomenul
observat.Cu acestfapt Einstein pur si simplu nu t'rea si
se impace, degi cunoagtefoarte bine faptele' Pdrerealui
este c.i itrterpretareanoastr.i nu poate fi tl analizi com-
pletd a fenomenelot cd cleaceeain viitor vor hebui gasite
elementencli pentru a determina evenimentele,iar cu aju-
torul lor si se poata apoi fixa in mod obiectiv 9i complet
fenomenul stuiiat. Dar acestlucru este fdr.i incloiali fals."
,,Cu ceeace spui", interveni Niels, ,,nu sunt intru totul
cle acorcl.Existi intr-aclevdr o diferenld funclamentald
intre situaliile care apar in vechea teorie statisticb a cdl-
clurii si cele clin mecanica cuanticd, dar tu i-ai exagerat
mult semnificatia.in plus, gdsesccd formul'lri ca "obser-
Valia perturbd fenomenul" sunt inexactesi demtante' De
fapt, ieciia Pe care am primit-o de la naturi studiind
evenimenteleatomiceestecd nici nu putem folosi cuv6n-
tul <fenomen, fdrd a spune itr acelasitimp ce araniametrt
experimental sau .e de observatieavem in vedere
^i1loc
inlazul stucliat.Doar cAnd este descrisun anumit aran-
jament experimental 9i c6nd dispunem de uIr anume
iezultat al m.isurhtorii se poate vorbi de un fenometl,dar
nu de o perturbare a fenomenului prin observafie' Este
pe de altl parte adevdratcd nu mai putem pune in relalie
utat d" simplu rezultatele diferitelor obsen'atii, asacum
741
era posibil in fizica dinainte. Dar nu trebuie sd privim
acestlucru ca fiincl o perturbare a fenomenului din cauza
obsen,aliei, ci mai degraba ar trebui si vorbim despre
imposibilitatea de a obiectiva rezultatul mdsuritorii in
modulin careesteposibil in fizica clasicdsau in viala de
toate zilele. Diferite situafii experimentale- si md refer
aici la ansamblul alcihrit clin aranjamentulexperimental,
citirea instrumentelor etc. - sunt fdrd indoiala com-
plementareunele cu altele.ceeace inseamnd cd se exclucl
reciproc. Ele nu pot fi realizate simultan, iar rezultatele
unora nu pot fi comparate in mod univoc cu rezultatele
celorlalte.De aceeanici nu pot vedea o asemeneadeose-
bire funclamentaldintre moclul de abordaredin mecanica
cuanticd 9i cel din teoria statisticda cdldurii. O situaJie
experimentalSirr care are loc o mdsurare sau o precizarc
a temperaturii este 9i ea intr-o relalie de excludere cu L)
alta, in care pot fi determinate coordonatele si vitezele
tuturor particulelor participante, intrucAt conceptul de
temperaturd este definit chiar prin gradul de necunoag-
tere asupra stdrilor microscopice ale sistemului, care
caracterizeazda9a-numita d istribu fie canonicb. Sau,pentru
a md exprima mai pulin savant: cdnd un sistem alcdtuit
din multe particule se afla intr-un schimb permanent de
ener6;iecu mediul irrconjurdtor sau cu un alt sistem
macroscopic,atunci energia fiecdreiparticule si chiar cea
a intregului sistem fluctueazd permanent. Dar valorile
medii consideratepentru multe particule si penhu inter-
vale de timp suficient de lungi corespurrd foarte exact
valorilor meclii ale acesteidistributii normale sau <cano-
nice,'. Toate acesteaau fost deja stabilite de Cibbs. Iar o
temperaturd nu poate fi definitd decAtprintr-un schimb
de energie.De aceea,o cunoagtereexact.ia temperaturii
nu este compatibili cu o cunoagtereexactd a poziliilor
si vitezelor moleculelor."
,,Dar nu inseamnd acestlucru cd temperatura nu e o
proprietateobiectiva?",am intrebat eu. ,,ljAnaacum cram
obisnuili si gAndim ci afirrnafia ,.ceaiuldin aceastdcani
142
are o temperaturd de70o> sPune ceva obiectiv. Ceea ce
inseamndcd oricine misoarb temperaturain cana de ceai
va obline aceste70o, indiferent de modul itr care face
mdsurdtoarea.Dacdinsd notiunea de temperaturd repre-
zintd de fapt o afirmatie despregradul nostru de cunoag-
tere sau necurroagtere a migcdrilor molecularedin fluidul
<ceai>,atunci temperatura ar putea fi complet diferitd
pentru diferili observatori, chiar clacdadevdrata stare a
sistemului este aceeagi,pentru cd diferitii observatori ar
putea avea diferite grade de cunclagtere."
,,Nu, nu e corect ce sPui", md itrtrerupse Niels. ,,Deja
cuvAniul <temperaturd, se referd la o situalie expe-
rimentald in care are loc un schimb de energie intre ceai
9i termometru, oricatear fi celelalteproprietdti ale termo-
metrului. Asadar, un termometru este ctt aclevirat un
termomertrunumai dacd in sistemul de misurat (in cazul
de fali ceaiul) si in termometru migcdrile moleculare
corespund cu suficient.i precizie distributiei (canonice>'
Dar in acesteconclitii toite termomctrele vor da acelasi
rezultat al mdsurdtorii si, in acestsens,temperafura este
o proprietate obiectivS.l)in toate asteapofi vedea clin nou
cAt de problematice sunt conceptelede "obiectiv> si <subi-
ectir'>pe care le-am folosit atAt clenechibzuit pAnd acum."
Legat de aceastdinterpretare a temperaturii Kramers
avea anumite retineri 9i de aceeavoia si afle mai limpede
de la Niels in ce sens vorbea despre temperatura unui
sistem. ,,Tu descrii ce se intAmpld in cana de ceai", spuse
Kramers, ,,de parcd ai vrea sa pretinzi ch existd un fel de
relatie de nedeterminare intre temperatura si energia cdnii
de ceai. Dar nu poli privi in felul dsta r,'echeaftzicd."
,,PAndla un anumit grad, da", replicd Niels. ,,Vezicel
mai bine acestlucru dacd pui intrebdri referitoarela pro-
prietdfile unui singur atom de hidroger-rdirr ceai' Tempe-
ratura acestuiatom clehidrogen, clacdputem vorbi despre
aga ceva/ este desigur aceeagicu cea a ceaiului, agadar
in exemplul nostru 70", deoarece schimbi permanent
cbldurd cu celelaltemolecule ale ceaiului.Errergialui irrsd
743
fluctueaz.itocmai din cauza acestuischimb de cdldurd.
Nu putem afirma cerradecAtdespreclistribulia de proba-
bilitate a energiei.Dac5,dimpotrivd, am fi mdsuratenerp;ia
atomului de hiclrogensi nu temperatura ceaiului, atunci
din valoarea acesteienergii nu am putea trage concluzii
univoce despretemperaturaceaiului,ci doar am calcula
d i stribu |i a cle prob abili tate pentru termperatu rd . Ldrgime a
relativi a acesteiclistributiide probabilitate,asadarimpre-
cizia valorilor pentru temperaturdsau energie,esteclestul
clemare la un obiectat6t de mic cum esteatomul clehiclru
gen, cle aceeaiese irr evidentd in acest caz. I)entru un
obiect ceva rnai mare, de pilcla o cantitate mici de ceai
clin totalitatea ceaiului din ceagc6,largimea distributiei
cleprobabilitatr: ar fi n-rultrnai micii si de aceeaar putea
fi neglijatd."
,,ln vechea teorie a cilclurii", continud Kramers ctr
intrebdrile, ,,asacum o predim la curs, unui obiectii sunt
atribuiteintotdeaunasimultan energie;i temperaturS.Nu
estevorba in nici un ferldespre o inexactitatesau despre
o relatie clenecleterminarr,: intre acestedor;i mbrimi. Cum
poate fi impdcat acest fapt cu moclul t.iu de a veclera
lncrurile?"
Nieis raspunse:,,Aceastdteorieve.chea cilclurii se afli
fat.i cle teoria statistic.l a cilclurii intr-un raport asemd-
nitor cu cel dintre mecanicaclasic.isi ceacuanticd.Penh'u
obiecte mari nu se face o greseali semnificativd dac.i se
atribuie valori determinatesimultan atAttemperraturiicAt
si energiei, dupd cum pentru obiecte m.tri putem .lr
simultan mdrimi cleterminatepozitiei si impulsului lor.
Dar pentru obiecte foarte mici e fals in ambele cazuri.
Despre acesteobiectemici s-a spus pdnd acum in teoria
calclurii cd, degi au o energie,nu au o temperatur.i. Dar
acestmod de a vorbi nu mi se pare unul bun, fie si doar
pentru motivul cd nici nu stim urrde si trasdm granita
dintre obiectelemici si cele mari."
Acum puteam in sf6rsit lntelege de ce pentru Niels
deosebireafundamentalddintre legile statistjceale teoriei
c.lldurii si celeale mecaniciicuanticeera mult mai putin
1A/1
l*t
importantd decdt pentru Einstein. Pentru Niels, comple-
mentaritatea era o trasdturd fundamentald a clescrierii
naturii, carein vecheateorie statisticda cilclurii era deja
prezentd,mai alesin formularea dat.i de Gibbs, trdsdturd
careinsi nu fuseseluatd incleajunsin considerare,in timp
ce pentru Einstein punctul de plecare era incd mecanica
newtoniand sau teoria maxwelliand a c6mpului electro-
magnetic,iar trdsdturilor complementarc ale termodina-
micii statisticenu le acordasenici o atentie.
Disculia s-a deplasatapoi spre alte utiliziri ale con-
ceptului de complementaritate, iar Niels aduse vorba
tlesprefaptul cd acestconcept ar putea deveni important
si pentru a clelimita fenomenele biologice de legitatile
l'izico-chimice. IJar aceastdtemd a fost discutatdmult mai
amdnuntit intr-una dirr plimbarile noastre cu iahtul, asa
irrcAtmi se pare importairt s6 povestescacum despreacea
rliscufie nocturnd prelungita care a avut loc pe iaht.
Cdpitarrul iahtului era Bjerrum, un fizician-chimistde
la Universitateadin Copenhagacareimbina umorul aspru
irl unui bdtrAn lup cle mare cu temeinice cunostinte in
clomeniulnavigafiei.Chiar clela prima mea vizitd la borcl
personalitatealui mi-a inspirat at6ta lncredere,incAt as
li fost gata sd-i urmez ordinele orbegtein orice situatie.
ln afari dc Niels, clir-rechipd mai fdcea parte chirurgul
C'hievitz,pe care il amuza sd comentezecele ce se petre-
t'caula borcl cu observatiiironice,avAndu-l deseori clrept
linid a glumelor lui prietenoasepe cdpitarrul nostru.
lljerrum stia sd se apere foarte birre de asemeneaatacuri
si era o pldceresi le asculli schimburile de replici. in afari
tle mine mai fdceauparte din echip.i incd doui persoane
,le ale cdror nume nu imi mai amintesc.
La sfArsitul fiecirei veri, iahtul trebuia dus de la
Ciopenhagala Svenborg, pe irrsula Fyn, unde era ldsat
Pcsteiarnd pentru lucrhrile de intrelinere. Nici in con-
tlitii de vreme prielnice drumul la Svenborg nu putea fi
l'ircutintr-o singurd zi, a9alncAt ne pregdtirdrn penl:"r-ro
t'i-rldtorie
de mai multe zile. Am plecat din Copenhaga in
145
zorii z.i\ei,pe vreme buna, cu vAnt rticorr:lsclin nortl-r'est
si cu cer senin.Clurind am trecutde capatulsudic al ilrsulei
Amager si apoi prin goiful Kj6ge inspre suc'l-r''est. Dupil
cAtevaore am pr-rtut vedea st6nca inalta numita Stevens-
Klint. Dupd ce am trecut 9i clerea,r'Antuise opri. Stiteatl
aproapenerniscafiin apa linistita,iar ilupi o ori sau clortti
deveniserim nerdl.ditori. Cunr tclcmaivorl-'iserimdes-
pre expedifir polare esuate,Chievitz ii spuse lui l3ierrum:
,,Daci lucrurile ccxrtinui in felul ista cu vAntltl, proviziilt:
noastrerse \'or termina gi va trebui sd tragem la sorli pr
care clin noi il mdnc.irn primul." l3jerrum ii intinserlui
Chievitz o sticl5clebere si rispun-se:,,Nu stiam cd ai nc'n'clie
at6t de repede de un intiritor, dar sticlaastaar trebui s5-ti
ajunga pentru inci ct or.i fhr.i r,'6nt."Dar r'6ntrtl inceptr
sd bati mai repeclcdecAtprevdzuseldtnrtoi. Direcfialu:
se schimbasecclrnpletsi sufla acum dinspre sud-est,cerul
se acoperi si, in timp cetbriza cleveneaditr cc in ce miti
puternicd, incepur.i si cacli primele picituri cle ploaic
A trebuit sa imbr.lctirnechipamentulpentru ploaie. CAnti
am intrat itr strimtoarea ingustir dintre insulele Sj;illand
si N4iierraveanl clejaderinfruntat rtn vAnt putenric 9i tiios
dinspre sucl9i derserafale de ploaie.In trecereacieoscbit
cleringusti a trebuit si manet'tarn atAt de mult 9i s,i
schirnbim atat cledes directiaiahhrlui, incAt clupi o or ri
salr dou.i eram aproape epuizati. MA dureau mdirrilt'
umflate c-lincauza otgoanelor cu care ntl erau obisnuitt'.
Chier.'itzspus€r:,,Da, L1a,o trecerernai ingustd n-a puttit
gisi cbpitanul nostru. Dar"sh tru uitdm ci narrigim clt'
pl5cere,a9a ci n-avern voie si ne uitdm la asemenc,i
detalii." Niels participa cu mult curaj lartoate matre-,'relt'
ce trebuiau facute9i aclmiramcAti putere avea.
in sfArgit, cAr-rds-a I.isat intunericul am ajuns 1i'
Storstrijm, o cale marind largi inlre insulele Sj;illanclsi
Falster,si pentru ci clirectianoastrti era actlnl tlrrrtl-r'est.
iar ploaia sc oprise,navigam linistit, aproaPeirr clirecti,r
r'6ntului. Puteam si ne odihnim si itrcepeanrsi clevenirtr
vorbareti. Trebuia sd rravigirn aculn cu ajuttlrul irtlstllci,
1la
,t+o
pe intuneric complet, si doar din c6nclin cAnclne puteam
orientaclup.llumini inciepirtate.CAtivamembri ar ec}ripa-
jului se cluseserhios in cabind s.i se odihneasci dup.i
efortul facut.Chievitz cra la cArmi, Niels lAneael se uita
pe busoli, iar eu trebujasi stau in fatd ca -sama uit Llrrpi
Iumirrile cle pozilie ale vapoarelor ce puteau cleveni
periculoasepentru noi. Chievitz spuseinqinclurat: ,,L)a,
cu luminile clepozitie akr varpoarelormerge c-lestulde bine
si probabil cd nu ne I'om ciocni. Dar daci s-a rhtdcit pre
aici o baleni ne-am pr-rtcaciocni cleea, fiinclci balernantr
rurelumini de pozitie, nici rosu la babord, nici verclela
tribord. I-leisernbert:,r'erdetivreo baleni?"
,,V.idnumai balene",am rdspunseu, ,,dar presupun
c.i cele rnai multe din ele sunt valuri mari."
,,Si sperim ci agae. Dar ce s-ar int6mpla clacdne-arn
ciocni cle o balena?Atat barca noastri cAt .sibalena s-ar
alegecu cAteo gauri rnare,presupun.Iatd cliferentadintre
nrateriavie gi materia moarti: gaura balenei s-ar r.'incleca
singuri, in timp ce barcanoastrd ar rimArrc sparti. Mai
alesdaca ajunge pe fundul m.irii. Alhninteri, ar trebrri
"'a
s-o re;rar.im."
Niels se amcsteci acllm in discutie. ,,Cu diferenta
tlintre materia vie si cea mclarti nu e totrrsichiar atdt cle
simplu. E adevaratci in baleni se exercit.io forti for-
ruatoare,claci vrem sd spunem asa,clatoritdcdretia,chiar
si dup.i ce a fost rdnitS,balena redevineirrtreag.i.Desigur
t'i"rbalena nu stie nimic despre aceastdfort.i formati)are,
lortd careeste continut.i in erreclitatea
ei intr-un mocl inci
rrecunoscut.Dar nici barcanu e de fapt un obiect cu totul
rrcirrsufletit.Ea e in aceeasirelatie cu .rnul ca p. nza cu
Pr"tianjenul sau cuibul cu pas.irea.Sursafortei formatoarer
t'ste in acest caz omul, iar reparareabircii corerspunde
irrtr-unanumit sensvinclecdriibalernei.C.ici,dacd o fiinti
vic, in acestcaz omul, nu ar determinaforma bircii, atunci
,lesigur nici nu ar fi reparatd vreodatd. Tcltusi,existd o
rlilerentd importantd, si anume cd la om aceastdfort,i
Iormatoareesteconstienti."
1 l '7
t+/
 ,,CAnc1 r'orbegti clespreo forld formatoare", am intte-
bat cu, ,,te referila ceva carese afli complet in afara fizicii
si chirniei de pAnd acllm sau crezi cd aceastaforti ftrr-
mzrtoarepoaterfi exprimati cumva prin modul clearanjare
a atornilirr,prin irrieractiunealor, prin cine gtie ce efecte
de rczotratr]5sarr cel'a ascmdndtor?"
Nie:lsrasprtnse:,,irrttii ,,letoate trebuie si constatbm
c.irun orgiurism are Lttrcarac-ter holistic Pe carenu-l poate
avea nici utr sistcm fttrtnat tllr multe componente atomice,
confonl lcgililr iizicii clasice.
[)ar acun nu meti cste 'n'orbadespre fizica veche, ci
clesprcnrecatticacuantica.Suntemdesigur tt'ntafisa facenl
o compuriltieintre :;tructttrileholiste, Pe care le putem
re:prezi:trtittttateruaticin teoria cuanticd,de pilcld sttirile
stiitioni-rleale aiornilclr9i tloleculelor, 9i celecare apar ca
rrrmarea proceselorLriologice.$i totusi, existd aici 9i dife-
St rr.tcturile hclliste clin fizica atomici,
rerrte cirracteristict-r.
cum sutrt irtomii, tn'-rleculcle, cristalele,sunt doar con-
F,lesunt cornpuseclintr-un anumit numir
stnrcl ii staticer.
rle ctrrnponenteerlernentare, nuclee atomice 9i electroni,
si nu piezinti rrici un fcl t]e mcldific.lri in timp, in afar;r
caztrluic,inclsuporti acfiuni clin afaralor. C,lrrdaPareo
irsemencaactiuneclitrexterior,ele reacfioneazhla aceasta,
clar dacd ()?l11uc'sterpreramilre, dupd incetarea ei revin
la stareairritiali. Dimpotrivi, orUanismelenu sunt con-
structii statice.Strivechea comparaf e a unei fiin!e vii ctr
o flar:Eri relc.,,i tocmai faptul ci organismele vii, ir-rtoc-
mai ca flacira, sunt o formd prin care materia, intr-un
anurne sens, c-urge.Ilviclernt,nu vom putea stabili, de
pildei prin mdsurdtori, care anume atomi fac parte clintr-u.n
organism vitt gi care nu. Asa incAi ilrtrebarea trebuie
f'ormulati cam in feh,rl urmdtor: poate fi inleleasd, cu
ajritorul mecanicii cuantice, tendinta de formare a unor
construclii prin care o materie cu anumite pro-
asemer']ea
prietd!i chimice complicatesi foartebine definite <curge'
pentru o perioadSde timp limitatd?"
Chievitz intervetri: ,,Meclicul nici nu trebuie sd se
ocupr.)de rtispunsul la o asemenea intrebare' El face
148
presupunereacd organismul are tenclintasd restabileasci
relatiile normale din interiorul siu, c6nd ace:;teas-au
clefectat, dacdi se dd organismuluiposibilitatr.a.in plus,
r-nediculeste de asemeneaconvins cd proce:selese clers-
f.lsoard cauzal,adica este convins ca irr urmarunei inter,
venfii mecanice sau chimice reaclia organismului se
petrececonform legilor fizicii 9i ale cl'rimiei.Cd acestedoui
rnoduri de a privi lucrurile sunt irrccrmpatitrile e un lucru
tle carecei mai multi medici nici nu sunt constienti."
,,Acesta e un exemplu tipic pentru dou:i mocluri
complementarede a privi lucrurile", spuseNierls.,,I)utern
vorbi clespreun organism fcllosind conceptele apdrute
de-a lungul istoriei umane clin studiul fiintelor vii. Atunci
vorbim despre ,<\'iu>>, <fur"rcfiaunui organ>, <nretabo-
lism>,,.respiratier>, <insdrritosire,s.a.m.d.Sau ne putem
pune problema clesfdgurdriicauzale, iar atunci foiosirr-r
lirnbajul fizicii si alchimiei, studiem procesechimice sau
clectrice,de pildd la transmisiaimpulsurilor nen'clase,
si proced6nd astfel presupunem - in mocl evident crr
rnare succes- cd legile fizico-chimice sau mai general
lcgile teoriei cuantice sunt valabile fira restrictie. Clele
rloud aborcldrisunt contradictorii,pentru cd in prinrul caz
l'itccmpresupunereaca proccselesrrrrl clt,tcr'rnirralc t1c
scopul c.iruia ii servesc,agaclarcle telul citre c;rre tincl,
iar in al doilea credem cd sunt determirratenemijlocii de
proceselece au arrutloc anterior,clesituatia imediat ante-
lioard. Pare extrem de improbabil ca acerste cloud cerinte
sii rl uca intAmplattrr,ca sd spuncrntsa,la acclasirezultat.
l)ar celedoud aborddri se si completeazi reciproc,pentru
ca in realitatestim demult ch ambele sunt corectetocmai
Pcntru cd existd viatd. Asa incAt intrebareapentru biologie
rrrt este care clintre cele cloui moduri cle a privi e mai
t'orect,ci doar cum a reusit natnra sil facaasaitrcat acestc
tloud aborddri sd se potriveaschintre eie." Eu am aclaugat:
,,Asadar, tu nu ai crede cd exist.i, pe lAng.i fortele gi
irtteractiunilecunoscute din fizica atomicd cie ast.izi, si
() anume forti vitald - cum a prcsupr-lsmai demult
149
vitalismul - responsabiliclecomportamentulspecialal
organismelorvii, in cazul ista clevinclecalera rinii balenei.
Mai mult, dupd pirerea ta, legTtatiletipic bioiogicepentru
carenu existi un analogin rnateriaatrorganicaapar din
sitr,ratiaclescris.laclineauride tine ca iiincl complemeutare."
,,Da, cu asta sunt de acord", spuse Niels. ,,Sepoate
spune si ci celedoud aborclaride care am vorbit se referi
li situatii experimentalecomplementare.in princrpiu
putem probabii misura poziflonareafiec.irui atom intr-o
celuld. [)ar nu rre putem inchipui ca putem face o atse - poate fi ir-rtrev.izutnici utr motiv pentru care aclaosul
menea misuritoare fdrd a uciclepentru asta celula vie.
Cera ce am cunoasteastfella siArsitar fi modui de orclonare
al atomilor intr-o celuldmoart6,nu intr-una vie. Daci apoi
caiculim, conform legilor rnecaniciicuantice,ce se inttim-
pli in continuare cu pozitionarenatonrilor, asa curn a
rezultat etrclin mdsurtitori,atunci rdspunsul l'a fi ci celula
se clezagregi sau serclescompunesau suferi un prL)ces
pe careputem si-l numim cum vrern. Dacd,dimpotrir.i,
vrem sd pistram vie celula si cle aceeasti nrr prermitenr
decAtobsen'atiifoartelirnitateasuprastructurii atomice
din celuld,ahrr-rci rezultateleobtinute ciin acesteobsen'atii
foarte limitate r.,orfi si ele corecte,numai ci nu ne \ror
permite si deciilem claci cerlul;rr.im6ne in viatd sau se
ilesco-r-,rr",e."
,,Cistsc cd aceastdclelimitarea legitatilor bioltrgicede
cele fizico-chimice cu ajutorul complementaritdtii este
convingitoare", am continuateu. ,,Darce ai spus tu ia:;ri
rleschisi posibilitatea cle alegereintre doui interpretirri
caresunt radical diferite clup.ipirerea multor savanticare
se ocupd cu stirntelenaturii. Si incerc.lmsa ne inchipr: inr
cd ne aflim intr-un stadiu viitor al gtiinlelor naturii, in
care biologia ar fi la fel de contopiti cu fizica si chimia
cum sunt astizi fizica si chirnia in mecanicacuantica.
Crezi ca in aceastdstiintd contopita legile naturii ar fi
atunci pur si simplu legile mecaniciicuantice,cdrora lr
s-au mai addugat conceptebiologice,agacum Iegilor meca-
nicii nervtoniene li se pot aclauga concepte statistirr
150
precum temperatura 9i entropra- sau crezi c.i in aceasti
stiinta unitari a traturii sunt legi ale naturii mai
"'alabile
cuprinzatoare,clin purrctul veciere
der al cirora legilemeca-
nicii cuanticeapar cioarca un caz-limiti special,agacum
rnercanica ner,vtoniani poate fi priviti ca un caz-limitd al
mecanicii cuantice?I)rima pozitie ar putea fi sustinutd
cJefaptrrl c.i trebuiein orice caz si aclaughmlegilor rneca-
rricii cuantice conceptul clerevolutie istoricd, de selecfie,
pentru a putea explica cliversitateaorganismeior.Nu
acestuielement istoric ar corrclucela ciificulti!i cle prin-
cipiu. C)rganismele ar fi atunci forme pe carenatura le-a
acius la i'"'ealtipe parn.int cle-trlungul c.itorva r-niliardc
cle ani, conform legilor mecanicii cuantice. Dar existi
clesigurargumentesi pentru a doua pozitie. De pilcli, se:
proatespune ca p,ina acum in rnec.tnicacuantici nu a putt-tt
t'i obsen'at.l in nicr un iel o terrdin!.i cle alc.ituire a unor
asemcneaformc cu pnrprietdti holiste care,prrinschimb
pcrmarrent clernateiiercrr proprietiti chimice foarte pre-
cise,sti se menlirrtiun anumit timp lrrnitat.Eu nu stiu ce
Ponclereem argumentelepentru ccle cloud pozifii. Dar
care^este prirereata despre asta,Niels?"
,,lnttii cletoate,nu vicl clece aceast.iaiegereirrtre cele
tloud pozitii ar trebui sa iie a9acleirnportantdin stadiul
irctuaial stiintei",rispunse Niels. ,,lmportantestein pri-
rnul r6nd sd g.isim un loc aclecvatpentru biologie in
laport cu rolul clominant al legitaililor fizice si chimicer
in evenirnentcler natulaltr. Pentnr acest lucru este insi
srrficierntti reflectia asupra complernr errtaritdtii siiua tiil cir
t'xperimentale, a9a cum am prezentat-o adir"reauri.C)
completare a mecanicii cuantice cu concepte biolclgice
va avea loc in orice caz. Deocamclatains.i nu nutem
lrrevecleadacd aceasticompletare'r,aduce in morl rl"."rot
si la o ldrgire a mecanicii cuantice.I)oate c.i bogatia for-
rrrclormatematice cuprinse in mecanica cuantic.i este
:,rrficientde mare pentru a replezenta cu ea si fclrmele:
lrirllclgicc. Atita vrenre cit cercetarerrr biologica nu verle
i5t
 nici un motiv pentru ldrgirea fizicii teoreticecuantice,nici
nu ar tre'buisd cdutdm o asemenealdrgirc.in stiintelenaturii
esteintotdeaunao politicd bund sd fii cAt mai consenrator
cu putir-rtdsi sd nu te apuci sd aclaugielemente clec6tcon-
strAnsde obsen'atii care altminteri ar fi cleneexplicat."
,,Unii biologi crecl cd aceastdconstrArrgereJexista si
sunt de pdrere cd teoria clarwinistd in forma ei actuali
(<mutafii intAmpldtoare9i alegereprin procesul de selec-
tie") nu este suficierrtdpentru a explica existenta dife-
ritelor organisme pe pdm6nt", arn continuat eu. ,,Desigur
cd nespecialistuleste ldmurit c6nd afld de la biologi cd
au loc mutalii intAmpldtoare,cd materiaiul ger-rc.tic al urrei
specii se modificd din cArrdin cdnd, o clat.iintr-o directie,
alta datd in alta si cd, datoritd conclitiilorc-lemediu, unele
dintre acestemutafii sunt preferaterin procesul clerepro-
ducere, iar altele sunt suprimate. C6ncl Dar.win
"*pli.a
acestlucru spunAnd cd e .n'orbade un proces ,,leselectie,
cd numai ,,celmai puternic supraviefuiegte>,atu.ci chiar
suntem clispusi sd-l credem, dar ne vom intreba dacd irr
aceastdpropozitie estevorba despre o afirmafie sau cles-
pre o definitie a cuvAntului <puternicr. Noi considerdm
speciile carese dezvolta cier'rsetitclebine in corrclifile date
ca fiind <putemice>> sau <apte>'sau ,.adapiatevietii>. [)ar
chiar dacd suntem de acord cd prin acestproces cieselectie
apar specii deosebitde apte sau adaptatevietii, esteincd
greu de crezut cd organe atAt de complicaie, cum ar fi
ocl-riulomenesc,au apbrut treptat r'rr*oi prin asemenea
schimbdri int6mpldtoare. Multi biologi sunt in mod
cvi,.lerrtde pirerc ca asaccvaestcposihilsi prlt chiar arata
care anume pasi din istoria naturald a pdmAntului ar
conduce la acestprodus finit numit ochiul omerresc.Altii
insa par sccptici.
Mi s-a povestit oclaiddespre o discutie care a avut loc
pe aceasti temh intre matematicianul si teoreticjanul
mecanicii cuantice von Neumann si un biolog. l3iologul
era un adept convins al clarwinismului, von Neumann
era sceptic. Matematicianul l-a condus pe biolog la
152
l'creastracamererilui de lucru 9i i-a spus: <Vede!i acolo
rrc deal casa aceea frumoasi 9i albd? Ea a ap.irut din
intAmplare.in cursul milioanelor de ani a apirut clealul
vAntul a
1,rin plocese geologice,pomii au crescut,apoi
ircoperitv.irful clealului clitrcAnd in c6nd cu nisip, poate
cr-rprin procesevulcanice au fost aruncateacolo pietre si
tofdin irrtAmpiarepietrele au rAmasagezateunele peste
lltele. Si asa au mers lucrurile in continuare. Desigur ca
tle-a lungul istoriei PdmAntului a apdrut cle cele mai
rnulte ori ceva diferit prin acesteProceseintAmpldtoare
si dezordclrrate.Dar oclati a apdrut, dupd multd vreme,
si aceast.lcasd,iar apoi s-au mutat oameniin ea 9i locuiesc
acolo,,.Desigur,biologul nu a fost foarte itrcArrtatde aceastd
argumentafie. Dar votl Neumann nu este biolog, iar eu
rru imi permit sd hot.irasccine are clreptate'I)resupun ci
nici intre biologi nu existdun consellsprivincl selec!iaclin
teoria darwinistd si c.i nu sunt cu totii de acord c.I aceasta
e suficientdpentru a explicacomplexitateaorganismelor."
,,Aceastae o problem.l legatd pur si simplu de scara
temporalS",interr''eniNiels. ,,Teorialui Darr'r'in,irr forma
ei actuald, contine doud afirmatii inclepenclente'Una
pretincleci in procesulereditar sunt incercatemereu alte
forme troi, dintre carecelemai multe sunt apoi eliminate
ca neaclercvate in corrcliliile date cle mediu 9i astfel nu
rdmAn dec.lt putine care sunt adaptate.Empiric, aceast.i
afirmajie este desigur corectd.Dar in al doilea rAncl se
preiinde cd acestenoi forme se proclucnumai prin mocli-
ficdri absolut intAmpldtoareale structurii 5;enetice. Aceastd
a doua tezd este mult mai problematic5, chiar dacd ne
putem cu greu imagina altceva.Argumentul lui von Neu-
mann vrea sd arate cd, dupd un timp suficier-rtde inde-
lungat, aproape orice poate apirea din int6mplare, dar
cd printr-o asemeneaexplicaiie se poate aiunge la intervale
de timp absurd de lurrgi, Pc carc fara indoial.i nu Ie avem
la clispozitieitr natura'.iri cel. rlitr urmh stim, clin obser-
valii fizice si astrofizice,cd cle la aparitia celor mai pri-
mitive forme cle viatd pe Pdm.lnt nu au trecut clecdtcel
153
 mult cateva miliarcle rle arri. ln accst inten,al cle timp
trelruiesi fi trvut loc asacltrrintreagaclezvoitare,ciela cerle
rnai primitive la cele nrai evoluatc forme de viatd. Daca
jocul mutatiilor intiirnplitoare sr selectianaturali suni
suficiente pentru a explica aparitia in acest inten'al cle
tirnp a celor mai evoluate si complicate forme cle vialti,
aceastaclepindesi cietirnpul biolclgiccare e necesarpelr-
tru clezvoltareaunor noi specii.Crcd cir deocarndati se
stie mult prea putin ciespr.iacesteitrtervale de timp pen-
tru a putea da un rispuns demn dc increclere.De aceea
va trebui sa l.isampentru rnomentprtirlema nerezolvati."
,,Un alt argument care este aclusuneori in sprijinul
necesittitiiclea ldrgi mecanicacuanticeiesteexistenlacon-
stiintei unlane", am continuat eru.,,Fdrdincloiald,concep,
tul der<cclnstiintri)nu apare nici in fizicit,nici in chimie,
si rdmine intr-aclevir de neintelescurn ar putea rezulta
un asemeneaconceptdin mecanicacuantica.hrtr-o stiint.i
a naturii careinsi \/rea s.i se ocupe si de organismelevii,
trebuie ca 9i con-stiintasi-si aibii locrrl ei, pentru cti face
parte din realitate."
Niels spuse:,,Acestargument pare ir-rprimi instanta
foarte convingdtor.In conceptelefiziciisi ale chimiei nu
putem gisi ceva carersti aibir de-a face, fie si pe cleparte,
cu constiinla. Tot ce gtirn esteci exista congtiinli, pentru
cd o avem. Asadar,constiitrtaeste9i ea o parte a naturii
sau, ca s.i formul.im mai general,esteo parte clin realitatcr
si trebuie ca, pe l6ngd fizic.i si chimie, ale ciror legi surrt
cuprinsein mecanicacuantici, si descrienrsi si ?ntelegenr
iegitati cleun cu totul alt tip. Dar nici aici nu stiu claci e
nevoie de mai multd libertatedec6tceracareesteclejadati
de complementaritate. Si ir-racestcaz mi se par€rclestul
de putin relevant daca trebuie puse in leg.itura cu nteca-
nica cuanticS,lisat.i neschimbat.l,noi conceptesi formu-
late noi legititi - agacum facemcu formularea staiisticd
a teoriei c.ilclurii- sau trebuie - agacum a fost necesar
in ldrp;ireafizicii clasicepentru a obtine teoria cuanticai-
si largim mecarricacuantic.iinsasiintr-urr formalism mari
154
vast, perltru a putea cuprincle si constiitrta. De faprt,
prrclblematrebuie formulati astfel:cutn poate trceapartc
a realititii, careincepe cu constiinfa,si serpotriveasctlct-t
cealalttiparter,care poate ii clescrisiprin fizici si chirnie?
Cum esteposibii ca legit.itile din acestecloud clomenii s.i
rru intre in conflict?hr acestcaz e vclrbaer''iclentcleo sitt-t-
atie purd de cornplementaritatecare\/a trebui analizati
mai in detaliu c.lnclse va 9ti mai mult clespretrioiogie."
Discrrtia noastrd continui ilr acest fel mai multe or€r.
Niels prelui o t'relne cArma,Chievitz controlabusclla,iar
eu stdteramceva mai in fafi, pentru a clescoperiin bezni
eventualepuncte lutninoase.Era trecrttde miezul noptii'
in spateleirorilor incd clestulcle clesiapirea din cAnclirr
cAnclo geand clerlurnind ce indica pozitia lunii' I']robabil
cii inarintaseritnpeste40 clekilometri clecAnclilrtraseritm
in Storstrt)rn,asa incAt ne irpropiam clestul de mult cler
strimtoarea C)mir,prin care voiam s.i trecem illailrle tlc
a ancora. Conftlrm hartii marititle Pe care o a\ream/
irrtrareain strAmtoareera rnarcatricleun Pilr ce ieseaclin
apd. instt cum putea fi gisit acestpar in bezni, clupiice
inaintaserbm peste 40 cle kilometri clupd buscll.i,era utr
rnistr'rDclttrtt m iltt'.
Chier.itzintrebi: ,,Heisetrberg, ati gisit parul?"
,,Nu, clar m-ati putea intreba la iel cle bine ciaci am
ghsit mingea cleping-Porrgcizutd cle pe ultimul vapor
care a trecut pe aici."
.,Aturrcisurrlcti utt ttt,tritt;.tr
pr()st."
,,Nu vreli sa verriti in iata?"
Chievitz r,'orbeaacum atAt cle tare, incAt trebuie sA se
fi auzit si jos in cabini: ,,Mereu aceeargi veche poveste,
ca in romanele proaste cle alticlat.l: cipitarrul doarme,
vasul se izbeste cle o st6ncd si echipajul se itreacir"'
De jos se auzi \/oceaadormit.i a iui l]jerruln: ,,$ti]i tnicar
unde ne afldm?"
Chievitz rbspunse:,,Sigur:pe iahtul Chita, sub com;rucla
cdpitanului l3jerrumcare,clin pacate,citlarme'"
155
 lljerrum veni atunci pe bord si prelud comanda. La
mare depdrtarese vedeau semnaleleluminoaseale unui
far a cdrclrdirectie trebuia acum urmatd foarte erxact.in
plus, eu am primit misiunea de a mdsura cu o sondd
acldncimeaapei, ceeace la viteza redusd cu careinaintam
se putea face cu o precizie desful de buni. Ne-am
consultat clin nou harta maritimi si, intrucAt aveam clouh
coordonate pentru pozitia noastrd, si anume distanla
pAna la far gi adAncimeamdsuratd a apei, arn calculat
pozilia in carene aflam sj am constatatcu bucurie si sur-
prindere cd eram la o distantd de doar un kilometru de
parul cel mult ciutat. Am mai inaintat apoi cdtevaminute
in directia datd. t3jerrumvcni la mine li prord si, irr timp
ce eu nu puteam incd ziri nimic, spuse deoclatd:,,Acolo
este."Nu mai aveam dec6tciteva sute de metri p6nd la
intrarea fir strAmtoareaOmci.Am cobor6t altcora clepartea
cealalti a insulei si am fost cu totii bucurosi ca puteam
petrece restul noptii clormind adArrcin cabind.
10
MECANICA CUANTICA
SIFILOZOFIE KANTIANA
(1930-le32)
Noul meu cercde la Leipzig s-a ldrgit in acei ani cu repe-
ziciune. Tineri extrem de inzestrati din cele mai diferite
tdri 'nerreau la noi pentru a participa la dezvoltarea
mecanicii cuantice sau pentru a o aplica la structura
materiei. Iar acesti tineri fizicieni activi si cleschisifat.i
c1etot ce era nou au imbogS|it discutiile noastreIa seminar
si au ldrgit aproape lur-rdde lund domeniul care putea fi
cuprins de noile idei. Elvetianul Felix Illoch a funda-
mentat inlelegereaproprietdtilor electriceale metalelor,
Lanclau din Ilusia 9i Peierls discutau problemele mate-
matice ale electrodinamicii cuantice,Frieclrich Hunci clez-
volta teoria legdfurilor chimice, Edr,r,ardTeller calcula
proprietdtile optice ale moleculelor. Carl Friedrich von
Weizsacketin vArstdcleaproape 18 ani, s-a aldturat acestui
grup si a addugat o notd filozoficd cliscutiilor noastre; degi
studia fizica, se vedea limpecle cd de'u'enea foarte atent,
asculta cu deosebitdincordare, se implica in disculii si
participa intens de fiecare datd cAnd, in timpul semi-
narului, problemele noastre de fizici ridicau intrebdri ce
lineau cle filozofie sau de teoria cunoagterii.
O ocazie specialdde a discuta problerne filozofice s-a
ivit un an sau cloi mai tArziu cAnd o tAndrd absolventd
de filozofie, Grete Hermarut, a venit la Leipzig pentru a
clezbatecu fizicienii atomigti afirmatiile lor filozofice, ahr-
malii despre care era la inceput ferm convinsd cd nu sunt
corecte.Grete Hermann studiase filozofia la Cottingen
757
si aparlinea cercului lui Nelson. Se formasersr:b inr6u-
rirea filozofiei lui Kant, ;r;a cunr fuseseea interpretata l.t
inceputrrl secolului al XIX-lea de filozoful si omrrl dt'
stiinti Friers.Una tlintre ccrinte.lcgcoliilui Fries,si implicil
a cercului h-ti Nelsrxr, era ca rliscursul fikrzofic sd aiba
acelagigracl clt'rigoarerca in rnaterialica moclt:rn5.Cretc
Hermann crecleaci poaterdemolrstra, cu acest grad clc
rigoarer,cii legeacauzali, in forma pe care i-a clilt-oKant,
estecleneclintit. Noua mecanici cuantici LrLlnea insi suh
semnul intrebarii, intr-un anumit t"t-'r, nZ'"orti form;r .r
legii cauzale,iar tAn.irafilozoaftiera decishsa cluci p6na
la capdt aceastiluptal.
I)rima noastri cliscutie,citre a avut loc intre era,Carl
Friedrich von lVeizsdckersi mine, puiea sa fi fost initiata
cletAntirafilozoafdcanr irr felul trnnitor:
,,in filozofia lui Kant legeacauzali nu e cloaro afir,
matie empiric.i,ce ar putea fi intenreiatdpe experientti
sarrinfirrnati de ea, ci, ciimpotrir'.i,estepremis;i oricirei
cxperriente, ea fac€rparte clin acelecategoriialc ginclirii
p€rcar€rKant le numc;te .,apriorice,'.Impresiilcserrzitrialc,
cu ajlrtorul cirora recept.irnlumea, nu ar fi decit un joc
sul-ricctivcle senzatii cdrora nu le-ar cctrespunclenici un
obiect, clac.inu ar exista o reqrrlriconform cireia senza,
tiilersi rezulte clintr-urrfir()cL'sprcal.rbiJ.Aceasti rcguLl,
si anume conexiunearrnivoci clintrecauzi si efect,trebuie
tr,saclar prresupusi,dacd r.rem s.i obiectivim obsen atiile,
dac.i'u'rem si pretindem ci am luat cunostintbde
un lucru sau un proces.I']ede alid parte,stiintclenaturii
se ocupi de cunoastereaprin experriente, gi anunte tocmai
prin experienterobiective; numai asemeneaexperiente,
caresunt obiectivein acestsensprecis,pot fortna obiectr.rl
stiintelor naturii. De aici rezulti in mocl necesarc.i intreaga
-stiintia naturii trebuiesd aibaca presup()zitielegeacau-
zald,cd stiinlelenaturii pot existanumai in misura in care
exist.i legea cauzal.i.Legea cauzaltieste agadarintr-un
anumit senso unealtba gindirii noastre,cu ajutorul cireia
incercdm si prelucrim materia prim,i a impresiilor
158
scllzoliilie in experienti. Si nurnai in m.isurtr in care
reusim acest lucru aveln gi un obiect pentru stiinteie
lraturii. Cum estein accsteconditii posibil ca nlt)canici-t
cuanticdsd incercesi slabeascilegeacauzali si, irr acelasi
timp, sa rimind stiinta a traturii?"
Era rAnclul meu si incerc sti prezitrt mai intir expe-
rientelercare cotrclu-sescrh la interpretarea statisticii a
mecaniciiclrantice.
,,Saprersuprlnemch avermcle-afacecu Llnsitrgttr atom
clin speciaradiu llr. Iraraincloial.ictl esternrai ugor si faci
experimentecu multi atomi r1eacestfel deociati, adich
cu c.rcantitate micd cleracliu 13,decAtcu utt singur atotn,
clar in principiu nu existi t-ticiun impediment si cerce-
tim comportamerrtulunui singnr atonr cleacerstfel. Stim
agaclarci, ciupa ttn intorval cle tirnp mai lutrg sau tnai
scurt, atomul de racliu B'u'acmite intr-o directie oarecare
un electron si astfel se va transforma intr-utr artctmclitr
speciaracliu C. In tneclie,si sprttremci acestfenometrse
'r'apetreceintr-o jum.itate cletori, dar atctmltlpoartcla fel
cle birre sti sertransiorme ln c6tevtrsecunclesatt abia in
cAtevazile. in rnedieitrseamni in acestcaz:clachavertnclc-
a facecu multi atomi cle racliu [3,atunci clupi o jr:ntitate
cleori apmximirtiv jurnatate din ei s€r\ror ii transformat.
Dar in cazul specialal unui singur atom - si .ricisc lrrdnj-
festdun anume esecal lcgii cauzale- nu putcm preciza
cauza pentru care t('rctnaiitctttn, si nrt mai dervretnesau
rnai tArziu, acestatom anurne cleracliu 13ernite un elerctron,
cxactin aceast.iclirectiesi nu in alta.Si, clin multe tnotive,
suntem convinsi cti nici tru exist.l () asenteneacauzh."
,,'focmaiin acestprttrct s-ar putca afla gresealafizicii
atomice actuale", rtispunseClreteHerurann. ,,Din faptul
c.i nr.rs-a gdsit inca o cauz,i pentru un trtrumit er.'enimetrt
nu se poate tragrrccrnchv,ia cd o asetnertea cauzi nrt existi.
F.ua9 trage din acerast.i situatie doar cttncluzia ci aici ser
I R a - r c l i rBr e s t e r r t r m e l e d a t i n e p o c . i r .tttttii zo to p r a d i o a cti v a l
p l u m b r r l r r i , 2 r r l 'b .I i . a , - l i uC1 e s t e u n i z o k r p a l b i sm r r tu l r .r i ,2 r r Bi .( N . l .)
159
afld o problemd itrc.i nerezolvat6, ceea ce inseamrrd cd
fizicienii atomisti trebuie sd caute in continuare pAnd
gdsesccauza.CunoagtereaPe care o aveli clesprestarea
atomului de radiu B inainte cle emisia electronului este
in mocl evident deocamdata incompletd, fiindci in caz
contrar s-ar putea stabili c6nd gi in ce direcfie va fi emis
electronul.Agadar hebuie cdutatin continuarep6nd cArrcl
se obline cunoagtereacompleti."
,,Nu, pentru noi cunoastereade acum estecomplet5",
am incercat eu sd explic. ,,Cdci din alte experimente pe
care le putem facecu atomul cleradiu B reiesecd nu mai
pot exista alte elemente determinante dec6t cele pe care
ie cunoastem deja. Vreau sd limrrresc lucrurile: tocmai
am constatatcd nu gtim in ce clirecfieva fi emis electronul,
iar r,ispunsul clumneavoastrda fost ci trebuie sd chuttim
in continuare elemente cleterminantecare sd precizeze
aceastdclireclie.Dar prresupunAnclci am fi g.isit asemenea
elemente determinante, suntem confruntati cu urmi-
toarea clificultate.Electronul emis poate fi conceput 9i ca
o undd de materie emisi clenucleul atomic. L) asemenea
uncld poate duce la fenomene de interferentd. Sd mai
presupunem cb pirlile unclei, care initial sunt emise cle
nucleul atomic in clireclii opuse,sunt puse sd interfereze,
cu ajutorul unei aparaturi specialconcepute,si ca urmare
apare apoi o interferenlddishuttiva intr-o anumitd directie.
Acest lucru ar insemrra c.l putem prevedea cu certitucline
cd in cele clin urmd electronul nu va fi emis in aceadirec-
tie. Dacd insd am fi cunoscut noi elcmente cleterminante
din caresi rezulte cd electronul esteemis irritial de nucleul
atomic intr-o directie datd, atunci fenomernulcieinterfe-
renld nu s-ar putea produce. Interferenla distructivd nu
ar putea apdrea, iar concluzia pe care am tras-o mai
clevremenu ar mai putea fi apdratd.Faptic insi, destruc-
tia va putea fi observatdexperimental.Natura ne lmpdr-
tdsegtein felul acestacd elementeledeterminante atAtde
disputate nu existd, iar cunoagtereanoastrd este deja
completi fdrd r-roielemente determinante."
760
,,Dar e inspdimAnidlor", sPuse Grete Hetmann.,,Pe
cle o parte spuneli cd cunoagtereanoastrb despre atomul
cleradiu B este incompletd, Pentru cd nu gtim cAnd si in
ce directie va fi emis un electron, iar pe de altd parte
spuneli ci e completd, pentru cd dacd ar mai exista alte
elemente determinante am intra in contradictie cu anumite
experimente. Dar cunoagterea noastrd nu poate fi in
acelasi timp completd si incompletd. Este pur 9i simplu
un nonsens."
Acum Carl Frieclrichincepu sd analizezemai in detaliu
premiselefilozofiei kantiene gi spuse:,,Contradicliaapa-
rentd pro'u'inein acestcaz din fapiul cd in cele ce spunem
ne comportdm ca si cum am putea vorbi despre un atom
c1eradiu Il <in sine>.Acest lucru insd nu este de la sine
inJelessi de fapt nici nu e corect. Deja la Kant conceptul
cle "Ding an sich', este problematic. Kant gtie cd despre
,,lucrul in sine> nu se poate sPunenimic; nu ne sunt date
clecAtobiecteleperceptiei.Dar Kant presupune cd aceste
obiecteale perceptiei pot fi conectatesau orclonatedupb
rnodelul unui ..lucru in siner. Asa cd in fond Kant presu-
pune ca datd aceastructurd a experienfei cu care ne-am
obignuit in viala de toate zilele si care constituie intr-o
formd precis.i baza fizicli clasice. ln aceast.l conceplie,
lumea constd din obiecte in spaliu care se schimbd in
timp, clin procesecareau loc succesivconform unei reguli.
Dar in fizica atomicd am inv5lat cd perceptiilenu mai pot
fi conectatesau ordonate dupd modelul ,.lucrului in sinet,.
l)e aceeanici nu existd un atom de radiu lJ <in siner'."
Grete Hermann il intrerupse: ,,Modul in care folosifi
cxpresia<I)ing an sich>mi se pare cd nu corespunde exact
soiritului filozofiei lui Kant. Trebuie sd faceti diferenta
ciar intre ,.lucrul itr sine> 9i un obiect fizic. Dupd Kant,
.,lucrul in sine" nu apare in perceplie, nici rndcar indi-
rect. Acest concept nu are altd funclie in gtiinlele natu-
rii si in toatd filozofia teoreticddecAt de a desemntr rcel
lucru despre care nu putem sti nimic, pentru cd toatd
761
 cunoastereanoastrd sebazeazl pe experientd, iar expe
rienta inseamnd tocmai tr cunoastelucrurile asa cunl t-lt
apar ele. Nici cunclasterea a priori nu serreferdla ,.lucruri,
cum ar putea fi in sine>,chci functia ei propriu-zisd estc
aceeade a faceposibild experienfa.Daci vorbili in sensui
fizicii clasicedespre un atom cleradiu [3<in sine>,atutrci
vi referifi mai clegrabi la ceeace Kant numeste obiect
Obiectelesunt pdrti ale lumii a9acum n€rapare ea: tnes(,
si scaune,stelesi atomi."
,,Dar dach nici nu le vedem, ca in cazul atomilor dc
exemplu?"
,,Da,chiar 9i afunci, pentru cd le deducem din aparentr'.
Lumea aparer-rteloreste o terxturi interconectati si este
oricum imposibil, chiar si in perceptia c-lezi cu zi, sd facern
clisiincfia netd intre ccca ce l,eclemnemijlocit 9i ceea cc
doar deducern.De pilda, acum vedeti acestscaun,insir
partea lui clin spate nu o vecleli in acestmoment, dar o
presupune! cu aceeasisigurantd ca 9i partea lui ditr fati,
pe care o vecleti.Chiar asta insearnrrdcd stiintele rraturii
sunt obiecti."e;sunt obiective, pentru cd vorbesc clespre
obiecte si nu despre percerptii."
,,Dar clin atom nu vedem nici partea din fatd, nicr
partea din spate.De ce sa aibd aceleasiinsr-rsirica scaunele
si mesele?"
,,Pentrucd esteun obiect.Fdrd obiectenu existdstiinti:r
a naturii obiectivd.Iar ce sunt obiecteleeste determinat
cle categoriilesubstatrtd,cauzalitateetc. l)acd renuntati
la folosireariguroasd a acestorcategorii,atunci renuntati
la insdgi posibilitatea experienlei."
Dar Carl Frieclrich nu voia si renunte. ,,irr rn..carricu
cuantici estevorba cle urr nou mod cle a obiectiva exper-
rienla, despre careKarrt nu se putea inci pronunta. Fiecirc
percepfie se referd la o situatie observafionaldcare lrelruie
specificatd,dacd vrem ca percep!iasd clevindexperietrti
I{ezultatul perceptiilor rru mai poate fi obiectivat in acer-
Iagi mod in care era posibil in fizica clasici. Dactl a fost
162
t'fectuatun experiment din care poate fi cor-rchis c.i acum
si aici se afl.i un atorn de radiu 13,atunci cunoasterea
obtinuti estecomplertiin aceasti sihratie obsen'alionald.
l'entru o altd situatie obsen'afionali insd, care permite
lrrrnioard afirmatii clelspreun electron emis, nu mai este
t'omplet5.Dacddoui situalii observafionalese afld intr-un
luport pe care Bohr l-a numit complementar, atunci o
t rrnoagterecompletd pentru una clin situaliile obsen,a-
tionaleinseamndo cunoagtereincclmpletdpentm cealaltd."
,,$i cu astavreli s.l distrugeti intreaga analizi a lui Karrt
,lespreperceplie?"
,,Nrr,acestIucru nu e cu putintd, dupa parereamea.
Kant a obsen,at cu foarte mare atentie cum se ajunge la
cxperienldin mod real, iar eu cred c.i analiza lui e irr linii
rnari corectd.Dar atunci c6ncl Kant numeste formele cle
Perceptie<spatiu>si <timpi' si categoriade ,,cauzalitate>
ca fiind ,.apriorice,)experienl€ri,el se expune pericolului
tlc a le considera absolute 9i de a pretinde c,i ele trebuie
si apari in aceeagiform.i gi cu acelasicontinut in oricare
tcoriea fizicii percepliilor.irrsalucrurile nu stau asa,dupd
cum se dovcclcste prin teoria relativit.ifii si mecanica
cuantic5.Cu toate acestea,Kant are intr-un anumit sens
Perfecti dreptate: experimentele pe care le intreprinde
l'izicianulhebuie mai int6i clescrisein limbajul fizicii clasice,
Pcntru cd erltminterinici nu ar fi posibil sd comunice altui
lizician ce a mdsurat. Si de-abia in acest fel celdlalt este
;rclusin situalia de a putea controla rezultatele experi-
rnentelor.<Apriorismul> lui Kant nu este defel inldturat
irr fizica modernd, ci esteintr-un anume sensrelativizat.
(ionceptelefizicii clasice,conceptelede
"spafiu>,,,<timp>,,
,.cauzalitate>, sunt anterioareteoriei relativitdtii si meca-
nicii cuanticein sensulcd ele trebuie folositela descrierea
t'xperimentelorsau - ca sd md exprim mai prudent -
irr sensul cd ele chiar sunt folosite. Dar continutul lor se
rnodificain acesteteorii noi."
163
 ,,Cu toate acesteanlr aln obtinut inc.i un raspuns l'r
intrebareamea ini!ala", sPuseCrete Hermantr. ,,Sianum(',
voiam si gtiu cle ce in acele imprejurdri itr care inc.l ntr
am gdsit cauzeiecaresd ne permiti calculareaprealabil'r
a unui eveniment,curn ar fi clepildd emisia unui electrotr,
nu putem ciuta in continuare acelecarrze.Dumneavoas
trd nu r,'retisd interziceti aceastdciutare, dar spuneli cir
ea nu poate conduce la nimic, cleoarecenu mai pot existil
elemente d etermitranteperrtru evenitnentul sfucliat, intru
cAttocrnaitrec'leterminarea, carepoate fi formulatd preci'
permite si se facii anumite prediclii intr-r-rrr
matematic,
alt aranjamentexperimental. acestfapt esteverifical
lar
experirre:trtal.Daci vorbim in acest fel, atunci nedeter
minarc:aapareca o realitatefizic,l.Ea capdtdun caractet
obiecti'r,,in timp ce de obicc:inecleterminareaeste inter-
pretatd ca lipsb dt: cunoagtertrsi deci ca cevapur subiectir'."
in acestpunct atn inter"'enit clin nou in disculie, sptr
nAncl:,,Cu aceastaafi clelscris extrcttrds.ituracaracteristica
a mecanicii cuantice clerastizi. L)itc.lvrem ca din eveni'
mentele atomicesti tragem ctxrcluzii asuPraulror legititi,
atunci se remarc.i faptul ci nu mai putem conecta itr
legitdti evenimente din tirnprsi spatiu, ci - pentru a folosi
o expresiemai pm<letrti - sitrratii t.leobsen'atie.Numai
pentru acesteaoblinem legititi empirice. Sirnbolurile
rnatexrartice cu care tlescriein asemelleasifualii de obser-
valie reprezinti mai degrabi posibilul c1ec6tfactualul.
Am putea spune cd reprezitrti ceva intermecliar intre
posibil si factual, care poaterfi numit obiectiv in cel mai
bun caz in acelasisensca temperatura in teoria staiistica
a cdldurii. Aceasthcuttoastetedeterminatd a posibilului
permiterunele previziuni sigure si precise,dar de regulh
permite numai oblirrerea unor concluzii privind pro-
babilitaflle unor evenimente viitoare. Kant nu putea
prevedea cd ir-rdomenii ale cunoasterii care sunt foarte
indepdrtate de experientade zi cu zi nu mai poate fi con-
stmitd o ordonarea perceptiilordupd modelul "lucrului
164
in sine> sau, dacd r,'re!i,al obiectului, si cd deci - pentru
.r exprima siiualia intr-utr mod simplu - atomii nu sunt
Iucruri sau obiecte."
,,Dar attrnci ce sunt?"
,,Pentru asta nu poaie exista o expresie lingvisticii,
l'iindcdlimbajul nostru s-a ndscut 9i a crescut din expe-
rienlelenoastre de zi cu zi, iar atomii nu sunt lucruri ale
cxperienleide zi cu zi.Dar, clacdacceptalio perifrazd,
;rtunciputem spune cd atomii sunt pdrli ale unor sitrratii
tlc obsen'alie, pdrli care au o mal'e valoare explicativi
lrcntru o analizd fiztcd a fenomenelor."
Carl Frieclrichinten'eni: ,,Daci tot vorbim despredifi-
t'ultdlile exprimdrii lingvistice, atunci poate ch cea mai
irnportantd leclie pe care o primim de la fizica moderni
t'steaceeac.i toate conceptelecu ajutorul cdrora tlescriem
t'xperienleau numai un domeniu limitat cleaplicare.Perr-
lru toate conceptelecle tipul: ,.lucru', "obiect al percep-
d e ti mpr>,,.si ere>
mu ltaneitate>,,<intincl
I iei>,,,11cv11ent
putem gdsi situatii experimentale in care ajun-
;.a.m.d.
gem la dificultdtj cu acesteconcepte.Ceeace nu inseamni
<'i acesteconcepte ntt sunt in acelagitimp si premisele
oricdrei experiente,dar inseamnd ci estevorba de o premisd
caretrebuie analizatd critic in fiecaresitua!ie, 9i din care
irsadarnu pot fi deduse cerinfe absolute."
Crete Ilermann era probabii foarte nemullumitd de
.rccastdfurnurb a discutiei troetstre.Ea sperasecd poate
t ombate afirmatiile fizicienilor atomigti cu toatd rigoarea
rrr-reltelor filozofiei kantiene sau, climpotrivd, sd clemon-
streze cd intr-un anume ioc Kar"rttrebuie sd fi facut o
gresealddecisivd. Acum situafia era insd incertd, ca un
Irrcru lipsit cle culoare care nu satisfdceadorinla ei cie
t laritate.Asa incAt ea intrebd in contitruare:,,Nu inseamnd
oare aceast.irelativizare a ,.apriorismului" kantian, ba
t'lriar a limbajului, pur si simplu un fel de resemnarede
tipul <vdd cd nu putem cunoagtenimicr? Dupd p.irerea
165
 clumneavoastrdnu existi un fundamerrt solid al cunoas tcreastiinlificd sau filozofic.i prin afirmatia <Fiecaretimp
terii pe care sd ne putem agezaferm?" isi are propriul lui adevdr'. Trebuiesd avem insd ir-rvedere
Carl Friedrich rdspunse acum cu mult curaj ci tocnr.l t'ii oclatticu dezvoltarea istoricd se schimbd 9i structura
dezvoltareastiinlelor naturii inc-lrepttiteste o viziune cer,,, gandirii umalle. Progresulstiintei nu iirseamndnumai cd
mai optimistd: tlevin cunoscute si intelese fapte noi, ci 9i cd invilim
,,CAndspunem clespreKant cd a analizat in mod coreri nlereu clin nou ce poate insemna ,,a inteleger."
cu al sdu <a priori, situafia curroasteriiclin vremea lur, Cu acestrdspuns,care venea parlial de la Bohr, tri s-a
insd afirmdm in acelasitimp ca in fizica atomicd cleasteizr pirut ca Grete Hermann era intr-un fel mullumitd, iar noi
ne-am afla in fata unei situatii noi a cunoasteriie carrr irveam sentimentul cd am infeles mai bine relatia dintre
totuna cu a spune c.i legile pArghiilor ale lui Arhimecit l'ilozofiakantiani si stiintelemoderne ale naturii.
contineau formularea corect.ia regulilor practice impor
tante pentru tehnica din vremea lui, dar cd acestelegi nrr
mai sunt suficientepentru tehnica cleast.izi,de exemplr,
pentru tehnica electronilor. Legile pArghiilor formulalt,
de Arhimede corrtin cunoagtereaclevirati, nu nllmiir
pdreri neprecizate.Ele sunt valabile in toate timprrriL
c6nd ervorba clepArghii si dach pe o plarreti a urlui sisterrr
stelarirrciepdrtatexistapArghii,atunci afirlnafiile lui Arhr
mede trebuies.i rirrr6nd si acolovalabile.Parteaa clou,r
a afirmatiei- si anume faptul c6,prirr lirgirca cunoasterir
lo1 oamenii au inaintat in domerrii ale terhniciiin cart,
conceptul de pArghiernu mai este suficient - rru reprc
zintd asaclarnici o relativizare,nici o istoricizarea le{ilor
pArghiilor;ci inseamni cloarci, in procesul de cjezvoltart'
istoricd,legile pArghiilor devin o parte a unui sistcm rn;ri
ctrprinzitor al tehnicii si ci astfel nu 1ernai rervinenrlrri
central pe care il aveau la inceput. in mod asemdnitor,
cred ci analiza kantianh a cunoasteriicontine cunoasterc
adevdratd,nu numai pireri neprecizate,si ch rhmAtrt,
corecti peste tot acolo unde fiinte vii capabile de reflec,
lie vor intra in relafiecu mediul inconjurdtor intr-un morl
pe care din punctul nostru uman de vedere l-am numit
(experienld,r.Dar gi
"apriorismul> lui Kant poate t'i clis-
locat din pozilia lui centraldgi poate deveni parte dintr-cr
analizd mult mai cuprir-rzdtclare a procesului cunoasterii.
In acestloc ar fi fdrd indoiali fals si vrem sAslibim cunoas-

166
 11
DISCUTII DESPRELIMBAJ
(1e33)
,,Timpurile de aur ale fizicii atomice" se apropiar,rcu rapi-
ditate de sfArsit.ln Germania sporeanelinisteapoliticd.
Grupdri radicale de llreapta ;i ie st6nga de*orlst.u,., 1-,"
slrdzi, duceau lupte armate in cartierelemdrginase 9i ser
combdteau agitatoric in reuniuni publice. Nelinistea si
odatd cu ea frica se rdsp6ndeau insiclios si in viala uni-
versitard si in seclintelefacultdtii. O bund bucatd de r.'reme
am incercatsd ignor pericolul si migcdrile de strac'li.Dar
realitateaestep6nd la urmd mai putemicd decit dorintele
noastre,iar de data aceastaea ajunsein constientul meu
sub forma unui vis. intr-o dumirrica dimineatd, Carl Friecl-
rich gi cu mine doream sd pornim foarte devreme intr-o
plimbare cu bicicletele si de aceeaimi pusesem ceasul
desteptdtorsd sune la ora cinci. Dar inainte de a md trezi
imi apdru in semiintuneric o imagine ciudatS: ca gi in
primdvara anului 1919,mergeampe strada Luclwig la ora
rdsdritului.Stradaera cuprinsd de o lumind rogiatic.ice
deveneatot mai intensd si mai inspdimAnt.itoare,pdrAnd
mai degrabdfoc decAtsoarelecliminetii.Mulfimi de oameni
cu steaguri rosii si cu steaguri negre-albe-rosiise revdr-
sau de la Siegestorspre fAntAnilede la Universitate,agi-
talia si vacarmul umpleau 'u'dzduhul. Deodatd, foarte
aproape de mine, incepu sd !icdne un pistol-mitralieri.
Am incercat sd mA feresc cu un salt - si m-am trezit.
Jdcdnitul pistolului-mitralierd fusesepur 9i simplu sune-
tul ceasului desteptitor, iar lumina rosiaticd era pur si
simplu lumina zorilor pe perdeleledormitorului meu.
168
Dar din acel moment am stiut ci lucrurile vor lua clin nou
o turnurd grava.
Catastrofei din ianuarie 1933 ii urmd pentru rrltima
oard o perioacldfericitd de vacantdcu vechii prieteni, care
a fost ca un frumos, dar dureros rdmas-bun de la ,,tim-
purile cle aur".
hr munlii din apropierea satului Bayrischzell,intr-o
poiand abruptd pe versantul suclic al masivului Marele
'lraithen, aveam ia dispozifie o caban.i.Fuseserecon-
struitd de niste prieteni din miscareac1etineret, dup.i ce
fusesedistrusi pe jumatate de o avalan96.Tatil unui
camarad,neg;ustorclelemn, donaseletnne gi unelte, !.ira-
rrul care era proprietarul cabaneitransportasein timpul
verii materialul c1econstrucliesus it'tpoianS,iar prietenii
mei lucraserdde-a lungul mai multor sdpdmini toamna
9i refdcuseri acoperigul, reparaserd obloanele 9i ame-
najaseri un dormitor in interior. l)utcam folosi pe tim-
pul iemii cabana,iar in 1933,cleI)aste,i-am invitat acolo
pentru o vacanfi cle schi pe Niels impreund cu fiul sau
Christian, pe Felix tlloch 9i pe Carl Frieclrich. Niels,
Christian si Felix voiau s.i vind dirrspre Salzburg, uncle
Niels avea nigte treburi, sd treacdgranita spre Oberaudorf
si sd urce pe munte cle acolo. Carl Frieclrich si cu mine
am venit cu cloud zile mai devteme la caband pentru a
o aranja 9i a aduce proviziile. Cu cAteva sdpthmdni in
rurmi, pe vreme frumoasd, fuseserdduse mai multe ldzi
cu alimente la casa lJriinnstein.iar de trcolotrebuia si le
transportim in rucsacurip6na la caband,ceeace insernna
undrum de aproapecl o16.
In aceastdfazd de inceput a expeclifieinoastres-au ivit
cAtevagreutdti. in prima noapte petrecuti cu Carl Friedrich
in caban.l a nins si a viscolit fdrd intrerupere. A cloua zi
cle climir-realiarn sdpat cu [Jreu r]I-lclrum in zapada, la
intrare. Iar cAnd, spre amitrzh,an incercatcu mare efort
si ne croim drum prin zipac'laproaspatbde aproapeun
rnetru pdnd la casa Brtinnstein, viscolul continua 9i am
irrceput sd ludm in serios pericolul unei avalatrge.De la
169
 casa lJnillnstein i-am telefontrtlui Niels la Salzburg
conform irrtelegerii;i-am clescrissituatia si i-.rrrrp.,r,.,i,
sai-lastept a clouazi impreuna cu Carl Friedrich largarii
L)trerauclorf.[-a inceput, Niels a spus cd e ir"rutil ci el.
-si
impreunir cu Christian si Ferlix,r,a lua un taxi in gara C)be-
raurlorf si vtr merge cu ttixiul la ctrsa{3riirrnstein.A trebuil
sti-lconving ch e o variantticompletnerealistd;i a r6ma:,
sil lre intilnim la Oberauc-lctrf.In noapteaurmdtoarea nins
la f'eldc mult, asair-rcatrle rlimrrreaticabanaera aproap(,
ingropatdsub zapacla.Nu se mai putea vecleanimic din
urmele ltisatede noi crr o zi irrainte.L)ar cerul s-a inse-
ninat, a\/eat'nvizibilitate bund, itrr locurile cu pericol cle
avalans.iputeau fi evitate.Carl Friedrich si cu mine anr
fricut asaclar,pe rAnd, o noui pArtie p6nd la casa llnin-
rrsteinsi cleacolo am reusit,cobor.lnclpe schiuri, si farcern
fari probleme rr p.lrtie piirrala Oberauclorf.Voiam ca la
intoarcere si folosim clrumul astfel b6tut impreuni crr
oaspetiinostri. Daca cerrulr.im6neasenin si vremea linis-
tita, clrumul ar ii trebrritsi rim6ni vizibil cel putin p6ni-r
ciupir-mas5.
[.a prAnz, la ora stabilitd,pe peronul gdrii clirrL)berar,r-
clorf,nici urmd eleNiels, C}rristiansau Felix. Din tren au
fost itrsi coborite o mlrltime de bagajer: schiuri, nrcsacuri,
hanorace, care ariti'ru ca si cum ar fi fost echiparnentul
ir-n,itatilorno-stri.De la seful cle gari am aflit c; per-
soanerlecdrora le apartineatr bagajele coborasertiiritr-tr
gari si bea o cafeasi piercluserdtrenul, asa cd 1lu \ror
prrtea ajunge in Olreraudorf clecit cu trcnul urrnito4 )a
rrrapatnr clul-ra-anriaza. Mi-am clatseamacu ingrijorare
ci lrom avea de urcat cea mai marerparte a traseului,
si asa ingreunat clirr canza nirrsorii,pe intuneric. Carl
Irrieclrichsi cu mine ne-am apucat, in timpul pe care
il aveam la ciispozitie,sd triem bagajeleiosite cle la
(,-openhagasi sd scoatent c€rera itrutil: trebuia si ne
economisim fortele la urcu-s.La ora ptttru Fixau sosit oas-
petii nostri. I-am explicat lui Niel-sca clrumul pAna la
cabarrdva fi o aventuri. Ninsese at6t de mrrlt, incit
770
urcusul ar fi fost probabil imposibil daci nu am fi trasat,
Carl trrieclt'ichsi cu ntine, un drurn batut prin zapacla,
la cobor6re.
,,Eciuclat",rtispunseN-ielsdtrpd ce statuseo clipa pe
gAnduri, ,,am crezut intotdeauna c.l ull tnunte e ce\/acare
se incepe de jos."
Aceastd observatie ct)ndusc apoi la alte cortrent;rrii'
Ne-am amintit cd in America, r'izitand N4areleCaniotr,
,,urcaiun nlunte negativ". Acolo se poate ljungc cu vagL)-
nul de clormit la rnar6;ineaunei intincleripustii, la alti-
tudinea de 2 000 m deasupraraului Ciolcllaclo, se potrte:
cobori pAn.i la albitr rAului, itrsai
apoi trebuie urcati cei
2 0U0m inapoi p6na la tren. Numai ci a9acevase numegte
,,canion", si nu ,,ntulrte". I)r'imeleciouaiore am inaintat
bine, tot ciiscutincl clesprreasemettealucruri. Dar trebttia
sd iau in calcul cd un urcug carein timpulverii clura clclttii
sau trei ore putea clrtra,in acestecclndilii, chiar 9i gasc
sau sapte ore. C.lnc1s-a intuuecat complet am ajrtns ilr
parteacea mai clificilda drumului. Llu mergeamin fata,
urma Niels, la mijloc era Carl Frieclrich,care lumina clru-
mul cu utr felinar, iar in spatele lui Christian si Felix.
Urma fusesesbpatdaclAncin zipac-l5si cleatceea era ugor
de gisit. Vintul reusise s-o stearg.iuutnai iir locurile
deschise.Mi nelinisteafaprtulci zapaclaatit cie inalti
rdmdseseaf.lnati. A trebuit si incetinim ritr-nulurcttsrtlrti
pentru ca Niels obosiseun pic. tira deja aproaPeora zece
searasi birruiam ca mai a\/eamde mers inci o iumitate
de ori sau o clrdpan.l la casa LJriinlrstein.
Tocmai trecuserim de un povirnis l'oarte abnrpt si
atunci s-a intdmplat ceva foarte ciuclat.Avt:am sellzatia
cd ilrotam. Nu mai puteam sd-mi coorclonezbilre mi9-
cdrile si deoclatdam fost presat clin toate pirtile atAt dc
tare,incAt pentru un mometrt nu mai puteam re-spira.Din
fericire,capul imi rdmdsesede asuprtlma.selttrclez.ipacla
carese adunau si in c.ltevasecuncleam reugits.i-mi eli-
berez si bratele. M-am itrtors. Iira iutuneric bezni sr nici
unul clintreprietenii rnei tru se veclea.Am strigat,,Niels",
177
 dar nu am primit nici un rdspuns.Eram speriatde moarte,
pentru cb am presupus cd si ceilalti au fost ingropati cler
avalangi. Abia cind am reugit,cu ult efort extrem, sb-mi
eliberez si schiurile de sub zdpadd, am vizut o luminir
sus, am strigat foar"tetare 9i mi-a rdspuns Carl Friedrich.
Atunci mi-am dat seamacd fusesemtAr.ltde avalansdfara
sd fi obsen,at. Dar clin fericire toli ceilalti rdmdseseril
cleasupraavalansei.1lvumi-a fost greu sd ajung pAnd la
Iumina felinarului 9i ne-am continuat drumul cu extrem
de mare pruclentd.I)e la ora 11noapteaam ajunsin sf6rgit
la casa lJninnstein si am hotdr6t sd nu mai riscdm sd ne
continudm drumul pAnd la caband.Am innoptat acolcr
si am ajuns abia a cloua zr la caband,dupd un drum
prin ndmeti de un alb strdlucitor si sub un cer de un
albastru pur.
Resimteam inc.l efortul urcugului si spaima de ava-
langd, a-saincAt in acea zi n-am mai pornit intr-o noud
clrumetie.Stdteamintinsi la soarepe aioperisul proaspit
curdtatde zipadd al cabaneisi discutamdespreultimele
evenimente petrecute in stiinta noastrd. Niels aduseseo
fotografie fdcutd intr-o cameri cu ceafi, in California, care
cleveniindatd centrul intercsului general.Era vorba despre
o problemi deschis.icu cdtiva ani in urmd clePaul L)irac
in lucr.irile lui cie-spre
teoria relativisti a electronului. in
acea-stdteorie, care fusesebine verificatd experirnental,
clin consiclerentematematice trebuia trasd concluzia ci,
pe lAngd electrclr-riiincarcatinegatiri trebuia sd mai existe
un al cloileafel de particule, inchrcatepozitiv. La inceput,
Dirac incercasesi identitice particulele ipotetice cu pro-
tonul, adic.icu nucleul atomic al hidrogenului. Noi, ceilalti
fizicierri, nu fuseserbminsi de acoti, intrucat se putea
demonstra aproape cu certitucline cd masa acest.-rr pur-
ticule incdrcatepozitiv trebuia sd fie la fel de mare ca masa
e'lectronilor,pe cAnd protonii sunt aproape de cloud mii
cle ori mai grei decAt electronii. Mai mult, acesteparti-
cule ipoteticetrebuiau s.i se comporte cu totul altfel decat
materia obisnuitd, si anume Ia ciocnirea cu un electron
172
obisnuit particula ipoteticd trebuia sd se transformeimpre-
rrnd cu electronul in radialie. De aceeanumim astdzi
ilsemeneaparticule,,antimaterie".
Asadar, Niels ne ardta acum o imagine dintr-o camerd
cu cea!5, clin care pdrea sd rezulte existenfa unei ,,anti-
particule".Se vedea o urmd de pic.ituri de apd, careera
evident generatd cle o particuli venind dinspre partea
superioard. Particula traversaseapoi ct placd de plumb
si ldsase din nou o urmd pe partea cealaltd a pldcii.
Camera cu ceaihse aflarseintr-un c6mp magnetic intens,
,rsaincit urmelc crau curbatcditr cauzafortei m;rgtre'tice.
l)ensitateapiciturilor cle apd corespundeaexact celei
irgteptatepentru electroni. Din orientarea curburii insd
trebuia trasd concluzta cd era vorba cleo sarcindelectrica
pozitiv.i, clacdparticula venea intr-adevdr dinspre partea
superioarS.Aceastti din urmd presuPunere se intemeia
pe faptul c.i in partea superioari a pldcii curbura era mai
rnicddecAtin partea inferioari, ceeace insemna cd parti-
cula pierdrtsedin vitezd la traversareapldcii de plumb.
Nc-am tot intrebat clacdacestlant clecleducliiera absolut
obligatoriu.Ne era clar fufuror cd era vorba de un rezultat
cu implicatii majclre.Dupd ce discutia noastrd s-a con-
centrat o vreme asupra posibilelor erori experimentale,
l-am intrebat pe Niels:
,,Nu e ciudat cd irr toatd discutia asta nu vorbim nici-
odat.i despre ieoria cuanticti?Ne comportim ca si cum
particula incdrcatd electric ar fi ceva asemdndtor cu o
pricdturdde ulei incdrcatd electric sau cu bobitele din
rniduvd de soc clin vechile aparate.Folosim fird nici o
relinereconceptelefizicii clasice,de parcd nu am fi auztt
rriciodatdcle limitele acestorconceptesau de relaliile de
rredeterminare.Oare in felul acestanu aPar greseli?"
,,Nu, absoiut sigur cd nu", rdspunseNiels. ,,Faceparte
tocmai din esenlaunui experiment faptul cd putem descrie
c€rea ce observdm cu ajutorul conceptelordin fizica clasicd.
liiregte,in aceastaconst.i9i paradoxul mecaniciicuantice.
I'c de o parte formuldm lesi diferite cle cele ale fizicii
173
clasice,perclealta folosim firi erzitare,atunci cAnclmasrr-
rhm sau fotografiem,concepteleclasice.lar acestlucru
trebuie st'i-lfacem fiinclci sunternsiliti sh folosim lirnbajul
pentru a irnp.irtisi altor oameni rezultatele experimen-
tekrr noastre.Un aparatde mtlsuri esteasaclarun aparat
clenisurti doar claciidin rezultatulm.isurdtoriise poate
trage cu ajutonrl lui o conclrrzieunivoc.i .rsuprtrfenorne'-
nului obsen,at,deci claci poate ii presupus.io conexiune
cauzali stricti. Cincl observim un fenomen atornic sun-
tem siliti sd tragem o linie cledemarcatreintre fenornen
si obsen'ator sau apartrtullui. Pozitia acesteilir-riicledemar-
ca!reeste desigur arbitrari, clarin partea obsen,atorului
trerbuiestl folosim limbajul fizicii clasice,pentru ci nu
arvemalt limbaj in carene-am putea exprima rezultateler.
Acnnr stim insi c.i in acestlimbaj conceptelesrurtinerxacte,
ci au numiii un domeniu limitat de aplicabilitate,clar
suntem derpendenticleacestlin"Lbaj si, in ultimi instanta,
putem tobusiintelegecu ajutorul lui t-enomenul,cel putin
inclirect."
Felix interveni: ,,Nu ne-am putea irrchipur ca, irr
momcntul cAnd r.om intelege mai binerteoria cuantic.i,
vom putea renunfa la conceptele clasice si vclm putea
vorbi mai usor clesprefenomcrreleatomiceintr-un limbaj
notr creat?"
Niels r.lspunse:,,Nu astae problema noastri. Stiitrlcler
naturii se intemeiazi pe faptul ca obsen,dm fenomene,
iar rezultatelele impartdsim altora,pentm ca acestiasi
le poatd controla.Abia cAnclciclermc-leacord asupraa ceea
ce s-a int6rnplat in mocl obiectiv sau asupra a ceeace se
int6mpld mereu intr-un mod regulat,avem o baza pentru
a intelege. lar acestintreg proces al clbservatieisi comu-
rric.irii se petrece practic cu ajutorul conceptelor fizicii
clasice.Cameracu cea!.icstc un aparat clemdsurd,ceea
ce inseamna cd din aceasti fotografie putem trage con-
cluzia clari c.i o particulS incircatd pozitiv, care in rest
are proprietatileelectronului,a strabatutcameracu ceat5.
Pentrtr asta trebuit: si putem avea incredere cd aparatul
774
,lc mdsurd a fost constntit cc)rect,ca a ftlstbine frxat pre
rrrasd, ci 9i aparatul fotografica fost attit clebine hxat itrc.lt
sii nu apari clevieriin ttmpul fotograiicrii,ci lentiia a fost
rcglatd corespunzdtoretr:.,aclici trebuie sa iirn siguri cti
,rrrfost inc-leplinite tclateaceleconciitiicarertrebuie satis-
lilcuteConfonrrfizicii clasicepentru o misuratoarC(lelnll.i
,lc incredere.I)intre premiselecleLraziiale Stiinteitroastte
lirceparte si faptui c.i vorbitn clesprre m.isurbtoriletroastre
irrtr-un limbaj care,itr trdsiturilerlui ersenliale, are aceeagi
slructuri cu limbalul iu carc vorbirn clespre experienfa
tlin viafa lroastri de zi ctr zi. Noi am al-latci acerst limbaj
esteun instrument irnperfect petrtru a lre orienta si pctr|t'rt
.r ne inlelege. Dar acestinstrtttnent este ilr acerltrsi timp
premisastiintei noastre."
in timp ce st.lteam la soare pe acoperisul cabanei si
tliscutamclesprefizicdsi tllozofie,Christjan iScuseo micti
plimbarecleexplorareitr poiana de lingii caban.i.A aclus
o rozi-a-vAnturilor pe jumatate clistrus.icle zapacla,pe
care probabil o construisertiprietenii mei la rtna clitr
;cderile lor anterioare,pctatepentru a inclica clirectiasi
irrtensitatearrAntului sau poate numai pentru cti trriitar
caraghios.Arn hotdrAt sii cotrstruim o ntlu.i rozd-a-viin-
trrrilor mai bund. Niels, Felix si cu mitre anr itrcercat
l'iecaresaicioplim cAteuna clin lemnele cle la btrcitarie'
irr timp ce Felix 9i cu mitre nc strdclui;rnrsi obfinell-Io
l'ormdaerodinarnici icleala,aclic.iun fel cle elice, Nicls
si-a redus construclia la clclui suprafele il-rr.rlrgiritlrept,
iu chip de aripi, pe carele-a cioplit clitrtr-osingura bucatir
rle lenrn in patru colturi. Ilezultatul linal arita ci cele
tloud elice ale noastre,conceputes.i fie forme icleale,erau
irtAtcleimperfect lucrate,incAt abia seinvArteau, in tin'r1-r
(c roata lui Niels era atAt de bine echilibratirsi cle atent
Itrcratdin toate detaliile,incAt am rgcunoscutirnecliatca
('ra cea mai buni si am insttrlat-o.lntr-acle'u'ar, se ilrvtir-
tea repecle,fdra clificultate,in bitaia vAntului' Desprecelc-
lirltedoui incercdri,Niels spr-rse numai: ,,|)a, dotntrii sunt
Ioarteambitiosr." Dar si el era fdra incloiali ambitios in
775
 privinla lucrului bine fdcut, iar astase potrivea de minunc
cu pozitia lui fata de fizica clasica.
Searajucam poker. ir cabanaaveam un patefon prost
si cAtevapldci si mai proaste cu glagdre,dar dorinta de a
ascultaasemeneamuzicd era minimd. Stilul in carejucam
poker la cabandse deosebeade cel obisnuit. Combinatia
de cirti pe carese baza licitatia era prezentatdcu glas tare
si ldudatd, asacd era r.orba aici si de o artd a persuasiunii
in incercareade a facecredibild in ochii celorlalti aceasti
combinatie de cdrti. Pentru Niels, era un mcltiv in plus
cle a filozofa asupra semnificatiei limbajului.
,,Esteclar cd aici folo-simlimbajul in cu totul alt mocl
clec6tirr stiintd", spuse el. ,,Nu poate fi vorba in acestcaz
clea reprezentarealitatea,ci de a o ascuncle.Cacealmaua
face parte, vrem nu \/r€rm,din regulile jocului. Dar cun-r
putem ascunderealitatea?Limbajul genereazi in mintea
celui careascultdimagini, reprezentiri,careinclrumd apoi
actiunile lui 9i clevin mai puternice dec6t presupunerile
la care ar fi ajuns prin rationamente lucic1e.Dar de cc
clepirrclereusita de a crea cu suficientd intensitate ase-
menea imagini in mintea ascultdtorului? Desigur, nu doar
de intensitateasonord cu carevorbim. Ar fi mult prea sim-
plist. Si nici c'loarcle ur fel de rutind, cum capdt.i,de pildd,
un agent de v6nzdri. I)entru cd nici unul dintre noi nu
are o asemenearutind si nu ne putem inchipui cd am
putea fi pdcdliti de ca. Poate ca iceasta capaiitate cle a
conr.intteclepindepur si simplu de cAt de intens suntem
noi insine in stare sd ne imagindm acea combinatie de
cdrti pe care vrem sd o sugerim celorlalti."
Aceastl idee isi gdsi mai tdrziu in cursul jocului o con-
firmare neagteptat5.Niels pretinse cu mare putere cle
convingere cd ar€rin m6nd cinci cdrfi de aceeasiculoare.
Se licitd foarte sus, iar partea adversd in cele din urmi
renuntd, dupd ce fuseseri intoarsepatru cdrfi. Niels c6stigi
o sumd importanta. Dupd terminareajocului, cAnd Niels
vru sd ne arateplin de mAndrie a cincealui carte de aceeasi
culoare,descoperiinspdimdntat c.i nu avusesecinci cirti
176
tle aceeagiculoare. Confunclaseun zece cle cup.i cu ult
zcceclecaro. Licitalia lui fuseseastfel clefapt o cacealma
t'uroti. Dupd acest succr's,mi-am amintit c-iediscutia
rroastrdclin timpul dlr-rmefieiprin Seeland9i cleputerrea
irnaginilorcaretleternini gAndireaoamenilorcle-alungul
sccolelor.
Pe intinclerile cle zapadd clin jurul cabaneinoastre
seara se ficea frig clestulderrepede.Nici grogul tare care
,rnima jocul de poker nu rcusecrsi combati prea multd
vreme frigul care se lisa in camera prost incilzitd. De
,rceeane bdgam repede in sacii trogtri de dorn'rit si ue
intincleampe salteleleclepaie. In linisteanoptii, gAnclurile
rrreleincepura s.i se ?nr'6rttiiarisi in jurul fotografiei clin
('ilmeri'lcu cea!d pe care ne-o arAtaseNiels la pranz, pe:
;rcoperi-sul cabanei.Putearfi acler'.iratci electroniipozitivi
prezigide Dirac existauin realitatesi, claci cla,cate eratt
r'orrsecintele?Cu cAt mti gdncleam mai intens la acest
Irrcru,cu atAt punea mai tiratricstipinire pe mitre acca
slare de excitatie ce se naste c.lnd suntem nevoili sd ne
le'u'izuimmoclnl clea gArrcliin puncte de importantd fun-
tlamental.l.Cu rrn atrin urmi lucrasemla probleme legate
t I c structura n ucleului atomic. Descoperireaneu tronttlui
tle c.itreChadrvick intririseicleeac.i nucleul trebuie si fie
('()mpusclin protoni 9i neutroni, tinuti laolaltd c1eforte
l)uternice,itrcdnecunoscute.Asta pirea perfectplauzibil.
('u mult mai problematicd era insd propuneretr ca in
nucleul atonlic, alcituit clin prcltoni 9i neutroni, s.i nrt
t.xiste9i electroni.Unii dintre prietenii mei mi criticaserd
Ioartedur pentru aceastdipotezd.I',ispuseserti:,,Sepoate
,,lrrarvedea ci la emisizrp radioactivb electronii pdrisesc
rrtrcleul."Dar eu imi lnchipuisem neutronul ca fiind com-
l)trsclin proton 9i electron,iar aceastdconstructienumitd
ncutron trebuia sd fie la fel de mare ca 9i protonr.rl,din
rrrotiveincd necunoscute.Iiorlele intense nou descoperite,
( ilre tineau la un loc nucleul atomic, pdreau empiric sd
rrrrse schimbe cAnd protonul era inlocuit cu tln tt€'tiLt,)tt.
liirrrefriaputca dcvrlrrrcredibila dac.t sc prcsuputtc.tca
177
ace a sti fr'lr liipr ov c t t ea cl i n s c i ti ti rl ' ' u lr.i t' rl c i l L u t.i ii rrtre eri r
tlecit ct.e-'ace a fost rlivizat, IJirratunci,ct'a fost ia inccprrt?
c lou ti p ,trt ic uic gr ele . LJ.rta c e o s t,tre p rc z e ri l .i t' ci i v c a tl uLi ., () lege ir naturii, nratematica,simertria? inceprrta fost
,,[.,a
r reaj u rrsu r i c ar e dt ic ' lea u.1 c g i n rl i i . l i i p t' i n rL rit' i rrc i nu cr' .r
sirnetria".r\sta suna ca filozofia ltri l)laton rlin Iiurnirrs,
.r*i simplu tle .rcceprt;ricii a:'etttcitea forte inten-scl'lr.il)Lrtea{ i
iar leclura mea pe acoperigulSeminaruluiteologicclela
ex i stu si ir r int er it c liun e i r L rro tL l l r-p r()tu tts i tu ttc utroti
Mtirrchendin vara anului 1919imi reverniin mernorie.
neutrtrrr. Iar apoi er a , - i etrc i rrtc l c s tl c .c e i i c ts tc r" l o u;il rrt' tr
l)trc.iparticula clin ftltoqrafia iitcrrtain carneracu cea!d
pire a u e n r pir ic I a l' ertllc n i .i ri , p ,i i t.r i .r rn i ' tj e ,,l rfc re n tt' cl ai .
t'ra cu trclevdrat pozitronul lui Dirac,atunci cu aceastase
dc interactiuncta clectrirl'i. ln plu:;, Ircutr'r)il|li (r\ {r(rLnif)iil.
tleschicle.rpoarta chtre un teritoriu nou, neinchipruit cle
at iit ci c rrr ult e as enr t lrri i ri c rl fl r()tr)i rrrl , i ri c i t n u IJJrc,i
vast,si s€)plrterauriejabtirrui,dcocarnciatl,'og, drumurile
r ez o rra b i l c a t nr ul s i" tiie s i n rp l rr, i a r c c l a l a l t c o r]1 pLl :i ,
pc caretrebrriainaintatin acestteritoriu.[n celedin urmi,
D a ci i i rr s a elec t r ot r r -tlp o z i ti r' (s a u , c tttn s p L u l r' n r .t-stail ,l r
tot g.i rrclinclu-m ;i I a aserneneap roblenre, trrn at.lormi t.
pozitrtrnul) prrezisc-leIJirac exi-sttiinlr-a',ler ar, atrrnri sittr
In clirnineataurmitoare c€rrulera la fel deralbastru ca
at ia sc moc lif ic a. l) c r r t r u c i i , i n i l c t.' s tc a z , l rt: p ri te i rrn i rn.r
irr ajrrn.N"er-arn prrs imcdiat schir-rrilcgi arn pornit prin
gina si prrotonr,tlca fiincl conrl]us, si anurrre clirrtr-trrtnelltl"L)r l
poiantr llirnmelmoos -sprenricul iac de l6ngd poiana
si un p o zi t r on, iilr in ac e s t c a z , s i rn e tri tr tl i n tre p l l o tor-rsi
Sceon,ierrde acolo inai rlcparteprintr-cl-sain valea singu-
neutron era clintr-oclatacornplet reslabilitii. i\'l;ri ave;r \ relll
raticai dincolo rle rnuntele ClrolSenTiaitlien si inanoi
sens afunci si spunen cii eicctronul sau ;rozitronul sc iiil.r ',le
spre cr.tlmeamutrtelui Lrecarese afla caban,lntlirstra.I'c
in nu cl e u i at om ic ? Nu p rrte a u fi g c r-rc ra tec l i n e n ergi e, ('reastacare duce de 1avArl'uinrunteiui snre cst am fclst
ascn r;i rrri t orc u pr ( ) c c s u l i n v c rs , c i n c l , c o n fo rrn te rlri ci l ui
t u totii, inttimpltitor,maltrlrii unrti f'cnornJrrrneteorologic
Dirlrc, un electnn si un pozitron sc lrirnsfornrii inrprcurr.'r
si optic ciudat. VAntul slab,bdtinrl clisprenorcl,impingea
in ra cl i a tie? Dar c lac it e n c rg i ;r s tr l ,ro l rte tra n :,l rrn ni i i rr
irr sus pc coanr.trnrrnteluiun nor srrlrlirec]eceraticarc,
pere ch i cl e elec t r oni : ; i p r.r7 i 1 1 e tri -:i i n v c r.s , 5 c n r,ri i .utr' ,r irjunginclla sauape carene aflam, era luminat intens de
it r g e n e ra l pi- r neint r eba re a c l i n c a tc p a rti c u l c c i rl ci i tr-ri tl i
:i()are;u rnbrelernoastrc puteau fi recnnosclrteclar pe nor
o c o n stru c t ic pr ec ur n n u c l e u l a to mi c ?
si rreclcanrurnbra caprrhrifiecirrria dintre rrcliinconjurati
I)i n i l at unc - i c r c z us e r.i rn c u to ti i i n re p rl c z c rrtareal ur
tlc o strilucire intensii,asemeneaunui inerllur-ninos.l.,viels,
D emo cri t c ar e poat e f r s i n te ti z a ti p ri rr a i i rma ti l : ,,l .i r
inceput a fost particula." Se prc-sul)uneacir nraterriaviziL',ilii l)ocareil bucura clin cale-afari fenomt:nul nerobisnuit,nc
povesti ci auzise clernrrltdespre el si aflasecd aceastd
er a a l ci trrit a c iin ent ilt i !i ma i mi c i s i , ti .rc i ,ic o n ' r i nrri i nr
Irrmini pe care o r.,eclcamsi noi acunl l'usesemocielul
mereu si cliviztinr, am ajungc in celc tlin ulrnr la celt' nriii
vcchiltlr pictori Lrentruaureola din jurul capetelor sfin-
rlici e trti t ili, pc c ar e D e mo c ri t l e n u m i s c ,,a to rn i" si pt,'
tilor. ,,Sipoate cti e semnificativfaptrrlch aceastdlumini
c are a cu n l le- at l num i ,,p .rrti c u l c re l e m e rrta rc " , tl e pi l ri i i
nu apar€rdccAt in furul umbrei caprrlui", aciiugi el,
, , pro to r-ri "s au, , elc c t r on i " . L )a r p ri i a tet,i to a ti \ a rc u ,r stu i rl tr
t'lipinrl n;or din ochi. Aceastdobsen'atieproduse desigur
z ofi e e ra gr es it a. I ' oat c c i n i c i n u c x i s ta u c e l c rn ai nti ci
rnarevoiosie si fr,rprilej pentru cliversereflectii autocritice.
phrti co n rponc t r t e c ar c r-l u rn .ri p trt i r c l i v i z a tc . I' o.ttc c,r
l)ar acur-ncloreamsa ne intoarcemrc'pecler la caban.isi am
m a te ri a p ut ea f i c liv iz at i rrl c reu s i rn e re u , c l a r i n c cl e cl i r' ,
organizatun concurspentru cobor6reade pe munter.Prin
urmd n i ci nu m ai es t ervc i rb a c l c tl i v i z a re , c i c i e tra rrsfor
stilul destul de arnbitiosde a schiapercareil aveam Felix
ma rca e n c r giei ir r m at e ri e , i a r p i i l i i l c n t-rs rrn i tn a i nri ci
si ctr nrirre, arn avut ghinionul cle a mai cleclansacr
178 17cl
a\ralalrsi clt:stul cle mare la trecereatpe un versant. L)ar
clin fe ri ci rc at n r iit nir s il e trs ttp ra a v a i a trs e i s i a n -ra jutrs cti
t ot i i , ch i ar t lac ; i la it t t et rv a l e tn a ri ti c ti mp , n e v i ti mati 1,,
cabarri. Ilra aclnn rarrtlrrl 1rr€u S.i preg.itcsc lrlilSfl tlt
pr i n z, i a r Nier ls ,c ar e e r.t p u ti rr o b o s i t, s e a g e z h c u mi tr,'
la brrcri ti r ie, in t im Lr r:e < :r:i l a l ti ,Ire l i x , C a rl F ri e cl ri ch s:
L'hri sti a ri, s e' int ir r s es r : ril ;t s o a re :p c a c o p e ri g . A m profi ta t
c1eoi-azit: pctrtrrl a l-ttntitrrta discutia Pe care cl inceprt
seri n r si ts ir t s ; r .
,,F,rp l i c ' at i; tLii , - ir r s p rea i ti e ttl a s fi rrti l o r e s te fd rd i l rtl tr
i; ili i ['i -rar t cir Lir r r uir s i s i d ri i tt s r,.ttrt tl i s p ru s s d a c c e pt c.i r'
r rr;i i .a ri tt par t t . " ac lev lira l i :i " , a tl l s l l l .l s e u .,,T o tu 9 i , l l u sl .l l l l
c lr ,.ci t p e r jr r nr at ut r r r r u l l r.tn ri t, p e rrtru c i o c l a tS , i ntr-l trl
s ch i n rb tl e s < , : r i: ; or. ui 1 l l ;-,trz i l i ri s t p rre az e l o s a l $ crl l i i cl t'
. Ii rs ttp l ra s e m a trtttc iperl trtl
la V i e rri r,i r r n s r r r iir r ir t ; t l [' -t" .' e]\'
r:;ipozil,ivistii se r,otttprortac;t :ri t--trirtfiecare cuv6r"rtar avc.i
1ur sri l l :i bir t e t let c r nr ir i .i l :;i a r" fi i l rtc rz i s s d -l fo l o sesti i rr
all se rrs. l- anr s c t " isat r t:tc i c i t t' x + l ttrp l u c i e s te fa r h dtl at
s i po a tc i nt eligibilil af irrn a ti .t r rri .,' ;tri a res p u n e c l e sprerttt
r)rn PC cart'il ottot'rlazi !i ill(ti'tpr-:]"ea in care acesta intr;:r
dc vi n e rn ai lur nit r oas ; i . I)r:s i g ttt; n l i -e l i m p e c l e cd foto-
r-n ctn rln r t ar it t i' c gi: it t ' .'t.)L l i i e trtrttitt l i l tte trs i ti fi i l trmi noasc
in c.i n e ri i. lJ ; ir r l- ant a l ri ra l i i rri ro tri rrtr i c l e l i i c i nunr;rt
sensl l L ) ( 'Cit 11, ' i, - irii r]i r r,tri ,i rrtl rl u i ,.l u n ri n o s ,r e ste cel
l' iz
iar : i( : l r:i.l r f i v a i a l ' rrl d o a r p ri n e xtensi t' .
prro y,ri rr, c c lalalt
N4i as putea int'friprr.riasariarcn si ttxperienta PC c.re tt)cm.li
an 1 p c)rn e nit - o a c r t nt r i l tu i t i n trtrtr l ' e l s a u a l tu l i a i nt' en-
t are a a n * : olei. "
,,I-rvitlentcii srttrt clispr-rssa accept si aceast.i expiicatie
s i su n te nr in nr ult t na i rn a re mi s ttri tl e a c e e a ;i pi rerel
ele cAti ti i n c hipr - r i" , r is p u trs e N i e l s . ,,I3 i rre i n l e l e sc ti l i mbl r
are acest caractcr si.rt'cific clc ambiguitate. Nu stim r-rici-
oclatti exact ce inseanrtri tttr cr-tr.'int,iar sensul a ceea c(-'
spunem depincle cle iegarr:a cuvitrtelor in propclzitie, de
contextul itr t-erretl prclprozitie este clrtttrtata, dc nelrum.i-
ratcle conditii culatcrale pe care trici nrt le putem enumera
in to i a i i tat e. lJ ac t i c it e s ti ]u c ra ri l c fi l o z o fu l u i a meri can
18{)
William James,rrei veeleaca a ciescristoate acesteAnlllrtl-
rtrt de exact.El ariitti cutl, la fiecarecu'''Alrtpc care il
,rrrzim,apare clesigurtrtr anutnit sens,deost'bitclc impor-
lirnt, al acestuicuvAnt in congtiir-rta 1l()astrd,clar pe lingii
,rcesta, in penumbra constiintei, devitr vizibilc si i:lutesc
si alte sensuri,care la rintlul lot se leagaclealte:ctnlcepte,
ilr efectelese propagb pirth itr aclAnculsubconstietrttrlr-ri'
Asa se intAmpli in lirnbair-rl obignuit si cu atat tnai tnrtlt
scintAmpli in limbajul poetilor.'ltrateaccsteasrltrtt'nlslrilc
irrtr-unanumit grad si pentru lirnbajulstiinlelol tiaturii"
irr mod special in fizica atortticiltratura rie-trirrviiJatclin
nou cAt cle limitat poate fi dometrir-rli"leaplicabilitateal
ur-lorconcepte,care inaitrte ni se pireau complet dett:r'
rninatesi neproblematice.Nu e trcvoierilecdtsii tre gitrr-1tttt
la concepteprecutn ,.1-rozitie> si <vitezdt.
Dar desigur ci a fost 9i etmare clescoperirca lui Aristok-'l
si a vechilor greci faptul ca limbaful poate fi in asetnr-:nea
rndsuri idealizat si precizatitrcit devin posibile larrluli
dcductive lclgice.Un aseruetrcalinlbai Frccis cstt nrtrli
Inai ingust dercAtlimlra ol'igtruiti, clar este cle o valoarc
inestimabilSpentru stiintcietraturii.
I{eprezentantii pozi hvi srrrului art tl esigu r tl rcp tate ci nci
subliniazdvaloareauuui asetnenealilntrajsj cAnclllc il\'tlr-
lizeazit cu insistcnti cil limba poate clervetrilipsilti tltl
conlinut atunci cAntl parisim clotnutriulforlnuliirii ltrgice
stricte.Dar poate cI prin astitei ar-rncglijat faptul cii iIr
stiinfelenatttrii putem in cel t-uaiLlutrcaz sii tte apropicLtt
tle acestideal, claritr nici LluCrtZtru-1putetn atilrge'Pt:ntttr
cii clcjalirnbajul in carcne descrienrexpcrinrenlelecottlilre
concepteal cdror dotnetrirrcie valabilitatenu il puiern
tlelimita exact. Atn prrtea cicsigur sPun(l ci schetlreie
nratematicecu care tttli, ca l'izicierttiteoreticieni, repl'e-
zent.lrn natura au sau ar trelrui sa ailri acest gracl tlt:
precizie.Dar toat.i pritblernaticarealp;lreitr prtnctttl rttrtlc
cornDar.lmschelnamatetnaticilcu natura.I)elntntci la un
rnomettt clat hebuie sti f.rcetrt trercereader la linrbafrrl
181
 nratenratic la iinrba tlbisnuita, clac;ir,'renrsii afirrniirn t:er,
clesp re n at ur t j. S i c x ac t a c e s ti rc s c o p u l :ti i n te i u r n a tunt,
Co n ti n uinc l c iis c ut i a , a l n s p u s : ,,C l i ti c ti p o z i ti vi sti It;,
se i n ci re apt a m ai ales i rn p ro i ri v a a s a -n u rrri l e i l ' i l o z-ofi i rl ,
gc o a l i i , i a r . r ic i ir i pr inr u l l i i n c l i rn L ro tri v a n te ti i fi z ici i st
leg i i tu ri l or ei c u pr oble rn e l e rc l i g i e .i . I)rrz i ti v i s i i i sp111.,
in ace-steclomenii sc vorlreste nrult tlcsprc iiilsc grrolrieriiu
c a re , l a rt nr r aliz . i v c r lr . rl i r a te n ti r, s -' a r rl o v e d j i rrrx istcni r
I rr ce m.i sur h t i s c pur e a (o a s ta c ri ti c ;r i n c l re p i ;i ti i ii ?"
i iels ri sprrrnsc :,,I-'iir.i in tl oi a I a cti si intr-o L,t sctiiL,rl{
"v
criticii exjsti o brrni tlozii cle acle,r,itr:;ip11fg1ninliil.: nruli
c lin e a . Ob iec t ia nt er rir n p tttri v a p rrz i l i r,,i l rrn u l rri l l r p 11.yf
i; ,
c lil r fa p tu l c il as f i nr ai p rrti n s c e p ti c i i r a c e ra s trip r i vi ntr
ci clin aceca cii, tocmai climp1ll1i.,';i, trrii tern c.i rrici ir
st ri n l e l e nat ur ii s - ar L rl l t(' a s .i t' ' ,' s t.u n l rtrrl t rn ai l rj n,'
Forrlulirrti irrtr-un rtrrtcl cxagerat, as sllL!lre r:ti, iri ti r-ri;
c e i rr rcl i gie r enunt inr c i e l a b u n i n c c p u t s a c l i i rn ul ) scrl
ut ri vo c cu v int c lor , in : ; ti i n te l e n a trrri i p o rn i m ,..1e l l i .:;;,,
r anta - suu c lc la iluz ia - c i a r fi p ro :;i b i lc i n tl ' " ' a . irr Ir,r;i
v iito r i trd epiir t at , s it > t ' tl c a c rrr.i rrft,l trru n s e l l .\ rrr ri c [ri n,
prrccizat. [)ar, rcpct, crec] c;j sc pitatc' inviittr rntilt cli,
ace a sta cr it i< : r iit poz lt iv i s ti l o r. D c p i l ttri t,n u p o t l t' dcti ,
insearnnti exprt,si.rfoltr:;itiiitr lirnba crrlcrrtir:.,.strrrs ,rl victil
Cu r'6 trtu l ( < q, ellsar ' ) ) t r c b r" ris i rc i r1 g 7 i 1 1 l ei n tl l tl e a u l r
legahrrii intre ceva, rle:Prq'.tl caruj tlrs L'stL'r,orlra, si altce,r',,
cum a r fi o int ent it . ' , o re p rc z e r,,ta rc :,rrn 1 rl l n . [),r; 1' 1ut' ,'
A ic i n e rref er im la int r eg , a rl i c i i v i a ta i rl p re rrrri r L rr !Il uni ' ,
ir r ca re tr. iin" r- s i at urrt' i rri c i n rr c ri -t.i a l tc e r,.r (.u ci ri ,
am p u te a s - o pr inem in l e g a tu ra ."
Eu arn replicat: ,,Dar stirn totnsi ccrvretrn si spunetn crin, r
vorbim despre sensul vietii. Desigur, serrsill victii clepincl,
cle noi insitre. Iar eu snnt cle piirere ci pritr uceasteiexpn'
sie d e se m naim m oc lelar e a p rro p ri e i n o a s h e ." .i e ti p r i rr l -arr,
t r e i n te g rtim hr m ar ea c o n e x i u n e ; fr().ttcc a e -s tcn trrnai r,
imagine, ceva ce ne-itnr proFus, Lcv(l nt care cteclenr, :-,i
t ofu si ce \/ A c e put em in te l e g e b i n e ."
N i e i s t. ic u gindit or , a p o i s p u s e : ,,N u , :;e rrs ul vi eti ;
consti in ltaptul cir rrtr itru solts sii spunenr c.i viata rrr,
182
irr€l cns. Ncrtr;istrrltir c toati nce.isti aspiratie :;prc
cunoastere."
,,1);rrcrr asta rru csti totusi prea scvcr cu lrrnlra?$tii
tloar ci la vcchii intelepti chirrczj conceptttl tle .,,tA(l'
stateain frirntea iilozoiie-'i, iar .,tao',cste .leseoritrar,lus
Prir ,,,sr.irs>,.
irrtek:plri chirrezi probtrbil cti nu ar fi a'u'rtt
rrimic cle obie<:tat inrPotrivit unci lt:gitr.triitrtre .tao,' si
ri 1'j 1 l i l :'. "
,,1)aci foiosim crrvintul ((senq), intr-un mocl atit cle
generai,s-ar plltca ca lucrurilc srlarate:altfel Si nici rrnul
tlintre noi nrr poate spllne cu sigtlranti ce inseatntrriclc
,,tao',.Dar daci tot vorbeslidcspte filozofii
l'aptcrrr';irrtrrl
chinerzisi dcsprc viata, irtrrrrcima sirnt rnai apropiat dc
rrnaclintre:r'erchilelor lesencle.Se povcstegter acolo clesprre
trei filozot'icarc iau o inghititurii 11eotet.'lrerbuier si stii
ctiin Chin;r otetulse nrrnreste,(apavietii:,'.Primul f ilozoi
spuse:,<[racnr,,,al rloilea:,,ti amz]rr,,a] treilca itrsil, c;rre
era pcsernlrc Lao-tse,strigii: <Ii ricoritor>."
ClarlItrieclricha vcrrit in buciitirriesi afle daci masa
era gata. l-arn zis:;ii-ichcmc pc ceilaltisi si acltrcaiarfu-
riileclcirlrrmirritr criciputeamminca irnecliat.
si tacirnrrrile,
Ne-am asezatla nrasii,iar veclriul proverb ,,I--oamea este
, cel mai bun buctiiar" s-a tlor-editsi cieaceasticlati ade-
virat, slrrc nrarearneasatisfactie.Dupa masi, la imp.ir-
tirea tret'urilol Niels fu irrs.rrcinatcrr spalatul vtrselor,eu
cu curiltt-'niain bucdtdrie,iar ceilaltitrebuiau sti taie lenrne
sau si fac.i orclinein cal-'ani.Inutil sri Domencsccii intr-cr
irsem('ncn cabani clclnrrr.rtu irrt'tcntiiL'ilc igicnr-inu putealr
l'i acele"rsi ca la oras. Niels ficu o obsen'aliepe aceastri
temi: ,,Cu spalatr:lvaselc)re la fcl ca 9i cu limba. Avem
api de spilat murcltrrdsi c6rpe clebr"rcitiriernurclaresi
tohrsiin cele clin urmti reusirnsa curitim cu cle farfuriilc
si pahart:Je. Asa se intAmpla si ctr limba: ;rvemconcerpte
lrcclaresi o logici cn un rlomerniucleaplicabilitaterestrins
irrtr-o manier.i pe care nu o cunoagtem ,sitotusi reusim
si aclucemcn ele claritarte in intclcgcreanoastri asupra
rraturii."
r83
 Zllele urmdtoare vremea a fost schimb,itoare si arrr
intreprins excursii rnai iungi sau mai scurte,un urcus p('
Tiainsjochsi exercitii cleschi pe panta clela Unterberger
Alm. Intr-o clupd-mas.i,c6nd Carl Friedrich si cu mint'
am incercat si ne apropiem, pentru a face fotogrnfii, clt,
o turmd cie capre negre care vcnise Pe panta abrupti ,r
muntelui Tiaiten cdut6ndhrand,discutias-aindreptat ciin
nou spre problema limbii. Nu reusiser.imsi picalinr
caprelesi si ne apropiem suficientde turmd. Am adrniral
instirrctul animalelor care le permite sd recutroasciitr cel
mai mic semn - o urrni in zapadd,un pocnet cleramurii
sau o aclierede vAnt - aprclpriereaomului, sd,l perceapa
clrept pericol si sd aleagi rapicl cel mai potrivit clrurn clc
fugi. Acesta a fost pentru Niels prilejul de a meclitaasuprir
diferentei dintre intelect si instinct.
,,PrJatecd au reusit s.i fugd cle voi tocmai datoritit
faptului c.i nu au stat sa se girrcleascasau sti vorbeasca
clespre ce se intAmplS, cum facem noi. Dar si fiirrclcii
intregul lor organism este speciaiizat exact pentru a sc
apira si a se addpostide agresoripe panteleabrupte ale
muntilor. C) specie cle animale va clezvolta in cursul
procesului de selectieanurnite insusiri ale corpului pAni
aproapecleperfectiune.Astfel, ele sunt clepenclente cleun
ilnume mocl cle a face fati luptei pentru supravictuire.
insd c.1nclconclitiile mecliulul inclnjr-rritor sc schimba
foarte mult, ele nu se mai pot aclapta9i sunt conclamnate
si clispari.Existdpesti carepot aplicagocuri electrice,si
in felul acestase apdrd de dusmani. Existd altii a ciror
formh si culoare sunt atAt de bine aclaptatenisipr_rluicle
pe fundul mdrii, incdt atunci cAnd se afld acolo nici nu
mai pot fi deosebilide mediul din juml 1or,iar astfelse
feresccle agresori.Numai la orn specializareaa avut loc
intr-un ait rnocl. Sistemul lui nervos, care ii permite sa
gAncleascdsi sti vorbeascd,poate fi privit ca un organ cu
carepoate acliona in spatiu 9i timp pe clomerriirnult n-rai
largi clec.ltun animal. Omul isi poate aminti ce a fost si
poate prevedeace se va int.lmpla probabil in viitclr.Poate
184
,,,i-siimagineze ce seirrtirnplh la o clistant.isp.rtiala rn.tre
',' lrr.latefolosi experientelea]tor oatnetri.l'ritr tttatc acestea
,1t",'ir1e, intr-un anume fel, mult mai llexibil, mult mai
,rtlirptalrilclec6torice animal gi putenr vorbi clespreo
:,Pecializirre ci, prit-taceast.i
in flexibilitate. Dar cler-sigrtr
,lczvoltarepreferentialaa gAnciiriisi vorbirii sau, rnai
r',t'rreral, prirr aceastipreponderentaa intelectului,caPa-
, itateacomportamentului instinctjv irrclreptatcitre un
,rrrumitscop va scicleain cliversesituatii speciale.Prin
,rr'casta, omul esteinferior anirnalciorin multe privinte.
l',1rru are un miros at6t cleclezvoltatca,de pildi, caprele
rrcgresi nici uu poatersari urcAtrdsart col-rorAndo pantd
,rbruptd at6t de sigur ca ele. Dar proatccolri1)ensaaceste
rlefecteprin faptul c.i aclioneazi itr clomenii mai largi cle
spatiusi timp. In acestscns,dezvoltarealirnlrajrtluieste,
l,iri inc"loial6, pasul hot.irAtor.Pentnt c.i vorbirea,9i astfel
rrrclirectg6ndirea, este o itrsusirecare,:jpre deosebirecle
Ioate celelalteinsugiri ale corptrlui, nu se clezvoltdin
rrrcli',,idul izolat,ci intre indivizi. f{irmai clela alti oamerri
irrvitdm sd vorbim. Limba csteintr-un anumit scttso retea
irrtinsi intre oameni si noi toli srtutemprirrgi,cu gAncliretr
rroastr.i si cu posibilitAtile noastre cie cunoasterc, itr
;rcerastb re}ea."
Am adiugat: ,,Clirrrlii auzim pe pozitivisti sau pc logi-
, icni vorl-rinclclesprelimbaj, se creeazi irnpresiacti fortnelc:
si posibilitdtileclcexpresiealerlimbajului pot fi privite si
;rnalizatecomplct inrleper-rclent cleselectie,de cele petre-
t'rrtein cursul evolutiei biologice.l)aca insd compar;inr
irrtelectr,rl si instinctul a9a curn tocmai ai ficut-o, atutrci
,rrn putea -sisd ne inchipuirn ci in cliferitelerregiuni ale
PirmAntuluiau apirtrt fortne alerintclectulttisi ale lim-
I'aiuluicomplet clifente.itrtr-a.levar; si gramaticilecliver-
sclor lirnbi sunt foarte cliferite si poate ci cliferentelein
grarnaticticonclucla dilererrtein logicii."
,,Desigurci pot existacliferriteforme alergindirii si ale
r,'orbirii,agacum existi clifcriterarsesau c'liieritespecii clc
organisme",r.lspunseNiels.,,Dar,dupi cum toateaccste
185
 organlsnt€tsunt c()ltstnrite corrfttrrn ,rcClor-asj C hri stran si l rtrl i x, ti i i ri l crt t:l cr;i i rrt. apabilsu r cz, r st ela ; r r t l
le'gi itle natrr-
rii. L rach i ar t - ll apr ( ) ap€,, a c e l e a s il e c a trrri c l ri l ri c e . l rrt astl r' l persrrasi trni i cl ei rrorrstrattiri e ccr cloi. Ar l f iicui t r t , t ', r si. i
i rrccrcare, tl ar rezui tatui .r fti si c:i 1 1cl'. t pt lr u sc
la ba za tl r t er it elor pos ib i l i ti i ti a l e J o g i c .i rl re b u i e s;i sk,a I r r r lc; rjt r ca
anr rrn i te lor nr t : f r nr dartre n ta l e , c a re n u s rrn t c re ate cl e cu acl evi rat. N i el s conrentai :
ttatneni si ciite, complct incl(,|t.rrdent rlc' ntti, lr;rc1-;r1"1.' ,3ir.' ,,,,\ceastrlprr)puncrL' a fost cl esigur o supr aevallr aLC. i
r eal i t;rtc. A c os t e l. or n' r t,1 tr.i c .ra P rri rl rt rrrl tl e c i s i r,,i n pro- l i rnbi i , pentnr ci i i i rnba tl epi 11.l " rlt : lcgat r r r r r ei cLt r t : . r li-
ces u l r'l e se lec t ie, c lar nu s rrn t rc z rrl ta tu l a c e s tu i p rocrs.,' ttrtca. l .a j octrl i l e prokcr ,rute,nti csc af l. i t ot usi nist e <. : . ir ii
C.a rl I'-nedr ic h c or r t in u a d i s c u ti a : ,,Sar.t.r' c rri rnl .r rl i fc pc masa. Li rrrba cstc l i tl ttsi i i i pel rtr u a cilr nplet a lct 't r st ; - r
renta rlintre noi si caprele negre. Aclinearrri arn avut impre- parte real ti a i rnagi ni i cr.rcal nl l i rrtult r r pt inr isr r i si pr r t er e
s ia cri , ci rr pd piir er ea t a, i n te l c c tu l s i i n s trn c h rl s c t ,rtl l trt,l de corrvi ngcre. L)i i r tl trca sc porrreg t e i'r ir . ar r ici o r ciili{at e,
r ec i p rrtrc.S ai int eleg as t a i n s e n s u l c i i p ri n p ro c c s ul tl t ni tnct' i i nu ttroi prtatr' :,uS L' t' ,t tr,r' .r ir r r r r , t t l cr cr lilr il. "
seiccti e .sedez v olt ii in r tra re n ri i s u ri i Ii e rrtra ri rn i n srrsi ri , C -ri ncls-arr ternri nat zi l cL' .l e ,u '. icar r t i'r ar,n co'r r or it r 'u
fle cealaltir,in-stinrr nc ptrtcnr astcpta la clezvoltar.easrrnul- bagaj l rl nostrrr pc tl rurnrrl r-cl rntti scur t spr c vale, ir r t r "e'
t , r rrria .rrtr belor l S , r u t c g i i n tl e s ti l ,r u n trrrte n l rcra p o rt ci e Ll avri schzcl l si Lal rtl l . Irra o zi cal di i si ir r : ; or it ii, iar in vr lc,
c t r t u i .rl cn r er r t iu' it . r t ir
e,s t ft:l i n c At u n a rl i rrtr.c ttn rl c ntt ntn i era zirpratlri, infl orca u itr tre,crrl..rci,l-lr'lnont,
l .,r:rl ,rj i t .rti :-t,
r, 'xcl u cl i ip c c c alalii c onrp l c ' t? ' ' dc nrurrtc si l toi t-' ni l ecrarr pl i rre tl e cir r bot ict t *cucuJr rgal- i
,,Ce vrear r s t i s pnr n estc ri o a r c i i c e l e rl o rtri mo c l uri tl t,, ber' ' ' i . Il agaj ul rrostru l ' i i rrtl grcrr, an r t ocr nit l, r h. r nulZi I '
tr t e cl e scu r c , ri. lur . e. s u rt r,rc l i c a l d i fe ri te . I)trr tl t,si grr' fel r.r' i ri o cl i nr!i " rcu r-l rticai . S i i nci o r 'lat . r . r r t r r . r , usit i. i
ca ntrrl te t lint r c iic t it r ni l e n o .i .s trc s rrn t rl c tc r rn i n . rtc rl t ui ti m ca trebui a si nc i rrtol l rcel l l int r - o lr , r r ne plir r a <1e
i t r -sti ttctc.N 4i- a; L) ut ea ii rc h i p u i c ti , i rr a p re .i e rt' .i g.11.1, cl ezl stre pol i ti ce. C crtrl cr;t l a fcl tl c lr r nr int , st . ', si 1 t lr ii. ql1; i. ,
Iq ,
,.1faccm t:;llllra rurtri alt ttnt cint'l vre rn Lrutri'ttlar.r s.i ghicirrr cel r.rrtl oi 1i ncri , C .rl l I' ri cr-i ri cl r si C hr ist i. ir r , . . , , - . ,sf , it . , , , r . ,
rlir r fcl trl ctr r r ralir t r i t llr c ac:te i n te rl i e e rrt, rl u c i i p rrtc n l c()nru crr noi i n c.i rrrti l arn col tori i t t lc la nt unt c ir r plinir
' \stfcl
t t ici r b i n e c r r r r i, t r u r r un ra i c x l ,)c ri c n ta j o a c i i rrn ro l , ci :;i rrri rrri i val l i h;rvarezi "
i r rsti r-rc trrl ."
irr ti rtrp ul ac e- . , t ei c lis c .u ti i ,c a ti r,,rrl i rrtr.cn r)i n c o c u pdrl t
rlcjii cu'rr-lirrca irr c.rban.i,I)entru cii in cijter,r zilu sc tcr.ririrr.r
v ac a r-l ta ,Niels s e apuc as e s i r re r.rc l i i .I)Arraa tu rri _ .i a r ;i t.tst-,
ttpl'()itI)('ca urr bairlirr tiiictttr rle lenrrre lt()r\'r'gli..ilrcarc ;l
pet rccrrt n tt r lt e s . ipt int irri i rr p a tl u rc , rl e p l rrtc rl e ci vi l i -
zat ie . Acrrrt r , Niels adnt i ra i n o g l i n c l l ' rc l l rn s e tra n s lorrna
l a lcl c. i tr t im p c c s c r a rl c .t, i rrtr-u r.rL rt-trfe s o rc l e f i zi cri .
N4eci i ti trd a s upr a ac es t u i frp t, s p rrs e : o a r ari ta
int eli se n t;i , c lac i ar f i r a s a ? " -$ i i ri s i c i :
Seara am jircat clin nou poker si, p-r61111111 ci in sti]trl in
c ar e j u ca rn lilnt r a s i r no c l u l i n c a re n e l i u c l a m fi ecart:
conrb i n a ti c c le c ar t i c lir r rn 6 n i a \re a u o i mp o rta n ti atA t
c le m a re , N iels pr op- ' us e s a i n c e rc i m o L l .rtl t s a j rrc,i nr
l 'ar a ca rti . Clr er leac ii in f e l rrl a c e s ta v o r c i s ti g a p roi ..i bi l

l8(r
 72 uneori la cursurilemele purt6nd uniforma cafenie'Ugclr
jenat,se riclic.lin picioareJgi md saluti, iar eu l-am inhebat
REVOLUTIE daci vrea si vorbeasciicu mine.
$I VTATAUNIVERSITARA Nu, rdsputrseel putin incurcat, a vrut cloar sd asculte
(1e33) m'zica. Dir fii'dcd iot prrsesemintretrarea,mi-ar fi tofusi
recunoscitor claci ar putea vorbi cu mine' L-am poftit in
sttfrlgcrie :i aici lni st' colrfcs.i:
,,Asistla cursttrile c'lrttnneavoastra si stiu cI pot invita
cerradin ele. Darlrr afarai cle a-sta,nu existd nici tl leghturi
cu clumneavoastrs.Din cind in cAncl am mai stat aici in
fata'rusii si atn ascultat muzicai atunci c6nd stucliali'
CAnc-l m-am intors la institutul mcu din L.eipzigla incepu-
Aitmintcri anr foarterrairocaziats,i itscult muzici' Stiu de
tul semestnrluide var;i al anului 1933,distrugereaavea
loc deja din plin. Mai multi clintre cei mai burri parti- asenlcneac5 ati iost irr rniscareacletineret itr care ;.rmfost
gi eu. Dtrr elumneavoastrs nu YenitiniciOclrrt.i 1aintrttnirile
cipanti la serninarultneu pirisisera Cermania, allii se cle o acltrtrare ;r strtcletr-
Llloch rroastre, indiferetrt clactie Vorba
;rregdtcauclefug.i. $i excelentulmcu asistentIrelix a tineretului hitlerist sau a r.rtrui
se hotdr6sc sd enrigrezc si clesigur mi-trm pus si eu lilor national-socialisti,
cerc mai larg. l:r-rinsrtmi sutrt conclttc,ittlrul unei grupe
intrebareradaci rirnAnerea tnea in Certnania mai putea mult si vd
tlin miscareahitleristi si mi-ar placea ioarte
avea vreun sctrsra1ional.Ilin aceast.iperrioaclide gAn-
rricl la utra clin intrunirile troastre.I)umtreavoa:;tri insti
cluri chinuitoarecicsprecc(race ar fi fost mai bine de fiicut
mi-au rilmas itr memorie in specialclouaicliscutii carem-au v.i purtati ca si cttnr ali face partc din cercul inchis al
profesori coltsertl'iitrJri
.,"ai-,il(:rt carc nu mai pot trdi decAt
ajutat foarte nrult: una cu ull tAnir studei-rtnafional-sclcia-
itr lumea cle ieri;i pentm care noua (';crlrlorll€lCClo
list careveneala cursurile merle,cealalti cu Max Planck.
nastereacum estt:total strdirri, ca si nu spun cleterstabilir.
L,ocuiampe atutrciitrtr-un mic aprartamenttnansarclat,
Dar eu pur si simplu nu-mi ptlt inchipui ctlm citlcvacate
cu perefi oblici,la ultimrrl ctaj al institutuiui tneu. Cincl
mi mutasem in apartantent,inti cumpirasem de la firrna este atii cle t"inir ca clumueavoastri 9i care face muzica
tllilthner din Leil'rzig,ca principaii piesi pentm interior; cu atatavitalitate,poate fi fati de noi, tineretul carerecon-
un pian cu coaclaia carecleseoricAntamseara,sitrgursau struiegtes,,, ,"",,1i rec,nstruiasca astizi Cermania c'lilr
impreltni cu prietenii, facandmttzici clercanrerS.Cum pcl temelii, at.lt clestriin si lipsit cleintelegere.Avem nevoie
l6ng.1toate activitafileneie profesionalernariluatn si lectii cleoarneni cu mai multd experien!.1clecit noi, clispusisi
participe pe la trceast:ireconstruclie.Vd cleranjeaz'1 poatc
cle piarr la consen'ator cu pianistul Hans lJeltz,trebuia
?aptulia i..lt"t-tse petrec 9i lucruri urAte, c.i oameni nevi-
si folosescc.lteodat.ipauza clc prAnz pentru tr studia la
novati sunt urmiriti sau siliti sd emiS;reze. Dar vd rog s'I
pian, iar in acele siptiirl6ni tocntai imi propusesem sd
mi credeti cti asemenea nedreptati mi se Par 9i mie
studiez concertul in la nritrttr cle Schumantr'
irrtr-o dup.i-amiazti,phr.isindu-mi locuinta clupd cr cumplite si sunt convitrscti nici unul dintre prietenii mei
asemeneaori clestucliu la pian ca si cobor ia ilrstihlt, am nu ai participa la agaceva. Probabil cd intr-o mare revo-
z-.lritpe banca clesub fereastraculoamlui din fata apar- lufle e inevitabil ca sub tensiuneatle la itrcerputsd se meargir
tamentului nteu tln t6nir stuclentpe cirre il vizusem prea tleparte 9i ca clupi primele succtrsr:sii 1;articipela

188 189
 rniscarL'si oanrenrrle prriastacaiitatc.Iiar sc pr)atc'spef,)
cJ, rlup-r.t t) scllrta Perioiiclrirle tranzitic, sri iie exclusi.
Tocnrai,-letrceea;lvcnr ne\'oie c{eactir-rnera luturtx'cc'lor
carc vor sa ct.tnstruiasc,i urnrjnrl calr,racea dreapti:, cirrr
ar aclrrcede pildii in inturitlrrrl miscirrirmai nrrrlte dirr
aceleg.lrrclurice erarrvii in miscareade tincrct, I)e;rcet.'u.
vtl rog sa-rni sprrrretide c-t:nu vreti s;i avcti cle-aiacr:
cu noi""
,,Dtrciiar li vorba nlrrnaiclcsprer sturlentiitineri, atun(l
prl.'rtcca m-as incurnertaca prrilrtlialog si r.rctiuner
cornur-rii
sii contribui -sicu la impnnereraopriniilorceltlr pe care ii
considera fi cei buni. [),rr aculn s-au pus in miscarernari
masep()pulare,si trttrrrcinu se \,(rtirrr'seamaclerp.iretrea
celor cativa sturlerrtisi prot'esori.Mai inult, prirr iltitlr-
clinca clispretuitoarcI a aclresaasa-ntrrnililor in telectual i,
corrtlucitorii revolutiei arr iticut ca poporul stl nlr nrai
poata luit irr serios chenrtirilela ratiurrece ar vcni clin
piirtetrunr)t'L)ersoznrc cu un s1-ri1i1 nrai sulttil. Asaclar,err
trebrriesti r.ii intorc intrebarea:c1r.urrclestiti ca etlificati
tr rrouriClerrnanie? Nr-rpot ince;,eprin a pune 1aitrtioialii
Lruneleintentirilr acestsetrs.L)ar,pAntiutra-alta,tot ce ;tinr
sigur estecb vcche,tC,ermaniec pe cale si fie clistnrsi,
eii se comit fo.rrtentulte nedrerptiili, iar tot restul nu este
r,lcciitun vi-s,o clorint;i.Dac.ii.rtiinccrc,rsi schirrrb.itisi
sa irnlrurrit;.ititinumai acolo uncleau apanlt ncajurrsuri,
atunci as mai putea fi dr: acorrl. [)ar c,'eca
ce se intrimpla
in rcalitateestecri totril altccr,'a.frebuie sd irrtelegetich
tru pol participa la rlistnrgerea(lermaniei, acerst luc-me
evitlent."
,,Suntetinecireptcu noi. L)oarnu vreti si pretindeti
si clumneavotrstracii prrin rnici retrrsuri se mai pclate
realizaceva.De la sfr\rsitrrltrltirnuiuirizboi ltrcnrriles-au
inrir-rtatitarrclean. Hste'adevarat ci am picrcltrtrizboiul,
c,l ccil;rltitru fo-stmai putetrnicisi astainsear-ntr.i
ci putem
invrita cerraclin cele cers-au petrecut.Dar cc s-a int6nrplat
rle aiurrci incoace?S-au deschis krcaluri de noaute si
cabaretesi tru fost batjocoritiloti aceiacclrcs-austrli.luit,
190
r' ,rrcr' l Lti ;i t.t.ttcl i rri rrri , carc ;i l l ti (' tl t sacr t licli. l- ) e t e t t lat a
,r[,crati a;rsta? I)i si r' .rLi -r' tiri, i zboi tti est e pier t iut , Ft r it if i la
,rl cotrl si 1i i i crnei l rtti l roase. l ar i tr ect lnt ) ll'liL',c( ) r llf ) t lil il
tl epA srt Ortcc t' t-t;j sttr;t i ntagi tral ri i i j r.Lallt l g1I Vt 'l'lr llI t t t t . 't
rnri r avr,rl "bar-ri ,pentrtr ci i ct" ;trtti c pliilit cles; r agLr bir it lc
| azboi si l tl l l tl l trl l ca trarncni i ci cve t t iser 'i f r lc't sar 'lci c't
si i mai pl ateasci r i ntpcl zi te, i l ttttrci pt t r si sir r lplu a t ipiir lt
t.,ani .D e ce nu? C l 1 tl rnul ti rtre tl e 0ant elt i bair lir li si slaLr r
,ru ftrst i nscl afi , ca sr,au P i erri ut (tu r ) CaZi. t . t st . [r ot r csht i
,rvU tU l U iS i C a aU fi tst ci trrcj anrnatiS iiln( ) it I r l r lt 'lt t . t lt t c, . t st a
rru i rrtcresttpe Iri meni . (,trr.' crnul i rv ea clt 'st t r ibar r i, boga! ii
tl evencau cl i n ce i n ce tnai bcl gcrti s, iir acii clin ct l ir l ce m ai
si raci . Il ' cbui e s,i l ' ccl l i l ()asteti cti i r r cele t t t r i t n. t t 'i sc. t t t -
rl al uri dc corr:pti tt cl i tr ttl ti rna \rrtlnle er , t t t it t t , . r t elc. t it t r . t
i rnpl i cati si cvrci ."
,,S i dc ai ti trtrgeti c()l l cl tl 1-i ical avct i t llt 'plulsii- i eor r si-
tl crati pe evrei ca fr(lt) sl -rtrci c ilc o; lt r t t 't t i'5( i \ . 'i L\ ] lll-
' [)Ll rtc
portati c,u ci i tr trl trclntsi rttl : si si i -i gonit i cir r . rt , et 'r t r . r t lilr : )
l )ece tttt l i i satr i trstl ti a sti -i ctxtcl ,l rrlllePc cci L. t l'c. lr lL( ) nlls
necl repti i ti , i nrl i fercnt rl c cretl i rrtti 9i t le r asa'?"
prentrttcti acest l rtcnt trr t se ir - r t im pla. Just it ia
,,' l -trcr.nai
a ci cverni tcl e nrul ti i vrel tl e o j rt:' ti l i e lpr t llit icace t t r r r lt ir est c
cl oar si i pe rpcttl eze l a rtesfti rsi t star ea cle t , lect it lcr eclilt
trecrrt si api i rd trurntri cl asa cl cl rnit lat r t d,it ir a sii se sir r -
chiseascaric buntista rea irrtregu l tri poptlr. l'ri v l ti tl rrrtrai ca t
cl ebl i nrl c att fost cotrdatntrat' i l ccLr iarsi it 'rceie r t r ai gr avc
scanc'lalrtri cle corupfic. lipi riiul tlcscotnp ulrt't i i sc t trttt ttlt'
si i rr rnul te al te cl ouretri i . l tr ex;rozit iile t le ar t . i t nocler t t il
sunt prezcntate gi l i i trtl ate ca mari L) P€r rcle e at 't ii cele nr aj
absurcle si urai ctrtrfuze lucrttri, iar ciitrtl oill'lletlilor sinrpli
rru i e pl ace, 1i se spurrc' .asta rru p ut ct i pr icepe, sut t t e! t
pre;i pro9ti,,. [)ttr s-a ()ctlpilt cull-l\';t stattrl tle cltllneuii
si raci i S e pl eti nde ca exi stti i nsti tu t ii sociale bt t t r e, cii : ; c
are grija ca lrilnclti sai ttu rnoarti de foarnrc' [)ar esler
sufi ci ent sa cl ai si tt" ;rci l orexact atAt cit s. i llt t lllt ) or ci t le
foarnc, i ar rnai rl eparte si l nu tc ocu pi t ie ei it r nici ur l f ell
Trebui e sa recul tt)al l cl i ci r trtl i l ' i i c ct t rt r ci: st elr t cr t lli t nult
1!)l
mar bine. Suntem al.ituri dc muncitori, facem atrtrena-
mente irnpreutri in aceleagi organizatii SA, colectim
mAncaresi imbraciminte pentru siraci, mergem impreun,i
cu muncitorii la acluniri si simfim ci sunt fericiti cd ludm
parte la viala lor. Acesta este fbra indoiald un progres.
ln cei l4 ani clinainte,fiecaresi-a vbzut doar clepropriul
siu buzunar. Singurul lucru carecontaera si ai hairremai
bune clecit vccinul, sa ai o locuinli pai $ogatd,atit cit
sa ti sc para ca esti superior altora. lar depr-rtatiiclin
parlamentl1u au vrut clecAtsi obtini cAtmai ntari avan-
taje materialepentru propriul partid. Fiecareii reprosa
celuilalt seteade imbogatire, nuntai petrtru a putea s.i se
imbogiiteascdel irrsusisi mai mult. Nimcni nu s-a mai
gAnclitla binelercolectiv. lar cdnd nu serputeau infelege,
;rirrncise luarr la biitaie sau azvArleaucrllimarii cu cer-
neali. Toateracestcas-au incheiat,si nu-i un motiv cle
neierricire."
,,Nu r'-ati gAnclitnicioclati ci, rlupd i919, popoml
gerrniln ffebrlia mai ini6i sa invele si se concluci singrtr,
ci nu cra dclclcatAtde simplu cleacceptatc.i trebuieres-
pectate clebunir.'oie clreptririle ceiorlalti oameni, atttnci
cAnclputerclanrl sc mai preocrrpdsd inten'ini cu autori-
tatea eripentru a elimirra r-reclreptiitile?"
,,lr positril si fie asa,clarparticleleau avut la clispozitie
'1.1
ani ca sriinr,'efer acestelrrcruri si, in realitate,in fiercarc:
an situatias-airrriutSlit, nu s-aimbunititit. Dac.inoi, in
interiorul Clermaniei,nu facermclecAtsd ne luptam si si
ne insel.impe unul pe altul, atunci nu ne putem mira ci
resnectul clercare se bucur.i Cermania irr strdindtate rru
facedec6tsd scadi si ca strainitatearne va insela la r6ndul
ei. La Liga Natiunilor se vorbestedespre clrephrl la auto-
cleterminareal natjunilor, dar bineintelescd sud-tirolezii
nu sunt intrebati cu cine vor sd se uneascd- Tirolul de
Sucl face parte clin ltalia. Si se mai trtincdneste acolo
clespresecuritate 9i dezannare, dar ce vor sd spund cle
fapt estedezarmarea(lermaniei 9i securitateacelorlalli.
Nu ne puteti reprosa noui, tinerilo4,cd nu mai vrem s.i
197
participdm la aceastdminciund generalizat5.In fond, nici
dumneavoastrd nu puteli dori a9a ceva."
,,lar dumneavoastrd credeli cd Ftihrer-ul dumnea-
voastrd, Adolf Hitler; este mai cinstit?"
,,Pot sd-mi inchipui cd nu vd este simpatic Hitlea
pentru cd vi se pare prea primitiv. Da1, din moment ce
se adreseazdpoporului simplu, trebuie sd si foloseascd
limba acestuia.Nu vd pot demonstra cd este mai cinstit,
dar veti vedea ir curand cd va avea mai mult succesdecAt
politicienii nogtri de pAnd acum. Veli vedea cd adversarii
Cermaniei din ultimul rdzboi vor face mult mai multe
concesiilui Hitler decdt au fdcut predecesorilor lui. si asta
din simplul motiv cd de acum incolo ar trcbui sa facdei
insisi sacrificii, dacd vor sd continue cu nedreptatea.in
anii trecuti, acest lucru era mult mai simplu, pentru ci
guvernul german a fost de acord cu orice constrdngere
impusd din afar5."
,,Chiar dacd ati avea dreptate cu ce spuneti, tot nu gtiu
dacd o concesieoblinutd prin constr6ngerede la ceilalti
ar putea fi numitd un real succes al miscdrii dumnea-
voastrd sau al lui Hitler. Pentru cd, cu fiecareschimbare
oblinutd in felul acesta,prin constrAngere,Germania isi
va face si mai multi dusmani, iar din ultimul rdzboi ar
fi trebuit totusi sd fi inleles unde duce principiul
"Mul1i
dugmani, multd onoare>."
,,Sunteti agadar de pdrere cd Cermania trebuie sd
rdmdnd linigtitd ca naliune batjocoritd si dispretuitd de
toti, cd trebuie sd suporte orice, cd este singura vinovatd
de ultimul rdzbot.,pentru cd i s-a inventat aceastdvini,
dar in fond doar pentru cd a pierdut ultimul rdzboi -
gdsili cd toate acesteasunt de suportat?"
,,Aici ne intelegem greu 9i trebuie sd vd explic mai
pe larg ce vreau sd spun", am incercat eu sd-l calmez.
,,Mai intAi, gdsesccd |5ri precum l)anemarca,Suedia sau
Elvelia trdiesc 9i ele destul de bine, degi in ultima sutd
de ani nu au cAstigatnici un rdzboi si din punct de veclere
militar sunt relativ slabe. Ele isi pot pdstra de altfel
193
specificulchiar si in aceastistarede semidepenc-lentd fala
de marile puteri. De ce sd nu ne dorim acelasi lucru?
Puteti rdspunde cd suntem un PoPor mult mai mare si
economicmult mai putemic decAtsuedeziisau elvefienii'
influenld
$i cle aceeaam fi indreptififi sd avem mai multa
asupra celor ce se intAmpl.l in lume. L)ar eu incerc si ma
g6ndescin acestcontext la un'r'iitor ceva mai indepdrtat-
Schimbdrile in structura lumii la care suntem martort
acum au fdrd indoiald o anumitd asemdnarecu transfor-
mdrile petrecute in Europa la trecereade la Er''ul Mediu
la moclernitate.Progresul tehnicii, 9i in special al tehnicii
militare, a avut drept consecinldfaptul cd entitdtile poli-
tice pAnd atunci indepenclente,cum erau cetifile 9i oragele,
au dispdrut - cel pulin au tlisparut ca entitdti politice
independente - 9i au fost inlocuite prin entititi mai
mari, prin state cu teritorii mai mari sau mai mici. Dup.i
incheierea acestui proces, pentru orage nu nrai era utt
avantaj important sd intretind cu costuri foarte ridicate
ziduri gi sanfuri de apdrare.Dimpotrivd, ull orasmic, care
renunla la zidurile de aparare, se putea uneori intincle
mai ugor si mai repede decAt un orag mai mare a cdrui
cregtereera limitatd de prezenla unor asemeneaziduri'
iar
$i ir-rvremea noastrd tehnica face progrese uriage,
tehnica militar.i s-a schimbat radical oclatdcu inventarea
avionului. $i astdzi poate fi recunoscutdfdri dubiu ten-
dinta de formare a unor entitili politice mai mari, care
clepd;escgranitele statului nalional. De aceeaar fi poate
*ii bit-re pentru securitatea ldrii noastre dacd am
renunla in mare mdsuri la inarmare si in locul ei am
incerca, prin eforturi economice, sh ne inclrept.lm in
clireclia unor raPoriuri de bund vecindtate cu rraiiunile
ce ne inconioarb. Sporirea inarmarii ar genera probabil
doar cregtereaforlelor potrivnice in celelaltetiri si a-stfel,
in final, scddereasecuritdlii noastre. Apartenenta la o
comunitate politicd mai nlare ar putea fi o ap.iraremult
mai bund. Cu toate acestelucruri vreau doar sd spun cd
este irrtotdeauna foarte greu sd jucleci valoarea unor
194
scopuri politice a cdror indeplinire se afld departe in viitor.
De aceea cred cd nu poti niciodatd judeca o migcare
politicd cluph scopurile ei, pe care le declari sus si tare
9i pe care poate chiar vrea sd le realizeze,ci numai dupd
mijloacele pe care le folosegtepentru a-9i duce la inde-
plinire acestescopuri. Aceste mijloace sunt deopotrivi
de rele si la national-socialisti9i la comunisti, ele aratd
cd uici mdcar autorii initiali nu mai cred in forta de
convingere a ideilor lor. De aceeanu pot sd md apropii
de nici una din cele doud miscdri 9i sunt convins, spre
tristelea mea, cd ambele nu pot aduce dec6t nefericire
pentru Cermania."
,,Dar trebuie sd recunoasteficd nu s-a ajur-rsla nici un
rezultat folosind mijloacelebune. Miscareade tineret nu
a organizat demonstratii,nu a spart ferestresi nu si-a bitut
adversarii.A incercatsd stabileascdnoi valori nurnai prin
exemplul personal. Dar s-a imbundtdtit ceva prin asta?"
,,Poatecd in via!a pur politicd, nu. Dar in domeniul
culturii, miscareade tineret a dat roade. GAnditi-va la
universitdfle populare 9i la mestesugurile artistice, la
BauhausDessau,la interesulpentru muzica veche,la cercu-
rile dc muzici coralasi la ieatrclccle amatori. Nu sunt
toate acesteaun cAstig?"
,,Da, poate. Desigur cd nu vreau sd neg toate aceste
realiziri gi md bucur de ele. Dar Germania trebuie elibe-
ratd si in clomeniul politic din starea de descompunere
din interior si de tuteld din exterior. lar aceastapare sd
nu fie cu putinld doar folosind mijloacelebune. De aici
nu poate rezulta cd totul trebuie sd rdmAnd cum a fost.
Dumneavoastrd ne criticali pentru ci urmdm un bdrbai
care vi se pare prea primitiv gi cu ale cdrui mijloace nu
suntefi de acord. $i pentru mine antisemitismul lui este
latura cea mai nepldcutd a miscdrii noastre si sper cd in
curAnd se va atenua.Dar a incercatvreunul dintre reDre-
zentarrtii vechii lumi, vreunul dintre profesorii ir-t
^ai
vArstd,care acum se pl6ng de revolufia noastrd,sd ne arate
noud, tinerilor, un drum mai bun caresd ne fi dus la telul
i95
nostru cu mijloace rnai bune? Nu a fostnimeni aici sb ne
spund cum puteam iegi altfel din mizerie. Nici dumnea-
voastrS.Ce ar fi trebuit sd facem?"
,,$i atunci afi participat la folosirea agresiunii si la
revolufie -cu iluzia nes6buitd cd, distrugAnd ceva, ar putea
iegi altceva bun. $titi cumva ce a scris Jacob l3urckhardt
despre rezultatul final al revolulilor in materie de politicd
externd?"Este fdri indoiald un mare noroc dacd o revo-
lutie nu-l transformd pe dugmanul de moarte in stdpAn."
De ce noi, germanii, sd avem acestnoroc neobisnuit? Daci
noi, cei bAtreni - iar acum md vdd silit sd md socotesc
unul clintre ei - nu am clat nici un sfat, este pentru
simplul motiv cd nu stiam ce sfat sd ddm, in afard de cel
absolut banal cd trebuie ca fiecaresd-gi facd treaba con-
stiincios 9i corect,iar astfel sd spere cd exemplul bun va
duce in cele din urmd la binele general."
,,Agadar vrefi mereu numai ce e vechi, ce a trecut, ce
a fbst ieri. Orice incercarede schimbare este dupd pdrerea
dumneavoastrd gresitd, iar cu o asemeneapozilie tine-
retul nu mai poate fi conrrins.Cu asemeneaviziune, pe
Iume nu s-ar intAmpla niciodatd ceva nou. $i atunci cu
ce drept vb angajaliin gtiinfa dumneavoastrdpentru idei
noi 9i revoluficlnare?In teoria relativitdfii 9i in teoria cuan-
tici s-a ficut de asemenearuptura de tot ce era vechi."
,,Dacd vorbim despre revolulii in stiinld, atunci este
important sd privim cu toatd atentia acesterevolulii. Sd
ne g6ndim, de pildd, la teoria cuanticd a lui Planck. Stiti
probabil cd Planck a fost de la inceput un spirit foarte
conservator si cd nu a dorit niciodatd sd schimbe in mod
radical vechea hzicd. Dari-si propusesesd rezolve o anumitd
problemd bine delimitatd, voia sd inteleagd spectrul radia-
tiei termice. Bineintelescd a incercat sd facd acestlucru
pdstr6nd toate legile fizicii clasice9i i-au trebuit mulfi ani
pAnd si-a dat seamaci nu esteposibil. Abia apoi a Propus
o ipotezd carenu se mai potrivea in cadrul fizicii clasice,
dar chiar si dupi aceeaa vrut sd umple la loc, cu Presu-
pozilii suplimentare, brega pe care o fdcuse in zidurile
196
fizicii clasice. Insd aceastdincercare a eguat, iar prelu-
area in continuare a ipotezei lui Planck a condus ia o
reconstrucfieradicald i intregii fizici. Dar chiar 9i dupd
aceastdreconstrucfie,nu s-a schimbat nimic in domeniile
fizicii care pot fi cuprinse in intregime cu corrceptelefizicii
clasrce.
Agadar, cu alte cuvinte: o revolulie bund 9i fructuoasd
poate avea loc in gtiinld numai atunci cAnd se fac eforturi
de a schimba cdt mai pufin, c6nd eforturile se concen-
fteazd mai intAi asupra rezolvdrii unei singure probleme,
bine delimitate. Incercareade a renunta la tot ce a fost si
de a schimba dupd bunul-plac duce la un pur rl.rr,r".r.
In gtiinfele naturii, numai fanaticii semidementi incearcd
sd demoleze tot ce existd - de exemplu, oameni care
pretind cd pot inventa un perpetuum mobile - gi clesigur
cd acesteincercdri nu duc la nimic. I'e de altd parte, nu
gtiu dacd revoluliile in stiintd pot fi comparate cu cele care
au loc in societateaumand. Dar mi-as putea inchipui -
chiar dacd ce-mi doresc e doar un vis - cd si in istorie
revolufiile cele mai durabilersunt aceleain carese incearcd
int6i rezolvarea unor probleme bine delimitate, schim-
bAnd c6t mai putin posibil. CAndili-vd la aceamare revo-
lutie care a avut loc acum doud mii de ani si al ctirei
promoto4 Cristos, a spus: ,,Nu am venit sd stric legea,ci
s-o implinesc.,' Deci, incd o datd: importantd este con-
centrareape acel unic lel important, modific6nd cAt mai
putin posibil. I'}ulinul care apoi trebuie totusi schimbat
poate avea o asemeneaforti ciea modifica, incdt reagazd
de la sine aproape toate formele de viatd."
,,Dar de ce tineti atAt de mult la vechile forme? Se
intdmpld foarte des ca formele vechi si nu se mai potri-
veascdin timpurile noi si nu sunt pdstrate decAt dintr-un
fel de inergie. De ce sb nu fie e'liminate imediat? De
exemplu, mi se pare absurd cd profesorii mai apar imbrd-
cali in robele lor medievale la festivitdtile universithtii.
E doar un vechi obicei care ar trebui clesfiinlat."
,,Sigur cd eu nu tin la formele vechi, dar tin la conti-
nuturile pe care le reprezintd. As vrea sd explic gi asta
197
printr-o comparalie cu fizica. Formulele fizicii clasice
reprezint.l o cunoagtererezultatd dintr-o veche experienld,
carenu numai ci a fost corectdintotdeauna, dar va rdmAne
corectdsi in viitor, in toate timpurile. Teoria cuanticd da
acesteicomori de experienlddoar formal o altd infdli9are.
Dar, in ce privegte confinutul, nu se poate schimba nimic
fii fizicamigcdrii penclulului, a legilor pArghiilor,a misc"i-
rilor planetelor, pentru cd nici lumea nu s-a schimbat in
privinla acestor fenomene. Ca sd ne intoarcem la robe:
aceasti formd isi are probabil originea din vremea impdr-
tirii in bresle a locuitorilor, iat confinutul ei corespunde
unei experienle mult mai vechi: grupul oamenilor care
au invdtat mult, a cdror gAndire estescolita cu multe ralio-
namente dificile ale altor inv.ltati, e deosebit de impor-
tant pentru comunitateadin carefac ei parte fiindca sfaturile
lor sunt mai bine intemeiate decAt ale altora. Iloba arer
menireasd exprime aceastipozifie specialda purtdtorului
ei si sd-l fereascdpe acesta, indiferent dacd personal
corespundecerinfelorbreslei lui sau nu, de atacurilegro-
solane ale gloatei. Aceastd experientd este neindoielnic
la fel de valabild in lumea de astdzica 9i acum c6tevasute
de ani, clar este desigur complet irelevant clacdo expri-
mdm in exterior prin robe sau, de preferat poate, prin
forme mai moderne. Pe de alta parte, ii binuiesc pe unii
dintre criticii robelor cd vor si elimine chiar si confinutul
experrienteicare se exprimd prin ele. Asta e insd prostie
curatd, fiindcd faptele nu pot fi schimbate."
,,Da, rlin nou folosili atuul experienteiimpotriva acti-
vitdtii tinerilor, asacum au fdcut gi o vor faceintotcleauna
bitrAnii. NeavAnd nici un argument impotrivd, suntem
din nou singuri."
Vizitatorul meu se pregdtea acum sd plece, dar eu l-am
intrebat daci nu ar vrea sd-i cAntincd o datd ultima parte
a concertului de Schumann,atAtcAtse putea de bine fdrd
orchestrd.A acceptatmulgumindu-mi, iar cAnd ne-am luat
rdmas-bun, am avut impresia cd are o atitudine aproape
prie tcnoasdfata de nrinc.
198
in saptimAnile care au urmat acesteidisculii schim-
bdrile petrecute1auniversitateau devenit din ce in ce mai
inspdimAntdtoare.Unul dintre colegii nogtri de la facul-
tate, matematicianul [-evy,care conform legii ar fi trebuit
sd rdm.Andcadru universitar pentru ci in I'rimul I{dzboi
Mondial Fuseseclecoratde mai multe ori, a fostbntsc conce-
diat. I{evolta membrilor mai tirreri ai facultilii - si md
g6ndescaici in specialla Friedrich Hund, Carl Friedrich
Eonhoeffer si la matematicianul van der Waerden - a
fost at6t de mare, incAt r-re-amgAndit la posibilitatea ca
noi toli sd ne cldm demisia clela facultatesi sd 9i ?ncercim
sd convingem cAt mai mulli colegi sd faca acelagilucru'
Dar inainte de a faceacestgest voiam sd md mai sfdtuiesc
o datd cu cineva din generalia mai veche, cilreva care sc
bucura de toati incredereanoastri. De aceeal-am rugat
pe Max ltlanck sd-mi acorde o intrevedere 9i m-am clus
la el acasd,la Llerlin,pe straclaWangenheim.
Planck md primi in sufrageria lui nu prea luminoasd,
dar aranjata intr-un stil primitor de modA veche, unde
puteai vedea cu ochii mintii lampa cu petrol at.i-rn6nd
d"os.rpro mijlocului mesei,chiar daci in realitatelipsea'
I'lanck mi se pdru mult imbdtrAnit de la ultima noastrd
intAlnire.Chiprrl lui fin si ingust purta riduri adAnci,zAm-
betul lui cAnclmd intimpirr.l era chinuit si ardta nespus
de obosit.
,,Venitila mine ca sa primiti un sfatitr probleme politice",
incepu Itlanck cliscutia,,,dar md tem cd nu mai pot sd vi
dauirici un sfat. Nu mai am nici o speranldcd poate fi
opritd catastrofa pentru Germania, iar astfel 9i pentru
universit5lile germane. inainte de a-mi povesti despre
clistrugerile de la Leipzig, care fbrd indoiald nu sunt cu
nimic mai prejos decAt cele de la noi, din Berlin, vreau
sd vi relate2o disculie purtatd acum c6tevazile cu Hitler'
Sperasemsd-l pot limuri ce enormd pierdere reprezintd
pentru universitSlile germane, 9i in particular pentru
iercetareain fizicd din lara noastr5, excludereacolegilor
evrei si c6t de lipsit.i de sens si imorald este o asemenea
199
 acliune, pentru cd in cele mai multe cazuri este vorba
despre oameni care se simt germani si 9i-au pus viala in
joc, ca tofi ceilaili, in ultimul rdzboi. Dar nu am gbsit nici
un fel de infelegere la Hitler - sau, mai rdu, pur si simplu
nu existi o limbd in care sd te poli inlelege cu un
asemeneaom. Mi s-apirut cd Hitler a pierdut orice contact
cu lumea exterioard.El resimte cuvintele interlocutorului,
irr cel mai bun caz, ca pe o perturbare iritantd, pe care o
acoperd imediat zgomotos declam6nd mereu aceleasi
fraze despre disolulia vielii spirituale in ultimii 1.4ani,
despre necesitatea de a opri in ultimul moment aceastd
descompunere9.a.m.d.Am avut atunci impresia fataldcd
el chiar esteconvins de acestnonsens si cd ajtlrge la aceastd
convingere tocmai prin eliminarea oricdror influente
exterioare.Pentru cd e obsedat de a9a-numitelelui idei,
nu estepermeabil Ia nici un contraargument si va conduce
Germania spre o catastrofdinspdim6ntdtoare."
La rAndul meu, i-am vorbit despre ce se intAmpld la
L,eipzigsi despre planul pe careil ficuserdm noi, membrii
mai tineri ai facultdlii, de a ne da demisia din posturile
de profesori universitari in mod demonstrativ, exprimAnd
astfel un clar si rdspicat: ,,Asa nu se mai poate!" Dar
Planck fu de la bun inceput convins de insuccesul unui
asemeneaolan.
,,Md buiur cd clumneavoastrd,ca om tAndr;mai sunteti
optimist 9i credeli cd vd putefi opune dezastrului cu
asemeneaplanuri. Dar dir-rpdcate supraestimati mult
influenta universitdfilor 9i a oimenilor cu carte. in spatiul
public, gestul dumneavoastrd nici nu va fi cunoscut.
Ziarele fie nu ar pomeni un cuvAnt despre acest gest, fie
ar scrie pe un ton atAt de batjocoritor despre demisiile
dumneavoastrd,inc6t nimdnui nu i-ar veni ideea sd tragd
o concluzie serioasddin acestgest.Vedefi dumneavoastrd,
o avalangd,odatd pornitS, nu mai poate fi influenlatd in
miscareaei. CAt de mult va distruge, cAtevieli omenesti
va curma/ toate acesteasunt deja decise de legile naturii,
driar dacXnu segtieincd. Nici Hitler nu mai poate influenla
200
cu aclevdratmersul evenimentelor, petrtru ci el esteintr-o
mult n-rairnare mdsurd un om care se lasd condus de
obsesiilelui, dec6t unul care conduce. El nu poate 9ti dacd
uriagele forfe pe care le-a descdtugatil vor ridica in cele
din urma pe culmi sau il vor distrug;elamentabil.
P6nd la sfArgiful catastrofei, pasul dumneavoastrd
ar avea agadarconsecinlenumai asupra dumneavoastrd
ingivd - poate sunteti dispus sd suportali multe -, dar
pentru viala din fara noastrd tot ce faceli isi va ardta
roadele abia dupd sfArsitul catastrofei.Asupra acestui
punct trebuie agadarsd ne indreptdm atentia. Daca vd cla!i
demisia, in cazul cel mai favorabil nu v-ar rdmAne clecAt
sd cdutafi un post in strdindtate.Nici nu vreau sa spun
ce s-ar putea intAmpla intr-un caz mai pulin favorabil.
In strdindtate fiind, v-afi aldtura marii mulfimi a emigran-
tilor care trebuie sd-si gbseascdacolo de lucru gi poate
cd ii veli lua slujba cuiva care se afld intr-o situalie mai
grea decAt dumneavoastrd. Ati putea probabil lucra acolo
nestingherit, ati fi in afara pericolului, iar clupd sf6rsitul
catastrofeivd veli putea intoarce, dac.i dorifi, in Germania
cu congtiinla impdcatd cd nu ali fdcut niciodatd compro-
misuri cu distrugdtorii Cermaniei. Dar pAnd atunci poate
cd vor fi trecut mulli ani, dumneavoastrd vd veli fi schim-
bat, oamenii din Cermania se vor fi schimbat 9i ei, si este
foarte indoielnic dacd 9i cAtvefi mai putea activa in aceastd
lume schimbatd.
Dacd nu vd dali demisia si rdmAneti aici, aveti o misi-
une de cu totul alt gerr.Nu puteti opri catastrofa9i in plus
va trebui, pentru a supravielui, sd facefi mereu tot felul
de compromisuri. Dar puteti incerca,impreund cu altii,
sd formali ir-rsulede rezistenli. Puteli sd adunali in jurul
dumneavoastrd oameni tineri, sh le ardtafi cum se face
stiintl de bund calitate,iar astfel si le pdstrati in constiintd
si vechile valori autentice.Desigur cd nimeni nu gtie cAte
asemeneainsule vor mai fi rdmas cAnd catastrofase va
fi sfArgit,clar sunt sigur cd pAnd -simici grupuri de tineri
dotafi, carepot fi cdlduziti intr-un astfel de spirit prin toatd
201
pedoada cleteroare,vor a\/eao mare tmportanti pentru
reconstruclie.Fiirrclcaascnrcneagupuri pot cierreninuclee
de cristalizare clin care se dezvolti apoi noile forme de
viatd. Ceeace spun va fi valabil la inceput numai pentru
reconstruclia cercetirii stiintifice in Cermania. Dar cutn
nimeni rru stie ce rol vor iuca Stiinta si tehnica in lumea
viitoare, s-ar putea si devini important si pentru alte
clomenii. tu sunt de pirere cd tofi cei care pot face ceva
si nu sunt pur si simplu silili sd emigreze,de pildi din
cauza rasei lor, ar trebui si itrcercesd rdmAnd aici si sd
pregdterascd viitorul mai inclepartat.Acest lucru va fi cu
sigurant.i foarte dificil si plin de primejdii, iar compro-
misurile carevor trebui facutevi vor fi pe drept reprogate
si poate vor fi chiar peclepsite.Dar poate cd in ciucia a
toate acestea,ar trebui rimas aici. Firegte,nu mi pot
supdra pe nimeni carese decide in alt fel, clacbemigreazi
ciin Cermania pentru c.i gdsegtecd viala aici e insupclr-
tabild, pentru cd nu mai pclateprivi toatd nedreptateape
care nu o poate impieclica. Dar intr-o asemeneasituafie,
cum e cea in carene gdsirn acum in Cermania, nu ne mai
putem comporta in mod corect. C)ricarear fi cleciziape
care o luim, particip2im intr-un fel sau altul la cr
neclreptate.I)e aceea,in cele clin urmd fiecarenu poate
actiona clec.itpe cclntprclpriu. N-umai are senssd clai sau
s.i primesti sfaturi. De aceeanjci nu vd pot spune dec6t
sd nu r,.i facefi speranfe ci clumneavc'rastrd,
orice ati intre-
princle, \,€rliputea impiedica in vreun fel nenorocirile ce
\/or avea loc pAnti la sfArsitul catastrofei.Dar, in decizia
pe care o luati, ginditi-r'A la timpul care va veni dupd
aceea."
Disculia nu a continuat clincolo de acestavertisment.
Pe drumul cle intoarcere, in trenul spre Leipzig, mi se
inv6rteau mereu in minte gAnclurile exprimate si md
chinuia intrebarea clacbsi emigrez sau nu. Aproape cd
ii invicliam pe prietenii cdrora li se luase cu forta baza
existentei in Clermania si care de aceeastiau cd trebuie
si pirdseascd fara. Ei fuseserdvictimele unor grave
202
nedreptdti, aveau de depisit mari grc-utdtimateriale,dar
cel putin erau scutifi si fac.ialegerea.lncercams6-mi pun
problema mereu sub alte forme pentru a vedea mai lim-
pecle.Dacd in casata un membru al familiei se imbolni-
vegte de o boald infectioasdrnortald, este mai corect sii
pdrdsesticasa,pentm ca infecfia sAnu se perpetueze,sau
estemai bine sd rdmAi 9i sd ingrijegtibolnavul, chiar dac.i
nu mai existd nici o speranti? Dar poli compara o
revolulie cu o boald? Nu era o metodd prea ieftind cle a
anula judecatamorald?$i apoi, careerau compromisurile
de carevorbea I'lanck? La inceputul cursurilor trebuia sa
riclici mAna pentru a te supune formelor impuse de
national-socialisti. De cAte ori nu salutasem si inainte
cunosculii prir-r ridicarea m.Ainii si ficAndu-le semne
amicale cu m6na? Era aceastao concesiehotdr.itoare?
Scrisorile oficiale trebuiau incheiate cu I'ormula ..Heil
Hitler". Acest lucru era deja mult mai trist, dar din fcricire
asemeneascrisori trebuiau scrisenumai rareori si clricum
aceastdformuli cleincheiereaveasubintelesul,,nu rrreau
sd am cle-aface cu tine". Trebuia si iei parte la serb.iri si
manif-estalii.Dar probabil cd deseori ar fi fost posibil si
eviti asemeneaindatoriri. Fiecaredin acesti pasi, luat
separat,poate cd ar fi fost acceptabil.Dar probabil ca mai
trebuiau fdcuti incd mulfi pagi si ar fi fost toti aceia tle
acceptat?Wilhelm Tell aclionasecorect c6nclrefuzasesi
salute pdlSria din Cessler,punAnd astf'elviata propriului
sdu copil in mare primejdie? Nu ar fi trebuit si el sti fac.i
atunci un compromis? Dar dacd rdspunsul in aceasti
situatie este ,,nu", de ce ar fi trebuit sd facem acum in
Cermania compromisuri?
Dac5,dimpotrivi, ai fi luat l"rotdrArea clea emigra, cum
se impdca aceastddecizie cu imperativul lui Kant de a
acfiona astfel incAt actiunea proprie sd poati deveni
normd generald de compclrtament?I)oar nu puteau toti
sd emigreze.Ar fi trebuit oare sd pleci, fhri a-ti gasi linis-
tea,dintr-o tard in alta, pentru a evita catastrclfelesociale
care apdreau?Nici celerlalte tdri nu puteau fi scutite pe
203
 termen lung de acestecatastrofe sau de altele asemd- in legdturd cu aceastami-am amintit o discutie cu Niels,
ndtoare.In cele din urm5, fiecareaparfine unei anumite in carevorbea despre o complementaritateintre conceptele
de ,,clreptate"9i ,,iubire". Degi amAndoud,atAtdreptatea
fdri prin nastere,prin limbd si prin educatie.$i nu insemna
oare emigrarea sd-!i preclai fdrd luptd lara unui grup de cAt si iubirea, sunt pdrli esenfialeale comportamentului
oameni obsedati, total dezechilibrati sufleteste,9i care in nostru in viala in comunitate cu ceilalli oamerti, totugi,
confuzia lor tdrau Germania spre un dezastru imens? in celedin urmd, se exclud. Dreptateaii poruncegtejuris-
Planck spusesecb vom fi pugi sa ludm decizii prin care tului sd refuze sd semneze.$i poate cd urmdrile politice
oricum nu vom mai putea comite decAtnedreptdti. Erau ale semndturii lui ar duce la distrugereamult mai multor
a,sernenea situafii intr-adevdr posibile? Ca fizician, incercam oameni decAtcei r-roudprieteni. Dar poate iubirea sd facd
sd inventez experimente mentale, ceea ce in acest caz abstracfiede strigdtelede ajutor ale ruclelor disperate ale
insemna sd imaginez situalii-limitd care, chiar daci nu prietenilor, care ajung la juristul in cauzd?Mai tArziu mi
ar apdreaintocmai in realitate,erau suficient de asemS- s-a pdrut totugi copildros si mh dedau unor asemenea
ndtoare urror situafii reale 9i in acelagitimp erau atdt de gAncluri absurde. Trebuia sd hotdrdsc aici si acum dacd
voiam sd emigrez sau sd rdmAn in Cermania. Trebuia sd
extreme,inc6t se putea vedea imediat cd o rezolvare intr-un
ne gAndim la timpul cleclupd catastrofd.Acest lucru fusese
sensuman acceptabilnu era posibild. in cele din urmd am
imaginat urmdtorul exemplu inspdim6ntdtor: o condu- spus de Planck si imi era foarte clar. Asadar: sd formdm
insule de rezistenld,sd adundm oameni tineri 9i sd-i scoa-
cere dictatoriald a inchis in pugcdrie zecedintre oporrenfii
tem pe cAtposibil irr viatd din aceastdcatastrofS,iar apoi,
ei politici si este decisd sd execute cel pulin pe cel mai
dupd sfArgit,sd ne apucdm de reconstmclie, aceastaera
important dintre ei, dacd nu pe toti zece.Dar conducerea
datoria despre care vorbise I'lanck. La aceastdopfiune
tine foarte mult ca in strdindtate acest asasinatsd arate
trebuia desigur luat in calcul cd va trebui sd facem com-
ca 9i cum ar fi juridic intemeiat. in acestsens face urmd-
promisuri gi sd fim mai tArziu, pe clrept,pedepsiti pentru
toarea ofertd unui alt oponent al ei, care datoritd repu-
ele - si poate si mai rdu decAt atAt. Dar cel pulin era o
tatiei si marii recunoagteriintemationale fuseseincd ldsat
datorie limpede formuiatS.De fapt, in afara tdrii am fi de
in libertate - ar putea fi vorba de pildd de un jurist foarte
prisos. Acolo existau numai indatoriri care puteau fi
reputat in lard: dacd juristul este de acord ca prin sem-
indeplinite mult mai bine de mulli al1il. La intoarcerea
ndtura lui pe o expertizd juridicd fdcutd corespunzdtor
mea la Leipzig am hotdrAt ca, cel pulin pentru moment,
sd certifice asasinatulca fiind juridic corect,atunci restul
sd rdmdrr in Cermania 9i la Ur-riversitateadin Leipzig si
de noud prizonieri sunt ldsali liberi si li se oferd gararrlia
si vbd incotro mi va duce acestclrum.
cd sunt ldsati sd emigreze. Dacd refuzd sd semneze, toli
cei zeceprizonieri vor fi executali.Juristul nu poate avea
nici o indoiald cd aceastdameninfare din partea dicta-
torului esteserioasdsi cd o va pune in aplicare.Ce sd facd?
Este reputafia lui nepdtatd, sau, cum era numitd atunci
in mod cinic, ,,r,estaalbd", mai de pre! decAtviata celor
noud prieteni? Nici chiar sinucidereajuristului nu ar mai
fi o solutie, pentru cd 9i in acestcaz ar impiedica salvarea
prizonierilor nevinovafi.

244
 IJ
DISCUTII DESPREPOSIBILITAIIE
TEFINICIIATOMICE 9I DESPRE
PAKIICULELE ELEMENTARE
(1e35-1e37)
ln ciuda nelitristiicareaphrusein viata gtiintifici, nu nutnai
in jara noastrd, din cauza revolufiei germal'le si a emi-
gririlor provocate cle ea, fizica atomicd s-a dez"'oltat il-r
acei ani surprinzdtor de repecle.In laboratorul lordului
I{utherforcl la Cambridge, in Anglia, fizicienii Cockcroft
si Walton construiserho instalalie de inaltd tensiune cu
carenucleele de hidrogeu, aclicdprotonii, puteau fi acce-
lerate atAt clemult, incAt atunci cAnd erau dirijate si se
ciocrreascd cu atclmiusori puteau depdsibariera de poten-
tial datorat.l respingeriieiectrice9i puterauciocni nucleele
atomilor, transform6nclu-i.Cu asemeneainstrumente 9i
altele asemdndtoare,irr special ciclotronul pus la punct
in Statele Unite, se puteau face multe experimente noi
in domeniul nuclear,astfelinc6t cur6nd s-a putut ajurrge
la o imagine destul de clard a proprietdlilor nucleelorato-
mice si a forfelor care aclionau in interiorul lor. Nucleele
atomice nu puteau fi comparate, cum se fdcusein cazul
atomilor, cu ull sistem planetar in miniaturd, la care cele
mai intense forJeerau datorate unui corp central greu, care
ar determina traiectoriile corpurilor usoarc ce se miscau
in jurul lui. Mai clegrabd,nucleele diferililor atomi pot
fi comparate cu picdturi c'lecliferitemdrimi, alcdtuite din
aceeagimaterie nucleard,care la r6ndul ei este formatd dirr
pirli egale de protoni 9i neuhoni. Densitateaacesteimate-
rii nucleare alcituite clin protoni gi rreutroni este aproxi-
mativ aceeasi1atoate nucleeleatomice.La nucleelegrele,
206
respingereaelectrostaticdputernic.i clintreprcltoni are ca
efect faptul cd numhrul neutronilor estc ceva mai nrare
decAtnumarul protonilor. I'rorleleputemice caretin la un
loc materia nucleard nu se schimbd la inlocuirea pro-
tonilor cu neutroni; aceastdipoteza a fost confirmal.i expe-
rimental. lar simetria astfel clescoperitaclintre protori si
ncutron, desprc carc vis,rscmr'lcii pe carrrlm.r'afl.rmla
cabanadin poiana Sieil,se manifesti experimentalprin
aceeacd la dezintegrareap unii atomi emit electrotri,iar
altii pozitroni. Pentru a stucliamai in cletaliurelatiile din
nucleele atomice,noi, cei cle la seminarul din Leipzig,
incercam sd reprezentdm nucleul ca un fel t.lepic.ituri sfe-
ricd formatd clin materie nucleari, astrclarun fel cleceaun
sferic,in care neutronii si protonii se miscau liber, fdrd a
se derarrjaunii pe altii intr-o mdsurd prea mare, in ttmp
ce Niels, la Copenhaga,consideradimpotrivd ci interacti-
urea dintre pdrtile componente ale nucleului este foarte
importantd si de aceeareprezentanucleui cu precddere
ca pc un l'cl clc s(lccll rrisip.
Pentru a limuri prirr rliicutii acestcdiferenle clerepre-
zentarea nucleului, am plecat petrtru citeva sdptimAni
la Copenhagain perioacladirrtre toamna lui 19359i toamna
lui 1936.Am fost primit acolo ca oaspeteal familiei tlohr,
locuind intr-una ciin camereledin casacleonoare ce ltrsese
pusd la dispozitia lui llohr si a familiei salede c.itrestatul
danez din fondurile fundatiei Carlsbcrrg.Aceast.ica-sia
jucat un rrrl .letrsebitr-lt'irnporlarrt,timp clcmulti .ini, ca
loc de intAlnire per-rtrufizicienii atomisti. Era o constrrrctier
irr stil pompeian, la care se mai f.iceausimtite clar ir-rflu-
enjeleputernice ale marelui sculptor danez Thoew,aldsen
asupraculturii daneze.O scari mare,decorati cu statui,
ducea clin salonul cellmare spre parcul intins, al carui
centru era inviorat de o fAr-rtAnd arteziani inconiurat6 cle
straturi cle flori, si unde copaci bdtr6rri si inalii te acld-
posteaude soaresau cieploaie.De la intrareain locuinti
se ajungeaintr-o grddind de iarr-rduncle cliprrcittrlunei
f6ntdni intrerupea linistea care altfel domnea in aceast.i
207
parte a casei.I'e jetul de api al acesteifAntdni arteziene
am lisat cleseorisd dansezemingi de tenis de masd, dis-
cutAnd apoi despre cauzele fizice ale acestui fenometr'
Dincolo de gridina de iamd era un salon mare cu coloane
dorice, deseori folosit pentru intrunirile festive ce aveau
loc in caclrul conferintelor stiinlifice. In aceastdcasdpri-
mitoare mi s-a permis a;adar sd locuiesc impreund cu
familia l3ohrpentru cdteva sdptimAni, 9i se nimeri cd tot
in aceastdperioadd 9i lordul I{utherfordl, fizicianul englez
si pdrintele fizicli atomice moderne - cum va fi numit
mai tArziu - a petrecut o scurtd vacanld la familia Bohr
in Copenhaga.Astfel am avut ocaziasd ne plimbdm uneori
in trei prin parc, schimbAnd pireri despre noile experi-
mente sau despre structura nucleelor atomice. Am sd
incerc sd redau una dirrtre aceie discutii.
Lord Rutherford: ,,Cese intAmpli de fapt, dupd pdre-
rea voastri, dacd construim instrumente de inaltd tensiune
sau alte acceleratoaresi lintim nuclee grele cu protoni
av6nd 9i mai mare energiesi vitezd?Va traversa proiectilul
nucleul greu, poate fdrd a proclucemari deteriordri, sau
va rdmAnein interiorul nucleului, astfelinc6t intreaga sa
energie de migcare sd fie trarrsferatdin cele din urmd
nucleului? Dacdinteracfiunile dintre pdrtile componente
ale nucleului sunt foarte importanter,asacum crede Niels,
atunci ar trebui ca proiectilul sd rdmAndin nucleu. Dacd
insd protonii 9i neutronii se rnigcd aproaPe indepenclenfi
in nucleu, fdrd a se influenla Prea puternic unii pe aliii,
atunci s-ar putea ca proiectilul sd treacdprin nucleu fdrd
a produce mari pagube."
Niels: ,,Vreausd creclcd proiectilul rdmAne de reguld
i'n interiorul nucleului atomic si cd energialui de miscare
I Emest Rutherford (I87I-1937) a avut contribulii importante
la studir.rlradioactivitdtii(carei-ar.radus in 1921Premiul Nobel
pentru chimie) si a condr.rsexperimenteleprin care a fost cles-
coperitdstrlrctnraatomului (nucleu plr,rselectroni).A fost direc-
tor al LaboratoruluiCavenclishde la Cambridge,principalul centrr.r
al cercetirilornucleareclela incepr.rtulsecoluluiXX. (N. t.)
208
se distribuie in cele din urmh oarecum in acelasimod la
toate pdrlile componente ale nucleului, pentru cd
interactiuneaestecu siguranld foarte mare. Nucleul ato-
mic se incdlzegtepur 9i simplu la o asemeneaciocnire, iar
gradul de incdlzire va putea fi calculat din cdldura spe-
cificd a materiei nucleare si din energia conlinutd in pro-
iectil. Ce se intAmpld in continuare ar putea fi descriscel
mai bine ca un fel de evaporarea nucleului atomic. Ceea
ce inseamnd cd uneori, la suprafa!a nucleului, particule
individuale vor aveao eneryieatdt de mare,incAt pot pdrdsi
nucleul atomic. Dar tu ce spui clespreasta?"
intrebarea imi era adresatdmie.
,,Si eu ag vrea sd cred cd este aga,degi nu pare sd se
potriveascd prea bine cu reprezentdrile noastre de la l,eipzig
despre pdrlile componente ale nucleului care se migcd
liber in nucleu", am rdspuns eu. ,,L)aro particuld foarte
rapidd care pdtmnde in nucleu va suferi desigur, din
cauzaforlelor de interacfiune foarte putemice, mai multe
ciocniri, pirzAndu-si astfelenergia.Pentru o particuld lentd
insd, care se migcd in nucleul atomic doar cu energie micd,
s-ar putea ca lucrurile sd arate altfel, fiindcd in acest caz
intrd in joc natura ondulatorie a particulei si numdrul
schimburilor de energieposibile devine mai mic. Lr acest
caz s-ar putea ca neglijarea interacliunilor sd mai fie o
aproximalie permisd. Dar ar trebui ca lucrurile acestea
sd poatd fi calculate,pentru cd de fapt se gtie deja suficient
de mult despre nucleul atomic. Am sd efectuez un ase-
mcnea calcul la Leipzig.
Ag vrea insd sd pun si eu o intrebare: se poate inchipui
cd am ajunge in cele din urmd la aplicafii tehnice ale fizicii
nucleare folosind acceleratoaredin ce in ce mai putemice,
adicd clepildd s-ar putea oare produce elementechimice
noi in cantitate mare in mod artificial sau s-ar putea folosi
energia de legdturd a nucleelor, asemdndtormodului in
care se folosegteenergia de legdturd la ardere? Se pare
cd existd un roman gtiintifico-fantastic in care ur"rfizi-
cian inventeazd pentru tara lui, in momente de maximd
209
tensiune politicd, clbombd atomicd, iar astfel rerzolvdtoate
dificultdiile politice in chip de r/crtscx ntschinn' L'r'i-
clent ci sunt 'n'ise.Dar intr-o forrnd ceva mai serioasi
fizicianul-chimist Nernst din llerlin a pretitrs odatd cd
PdmAntul ar fi un fel de arsenal plin cu munitie, la care
lipsegtedoar chibritul cu care ar putea fi aruncat in aer'
Este pe de alt,i parte adevdrat ci, daci tlm putea uni c6te
patru nuclee de hidrogen din apa de mare form6ncl cAte
un atom de heliu, atunci enerrgiaeliberatd ar fi atdt de
mare, incAt comparalia cu arsenalul nu poate fi privitd
clecAtca o minimalizare riclicoli."
rafionamentenu au fost tleocanr-
Niels: ,,Ntt, as€:menea
datd duse pAndla capdt.DiferentaesentialSdinhe chimie
si fizica nucleard este tocmai ci proceselechimice au loc
de regulS cu majoritatea tnoleculelor din substatrfares-
pectivd,clepildd la praful de pu9cb,in timp ce noi in fizica
rrucleardnu putem experimenta decAi cu un numdr mic
c1enuclee atclmice.Iar acest lucru nu se va schimba in
mocl esentialnici cu acceleratoarelemai mari' Numdrui
proceselor care au loc intr-un experiment chimic se raPOr-
ieazi la numdrul proceselordin experimentelenucleare
fdcute p.lnd acum cam la fel ca, sd spunem, cliametrul
sistemuluinostru planetarla diametrul unei pietre de r6u,
9i aturrcidiferenfanu estePreamare dacdinlocuim piatra
de 16u cu o stAncd.Ar fi desigur altce'u'adacd am putea
incdlzi o bucatd cle materie la temperaturi atAt de mari
incAt energia particulelor inclividuale si fie suficienta
pentru a depdsi fortele de respirrgeredintre nucleele ato-
mice 9i daci am putea pistra densitateamateriei atAtde
prea rare. I)ar pentru
mare inc6t ciocnirile sd nu clervitr.l
asta ar trebui sd atingem temperaturi de, sd zicem, un
miliard de grade, iar la asemeneatemperaturi trlt mai
existdpereli ai vreunui tip cleincinti in care si inchidem
aceastdmaterie; perelii aceia ar fi de mult evaporali."
Lord Rutherford: ,,PAndacum insd nici nu a fost vorba
ci am putea obline energie din proceseleatomice.Fiindcd,
desi la ciocnirea unui proton sau a unui neutron cu un
270
nucleu atomic intr-un proces individual este eliberatd
energ;ie,pentru ca ur-'ase-enca processd aibd loc trebuie
sd se consume mult mai multd ener5;ie.De pilcld, energie
necesardpentru accelerareaunui numdr mare de protoni,
din care cei mai multi nu ciocnescnimic. Cea mai mare
parte clin aceastdenerg;iese pierde sub formd de miscare
termicd.Asadar; energeticvorbind, experimenful cu nucle-
ele atomice esteo afacerein puri pierdere.Cine vorbegte
despreaplicalii tehniceale energieinucleelor atomicenu
gtie ce spune."
Am fost apoi in scurt timp cu tolii de aceeagipdrere,
iar nici unul dintre noi nu bdnuia atunci cd, doar cAtiva
ani mai IArziu, clescoperireafisiunii atomice clecdtre Otto
Hahn va schimba complet situatia.
irr lirristea parcului casei Uohr pitrundea cloar prrtin
din nelinistea acelor vremuri. Ne asezam pe o bancd la
umbra unor copacibdtr6ni si ne uitam.r- o pali tle vant
purta din cAnd in cdnd picdturile ce cddeau clin fAntAna
arteziand,iar cAteo picdturd rdmAneaagdtatdde petalele
trandafirilor si strdluceala soare.
Dupd intoarcerea mea la Leipzig am fdcut calculul
promis. Acesta confirmd ipoteza lui Niels cd protoni rapizi
provenifi din acceleratoaremai putentice rdmAn in inte-
riorul nucleului-finti 9i pur 9i simplu il incilzesc prirr
ciocnire.Cam in acelasitimp au fost cu adevdrat obser-
vate experimental procese de acest fel la protoni rapizi
din radialia cosmicd.Acelasicalculpdreacd aduce9i argr-
mente pentru faptul c5, irr primd aproximatie, dacd stu-
diezi structura internd a nucleului atomic, interactiunile
puternice ale particulelor individuale puteau fi neglijate.
Astfel cd am continuat cercetdrilenoastre la Leipzig irr
aceastddirecfie. Carl Friedrich, care in acea vreme era
asistentul Lisei Meitner la institutul lui Otto Hahrr din
l)ahlem, venea deseori de la Berlin la Leipzig,la semi-
nariile noastre,iar cu ocaziauneia dintre acesteint6lniri
ne-a vorbit desprecercetdrilelui privind proceselenucleare
din interiorul soarelui si al stelelor.El putea demonstra
277
teoretic cd ir-rpartea ceamai fierbinte din interiorul stelelor
aveau loc anumite reacfii bine precizateintre nuclee ato-
mice ugoaresi ch energia enormd iradiati permanent de
steleprovitre in mod evident de la acestereactii nucleare'
in America, llethe a publicat rezultate asemdndtoare9i
ne-am obisnuit cu icleeade a privi steleleca pe nigte uriage
cuptoare ntomice,itr careeliberareacleenergiedin nucle-
ele atomice apdreacltrcdnu ca ul-lProcestehnic controlat,
atunci ca un fetnomennatttral ce aveil loc permanent in
fata ochilor nogtri. Dar cleocatndatdnu eril vorba despre
tehnicd atomici.
La seminarul nostnt cle la l,eipzig nu lucram numai
in domeniul rrr-rcleelor atomice'Intre timp se dezvoltaserh
si ideile despre particulele elermentare,Pe care le avu-
sesemprima dath itr aceanoapte la cabanade schi clin
poiana Steril,cAnclitrcercasemsi infeleg mai bine natura
lor. ipoteza lui I'air.rlt)irac desple existenttrantimateriei
cleveniseintre timp o parte siguri a stiintei noastre,con-
firmati prin multiple erxperimente.$tiam c5 in naturd
existd cel putin un proces itr care etrergi.rse tratrsforma
in materie. Din errergiede radiatie s€lP()t forma perechi
de electroni-pozitroni.llraclestuldeclar ci se putea pre-
supune gi existenla altor procesede acestfel si incercam
sd ne inchipuim ce rttl ar putea juca asemeneaProcese
in care particulerelemerntarede mare vitezd se ciocneau
intre ele.
Cel mai apropiat partener c1ediscutii itr acestclomeniu
era Hans Euler, care r.,ettisela noi ca tAnir student cu
cAtivaani in urm.i. il .ema.casemrepecle,nu numai dato-
rith inzestrdrii saleiesite din colnun, dar 9i prin infdtisarea
lui exterioard.Ardta mai clelicatsi mai sensibildecAtmajo-
ritatea studenliior, iar pe chipul lui apdrea uneori, mai
ales cAnd z6mbea, urma unei suferinle. Avea un chip pre-
lung si ingust, aproape tras,incaclratde bucle blonde, iar
in modul lui cle a vorbi se simlea o concentrareintens5,
neobisnuitd pentru un om at6t tle t6ndr. Nu era greu de
vdzut cd trdia in conditii materiale foarte precare si de
272
aceeaam fost bucuros c6nd am putut sd-i ofer un post,
chiar daci modest, de preparator. Abia dupd mai rnultd
vreme, cAnd cdpdtaseincreclerein mine, mi-a mdrturisit
intreaga dimensiune a dificultdlilor sale. Pdriniii lui cu
greu il puteau ajuta sd-9icontinue stucliile.El insusi era
comunist convins, poate ci 9i iatdl lui ajunsesein aceastd
situalie dificild tot din motive politice.Euler era logodit
cu o tAndrdcare clin cauzaoriginilor ei evreiesti trebuise
sd fugd din Gerrnania9i acum locuia iIr Elvetia. Nu putea
vorbi decAt cu oroare despre grupul de oameni care
preluaseputereapoliticain Cermania din 1933.Dar nu-i
fdcea pldcere si vorbeascddespre acestsubiect. Pentru
aJ ajuta,l-am invitat in acei ani cle rnulte ori iIr locuinfa
mea la masa cle prAnz, iar itr cliscu[iilenoastre arn atins
problema emigririi. El ins.i nu se opriseniciodatti in mocl
seriosla aceastdposibilitate, iar eu aveam impresia cd se
simte prea iegat cle Cermania. Dar nici despre asta nu-i
placeasd vor[-rcasca.
-
Asadar, md int6lneam cleseoricu Euler si discutam
despre consecinleleposibile ale clescopeririilui Dirac si
ale transformdrii energiei in materie.
,,Am inr.'dlatde la Dirac cd o cuanti de lumind care
se cleplaseaz.ipe 16ng.1un nucleu atomic se poate trans-
forma intr-o pereche de particule, 9i anume un electron
9i urr pozitrorl", a inceput Euler.,,lnseamndastade fapt cd
o cuantd de lumind estecc-nrstituitd dintr-un electronsi un
pozitron? Atunci cuanta cle lumind ar fi ca un sistem cle
steleduble, in careelectrorrulsi pozitronul se invArt unul
in jurul celuilalt. Sau este aceastao reprezerrtarefalsd?"
,,Nu cred cd o asemeneaimagirre conline prea mult
adevdr.Pentru cd clin aceastdimagine ar trebui sd tragem
concluziacd masa unei asemeneasteleduble nu ar tretrui
sd fie mult mai micd decAtsuma maselorcelor doud pdrli
din caree compusir.$i nici nu anl putea justifica de ce acest
sistem trebuie si se migtein spaliu irrtotdeaunacu rriteza
luminii. Ar putea si s.i ajungd in repaus pe undeva."
,,Ce putem spune atunci clesprecuanta cle luminh in
acestcontext'?"
ZLJ
 ,,Cuanta de lumind, am putea spune, este compusd
virtual clintr-un electron si un pozitron. CuvAtrtul <vir-
fual> ne indicd faptul cd ester.'orbaclespreo posibilitate.
Propozifia pe care tocmai am enunfat-o afirmi atunci
numai cd cuanta de lumind se poate descompune in
anumite experimenteintr-un electronsi un pozitron. Mai
mult nu."
,,Dar intr-o ciocnire la mare energiecuanta clelumind
s-ar putea descompune in cloi electroni si doi pozitroni.
Ati spune ci ln acestcaz cuanta de lumind estecompusd
virtual din acestepatru particule?"
,,Da, cred cd asa ar fi consecvent.Cuv6ntul <virtual>,
caredesemneazdposibilitatea.permite afirmatia cd o cuantd
cle lumind este impusd din'clou.i sau din patru parti-
cule. Dou.i posibilitdti cliferite nu se exclud reciproc."
,,Dar ce mai cAstigdmcu o asemeneaafirmatie?';,replica
Euler. ,,Atunci putem spune numaidecAtcd orice parti-
culd elementard este compusd virtual dintr-un numdr
oarecarede alte partrculeelementare.Pentru cd la ciocniri
cu energii suficient clemari va apdreadesigur un numdr
oarecarecle particule. Dar asta practic nu mai este o
afirmatie."
,,Nu, chiar atAt de aleatorii nu sunt nici numdrul, nici
felul particulelor. Se pot luarin considerareca clescriere
posibild numai aceleconfigurafii de particule care au aceeagi
simetrieca particulainiliald.ln ioc de simetrieam putea
spune mai exact:proprietate cletransformare fatd de acele
operatii care lasdlegile naturii neschimbate.Noi am aflat
deja clin mecanicacuanticd faptul cd st.irile stalionareale
unui atom sunt caracterizate cle proprietilile lor cle
simetrie. La fel ar trebui sd stealucrurile si in cazul parti-
culelor elementare, care sunt gi ele stdri stationare ale
materiei."
Euler nu era incd absolut mullumit. ,,Ceeace spuneli
acum devine prea abstract.Ar fi mai important sd ne ima-
gindm experimente care se petrec altfel decAtcele de pAnd
acum, fiindcd de fapt cuantelede lumind sunt constituite
274
virfual din perechicleparticule.Ar trebui sd presupunem
ca cel pulin calitativ putem obline rezultateimportante
ciaci ludm un moment in seriosimaginea unui sistem de
stele duble si ne intrebdm ce ar rezulta din aceastacon-
form cu fizica dinainte.l)e pilda, ne-am putea prcocupa
de problema interactiunii a doud raze luminoasc gi rre-am
putea intreba clacbele, intersect6ndu-sein spaliul vicl,
chiar trec fdri nici o piedicd una prin cealaltd,cum s-a
presupus p.lnd acum si curn este cerut de vechile ecualii
ale lui Maxwell. Dacd intr-una clin razele de lumind se
afl5 virtual, ca posibilitate, perechi cle electroni si pozi-
troni, atunci cealalti razi de lurnini ar putea suferi o
imprdstierepe acesteparticule.Asadar,ar trebuj sti existe
o impr.istiere a luminii pe lumind, o perturbare reciprocd
a celor cloud raze luminoase carrear putea fi calculatdclin
teoria lui Dirac si ar putea fi observatasi experimental."
,,Obsenrareaexperimental.i a unui asemelteaproces
ciepindedesigur de cAt de mare ersteaceastaperturbare
reciproci. Dar ar trebr.rineapirat si calculatiaceastiinter-
actiune.Poatecd apoi fizicieniiexperimentatorivor gdsi
cdi si miiloace s-o demonstrezeexperimental."
,,in fond, gdsescch aceastirfilozofie a lui ,.ca9i cum,,
pe care o folosim aici este totusi foarte ciudat5. Cuanta
de lumirrd se comportd in nrulte experimente,,ca9i cum))
ar fi compusd clintr-un electron si un pozitron. Uneori insd
se comportd "ca gi cum)) ar fi compusi clin cloudsau nrai
multe astfel de perechi.Aparent intrdm intr-o fizicd com-
plet nedeterminati si vagd.I)ar din teorialui Dirac putem
calcuia cu mare precizie probabilitateaca un anunrit
eveniment sd aib.l loc, iar experimentelevor trebui sd con-
firmc rezultalelc."
Am incercat sd dezvolt in continuare aceastdfilozofie
a lui ,,ca 9i cum": ,,9titi cd fizicienii experimentatori au
gdsit de curAnd incd un fel de^particule elementare de
greutatemedie numite mezoni. In plus, existdfor.teletari,
caref;n la un loc nucleul atomic 9i cdroratrebuie sd le cores-
pundd nigte particule elementarein sensul dualismului
275
 undd-corpuscul. Poate cb in general mai existd foarte
multe particule elementare,pe carenu le cunoastem pAnd
acum din simplul motiv cd au un timp de viafd prea scurt.
Putem compara atunci o particulS elementardin spiritul
acesteifilozofii a lui "ca gi cumo cu un nucleu atomic sau
cu o moleculd, adici putem considera cd lucrurile stau
<ca 9i cum> o particuld elementard indivic'lual5 ar fi un
ansamblu alcdtuit din multe particule elementare,even-
tual diferite. Atunci ne putem pune si in acestcaz intre-
barea pe care mi-a pus-o lordul Rutherforclde cur6nd la
Copenhaga fir legdturd cu nucleele atomice: .,Ce se intAm-
pld dacd ciocnim o particuld elementardde energiefoarte
mare cu o alta? Se va opri ea in interiorul particulei ele-
mentare-tintd, pe care acum ne-o imagindm ca pe un
ansamblu de particule, va incdlzi acest ansamblu si va
duce la evaporarealui sau va treceprin ansamblu lin, fdri
a produce schimbdri prea mari?', Acest lucru depincle
desigur 9i de intensitateainteracliunii in proceseleindi-
viduale, iar despre acesteanu gtim aproape nimic. Dar
poate cd meritd sd ne limit.lm deocamdatd la interac-
liunile cunoscute 9i sd vedem ce iese de aici."
Pe vremea aceeaeram incd cleparte de o adevdratd
fizicd a particulelor elementare.Date experimentale nu
existau pe afunci decAt din radialia cosmic.i,iar despre
experimente sistematicein acestdomeniu nici nu putea
fi vorba. Euler dorea sd stie cAt eram de optimist sau de
pesimist in legdturd cu acestdomeniu al fizicii atomice
9i spuse:
,,Intreaga imagine a clevenit fdrd indoiald mult mai
complicati odatd cu descoperireaantimateriei de cdtre
Dirac. O vreme lucrurile ardtau cle parcd intreaga lume
putea fi construiti clin trei elementecbnstitutive, gi urlrr*"
proton, electron si cuanta de lumind. Era o reprezentare
simpli si se putea spera cd lucrurile eserrtialevor fi inte-
lese curdnd. Acum insd imaginea se tulburd clin ce in ce
mai mult. Particula elementardnici nu mai esteelemen-
tard, ci este,cel pulin <virfua1>,o constructiefoarte com-
276
plicatd. Nu inseamnd oare cd suntem mult mai departe
de a inlelege decAtputeam spera inainte?"
,,Nu, nu ag spune cd sunt de acord. Pentru cd imaginea
anterioard cu cele trei particule constitutive nici nu era
credibild. De ce sd existe trei asemeneaentitdti oarecare,
clin care una, protonul, este exact de 1 836 de ori mai grea
dec6t a doua, electronul. Prin ce se clistinge numirul
1836?De ce sd fie indestructibile acesteentitdfi? Le putem
face sd se ciocneascdintre ele cu er-rergiioricAt de mari.
Este atunci plauzibil ca duritatea lor interioarb sd depd-
geascdorice limitd? Acum, dupi descoperirealui Dirac,
lucrurile aratd mult mai rational. Particula elementard
este determinatd, ca si stareastalionard a unui atom, de
o proprietate de simetrie. Stabilitatea formelor, pe care
deja Bohr a pus-o la baza teoriei lui atomice si care, cel
pulin in mecanica cuantici, poate fi fundamental inte-
leasd,esteresponsabildsi pentru existentasi stabilitatea
particulelor elementare.Aceste forme se genereazdmereu
si mereu la fel, ca atomii chimistilor; iar aceastase clato-
reazdfaptului cd simetria faceparte clin chiar legile natu-
rii. Desigur cd suntem incd foarte departe de a putea
formula legile naturii care sunt responsabilepenlru struc-
tura particulelor elementare.Dar imi pot imagina destul
de bine cd clin acestelegi se poate calcula si acestnumdr,
1 836.De fapt, sunt fascinatde ideea cd simetria esteceva
mai profuncl decAt particula. Aceasta se potri."'estecu
spiritul mecanicii cuantice, aga cum a fost intotdeauna
conceputdde llohr. Sepotrivegte9i cu filozofia lui Platon,
dar asta nu trebuie acum sd ne preocupe pe noi, ca fizi-
cieni. Sd rdmAnem la ceea ce putem cerceta in mocl
nemijlocit. Ar trebui sd calculati imprdgtierealuminii pe
lumind, iar eu md voi ocupa cleintrebarrea ccva mai gene-
rald referitoarela ce se intAmpli c.ind se ciocnescparticr-rle
elementare de energie foarte nlare."
L-rlunile urmdtoarene-am linut amAndoi de acestpro-
gram de lucru, iar clin calculelemele rezulta ca insasi inter-
acliunea principald responsabild de dezintegrarea B
277
radioactivd putea deveni foarte mare pentru energii inalte,
si cd astfel la ciocnirea a doui particule elementare de
energie foarte mare ar putea upi.eo multe particule ele-
mentare noi. Pentru aceastda9a-numitd€leneraremultipld
a particulelor elementareexistauinclicii experimentaleirr
razelecosmice,clarnu existau incd,cloveziexperimentale
ferme.Abia 20 de ani mai t6rziu asemeneaprc,c"seau putut
fi observate direct in marile acceleratoarede particule.
Euler a calculat impreuna cu un alt stuclent care participa
la seminarul nostru, Kockel, imprbstierea luminii pe
lumind, si, desi in acest caz clovaclaexperimentali r-r-a
putut fi adusd in mod direct, ast.izipractic nu mai existd
incloieli cu privire la existentaimprdstierii calculate atunci
rlc Eulcr si Kockcl.
74
ACTIUNEA INDIVIDUALA
iN vIEzUL CAIASTROFEI POLITICE
(7e37-Le47)
Anii dinainteacelui cle-alDoilea Ildzboi Mondial, itr mdsura
in care i-am petrecut in Cermania, mi-au pdrut intot-
deauna a fi timpul unei nesfdrsite singurdtdli. Itegimul
na!ional-socialistse instalaseat6t c-leferm la putere, incAt
nu mai putea fi vorba de o imburrdtitire a situatic.ivenitr,.l
din interior. in acelasitimp, tara troastrdse izolase din
ce in ce mai mult de restul lumii si se putea simfi clar cum
forfele contrare incepeau sd se contureze in strainitate.
Industria militard cregteaan de an 9i pdrea a nu rnai fi
clecAto problemi cle timp cdnd anume aceste puteri
organizate se vor angajaintr-o luptd nemiloasd, care nu
mai putea fi atenuatd clenici clinlelegere cle drept inter-
national, de nici o convenlie clerdzboi si de nici o relinere
morali. La toate acestease acldugainsitrgurarea indivi-
duald chiar in interiorul Cermarriei. lnlelegerea intre
oameni devenise clificild. Nu se mai putea vorbi liber
decAtin cel mai restrAnscerc cleprieteni. Fald de toli cei-
lalti era folositd o limbi pruclentd,retinuti, caremai mult
ascundeadecAtcomunica. Viala in aceastdlume a neincre-
derii era insuportabild pentru mine 9i, ir-rlelegAndcd la
sfArgitul acesteievolulii nu se putea at-ladec.lt o totald
catastrof.ipentru Germania, imi devenise neirrdurdtor de
limpede cAt de grea era datoria pe care mi-o asumasem
in urma vizitei la I'lanck.
Astfel, imi amintesc de pildd o dimineata rece 9i
cenugie din ianuarie 7937, cind aveam de vAndut pe
strdzile din centrul orasului Leipzigbilete pentru ajutorul
279
de iarni. O asemenea activitate fdcea 9i ea parte din
compromisurile 9i urnilinlele care trebuiau inclurate in
acele vremuri, degi in acelasitimp trebuia si recunogti
cd a aduna bani pentru sdraci nu era in fond ceva rdu.
in timp ce md duceam de colo colo purtAnd cutia de
colectd,md aflam intr-o stare de disperare totald. Nu din
cauza gestului de obedienld impus, care mi se pdrea
neinsemnat, ci clin cauza absenlei oricdrui sens 9i a ori-
cdrei sperante in tot ce fdceam si in tot ce se intAmpla in
iurul meu. Astfel am intrat inh-o staresufleteascaciudata
9i inspdimAntdtoare.Caselede-a lungul strdzilor inguste
imi pdreau foarte inclepdrtate9i aproapeireale,ca 9i cum
ar fi fost deja distruse 9i nu mai rdmdsesedecAtimaginea
lor; oamenii imi pdreau strdvezii, corpurile lor parcd pird-
siserddeja lumea material5si nu mai putea fi recunoscuti
decdtstructura lor sufleteascd.Irr spateleacestoraparitii
schematicesi a cerului cenugiu simleam o luminozitate
intensS. Am observat cb unii oameni erau deosebit de
amabili cu mine si imi itrmAnau contributia lor cu o
privire carepentru moment md aduceainapoi clin depdr-
tdri si mi lega strAnsde ei. Dar apoi eram din nou foarte
departe 9i simfeam cd aceastdinsingurare extremi putea
deveni de neinclurat.
it-rseara aceleiasizile eram invitat in casa eclitorului
I3ricking,la muzicb de camerS.Cu juristul Jacobi cie la
UniversitateaLeipzig, careera un excelentviolonist 9i un
prieten fidel, si cu amfitrionul ca violoncelist, urma sd
cAntdm trioul in sol major de lleethoven, Pe care il cunog-
team bine incd din tinerele. In 1920interpretasempartea
lentd din acest trio la serbarea de bacalaureat de la
Miinchen. De data aceastaimi era fricd de muzicd si de
intalnirca cu olmetri nccurroscufi.in st.rrcaproasthitr care
md aflam, nu md simleam capabil sd fac fald cerinlelor
unei asemeneaseri,gi eram bucuros sd constatcd invitafii
erau doar in numdr mic. Una clintretinereledin auditoriu,
care venea pentru prima dati in casa llticking, reugi de
la prima nclastrddiscutie sd clepdseascd distanla la care
md aflam in ziua aceeaciudatS.Simteam cum realitatea
220
se apropia din nou de mine, iar partea lentd a trioului a
insemnat pentru mine o continuare a cliscutiei cu acea
t6ndrd.CAtevaluni mai tArziune-am chshtorit,iar Elisabeth
Schumachera impdrf,t cu mine in anii urmdtori, cu mult
curaj, toate greutdtile si primejdiile. Astfel am pomit la un
nou inceput si ne-am pufut pregiti sd facem fald impreuna
furlunii ce se apropia.
ln vara anului 1937 an ajuns pentru scurti vreme in
zona politicd periculoasd.Aceasta a fost o primi incer-
care de rezistentd,dar aici voi trecepeste ea, dat fiind cd
mulli dintre prietenii mei au avut de indurat incercdri
mult mai grele.
Harrs Euler era in mod regulat oaspetela noi acasd.
Deseorine sfdtuiam impreund asupra problemelor poli-
tice pe care le aveam de infruntat. Euler fusese o clatd
invitat sd participe la o tabdrd a docenlilor 9i asistentilor
national-socialisti,careurma sd aibd loc pentru cAtevazile
intr-o localitate mai mica din imprejurimi. L-am sfdtuit
sd participe, pentru a nu-si periclita postul de asistent,
9i i-am povestit despretAnirul conducdtorcleorganizafie
a tineretului hitlerist caremi se confesaseodatd 9i pe care
probabil cd il va int6lni acolo. Ar fi putut avea o discutie
interesantdcu el.
CAnd s-a intors, Euler era miscat si tulburat si ne-a
relatatin detaliu experientalui.
,,Componenta umand a unei asenleneatabere este
extrem de ciudat6. Desigur cd multi se cluc acolo pentru
ca se cere si pentru cd nimeni nu vrea s5-9ipund in pericol
serviciul,agacum am fdcut 9i eu. Dar mai existdsi grupul
mai mic al celor tineri, din care face parte gi tAndrul con-
ducdtor de organizalie a tineretului hitlerist pomenit de
dumneavoa"trA,.ure credecu adevdratin natir'rnal-socia-
lism si este de pdrere cd din el poate apirea ceva bun.
Eu stiu insd cAtelucruri ingrozitoare au rezultat deja din
aceastdmigcaresi c6te nenorociri va mai aduce probabil
Germaniei. I'e de altd parte, simt cd unii dintre acesti
tirrerinalional-socialigtivor ceva asemdndtorcu ce vreau
si eu. $i pentru ei este insuportabild aceast.isocietate
221
burghezd rigidd, in carebundstareamaterialb9i recunoas-
terea din exterior sunt consideratecriteriile de valoare cele
mai importante. Ei vor sd inlocuiasci aceastd formd,
devenitd gdunoasd,cu ceva mai consistent,mai \riu, vor
ca relaliile dintre oameni sd devind mai umane, iar toate
acesterale r.,reauin fond gi eu. incd nu pot pricepe de
ce dintr-o asemeneaincercare trebuie sd rezulte atAta
neomenie.Vicl numai cd a9ase int6mpli. Astfel incep sd
am indoieli care descompun intreaga imag;ine.Ani de-a
rAnclul sperasem cd migcarea comunistd ar putea iegi
invingdtoare. Dacd soarta ar fi clecisastfel, atunci sigur
ci fericirea gi rrefericireaar fi fost altfel impdrlite intre
oameni 9i am fi fdcut multe lucruri mai bine. Dar nu mai
stiu sigur daca in acelcaz cantitateatotald de neotnenie
ar fi fost mai micd. Servede cd bundvoinla titrerilor nu este
suficientd pentru asta.In joc intri forie mai putemice, care
nu mai pclt fi controlate. Pe de altd parte, r.ispunsul nu
poate fi pdstrarea pur si simplu a tot ce a fost, c.ici
devenise o formi lipsitd de confinut. I'robabil c.l nici nu
ar fi posibil. Ce si ne dorim 9i ce mai putem face acum?"
,,.Poatecd vom avea de asteptatpur si simplu pAnd
cAnd vom putea face din nou ceva,iar intre timp trebuie
sd menlinem orclineain rnicile domenii itr care avem cle
IrdiI", voi fi rdspuns eu.
ln 'nara anului 1938norii cenugii ai politicii mondiale
deveniserd atdt de clesi,incAt au inceput sd intunece 9i
noul meu cdmin. A trebuit sd-mi fac serviciul militar la
vAndtorii clemunte la Sonthofentimp cledoua luni, si de
mai multe ori am fost pregdtili cu toate armele pentru a
fi transportali la granifa cehd.Degi norii s-au mai retras
o datd, eram convins cd nu poate fi vorba decAtde o scurtd
arnAnare.
Spre sfArsitul anului s-a petrecut in stiinla noastri incd
un errenimentneagteptat.La unul din seminariilenoastre
de marli de la Leipzig veni Carl Friedrich clela Berlir-rcu
vestea cd Otto Hahn oblinuse printre altele elementul
bariu la bombarclareaunor atomi de uraniu cu neutroni.
Aceasta insemna cd nucleul atomului de uraniu fusese
222
fisurat in cloud pdrfi aproximativ egale,iar noi am incerprrt
bineinteles imecliat sd ne punem ir"rtrebareaclacd un
asemeneaprocespuiea fi explicat cu ce gtiam pAni atunci
desprenucleeleatomice.Comparasemmai clemultnucleul
atomic cu o picdturd de fluid clin protoni si neutroni si
Carl Friedriih estimase cu cA1ir,,a ur-riit-rurmd prin calcui,
din datele experimentale,densitateacleenergie,terrsiunera
superficiald si respirrgereaelectrostaticdin interiorul pic.l-
turii. Acum constatamspre surprindereanoastri ci, in
conformitate cu acelecalcule,procesul atAtde neasteptat
al fisiunii nucleareera de fapt plauzibil. La nuclee atomice
foarte grele procesul de fisiurre nucleard putea avea loc,
cu degajarede energie,de la sine si nu avea nevoie pentru
a fi initiat clecdtde un mic impuls din afard.Un neutron
care ciocnegteun asemeneanucleu poate initia fisiunea.
Pirea ciuclat ci nu ne g6ndiserdm dinainte la aceastb
nosibilitate. Acest rationament a condus ins.i spre o alt.l
concluzic,foartetulburatoarc.Cele rlou.rpirti ile nucle-
ului fisurat nu erau probabil imediat dupd rupere doud
formafiuni perfect sferice,cleciconfineau energiein exces,
care putea cluce in continuare la o anumitd e."'aporare,
adicd la eliberareaunor neutroni de la suprafatd.Poate
ch acegtineutroni astfeleliberafiputeau ciocrrialte nuclee
de uraniu, pe care s6 lerfisureze la rindul lor si astfel si
provoace in final o reacfiein lant. Desigur cd trebuiau si
se efectuezeinc.l multe experienleinainte de a considera
asemenea fantezii drept fizicd adevdratd. Dar chiar si
mullimea de posibilitdji ni se pdru fascinantd9i inspdi-
mAntdtoare.Un an mai tArziu aveam sd fim confruntati
in mod direct cu intrebareaprivind posibilitiitile tehnice
ale folosirii energieiatomicein masini sau arme nucleare.
CAnd o corabie este silitd sd navigheze prin furtund,
atunci va fi pregdtita clinainte:hublourile t,or fi inchise
ermetic, parArnelevor fi intinse 9i toate pdrtile mobile vor
fi legate sau bdtute in cuie, pentru a putea face fald vremii
proastecu cel mai mare grad de siguranli. Astfel, in pri-
mdvara anului 1939am cdutat Lrentrufamilia mea o casd
223
la lard in munti, unde si se poati ascunde solia mea
impreund cu copiii cAnd vor fi distruse oragele.Am gdsit
o asemeneacasd la Urfel, pe malul sudic al lacului
Walchen, cam la o sutd de metri deasupra acelui drum
pe care pe vremuri, tineri fiind, impreund cu Wolfgang
Pauli si Otto Laporte fdcusem aceadrumetie cu bicicletele
si discutasem despre teoria cuanticdin timp ce priveam
muntele Karwendel. Casa fuseseproprietatea pictorului
Lovis Corinth 9i cunogteampriveligtea de pe terasddeja
din tablourile lui cu peisaje de la Walchenseepe care le
r,,dz,usem
prin expozitii.
hrcd ceva avea sd se intdmple inainte de rdzboi. Aveam
multi prieteni in America 9i am simfit nevoia sd-i mai vdd
o datd. Nu gtiam dacd ne vom reintAlni dupd aceea.I)acd
voi putea participa 1areconstrucfie,atunci speram ca ei
si md ajuie.
Astfel, in lunile de vari ale anului 1939am tinut cursuri
la universititile din Ann Arbor si Chicago. Cu aceastd
ocaziel-am intAlnit pe Fermil, impreund cu care frecven-
tasemca studentiseminariilelui Born la Gottingen.Fermi
devenise pentru mulli ani fizicianul cel mai important
clin Italia, dar emigraseapoi in America din cauza catas-
trofei politice care se apropia. VizitAndu-l pe Fermi la el
acasd,m-a intrebat dacd nu ar fi mai bine si md mut si
eu in America.
,,Ce mai ciutati in Germania? Nu puteti impiedica
rdzboiul si va trebui sd faceli lucruri Pe care de fapt nu
vreti si le faceli 9i sd rispundeti pentru ele. Dacd suPor-
tAnd acolo toatd mizeria ali putea face ceva bun, atunci
a9 mai intelege opliunea dumneavoastrd. Dar proba-
bilitatea e aproape neglijabild. Aici insd puteli avea un
I Enrico Fermi (1901-1954), fizician italian cu remarcabile con-
tribulii at.it in plan experiment;rl, cAt 9i in plan teoretic,,mai ales
in teoria cuantici, meCanicastatistici si fizica nuclearS. in 1938 a
primit ltremir.rl Nobel pentru cercetirile sale in domeniul radio-
activit5lii induse. In 19,12a construit la Chicago primtrl reactor
nr.rclear.(N. f.)
224
nou inceput. Vedeti dumneavoastrd,toatd aceasti tard a
fost ridicatd de europeni care au fugit dir-rpatria lor pen-
tru cd nu mai voiau si suporte mizeria situatiei de acolo.
nici vesnicele certuri si conflicte clintre micile natiuni,
asuprirea,eliberarera si revolutiile 9i toatd disperareacare
decurg;eclin ele. Pentru cd voiau s.l trdiascd aici, intr-cr
tari mare si liberd, fdrd tot balastul trecutului istoric.in
Iialia fusesemun om important, dar aici sunt din nou un
tAndr fizician, si asta e incclrnparabilrnai frurnos. De ce
nu vreji si vd debarasatisi dumneavoastrdde tot balastul
si sa incepeti din nori? Aici puteti sd faceli fizici brrnd si
sd luafi parte la marele avAnt al stiintelor naturii din
aceasti !ard. De ce vreti sd renuntnti la aceastdgansd?"
,,Ceeace spuneti pot sd simt si eu atdt de bine, incAt
mi-aln spus de mii de ori aceleasilucruri, iar posibilitatea
cie a scilpa clin strdnsoarera Huropei perrtru a r,'eniaici, in
acestspafiu larg, mi-a fost o ispit.i permanentd de cAnd
am vernitprima dat;i in vizitd acum zece ani. Poate c.i
ar fi trebuit sa emigrez atunci. Dar pAnd la urmd ln-am
l-rotarAtsd aclun in jtrrul rncu ull ceic mic de tineri care
vor si participe la acestelucruri noi in stiinti si care vor
pruteamai t"lrziu, dupi r.izboi, impreuni cu altii, s.i f.rcti
din nou in Cermania stiinfaibur-rd.Daci i-a9l5saacum pe
accgtitineri de izl-reliste, a9 avea senzatiacd ii tridez. Cei
tineri pot emigra mult mai grer,rdecAtnoi. Ei rru pot gdsi
agausor cle lucru ca noi si mi s-ar pirea neclreptsd folo-
sescaccst avantaj pentru mine. Mai am incd speranta c.i
r.izboiul r1uva dura prea nrult. inca din timpui crizei clin
toamrratrecuti, carril am frlst corrcentratca solrlat, ant
v.izut ci la noi apruapenimeni nu cloregterizboiul. Iar c.lnd
variegi la ivealStcltalaminciund a asa-ziseipolitici de pace
a Frihrer-ului, imi pot inchipui cd poporul german se va
l5muri si se va despdrti de Hitler si de acolitii lui. Dar
Lrebuiesd recurrosccb nu putem fi siguri in privirrta asta."
Irerrmicontinud: ,,Mai existh aici o problemd Ia care ar
trebui sd v.i g.lndili.9titi cd procesul fisiunii nuclearedesco-
perit de Hahn poate fi folosit probabil la generareaunei
reactii in lanf. Trebuie sd conthm agadarpe posibilitatea
225
folosirii tehnice a energiei atomice la aparirtesau bombe
atomice.Aceasidclezvoltaretehnicdva avea lclcprobabil
cu mare vitezd in ambeletaberein caz clerdzboi.Fizicicnii
atornisti vor fi atunci obligati de concluceriletarilor lor
si participe la aceastdclezvoitare."
,,Il intr-adevdr o posibilitateinspaimAntatoaresi imi
clau eviclentseamaci asernenealucruri se pot intAmpla",
trcbuie sd fi rdspunseu. ,,Din picate, aveti absoluti drep-
iate ctlrrd vorbiti despre ce va trebui facut si despre ris-
punderer.Dar ne scutesteernigrareacleele? Deocamclatti
arn totugi impresia ferm.l c.i dezvoltarea va nrerge mai
incet, chiar c'laciconcluceriletlrilor o vor cere cu mare
urgenti, si cd rizboiul se va tcrrminairraitrtecle a se ajutrge
la aplicareatehnici a errergieiatomice.Dar si in acestcaz
trebuie sd recunosccd nu stiu cum \ra ardta viitrlrul. In-s.i
clezvoltririletehniceclureazticleregul.i cAliva ani, iar riz-
boiul se va termina cu siguranti mai repede."
,,Nrr credeti c.i e posibil ca Hitler sd cigtige rdzboiul?" ,
mi intrebd Fermi.
,,Nu, rbzboaielemoclenrese poartd cu ajutorul tehrricii
si, perrtru cd Hitler a izolat Clermatriacle toate celelalte
mari puteri, potenlialul tehrrical pirtii germaneesteincom-
parabil rnai mic decit cel al probabilei tabere adverse.
Aceastdsituatieesteat.it de evidentd,incAt uneori chiar
inclrdznescsi sper ci l{itler, cunoscAtrclsituatia, nici tru
i9i va asuma riscul de a incepe un rizboi. Dar estemai
mult o dorint.i. I)entru ctl Hitler reaclioneaz.iirational si
pur si simplu nu va vrea sd vadd realitatea."
,,$i totusi vreti sd vd intoarceliin Cermania?"
,,Nu gtiu clacdintrebareami se mai poate pune in felrrl
ista. Clred cd ar trebui sa fim consecventi in cieciziile
rroastre.Fiecareclinfre noi s-a niscut intr-url anume mecliu,
intr-un anume spatiu de limbai-simocl clea gan.li, iar rlaca
nu s-a ciesprinsclefoarte timpuriu de acerst mediu, atrurci
acolo se dezvolta si poate sd acjionezecel mai bine. Intru-
cAt,din experienlaistoriei,in fiecarelari au lcr mai devretne
sau mai tArziu revolulii si rizboaie, fdrd indoialS nu poate
fi un sfat rational sd emigrezi de fiecareclati inainte cle
226
lzbucnrreaunul aselneneaeveniment. Nu pitt emigra cu
tolii. Oarnenii trebuie sd invefe sd impiedice catastiofele,
atAtc6t este cu putintd, nu sd fugd pur gi simpiu de ele.
Aproape ci e de dorit sd se ceardca, dimpotrivd, fiecare
sd preia si asupra lui catastrofeledin tara sa, iar aceasti
cerir-rfdar fi o motivatie in plus pentru a se strddui din
toate puterile sd impiedice aceacatastrofd.Desigur ca si
o asemeneacerinld ar fi nedreapti. Perrtru cd cleseorio
persoandsingurd, oric6t s-ar strddui, nu poate facenimic
impotriva faptului cd majoritateaoamenilor se angajeazd
pe un drum complet gresit si nu se poate cere de la ea
ca, neput6nd sd-i opreascdpe ceilalti, sd renunte si la
salvareaproprie. Cu asta vreau si spun cd in asemenea
cazuri nu existd criterii generaledupd care ne-am puiea
cdlduzi. Trebuie si ludm hotdrdrea fiecarepentru sine si
nu stim dacd am actionat corectsau incorect.probabil cd
si una si alta. Acum cAtivaani am luat hotdr6reasd r.im6n
in Cennania - poatecd hotdr6reaera gresitd- dar eu crecl
cd nu ar trebui s,o schimb acum. Pentru cd stiam cle pe
atunci cd se vor petreceingrozitor de multe nedreptiti
si mizerii, a9aincAt nu s-a schimbat nimic din premisele
pentru aceastdhotdrAre."
,,Epdcat", spuseFermi, ,,dar poate cd ne revedem clupd
razboi."
inainte cle a pleca clela New York am mai avut o clis-
cufie asemdnitoare cu Pegram, fizicianul experimentator
de la UniversitateaColumbia careera mai in vArstddecAt
mine, avea mai multd experientdsi al cdrui sfat insemna
mult perrtru mine. ii eram recunoscdtorpentru bun.ivo-
inta cu care m-a sfatuit si emigrez in America, clar eram
si pulin trist cd nu reusisem sd-l conving cle motivele
mele. I se pdrea probabil pur si simplu de neinteles ca
cineva sd-9idoreascdsd se intoarcd intr-o tard clesprecare
era convins cd va pierde razboiul ce avea sa inceapa irr
cu rand.
Vasul Europa, cu care m-am intors in Germania in
primele zile ale lui august 7939, era aproape pustiu, iar
227
aceastaPllstietate sublinia argumetrtele pril 6;1161 Fermi
si Pegram le folosisertiin disctrtiile cu mine'
in a clouajumdtatea lui augustne-am instalatin casa
nou cumpdrati din Urfeld. ClAnd,in dirnitreatazilei de
1 septernbrier,am col'rorAtde pe cleai spre postd pentru
a-mi lua coresponcletrfa, a venit spre milre patronul hote-
luhii Zur Post spr.rndncl: ,,$1iti,rru-i aga,cb riizboiul impo-
trirra Poloniei a inceputl" lar citrtl vizrt chipul meu
inspiirnAntat, aclaugdcotrscliatclr: ,,lii, tru r'5 lrcc6iitidom'
p-,,roi"o,rt,irr trei sdptarntilli s-a si gitat cu rdzboiul'"
Chtervazile tnai tirziu anr primit utr orclin cle rnobi-
ljzare carc, irnpotriva astepttirilor tltele,ntt tnaichema la
vArr;itorii dc ntttnt€r,urltle irni fiicusem servir:irtlmilitar,
ci la crxrratrdamettlul pclntrll armatlnelllal armatei de la
llerlirr.r\cokr arn aflat r:ir,ltni.rreutrlictt un g-r.ipde alti fizi-
cieni, trcbr,riasa lucrr-'zlit problcrriaintrt'brrirrfirii tehnice
a energiei atonricr:.Clarl Frletiri<:hplirnise si el un orclin
clu rnohilizarerasentilnattlt iar ;r:;tfr--i, in perioatia urmd-
tLrare,arn avllt r-lescoriJaLlcrlinprosibilitale-'a s,i tte gAnclim
si sir rJiscrrl;jtndetsprt: ttoua ttr.)Aiili"a
r;tlualte' \/tr:ati si itrcerc
it-rI'ttzttt'tlat,
sii re,-'lau at.ri'l
.lttp.,r i'r'r'tlrc,.liferitelel gAncluri
si rationatrteirtett.li':trtla:;trerlt atul.tci iutr-ttn singtr clialog'
,,A9aclalfaci si tu parte clitr '<Asocialiaurettriuiui"si
clesigurte-irigdnclit rnult la ce itvetrl cleiiicrlt itr tlisiunea
care-iris-a clat aici", troi li inceput eu cliscu!ia.,,intAi cle
toateesterr,'orbaclespreo fizicti foarteinteresantd,iar daci
ar fi pace 9i nu ar fi vorba r,lccatcle fizic\, atrtnci cu totii
r-re-on-, bucura sti putetm coiabora la o prclblemt'rcle ase-
rnelreairnportantd. Dar acr-trneste riizboi si tot ce facem
poate insr:mna petrtru noi sau pentru allii o primeidie
extremi. lrebtrietsh nel gAndim l'oarte atelntiit ce avem
cle fdcut."
,,Ai clreptategi m-am g6ndit si eu la posil"rilitateade
a mi elitrelade aceastdobligatie.l'robabil cit tre-amputea
cluc-e,f6rd prreamari clificulttifi,'n'oluntariperft'ont,am putea
sd lucrdm la alte aplicalii terhnice,n'raipr-rtinprirnejdioase'
Dar de fapt am ajunsia concluziaca ar h'ebuisi riminem
228
aici, sd lucram la problerna urauiului tttcnreiipretrtrut--;ie
vorba despre un proiect cu posibilitifi extrerne. Daca
folosirea tehnica a energiei atomice se ail5 unclevaintr-utr
rriitor indepdrtat, atunci nu poate fi ddurritor sd lle ocu'"
pdm de acestproiect, pentru caine-ar da chiar si posibi-
litateasd conducem,relativ itr afarrapericolelor,prin toati
perioada rdzboiului, fizicienii tirreri cei mai dotati pe car€l
i-am fonnat in ultimii zeceani itr dclrneniul fizit:ii atornice.
l)acd insd tehnica atomici hate, ca sd sputr asa, l.t rt9ii,
atunci e mai i:ine sd putem avea o influerrli asttpra tlez-
voltdrii ei, decats-o ldsam altclrasau la r,oiaitrtAtnplirii.
Desigur c.i nu gtim cAtiinrp ptttem, ca oatnenj clestiilrta,
s.Ipdstrdm in m6ir"rilenoashe o asemeneaclezvoliare.L)ar
trebuie sd existe urr stadiu intermecliar mai lung in care
fizicieniisi aibi cu adevirirt controlul asupra sitrraliei."
Am replicat:,,A9acevanu ar fi posibii decAtc1ac.l intle
serviciileclin comandament"ulpentru armanlent arlartrra-
tei si noi s-ar cre.io reltrtiec'leitrcredet'e.l)artu stii cd tlotrt'
cu ull an in urmd am fost interogat clc mai multe ori de
Cestapo si imi amintescclt rttaretrepldcerec1ebccir"rlclirr
straclaPrinz Altrert, utrclcpe percte era mdzg.llit cu litcrtr
groase: <I{espiri aclAncsi linistit.,, A:;a incit eu utrul
nu-mi pot inchipiti cl asertttetreta relalie cle incredere."
,,lncredereanu exist;i nicioclati intre trigte sen'icii
oarecare/ci nttmai iutrc oameni.De ce si nu existeitrtr-uir
comanclamental arrmatei9i oameni caresii se apropie cle
noi fdrd prejuc-lecdtisi care sii fie clispusi sd discute
impreun.i cu noi clesprece ar fi rnai birre clefdcut. lu ioncl,
este interesul nostru comun."
,,Poate,dar e un joc foarte periculi,'rs."
,,Existi foarte mlrlte niveiuri cieitrcreclere.Nivelurile
posibile in cazul cle fa!5 suut poate suficielrte pentru a
impiedica dezvoltdri din caleafard de ir.rfionale.Dar, de
fapt, tu ce crezi clesprt:fizica problernei troastre?"
Am incercat atutrci sb-l confrunt pe Carl lrriedrich cu
rezultatelecercetdrilorteoreticeincd fotrrtepror.'izoriipe
care le fijcusern it"rprimerlcsdptdrn6rride rhzbtri si carc
229
nu puteau ti privite decAt ca un fel de trecerein revist"i
a problemei din punctul de al fizicii.
cd uraniul care "'edere
se gdsegte in naturd nu per-
,,Pare-se
mite inducerea unei reacfii in lant cu neutroni rapizi, a9a
cd nu permite nici construireade bombe atomice.Acesta
e un mare noroc. Pentru o asemene?i reacliein lani poate
fi folositnumai uraniul 235,pur sau cel pulin multimbo-
gdtit, pentru oblinereacdruia, daci este in principiu posi-
bil.i, e nevoie de un efort tehnic imens. S-ar putea sd existe
gi alte substanle asemindtoare, care sunt insd cel putin
la fel de greu de obtinut. I3ombeatomice de felul dstanu
vor exista agadarin perioada urmdtoare, nici la englezi
sau americani, nici la noi. Dar dacd se aduce uraniul in
contactcu o sub-stanldde fr6nare,caresi incetineascdin-
tr-un irrterval cletimp scurt treutrotrii rezultati din procesul
cle fisiune, adicd sa-i aducd la viteza miscdrii termice,
atunci poate ci s-ar porni o reacfiein lan! caresd procluci
energie intr-un mocl controlat. Este insd desigur impor-
tant ca aceasti substanfi de frAnare sd nu capieze neu-
tronii. Asaclar trebuie folosite sub:;tanlecu un coeficient
foarte rnic c-leabsorbjie a neutronilor. De aceea,apa obis-
nuiti nu'u'a fi convenabilti.Dar poate cd apa ttrea sau
cirbunele foarte pur, in formi de gratit, surrt cont enabile.
I)e acerea, in perioaclaurmdtoare,lucrurile acesteatrebuie
verificate experimental.Cred cd ne putem concentramai
int6i, cu constiintacurata,chiar si fata de cei carene-au
insircinat cu acestproiect, asupra reaclieiin lan! intr-un
asen-renea cuptor de uraniu, ldsdnclproblema oblirrerii
uraniului 235pe seamaaltora.Pentru ci aceast.lseparare
de izotopi, chiar daci 'u'areugi,nu va da rezultate tehnice
relevantedecAtdupd o perioaddindelungat5."
,,Asadar,fu crezi ci efortul tehnic cle a construi un ase-
menea cuptor de uraniu, dac.i poate fi con:;truit cu aclevdrat,
ar fi mai mic decAtpentru bombele atomice?"
,,Astami se pare absolut sigur. Separareaa doi izotopi
grei, cu mase atAt cle apropiate cum sunt uraniul 235 si
uraniul 238,9i incd in cantititi de orciinul de mdrime a
cel putin cAtevakilograme de uraniu 235,este o problemd
230
tehnic.iuriasi. La cuptorr-rlclerurarlirt poate ca nu c vort-'a
decAtcle oblitrereauraniului tratural chinric Pur, a Hra-
fitului si a apei grele,in cantitafi c]eordinul c.ltorva tone'
Efortul tehriic si inr''estilianecesari s-ar putea si fie in
acestcaz mai mici cu un factor 100sau poate chiar 1000'
Eu creclde aceeach atAt grupul vostru cle la lJerlin, ditr
Institutul Kaiser-Wilhelm, cAt si grupul nostru de lucnr
de la Leipzig trebr"riesi se lirniteze la munca cle clema-
rare a cuptcrrului de uraniu' $i dt:sigur va trebui sd lucr.im
in str6nsd colaborare."
Carl Friedrich rispunse: ,,Ce spui ttr este foarte clar
pentru mirre 9i suni linistitor, mai ales cd lucrarile la
cuptorul cleuraniu vor fi folositoaresi clupi rdzboi' Daci
va existao tehlricdatomicd civila, atunci probabil cd-siva
avea rlrip;inera in cuptorul de uraniu, care va fi apoi fcllo-
sit ca eletnentgenerattlrde energieitr cetrtrtrler etrergetice,
pentru motoarelevapoarelorsau pentru scopuri aserni-
ntitoare.Lucrul in anii rizboiului va facepoateca cchipi
o
c1eoameni tineri, cleprin-sicu tehnica atomici de la incepu-
turile ei, si fie formati profesiclnalpetrtru a participa la
ciezvoltariletehniceulterioare.
Daci vrem s.i urm.im aceast,icale,va fi important ca
cle pe acunt, in negocierile cu comanclamentul Pcntru
armament, si r.orbim nttmai rareori si in treacit clespre
posibilitateabombelor atomice. Desigur c.i trebuie sd trvem
permanent in vedere si aceast.iposibilitate, fie cloar si
pentru a nu fi luati prin surprindere de rezultateieoblinute
in ceralaltatab,ir5.Eu g.lsescc.i nici clin punct de veclere
istoric nu este plauzibil ca rizboiul cle acum si poatd fi
trangat prin inventarea bombelor atomice. Acest rizboi
este in it.lt cle mare tn.isurh conclus de forle iralionale,
de speranJeleutopice ale tineretului si de resentirnentele
plin-e cle riutate ale unui strat al generatiei mai vechi,
incAt trangareacu ajutorul bombei atomice ar clucesi mai
pufn la rezolvareaproblemelor decAttransareaprin inte-
legerealucidd a situatiei sau prin epuizare. Dar vrelnea
cledupd rdzboi ar putea fi marcatdde tehnicaatomici si
de alte progrese tehnice."
237
 ,,A9adar,nici tu nu intrevezi posibilitatea ca Hitler si
cAgtige rdzboiul?" l-am intrebat eu.
,,Sincervorbind, in legdturd cu asta am sentimente
contradictorii.Oamenii capabili de jucleci!i politice pe
care ii cunosc bine, 9i in primul rAncltatdl meu, nu cred
cd Hitler poate cAgtigardzboiul. Tathl meu a fost intot-
deauna de pbrere cd Hitler esteun smintit si un infractor
cu care luciurile nu pot lua decAt o intorsdturd proastd.
in aceastdconvingerea lui, tatdl meu nu a avut nicioclatd
indoieli. Dar dacd acestaar fi tot adev.irul, atunci succe-
sele de pAni acum ale lui Hitler nu ar fi de inteles. Urr
infractor smintit nu reusesteasa ceva. liu cred din 1933
cd criticii cu experientd ai lui Hitler, liberali sau conser-
r"rgisc dcloc si injeleaga ceva eserrfialla el,
vatori, t-',r-r
gi anume motivul puterii lui sufletestiasupra oamenilor.
Dar nici eu nu-l pricep, ci doar simt aceastdputere. In
repetaterinduri a dovedit prin fapte cd previziunile im-
potriva lui erau false. Poate c.i si acum va putea face
acelagilucru."
Am rdspuns: ,,Nu, cel putin nu in cazul in care pro-
blema puterii se pune p.lni la capit. Pentru ca potenlialul
tehnic-militar al pdrtii engleze gi americaneestc incom-
parabil mai mare decAtcel gennan. Cel mult ne-am putea
g6ndi la posibilitateaca tabira cealaltdsb renunle la ideea
de a crea un vid de putere politici in Europa Centrald,
din motive politice carear viza un viitor mai indepdrtat.
Dar agresivitateasistemului national-socialist,in special
in problema rasiald, va bloca probabil asemeneaposi-
bilitAti cle iegire din conflict. Eviclent cd nimeni nu stie
cAtde repedese va termina rdzboiul. Poatecd subestimez
capacitateade rezistenlda aparatului puterii construit de
Hitler. Dar; in orice caz, in tot ce facem acum trebuie sd
ne gArrdim mai ales la vremurile de dupd rdzboi."
,,Poatecd ai clreptate",spuseCarl Friedrich in celedirr
urmd. ,,Seprea poate ca in problema astasi md las influ-
entatmai mult de dorinfe decdtde realitate.Cdt de putin
ii putem dori lui Hitler victoria, tot atAtcleputin ne putem
dori totala lnfrAngerea tirii noastre,cu toate consecinlele
232
ei inspairnAntbtoare.Cu Hitler, evicieutci lru'u'olnputea
obtine un comprornis pentru pacc. Dar oricum se va sfArgi,
estesigur cd clepe acum trebuie si pregdtinr reconstruclia
cle dupd rdzbot."
Lucrdrile experimentale au inceput relatir.'cur6nd la
Leipziggi la l3erlin.Eu participamin primul r6nd la mdsu-
rdtorile asupra proprietifilor apei grele, pe care Ie pre-
gdtise foarte minufios Dopel la Leipztg, clar mer6;eamsi
la lJerlirrcleseoriperntrua urmdri cercetdrilede la lnsti-
tutul Kaiser-Wilhelmclin Dahlem,la careparticipau,in
trfarade Carl Frieclriclr,divergi fosti colaboratori si prie-
teni, in special Karl Wirtz.
Pentru mine a fost o tnare clezam.igireci nu l-am putut
convinge pe Hans Euler sd participe la proiectul ura-
niului. Motivele acesfuirefuz hebuie prezentatecet'a mai
pe larg. in lunile clinaitrteainceperii ii.boi.tl.ri, cincl eu
eram in America, Euler se imprietenise cu ult cloctorand
al mcu. finlanclezulGrdnblom. Crotrblom era uu tdndr
cu infdtisarerobustd si sdnitoasi, plin cleviati, optitnist,
nutrincl credinta c.i lumea e buni 9i ci se poate infiptui
binelc. Ca fiu al utrui mare industrias finlandez,a fost pclate
ugor surprins la inceput sd aibd cle-afacecu un comunist
convins cu carrese putea intelegeatAtclebine. Dar fiindci
pentru el mult mai imporfatrteerau calittifle umane decAt
parerile sau principiile, il acceptdpe Euler asa curn era,
cu intreaga deschidere si franchete a tinerilor. CAucl a
inceput r.izboiul, petrtru Euler a fost o grea loviturd faptrrl
cd l{usia comunistd s-a aliat cu Hitler pentru a impdrti
Polonia. CAteva luni mai tArziu, cAncltrupele rusegti au
atacatFinlanda, Cronblom a fost si el mobilizat la regi-
mentul lui si a trebuit si lupte pentru libertatealdrii sale.
Aceste evenirnente l-au transformtrt profund pe Euler.
Vorbeaputin si -sirnleamcd se indepirteazi nu uumai cle
mine, ci 9i de ceilalti prieteni, cle fapt de toati lumea.
Nu fusese mobilizat ptini atutrci, probabil clatorita
sdndtdlii lui gubrede. Eu imi iiceam griji ch totusi asta
se va intAmpla rnai clevreme sau mai tArziu, si l-atn
intrebat intr-b zi daci imi perrnite sd incerc s.i-l propun
LJ J
pentru a lucr;l la problema uraniului. Spre surprinderea
mea, rni-a aclrrsla cunostinti ci se inrolaservoluntar itr
ar.'iatie.Obsen,Anclfari inclcliali cAterarn cle tulburat cle
decizialui, a inceput si-rni explicein clettrlir-r
rnotivelecarer
il ficusera sd ia aceasttihot.lrAre.
c.i nu am f.icut asta ca sa ltrpt penfru victorie.
- ,,9ti1i
In primr.rirind fiindci rru creclin aceasti posibilitate, iar
in al doilea rirrd fiindci o victorie a Llermrrnierinational-so-
cialistear fi la fel de inspdim"lntdtoare perrtru mine ca si
o victoriea rusiltrrasupraIlinlanclei.Cinismul nestipAnit
cu care cei puternici inctrlci toate principiile pe care le
clec]araseriin fata pop'roarelorlor, numai pentru a pro-
fita cleo ocazie,r-ruimi mai lasi nici o speranta.Desigur
cd nu m-am inrolat intr-o trupir uncle ar trebui sii uciri
alli oameni. La aviafia de recurroasterre, unclevretru sti-mi
iac serviciul militar, pot t'i intr-adevir eu impuscat, clar
rru trebuie nici si ilnpusc, nici si arullc bclmbe. Din
punctul ista de veclere,totui e.steagaclarin orclrne.Dar
in aceasti mare cle lronsens,nici nu ;tiu la ce ar putea
sen,i si lucrez aici la trplic.lil legatedc folclsireacncrgici
atomice."
,,Catastrofacarese int6nrpla acurrlnu poate fi opritri
de nici unul clintrenoi", aln replicateu.,,Nici cle dum-
neavoastr.i,r-ricide mine. I)ar dupa aceea,r'iata l,a con-
tinua, aici si in lt,rsiasi irr America, pestetot. I).ini atunci,
multi oameni r,'orclisparea,seriosi9i neseriogi,nevinor,'ati
si vinovati. I)ar apoi supravietrritoriivor trelrui sa incercc
si construiascrio lume mai Lrutrti.Nici acealune tru va
fi ciin cale-afar.iderburri si va trebui sir recunoastermci
rdzboiul nu a rezolvat aproapenici o problemd. Totugi,
anumite gregelivor putea fr evitatesi anumite lucruri se
r,'orputea facemai bine. De ce si nu participati la asta?"
,,Nu fac un reprc)sniminui careisi asumi o asemenea
datorie. Cine a fost dispus si inainte s.i se adaptezela
nedreptdtileexistentesi a preferatpasii mici si clificiliunei
mari revolutii, acelaisi va veclearesemnareaconfirmatd
si va face clupd r.izboi din nou pasi mici si c'lificili,care
poate cti pe terrmenluns aclucmai multe imbruratdtiri clec6t
10t
L,)+
oricerevolufie.Darpentru mine lucnrrile aratdaltferl . Err
chiar sperasem c.i ideea comunisti va putea irrnoi rJin
temelii convietuireaintre oameni. I)e aceeanici rru vreJu
ca acum sd am o situalie mai usoari decit nevitrovalii
cei multi care sunt sacrificati pe fronturi, in l)olonia, in
Finlanda sau in altd parte. Aici, la I,eipzig,r'icl ca unii
carepoarrtdinsigna partic1rrluinational-sociaIist,deci carc'
sunt mai rdspunzitori pentru r.izboi ciec.ltal1ii,s-au scutit
de serviciul militar. AcestgAnd irni e absolut insuportabil
si incerc, cel putin itr ceeace ma privegte,si r.lrnAn fidcl
sperantelor meler.Cine vrea sd transforrne lumeraintr-un
cuptor cletopit, acelatrebuie si fie si clisprrssi se arurrcc
in cuptor. Acerstlucru trebuiersi-l intelegerti."
,,Desigur,aici v.i inleleg fo.rrtebine. Dar ca si r.iminenr
la imaginea cuptorului: nu trebuic srl sperr;imci rnaterii,r
topiti, cAndse va soliclificaclin norr,r'a lua exactfrlrmelc
pe care ni le-am dorit, pentru ci fortele care intern,inin
mod esentialin procesulsolidificirii provin c]irrdorintele
tttturor clarnenilrtr,nu numai clin t.lorirrtelr:rroastrc."
,,Daci as rnai nutri asr:meneaspcrante,probabil cir si
eu as trcti<tnain alt fcl . Dar simt cu prca lrtareintensitatc
lipsa clesensa ceeacc se intanrpl.rca sli rnai pot aveacur.,rj
pentru viitor. Il fnrrnos insi ci dtrrnnear'oastri pr-rtcti."
Nu am rcusits,r-lcottvirrg['e L,trlt,r. in:curl. lirrr|.r 11.l-,
trimis la antrenamentela Viena,iar scrisorilclui, calc l;r
ir"rceputerau la fel c1eapdsititare ca si ultirna lroastlii
discufie,au clevenitclupi c.ltcvaluni mai relax;rtesi nrai
libere.L-am intAlnit inci o clati la Viena,unde aveam cie
linut o conferintd.Euler m-a invitat sribcnr un pahar cle
vin rrou intr-un restaurantsituat sus,clincolode Cirinzing.
Nu voia si vorbeascdclesprerizboi. Stitcam ilctrloFril'j11r-l
in jos spre oras si brusc un aviorr zburd Ia nunrai citiva
metri rleasupra noastri. trrler rljset:era un al'ion clin
escadrilalui, iar manevra fuseseun semn cle salut. [,a
sfdr;itul lunii mai 1941am mai pritnit o scrisoarecle la
Euler clin sudul Europei. Esca.'lril;r clirrcare facca parte
aveamisiutreadr: a facezbrtruri de recrrnc'rasterer in (lrecia.
235
deasupra Cretei si a Mdrii Egee.Scrisoareaavea un ton
de'"'oiogielibera in carenu mai gdseaitrecutul sau 'u'iitorul,
ci doar prezentul:
,,Dupd paisprezecezile am uitat aproape complet tot
ce e dincr:iode acestsud europeanmagnific. Nici mdcar
nu mai gtirn ce zi a sdptdrnAniieste.Locuim in cAtevavile
din goiful Eleusis si i6nd nu suntem de serviciu clucem
o viatb minunatd la soaresi in valurile albastre.Ne-am
cumpdrat o barcd cu vele si ne place mult sa mergem in
expedilii din care aducem carne si portocale.Vrem sd
rdmAnem aici pentru totdeauna. Nu at,em la dispozilie
dec6tputin timp pentru a visa printre vechile coloanede
marmurd, clar aici, la poalele munlilor 9i lAngd !drm,
aproape cd nu e nici o deosebireintre trecut 9i prezent."
C6ndindu-md la schimbdrilepetrecutecu Hans Euler,
amintirile mi-au zburatinapoi la discutia avutd cu Niels
la Oresund si mi-a 'n'enitiri minte strofa din pclezia lui
Schiller pe care mi-o recitaseatunci Niels:
DasLaberrsAtrgstarr, er uirft siezueg,
Hnt uicht nrchrnLfiit'chtt'tt,ztLsorvclt,
Er reitetdt:trrSchicksnluttgcgetrkeck,
Tri.f.ft'shauterticltt, trifft es doclt ntorgert,
LItrdtrifft (,stttor{etr,so /rlsscftntsheut,
Nochschliit'fantlieNe igt'dt'r kbstlichurZcit.l
CAtevasdptdmAnimai tArziu a izbucnit rizboiul cu
Ilusia. Din piimul zbor de recunoasterepeste Marea cle
Azov a",ionul lui Euler nu s-a mai intors. De atunci nu
s-a gasit rrici o urmd, nici a avionului, nici a echipajului.
$i prietenul lui Euler, Cronblom, a cdzut pe cAmpul de
lupt"i cAtevaluni mai tArziu.
r
, , E l las-acr.rma ' vie tii s paim e, / Nu c unoas t e r r ic i t ea m a , n i c i
grija,/ Goneste cilare, m6ndru s.l dea piept cu soarta./ Azi inci
nu, ciar m.iine-o va-rrt6lni./ De va fi m6ine, d5-ne timp actrm/ Si
sorbim, lacomi, clipa ce-a ramas." (N. f.)
236
15
DRUMUL CATNUNOUL IXCEPUT
(1e41-1e45)
Spre sf6rsitul anului '1941,bazele teoriei fizice pentru
folosireatehnicd a energiei atomice erau in cea mai mare
parte ldmurite pentru noi, cei din ,,grupul uraniului".
Stiam cd se poate construi un reactor c'linurilniu natural
si ap.i grea, reactor ce putea procluce ernergie,si ch intr-un
astfel cle reactor trebuie sd apara un produs din lanful
uraniului 239 care,ca si urarriul235, ar putea fi folosit
ca materie explozibilSpentru bombe atomice.La inceput,
adicaspre sfArgitulanului 1939,presupusesem,din ratir.rni
teoretice, ci poate fi folosit ca rnaterial de frinare si
cdrbuneprrr in loc de apa grea. Dar clir"rcauzaunei mtlsu-
rdtori a proprietdlilor cieabsorbtieale c.irbunelui cares-a
clovedit eronatd,mdsur.ltoarece fuseseefectuatdintr-un
alt institut, foarte reputat, si pe care cle acet:anoi rr-trm
mai verificat-o, acest drum a fost curdncl abandonat.
Pentru oblinerea uraniului 235 nu cunogteampe atunci
nici o metodd caresd fi dus, cu posibrlitdtiletehnicedin
Germaniasi cu mijloaceledisponibilein conditii clerizboi,
la cantitS!i notabile. lntrucdt si materia explozibil.l ciin
reactoareputea fi obtinutd in mocl evident numai dur:6
funclionarea timp cleani de zile a unor reactoareuriaie,
ne era clar cd pentru constructia bombelor atomice era
necesardo cheituialatehnicduriasi. IlezumAnd,putem
spune: pe vremea aceeagtiarn cd in principiu se pot con-
strui bombe atomicesi cunosteamsi o metocldrealizabili,
dar am estimat cd efortul tehnic necesarestefoarte mare,
mai mare dec6ts-a dovedit ulterior a fi. Asa incdt eram
./_5 /
in situatia fericitii cle a putea prezentasituatracu toati
sincerrtatea,-stiind irr acelasi timp cu certitudine ci in
Llcrmanianu se va da orclinul pelrtru a fi incercati in mod
-seriosconstrucfia unei bornbe atomice, fiindcti o ase-
meneacheltuiali tehnicdpentru un scop atAtde inclepdr-
iat inlr-un'r'iitor nesigur era practicinacceptabildpentru
c-oncl u cerea german t'r.
Cu toate aceste;ravean'rsentimentulcd pariicipam la
o evolutierstiintifico-tehnicafoarte periculoasai,si in spe-
cial Carl Friedrich von Werizsricker, Karl Wirlz, Jensensi
Houterrnans €rraucei cu care mA sf;tuiam urreori,incer-
c.incl si rhspunclem la intrebarea dacd este permis si
actioniimasacum ne propuseserdm.Imi aduc aminte de
o cliscutieavuti cu Carl Fnecirichin camera mea de la
lnstitr"rtr-rl
Kaiser-Wilhelmdin Dahlem, ciup.i ce Jensen
tocmai plecase. Carl Friec-lrichpoatersa fi inceput cu
urmitoaren formulare a intrebirilor:
cee,.ce privesterbombele atclmice,cleocamclatd
,,ir-', nu
am ajuns irr zona cu aclevdratpericuloasd,pentru cd efor-
tul tehnic pare rnult prea mare. I)ar lucrurile s-ar putea
schimba cu trecereatimpului. Asaclar,estebirre ca noi sd
lucrim aici in continuare?Si ce vor face colegii nogtri in
Arnerica? Se vor apuca si construiasci din rdsputeri
bomba atornici?"
Am incercat sd imi inchipui ci mi aflu in situatia lor:
,,Situatiapsihologicaa fizicienilordin America,in spe-
cial a celor emigrati din Cermania,esteclesigurcomplet
cliierit.ide a noastrd.Acolo, ei sunt f.iri incloiali convinsi
ca lrrptd pentru cauzacerabuni, impotriva celei rele, iar
in special emigrantii se vor simti obligali, tocmai fiinclci
au fost primiti cu ospitalitatein America, sd-9ifoloseascd
toateforlele pentru cauzaAmericii. Dar estebomba ato-
rnic5,L-rombd care poate r-rcidecu cl singuri lovituri sute
clemii clecivili, o armi ca oricare alta?Itste oare permis
sd fie folositd si in cazui ei vechea clar problematica
regulti: ..Perntrucauza bunti este permis si se lupte cu
toaternijloacele,pentru cauzareanu,'? Esteagaclarpermi:
238
s.i fic constmite bombe atclmicepentnr cauza cea Lrutri,
iar pentru cearea nrr?Si tlac.ihotir6m sa acceptamacest
mocl clea privi lucrurile, mod carein cursul isitrrit,iome-
nirii s-a impus clin pdcateltr repetatetrincluri, cine clecide
care e cauza bund si carc e cca rcir? llr cazul rle fat;i este
clesfulcleusor clevdzut: cauzalrri Hitler si a nationtrl-so-
cialistilor este rea. Dar esiercaLlz(tamerica116 buni clin
toatepunctelede Nu estevalabili si arciafirma-
"'edere?
tia ci putem rccunoaste daca o cauzi esterbuna saLlrea
abia analizAnclalegerearnijloacelor?Desigul aprL)ape (n.ice
bhtalietreblriedrrsasi cu mijktuce rele,dar-oare nu existti
totusi o diferenti clegracl,careaciuceargumentepentrtr
anunritc mijloace,iar pentru altelenu? ln secrllultrccut
s-a irrcercatprin convcntii IintitareafcllosiriimijIotrcelor
rerle.Dar acestelimite rru sunt respectatein actualul
rdzboi, clup.i cAt se pare, rrici cleI litlcr, nici eleaclversarii
lui. Cu toate acestca,as presupune ci nici fizicierriiclitr
America nu se vor strdclui clin cale-aft'rr.isi proclrrci
bombe atomice. E'u'iclent insti, ar puteit fi imbolcliti si rle
tt'atnaca o vorn frrcerrr-1i ."
Carl }irierlrichrdspurrse:,,Ar li bine clacaai putea vorbi
clespretoate acesteacu Niels la Copenhaga.Ar insemna
foarte rnult pentru mine tlac.l,ciepilcla, Niels ar fi clerparerc
ci ceeacc ftrcem noi aici este gresit, c.i ar fi mai binc si
renuntim la lucrul asupra uraniului."
ln toanrnaanului l9Jl, cAnclcredearnci avcam r_lerja
o inragirresuficient cleclara plivincl posilrilcle ciezvoltiri
tehnice,am hotdrAtca,la invitatitrAmbasaclciClermaniei
clitrCoFrenhaga, sa tin acolo o conferinti stiintificti.[)e
fapt, voiam sa folosescprilejul pentru a vorbi crr Niels
clespreproblema urarriului. Cdl.itoria a avut loc, clac;iirni
aduc bine aminte, ir octombrie 1941.l-am f;icut trsadar
o vizita lui Niel-sirr locuinta lui cie1aCarlsberg,clarnu an-r
aborclatlema pericukrasi clecAtinh-o plirnbarepe careirnr
f.icut-oimpreund searain apropiereacaseilui. intruc6t
trebuia sd ma tem ch Niels era urmdrit cle autorititile
germane,am rrorbit cu cca mai mare pruclenti, perrtru
239
ca mai tirziu sd nu pot fi acuzatcd am fdcut o anullit.i
afirmalie precisi. Am incercatsd-i sugerezlui Niels cb
in principiu se pot construi bombe atomice,cd per-rtruasta
estenevoie de o imensd cheltuiaiStehnicdsi cd,in calitate
clefizicieni, trebuie s.i ne intrebim desigur dacd esteper-
mis si lucrdm la o asemeneaproblemd. Din picate, dupi
primele mele afirmafii vagi ciespreposibilitatea cleprirr-
cipiu cle a cclnstruibclmbe atomice, Nierlsa fost atAt cle
inspdirnAntat,jncAt nu a nttri rerceptiotrat bilre partea cea
nrai important.l pentru mine clin tclati inforrnafia,si anume
enorma cheltuial.itehnici necesard.Mie mi se pdreaextrenr
de important cd situafia de fapt d.idea fizicienilor,intr-cr
anumitir m.isuri, posibilitateasi cleciclir dacd si itrcerce
construclia de bonrbe atomice sau nu. Petrtnt ca iizicienii
prrrteaupe clrept arp;urnentairr fata conducerilor clin tirile
lor ci in cursul r.izboiului bombeleatomice nrt mai puteau
ii lrrateirr calcul sau cd, dirnpotrivi, cu eforturi extreme
puteraufi luate in calcul inci in timpul rirzboiultri.Ambele
pdreri puteau fi suslinute cu congtiinta impicata si,
intr-a,,lcvbr, clesfisurareaulterioariia rdzboiului a ardtat
c.i nici micar in America"unde conditiileexterioareerart
incomparabil mai favorabile pentru aceast.iitrcercareclecat
irr (lerrnania, bombele ettornicenll iltt fost gata itrainte tle
incheierearizboiului cu Cerntatria.
in-spiimAntatcleposibilitatear-leprincipiu a construirii
icleilesrrgerate,
bombei atonice, Niels ntr ;r rnai rerce:plior"rat
si poate ci si incligrlarea lui indrepthtitd provocati cle:
ocupareatarii salerclec.itrertmpele gerlnane il impiedica
sd rnai ia in calcul o itrtelegereiutre fizicieni dincolo cle
hotarelertdrilor lor. Pentru mine a fost foarte dureros si
constatcAt cleacl6trc.iera izolareaitr carene adusesepoli-
tica tirii noastre pe noi, gennanii, gi sti recunosccd reali-
tatea rizboiului putea intrerupe, fie doar 9i perrtru un
timp, n:latii umane vechi de mai multe decenii.Nici cliscufia
ulterioar.iclintreNiels si Jensenn-a avut un rezultatmai bun.
ir-rciuclaacesfuiinsuccesal misiunii mele la Cclperrhaga,
pozitia noaskd, a mermbrilor ,,grupului uraniului" din
240
Cermania, era in fond destul clesimplS.Conducereatdrii
decisese(in iunie 7942)ca lucrul la proiectul unui reactor
sd fie continuat numai intr-un caclru restrAns.Nu a fost
clrclonatdo incercare cle construire a bombei atclmice.
Fizicienii nu aveau nici un motiv sd cear.io revizuire a
acestorclecizii.Astfel,munca la proiectuluraniului a deve-
nit, in timpul care a urmat, o pregdtire pentru tehnica
atomici pe timp de pace,pentru vremea de clupi incheie-
rea rizboiului, iar in aceast.icalitate a dat roade folo-
sitoare,in ciuc-lapustiirilor din ultimii ani clerdzboi. Poate
c.i nu e tl intAmplare faptul cd prima centrali atomicd
expclrtatdde o firmi germand in strtiindtate,gi anume in
Argentina, are un reactorcompus din uraniu natural si
api gea, agaculn il plinuiserdm noi in timpul rnizboiului.
Cinclurile noastre s: irrdreptar.ragaclarctitre noul
inceput de dupi r.izboi.In legiturd cu zrceasta mi-a rimas
declsebitcler.ie in rnemorie o discutie carem-a acluspen-
tru prima oard intr-o relafie rnai strAnsdcu Aclolf Llute-
rrandtl,carepe vremea acerea lucra ca biochimist la unul
dirrtreinstituteleKaiser-Wilhelmclela Dahlem. Luaser.im
parte irnprcunti la niste colocvii ce aveau loc regulat pe
atunci la Dahlem pe problemc la granittr dintrerbiologie
si fizica atomicS,dar un clialogmai strdnsa avut loc intre
noi abia irr noaptea de 1 tnartie 1943,cAncl- clupd un
atac aerian - a trebuit si mer5;empe jos impreunb clin
centrul llerlinului pAni la Dahlern.
I)articipaserim amAndoi la o gedintd a Academiei
pentru Aviatie, care se tinuse in cl5direa Mitristerului
Avia!ici l6ngd piata Potsdam.Scharclintinuse o prelegere
clespreefectelefiziologice ale bombelor moclernesi sub-
liniase faptul cd decesulprin embcllie,carepoate surveni
in cazul exploziilor puternice la clistanfdmici prin creg-
terea bruscd a presiunii aerului este relativ blAncl si
i Aclolf Friedrich (1903,1995),biochimist
Johann Br"rtenandt
german,cel ebnrpentnr studi i l esal epri vind hor r noniisr : r ir . r iiiir
1939a prirnit PremitrlNobel pentnr chimie. (N. f.)
241
rleclure-ros. C.itre sfdrsitul seclinteise clirclusealatrtna9i
ne-am letras cu tolii in acldpostularrtiaeriatral minis-
lerului care,previrzutcu ptriuri gi sacicu paie, era chiar
confortabil. Am cunoscut pentru prima datd un trtac
aerian cu adevarat clur. CAtevabombe tru atins claclirea
ministerului, am auzit ctun se prabuseaupere! si tat'ane,
iar un iimp nu am gtiut claci se mai putea trerceprin
culoarul care ieg;raclipclstulin carene af'lamdc lumea
se intrerupsese imediai tlupa irr-
exterioara. Ih"rrninatr-rl
ceputr"rlbombarclaurentului,iar inc.ipercaerralumitratti doar
sproraclic cle o lampir de buzunar slabi. La un tnoment
clat cloi agenti sanitari au aclu-so ferneiecare getnea si .r
primit primul ajutor. Dacd la irrccput se rnai vorl',eagi
chiar se mai rAcleaclin cAndlu cind, pe misurii ce bom-
bele cleveneaumai clesesi se aprrlpiau mai mult, s-a
asternut tiicereagi atmosfera a clevenit clin ce itr cc rnai
apdsitoare.Dupa cloudexplozii foarte puternice, al ciror
suflu s-a sirntit cu toati intetrsitateain pivnila troastrti,
se auzi deoclatilclintr-un colt vocealui Otto .Flahn:,,Dr)m-
nul Scharclin,rnigelul,nu mai creclenici el iIr propria lui
tcorie." Iar astfelmoralrtl celor prezenfi a fost itt oarecartr
m.lsur.i restabilit.
Dupi sf6rsitulbombarclamentuluiam reusit saine croirn
clrum spre iesire printr-un mornlan i1ebuctiti cle tretur
si bare cle metal incloite.Acolo am at,ut parte cle o pri-
velistecunrplitir.I'iataclirrfafa ministerului era luminati
irr rogu de flacarilecarecuprinseser.iin trratdlSrgimealor
acoperisurile si etajele supericlareale cliclirilor clin jur.
In unele locuri focul ajur-rsese pAn.ila parter, iar pe strizi
se vecleaubdlti arzArrcl,provocate probabil clecanistrt:le
cu fosfor aruncatedin avioane.Piata fremdtade oameni
care fugeau spre caselelor, clarera eviderrtcd ntt exisla
nici un mijloc de locomotie caresi poati prelua transpor-
tul citre suburbii.
IJutenar-rdt9i cu mine arn gdsit clrumul prin culoa-
rcle pe jumdtate blocate spre exterior 9i am hotirdt sa
parcurgem pe jos imprreuni, cdt clernult posibil, drumul
., l.)
LAL
cdtre locuintele noastre din F'ichternberg si L)ahlem. L,a
inceput nai sperasenr c.i bombardarnentul atinsese
numai centrul .ra.s,lui si ldsasei'tacte cartierelecle'ile
in carelocuiam. Dar; c.1tvedeai cu ochii, cle-alungul sh.d-
zri l)otsdarn, kilometri i.tregi, ghirla.cle clerfldcdri sc
i.dltau de o parte si de alta a strizii. i'u.ere locuri se
vedeau si extinctoarein actiune,dar eforturile lor pdreau
mai ciergrabiabsurdesi ridicole.
Chiar si intr-un ritm cle mers rapicl, trebuia si soco_
tim ci clnrmul cle la piata PotsclampAni Ia Dahlem rre
va lrra o ori -sijumitate sau doui, asa cd am avut o dis_
cufie de-siulc1elu^gd. Nu ciespresihratiar.izboiului,pentru
ci acearsta era prea eviclenti ca sd mri fie ner.oic.Jc
ctrmetrtarii,ci despresperantelesi pla'urile pentru vremea
de dupi rdzboi. IJutenancltrni-a pus intrebarea:
,,Ce pirere aveti tlespr" ,.r,-,r"1"c.r in Cermania cle
dupti razl-roisi se mai poati face stiinta? N4ultei'stitrrte
vor fi clishuse,rnulti oamenide stiirrtdti.errisi r.alorosivor
fi cizut in rizboi, iar nevoile generalevor faceca pentru
tot mai rnulti oameni alte probleme sd fie rnai urgente
decAt sprijinirea stiintei. I)e clc altd parte, reconstruclia
cercetirii stiinfificein cermania estetotusi r-rnadirrtrecele
mai importarnter prcmise pentru o stabilizarecle ciurati
a relatiilor economicede la ncli si perrtru o i'tegrare rezo-
nabilSirr cornunitateaeuropeand.,,
Am r.ispuns: ,,Eu cred ci putem spera ci germanii isi
vor aminti reconstructiade dupd primul Itdzloi Mo.clial,
la care c..lucrtrrea di.tre stiinld si teh.ic.i, mai ales i.
industria chimicd si in cea.ptic6, a aclusco'tributiile cele
mai importante. Conationalii nostri vor inlelege asacjar
repedeca fdr.i o cercetarestiirrtifici incununat.i de succes
nu se mai poate participa la viafa moclerntisi poate cd
vor recunoagte,in special in legdturd cu fizica itomici,
faptul ci neglijareacercetirii funclamentalein actualul
sistem national-socialista corrtribuitsi ea la catastrofd,
sau cel putin a fost un simptom al ei.
1ta
/-+J
 I)ar tre:brtiersii rccunosc--ci ;rcestmocl c.'lca intelege ]ucru-
rik r l rl t i n ri ajunge. I { ac l a c i n a ra u l u i s e a f-l i rc l e s i g ur n-rai
arl6nc. Ct:ea ce vet,leln aici in fata noastli'l estelcloar sfiir
s it u l rre ce s ar rai ac elui m i t a l a mu rg u l u i z e i l o r, a i tcei t:r
filozo fi i a lui " t ot ul s irrt tri tn i c ,) c i i re i a i -a c i z u t nl erel i
prad;i poporul gorn-Iar.. C'recljnta ltrtr'-rttr colrclucitt,l,
i nt r-u rr r:rou s i c liher . r t o r c ;rre r.l rtc ep o p o ru l g c rma tr pri r,
L rt lri co l esi s uf c r int e i: it r e o l u tn c trra i l ru n d i n c a re s;i fi trr
r:libera1j ilc rtrice prcsiuni cxttrioat'e :;a11car€t,clacit cl*:r
tirrlrl ne er1:otrivtric, p,isestr-'hotiirAtciltre amurgtrl inhegr
Irrnri "** aceasta cr"edinti irrspii irnitr ti torrrt,:9i pi'etentia d r
a bso l u t l t:gat i de c a r t ri s trtrg to tr-rltl i rr te mc l i i . l rl c i l .rl ,' '
c r rit:scre a l it at ea pr it t ir - o i l rrz i r' lg i g a n ti c i s i fa c i rn p i t si bi l ;,
o r icr: i n l cl eger c c u it opo a rc l i ' i trtre c a re 9 i c i t c a re ttr:bui '
sl tri i i n r. Ir. t rt r s f or t nt r lo i l t' ;tc e te 'i.trri rc b a rc l ' ri rrl ri tl c gr' ;rtr,
i t r l'e l u l u rm iit , . r r : o oar e | o :;i l -.i l c ,r a tu trc i c i i td i l trzi a r' .
fi rJistnrsii ric reaiit;rtc, fir;i ri-'sf" si l'iira milii, preoclrpitriir
stiirrtific;: si reprezilte pe'n1ru troi rttt t-lrr.ttni:are:sli rlrtr,r
la o j u cl e c. r r c nt it i lt t c ir . la :i in ta i c ri ti r:i :ii r l tl rn i i s i a trroz-i ti r
troirslt.tlirr r:a? N'Iil 5;iitrdcsc asadirr ltriti cr.irilrtl ia latrri;
pcrlago,gir:ii a stiintci decit la cLra€rcol-tt)n-lic;i, la t:cJttc?tl'r,','
i n sp i ri trrl r ; inc lilii c r it ic c r p u .a re i t p rtte tn a g te p ta ci t: l ,'
ca. l)r:sigur c;i nitrniirttl oanrernilor care se pot itrtr-atltlr-;i:
()cu p a a ctiv ele s t iit r t i t r tt e s te frre i ) n r;)f(1 .L )a r re p rezel -r
tantii stiintei att ar,ttt inlotdt:itutra parte in (,lerrnania d,'
() nrare rectltrcrastertr,t,'i t'tlt fost ascttlt;lti, iar morlttl lr-'r
c le a g i i n cl i ar Lr ut ea inf l rte rn ta c e rc u ri rn rtl t n ra i l a rgi ."
l Ju te n a nc lt c or r f ir nr i :,,Ed u c a re a i n s p i ri tu i g A ntl i l ' i r
r at io n a i c es t e c les igur L l Il a s p e c t d e c i s i r' , i a r u tta cl i ntrr
daiclriile noastre cele:tniri importante dupir rlzbcli va f I
s i cre d m m ai m ult s pat i u p e trtru a c e s t tn o d d e r a gtl nrJi
in fo n tl , a r " t r ebui c a c les ti s u ra re a tc l e p A trd a c u m a ri zbtr
iului si fi deschis ochii ctarnct'iilorcle la Iroi pentru a velcl.,;
renlita tca: creditrta itr conclu c;itor tttt itrl ocu i cste tnir tcri i lr
prirne si nu prtate cre;t in niocl magit- o {lezt'olt.rre stiin
tifica si tehnici. O privire arutrcatii asuPra globului ptirri;iri
t esc, a srrp r a ier it or iilr t r u ri a s e d e ti n trte ti c Sta te l e i " .l l ri tt'
24,+
Anglia si Itusia, iar pe cle altaiparte ersirpral.iririlrrlrr j
rninusculin carese afl5 poponrl gcrman pe aceastiiLrlanetti,
o asenrerleaprivirc trebuia sa fi fost cleajuns pentnr a nu
ne aventurain incercarealntreprinsh acum. l)al nc l'ine
greu si gindim logic si lucid. Dcsigur ca nrr nerlipst:sc
oamenii irrteligenti, d.rr ca popor aveln tendint.r sii rrr'
pierdem in vise, si prefuim falitezia rnar rrrult cJci-at
intelectul si si considerirn sentitnentelenrai prufunrle
decAtgAnclurilc.[fe ac€]ea va fi in rnocl urgent nc-cesar.J
g.lndirea stiintifici sa capete rnai mult respect,iar in
situatjargrea clc clr-rpa rizboi acestlucnr ar trebrri :;i si f it:
posibil."
Mergeam in continuare printre case in flticiili tie-a
lungul str;lzii l)otsclarn:;i apoi mai cleparter pe strarlaI}lin-
cipala,pr: straclaIlinuiui si pe straclaCastelului.Ileseori
trebuiasi ocolim Lrirne carc alileau, resturi ale acoperi-
surilor cale se prlbrrsiserri pe stradi. Se irrtimpla ta
dlr.unul si fie barartdiir cauza pericoiului cle explozie.
Apoi am iniArziat cinr-lpantoful rnerrrclrepta incerputsi
ard5, pentm c.i clin neatentie cilcasern intr-o balti cler
fosfor.Din fericire,in imecliataapropierc se gdsca o bi'il-
toacti ctt apd, in cilre am putut si-i sting.
An incercat s.l continui disculia: ,,Noi, gerrnanii,
sirntilrrrle:seorilog;ica9i faprteieclatr:in caclrullegilor natu-
rii -- iar ce avem acum in fata noastri surrt fapte - ca
p'-'trn lr'l rlt'Corsrl,i(l pt' O ttp.rs,rrc,c.rrciirl'lL'sulrUtrcln
fbra tragcre e1cininrai.Pirerea noastrd este cd nu exist;i
libertatc clecAtacolo unclc puten iegi clirracestcorsct,
a;adar in impira!i;r lanteziei,in vise, in betia inrlrritisrlrii
unei uiopii. Acolo speriirnsti infiiptuirl irr si6rsit abso-
lutui pc careil brinuim si carenerclucentereuspre renlizari
, clintrecelernai irrirltc,de prilclii irr arte:.IJar nu ne gAnilirn
ci a ftrfaptui insearnndtocrniii szite supui presiunii iegi-
titilor. Caci real esterrurmai acellucru carc produce efecte
in realitate, iar oilce efect se ltazeazl pe cclnexiunet.r legir:,i
a fapte)rrrsau a ginclurilor.
245
 Dar clriar dacti ludm in consitlerare{rceasticnrioasa
inclirr.rtie.l nL).rstr.1,
a germanilor, pentru vis si r-r-risticir,
tot nu irni esteclar clece multi dintre ctlnationaliinogtri
gdsescatAt de clezamdgitoaresi cloaraparent lucicl.ig.in-
clireastiintifica.Nu e deloc adevirat ci in stiinti conte;rzii
numai p;inclirealogicd 9rintelegerrea
9i aplicareaunor legi
imuabile aie naturii. De fapt, ir-rstiintd si in speciaiin
stiintcrlcnaturii, un rol importarrtil joacd fantezia.Chiiir
clacdpentru obtinereafapteior estenevoie de muiti muncri
experirnental.ilucidi gi meticuloasi, reusitain orclonareir
tuturor faptelor are loc prin patrunclereain interiorui
fenomenelor m ai clegrabd simf i ncln -le clec6t g.lrrclinclu J e
I)oatecii irr acestpunct lroi, germanii, avenl o clatonecleose-
biti tocrnaipentru cd absoiutul exerciti asupra noastr;i
o asenleneitstranie fascinatic.ilr lume.r iarg- moclul de
gAnclirepragmatic este foarte rispAnclitsi siinr clin pre-
zeirt si clin istorie - rnl trebuie clecit sd ne gArrclimla
imperiile egiptc;ur,ronlan si anglo-saxolr- cdt succes
poate avea acerst mod rle a g.ineliin tehnicd,in economitr
si irr politici. Cu ttrate acesteainsi, in gtiintti si in art;r.
gArrclirera la nivelul principiilor, a;ia clrm o cunoasreni
in forrnasa ceamai cleshvArsiticlin Crecia anticli,a fosi
incr"rnunatide si mai mult succes.Dac.iin (,errnaniaarr
fost createoperc stiintifice si artisticecare au schimbat
lumea - s.i tre gAndim cle pilclri la Hegel si \4arx, la
Planck si Einsteirr,sau in muzic.i la Lleethove,:rr si Schtr-
Lrert-, lucrul a fost posibil numai prin aceastirelatiecLr
absolutul,pnn gAnclireala r-rivelulprincipiilorpAn;ila ulti-
tneleconsecinte.Asadar,numai acolouncle tenclintacitrt-,
absolut se supune constrSngeriifonnei (in stiintd - gAn-
clirii logice lucicle,iar in muzicd - regulilor arrnonieisi
contr;rpunctului),nurnai acolo,numai in aceast.itensiune
extrermi, acestmocl cie a gAndi isi poate desfd"suraforfa
adevdrati. De ir-rclatd ce distruge forma, drr.rmul clucelar
haos, asa cum il veclenraici, in fata noastri. $i nu sunt
clrspussi glorific acest iraos folosind concepte precull
,,altnurgulzeilor,,siru,.sfiirsituliumii>."
246
Intre timp, pantoful meu drept incepusesd arcl6clin
nou si a fost rrevoie cle cerraefort nu numai pentm a-l
stinge, ci -sipentnr a itrdepiirta complet fosiorul. Bute-
nancltcoment.i:
,,Ar fi totusi bine s.i nerocupim cle faptele ce ne sunt
clatenemijlocit.Tiebuiesd sperhrnc.i in Cermania de clupir
razboi vor existasi politicieni care,printr-o fantezieactio-
nAnrl in limitele faptelor c1ate,saicreezeclin nou crxrclitii
clerviati tn.icarparlial suportabilepentru poporul german.
Irr ce priveste stiinta, as creclemai clegrabdcd Societatea
Kaiser-lVillrelmreprezinti o baza cleponrire relativ Lrunii
pentnr reconstructia cercetirii in Clermania.UniversitatiIe
s-au putut sustrage inf-luentelorpolitice mult mai sreu
decit SocictateaKaiser-Wilhelrn. Ele vor trebui a-saclar
si
facafati unor clificultatimai rnari. Desi aceastiSocietate
a trebuit, prin forta imprejurdrilor rizboiului si a parti-
cipdrii la proiecte cle inarmare, s.i facii anumite com-
promisuri, totu-sin"rultidir-rtrecei careactiveazriir-rcadnrl
ei au relatii corclialecu sa'u,antii din str.iinitate,carepre-
tuiesccrlm se cnvine importanta gAncliriiIucic'lesi critice,
atit in Cermania,cat si in ltirile lor, si carer.or fi clispusi
si ne sprijine din toate puterile."
,,ln stiinta clurnnearroastrivedeti puncte de pomire
pentru o cooperareinternatjonaldpasnicaclup6 rdzboi?"
,,Fdri indoiald va exista o tehnici atomicii prasnici",
am rispuns ell, ,,sianunle fblosiretrenergieiatorniceprin
procesulcle fisiutrea urerniului,clescoperitcleOtto I lahn.
Ir-rtrucdt putem speracd in acestrizboi o aplicafiepractic6
militard nu va mai juca vreun rol, din cauzacheltuielilor
tehnice imense necesarepentru asa ce\/a,putem stl ne
imagirrdm fdra probleme si o cooperareinternationald.
I'asul decisiv cdtre aceastdtehnic.i atomicd a fost f.icut
prin descoperirealui Hahn, iar fizicienii atomisti au colr-
lucrat in fond intotdeauna prietenestedincolo clegranitele
tdrilor lor."
1 t'7
La/
 ,,Da, sigur, va trebui s.1-vedemcum \/or ardta lucrurile
drrpi sfArsitul rdzboiului. In orice caz trebuie sh fim strAns
uniti, noi cei de la SocietateaKaiser-Wilhelm."
Cu aceastane-am despartit, deoarece llutenandt se
irrdrepta cdtre Dahlem, iar eu cdtreFichtenberg,unde locu-
iam pentru un timp la pdrintii lui Elisabeth. De putin.i
vreme ii adusesemla Berlin pe cei cloi copii mai mari tri
mei, ca sd-l felicite pe bunicul lor de ziua lui de nastere,
c6terrazile mai l6rziu, asa incAt acum eram ingrijorat
nestiind ce se intAmplase cu ei si cu bunicii lor in timpul
atacului aerian. Sperrantamea ca tndcar Fichtenberg sd
fi scdpat de distrugere ntl s-a acler.erit.De departe am
vdzut ci in casa vecind focul cuprinsese aproape totul,
si chiar clin acoperisulcaseinoastresevedeau iesind f1dcari.
Alerg.lncl in dreptul caseivecinilor, am auzit strigite de
ajutor. Dar trebuia sd vicl mai intAi ce s-a int.lmplat cu
copiii mei 9i cu bunicii lor. Casanoastr.ifusesegrav afec-
tati, ugile si obloanele fuseserdclistrusec1esuflul explo-
ziilor, iar spre marea mea surprinclerearn gisit si casasi
pivnila in careera adhpostulantiaeriangoale.Abia in pocl
am g.isit-ope curajoasamam.i a soliei mele care,purtAnd
o casci pentru a se proteja c1ecdrdmizile ce c.icleau,se
iupta cu fldcdrile.De la ea am aflat cd copiii fuseserdclugi
in casa relativ siguri a unoru'ecini, clincolo cle Crddina
l3otanicd,9i cd dormeau acolo linigtili, sub protectiabuni-
cului 9i a proprietarilor,ministrul Schmidt-Ottsi solia lui.
La noi acas.i,stingerea incendiului era in cea mai lnare
parte incheiati, 9i a fost suficient sd scot cAliva cdpriori
din acoperis pentru a fi aproape sigur ci focul nu se va
mai intincle.
Abia acum m-am inclreptat spre casavecini, de under
veneau strigdtelede ajutor.Acoperigulse prabusisein cea
mai mare parte, p;rinzilearz.Ancl erau rdsp6nditeprin gri-
din.i, ingreun6nd accesul.Intregul etaj era in fldcdri. La
parter am intAlrrit-o pe tAnara femeie care strigasedup.i
ajutor 9i mi-a spus ca bbtrAnul ei tatd se mai afla sus, itr
pod, incercAndclin risputeri sd se apere cle fl. chrile carer
248
se apropiau, inconjur6ndu-l clin toate pirlile, cu ajutorul
unei g.ilefi pe care o umplea mereu cu ap.i clela un robirret
care mai functiona. Casa scdr^ilorera itrsd clejacomplet
arsd si nu mai gtia curn ar putea fi salvat. Din fericire,
imbrbcasemin lrrul costumului un trening vechi potrivit
pentru asemeneaimprejurdri, a9aincAt m.i puteam rnisca
in voie. Cdldrdnciu-lnd,arn ajuns lir inallimea podului si
am vdzut, in spateleulei perdele ciefoc, un birbat bdh6n
cu parul alb care se apdra de f'liciri intr-un cerc din ce
in ce mai mic, turn6nd aproape in stare de inconstienti
api in jurul lui. Dupd un salt prin pereteleclefoc am ajuns
in fata lui. O clipi a rimas perplex vazArrcl ci aparecom-
plet pe neagteptateun necunoscutirrnegrit clefuningine,
dar a luat imediat pozitia de clrepti,a plrs gdleatala cr
parte, s-a aplecatpoliticctsgi a spus: ,,Numele meu este
von Enslin. Este foarte c'lrigut clin partea dumneavoastrh
ci ne ajutali." Iata clin nctu rrechcai)rusie: clisciplirri,
orclinesi cuvinte pu!ine, asa curn o aclmirasemeu intot-
cleauna.I)entru o clipi mi-a trecut prin minte cli-scutia
avut.l cu Niels la stranclul de la ()resunclsi in care Nieis
ii comparasepe prusaci cu vikingii; a urrnat acel raport
Iaconic al urrui ofiter prusac IuptAnclu-seintr-o situatie
fird iesire: ,,Stau aici pentrr-rincleplinirea clatoriei pdni
la capdt." Dar nu aveam timp sa mi g6ndescla forfa unor
imagini cil.iuzitoare.Aici 9i acum trcbuiasi actiorrez.l)e
acelasidrum pe carcvenisem,am reugitsti-laclucpe batri-
nul clomn in siguran!.i.
Citeva s.iptinr6ni mai t.irziu, familia noastrris-a mutat
conforrnplanurilor ficute inainte de rizboi, clela Leipzig
la Urfeld,l6ngd lacul lValchen.Voitrrnsi ferim copiii pe
cAtposibii de haosul atacurilor aerierre.Si Instihrtul Kaiser-
Wilhelm pentru Fizic.l clin l)ahleur a primit insircirrarea
sd g.iseascd un alt local, mai prrtin prriclitat clerazboiul
aviatic.O fabricdcletextileclirrtr-unordseinurnit l{echin-
gen, din suclul landului Wrirtiemberg, avea destul spatiu
clisponibil pentru a ne g.izdui. Asa inc.lt am incefrut sii
249
ne lnutim cu toate echipamenteleclerlaborator si cu
intreagaechipa la Hechingen.
L)in ultimii ani haotici cle razboi nu mi-au rimas in
memorie clecAtimagini rizlete. tle facparte din fundarlul
percirres-au constituit nrai t6rziu pirerile mele privitoare
la problcmelepoliticegt'nerale,de aceeale voi schitaaici
in cAtevatrdsituri clerconclei.
Dinfre aspectelecelemai placuteale vietii mele la Berlin
ficeau parterserileasa-numitei,,societaticlemiercuri", clin
carerficeau parte generalul tleck,ministrul Pclpitz,chirur-
gul Sauerbrtrch,at'nbasadontlvon llassel, EduarclSpran-
ger, Jesscn,Schulenburgsi altii. Imr aduc aminte cle o
sear.i petrecrttd inrpreruni itr casa lrti Sauerbruch, care
clr-rpice ne-a |inut o prelegere stiitrtificti clcspreoperafii
chirurgicalepulmonare,ne-a oierit cl masi cle-aclreptrrl
princiari petrtru acelevremtrri cleioamete9i lrn vin elxce-
lent, asaci la siArsituimesei clomnul von Ilassel s-attrcat
pc masd si cAtrtacintccc stuclenlesti.Apoi imi amintesc
de ultima seali a acestei,,societiticle miercuri" in iulier
19-14, cinrl i-an invitat pe rnembrii ei la catsallanrilck.
Culesesemin clupa-arniaza aceeain griclina instrtutului
caseiIlarnack tre prrsesela
rrostruzntcrtrd,cotrclucereir
clispozitie lapte si ceva vin, agtr ci am putut oferi tlaspe-
lilor mei nrticaro tnasi frugal,i. Apcli eu am vorbit desprt:
energia atomicii clin stelesi despre folosircaei tehnicii pe
ptimant, atita cit imi permitear.rregu)ileimpuse clcsecre-
tele de serviciu. La cii:;cutiiau participat mai alcs Beck
si Spri'rngcr.lleck a infcle:; nrtmaitlecit cii c1eaici incolo
toate reprezentiirile mi I i tarertrebui au complet revizui te',
iar Spranger a sLrusceeace noi, fizicietrii, presupttltcam
clernai multd vreme, si anume c.i clezvoltareafizicii atomice
va aduce cu sine schimbiri in mcldul clea gAnclial oame-
nilor, schimbdri ce vor ajunge p6n.i in profunzimerastruc-
turilor sociale si filozrrficc.
I)e clatacle19 iulie am clusprotocolulseclinteila locrt-
inta lui Popitz si am plecat imecliatcu trenul la Mtincherr
si apoi la Kochel.l)e accliotrehuia si mai merg clttui ort'
250
pe jos pentru a ajungela LJrfeld.Ire clrum am intdlnit un
soldat care i-si ducea bagajul intr-o roab,i per muntele
Kesselin sus. Mi-am pus si eu valiza greain roabd si l_am
ajutat la chrat.Solcl,rtrlnri-a po'estit c.i tocmai auzisela
racliocd avuseseloc un atentatimpotri'a lui Hitler. Ftitler
nu a fost decAtugor ranit, clarla licrlin avca loc o revoltii
in conclucereaarmate:i.l--am intrebtrt cu pruclenti ce
pdrere avea desprreace:ste irrtintplari. A ra-sprrns ltrrnrri
atdt : ,,Tot ii bine, ci se misc.i cevit.,,l
c6teva mai tArziu stiteam la Urfelcli' fata racli,-
're
r"rluisi auzeam cum generalul lleck cizuse i. Ca-s.Annatei
di'stracla l3encller. P.pitz, llassel, schulenbr"rrgsi Jessc^
f'sescrd acuzati dc particilrare la cornplot, iar-eu stiar-rr
ce insemna asta. Si I{eichr,vein,care mii mai vizitase ilr
casaFlarrrackla irrceprutul lui iulie, era intemnitat.
Citeva zile mai tArziu am plecertla liechi.ge', u.rlc
erracicjaaclunat. cea mai rnare prartca nrembiilor i.sti_
futrlui mc'cie la llerlir.I)regatermacolourmitorul exlreri-
ment pe'tru react.rul ato'ric i.tr-o pi'rrita sipa[i irr
stinc.i, care olcrea prin pozitia -sain r-rruntcsulr capel;r
i-ralatuluicli' r,icul orisel pitorerscIlaigerloch .r bir..i
protectieirnpotri'a atacurilor aerie.e. [)ru rrrurile recu I ate
cu bicicletai.tre Hechi'gen ;i llaigcrl.ch, li,u.czile ttira_
nilor, pticlurileuncle ne cluceanrsti culcgem ciuperci in
zilele libere, toate acesteaerau ia fel cle Lrrezent€: clrrn
fusesertivaiurile irr golful Elerusis pr..t^r Ha.s h,lcr, i.rr
.oi toti erarmirr starcsd uitarn si trec'tul, si viitorul
'renle
clenrai multe zile. i' apriJre,ca.cl p'mri fructiferi i'cepu-
seri si infloreasci, r.izboir_rl se apropia cle sfArsit.M_am
irrtclescu c.laboratorii mei ca atu.ci cand institutul si
membrii lui nu vor mai fi supugi nici unei amenintiri
directe sd plec cu bicicleta de Ia Hechingen pentnr a fi
alituri cle farnilia mea la Urfeld, c6nd ar.,eausti vinii
trupele strdine.
I ln clialect
b a v a r e z i n t e x t r r l o r i g i n a l . ( N . i .)
251
 La mijlocul lui aprilie ultimele restut'i ale trupelor Iu pdclur"ise aflau soldati si unititi SSr.itacitesi mai ales
gertnane se retrigeau sLrreest' Intr-o clup'l-arniazi aru mali cantitifi clemrrnitie nruncatS,motir.,cleingrijorare
auzit primele ttrncuri lrantuzesti. ln sucl,probabil ci trcctt- pentnr copii. Irr timpul zilei trebuia si ne fcrirn cletot felul
serd deja pc lAngi Hechingen pArrhin dreptul lui Karnni ile prirnejclii,iiirrclciise mai trigea din cAnclin cAncl,iar
spre muntele l{auhen Alb. Vremeraplecdrii rnele sosise. noptilc crau, in acesttdrAm al nimtinui, pline de o ten-
Cdtre miezul noptii s-a intors Carl Fnech"ichclitrtr-r.rn sirrrreinspiiimintitoare. C.nd, preciatacle;l mai, coloneiul
clrum clerecunoagterefircut cu biciclettrpAni la Iteutlilrgerl. irrnelican l)asha intrat in cas;rnoastraimpreund cr_r c6tivrr
Ne-am strAtrsapoi petrtru un scurt rdrnas-Lrunin ad;i- suldlti pentru a mi Iua priztlnier, erar'ricn r.urinotator
eprrizatcJcmoarte.caresimte pcntru prima clati elinrrou
postul antiaerian,iar c.itreora trei noarpte.iam porlrit spre
Urfeld. ClAnclam ajuns,in zorii zilei urmdtoare, itr Clam- []iirn;rntulferrn sub piciolre.
In rrlrapteaclintrintemai ninseseputilr, claritr ziua ple-
metringen, clepdgisemprobabil deja linia frontului ' Ti'ebua
c,irii rnelesoarelecleprimivarri strtiiuceape un cer albas-
insd din c6ncl in cAncl sd md feresc de avioauele care
tru irrcirissi scilcJapeisajulinziipezit intr-o luminti albai
zburau la jclasi altitucline.in urmdtoareledoui zile ttrn
stritlrrr:ito.rrer.
l--anrintrebai perunul dir"rtrepaztriciitnei
caldtoritmai mult noaptea,tocmai clatoritdacestuiperi-
;rrrrr:ricani,c;rreluptase in rnulte pirti ale lumii, claci"r ii
col, in timp ce pe lutnini ittcercam s.i md oclihnescsi sii
1.rlat:elar.:ulnostru clintremunti si rni-a r.ispunsci e cel
gdsescn'tdllcarepentru a m.i intrema. imi amitrtesc cle
rrr;rifrumo:; colt clelume pe carel-a r'dzut vreoclatd.
un deal ldngh Krugzell uncle,Pe o \/reme mitruuatd cu
soarecald, dupd ce m.lncasern,r'oiam s.I md intind si si
clorm 1aaclipclstul unui tufis. Sub cenrl filrh trici un ntlr
se intindeau in fala ochilor mei toati creastaAlpilor,
Hochr.'ogel,Madelegabel si toti muntii Pe care cu gaptt:
ani in urmd urcasemca vAndtorde munte, iar pulin mai
jos infloreau ciresii.Primdvara incepuselcu aclevirat, iar
gAnclurilernele?ndreptatespre utr viitor luminos se esiorn-
pau repede,pAnd c6nd,in cele din urm6, anr adormit.
Cdter,'aore mai tArziu am fost trezit cleulr clucluitaser-
m.indtor tunetului si am'n'iztttridicAndu-senori clesiclc
fum dinspre ordselul Mernmirrgen, pe careil recunogteram
in depdrtare.O ploaie de bombe fusesearuncatddeasupta
cartierului cu caz.irmi. Asadar, mai era rdzlloi, iar eu
trebuia si merg mai departe spre est. A treia zi anl ajutrs
la Urfeld si mi-am gdsit familia ner'6timtrtd.ShpttimArra
urmitoare am fdcut pregdtirilepentru sfirsitul r.izboiului.
Geamurile cie la pivrrit.i au fost intarite cu saci clenisip,
toate alimentele clecare idcusem rost intr-ttn fel sau altrrl
trebuiau duse inauntru. Caseledilr velcinis-au golit pen-
tru cd locuitorii lor fugiserd pe ceiilalt larrn al lactrltri.

1)./_
 1(,
D ESPRERESPONSABII-ITATEA
CERCETAT'OIIULUI
(1915-I e50)
Am ajuns ca prizonier, ciupi cett:vaopriri mai scurte la
Heiclellrerg,I)aris si irr Belgia,la conacul f-arm I-lall,uncle
am stat mai multd vreme irnpreutr.i cu cAtiva prieteni
vechi si unii colaboratorimai tineri clin ,,gmpul uraniu-
Irri". Printre ei se aflau Otto Hahn, Max'u'onl-aue, Walter
Clerlach,Carl Friedrich vc.rnWeizsacker,Karl Wirtz. Dome-
niul lrarm Hall se afli in Anglia, la margirreasatului
(lodmanchester,lacirca 25 de mile depirtare de vechea
Unir.'ersitate Ciambri clge. Cunostearnimprcj uri rnil e clin
vizitele mele cle clemult la laboratorul Cavenclish.Aici,
in cercul celor zecerfizicieni atomisti prizonieri, Otto llalrn
se Lrucura in mod firesc de lncreclereafieciruia dirrtre
memtrrii nricului nostru grup, prin forla de atracfiece ser
clegajadin perrsonalitatea sa si prrincotnportamcntullui
calm si ponderat in situatii grele. El era asadtrrcel care
negocia cu cei ce ne pizeau, ori de cAte ori era ncccsar.
Si de: fapt nu aprirearrdecAt rareori greutdti, pcntru ci
ofiterii care r.lspurrderaude noi isi fdceau clatoria cu
neobisrruit de mult tact si omenie, astfel ci cirrpdscurt
timp intre ei si noi se instal.i o relatiercleacleviratd incre-
dere. Fusesem cloar putin interclgatiin privinta muncii
rroastrein problema energiei atomice9i simteam o anumiti
contradictieintre interesul minor manifestatpentru munca
ntrastri si extrema griji cu car€reram paziti si feriti de
orice corrtactcu lumea extericlari.[,a intrebareamea daci
in timpul razborului itr America si Anglia nu se lncrase:
de asermenea la problema uraniului, am primit mereu de
254
la fizicienii americanicare ire interogau cloarr,ispunsul
cd acolo iucrurile se petrecriseraaliiel clecatla .oi, cti
fizicie^ii au fost i.sirci.afi crr pr.icctc legate
cle ciesf.surarearizborului. Acesi lucru s,uir 'eniijlocit
plairzibil.
pc.tru ci i. tot timpul rilzboiulrrirru api^rsciir rrici
fel clelucriri america.eprivitoare r. fisiurrcarrucreara. 'rr
irr clupti-amiaza zileiie 6 august 1g1-, Karl Wirtz a
venit brusc la rnine sii-rnis;.u11;r c.i tocrnaiauzi.scla raclict
cii a fost aru.catd r Lro'rb;iatornieii.rslr[)r.ora-suluijap.'
nez Hiroshinra. i. prirnrrl rnarnent'rrr rru .rm sii
crecl,fii.clci eram sigr,rrca pe.trr corrst'r.rctia 'rut
bombel.r
atomiceerau ltecesarechcltuieli tehrriceuriase, care ar fi
insumat fdrti incloial;rnriliartle cle clolari.Chiar si psi-
hologic mi se prirea'epi.uzibil ca fizicierriiatomisti clirr
America,pe carc ii cunostear-n at6t cleLrine,si_si fi inrresfif
toate fortele intr-un Ascnlct)r,(t
Fruicct si rle acerea erarn
mai clegrabai^clinat si-i creclpc fizicieniiar'cricarricarr:
ne interogau cJec;it pe un crainic cle la rarlio, care poatc
nu voia clecAtsti raspAncleasc,j vreutl fcl rlc pro1,,.rg.rrrd;.
In plus, nti se spusesec.i terrnenul ,,urirniu,, riu'l'lrsese
mentionat in acca .stircr. Accastapirea sd arate ca prin
cur'6ntul ,,Lrombiratomict-r"r. uvus"se cletfapt itr
altce'a. De-abiasearii,cil-rclcrai.icul c1ela ra.lio a'orbit "eilcre
desprc uriasa in'estitie terhr-ricii ficuti, a trebuit si accept
faptul_ciprogreselefizicii atomice,la carc prrticjp.,..i-,
timp de 25 cleani, clusesertl acurnltr moartca a mai nrult
dr, tr .srrl.trlc rnii tlt' tl.rrrrr,rri.
Ccl mai afectatera L)tto Hahn, birreintclets. lrisiuneir
uraniului era ciescoperirea sa stiintificricea rnai irnpor_
tanta,erareprezenta.se ptrsul decisir; neprevjzu t .lc n inicni,
citre tehnica atornica.Iar acestpas ilclusescurrui intreg
oragsi locuitorilorsdi,o;rmcni.einarmati, clintre.nr" ."i
mai n-rultinet'i'ovati, o moarte insp;iim6.ttitoare.Hah.
s-aretrasadAnctulbur,rtsi irnpresiorr,rt ir-rcameralui, iar
noi erarn ingrijorati c.i ar putea si-.si facd vreun rau. Srrb
presiuneaevenirnentelor,noi ceilalti am spus firi irrclo_
iali in aceaseardsi'orllc.ecuget.rtc. Abi; a doua zi ar'
255
reugit sd ne ordondm g"lndurile si sd cliscutdmin iiniste
dcspre cclc intinrplate.
in spat.'le conicului Farm Hiill, o clddire r,'echedin
c,lr.imidi ro9ie,se intindea o suprafaid de gazon carenu
mai era bine irrtretinut.i 9i unde obisnuiam sd jucim
fotbal. intre aceasti suprafat.i de gtrzon si ziclul acoperit
cleiecleri care despdrfeaclomeniul uncle st.iteamnoi cle
gridina vecindse nrai afla trn strat lung de irandafiri, de
care se inuriiea in mocl special Gerlach. Potecadin juru)
stratului cietranclafirijuca pentru noi, prizonierii,un rol
asem.initor cu cel pe careil avea clrumul crucii in nrir-rds-
tirile metlievale.Era iocul nimerit pentrr.tdiscufii serioase
in doi. in climineatazilei cleclupi inspiim.lntritoareaveste,
Clarllrrieclrichsi cu nlittertte-.rmplimbat acolclin srtssi-n
jos mult timp, reflectAndsi discutAncl.Discu.tiaa portrit
cie la grija p€)care i-o purtam lui Otto Hahn, iar Carl
Friedrich e posibil sa fi inceput cu o intrebare dificila.
ca C)ttoHahn este clisperatfiinclci
,,Sepoate interlcger
clescoperircalui stiintifici cea mai marc e acunl p.itati
cle ticcasti catastrofei.[)ar are el claremotive sd se simta
r,'inovatintr-un fel anume? Are mai multe motivc decat
oricare clintre noi ceilalti, care am conlucrat la fizica
atomicii?Suntem otrregi noi vinovati cleaceast.itragcclie,
si irr ce constdtlceastivini?"
Am incercat sa rdspund: ,,Nu creclcd are sells aici sd
folosim cur'dntul <<\'ind>>, chiar dacd suntem intr-un fel
oarecareprinsi itr acestlan| cauzal.Otto Hahn si noi toti
am luat parte la dezvoltareastiinfelor moclerneale natu-
rii. Aceast.l clezvoltareeste uu Procespentru care ome-
rrirea - sau cel pulin Europa clecisacum cAteva
secole,ori, dacd vrern sd formulim mai precaut, un proces
pe care l-a acceptat.$tim din experientd cd acestproces
poate duce sprebitrersau spre rdu. Dar eram convilrsi-
iar acest lucru line in special de credinta in progres a
secoiului al XIX-lea - Cd,oclatdcu sporirea cunoagterii,
binele va clomina si cdposibilele consecinterele vor putea
fi tirrute sub control. Inainte de descoperirealui Hahn,
256
nici el, nici vreun altul clintre noi, nu s-a putut g6ncli in
mod serios la posibilitatea de a construi bombe atomice,
intrucAt fizica de p6nd atunci nu indicase nici un drum
i' direcfia aceea.Participareala acestproces de crezvoltare
a gtiinlei nu poate fi consideratdo vind.,,
Carl Friedrich continud-,,Sevor gdsi acum spirite radi_
cale carevor ceresd rreindepdrtdm in viitor de acestclrum
al procesului clezvoltirii stiintifice, pentru cd poate duce
la asemencacatastrofc.Ar existalucruri mult mai impor-
tante de fdcut, de naturd sociald,economicd si poliiica.
Iar in privinla asta s-ar putea chiar sd aibd dreptite. Dar
cine gAndesteastfel uitd cd viata oamenilor in lumea de
astdzi sebazeazdin mare parte pe aceastddezvoltare a
gtiinlei. Dacd ne-am indepdrta rapid de ldrgirea perma_
nentd a cunoasterii, atunci numirul oamenilor de pe
pdmdnt ar trebui reclus drastic ir-rscurt timp. Acest luciu
insd nu se poate intAmpla decAtin ut*o ur,,.l,catastrofe
asemdndtoarebombei atomice sau chiar mai rele.
La aceastase adaugd faptul cunoscut ci stiirrta repre_
zintd si putere. AtAta timp cAt pe pdmArrt ," .ro, .ir."
lupte pentru putere - si cleocamclaii nu se intrevede un
sf6rsit al ace-storlupte - trebuie asaclarluptat pentru
9i
cunoastere.Poatecd mult mai tArziu,dacd ar exisiaceva
de genul unei corrcluceriplanetare,adicd o ordine centrald,
sperdm pagnicd,a relatiilor pe planeta noastrd,s_arputea
ca tendinta de extindere a stiintei sd slabeascd.Dar nu
aceastae acum problema noastrd. Deocamdatd,clezvol_
tareastiinlei faceparte din procesul'iefii omerririi, astfel
incAt individul careparticipd la ea nu poate fi fdcut vino_
vat. De aceea,datoria tuturor trebuie sd fie de a conduce
acestprocesde dezvoltare sprebine, de a folosi exfinderea
gtiinlei numai spre binele oamenilor, dar nu de a impie_
dica dezvoltarea in sine. intrebarea suna deci astfei: ce
poate face fiecare in acest sens? Ce obligatii apar aici
pentru cel care participb activ la cercetareastiin-tificd?,,
,,Dacd privim dezvoltarea gtiintei in acest nto,--1. c.t
pe un proces istoric de dimensiune mondiald, atunci
257
intrebareata amintestede vecheaproblema a rolultri indi-
vidului in istoria lumii. Desigur, si in acest caz trebuic
sd presupunem ci, in fond, indivizii sunt in mare tndsura
intersanjabili.DacdEinsteinnu ar fi descoperitteoria rela-
tivitdtii, ahrnci ea ar fi fost formulati mai devreme sau
mai t6rziu clealfii, poate de Pclitrcar6sau de Lorentz' Dacd
Hahn nu ar fi g.isit fisiunelauraniului, atunci Ijermi sau
ani mai tArziu'
Joliot ar fi ajuns la acestfenomen cAtiva
t., ,-r, cred cd minimaliz,lm realizdrileindividuale daca
exprimdm lucrurile in felul acesta.De aceea,nu trebuic
trasi la rdspundere pentru consecinte persoana indi-
viduaii .n.Jfu." pasul decisiv mai mult decAtto! ceilalti,
care 9i ei l-ar fi putut face. lndivitlul a fost plasat de
clezvoltareaistoricdin locul decisiv si si-a indeplinit misi-
unea ce i s-a dat, nimic mai mult. In felul acestas-ar putea
sd aibd ceva mai multd influeirta asupra fcllosirii ulterioare
a descoperirii lui clec6taltii. $i in fapt Hahn, cle cAteori
a fost irrtrebat,inclusiv iu Germania, s-a exprimat numai
in sensul aplicdrii fisiurrii uraniului la tehrrica atomicti
pagrricdsi mereu s-a Pronuntat si a avertizat impotriva
incercdrii de folosiremilitard. Dar asupra dez',ltdrii care
a avut loc in America eviderrt cd nu a putui avea trici o
influentd."
Carl Friedrich isi continud g6ndul: ,,in cazuri cle felui
acestatrebuie sd se facd o cleosebirefundamentalS intrc
descoperitor 9i inventator. Descoperitorul nu poate in
g"t-,"til sti, inainte de descoperire,nimic despre posibile.lc
aplicafii, ba chiar si dupd clescoperiredrumul citre apli-
.utiil" practicepoate fi at6t de lung, inc6t predictiile sunt
imposibile. De pildd, nici Cah'atri, nici Volta nu si-au
puiut inchipui ium ,ra ardta electrotehnicamai tArzitr'
Agadar nu puteau fi rbspunzdtori pentru foloasele sau
primejcliiledezvoltarii ulterioare.Dar la inventatori lucru-
iile stau cle regulS altfel. lnventatorul -;i in acestsens
folosesctermenul - urmairesteitr orice caz ull atrumit
scop practic. El trebuie sd fie convins cd atinS;ereaaces
tui -sc-opreprezitrt,lo valoate, iar el va fi cel rdspurrzdtot.
258
pentru inventia lui" Pe cle altd parte, mai ales in cazul
inve.tat,rului, devine limpede id nu actioneazdca i.cli,
vid, ci la comanclaunei societdtiumane mai vaste. De
pildd, inventatorul telefonului stia cd societateaumand
gdseacd este de dorit o comunicaremai rapidd. p6nd si
inventatorul armelor de foc acfiona la comar-rdaunei
puteri rdzboinice, care voia sd-si sporeascdputerea de
Iupta.Asadar,pcrsodltaindividtrala-nupoatcii incarcati
dec6t cu o parte dirr rdspundere.in plus, nebuie spus cd,
9i in acest caz, nici individul, nici societateaumand nu
pot cuprinde in totalitate urmdrile in timp ale inventiei.
Bundoard,un chimist care inventeazdo substantdcu aiu_
torul cdreia mari culturi agricole pot fi ferite de insecte
d.dundtoareva putea calcula clinalnte la fel de pulin ca
gi proprietarul sau administratorul pdm6ntului cultivat
astfelce urmSri apar in cele rlin urma prin schimbdrile
generatein lumea insectelor din zona respectivd.Tot ce
se poate cere-uneipersoanein acestecorr.i estesa-sipri_
veasci scopul in toate conexiunile lui si sd nu pericliteze
comunitdti largi cle oameni, din lipsd de sciupule, cle
dragul intereselor unui mic grrp crute.ore.CeeacL trebuie
agadarcerut estein fcl'd doar luarea in considerareatentd
si serioasda marilor conexiuni irr carese desfdsoardprogre_
sul tehnico-gtiintific.Aceste conexiur-ritrebuie avutJ in
vedere si acolo unde nu se suprapun intereselepersonale.,,
,,Dacdfaci astfeldistinctiaintre descoperireii inr,,enhie.
uncle plasezi atunci acestnou si ingrozitor .ezultat'ai
progresului tehnic care e bomba atomicd?,,
,,Experimenful lrri Hahn cu fisiunea nucleului a fost o
descoperire,corrstruireabombei, o inventie. pentru fizicienii
atomi-stidin America, cci care au construit bomba, r,a fi
agaclarvalabil ce am spus adineauri despreinventatori.
Ei nu au acfionat ca indir.izi izciali,ci la comanclaexpresd
gi clar stabilitd cle la inceput a unei comunitdli om&esti
rdzboinice,care trebuia si-si doreascdo intdrire extremd
a puterii ei de luptd. Ai spus mai demult cd nici nu_ti poli
inchipui, fie si doar din motir,,epsihologice,cd fizicienii
259
 vedem ce rezultd clacdurrnirim acestgAncl. Dupd ase-
atomisti americani se pot strddui din rdsputeri sd
menea catastrofe,in primul moment se fac socoteli cam
construiasc"ibombe atonrice.Nici ieri nu ai vrut la inceput
grosolane. Se spune de pildd cd prin folosirea bombei
sd crezi in realitateabombei atomice.Cum ili explici acum
atomice rizboiul s-a terminat mai repecle.Poatecd numd-
ce s-a intAmplat in Atnerica?"
rul victimelor ar fi fost in total mai mare dacd rdzboir_rl
,,I'robabiici fizicienii de acolo s-au temut cu adevdrat
ar fi fost ldsat sd se incheie incet, fdrd acestearme. Cred
la inccputul razbtlitrlrrica itr Ce l'manir s-arputea incc-rca
cd ieri-sear.iai pomenit 9i tu acestargument. Asemenea
construirea c1ebombe atomice. Acest lucru e de infeles,
socoteli sunt insd insuficiente, fiindcd urmdrile politice
pentru cd fisiunea urarriului a fost clescoperitdd" Y-u\,
tArzii ale catastrofeinu sunt cunoscute, Este posibil ca
in Cermania, iar fizica atomici era la noi la un nivel inalt
frustrareacare s-a ndscut si aducd mai t6rziu alte rdzboaie
inainte ca mul1i fizicieni valorosi sd fie obligafi, din cauza
carevor cere9i mai multe sacrificii?Vor apdreaschimbdri
lui Hitler, si emigreze-S-aestimat asaclarci pericolul ca
in structurile de putere datorate acestorarme, schimbdri
Flitler s5 cdstigerSzboiul datoriti bombei atomiceera atat
care la rAndul lor vor trebui din nou revizuite cu prelul
de mare, incAt pentru a evita acerast.lcatastrofd a fost
unor mari sacrificii atunci cAnd toate marile puteri vor
consicleratindrJpt.i!it si rnijlocul cotrstruirii unei bombe
dispune de acestearrne?Nirneni nu poate calcula dinairrte
atomice proprii. Nu gtirr dacd se poate cu aclevdratargu-
rnai ales dacd ne asemeneaurmdri si de aceeaeu nu pot fi de acord cu acest
menta impotriva acestui ralic.rnatnetrt,
de concetrtrarenatio- tip de argumente. As dori mai degraba sd pomim cle la
g6nclim ce s-aintAnrplat in lagXrele
cu Cermania, cealaltdafirmatie,clerspre caream mai vorbit cu alte ocazii:
iral-socialiste.Dupd terminarea razboiului
mai intAi alegereamijloacelorhotdrdstedacdo cauzde bund
probabil ca multi fizicierridin America au fost impotriva
sau rea.Afirmafa nu ar putea fi valabilSsi in acestcaz?"
lolosirii acesteiarme, clar la acelmclmetrtlrtt mai avcau
Am incercat si dezvolt acestgdnd mai in detaliu: ,,Pro-
o influenld importantd asuPradeciziilor. Nici pentru asta
gresul stiintifico-tehnic va face f.ird incloiald ca entitdtile
nu ii putem critica.Nici noi nu am prrfut impiedica lucru-
politice independerrtede pe planeta noastri si clevind din
rile ingrozitoare pe care le-a cotnis concirtcereanoastrd'
ce in ce mai mari, numdrul lor s.i scacldclin ce in ce mai
Faptul cI nu le cul-togtearm dimensiunile nu este o scuzb,
mult, iar in cele din urmd se va tinde cdtre o ordine cen-
fiindca am fi putut desigur sh ne straduim mai mult pen-
tralizatd a relatiilor despre care nlr putern clecAtspera cd
tru a le afla.
'u,aldsa incd loc suficient pentru libertateaindividului si
Partea groaznicb a acestuiintreg rationament este ca
a fiecaruipopor in p.rrte. Cl cit,zvoltareirr accastarlirec-
trebuie sd recunoastem cAt de inspdimAntitor de con-
fie mi se pare inevitabiid 9i intrebarea care rdmAne este
strdngdtor este. Se poate intelege ci in istoria lumii s-a
de fapt numai dacb pe drumul p6n.i la starea orclonat.i
aplicat mereu principiul: pentru caLlzacea bund este
pentru cauza cea finald trebuie sh mai aibd loc multe catastrofe.Putem deci
permis sd se lupte cu toate mijloacele_,
porni de la premisa cd putinele mari puteri care mai
r"u, r-r.r.Sau, intr-o formd si mai periculoas.i:scopul scuzh
rdm6n dupd acestrdzboi vor itrcercasd-si extind.i cit de
mijloacele. IJar cum s-ar fi putut formula o obieclie la
mult posibil sfera de influenfi. Acest lucru nu se poate
acestrafionament?"
de fapt intAmpla dec.ltprin coalitii, carese formeazdprir-r
Carl Friedrich rdspunse: ,,Am spus aclineauri cd se
interesecomulle, structuri socialeinrudite, viziurri comunc
poate cere inventatorului s.i-siprivetrscdscopul urmdrit
asupra lumii sau chiar si prin presiuni economice si
ir"'*urou conexiunera Progresului tehnic pe pdmAnt' Si

260 261
politice. Acolo uncle, irr afara zonei de influenti nemij-
iocitd a unei mari puteri, grupari mai slabe vor fi ame-
ninlate sau oprimaie de grupdri mai puternice, r'a fi
evident ci marea putere ii va sprijini pe cei mai slabi,
oentru a modifica echilibrul itr favoareacelor mai slabi,
iar astfel.in cele din urmd, pentru a dobAr-rc1i mai multi
influenld. in acestfel trebuie tlesigur interpretatd9i inter-
venfia Americii in cele doud rdzboaiemondiale. As presu-
pune agadarcd aceastae clirecliaevoluliei ce va urma si
nu vdd nici un motiv pentru care ar trebui sd md opun
acesteievolutii. Este evident ci marile puteri care vor
duce o asemeneapoliticd expansionistdvor fi acuzatede
imperialism. Dar mai ales in acest purrct mi se pare
deiisiv; alegereamijloacelor. Unei mari puteri carei9i face
simtit.i influenta doar cu mare grijh, folosind cle regula
numai mijloaceeconomicesi de politici culturalh, gi care
evitd cdt mai mult posibil intervenlia cu forla brutd in
viala interioard a popoarelor respective, i se va putea
aduce in mult mai micd mdsurd acest repros cle impe-
rialism dec6t unei puteri care folc'rsegte forta. Structurile
de ordine din zona de influen|5 a unei mari puteri care
nu folosegtedec6tmijloace acceptabilevor fi recunoscute
ca model pentru structurile din viitoarea orcline globala
a lumii.
Ei bine, tocmai StateleUrrite ale Americii au fost privite
clemulli drept un loc al libertdtii, un loc unde indiviclul
se poate dezvolta liber cel mai u9or.Faptul ch in America
fiecareopinie poate fi exprimath liber, ci inifiativa indi-
viduald estede multe ori mai importantd decAtstructurile
statului, cd se line seama de fiecareindivid, c.i, de pild5,
prizonierii de rdzboi sunt tratali mai bine dec6t in alte
iAri, toate acesteagi altele au trezit in mulli speranla ci
structura internd a Americii ar putea fi ceva de genul unui
model pentru viitoarea structurd internd a lumii. L'a
aceastdsperan!5 ar fi trebuit sd se gAndeascdcei care au
hotdrAt si arunce asuPraJaponiei o bombd atomicd. Mi
tem ch aceastdsperan!5a primit o mare loviturd in urma
LOL
folosirii bombei atomice. Alte mari puteri, aflate irr
concurerrti cu ea, ii vrrr reprosa acum Americii impe-
rialismul cu toati vigoarea,iar aruncareabombei atomice
va spori puterea lor de convingere. Ji'rmai fiinclcdbomba
atomici nu mai era in mod evident necesardpentru cAs-
tigareardzboiului, folosireaei va fi inteleasaca o simpld
demonstratie cle forti si este dificil de vdzut cum, clin
aceastdsituafie, poate fi gdsit un clrum spre o ordine libera
si democraticda lumii."
Carl Friedrich repetd: ,,Prin urmare suslii ci posi-
bilitatea tehnic.i a bombei artomicear fi trebuit pusd in
contextulmarii conexiuni,ca parte a clezvoltariiglobale
shintifico-tchrrice, carcirr cel.'.iirr urm;r va rluceincvitabil
la o ordine globald pe pdmAnt. Atunci s-ar fi intele-scd
folosireabomberiintr-un rnornent in carrevictoria ir-rrdzboi
era de fapt cleja decisd reprezir-rti o revernirela epoca
luptelor pentru putere intre statelenationale, ducAnclla
irrclepirtarea cle scopul unei ordini globale liberal-de-
mocratice a lumii, fiitrdcd sldbestetocmai increciereain
cauza buna a Americii si face misiunea Americii necre-
dibil.i. Existenlain sine a bombei atomicenu estein acest
caz o nenorocire, pentru cd va concentra inclependenta
politicd deplind numai in rAndul acelormari puteri cu o
forfi economicduriatsS. Statelemai mici I'lu vor mai putea
aveadecdto indepenclentdlimitatd. Dar aceastarenuntare
nu trebuie sd insemne o limitare a libertdtii inclivic-luale
si poate fi acceptat.ica pret pentru o imbun.it.itire generald
.r conditiilor de viata.
Dar cdnd vorbim astfelne inclepartammereu de intre-
bareanoastri propriu-zisd. Voiam doar si gtim cum trebuie
sd se comporte o persoandprinsd in tumultul unei ome-
niri marcate cle idei contradictorii, supuse pasiunilor si
obsesiilorei, si totusi interesatdde progresul tehnic. Despre
aceastdproblemd nu am aflat incd prea multe."
,,Oricum, am infelescd pentru o persoandconfruntatd
cu o problemd importanta lep;atdcle progresul stiintific
sau tehnic nu e suficientsd se 96ndeascinumai la aceastd
263
problemf,", am incercateu sd replic. ,,Eatrebuie sd vadd
iezolvarea aceleiprobleme ca parte a rurei mari dezvol-
tdri, cu care in mod evident este de acord, din moment
ce lucreazd la asemeneaprobleme. Aceastd persoandva
ajunge mai ugor la deciziile bune clacdse va gAnclisi la
conexiunile generale."
,,Aceastaar insemna probabil cd trebuie sd facdeforturi
pentru a stabili legdfuri cu viafa publicd, pentru a cdpita
influerrldasupra administratieistatului,dacdvrea nu numai
sd gAndeascd,ci sd si infdptuiascd binele. Dar poate cd
aseme'r1ea legbturi sunt chiar bfure-venite.Aceasta e in acord
cu dezvoltarea p;eneraldpe care am incercat sd ne-o inchi-
puim inainte. in misura in care progresul stiintific 9i teh-
nic devine important pentru toatd lumea, s-ar putea si
sporeascdgi influenta purtdtorilor acestuiprogres asuPra
vietii publice. Evident, nu putem PresuPunecd fizicienii
si tehnicienii ar lua decizii politice mai bune decAtpoli-
ticienii, dar ei au invdlat mai bine, in cursul activitdlii lor
gtiintifice,sd g6ndeascdobiecti"',factual si - ceeace este
cel mai important - in gensliuni mari. Ar putea aduce
astfel in munca politicienilor un element constructiv de
precizie logicd, de privire largd 9i de incoruptibilitate
factuald, care ar fi foarte folositor in aceastdmuncd. Dacd
insd gAr-rdimastfel,nu putem sd nu reprosdm fizicienilor
atomisti cd nu s-au strdduit indeajuns si obtind influenJi
politicd 9i cb au ldsat din mAnd prea devreme decizia de
folosire a bombei atomice. Fiinclcdnu md pot incloi cd ei
au inleles imediat caresunt consecinlelenegative ale lan-
sdrii bombei atomice."
,,Nu stiu dacd avem voie sd pronuntdm in acest caz
cuvAntul (repros>.I'robabil cd in aceastdprivinld noi am
a'r'utpur si simplu mai mult noroc decAtprietenii nostri
de clincolode ocean."
Prizonieratul nostru s-a incheiat in ianuarie 1946 si
ne-am intors cu totii in Germania. Cu aceastaa inceput
reconstrucfia spre carene indreptaserdm noi o mare parte
din gAnduri incti din 1933gi care se va dovedi totusi mai
264
dificild decAtne apdruse nouh in sperantele9i dorintele
noastre. lnt6i cle toate era vorba despre micul cerc din
institutul meu stiintific. SocietateaKaiser-Wilhelm nu
putea fi refdcutd in vecheaformd la Berlin, pe de o parte
fiindcd viitorul politic al oraguiui Berlin era incert, pe de
alta fiindcd numele ei, amintir-rdde impArat ca simbol
national,nu era acceptatde armatelede ocupalie.Armata
de ocupalie britanicd ne-a permis sd incepem reorga-
nizarea institutelor stiinJifice la Gottingen, in clddirile
fostei institutii de cercetdriaerodinamice.Asadar ne-am
mutat la Cottingen, unde cu doud deceniiin urmi il crrnos-
cusempe Niels Bohr,iar apoi sfudiasemcu Bom si Courant.
$i Max Planck, intre timp in vArstd cleaproape 90 de ani,
fusesesalvat la Cottirrgen spre sfdrgitul rdzboiului si se
str.iduia impreund cu noi s.i creezeo organizatie nou.i,
care sd supervizeze institute de cercetarevechi si noi, ca
o continuare a SocietdtiiKaiser-Wilhelm. Am avut norocul
sd pot inchiria, impreund cu familia mea, o casi in ime-
diata vecindtate a locuirrlei lui Plarrck,astfel cd deseori
stdteam de vorbd cu el in fala garclului grddinii casei
noastre si venea din cAnd in c6nd la noi seara,la muzic.i
de camerd.
irr acei ani s-au fdcut clesigur mari eforturi pentru
asigurareacondiliilor elementare de viald sau, la insti-
fut, pentru obfinereacelor mai simple aparate.Dar a fost
o epocd fericiti. Nu se mai spunea, ca in anteriorii doi-
sprezece anin cd cutare sau cutare lucru mai este incd
posibil, ci ch estedir-rnou posibil, iar aproapelund clehurd
se puteau simli progresele,atAt in munca gtiinjificd, cAt
9i in viafa particulard, progrese obtinuie printr-o cola-
borare plind de incredere9i bucurie. Sprijirrul pe diverse
planuri obfinut de la reprezentaltii armatelor de ocupatie
a dus nu numai Ia usurarea activitdtii noastre ciin punct
de vedere material; el ne-a clatposibilitatea s.i simtim cd
facem parte dintr-o comunitate mai mare care dorea,
cu bund-credintS,sd construiasciio lume noud, o lume
265
cilduzitd de plar-ruri rafionale pentru viitor si nu de
tristetea unui trecut drstrus.
Aceastdtrecerede la structurile de gArrdireale trecu-
tuiui spre cele ale unui viitor sperat mi-a apdrut limpecle
in timpul a doud discutii al cdror continut va fi reclataici
p" r.rtt. Una dintre ele a avut loc la prima mea intAlnire
de dupi rizboi cu Niels la Copenhaga.Motivul exterior
era destul c1eabsurd si va fi relatat aici numai pentru a
zugrdvi atmosferaviefii la Clottir"rgen in aceleluni ale verii
anului 7947. Serviciile secretebritanice primiserii cle la
o sursd necunoscutaclenoi infclrmalia cd asupra mea 9i
asupra lui C)ttoHahn ar ti fost pldnuit un atentatdin partea
rugilor. Urma si fim ripiti cleniste agenti 9i transportaii
cu forja in zona de ocupalie rusd, care se afla la nunlai
cAfivakilometri. CAnclsen'iciile englezeau avut suficiente
motive sd presupund c.l agentii straini sosiserddeia in
Cottingen, Hahn 9i cu mine am fost evacuali in vitezi
din Gotiingen, mai intAi la Herford, in apropierca ccl'l-
trului administralieizonei de ocupatiebritanice.Acolo
am aflat cd zilele de agteptareurmau s.i fie cuplate pentru
mine cu o vizitd ia Copenhaga,la Niels llohr. Ilonald Fra-se,
care in calitatea sa de ofiter englez se ocupa de noi la
Gottingen in modul cel mai prietenos,voia sd cliscutecu
Bohr si cu mine incb o dati despre r,'izitamea la Copen-
haga din octombrie 19i11.Am zburat cu un at'ion militar
britanic de la llr.ickenburgla Copenhaga,iar cle la aero-
port o magind ne-a adus la casa lui Ilohr de la Tisr,'ilcle.
Acolo am stat din nou in fata aceluiagi gemineu unde
filozofaserdm de atAteaori clespretcoria cuatntic.i9i ne-ant
plimbat pe aceleagipoteci inguste de nisip prin pidure
de-a lungul cirora alergaser.imcu 20 de ani in urmd cu
copiii lui Bohr de mAnd spre strand. Dar, cAnd am incercat
sdieconstituim discutia din toamna anului 1947,amobser-
vat cd amintirile pdreau si ne fi indepdrtat mult unul de
altul. Eu eram convins cd incepusem discufia despre terma
criticd cu ocazia plimbhrii nocturne pe aleea Pile, in timp
ce Niels afirma cu certitudine cb a avut loc in camera sa
266
c-lelucru de la Carlsberg.Niels i9i acluceabine aminte de
spaima ce il cuprinseseatulci, spaimd generatd de afir-
matiile mele mult prea prudente, dar nu mai gtia ca vor-
bisem si despre cheltuiala tehnicd enormd si despre
intrebarea legatd de ce ar trebui sh facafizicienii irr aceista
situatie.Curdnd am avut am6ndoi senzatiacI era mai bine
sd nu continudm si trezim fantomele trecutului.
Tema convorbirii a fost din nou progresul fizicii, ca
pe vremea vacantei noastre din lJavaria,in poiana Steile
Alm, iar gAndurile noastres-au indreptat clinspre trecut
cdtreviitor. Niels tocmai primise de la l,owell, din Anglia,
niste imagini fotografice cu urmele traiectoriilor unor
particule elementare,pe carele consideraparticule de un
tip nou, incd necunoscut.Era vorba despre clescoperirea
asa-numitilormczorrj r, carc de alunci incoact'au jucat
ul rol important in fizica particulelor elementare.Asadar
am irrceput sd vorbim de relatiile ce ar putea exista intre
acesteparticule si fortele din nucleele atomice. Si intru-
cAt timpul de viatd al noilor particule phrea a fi mai scurt
decAtal tuturor particulelor elementarecunoscutepAnd
atunci,am pus problema posibilitdtii existenteia numeroase
alte tipuri de asemeneaparLicule,caresesustrbseserdobser-
vatiei pArrain acel moment numai pentru cd au un timp
de viatb si mai scurt. Astfel, vedeam in fata rroastri uir
domeniu intreg de cercetareinteresantdcdreia sd ne dedi-
c.im cu forfe proaspete,impreund cu cercetitorii tineri,
pentru mulli ani de atunciincolo. Doream sd atacastfelcie
probleme 9i in institutul meu nou infiintat de la Giittingen.
CAnd m-am intors la Gdttingen am af-latde la Elisabeth
cd acolo avuseseloc intr-adevdr ceva de genul unui atac
impotriva mea. Doi muncitori portuari de la Hamburg
fuseserdarestaf intr-o noapte in fala caseimele 9i m.irtu-
risiseri cd le fusese promisd o mare sumd de bani dacd
reugeau sd md clucd la o masind parcatd in apropiere.
Toatd aceastdaventurd mi s-a pdrut prea prost pregdtitd
pentru a fi credibild gi abia o jumdtate de an mai tArziu
Serviciileenglezeau dezlegatmisterul. Urr bdrbat clestul
267
de ciudat, impor'drat de trecutul sdu nalional-socialist,
din care cauzdnu putea gdsi clelucru, Pusesela cale toatd
povesteapentru a obtine astfel de lucru Ia Serwiciilesecrete
britanice. El ii tocmise pe cei doi murrcitori portuari, dar
in acelasitimp tot el raportase prezenla acestoraServi-
ciului secretbritanic. La inceput planul lui a avut succes.
Dar asemeneasuccesesunt de obicei de scurtd duratd,
iar mai tArziu am avut deseori ocazia sd rAdem de toatd
aceasti aventurd.
A doua cliscuiiecaremi-a ardtat necesitateade a privi
spre viitor 9i nu spre trecut se refereadeja la reconstruclia
marilor institute cle cercetarein republica federald care
se ndgtea.Dupd moartea lui I'lanck, Ottcl Hahn a avut o
contributie decisiva la eforturile de a construi o orga-
nizalie care sd fie srtccesoarea SocietdtiiKaiser-Wilhelm.
Aceastdorganizafie a fostinfiintatd la Cottingen sub numele
de SocietateaMax I'lanck, iar Otto Hahn a devenit primul
ei presedinte.Eu insumi md straduiam Pe vremea aceea
impreund cu fiziologul Rein de la UniversitateaCdttingen
sd infiintdm un consiliu al cercetdriiin noua republicd
federald, consiliu care sd menlind o legdtur.i strAnsdintre
administratia federald9i cercetareastiinlificd.Era ugor de
vdzut cd tehnica rezultatd din cercetareastiintificd avea
sd joaceun rol deosebitcleimportant nu numai in recon-
struclia materiald a oragelorgi a industriei, ci dincolo de
asta, in intreaga structurb sociald a ldrii noastre 9i a
Europei. Exact ca ln disculia cu Butenandt Pe vremea
atacului aerian de la Llerlin,mi se pdrea primordial nu
atAt sd obtin un sprijin cAt mai mare pentru cercetarea
gtiinlificd din partea administrafiei 9i a opiniei publice,
dar 9i sb contribui la pdtrunderea modului de a gAndi
gtiintific, in special al celui din stiinlele naturii, in activi-
tatea conducerii politice. Crecleamcd celor care preluau
la noi rdspunderea pentru funcfionarea treburilor statului
hebuia si li se aducd mereu la cunogtinld cd in politicd
nu e vorba numai de pbstrareaechilibrului intre interese
divergente, ci cd de multe ori existdnecesitdticonditionater
268
obiectiv, fundamentate in structura lumii moderne, iar
a te refugia iralional intr-un mod de a g6ndi dominat de
sentimente poate conduce numai la catastrofe.
Doream asadar ca stiinta sd capete un drept la inilia-
tivd irr problemele privind viala publicd. La Adenauer;
cu carein acelevremuri am avut multe cliscutii,am gdsit
incrcderesi sprijin penhu acestplan. in acelasitimp insa,
existau curente care doreau sd refacdSocietateade Salvare
a Stiintei Germane apbrutd in anii '20,in starea de crizd
cledupd Primul I{dzboi Mondial, condusd de Schmidt-Ott,
gi care atunci fdcuse ser',,iciinepretuite gtiinlei clin Ger-
mania. Eforturile in aceastddirecfie, sprijinite mai ales
de reprezentanliiuniversitdfilor si ai administratiilor lan-
durilor, md ingrijorau fiindcd mi se pdrea cd simt in ele
un puternic element de restauratie.ldeea cle a dori un
sprijin substanlial pentru cercetareastiirrfificd de la opirria
publicd si in acelagitirnp cle a pleda pentru o separare
c6t mai mare a celor doud domenii nu mi se mai pdrea
aclecvat.iepocii noastre.
in caclruldezbateriloriscatecleaceast.idilemi am avut
la Ciittirrgen o disculie detaliatd cu juristul I{aiser,care
avea si fie mai tdrziu, timp de multi ani, presedintele
consiliului stiintific. l-am explicat lui I{aiscrtemerile mele
cd societateapentru carepleclael, cc.rnceputd dupd mode-
lul anilor '20,ar permite rdspdndireaunui mod de a gAndi
care se retrage intr-un turn de fildes impotriva vicisitu-
dinilor lumii, corrtinuAr-rd sd urmdreascdvise drasi. La
aceastaIlaiser rdspunse: ,,Doar nu vreti sd spuniti ca
putem speraca noi doi si schimbdm caracterulpoporului
german." Simteam limpecle cd are dreptate si cd nu vointa
unor indivizi tzolali, ci doar presiunea duri a er,'enimen-
telor exterioareproduce schimbdrile necesarein strucfura
gAndirii multor oameni. $i intr-adevdr, planurile noas-
tre au e9uat, in ciuda sprijinului acordat de Aclenauer.
Nu am reugit sd-i conving pe reprczentantii universititilor
de noile necesitdtisi a fclstcreatdo societatede cercetare
care in punctele ei esentiale continua traclitia vechii
269
sociertdlidinainte cle rdzboi. Abia zece ani mai tdrztu,
t-

necesitdtiexterioare au impus infiiniarea unui Minister POZITIVISN,{,METAFIZICA

al Cercetdrii,in care mdcar o parte din planuri au putut
fi realizate prin organizareaunor foruri de consilierein Si RELIGIE
caclrul acestui minister. SocietateaMax I'lanck nou infiin- / I r,57\
|atd s-a putut adapta mai ugor nevoilor lumii moderne.
Dar in ceeace privegte universitdlile, a trebuit sd accep-
tdm faptul cd procesul necesar de itrnoire va avea loc
poate mai tdrziu, cu pretul unor lupte dure 9i al multor
confruntdri.
ILeconstructiarelaliilor stiir"rtificeinternationale a clus la
o noud intAlrrire a vechilor prieteni din fizica atomicd,
linuti la Coperrrhaga. La inceputul verii lui 1952 a avut
loc acolclo conferinti in cadrul cireia urma sd se ciiscute
clespreconstructia unui mare acceleratorcleparticule in
Europa.Acesterplanuri md interesauin cel mai inalt grad,
intrucAtsperamca,crr ajutorul unui asemeneaaccelerato4,
si poati fi obtinute rezultate experimentale care sd
ldmureascdrdspunsul la intrebarca privind ciocnirile la
energii inalte a cloudparticule elernentaresi la eventuala
confirmare a ipotezei mele ci la o asemeneaciocnire pot
fi createmulte asemeneaparticule, precum si la intrebarea
privirrd existentaa numeroasetipuri diferite de particule
caresd se deosebeasc.i intre ele,aidoma stdrilor stationare
ale atomilor sau mclleculelor;prin proprietdlile lor de sime-
trie, prin masa 9i prin timpul lor de viald. Asaclar,desi
continutul acesteiconferinle era pentru mine extrem cle
important in toate privintele, nu voi pomeni aici clespre
conferinta propriu-zisir, ci clespreo discutie pe care am
avut-o cu acel prilej cu Niels si Wolfgang, care venise cle
la Zririch pentru a participa la conferinld.Stdteamtoli trei
in mica grddini de iamd cieldrrgi casalui l3ohr9i vorbeam
despre vechea temd - clacbteoria cuanticd era de fapt
inteleasdcomplet si dacd interpretareape care i-o ddclu-
serdm noi aici, acum 25 de ani, derreniseitrtre timpr rr11
mod de a gAndi recunoscutin fizic5. Niels povesti:

271
 ,,Acum cAtdvavreme a avut loc aici la Copenhaga o
conferintd de filozofie la care au venit mai ales adepli ai
curentului pozitivist. Un rol important l-au avut rcpre-
zentanlii $colii de la Viena. Am incercat sd vorbesc in fala
acestorfilozofi despre interpretareateoriei cuantice.Dupd
prelegereamea nu s-a matrifestatniti un fel de opozilie
si nici nu s-au pus intrebiri dificile, dar trebuie sd recu-
nosc ch tocmai asta a fost ingrozitor pentru mine. Fiindcd
acela care nu este de la inceput gocat de teoria cuanticd
este imposibil s-o fi inteles.I'robabil cd am vorbit atAtde
prost, incAt nimerri nu a inteles ce t'oiam sd spun."
Wolfgang isi spuse pdrerea: ,,Poate cd asta nu tine
neapirat de calitateaproastda prelegerii.Din jurdmAntul
de creclintd al pozitivigtilor face fdrd indoiald parte si
preluarea necriticd a faptelor. Din c6te9tiu, la Wittgerrstein
gdsim urmdtoarele afirmalii: <Lumea este tot ce e datr;
,.Lumea este multimea faptelor, nu a obiectelor>.Dacd
seincepe a9a,atunci se acceptdfdrd ezitaresi o teorie care
tocmai astaface,reprezintd faptele.Pozitivistii au invd!at
cd mecanicacuanticd clescriecorectfenomeneleatomice,
aga cd nu au nici un motiv sd se apereimpotriva ei. Ce
mai avem noi de spus in general despre toate astea,des-
pre complementaritate,interferenla prob abili ti tilor, relatii
clenecleterminare,rupfurd intre subiect9i obiect s.a.m.d.
reprezintd pentru pozitivigti o operi liricd secundard,
neclard,un salt inapoi la modul de gAndirepregtiintific,o
trdncdneald.Ceva ce nu trebuie luat in serios, 9i in cel mai
bun caz estebenign. Poatecd un asemeneamod de a privi
iucrurile este din punct de vedere logic coerent.Dar atunci
nu mai gtiu ce inseamnd sd intelegi natura."
Am incercat sd completez: ,,I>c'tzilivistiiar spune pro-
babil cd a intelege este acela;i lucru cu a putea face pre-
diclii prin calcul. Dacd nu se pot calcula dinainte decAt
anumite evenimente particulare, atunci s-a inleles numai
un fragment mic dir"r intreg, iar dacd se pot calcula
dinainte multe evenimente diferite, atunci au fost intelese
mai multe domenii. Existd o gradalie continui intre
272
a-intelege-foarte-putinsi a-inlelege,aproape-tot,dar nu
existdo diferentd caiitativi intre a putea faceprediclii prin
calcul si a intelege."
,,Ciisesticd existd o aserneneadiferenji?"
,,Da,cleasta sunt convins", am replicat eu, ,,sicred cd
am mai vorbit despreastaacum 30 de ani, cu ocaziaunei
plimbari cu bicicletele la Walchensee.Am sd incerc sd
limuresc ce cred cu ajutorul unei comparatii.Dacdvedem
un avion pe cer, atunci putem calcula dinainte, cu un
oarecaregracl de precizie,unde se va afla dupd o secuncld.
Mai intAi vom prelunei pur si simplu traiectoriacu o linie
dreaptaisau, clacdrreclemcd avionul s-a angajat intr-o
curbh, r,om lua in calcul si curbura. Astfel vom obtine in
celemai multe cazuri un rezultatbun. Dar de inteles,nu
anr inteles inci traiectoritr.Doar claci am vorbit dinainte
cu pilotul si arn aflat clela el traseulpe careil va urma,
abia atunci am ilrtelescu aclevirat traiectoria."
Nieis nu era clec-6tpe jumdtatemultumit . ,,Va fipoate
clificil si transpui o Ascnlcneainragine in fizicd. Pentru
mine, lucrurile stau asa:rnd pot inlelep;ecu pozitivistii
in cecace \ror, dar nu mi pot intelege cu ei in ceeace nu
vor. Dati-rni voie si md explic ceva mai exact.intreag.i
aceastiperspectir'6,pe carfio cunoastematAtde bine in
mocl special ciin Anglia si din America, si cdreia pozi-
tivistii i-au clatfonna unui sistem, sebazeazA pe atitudinea
cle la inceputul gtiintelor modeme. IrAndatuirci se rlarlea
aterrtienutnai marilor conexiuni ale lumii, carein cele din
urm.l crau prezentateprin apelul la vechileautoritdti,mai
alesla Aristotel si la teologie,clar de experienteleindivi-
duale nu prea se ocupa nimeni. Urmarea a fost cd s-au
rdsp6nclittot felul de supersiitii, careincetosauimaginea
cledetaliu si nu se fdceauprogresenici in privinta mirilor
intrebdri, pentru cd vechilclrautoritdfi nu li se putea oferi
material nou pentm cunoagtere.De-abia irr-secolul al
XVII-leas-aprodus clesprinclerea de vechile autoritdti.si
s-a luat in considerarestudiul experimental al dertaliilor.
Se_povesteste ca societdtile.stiintifice,cum ar fi dr,:pilrJa
Ii.oyal Society,se ocupau la inceput cu lupta impotriva
273
superstitiilor, car€rconsta in infirmarelaexperimentala a
ceior scrisein cine stie ce c.irti <-lemagie' Astfel, se Pre-
tindea de pildd c.i o rddagcdagezatala miezul nopiii pe
o mas.l in miilocul unui cerc trasat cu creta nu poate
pardsi acel cerc daci rostesti anumite formule magtce'
Asadar, s-a desenat un cerc cu creta pe o masi, s-a pus
pe masdin mijlocul cercului rddagca,respectAncl intocmai
prescriptiile magice, iar apoi s-a clbsen'at cum a fugit
voioasi in afara cercului cle cret.i. La unele acaclemii,
membrii lor s-au obligat si nu vorbeasc,iniciodati despre
marile conexiuni,ci sa se ocuPetrumai de fapte izolatc'
Dc aceea,ralionamentctcuretice(lsuPratratttriintl cr'lll
valabile decAt pentru grupuri izolate de evenimente,
niciodai6 pentru conexiunea il"rtregului'O formuld teo-
retic.iera privitd mai degrabi ca o reletdpcntru anunrite
aplicalii - a9a curn se gdsescast.izi in cartile tle buzu-
nar pentru ingineri formule utile pcrrtru rezistenta la
incloire a barelor. De asemenea,celebra afirmatie a lui
Newton cd se simte ca un copil care se ioaci pe malul
mdrii si se bucur.l daci g.isesteclil"rcAndin cAnd o piatri
mai neteddsau o scoicdmai frumoasS,in tinrp ce nrarcle
ocean al adevirului se intindc necunoscut in fala lui,
exprimd atitudinea clela inceputurile stiintelor moclerne
ale naturii. Desip;ur,Newton a fdcut mult mai mult: erla
putut formula matematic legitdtile ce stau la baza unui
vast domeniu de evenimente nafurale' Dar despre acest
lucru nu sc vorbca pc atunci.
irr aceastdluptd irnpotriva vechiltrr autorithti 9i a super-
stiJiilor iu domeniul stiintelor naturii uneori s-a intrecut
mhsura. De pilcid, existau relatdri l'echi carestiteau mirfu-
rie pentru cid"teo din cer a unor pietre, pastrateitr utr.elt
mAndstiri si biserici ca relicve. Asemenearelatbri au fosl
respinse in secolr.rlal XVIII-learca fiind superstitii, iar
mArrdstirileau fost obligate si arunce acelepietre lipsitt
de valoare.Academia francezda luat odati hotirArea sti
nu mai primeascdrapoartedesprepietre carear fi cizul
din cer.Nici mbcar faptul cd in anumite limbi vechi fierul
1.7,l
L/ a
era clefinitca materia carec.icleauneori din cer nu a pufut
convinge Academia si-si retragd hotar.irea. Abia cu
ocazia unei ploi clemeteroritiin apropiere de Paris, cAnd
au fost gdsite mii clernici pietre feroase,Academia a fost
silitd sd renunte la impotrivirea ei. Am vrut sd povestesc
toate acesteapentru a caracterizaatifudinea spirituald de
la inceputurile stiinlelor moderne ale naturii si noi stim
foarte bine c6te experier-rjesi ce progrese stiinlifice au fost
generatede aceastriatitudine.
Pozitivistii incearcd acum si puni la baza metodei
stiintelclrmoc-lenre ale naturii ,r'' rGt"tr-rfilozofic si intr-un
anume sens si-l justifice. Ei arati cd conceptelefolosite
in filozofiile anterioarenu au acelasigad cleprt'ciziepreflrm
concerpteledin stiintele naturii, si astfel sunt cle pdrere
c.i irrtrerbdrilepuse si discutate acolo nu ar avea cleseori
nici un sens,ci este vorba cle false probleme, de care nu
ar trebui s6 ne ocupr.im.Ma l-rotclcsjgrrrderclaracle acord
crr cerinta cie a se tinde citre maximi claritate pentru toate
conceptele,dar cu interdictia cle a reflecto uinprn u.ru,
probleme mai generale,pe motiv cd acolo t".'.rie giisesc
concepteclare in acestsens,nu mi pot impdca. Iiiinclcd,
urmAnc'lo asemelteainterdictie, nu s-ar putea irrlelegenici
rnecanicacuantic.i."
Wolfgang itrtreb5: ,,C6nclspui c.l nu s,ar mai putea
irrtelegenici mecanicacuantici, te referi la faptul cd hzica
nu estecclnstituitdnumai clin experimentesi misurdtori.
pe de o parte, si un formalism matematic,pe de alta, ci
cd la ]inia de demarcatiedintre ele ar trebui practicatbo
filozofie adevdratd?Asta inseamndcd acolo,firlosinrllim-
bajul natural, trebuie incercatsd se explice ce se intAmpld
cu adevdrat in acestjoc intre experiment si matematicd.
Eu presupun cd toate dificultdtile in intelegerea teoriei
cuanticeapar exact in acestpunct asupra cdruia poziti-
vistii pdstreazdtdcereatocmai pentru cd aici nu se poate
operarcu concepteat6t cleprecise.Fizicianul experimen-
tator trebuie sa poatd vorbi despre experientele lui si
pentru asta folosestecie factclconceptele fizicii clasice,
275
 <particuld>,.Cine a irrjelesinsi cu adevdrat mecanica
despre care gtim ciejaci uu se potrivesc exact cu natura'
Aceastaeste diiema funclamentalti,pe carenu estepermis cuanticd nici nu s-ar mai g.lncli sd vorbeascdtrici clespre
sd o i6rrorim." dualism. El va percepe teoria drept o descriere unitard
Am intervenit: ,,Pozitivistii sunt deosebit de reticenti a fenomeneloratomice,carepoate apdreain moduri dife-
in privinla oricdror intrebiri care ar avea, dup.i cum spun rite numai acolo uncle este tradusd in limbajul natural,
ei, un caracterprestiintific. Irni amirrtesccle o carte a lui c6nd esteaplicatdexperimentelor.Teoriacuanticdesterde
i'hilipp }rrank clerspre legeacauzald,in care anumite anu- aceea un exemplu minunat pentru sitrralia in care un
mitelntrebiri sau formul;iri erau respinseclefiecaredatd ansamblu de fapte e irrtelescu toatd claritatea,9i totugi
nu putem vorbi despre acestefapte clecAtin imagini si
cu reprosui ci sunt retlicvet,linvremeametafizicii, dintr-c't
cle g6nclireprestiintifici s;iu animistd' Astfel, sunt paralrole.Imaginile gi parabolelesunt aici in esenld con-
"po.d
respinseconceptelt:biologice cie"itr heg' sau "entelehie> cepteleclasice,deci si ,.undd>,si ((corpuscul>. Ele nu se
potrir.'escintocmai cu lumea reald, in plus relatia dirrtre
ca fiind prestiintificersi stl ilrcenrcddemonstrareafaptului
ele estecomplementar.i,si de aceease contrazic.Cu toate
ci afirmitiilor care contitr acestectlnceptelru le corespunci
acestea,deoarecein descrierea fenomenelor trebuie sd
cr:ntinuturi vetrificaltile.Cuvintul <metafizicd>nu mai
r.im6nem in cadrul limbajului natural, nu ne putem apro-
este acr-rlo,intr-urr anurnit sct"ls,clccAto r''orbi cle ocarii
pia de stareade lucruri reald decAtcu ajutorul acestor
ca un fier rostt ct.lcaresutrt iirsertrtratcratiotr.lmctrtecom-
imagini.
plet neclare."
Probabil cd si irr ctrzulproblemelor generaleale filozo-
Niels interveni: ,,Cu aceastirlimitare a limbajului nr'r
pot fi, eviclent,nici eu tJeacortl'Cunogti doar poezia lui fiei, in specialale metafizicii, lucmrile se prezir-rthin mod
sr stii cit cleclragiimi sunt asem.indtor.Sunternsilili sb vorbim in ima5;inisi parabole,
Schiller Cttitfitttttllui C.otrlttcitrs
duce la claritatc,iar ade- care nu se potrivesc intocmai cu ceeace vrem si expri-
versurile:,.Numai plenitr-rclinea
mdm cu aclevdrat.Uneori nu putetn evita nici contraclic-
vdrul sblisluiestein htilrri."i I)lenitudineanu este aici
numai plenitudineaexperictrtei,ci 9i plenitudinea conceP- !iile, si tofu9i, cu ajutorul acestorimagini, ne putem apropia
oarecum c'lecontinutul reral.Nu avem r.oie si respingem
telor cu ajutorul ciirora r,'orbimin diferite moduri clespre
continutul real. ,.Adevirul salasltriegte in hburi>. Lucrul
problerna noastri si clespre fettomtrne.Numai vorbincl
acestardmAne agadarla fel de adevdrat ca si prirna partct
ile,spteciudatele relatii dintre legile formale ale teoriei
a afirmatiei.
cuanticegi f'enomenelettbselwatt:,folosinclrnercu concepte
Vorbeai adineaori de l)hilipp Irrank ;i clercartea lui
diferite, luminAndule din toate partile, fiinc-lconstienii
despre cauzalitate.Si l)hilipp Frank a participat la acel
in privinla aparentelorcontradiclii ilrterne,numai astfel
congresal filozofilor clela Copenhagasi a tinut o prelege:re
poate fi oblinutd rnodificareastrr"tcturiig6nclirii,careester
in care problematica metafizicii, asa cum spuneai tu,
premisa pentru inlelegereamecaniciicuantice'
ap.irea doar ca r"'orbi de ocald satr in cel mai bun caz
De pilcld, se sPune mereu cd teoria cuantic,i e nesa-
ca exemplu pentru modul de gdndire nestiintific.Eu a
tisiic.itoare pentru cd lru perrnite decAto descrieredualist,i
trebuit sd comentezapoi aceaprelegeresi atunci am spus
a naturii, prin ntttiutrile complementare de t'undd" si
cam asa:
rNrrr r/irrFiillt fiilrl zrrr Klnrlttit, ttnLl iltt Altgrrtnd rt'oltnf tlit Mai intAi nu-mi este prea clar derce prefixul <nteta>'
Wn /rJre l f.( N. f . )
are voie si fie agezart numai ir-rfata unor concepteprecr-rm

276 277
,.logicd, sau <matematica> - Irrank vorbise clespre
meialogica 9i metamatematicd-, si tru in fata conceptului
,.fizicd,,.I'refixul <meta> are doar scopul cle a indica
faptul cd este vorba de intrebdrile care apar <clincolo",
ugidut de intrebbrile care se referi la funclamenteleclome-
niului respectiv.$i de ce s.i nu avem voie sd cdutdm cerea
ce, ca sa spunem aga,aPareclincolo cleiizica? As vrea s.i
incep insa in cu totul alt fel, ca sh pot ldmuri pozilia mea
in aceastdproblemd. A9 r'rea sd intreb: "Ce este un sPe-
cialist?" Multi vor rdspuncle,poate, cd un speciaiisteste
un om caregtie multe lucruri desprespecialitatearespec-
tivd. Cu aceasti definitie ins.i nu pot fi cle acord, pentru
cd un om nu poate 9ti nicioclati clefapt crr acler'.iratmulte
lucruri despre un clomeniu. Ag prefera s.i formulez itr
felul umrdtor: un specialist este un ont cilre cutroagte
unele clintre cele mai grave greseli care se pot ^facein
specialitatearespectivi gi cleaceeastie sa le evite. ln acest
sensag spune desprePhilipp Frank caiesteun specialist
cele rnai
in metafizici, pentru c.I stie si evite uneie clir"rtre
grave greselidin metafizicd.I '\u sunt sigur c.i Frank a lost
foartemultumit de trceastilaucl,i,clareu nu Fusesemcleloc
ironic. La asemeneadisculii, pentru mine estefoarte impor-
tant mai ales sd nu ignor,im hziul in care saidgiuieste
aclevdrul. in nici o imprejurartl llu avem dreptul s.i ne
usurdm sarcina."
ir-rsearo aceleiagizile, Wolfgang si cu mine am conti-
nuat dialogul in doi. Era t'remeanoplilor alL.'e. Aerul erti
calcl,amurgul se intinc'leaaProaPepAlri la miezul nopfii,
iar soarelealunec6nd spre linia orizontului inunda ora-
gul intr-o luminh palidd albistmie. Asadar,m-am hotarAt
sd mai facem o plimbare pe Linia Lungi, un chei intins
de-a lungul portului, unde cel mai adeseasunt altrcorate
si descdrcatevapoarele. In sud, Lirria Lungi incepe cam in
clrentul locului unde se afld sifrnca cu Mica Sirend, cr
imagine in bronz a personajuluiclinbasmul lui Andersen,
iar in nord se termin,i cu utt dig ce inainteaz.i in apa
portului, unde un mic ftrr indicd intrarea. La itrceput anr
278
unndrit r.'apoareleintrAnd 9i iesind din port in lumina
insertirii, apoi Wolfgang ir-rcepuclisculiacu intrebarea:
,,Ai fost mulfumit cu ce a spus Nieis azi despre pozi-
tivisti? Am avut impresia cd tu esti si mai critic fa!5 cle
pozitivish clec.ltNiels sau, mai bine zis, cd ai in minte
un cu totul alt concept de adevbr decAt filozofii acestei
gcoli.lar eu nu rstiudaci Niels ar fi dispus sd acceptecotr-
ceptul de adevdr sugeratde tine."
,,Bineintelescd nici eu nu stiu asta. Niels s-a format
intr-o epclcdin care era nevoie de un mare efort pentru
a te clesprirrclecleg6ndirea tradifionald a lumii burghezc
din secolul al XIX-lea gi mai cu seamdpentru a te des-
princle clemodul ciea gAndi al filozofieiirestine. intrucAt
a fdcut acestefort, se va feri intotcleaunasd foloseascdf;ird
rezervelimbajul filozofiei mai vechi sau al teologiei.Pen-
tru noi insi, lucrurile stau altfel, fiindcd dupa doud rdz-
boaie mondiale si dou.i revolutii nu mai avem nevoie de
nici un efort pentru a ne elibera de o traditie oarecare.
Mie mi s-ar pdrea complet absurd - dar in acestpunct
si Niels este c1eacorcl cu noi - claci ar trebui sd-mi
interzic intrebirile sau rnoclurilecle a gAncliale filozofiei
cle altdciatdnumai pentru cd nu au fost exprimate intr-
un limbaj precis. Este adevirat c.i uneori am dificultdli
in a intelcge ce esteexprimat cu acestemoduri de a g.lncli,
iar atunci incerc sd le traduc intr-o terminolclgiemoderni
-sisa v.id dacd acum putern g.lsi rispunsuri noi . Dar nu
am rrici o relinere in a relua vechile intrebdri, agacum nu
am nici o retinere ir-ra intrebrrinfa limbajul traclitional al
uneia clin vechile religii. Stim cd in ceeace privegtereligia
avem de-a face cu un limbajin imagini 9i parabole, care
nu poate exprima rriciodatdexactsensuldorit. Dar in cele
din urmd, in majoritatea vechilor religii care dateazd
clintr-o epocd anterioard stiintelor moderne ale naturii,
estevorbi tocmai despre aceeagitematicd,despre acelasi
confinut caretrebuie zugrdvit in imagini 9i parabole,9i care
in mocl funclamentalse leagd de intrebareaprivincl valo-
rile. S-ar putea ca pozitir.,istiisa aibd dreptate cAnclspun
279
cd astdzi este deseori dificil sd dai un sens acestor
parabole. Dar noud ne rdmAne tnisiunea de a itrfelege
acestsens,intrucAt reprezintdo parte esenfialda realitdtii
noastre, sau de a-l formula intr-un nou limbaj, clacdnu
mai poate fi exprimat in cel vechi."
,,Dacd te gAnclegtila asemeneaprobleme, atunci se
poate infelege cd nu poli fi de acorclcu un concept de
aderrir care porneste de la posibilitatea predictiei prin
calcul. Dar care este conceptul tdu de adevdr in stiintele
naturii? M.ri inainte,n.or. la IJohr,l-.ri dcscrisvag prirr
con-rparalia cu traiectoriaavionului. Ce poate corespuncle
in naturd interrtiei sau comenzii pilotului?"
Am incercatsd rdspund: ,,Asenteneacuvinte precum
<intentie>sau <comandd" provin eviclent clin sfera ulnani
si pot fi intelese pentrn nltrrra in cel mai bun caz drept
metafore.IJar cred cd putem avansaclacdfcllosimvechcla
noastrd comparalie dintre astronomia lui Ptolemeu si
teoria miscirii planetelor de la Newton incoace. Din
punctul de veclereal preclictieiprin calcul clrept criteriu
pentru ac'levdr, astronomialui Ptolemeunu era mtri proasti
dec6t cea de mai tdrziu a h"riNewton. Dar, clac.iil com-
pardm astdzipe I)tolemeucu Ner,vton,atunci avem totugi
irnpresia cd Newton a formulat traiectoriile corpurilor
ceregtiin ecualiile migcdrii mai cuprinzator 9i mai ct.rrect,
cd a descris, ca sd spunem a9a,intentia conform c.ireia
esteconstruitd natura. Sau sd luim un exemplu clin fizica
de astdzi:cAndinvdtim ci legile cleconsenlare,de pilda
pentru energiesi pentru sarcinaelectricd,au un caracter
universal, cd sunt valabile in toate domeniile fizicii si ca
provin din proprietitile de simetrie ale legilor fr.rnda-
mentale, atunci apare firesc sd spunem cd acestesimetrii
sunt elementeesentialeale planului clupa care a fost creatd
natura. FormrrlAnclin acest fel, imi este der-sigurciar ci
si cuvintele <plan> si <creati>> provin elin sfera uman5,
9i cd asadar in cel mai bun caz pot fi folosite ca metafore.
Dar este de inleles c"i limba nu ne poate pune ia clispozitie
concepteextraumanecu caresd ajungem mai aproapede
280
ceeace vrem si exprimdm. Ce sd spur-rmai mult clespre
cclnceptulmeu de adevdr iu stiintele naturii?"
,,Da, c1a,poziti'n'istiiar putea rdspuncleacum c6 ce spui
tu e o trincdneald confuzi si pot fi rnAndri cd lor nu li
s-arputea int6mpla agace\/a.Dar uncleestemai mult ade-
vdr: in neclaritatesau in claritate?Niels citeazi: .,Aclevi-
rul s.ildsluiersteitr hduri.>,Dar exist;i hiurile si existi un
aclevdr?Si au cumva acestehiuri o legirtur.icu intrebarea
rlesprcviata si moarlt'1"
Discutia se opri pentru scurtd vrelTl€r, cleoareceun mare
vapor de pasagenplutea la o clist;rtrticjecAtevasute cle
metri de noi, iar vaporul era o aptrrilie clebasm, etproape
ircal cu luminitele lui nenumirate irr arnurgul albdstrui.
CAteva clipe am visat la cletstinelcLrmancce se at-lauin
spaiele luminilrtr ditr cabirrelevaprctrtrlui,iar apoi intre-
birile lui Wolfgang s-au transforrtratirr fantezia nlea in
intreb.iri clersprevapor. Era vaporul real? Era o mas.i cle
fier cu o centrali cleputere, un sistenrclecircuite electrice
si becuri?Sau era expresiaunei intentii umane, o fclrnri
careap.iruseca rezultatal relatiilorinterumane? Sau era
urmarea legilor naturii clirrbiologie, care folosiser.icle
data asta ca obiect pentnr forta lor creatoarenu trumai
molecule cleprotcine,ci si otel ,sicnretrtielectrici?CuvAn-
tul ,,irrtentie"reprezintdagadarnurnai reflexulaccsteiforte
creatoaresau al legilor naturii in constiinta umani? Si ce
inseamni cuvdrrtul ,,nllnlai" in acestcontcxt?
De aici, clialogul interior s-a inclreptat clin ltou spre
intrebirile mai generale.Este chiar at6t clelipsit cle sens
ca in spatele structurilrtr orclonatoareale iumii ir"rintre-
gul ei si ne inchipuim o ,,constiint.i",atiecdrei ,,intentii"
sunt acestestructuri? Desigur cb si o intrebare formulatd
astfel este o umanizare a probiemei, pentru ch insusi
cuvAntul,,constiinti"esterezrrltatulexperielr[eiumarre.
Asadar,nu arn avea voie sa ir-llosjrn acestconceptin trfara
domeniului uman. I)acains;i ne lirnitdm.rtat,-lerntrlt,rru
am avea voie r-ricisi vorbinr ticspre constiinta urrui arri-
mal. $i totusi a\.em senzatiaci un asemeneamocl cle ir
281
\,orbi ar€run anutne sens.Simtiln cA sensul ctlnceptulur
cle ,,con9tiinti" clevinemai larg si in acelagitimp mai
ambiguu cAtrclincercdrns6-l folosim in afara domeniului
u maI l.
Pentru pozitivrst exist.l aici tl solulie simpi.l: lumea
trebuieimpartita itr ceera ce se poate exprima clar si restul,
clesprec,.te t ebuie si t.icem. Asaciar,in acestcaz ar trerbui
sd ticem. Dar probabil c.i nu existi o filozofie mai absurdd
decAtaceasta.Pentru ca.rproapenimic tru poate fi expri-
mat clar. Dac.ise elimind tot ce estetreclar,ceeace rdmAne
sunt probat'rilnumai tautologii complet neinteresante'
Linlul gAnciurilor a iost intrerupt cle Wolfgang, carc
relud cliscutia:
,,Aclineauri ai spus ch tru iti esterstrdina nici limba
imaginilor si a parabolelor ilr carevorbesc vechilerreligii
si ca din ace:asticauzh nu poti acceptalimitdrile pozi-
tivistilor. Ai f.isat sti se inteleagir ci clir''erselereligii, ct:
imaginile lor foartt: diferite, reprezir-rtiin cele clin urm'i,
dupi p.lrereata, acelasicontinut care- agate-aiexprimal
- estein mocl funclamental legat de intrebarea privincl
valorile.Ce ai vrut sa sprricu astasi ce legiturd are acesl
<continut>> cu conceptul tirr cle adev.ir?"
,,intrebareaprivind valorile esteintrebarea clespreceea
ce facem, clesprece ue cltlrim, clesprecum trebuie s.i ne
comportim. intrebarea este agaclaro intrebare pusa cle
clrn,iegatd clerc'rm.Esteintrebarea despre busola dup.i care
trebuie si ne orientim cAndne ciutim clrumul prin viata'
Aceasti busold a c.ip.itatin diferitele rcrligiisi in diferitele
viziuni asupralumii nume foarte clif'erite:fericirea,voinla
lui Dumrrezeu, sensul - pentru a numi cloar c6teva'
Diferentele dintre nume inclici diferenle fundamentale
in structura constiintei grupurilor cle oameni care 9i-au
nurnit in acest fel busola. Sigur cd ttu vreatt sd minima-
lizez acestecliferenle.Dar am irnpresiacd in toate ftrrmrt-
iarile e vorba despre relatiile omului cu orclineacentrali
a lumii. Stim ci pentru noi realitatea depinde cie struc-
tura constiintei noastre, iar domeniul obiectivabil elste
282
numai o mic.i parte a realititiinoastre.Dar si acolouncle
se pune irrtrebareaclespreciomeniul subiectir,,ordinea
cerrtraldse facesimtitii si ne refuzd clreptul clea privi ceea
ce apare in acestdomeniu ca fiincl un joc al intAmplririi
sau al capriciului. Desigur cd itr donreniul subiectir,ific
al indivicluiui, fie al popoarelor,poate apdreamulta con-
fuzie. Cu alte cuvinte, acoio rlomnesc si isi fac cie cap
clemonii ca si nrir exprim mai stiintific - functio-
neazd orclini partiale, care nu se potrivesc cu orclinca
centraiS,care sunt rupte cleaceasta.Dar irr cele clin urnri
intotdeauna se irnpune orclineacetrtrald,<Unul,>,ca sd
folosirn ternrinolclgia.irrtica,cu .(rrc intram in relatieprin
limbajul religiei. Cincl se pune intrebarea clesprer,;rlori,
alunci imper;rtivul pare a fi si aclionam in sprritul or"clinii
centrale,tocmai pentru a evita confr:ziilecarcpot apiirca
din cauza orclinilorpar"tialeclisjuncie.,,!11s1,, arc r-lrcprt
efect si faptul cti percepem ceca ce este ordonat ca fiinrl
bun, iar ceeace e confuz si l"raoticeste percepr.rtca fiinci
riu. I)riveli;tea unui oras clistnrsclebomba atonrici ni
se pare ingrozitoare, clar ne bucurtim cAtrr-lrcugim -si
transformim nn desert intr-urr pcisaj infloritor. in stiin-
Jelenaturii orclineacentrali poate fi recunoscrrtdprin
faptul ci putem in celedin urm.i folosi metaforede genrrl
<natura este creatb clupd acerstplan,,. Iar in acest loc se
lea6;i conceptul meu cle ader,'ir cu continutul la care:se
referti religiilc. Eu gisesc c.l putem ginili mult mai bint:
toate acestecclnexirrniclecind teclriacuantici a fostinte-
leasi. Pentrlr ci in teoria crranticdputem formula ordini
unitare asupra unor clomenii foarteintinserintr-un limbai
maternatic foarte abstract; recunoastem irrsi in acelrrsi
timp c.i, in momentul in care vrern si clescriemefecterlc
acestclrorclini in limbajul natural, suntem clependenticle
folosireaulror comparalii, a completmentarititii,si trebuie
si acceptdmparadoxuri si contradictiiaparente."
Wolfgangrispunse: ,,1)a,acestmoclelde g6nclirepoate
fi fdrd inclojald inteles,dar ce vrei sd spui cu afirmatia t;"i
ordinea centrald se irnpune mereu? Aceasta ordine estet
sau nu este prezenta.Dar ce inseamndca se impune?"
283
 ,,Vreau si spun cetvaabsolut banal, bun.loard faptul
ca dupa fiecareiama florile infloresc clin nou pe cArnpuri
9i cb dupd fiecarerdzboi oragelesunt reconstruite,agadar
cd haosul se transform,i mereu iu ce'u'aorclonat."
Un timp armnrersln ticerreunul l6ngi altul 9i curAnd
am ajuns la capitul rrordic al l-iniei Lungi. De acolone-am
continuat drumul pe digul careinainta in apa portului,
pAni la farul cel mic. ln nord, o dAri rosie luminoasd
deosrpta liniei orizontului ardtacd soarele,in deplasarea
lui spre est, se afla la tt clistanjdnu Preamare sub acerastd
linie. Contururile clddirilor clin port puteau fi recunoscute
cu toat.l claritatea.Dupd ce am stat o vreme la capdtul
ciigului, Wolfgang m.i intrebi brusc:
,,Crezide fapt in existentaunui l)umnezeu perstlnal?
$tiu cd e greu sd dai utrei asemeneaintrebiri un setrsclar,
dar directia intreb.lrii poate fi cunoscutd."
,,imi permi!i s.i formulez intrebarea9i in alt fel?", am
replicateu. ,,Atunci ar suna asa:poti tu sau esteoare cu
putinfd s.i te apropii atAt de nemijltlcit de ordinea cen-
trali a lucrurilor si a ceeace se int6mpla, sd intri atAtde
ncmijlocit in leg.iturd cu aceast.iorcline, asa cum este
nosibil in cazul sufletului altui om? Folosescin acestcaz
in mcld expres cur,.intul ,.suflet>,atAt de greu de itrter-
pretat, pentru a nu fi itrleles gresit. DacI ilrtrebi in acest
fel, atunci a9 rdspuncle afinnativ. $i pentru ci nu este
vorba aici clespretriiirile mele personale,a9 putea aminti
de celebrultext pe carel'ascalil purta intotdeauna asupra
lui 9i pe careil itrcepusecu cuvAntul ,,focr. I)ar acesttext
nu ar fi valabil pentru mine."
,,Atunci crezi cd orditrea centrali poate fi prezenti cu
aceeasiintensitate ca 9i sulletul unui alt om?"
,,Poate."
,,De ce ai folosit aici cuyAltul <suflet,' 9i nu ai vorbit
pur si simplu de un alt otn?"
,,Pentru cd ,,suflet' reprezinti aici ordinea centrali,
centrul unei persoane,care in aparitiile sale exterioare
poate fi foarte clivers si cle necupritts."
284
,,Nu gtiu dacd te pot urma intru totul. Nu estepermis
nici si-!i supraevaluezipropriile trairi."
,,Sigur ci nu, clar si in stiirrtelenaturii facem apel la
prclpriiletrbiri sau la celeale altora,desprecareni se rela-
teaztiin mod creclibil."
,,I)oatecd nu ar fi trebuit sir pur"rastfelintrebarea.Dar
prefer -si mi intorc la problema noastrd clela inceput, si
anurne fiiozofia pozitivista.lti e str.iini pentru ci, dacd
te-ai supune tuturor interclictiilor ei, nu ai putea vorbi
despre rrici unul dintre lucrurile despre care tocmai arn
vorbit. Dar cle aici ai trage concluzia cd aceastdfilozofie
nu are nimic cle-afacecu lumea valorilor? Cd in caclrul
ei nu poate in principiu existao etici?"
,,La o primd privire asa aratd lucrurile, c-larprobabil
cd clin punct cleveclereistoric lucrurile stau invers. Accst
pozitivism clesprecare.,'orbirnsi pe careil intilnim astazi
a apdrut clin pragmatism si clin atitudinea etic.i cores-
punzdtoare.I)ragmatismull-a invhtat pe fiecareindivid
si nu rimini inactiv deoparte,ci s5-si asume r;ispun-
clerea,sd se strdduiascdpentru ceeace se afld in imecliata
sa apropiere, fir.i a se g6ndi de la inceput la binele intregii
lumi, iar, trcolouncle fortele sunt suficietrte,sd actioneze
pentru o orcline mai bun"1in micul sdu clomeniu cle ac!i-
une. ln acest punct, pra6;matisn'rulmi sc parc superior
multora dirrtre vechilerreligii. Pentru cd vechileinvitilturi
duceau lesnelzro anulne pasivitate,la o atitudine fatalistd
fal.i cle lucrurile aparent inevitabile, acolo uncle cle fapt
s-ar fi putut imbun.ittiti incir rnulte prin activitateproprie.
Sd incepi cu clomenii mici daci vrei sd imbunititesti la
scardmare este clesigurin materie cleacliune practicd urr
prirrcipiu bun. Clhiarsi in stiintd poate cd acestclrum este
in mare parte corect,dacd marea conexiunenu este pier-
dula din vcdcre irr rccsI rastimp. in fizicalui Newttirr,ru
fost firi indoialS prezentc amairdouh: stucliul riguros al
detaliilor si privirea asupra intregului. Pozitivismul in
forma cieazi face gregealacd refuzi si vadi marea cone-
xiune, cd vrea s-o tinti in rnod cclnstient---,prr;rtecti acum
285
exagerezcu critica mea - ill ceata.Clelputin nu incurajeaz.i
pe nimeni sd meclitezeasuPraei."
,,Critica ta la aclresapozitivismului estepentru n-Iitt€r,
asacum stii, prerrfect intemeiaia' Dar tot nu ai r;tsputtsla
intreharea mea. Ilac.1in cac'lrulacesteipoz-itii rezultatel
dirr amestecul dirrtre pragrnatism gi pozitivistn existd tl
etica - si ai clesigurclreptatecAnclspui ci ea exist.i 9i cd
poate fi mereu r'5zut.i in actiune in America si Anglia -
de unde isi ia aceastdeticd busola dup.i care se orien-
Ieazit?Tu ai pretins ci busola nu poatt: veni in cele din
urmi decAtdin relatia cu orclineacentrali, dar uncle gdsegti
aceastirelatiein pragmatism?"
,,Aici sunt de acorcl cu teza lui Max Weber potrir''it
cireia eticapragmatismului prclvineitr cele clin urmd clir-r
calvinism, asaclarclin crestinism. L)acriin lrrmea aceasta
occiclentaldse Pune intrebarea cele bil"tcsi ce e rdu, ce e
cledorit si ce e de conclamnat,atunci regisim in aceasta
privinlir mereu valorile:crestitrismului,chiar si iu dome-
niile in careimaginile si paraboleleacesteireligii nu mai
sunt clelocadec'n,ate. [)aci vreoc]ataiforta magneticd ce a
aclionat asupra acesteibusole se va fi stins complet -
iar forla nu poate veni decit de la ordinea centralh-,
atunci mi tem cd sevor putea iniAmpla lucruri inspiimin-
titoare, carevor clepdsilagarelecleconcentrare9i bomlrar
atomich. Dar n-are rost acum sd despre aceasth
"'orbim
fa!dintunecatda lumii noashe si poate cd clomeniulcen-
tral r.'aredevernir.'izibil cle la sine in alti parte. f)ricum,
in stiinti lucrurile stau cum a sPus Niels: cerinla praEJma-
ticilor si pozitivistilor clea aveapreciziesi rigoarein deta-
liu si claritate maximi in domeniul limbajr"rluiva putea
fi acceptati cu pldcere. Interdictiile lor insa vor trebui
derpdsite, pentru cd, clactinu ne mai estepermis si gAndim
si sd vorbim clespremarile conexiuni, se pierde gi br"rsola
duph carene putem orienta."
in ciucla orei inaintate, o barci mic.i a acostat la dig
clucAnclu-neinapoi la Kongetrs Nyton', iar de acolo am
putut ajunge upor la casalui LJohr.
286
t8
DEZBATERI
iN POI,iT'ICA
STSTUruTA
(11)56_1s57)
Dupi zeceani de Ia incheierearazboiului, celemai multe
clintre clisirugerile prorrocatecle el fi-rseseriinltiturate.
Iteconstructiaera,cei pufin irr parteavesticiia (iermaniei,
in RepublicaFecleral.i,at6t cle avansatS,inc6t se putea
pune problcrna p.rrticipirii inclustrieigermane 1artehnica
atomici aflati in curs rlc clczvoltare.ln toarnna anului
1954 participasem la Washington in calitate cle repre-
zentantal guvernului lecleralla primele rregocieriprir,'incl
reiuareaunor asemeneaactivitatiin Clermtrniafeclerali.
Faptul ci irr tirnpul r.izbcliului in Cermanitr nu se irrtre-
prinseserd incercdri cle construircra brrmbei atomice, in
ciuda faptului cirexistaucunostinteleprincipiale neccsare
pentru aceasta,a avut clcsigur o influenti favorabilti
asuprarregocierilclr. llr orice caz,ni s-.raprsfill cotrstmctia
unui mic reactoratomic, si se pirea cd in curAnclbarierele
puse in caleafoiosirii in scopuri pasrricea energieialornice
in Cermania ar putea fi complet inldfurate.
ln acesteconditii trebuia ca 9i in Clermanias.i se sta-
bilea-scidirectiile pentru clezvoltarreaviitoarera acestui
ciomeniu" Primul lucru ce trebuia ficut era construirea
unui reactorpentru cercetare,astlelincAt fizicienii si ir-rgi-
nerii, si in 6;eneralinclustriagerman.l,sti poatd lua cunos-
tintd cleproblemele tehniceale acestuinou clomeniu.ltra
de la sirreinteles ca Institutului cleFizicd condus de Karl
Wtrtz, din cadrul Societdtii Max I)lanck, sd i se acorde
un rol important ln acest proiect. Pentru cd aici se afla
intreaga experientd clin timpul rizboiului legatir cle
287
clezl'oitareaunui reactor si tot aici erau clispclnibile,irl
misura posibilitatilor, inforrnatiile strAnseulterior clin
bibliografiesi clin conferintelestiirrtifice.De aceea,am iost
solicitat de mai multe ori cle Adenauer si particip la
clezbaterilecu organizatiileclestai si cu ir-rclustria, pentru
a avea griji ca prirnele planuri si coresputrdi nercesititilclr
factuale9i clin punct de veclerestiinlific. Pentru mine era
clexperienfi nou.i, claci uu total ueagtepiatS,sii clescop.ir
ci nici tnicar intr-un stat clemocratic,cu formeljuriclice
bine ordonate, asenlelreacleciziiimportatrte precum cele
legate cle inceputurile noii tehnici atomice nu puteau fi
luatc nurnai din punctrtl de vedere al scopurilor practice
si ci estervorbtr iu mai mare misurd clespreo echilibrare
complicata a unor intercseinclir.'iduale,caresunt greu ele
priitnrnssi clemulterori stau in caleascopttrilorpractice.
Ar fi si neclreptsi facerndin astaLlt'lreProgla atlresapoli-
ticienilor. I)impotrivti, armotrizareaunor interesepotrir'-
nice intr-o comunitatefunctionaldesteuna dintre activititile
lor cele mai importante, a cirei ir-rclepliniretrebuie s.i le
fie ugurata.I'e clealta parte,in echilibrarcaitrtereseloreco-
nomice strupolitice eu €rramneatrtretrat, asaitrcAtla asel-
melrearnegocieri nu am pr.rtr.rt si aclrtcclecAto contributie
rnai mica decAtsperasem.
in cliscutiilepurtate pe vrerrleil .tceeacu colitl-roratclrii
rnei cei mai apropiali irni fornrasenrpirelea cil arrfi potri-
r.'itca primul reactor de cercetarepentru scopuri tehnice:
sii fie construit in irnecliataapropierea institutului nostru.
in acestscop trebuia clesiguiciutat petrtru institut si pen-
tru constructiile tehnice aferente care se vor extinde in
timp un spaliu nou, mai ntare,iar eu pledam pentru un
loc in apropiere de MrJnchen. Trebuie sa recunosc ci
propunerea mea era iIr parte influenlati ;i cle motive
persc'rnale, clelegdturilemele cu orasul tineretii si studen-
tiei mele. Dar, independent de aceasta,mi se pdrea cd
apropiereade un centru cultural atAtde important si at6t
cle cleschislumii moclerne cum era Mr-inchenular fi fost
o bund premis.i pentru activitateainstitutuiui. I'e de alti
288
parte, pentru o conlucrarestrAnsdintre institut 9i centrul
pentru tehnicd atomicd ce urma sd fie infiintat pleda
argumentul c.i experierrla acumulata de institlt in
timpul rizboiului putea fi folositdcel mai bine, iar echipa
institu tul ui nostru, preg,ititd pentru asemelteaactivita ti,
cloreacu ader'5rat si se ocupe cle tehnicd atomicd, cieci
nu putea fi ispititd sd foloseasc.ibugetul generos al cen-
trului tel-rnicpentru alte activititi. Cur6nclinsd am obser-
vat c.i reprezentatrtiiirrfluer-rtiai rnarii inclustrii nu aveau
cu adevirat ilrteresuldeschicleriiunei aserneneaperspec-
tive cle clezvoltaretehnici in Bavaria. pe clrepisau nu,
au consicleratci in lladerr-wrirttemberg conclitiilerar fi
rnai irrielnice si de aceeai' cele clin urrni a fost ales orasul
Karlsruhe.in mod ciuclatin-si,pentru noua constructie
ir in-stitutuluinostru tlin caclrulSocietdtiiMax Planck a
iost propr,rsi o cl.iclire nou.i la Mrinchen, a c6rei con-
strucfierfusescoferit.i - fapt imbucurdtor - cleconc]ucerea
lanclului l3avaria.Karl Wirtz a fost rugat si plece cle Ia
institut, irnpreuni cu echipa sa scoliti in terhnicareac_
torilor,.sisd se mute la Karlsruhe.Carl Friedricha primit
urr post de profesor de filozofie la Urriversitatea clirr
llamburg.
Persclralltu am fost prea nrultumit cle acesteclecizii
care, desi luau in consiclerareclorinta mea in prirrinla
]ocului - si anume orasul Mr.inchen-, igrroraumotivele
obiective pentru dezvoltarea tehnicii atomice in aprcl_
piereainstituhrlui. ]jrarn tulburat clefaptul cd inclelungata
mea colaborare cu Carl Frieclrich si Karl Wirtz trebuia
acum s.i se incheie si md temeam cb nou irrfiintaful centru
pentru tehnicaatomic.iin scopuri pasnicede la Karlsruhe
nu va putea in clecursultimpului si se fereascdde inter_
l,entiile celor care ar fi clorit sd foloseascdun buget atAt
de mare in alte scopuri. Mi nelinistea faptul cd pentru
oamenii careaveau de luat cleciziide ceamai mare impor-
tanth in acest domeniu granita dirrtre tehnica ai,rnrjcA
pasnicdsi cea destinataarmarnentului atomic era la fel
289
 de vagd ca aceea dintre tehnica atomicd si cercetarea
fundamentald in domeniul atomic.
Aceste temeri au fost sporite si cle faptul cd uneori se
fdceaauzitd - in cercurile politicienilor sau ale inclustriei,
chiar dacd nu si in r6nduril-epopulalei germane _ opinia
cd, in lumea noastrd, inarmarea atomicd face parte clirr
mijloacele obignuite de securitate impotriva a'meninld_
rilor externe gi de ac_eea nu putea fi e,xclusdnici peniru
RepublicaFederald.Contrar acesteipdreri, eu, imireund
cu cei mai mulli dintre prietenii mei, e.am convins cd
inarmarea atomicd a Cermaniei ar cclnducenumai Ia sld_
birea pozifiei ldrii noastre in poritica externd si c6 astfel
dorinta noastrd de a construi bombe atomice nu poate
dec6t sd ne dduneze. $i asta pentru cd oroarea proclusd
de actiunile conationalilor nogtri ir-ranii rdzboiului era
incd mult prea rdspAnditd pentru a se acceptaexisterrla
armelor atomice ir-rm6irri germane. in diferitele discuiii
purtate in I'remea aceeacu cancelarul mi s_a pdrut cd
Adenauer estereceptiv la argumenful meu conform chruia,
in problemele legate de inarmare, Republica Federald
trebuie sd facd nurnai minimul din ce ne cer partene_
rii de coalitie. Dar si in acest caz era vorba deiigur de
armonizarea unor interesefoarte diferite si foarte putin
compatibile.
Dintre prietenii mei, in special Carl Friedrich revenea
mereu la aceastdtemd, iar mai t6rziu a avut si initiativa
de a intreprinde un pas politic. poate ch una din nume_
roaselenoastre disculii a inceput cu o intrebare adresatd
lui Carl Friedrich cam in felul urmdtor: ,,Cepdrereai clespre
viitorul institutului nostru? Eu md tem ia rucrdrire
de
tehnicd atomicd vor fi complet separatede irrstitutul nos_
tru. Evident, in plan stiinlific,rrii e mult de lucru. Dar
cine vrea de fapt aceastdseparare?Oare numai faptul
cd
am propus, poate cam egoist, oragul Mtincherr a generat
aceastdseparare?Sau existd motive obiective p"iltr,,
.u
viitorul centru pentru tehnicd atomicd in scopuii pasnice
sd fie infiinfat separat de SocietateaMax planck?;,
290
Carl Friedrich rdspunse: ,,La astfel cle intrebdri pe
jumdtate politice, cuvAntul <obiectiv>e greu de defin'it.
O asemeneadezvoltare tehnic.i are efectJmajore asupra
e-conomieiregiunii alese.Multi oameni i9i vor gdsi acblo
de lucru, pentru ei se vor construi noi cartiere dJlocuinte,
inclustria care se ocupd cu proclucerea folosi.ea ene._
9i
giei va obtine acolo noi domenii de activitate si noi
contracte.Agaclar;existddesigur motive ,.obiective,care
fac ca un oras sau un land sd-si cloreascdsd gbzcluiascd
o asemeneadezvoltare.In acestcaz - la fel ca in discutia
noastrdderla Farm Hall desprebombele atomice_, eieci_
zia privirrd amplasareainstitutelor de cercetarein dome_
niul tehnicii atomice in scopuri pa-sniceeste o parte a
pl a'u I ui irrtregii d ezvoltdri eion omico-tehnice a Rlpubli -
cii Feclerale.Nu estesuficient sd .e irrtrebdm unde ur.,r'."
putem pune pe picioareun reactorfunctional.Vor fi luate
in calcul si cu totul alte motive care tin de ansamblu.,,
,,Tiebuiesd acceptamasemeneamotive. Tu crezi cd in
acestcaz au jucat rolul principal?',, am intrebat eu.
,,Asta nu stiu si aici incep cu aclevirat temerile mele.
Dupd cum stii din cliscufiileavute, pentru cei mai multi
din afaracstc foartc grcu si sc hasr,zeo linic precisaclc
demarcatieintre dezvoltareaplinuitd si pe je_o parte
tehnica militard, iar pe de altA parte cercetareafunda_
mentald. Va exista o tendinjd - probabil nu foarte insem_
rratd- de a se ingloba in noulientru anumite clomenii
din cercetareafundamentald care nu sunt legate nemij-
locit de clezvoltareatehnicd, dar s-ar putea sd existe si
tendinta - iar acestlucru este mult mii periculos _ ca
irr cadrul dezvoltdrii pasnicea tehnicii atomice sd se facd
deja planuri pentru aplicafii militare, de exemplu in legd_
turd cu oblinerea plutorriului. Karl Wirtz vi face fXra
indoiald tot ce-i std in putintd pentru a se mentine strict
pe linia dezvoltdrii exclusiv pasnice a tehnicii atomice.
Dar s-ar putea sd existe accilo forte puternice care sd
orientezecercetareain aite clirectiisi impotri."'acdrora un
om sing.lr practic nu are nici o sansd.Ar trebui sd irrcercdm
291
se obtinenl ile la gur,'etrnulnclstru o declaratie fermi in
ctire si specificeci uu cxista intentia de a proclucearme
atomicer.[)ar un glrvern doregtein moc] firesc si-si pds-
trezecAt mai multe clrtlmuri cleschise. Nu se va lisa legat
clemiirri. Am p'rslglsirne gindim 9i la o declarale pr"rblicti'
IJar arr as€rm€rnea declaratiivreo inselnnitate?Tu ai parti-
cipat ciriar atrul tretcrttl;l o tleclarafielsemnat.l cle o serie
Maitratt" Ai fost muitumit de ea?"
cle iizici*:r.ripe ir''.suler
,,Atn <-olaborat 1arrcetititclirtne,clarin fond cletestase-
lnenea rtrairil'estiri. I)acri afirrntirn public ci sutrtem der
parteapacii si impslit'", birntt-rei atotnice,nu sunt c1ec.lt
goale. ]'elrtru c;i fir:c;rreom aflat in cleplinitatea
vr,rrl-rcr
pentru pacesi impotriva bom-
facultirtilorllti ttste,l'irr,::rte:,
bei atorrricesi tttt ar'atttt'r.riede cleclara[iaunor oatneni
r-lestiinti" (luv'crnt:lsvor itrt'littlt:in calculelelor poiitice
asenlenc'adeciaratii,r."trrli elc itrscltrpentru pace si ilnpc>
triva bornbei atcltnict:si l'ttr acltiugaclclarin subsicliarcd
cste erviclerttvorba clt-'sprc{-)pacc care sii fie favorabilti si
onorabilapentnt proprirrlPOPolsic;i sutrtvizatemai ales
l-"rombcic attrrniceclett:stal',ile ale celorlalti. Cu asta nu s-a
cAstigattrir-ttic."
,"()ricum,l-roPortrltrii st:atnitrtcsteclin nclu c.lt de absurcl
al fi un rli2boi ctl itrrnc atonricel.[)ac.i tur asemeneai]ver-
tisrnent uu ilr fi ratiuti;tl,lrrrlsl,lPilllci nu ai fi semnat
cleclaratiacle1aVIairrau."
,,Asa e, c'larcrt c;it o asettrent:acleclaralie crstemai
generalSsi mai lipsitii cleobligatlvitate,cu atAtefectulei
va fi rnai slat,."
,,liebuie sti rre girrciit'nla tt iictiune rnai eficientd claci
vrem ca la troi si se ?ttcercecu ac'lcvtiratceva lrou."
,,Vecheapoliticii -- putcre economici si politic.i 9i san-
taj prin ametrinlatreactt forla a rnrelor - este consicleratti
inc"i de cei mai multi, mai cu searni in afara Ccrmaniei,
ca o politici realistd,clriar clac.lclernultd vreme a clevenit
ccmtrariirl.L)e curAnd arn anzit elerla un membru al gu-
vernului nostru argtttnetrtul ci, ciac.iFranla clispune de
arm€ratomice, atunci si i{epublic,a}recleral6ar trebui sa
)_L)?".
poatd cere acelasi lucru. lJineintelesci am contraargu-
mentat imediat. [)ar ceea c€]m-a insp.iimAntat la acest
argument nu era scopul, ci premisa. Era consideratde la
sine inteles faptul cd posesiaarmelor atomicear fi pentru
noi un avantaj politic, itrr singura intrebare era cum ar
putea fi atins acestscop. M.i tem cd reprezentantul acestei
opinii consiclerdc.i oricine g.lndesterarltfel,aclicdoricirre
ar pune la indoiali premisarlnsdsi, este fie utr visdtor, fie
esteun escroccare de fapi urmarerstecu toful alte scclpuri
politice decAt pretincle, cle pilcl.i anexarca lieprrblicii
Fcrlcralela Rusia."
,,Acum exagerezipentru cd te-aienen'at.politica gu-
vemului nostru fecleralestedesigur rnai rationalasi cxisti
fird ?ndoial.inenumtirate stacJiiinter-meciiare intre inar-
mar€raatomici proprie -sio pasivitatetotali, cont6nclnrrmai
pe sprijinul celorlalli.In orice caz trebuiesh facerntot ce
std in puterile noastreprentrua impieclicain acestdorne-
niu o dezvoltareirr rlirecbiagrcsiti."
,,Va fi foarte dificil. I)acb arn irl'dtat ceva clin cele
petrecute ilr uitimele luni, atunci acestae faptul cd nu poti
facebine in acelasitimp si politici, si stiintl. irr orice caz,
eu unul nu sunt in staresi mi se parreperfectlogic. Atdt
in stiirrtd,cAt si in politici e ne."'oiede implicare totali;
jumit.itile de misr-rr.itru ajung. De aceeavreau sii mii
retrag cu totril irr stiintir."
,,N-ai face un lucru bun. Politica nu este o ocupatiet
cloarpentru specialistisi oarncni de meserie,ci este,iaca
vrem sd prer.enim catastrofeprecum cea din 1933,si o
inclatorire pentru fiecare clin noi. Nu ai voie si te eschi-
vezi, mai alesc6ncle vorba cleconsecintelefizicii atomice.,,
,,Bine,dac.iai nevoic tle ajutorul meu, poti si contezi
pesl."
In vara anului 1956,cAnd aveau loc acestecliscutii,rna
simteam obositsi aveam senzatiacd am ajunsla capdtui
puteriltlr.I)rirrlrcaltclc,rna apj5x ()c()nh.o\L,rsa-stiirrtifici
cu Wolfgang Pauli, pe carenu il pute.rnr cc-rnvinge dc pirer-
rile mele intr-o problemd stiintifici foarte imporiantti
293
pentru mine. Cu un an in urmd, la o conferintd clesfbsu-
ratd la Pisa, fdcusempropuneri desful de neconvenfionale
pentru structura matematicd a unei teorii a particulelor
elementarecu care Wolfgang nu era de acord. Wolfgang
cercetaseel insusi nigte posibilitdti inrudite pe un model
matematic propus cle eminetrtul fizician american c1e
origine chinezd Lee si ajunsesela concluzia cd direcfia era
gregitd.Eu nu puteam crede acestlucru. Wolfgang m-a
criticat agadarcu duritatealui obisnuitdin asemeneacazuri.
,,Acesteobsen'atii dovedesc inainte de toate cd itr tim-
pul conferintei de la Pisa n-ai inleles aProaPenimic din
propriile tale lucrdri", spultea el intr-o scrisoaretrimisd
de la Ziirich.
La inceput eram prea obosit pentru a incepe cu toate
fortele lucrul la problema matematicd extrem de dificild
si am hotlrAt sd fac o pauzd mai lungd pentru a md reface.
Dc aceea,pe durata vacan!ei,m-am mutat cu intreaga
familie la Liseleje,o micd localitatela malul mdrii situatd
pe insula Sjaelland din Danemarca,intr-o cas.i cle lara
aflati la numai aproximativ 10 km cle casade vacantd a
lui llohr de la Tisvilde. L)oreamsi folosescaceast.iocazie
pentru a petrece cAt mai rnult iirnp impreund cu Niels,
fdrd si apelez la ospitalitatealui. Au fost sdptdmAniferi-
cite. Vizitele reciproceau ficut sd dispard oboseala9i ne-
au dat posibilitatea sd refacem legdtura intre vremurile
cle odinioard, cAnd eram impreund, 9i lumea schimbati
ir-rtretimp. A9a cum era firesc,Niels nu a vrut sd se ames-
tecein clisputamatematici clificildin care md angajasem
cu Wolfgang.Nu se simlea implicat in probleme careerau
de naturd mai mult matematicd clecAtfizicd. Dar era cle
acord cu perspectivafiiozofici pe care voiam s-o asezla
baza fizicii particulelor elementare 9i m-a incurajat sd
continui in direclia in care pornisem.
C6teva sdptdmAni dupd intoarcerea din Danemarca
m-am inbolndvit grav 9i a trebuit sd stau mai multi vreme
la pat. De lucratnici nu putea fi vorba si nu puteam urmdri
decAt de la distanld disculiile politice privincl dorirrlele
294
noastre adresate guvernului, pe care Carl Friedrich le
purta cu ceilalti piieteni. in pfi-u zi cAnd am putut sd
md scol din pat - era sfArgitul lui noiembrie - a a'u'ut
loc la mine acasdo consfdtuirea grupului caremai tArziu
avea sd fie numit ,,cei 18 de la Cottin gen", ocaziecu care
a fost redactatdo scrisoarecdtreStraul3,ministrul de afunci
al apdririi, fostul ministru al energiei atomice. I)acd nu
primeam la aceastiscrisoareun rdspuns convenabil,afunci
intentionam - agascrisesem- sd facem publici pozilia
noastrdin problema inarmdrii atomice.Eram bucuros cd
acela care luase initiativa pentru acest pas fusese Carl
Friedrich,fiindcd din cauzastdrii mele nu puteam decAt
sd qrivesc ce fac ceilalti si sd md implic cloai pe jumatate.
In sdptdmAnileurm.itoare,pe cdnd md reficeam incet,
am incercat sd ajung la o decizie in controver-sacu
Wolfgang. Era vorba de propunerea cle a ldrgi spaliul
matematicnecesarformuldrii legilor naturii perrtru parti-
culele elementare,spafiu folosit in mecanicacuanticd pen-
fru asemeneascopuri si numit de fizicieni,cam imprecis,
,,spaliuHilbert". Ideeade a ldrgi acestspatiu prin admi-
tereaunei metrici ceva mai generaledec6t permitea meca-
nica cuanticd fusesepropusd cu 13 ani in urmd de Paul
Dirac. Dar pe vremea aceeaWolfgang demonstrasecd in
acestcaz mdrimile care trebuie interpretate in mecanica
cuarrticddrept probabilitaFpot aveauneori si valori nega-
tive, deci o asemeneamatematicdnu mai putea fi interpre-
tatd fizic in mod rafional. Pe vremea corrferinteicle la Pisa,
Wolfgang isi prezentase criticile impotriva modelului
propus de Lee cu metode matematice,in detaliu. Dim-
potrivd, eu reluasemin prelegereamea de la Pisa propu-
nerealui Dirac gi afirmasemcd in anumite cazuri, pe care
le descriam, criticile lui Wolfgang puteau fi evitate. Era
de inleles cd Wolfgang nu credea acestlucru.
Mi-am propus asadar sd demonstrez, chiar cu meto-
dele matematice ale lui Wolfgang si folosind tot modelul
lui Lee, cd itr cazurile specialepomenite de mine dificultd-
lile puteau fi ocolite. Abia in ianuarie ajunsesem sd
295
formulez demonstralia^mai clar gi i-am trimis-o intr-o
scrisoarelui Wolfgarrg.ln acelasitimp irrsd,stareasatri-
tdlii mele s-a inrdutdlit atAt de mult, incdt meclicul m-a
sfdtuit sd pdrdsescCdttingenul si sd md duc la Ascona,
lAngd lacul Maggiore 9i sb m.i las ingrijit cle Elisabeth
pentru a md irrsdndtosicomplet. Schimbul cle scrisori pe
carel-am avut apoi clela Ascona cu Wolfgang mi-a r)mas
9i acumin memorie ca o amintire itrgrozitoare.De ambele
pdrli lupta se purta cu duritate si se ficeau eforturi enorme
pentru claritate matematici des.ivdrgitd.Demonstralia
mea nu era la inceput transparcntdin toate punctele, iar
Wolfgang nu putea ir"rtelege unclevoiatn sd ajrrng.Mereu
incercam sd-i prezint rationamentele niele c6t tnai cleta-
liat si mereu Wolfgang era furios c.i nu acceptamcriticile
lui. ln cele din urmi isi pierclu aproapecu totul rdbdarea
si scrise: ,,Am primit de la tirre o scrisoareprosteascd.
Aproape tot ce conline estedupa pdrereamea iremediabil
fals... Nu faci decAt sa repeli ideile tale fixe, respectir.
concluziile gregite,ca si cum nu ti-a9 fi scris nicioclati.
In felul dsta nu am fdcut decAt sa-mi pierd timprrl gi va
trebui acum si intrerup cliscutianoastrd..." Dar eu nu
iruteam sd cedez si, clegibt>alamea revenea clitr c.lnclin
cAnd,aclucAndcu ea crize clearneteal.isi clepresii,voiatn
-sbreusescs.i aduc clemorrstrartia intr-o fonnd perfect clari.
i .^'.. r
In sf6r9it,r-lupasases.lptim6ni cle tensiune maximd am
reugit sd fac o bres.i in apdrarealui Wolfgang. A interles
cd nu md interesam de solutia cea mai g;eneral.ia pro-
blerneimatematicepuse,ci doar de o familie speciali de
solufii si cd pretindeam c.i poate fi irrterpretatd hzicnumai
aceastdfamilie speciald.Am fdcut astfelprinrul pas spre
intelegere, itrr clupi ce calculasemdiferite cletalii mate-
matice eram in sfirsit conrrinsi aminc-loi ci am inteles
problema in intregime. Schema matematic.i neconven-
!ionali pe carevoiam s-o pun Tabazateoriei particulelor
elementarenu continea agadarin nici un caz cor-rtraclictii
interne ce puteau fi vdzute nemijlocit. Desigur, aceasta
nu dovedea cd schema era cu ader,.iratfolositoare. Dtrr
296
existaualte motive de a crede cd solulia trebuia ciutatd
aici si in sfArsit puteam lucra in continuare irr directia in
care pornisem. La intoarcereade la Ascona a trebuit sd
mb duc la un consult meclicalminrrtios la clinica urri-
versitari clitr Zurich. Am folosit ocirziapentru a rni int6lni
cu Wolfgang, intdlnirc cares-a clesfasurl.rt intr-o atmosfcri
calrni, a.saincaltWolfgatrgn-a putut si constatela urm.i
decAt un ,,acrtrd plictisitor" intre pozitiile noastre. Cu
aceasta,,,bdtdliade la Ascona", cunr am numit mai t.lrziu
in glumd controverseleclin schirnbui cie scrisori, a luat
sf6rsit.
Am petrecutsiptdm.inile urmitoare la Urfeld, in vechea
noastrdcasdclepe malul lacului Walchen,si m-am refdcut
acolo mult mai repecleclecit la Ascona. La intoarcerea
la Clottingenam aflat ca discutiilc politice asupra pro-
blemei inarmdrii atomiceseinclreptauspre o criz.i.Cuver-
nul fecleralrlrl se ldsaseconvins cle noi, fizicienii, sd se
oblige sd urmeze un anurnit curs in problema ir-rarmirii
atomice. l,,ucrulera cle'inteles,clarnoui ne sporea ingri-
jorarea c.i se va merge in ciirectiagresita.Apoi Acler-rauer
a vorbit irrtr-un cliscurspublic clesprefaptul ci armele
atomice nu sunt in foncl c'lecAto perfectionare si ctintdrire
a artileriei,cd intre ele si armele conventionalenu e clecit
cl cliferentdcle grac1.C)asemcneaprezentareni s-a parut
cd depigestecu mult m.isurasuportabilului.Era clela sine
inteles ci ea inducea in r6nclul germanilor o imagine
complet eronatd clespreefectelearmeior atomice.Ne-am
simtit asaclardatori sd actiondm,iar Carl Frieclrichera
de parere cd trebuia sd facem o cieclaraliepublicd.
Am fost repede cu totii cle acorri ca nu putea fi vorba
in acestcaz despreo declaratiegenerali de bune intentii
in favoarea p.icii si impotrir.a bombei atomice. Trebuia
sd avem in veclereobierctiver ioarte precisecare sd poati
fi atinse in cotrciitiilec1ate.ljorrii obiectirreerau aproape
evidente:in primul rAnrl,locuitorii Germaniei trebuiau
sd fie perfect informati privinri efectelearmelor atomice,
orice incercarede minirnalizare sau cosmetizaretrebuia
297
impiedicatd. in al doilea r6nd, trebuia sd incercdm sd
obiinem schimbareapozifiei guvernului federal in pro-
blema inarmdrii atomice. De aceea,declaratia noastrd
trebuia sd se refere numai la Cermania federald,iar noi
trebuia sd spunem cAt se poate de limpede cd posesia
armelor atomice cle cdtre Ilepublica Federala nu repre-
zerrtao sporire a siguranlei ldrii, ci, dimpotrivS, o sporire
a pericolului extern. Ce g6ndeau alte guverne sau alte
popoare despre armele atomice trebuia sd ne fie in cea
mai mare mdsurd indiferent in aceastdsituatie.Si, in fine,
credeam cd declaratianoastri ar avea si mai multd greu-
tate dacd ne obligam si ca persoane si refuzdm orice
colaborarela inarmarea atomicS.In mcld specialpentru noi
era evident un asemeneareftz, fiindcd reu;isem chiar si
in timpul rdzboiului - de altfel, cu oarecarenoroc - si
nu colaborim la inarmarea atomicd.Carl Friedrich a dis-
cutat detaliile cu prietenii nostri. Din cauza st.irii precare
a sdndtd!i mele am lipsit la majoritateaintAlnirilor.Textul
declaratiei a fost elaborat apoi de Carl Friedrich 9i dupd
diverse imbundtdtiri aduse in discutiile comune, a fost
semnat de toti cei 18 fizicieni de la Cirttingen.
Textul a fost publicat in presdpe data de 16 aprilie1.957
si a avut in mod vizibil un mare efect in spatiul public.
Dupd numai cAtevazile se pdreacd ne-am apropiatmult
de primul nostru obiectiv intrucAt de nici o parte nu se
mai incercabagatelizareaefectelorarmelor atomice.I)ozi-
tia guvernului federal nu era unitari. Aclenauer pdrea
afectatde o acfiune careii incurca planurile si ne-a chemat
pe cdtiva clintrenoi, fizicicnii clela Ciittingen, la o cliscuhe
la Bonn. Eu am refuzal, intrucAt nu imi inchipuiam ci ar
fi putut apdrea puncte de vedere noi care s.l clucd la o
apropiere a pozifiilor, dar si fiindcd simteam ca starea
sdndtdtiinu mi-ar fi permis sd fac fatd unei disculii dure
in contradictoriu. Adenauer mi-a telefonat ca sd md con-
vingd sd md rdzgAndesc,iar astfel a luat nastereo lungd
controversdpoliticd pe care,in punctele ei esenliale,am
ohstrat-trin mcmorie.
298
La inceput Adenauer a spus cd pAnd in acel moment
ne irrleleseserim bine in toate aspectelefundamentale,
cd se fdcuserd mulli pagi in Republica Federal.l pentru
dezvoltarea tehnicii atomicein scopuri pasrrice9i cd decla-
rafia noastri de la Cottingen i9i are originea probabil mai
ales intr-o confuzie. El credea asaclarcd se cuvenea sd
ascultdm cu atentie argumentelecareil fdcuserdsd-9iingd-
duie o mai mare libertatein problema inarmdrii atomice.
Credea de asemeneac6,,dupd ce ii vom fi ascultat argu-
mentele, r'om ajunge repede la o intelegere,iar perrtru
el era important ca aceastdintelegeresd fie cunoscutd apoi
gi public. Am rdspuns cd eram bolnav si cd nu md sim-
leam in stare sd fac fatd unei controverseprivind probleme
atAt de delicate cum e inarmarea atomic.i.Si nici nu cre-
deam cd o apropiereva putea avea loc atAtde ugor.Argu-
mentele care urmau sd ne fie prezentate nu se puteau
relcrila altccvadccAtla slibiciurieamilitaraclepanaacum
a Itepublicii Federale,la gradul de superioritaie militara
a rusilor si la faptul cd era inechitabil ca americanii sd se
ocupe de apdrarea I{epublicii Fecleraledacd rru suntem
si noi clispugi la sacrificii importarrte in acestsens. Dar
la acesteargumente ne gdndiserhm in mod serios.I)oate
cd gtiam mai bine dec6t cei mai mulli dintre conationalii
nostri care erau opiniile in Anglia si America in prir,,inta
noastrd, a germanilor. Dupd toate cdldtoriile intreprinse
in ultimii ani, nu md puteam indoi cd o inarmare atomicd
a I{epublicii Federale ar genera o furtund de proteste, mai
cu seamdin America, gi ci inrdutdtirea climatului politic,
9i agafoarte labil, ar atAmamult mai greu in balanla dec6t
orice avantaj militar.
Adenauer a rSspuns cd gtia cd noi, fizicienii, suntem
niste idealisti care vor sd se increadd in puterea binelui
din oameni gi care detestdfolosireafortei. Ar fi fost intru
totul cle acord dacd am fi scris un apel general cdtre tofi
oamenii, cerdndu-le tuturor si renunle la inarmarea ato-
micd si sd facd eforturi pentru rezolvareaconflictelor de
intereseprin mijloace pasnice.Aceastaera 9i dorin!a lui.
299
Dar dirr ce scris€rserdm noi rezulta ci am fi dorit cu tot in caree incorsetatdactiuneapoliticb. in plus, se bucura
dinaclinsul o slabire a Ilepublicii Federale. in orice caz, sd gdseasci,intr-o oarecaremisurd, solulii aplicabile in
asa putea fi interpretatd declaratia noastri. caclrul posibilitdtilor clatesi era clezamigit CAndaceste
lmpotriva unui asemeneareprog m-am aparat foarte solutii se dor.'edeaua fi rnai dificil de urmat clecAtisi
inchipuise. Ilusola careil cdlduzeairr actiunile salenu era
energic, aproape furios. Eu credeam - aga am spus
influenfati cievechile imagini-sirnbol prusace,desprercare
atunci - cd tocmai in acestcaz am aclionat nu ca nigte
vorbisem cu Niels Ilohr cu zeci de ani in urmd in timoul
idealisti, ci ca nigte realisti lucizi. Noi eram convinsi cd
unei plimbdri in l)anemarca,si la fel de putin ,_1e r"prezerl-
orice fel cle inarmare atomicd a llenublicii Federale va
tarile clesprelibertateale vikingilor cliri miturile lilan.-lei,
duce cu necesitater la o slabire a 1-toritieiei politice si cd
dupb carese orientaseimperiul britalrrc.DirectiaIui era
astferlsiguranta,at6t de important.i - pe drept cuvAnt -
mai mult cleteminatade vecheatraditie romand si crestini
si pentru el, ar ii pus.i in mare pericol tocmai clatorit.
a Europei, care mai este incd vie in BisericaCatolicd, si
inarm.irii atomice. Eu credeam ci triim intr-o epocd in
de reprezentirile socialeformate in secoiul al XlX-lea, in
careproblemele de securitatese schimbi la fel de radical
careAclenaLlerrecunosteamiezul crestin,in ciuda contu-
ca lalrecereade la Evul Mediu la modernitate,si trebuie
nismului si ateismului. Cir-rclireacatolicacclntinectparte
si reflectirn prclfunclasupra acesteischimbiri inainterde
cieintelepciunesi filozofie orientali, si prot.'abrlcir acea-sta
a urma cu usurinti vechile moduri de g6ndire. A fost
era partc'aclin careisi tr.igeaAdenauer forta in momente
unul clintrescopurile declaratieinoastresd generezer inte-
clificile. Imi aduc arninte de o cliscutiein care ne poves-
resul in aceastddirectie si sa impieclice urmarea unei
team experienlelerlin timpul prizonieratului. intrucAt
directii gresiteca rezultat al unor rationamerrtetacticede
Aclenauerfuseser inchis pentru un timp cleCestapoitrtr-cl
stil r,'echi.
celuli strilmti 9i hrdrrit la limita supravietuirii,irr timp
Lui Adenaue:r i-a fost greu sd accepte argumentele
ce eu tr.iisemun prrizonieratrelativ plicut in Anglia,l-am
mele si i s-a pirut nedrept ca un grup mic cle oameni, in
intrebat clacdnu i-a fost greu in aceer perioatl.i.Aclenauer
acestcaz fizicieni atomisti, sa aib.i preterntiade a irrter- a spr-ls:,,Alr, stiti, cAnclesti inchis intr-o celula at.lt cle
verri irr planuri lndelung gAnclitecaretrebuie sd se oriern- strAmt.itimp de zile,siptim6ni,luni, cAndnu esti cleran-
tczc rlupa irrtcrcsulrrnor rnari comurritali politicc. irr jat de nici un telefon si cle nici un vizitatclr, atunci poti
acela;i timp ir"rsb,a simtit din efecteledeclaratieinoastrer medita, tc poti gincli in linistc la celece an fost si la ccle
in spaliul public c.i vorbisem in numele unei mari pdrti ce ar putea si mai fie, perfcctrelaxat,nurnai cu tine insuti:
a germanilor, ca gi a oamenilor clirr alte tiri, si ci argu- acerstlucru este in foncl foarte frumos."
mentelenoastrenu puteau fi pur si simplu ignorate.A
mai incercato clati s.i mi convingb si vin la discutia de
la Bonn, dar a inteles irr cele din urmd cd nu imi prrtea
cere at6t cle mult.
Nu stiu cAt de nemultumit a fost cu ade'n'drat Adena-
uer atunci cleacliuneanclastrd.CAfiva ani mai tArziu mi-a
scris o scrisoarein careimi spunea cd putea fdrd indoial.i
sd respecteo opinie politicd diferitd clea lui. Probabil cd
in fond era un sceptic,perfect congtient de limitele inguste

300
 19
TEORIA UNITARA A CAMPULUI
(1es7-7e58)
L6ngd portul Venejiei,in dreptul Palatului Dogilor gi al
I'iazzettei, se afli insula San Ciorgio. Este proprietatea
contelui Cini, care intretine acolo o scoaldpentru orfani
9i copii gdsiJi,ce sunt apoi gcolili ca sd devind marinari
sau artizani, si care a restauratsi vecheamAnistire bene-
dictind de pe insuld. CAteva dintre incdperile fastuoase
de la etajul mAndstirii au fost transformate in camere de
oaspeli. Cu ocaziaconferintei de fizicd atomicd ce a avut
loc la I'adova in toamna anului 1957, cAIivadintre parti-
cipantii mai in vArstd, printre care Wolfgang si cu mine,
au fost invitali de contele Cini sd locuiascdpe insula San
Ciorgio. Curtea interioard a mAndstirii, unde zgomotul
portului nu ajunge decAt in surdind, ca gi drumurile la
I'aclova fdcute uneori impreund, ofereau excelerrtepri-
iejuri pentru discutii despre problemele actuale ale stiintei
noastre. Pe atunci ne preocupa pe toti in mod special o
clescoperire a tinerilor fizicierri americani de origine
chinezd Lee 9i Yang;.Acestor doi teoreticieni le venise
ideea cd simetria dreapta-stAnga, pdnd atunci consideratd
ca ficdnd parte aproape evident dirr legile nahrrii, ar putea
fi incdlcatd la interactiunile slabe,adicd la interacliunile
responsabile pentru efectelerad i oactive.Intr-ad evdr,expe-
rimentele de mai tArziu ale lui Wu au ardtat cd in cazul
dezintegrdrii radioactive B apare o abatere foarte mare
de la simetria dreapta-stAnga.Lucrurile ardtau ca 9i cum
la dezintegrareap particulele emise,fdrd masd,arsa-numi!i
neutrini, nu efstau decAtintr-o anumiti fclrmd,s-onumim
302
levogird, pe cdncl antineutrinii apdreau atunci in forma
dextrogirS. Wolfgang era in mod deosebit interesat cle
proprietdtile rreutrinilor si pentru motivul cd el fusese
primul care preziseseexistentalor, cu 20 de ani in urmd.
Intre timp, existenla lor fusesede mult confirmatd expe-
rimental, dar noua clescoperiremodifica imaginea .lespre
neutrini intr-un mod special si incitant.
Noi, adicd Wolfgang si cu mine, am fo-stintotdeaurra
-
ctepdrerecd proprietdtile clesimetrie reprezentatede aceste
particule elementare farb masa trebuie sd fie si propri-
etdfiieclesimehie ale legilor fundamentaleale naturii. Daca
insd acum simetria dreapia-st6nganu exista la acestepar-
ticule, atunci trebuia sd contdm pe posibilitatea ca ii ir-r
legile fundamentale ale naturii ea sf lipseascdla inceput
si sa apara rle-abiamai tArziu,de pilda pc calca ,r.rlitn
a interactiunii si a masei createin urma acesteiinterac-
tiunii. Simetria dreapta-st6ngaar fi atunci urmarea unei
dubldri ulterioare, care ar putea apdrea matematic de
pildd din faptul cd o ecuafie are dbud solutii la fel de
inclreptitite. Aceastd posibilitate era atAt de ir-rcitant.i
fiincici ducea la o simplificare a legilor funclamer-rtale ale
naturii. Din cele trdite de noi ca fizicieni, inteleseserdm
cd ori cle c6te ori apdrea in experimente o sirnplificare
neagteptati, era cazul sb fim extrem de atenti, pentru ci
seputea si fi ajun-scu aceaocazieintr-un loc de unde marile
conexiuni cleveneauvizibile. Asadar, aveam senzatia cd
in spateledescoperirii Lee-Yangse puteau asculcle cultos-
tin!e decisive.
Si Lee, unul dintre cei doi clescoperitori,care lua parte
le conferintd, pdrea sd impdrtds"ur.a u."urtd pirere. Am
vorbit oclatdindelung cu el in curtea m6nasiirii despre
con-secinfele ce puteau clecurgedin aceastdasimeirie
observatd,iar Lee a spus ca nu ne putem agterptaca noi
conexiuni importante sd apard ,,de dupd col!,,. Dar, desi_
gur/ ln asemeneacazuri nu stim cAt de usor sau de greu
va fi de trecut ,,coltul" . Wolfgang era foarte optimist, pe de
o parte fiinclcdajunsesela o foarte bund cunoasterea struc-
turilor matematice legate de neutrini, pe de alta fiindcd
303
clin rezultatele cliscutiilor noastre anterioarein legitur.i
cu ,,bitilia de la Ascona" c.lpdtasesperantaci o teroriecuan-
ticd de cAmp relativist.i poate fi con-struiti fdrd contradictii
matematice.Era fascinat de procesul arnintit de clublare
sau de declublarecare, asa curn cte.lea,putea fi r.ispun-
zdtor de aptrriiiasimetriei dreapta-stAnga, desi incd nrr
se putuse cla o formulare matematicaadecvati pentru
aceasta.Declublareaconfereanaturii, intr-un mod ce urm;r
sb fie eluciclat,posibilitatc;ide a introcluceulterior noi
proprietali clesimetrie.Cum pritea si aibd loc apoi o rupere
;,isimetriei, asupra acestui fapt avean'rpe atunci it-leisi
n-raiputin ciare clec6tasul)radeclubldrii.ln orice caz,in
cliscutiilenoastreapirea clin cAnclin cind icleeaci luntea
irr totalitatea ei, aclicircosntosul, nu trebuia neaptirat sir
fie sinretric.ila operratiunilela carelegilc n.rturii er.ru ini .r-
rianter,cd asaclarsciclereasimetriei ar putea fi push pe
seama asimetriei cosmosului. Toate ucesteiciei eriiu pe
atunci mult mai pr-rtinclarcin mintile noastrc clec.ltle-am
prezentat aici. Dar clin ele emana o anumitd fascinatie
cireia cu Elreuii pu tcai rezistaclacaliti indreptai gAndurile
in aceasti directie. Oclati l-am intrebat pe Wolfgang cie
ce tinea at.lt de mult la .rcestproce-sal .leclublirii si rli-a
clat aproximativ urmitorul r:ispuns:
,,ln iizictrmai vcche a invelisulrri atomic s-a prrtut inc.i
porni de la rmagini careproveneaudin repertoriul fizicii
clasice.I)rincipiul cle corespr-rnclent.i al lui Bohr afirma
tocrnaipclsibilitateacieintrebuintare,fie si limitat.i, a unor
asemeneairnagirri.I)ar si perrtru inverlisrrlatomic clerscri-
erea matematici a ceeace se intAmpli a cleverritapoi rnult
mai abstracti clecAtacesteimagini. I)utem chiar repre-
zenta acelasicontinut factualprin irnagini cornplet rliferite,
cum ar fi imaeinea de particuli si imagilrca de uncla.In
fizica particulelor elementareinsd, cu asentr.neainragini
lru vom mai putea realiza nimic. Aceastdfizicd esteinc.i
mult mai abstractd.Pentru formularea legilor naturii in
acest domeniu nu va putea exista probabil alt punct de
pornire decAtproprietdtile de simetriecareapar in naturi
:iau/ca s.i md exprim in alt fel, operatiile de simetrie (de
304
pildd translafiilesau roiatiile)caredetermindspatiul nahr_
rii. Dar apoi ajungem neapdrat la intrebarea de ce exista
tocmai acesteoperalii de simetrie si rru altele. procesul
dedubldrii pe caremi-l imaginez eu aici ar putea sd ajute
in aces-tcaz, pentru cd ar ldrgi in mod firesc spatiul naturii,
cre6nclastfelposibilitateaunor noi simetrii. Ne-am putea
imagina, in cazul icleal,cd toate simetriile rlin naturi sunt
urnlarea cAteunui procesde cledublare.,,
Munca propriu-zishla acesteproblemenu putea incepe
,
dec6t dup.i intoarcerea clerla cbnferinti. La Gdttingen,
mi-am coircentratelbrturile asupra gdsirii unei ecuatii de
cAmp care sd c-iescrie un c6mp de materie cu interactiune
intemi si care s.i reprezir"rteiritr-o form.i c6t mai compact.i
c6t mai multerclintre proprietilile de simetrie obseir,,ate
i. nafurh. Pent^r accastaam fol.sit ca model i.teract.iunea
esentialb empiric pentru dezintegrarea p care cdpdtase
forma ei cea mai sirnpla si probabil clefinitiv.iprin desco-
perirea lui Lee si Yang.
In anul 7957,toamna tArziu, am avut de tinut o con_
ferinli pe acesteteme la Ceneva, iar la intoarcere nl-am
oprit pentru scurt timp la Zririch ca sd vorbesc cu
\Volfgang rlespre incercirile mele. Wolfgang rn-a incurajat
sh continui pe clrurr-rulpe care pornisem. Era un lucru
toarte important pentru mine, iar in siptdmdnile urmd_
toare am incercatmereu forme diferite cu ajutorul c.irora
sd poatd fi reprezentatcimpul de materriecu interactiune
internd. [3rusc,intre toate imaginile neclare,a apdrut o
ecuatie cle cdmp cu un gracl cie simetrie nerobisnuitcie
ridicat.Forma ei era doar cu putin mai complicatddecAt
vcchcaccuatiea lui Dir.rcp"nt., t,lcctron,tjar corrlinr,.r.
pc lirrga structuraspatio-temporalia tcoricirelativitatii,
9i simetria dintre proton si neutron, carejucaseun rol at.lt
cie importarrtinch de pe vrcmca visului avut la cabana
clerla SteilerAlm din Ilavaria sau - ca sd md exprim mai
matematic- confineape lAngdgrupul Lorentz-sigrupul
izospin, asac.i intr-aclevdrreprezentao mare partr: ,.lirrpro_
prietdtile de simetrie careapdreauin naturd. Si Werl,.,,..y;,
cdruia ii scrisesemclespreasta,s-a ardtat imecjiat plirr c1e
30s
interes,cici pentru prima datd se pdrea cd aici fusesegdsit
.r. .u.lrt trfi.i"t-ti de larg pentiu a cuprinde intregul
spectru complicat al particulelor elementare9i al interac-
de ingust P"]lttY
flunilor lor, ii in acelasitimp suficient
u fi*u in acest domeniu tot ce nu trebuia privit ca fiind
doar pur si simplu contir-rgent.Ne-am hot6rAt agadarsi
incercdm s5 rdspundemimpreund la ir-rtrebareadacd aceastd
ecuatieputea deveni bazi unei teorii unitare a cArnpului
particulelor elementare.Aici Wolfgang aveasperanla cd
putinele simetrii care mai lipse-auputeau fi introduse
ulterior prin procesul de dedublare'
Cu filcare Pas Pe care il facea in aceastd direclie,
Wolfgang deverrea-dince in ce mai entuziast' Nu l-am
vezulin i,ia1o*eu pe Wolfgang, nici inainte si .ici clupa
aceea,intr-o asemeneastaie de surescitarelegati de ce
se intdmpld in stiinta noastrd. DacSin anii anteriori i9i
manifestise o pozitie criticd si scepticdfald de toate incer-
carile teoretice- care de altfel se referiserd cl0ar la ordini
parliale in fizica particulelor elementare,9i nu la conexi-
unea intregului i, acum era decissd formuleze el insugi
marea coiexiune cu aiutorul noii ecuatii a c6mpului'
Cdpdtasesperanla fermd cd aceastdecuafie,care itr sim-
pliiatea si in marea ei simetrie era o formd unicd, trebuie
ia reprezinte punctul de pornire corect pentru o teorie
unitard a cAmpului particulelor elementare' Si eu eram
fascinatde tloua posibilitate, care pdrea sd fie cheia mult
cdutatd pentru poarta carebarasep6nd atunci accesulla
lumea particulelor elementare.I'e de altd parte, r'9dea1n
depdgit Pfnl la
9i cAt de multe greutifi mai erau de
atingerea scopulul ProPus. Cu putin tlmp !3i1Je de Crd-
ciun-ul\u'1957 am primit o scrisoarede la Wolfgang care
conlinea multe det^aliimatematice,dar reda 9i starealui
de euforie din acelesdPtdmAni:
,,...Diviziune si scidere a simetriei, asta este esenfa''
Diviziunea este un foarte vechi atribut al diavolului
1 lltcru"
,,Des Pudels Kem" in original, inseamni ,,esen!altnrti
pr'rdelultri"'
clar traclus mot-ir-mot inseamni,,miezul
306
(cuv6ntul <indoial5> ar fi insemnat initial
"impdrtire in
douir,diviziune,').Un cardinaldintr-o piesaa lul Be'marcl
Shaw spune: <A fair play for the devif please>.De aceea
sd nu lipseascdnici de Crdciun. Cei doi Domni divini -
Cristos si diavolul - sd observe numai cd inlre timp au
devenit mult mai simetrici. Te rog sd nu transmi[i aieste
erezii copiilor tdi, dar pofi sd le povestegti baronului
v. Weizsdcker- acum ne-am intAlnit irrtru idei. Dn toatd,
toatd inima, al tdu Wolfgang Pauli."
C) scrisoaretrimisd vreo opt zile mai t?rziu incepea
astfel:,,'Ioatecelebune tie si familiei tale in noul an, Cate
sperim cd va aduce clarificareatotald a fizicti particulelor
elementare." lar mai jos, Wolfgang scria:
,,lmaginea se schimbd in fiecare zi. Totul curge. Nu
publicdm irrcd,dar va iesi ceva frumos. Deocamdatdnici
nu putem prevedeatot ce va iesi de aici. Ureazd-minorcx
ln a irrvdfa sd merg." $i citeazd: ,,<I{afiuneaincepe sd
vorbeascdclin nou / lar speranta sd-nfloreascir/ Ne e dor
de pAraiele vielli / Ah, ne e c-lorde izvorul ei...> Salutd
zorii inrositi ai zilei, cAnd incepe 1958,inainte de rdsdri-
tul soarelui...Gata pentru azi. Materia estefoarteproduc-
tivd. Acum vei gdsi multe singur... Ai sd observicd pudelulr
a plecat.Si-a ardtat miezul: diviziune si scddereJa sime-
triei. I-am iesit in intdmpinarecu antisimetriamea - l-am
tratat cu fairplay - si ca urmare a dispdrut bl6nd... Si
acum un An Nou bun. Vom mirsdlui in intAmpinarealui.
It's a ltntgwaryto Tiylsernry,if 's n /ol.g zunyto.go.Din inimd,
al tdu Wolfgang Pauli."
Desigur cd acestescrisori mai conlineau multe detalii
de fizicd si matematicd,dar ele nu isi au locul aici.
CAteva sdptdmAni mai tArziu, Wolfgang a trebuit sd
plece in America, unde se obligasesd tind prelegeri timp
de trei luni. Nu md incAntadeloc cd tocmai acum, in faia
fierbinte a dezvoltirii lucrdrii noastre,Wolfgang va fi supus
influentei pragmatismului lucid american.Am inceicat
sd-l conving sd renunte la aceastdcdldtorie.insd planurile
rAlr,rzie la
,,des pudels Kerrn", vezi nota anterioarii. (N. i.)
307
nu mai puteau fi schimbate. Am mai pregdtit o schi!.i a
unui articol pe care ttrma sd-l publicdm impreuni 9i am
trimis-o, a9J cum e obiceiul, cAton'a prieteni fizicieni
interesatiin mod cleosebitde acestdomeniu. Apoi Ocea-
nul Atiantic ne-a ciespartit,iar scrisorilelui Wolfgang au
clevenit mai rare. Mi s-a ptirut c.I simt in ele o notd de
oboseali si resemtrare,ciar itr ceeace privegte conlinutul
Wolfgangcontitruasi creacl.iitr drumul pe carc pomisem'
[3rusc:,mi-a scris in terrneni destul c]e duri ci se hotdrAse
si nu mni continue si coiabottzenici la nlunca propriu-zisa,
nici la prrblicare.Mi-a rnai sprrs cd ii instiintase pe fizi-
cienii care primiser;l prima variantaici acel conlinut nu
rnai corcspiurclea cu piirereaiui actuald.imi didea liber-
tate tleplint'isa fac ce vreatt ctl rezultateleclepAnSatuuci.
Cu aceasttr,cornutricarear epristoltrr.idintre noi s-a intrerupt
pentru mai rnultd vrcrIItc,iar er-tl)tl am reugit s.i aflu mai
inuite de 1aWolfgang clespreschimbarealui cleatitucline.
I'resuputream ci ceea ce f.icuse sI clispard curajul lui
Wolfgarrgera treclaritatera intregii construcfii mentale. Dar
tot nu puteam irrlelegecomportnmenfullui. Eram clesigur
constientde aceastaneclaritatc,dar inainte vreme ciu-
tasernimpreun.i un drum de iegireclin ceafi, iar astfel de
situatii mic mi se pdreau celemai interesantein cercetare.
L-am intAlnit pe Wolfgang din nou abia la o cor-rferintd
carea avut loc la Gene','ain iulie 1958,uncle eu aveam cle
tinut o prelegere tocmai despre stacliul analizei noastrcr
privincl acea ecualic de c6mp. Wolfgang s-a manifestat
aproape clu;minos fata cle miue" A criticat cletalii ale
analizei noastre chiar si ln punctele uncle mi se p.lrea a
fi cu totul nemotivat si nu am reugit sd-l conving si
discutdm in profunzitne clespreacesteprobleme. C6ter''a
sdptimdrri mai tArziu ne-am reintAlnit pctrtru ceva tnat
,r-rLltavrcmc Ir Varentta, pe' malul lacuiui Como. Acolo
se tin in mod regulat gcoli clevar.i, intr-o vili din grddina
cdreiaprivirea poate cuprinde o mare parte a lacului dln
mijloc, 9i, intrucit cle aceasthdatd terna cra fizica parti-
culelor elementare,Wolfgalrg 9i cu mine fdceam paric'
dirrtreinvitati. L)edata aceastaWolfgang se comporta fata
308
ciemine din nou prieteno-s,aproape ca pe vrerxuri. L)arr
intr-un fel devenise alt clm. De multe ori ne-am plirnbat
de-a lungul zidului de piatrd inconjurat rle tranrliiiri c.rre
despdrteaparcul de lac sau am stat pe o banci intre flori
si am privit clincolodc in tindert:aalbastrdde apd crestelc:
muntilor. Wolfgang a inceput iar si vor.treascaclespre
sperantelenoastre contulte:
,,Cred cd e bine cd tu lucrezi in continuare la pro-
blerneleastea.Stii si tu cAtmai estede fdcut in acestrlJrne-
niu, iar in timp se vor faceprogretse.Poatec.i lucrurile star_r
crr ade'n'.iratarsacum am sperat noi, poate c6 ai de fapt
clreptatecu-optimismul thu. Dar eu nu mai pot sd particip.
F-ortelemele nu mai sunt suficiente pelltru asta.De Cri-
ciun, credeam inc.i si nrd pot lansalu toatd putcr.etr,ca
pe trmprrri,in lumt'aaccastafl un()rproblemccu ttrtrrlnoi.
Dar lucrurile nu mai stau asa. l)oate cd ai sd reusesti tu,
poate colaboratorii tbi mai tineri. Se pare cd ai c6tiva fizi-
cicni tirrcrie xcclentila Cottilrgclr,la inshitufullju. l)t.rrtnr
mine acum e prea grerr si trebuie sd acceptlucrul ista.,,
Am incercat sd-l consolezpe lVolfgang. I)oate c.i este
cloarun pic clecepiionatci lucmrile nu au mers at6t cle
repede cum speraseel cle Clraciunsi, dac.i se apucd de
lucru, curajul ii va reveni.Dar el nu era de acclrd.
A spus doar: ,,Nu, cu mine lucrurile stau cu tohrl altfel
decdtinainte".
Elisabeth,care ma insotise la Varenna,si-a exprimart
oclatdmarea ingrijorarecu privire la stareasAna*tii lui
Wolfgang. Ea avea impresia c.i Woltgang estegrav bolnav.
Dar eu nu puteam vedea acestlucru. Plimbirile ficute
impreuni in parc la Varennaau fost ultima rneaintAlnire
cu Wolfgang. Cdtre sfArsitulanului 1958am primit stirea
inspdimAntitoare cd Wolfgarrg a rnurit in urma ,rr-r"i,rp"-
ratii c1eurgenld. Nu md indoiesc c.i inceputul bolii sale
a coinciscu acelesiptdm.lni in carererruntasela spelanta
desdvArgiriiteoriei particulelorelementare.Dariu stirr
care a fost cauza si care efectul.
309
 20
PARTICULEELEMENTARE
STFII,OZOFIE PLATON ICIANA
(1e61-196s)
lnstitutul de fizicd si astrofizicdclin cadrul SocietaliiMax
Planck, pe careil organizasemdupi rdzboi impreund cu
colaboratorii mei la Ciottingen,s-a mutat in toamna ernului
1958la Mrinchen si astfel a inceput o noui etapd in viala
noastri. in clddirea moderlri si sptrfioasaa institutului,
construit clupd planuriie unui vechi prieten din miscarea
de tineret,Sep I{uf, in nortlul oragului,la marginea Crdclinii
Engleze, o noud generalie dertineri fizicieni preluase pro-
blemele careapiruserd in dezvoltareastjintei noastre.Un
interes special pentru teoria unitar.l a cAmpului parti-
culelor elementare manifesta Hans-Peter L)tirr, care, cres-
cut in Cermania, isi fdcuse studiile stiinfifice in Statele
Unite ale Americii si, dupd o perioadd mai lunga petre-
cutd ca asistent al lui Eclwarclfbller irr Califonria, clorea
si lucreze din nou in Cermania. Probabil cd auzise de ltr
Teller despre fostul nostru cerc de laLeipzig, iar la Miindren
putea relua contactelecu traditia aceeaprin discutii cu
Carl lrriedrich, care venea in mod regulat cAtevasdpta-
mAni in fiecaretoamnd la noi la institut pentru a nu lisa
si se rupi firele dintre filozofie si fizici. A9a se face cd
teoria unitard a cAmpului, in aspecteleei fizice si filozo-
fice, a devenit deseori tema discutiilor purtate in trei, de
Carl Friedrich, Diirr si de mine in biroul meu de la
instifut. I{edau aici una dintre acestedisculii, ca exemplu
pentru multe altele aseminhtoare.
Cari Friedrich: ,,Aii mai avansat de anul trecut cu
teoria vclastrd unitard a cAmpului? Nu vreau si incep
310
imediat cu intrebdrile filozofice, care md intereseazdin
fond cel mai mult. Dar, inainte de toate, o asemeneateorie
este fizicd zdravdnd. Tiebuie ori sd fie confirmatd de expe-
rimerrte,ori sd fie infirmatd. Asadar, existd in acestsens
progrese despre care imi pute[i povesti? in moc] special
ag vrea sd stiu dacd ali gdsit ceva nou in legdturd cu tema
lui Pauli
"diviziune 9i reducere a simetriei,r."
Diirr: ,,Credemcd acum am inteles diviziunea, cel pufin
in cazul simetriei dreapta-stanga.Ea aparein realitateciin
faptul cd in teoria relativitdfii trebuie sd existepentru masa
particr-rleielementareo ecualie pdtraticb admifAncidoud
solufii. Dar reclucereasimetriei este si mai interesantd.
Acolo par si fie implicate conexiuni foarte generale gi
importante, care p6nd acum nu au fost luate in consi-
derare. Dacd o proprietate cle simetrie stricid a legilor
naturii apare irr spectrul particulelor elementarenumai
cu abateri, motivul nu poate fi decAtacelacd lumea, sau
cosmosul, sau fundamentul unic din care sunt create
particulele elementarc este mai pufin simetric dec6t legile
naturii. Acest lucru e in orice caz posibil 9i e in acord cu
ecualia de c6mp. Dacd aceastaeste situatia, atunci con-
cluzia necesardpare a fi - nu vreau sd fac acum demon-
shatia - cd trebuie si existe forte cu razd de acfiune mare
sau particule elementarecu masd de repaus neglijabild.
Probabil cd electrodinamicapoate fi inteleasdin acestfel.
Si gravitatia s-ar putea sd fie creatdin acelasifel, iar spe-
ranta noastrd este cd aici putem gdsi legdtura cu punctul
de la care Einstein voia sd pomeascd elaborareateoriei
unitare a c6mpului si a cosmologiei lui."
Carl Friedrich: ,,Dacdv-am inteles bine, atunci porniti
de Ia premisa cd forma cosmosului nu esteincd determi-
nati univoc de ecuafiade cAmp.Ar putea agadarsd existe
diferite forme ale cosmosului care sunt compatibile cu
ecuafia de c6mp. Asta ar insemna cd teoria contine un
element de contingenld, ceea ce inseamnd cd in aceastd
teorie joacd un rol intAmplarea sau, mai bine spus, eve-
nimentul unic ce nu mai poate fi explicat. Din punctul
de vedere al fizicii de p6nd acum, acestlucru nici nu este
311
de mirare, cdci nici itr cadrul ei conditiile initiale nu sur-tt
determinate de legile naturii, ele sunt contingente, ceea
ce inseamnd cd ar putea fi si altfel. $i o privire asupra
formei de astdzi a cosmosului, asupra nenum.iratelor lui
Cdi Lactee,cu o distributie in cea mai mare parte dezor-
donati de stele 9i sisteme stelare,aproape cd ne obligd
si gdndim ci ar putea ardta si altfel, ceea ce inseamni
cd multimea stelelor,pozitiile lor, numdrul 9i mdrimea
Cdilor Lacteear putea avea si valori pulin diferite, fari
ca aceastasd fie o lume cu alte legi ale naturii. Din fericire
insd, cdnd e vorba de spectrul particulelor elementare,
nu au importanld c-ietaliile relatiilor cosmicer. Dar pirerea
dumneavoastrdestec"l proprietd!ile generaleale cosmo-
sului aclioneazdtofusi asupra acesfuispectru.Asemenea
propriet.ifi generalear putea fi eventual reprezentate,la
fel ca in teoria gerrerali a relativiti!ii, cu ajutorul unor
modele simplificateale cosmosului,iar ecua!iade c6mp
carestd la baza lui ar permite existenfaanumitor moclele,
gi rru a altora. Spectrul particulelclr elemetrtarear putea
ardta cliferit pentru fiecaredirrtre acestemodele posibile.
Aturrci ati putea trage concluzii in sensinvers clespresime-
triile cosmosului din spectnrl particulelor elementare."
Drirr: ,,1)a,exactastae spcraula noastrd.De pilcld, acum
c.ltva timp fdcusemniste presupuneri despre proprietdtile
de simetrie care au fost infirmate de experimente noi cu
anumite particule elementare,iar atunci am g.isit alte pre-
supuneri posibile,carese potrivesc cu rezultateleexperi-
mentale. Acum se pare ci intreaga electrodinamicd ar
putea fi inteleasd pebaza asirnetriei lumii in raport crt
inlocuireaprotonului cu neutronul si, mai general,in raport
cu grupul izclspin.Aici, teoria unitard a cAmpului este
cle pe acum suficient de flexibili pentru a arezala locul
lor, in conexiunea generald,fenomenele observate."
Carl Friedrich: ,,Dacdurmdm continuareaceasticlirec-
tie, ajungem la o intrebare foarte interesanti 9i foarte
dificild. Cred cd in clomeniul contingentului trebuie si
facem o clistinctiefundamentalSintre unic 9i irrtAmpldtor.
372
Cosrnosulnu existti decAto dati. Asaclar,la inceput apar
decizii unice pri'incl propriet.itile clesimetrie ale cosm.-
sului. Mai tdrziu se formeazdmulte Cdi Lacteesi multe
stele,proces in carresunt luate iar si iar cleciziicleacelasi
tip, pe carc intr-un (lnllmc sens lr, ptrfernnrrmi intani-
pldtoare,tocmai clatoritanurnarului mare si a repetabi_
lititii lor. Abia aici i^tri irr funcfiu.e regurirefrecrne.tel'r
clin mecanicacua'tici. L)esigurc.i f.lrrsireaconceptului
cle timp in expresii ca .la inceput, si .<maitArziu,, este
problematicd, intrucat insusi conceptul cle timpr capita
un sensclar de-abiaprin moclelulclecosmos.Dlr pbate
ci acum e bine sd nu vorbim despreasta. legilenaturii
$i
i.sele sunt atunci decizii unice stabiliteclela bun i.ceput,
legi pe care voi vreti sd le descrieticu ecuatia voastri .le
cAmp.Pentru ci ne prrtem irrtreta dc cc legilenaturii au
aceastdformi .sinu alta, la fel crrm ne putem intreba de
ce cosmosulare acestcproprietati .le sirnetriesi .u altele.
Poatecd asemeneaintrebdrirtu au risptrns. Dar pe mine
nu md multumeste sd accept pur si simplu ecr_ratia cle
.1-p, chiar clacaprin inalia ei simetrie si prin simplitatea
ei este privilergiat.i in raport cu toate ielelalte- forme
posibile. Poatec.i,prin procesul clecliviziune si reclucere
a simetriei al lui Pauli, ecualia r,,oastride c6mp capati
o semnificatiemai ac16nc"i."
Am rispuns: ,,Nu vreau sd exclud aceastdposibilitate,
- deocamdatd
clar clore-scs"isublir-riez
si mai mult u.icitatea
acestorprime decizii. Aceste clecizii stabilescsimetrii o
clatdperrtru totcleauna,ele creeazdforme care cletermini
in cea mai mare parte tot ce se \/a int.lmpla ulterior. ,.La
irrceput a fost simetria>, aceastaeste cu si5;urantanr.ti
ader..iratc-lec6t teza lui Democrit: ,,1; incepuia fosi parti_
cula,,.Particuleleelementarei'trupe.zd iimetriile, su.t
reprezentdrile lor cele^maisimple, c-larnu sunt der.it cr
consecintd a simehiilor.ln er.rrluti.r
cosmosului,intAmpIart,ir
intrd abia mai tArziuin joc"Darsi intAmpJ.rre.r" r,,1.,,,,,,
formelor createla ilrceput,ea se supune lecilor I'r.t,t vt,rr
|elor din mecanicacuantici. irr evcilutianr,ril,lr,,rr..r .rt.
11a
JTJ
cievine din ce in ce mai complicatd, acest joc se poate
repeta.Din nou pot fi createprin decizii unice forme care
determini in cea mai rnare parte tot ce se va intAmpla
ulterior. Aga se pare c6 s-au intamplat lucrurile la crearea
fiintelor vii. Iar eu gdsesccd descopeririiebiologiei mo-
clernesunt extrem de interesante'Condiliile geologicesi
climaterice cte pe planeta noastrd au facui posibili o
chimie complicatd a carbonului, care permite existenla
unor lanfuri-molecularein care informafia poate fi stocatd'
Acizii nucleici s-au dovedit a fi un loc de stocareadecvat
informatiilor pri'i.d structura fiintelor vii' in acestpunct
s-a luat o decizie unicd, s-a creat o formd care determind
intreaga evolutie biologica ulterioari' ln aceastdevolutie
t6rzie int6mplarea joaca din nou un rol importalt' ]]a5a
pe o plarreti dintr-un alt sistem solar ar fi indeplinite
acele4siconditii climatericesi geologiceca pe planeta noas-
tr5 si clacdsi acolochimia carbonului ar permite iormarea
unor lanturi de acizi nucleici,atunci nu putem PresuPune
cd acolo au ap.irut exact aceleasifiinle vii ca la noi, pe
PdmAnt.Ilar vor fi formate dupd aceeasistructurd de bazi
tru pot evita
a acizilor nucleici.FdcAndaceastdconstatarc',
sa md gAndescla stiinfa naturii a lui Coethe, cate voia
s5 cleducatoati botanicadin planta primordiald. Plantir
primordialS trebuia si fie un obiect, dar in acelasitirnp
ia reprezi.te structura debazd,conform cireia su.t alcd-
tuite toate plantele. in acest sens goethean, am putea
spune cI acidul nucleic estefiinta vie primordiald, pentru
cd este si el pe cle o parte obiect, iar pe de alta structuri
cle bazi p"ttttrl intreaga biologie. Dacd 'n'orbim in felul
acesta,suntem in plini filozofie platoniciana' Particulele
elementare pot fi comparate cu corpurile regulate din
clialogul Tininiosal 1ui 1'laton.Ele sunt imaginile p-rimor-
diale,"suntideea de materie. Acidul nucleic esteideea de
fiinta vie. Aceste imagini primordiale determind tot ce
\/a a\/ea loc ulterior. Ele sunt reprezentanlii ordinii cen-
h'ale.$i chiar dacd mai tArziu,in evolutia multitudinii cle
forme, int6mplarea joaca un rol important, s-ar putea totusi
314
ca si aceastdintAmplare sa fie cum\/a legatd cle ordinea
centralS."
Carl Friedrich:,,Md nemultumegie folosireaaici a cuv6n-
fului
"cumva". Ai putea explica mai exactce vrei sd spui?
Dupi pdrerea ta aceast6intAmplare este complet lipsita
de sens?Nu face decAtsd indeplineasci ceeice foimu-
leazdmatematic legile mecanicii cuanticedespre frecvernta
evenimentelor? Din cuvintele tale rezultd cd ai crede ch
e.posibild,dincolo de toate acestea,o legdturdcu intregui,
clespre care s-ar putea spune cd ar conferi un sens e'".e_
nimerrtului izolat."
I)iirr: ,,Orice abatere cle la regulile frecventelor clin
mecanica cuanticd ar face de neinteles faptui cd feno-
merrelese incadreazd altmirrteri in cadrul rlat c-lcteori.r
cuantic.i.De aceea,asemeneaabaterinu ar trebui consi-
deratein nici 1Jr1 caz,confclrmexperientelorde pArraacum,
a fi posibile. Dar probabil ca dumneavoastrdriici nu r,-ati
gdndit la asta.Irrtrebarease referdprobabil la evenirnente
sau decizii care sunt, confclrmstructurii lor, unice, la care
agaeiarnu este vorba cle frecvente.Dar cuvAntul ((Seus)),
pe c.lrel-ati folosit in forntularea dumneavoastri, faceca
aceastdintrebaresd devind rnaccesibilipentru stiintele
naturii."
Aici s-a oprit convorbirea noastri in ziua aceea.Ilar
am ccrntinuatcAtevazile mai lArziu, iar eu an-rparticipat
mai mult ascultdnd.La lnstitutul Max Irlarrckptntru etc>
logie, care se afla pe rnalul unui mic lac irrconlur.rtr1e
pdciuri, in zorra de dealuri dintre lacurile Starirberg:i
Ammer, Konrad Lorenzi si Erich von ljolst2, impreuna
cu colaboratorii lor, se dedicar: cercetariicon,p.r.tam"r-,-
tului animalelor din aceazond. Ei vorbeau cu vitele -
a9asuni titlul uneia dirrtre cbrtile ]ui l_orerrz-, \,orbeuu
r_KonradLoren'. (1903-1
989), zoolog austriac, unr.rl ciintre
-
f.ndatoriieiol,giei. i^ 1973a primit preniiul N.bel pentrr,rmedi,
ci ni . (N . t.)
2 Frichvon I Iolst(1908-1962),
fizicllcgcomportarnerrtal
german.
(N f )
315
cu pdsdrilesi cu pestii. La acestinstitut avea loc in fiecare
toamni un ccllocviu la care biologi, fllozofi, fizicieni sl
chimisti discutau mai ales despre probleme cle teoria
cunoagterriiin biologie. Era numit intr-un mod cam suPer-
ficial si simplificator ,,colclcviulcorp-suflet". La aceste
ciiscufii luam parte uneori, cel mai acleseanumai ca
spectator,pentru cd stiam mult prea putin despre bic>
logie. Dar incercam sd invdt din discuiiile biologilor. Imi
aduc aminte cd in ziua aceeaeta r,'orbaclespreteoria lui
Dant'in in formularea ei modema: ,,Mutafii int6mplStoare
si seleclie".it-targr,-et-ttareaacesteiteorii a fost prezentat.l
urmdtoareacomparafie:aparitia speciilorare loc probabil
in mod asemdndtorcu aparilia uneltelor omului. Astfel,
pentru deplasareape apd a fost inr.'entatdmai intAi barca
cu vAsle, iar tirmurile lacurilor 9i ale m.lrilclr au fost
populate cu bdrci cu vAsle.Apcli, un om oarecarea atrut
icleeasd foloseascdputerea r,'Antuluicu ajutorul velelor,
si astfelbircile cu vele au inlocuit bdrcile cu vAslepe cele
m,ri rnrrltcirrtindcrimari dc apa. ilr sfArsit,a fostcorrstruit
vaporul cu aburi, iar vapoareleau iulocuit bdrcile cu vele
pe toate mdrile. ln domeniul tehnicii, carese dezvtlltd con-
rezultateleunor experimetrtenesatisfdcdtoare
tir-r.r.r, sunt
eiiminate foarterepede.llunioard, in tehnicade iluminat,
larnpa Nernst a fost irnecliateliminati de becul electric.
Asemdndtor trebuie si ne inchipuim si procesul clesellec-
tie intre diferitelespeciivii. Mutaliile au loc pur iniAm-
pl.itor, agacum ne in"'aii 9i mecanicacuatrticd,iar procesul
de selectieelimirrd cele mai multe dintre acesteitrcercdri.
I{dmAn astfel dr:ar putine forme, gi anume cele mai bine
adaptatela conditiile rnediului exterior.
Cl6ndinclu-m.ila aceasticomparalie,am remarcatci
procesul descris pentru tehnicd se cleosebestede teoria
clarwinistd intr-utr punct esenlial, 9i anume acolo unde
in teoria lui Darwin apareintAmplarea.Diferitele invenlii
umane nu apar din ?nt.implare, ci din intentia si dirr
gAndurile omului. Am incercat s.i-mi inchipui ce ar iesi
c'lacdam lua aceastdcomparatie mai in serios clecAtse
376
intentionase aici, si ce ar trebrri atunci sb apard in locul
int,implhrii darwiniste. Putem sd ddm vrcun sens aici
conceptului cle ,,intenlie"? l)e fapt, nu intelegem ce se
spune prin cuvdtrful ,,intentie"decAtin legdfurdcu omul.
La nevoier,putem acceptacd un cajrrecare sare pe m.tsa
din bucdtdrie are ,,intentia" sd rndnAncecArnatul.I)ar are
cumva un bacteriofagcarese apropie de o bacterie,,inten-
tia" s.i pdtmndd in acea barcteriepentru a se inmulti
acolo?$i dacdin acestcaz mai suntem clispusisd spunem
,,cla",atunci rnai putem s5-i acorcl,imstructurii genetice
intentia cle a se schimba in asa fel inc6t sd fie mai bine
adaptati conclitiilor de mecliu?Evident, aici se abuzeazd
clecul'Antul ,,intentie".Dar am putea alegeo formulare
mai pruclentda intrerbirii:posibilul, aclici scopul cleatins,
poate oare inf-luenfadesfigurareacauzaiii?Cu aceasta
aproapeci ne afldm din nou in caclrulmecarriciicuan-
tice. Pentru cd functia de undi clir-rteoria cuanticd repre-
zinti posibilul si nu factualul.Cu alte cuvinte: poate cir
ini.lmplarea, carejoaci ur-rrol atAt cleimportant in teoriil
lui L)anvin, este,tocmai pentru cd se supune legilor meca-
nicii cuantice,ceva mult mai subtil clecAtrre inchipuim
la o prim,r .rrraliz,r
Acest ian! cle gAnduri a fost intrerupt de aparifia in
cliscutiea unor cliferentecleopinie notabileprivtncl impor-
tanta mecaniciicuanticein biologie.Asemeneaopinii cor-r-
trarii se explicd in general prin faptul cd cei mai multi
biologi, ciersisunt ciispusis.i trcceptecd existenlaatomilor
si a moleculelor nu poate fi inleleasd dec.lt cu ajutorul
mecanicii cuantice, r'or sd reprezinte elementeleconsti-
tutive ale chimistilor si biologilor, ar,licdatomii si mole-
culele, ca obiecte ale fizicii clasice,aclicasa oPcrczL.cu
ele ca si cum ar fi pietre sau fire de nisip. O asemenea
metodd poate chiar s.i cclnducddeseori la rezultate corecte,
ciar, dacd trebuie s5 proceciezimai exact, trebuie recu-
noscut cd structura conceptuald a teoriei cuantice este
totusi mult diferitd de ceai firlcii clasicc.I)e aceea,claci
rationezi folosind conceptelefizicii cl;rsice,ntrti ajunge
Jt/
uneori la rezultate complet false. Dar nu voi relata aici
aceast.iparte a discutiei de la ,,colocviul corp-suflet".
La institutul meu din Mrinchen se formase un grup
de tineri fizicieni care lucrau constant la problemele puse
de teoria unitard a cAmpului particulelor elementare.Con-
troversele furtunoase, care ne tinusefd sub tensiune in
primii ani, dispdruserd de mult, lisAnd locul unui mocl
de abordare mai linistit. Acum era important sa patrun-
dem in miezul teoriei Pas cu pas si sd incercdm sd gdsim
o imagine coerentd a fenomenelor izolate, atAt cAt era
posibil. Experimentele care se fdceau la marile accele-
ratoare de la Cerrer,'asi de la Brookhaven procurau noi
informatii prir.itrclspectrul particulelor elementaresi tre-
buia vizut daci acesterezultate se potriveau cu afirma-
tiile teoriei. Pe mdsur.l ce, cle-alungul anilor, teoria unitari
clecAmp cdpdta astfel o formi fizicb solidi, cresteainte-
resul lui Carl Frieclrich pentru intemeierea filozofici a
acesteiteorii. Vecheatemd a lui I)auli, ,,diviziune si redu-
cere a simetriei", nu era inch nici pe departe epuizatd.
Exemplul simetriei clreapta-stAnga, discutat de Diirr; fusese
numai un caz particular, la care abia puteau fi recunoscute
trdsdturile esenlialeale problemei. Acum Carl Friedrich
se strdduia cu toatd seriozitateasd ajungd la rddicinile
.rccsteiproblcmatici.
ir-tn.li ani, cleseoridiscutiile noa-streaveau lm la Urfeld.
Vlemurile deveniseri pentru noi mai pagnicesi mai linis-
tite, a9a ch ne puteam retrage mai des, la sf6rgitul sip-
tim6nii sau itr lunile libere, la noi, pe rnalul lacului
Walchen. Stand in fata casei pe terasd vecleam lacul si
muntii strdlucind in culorile care il entuziasmaserdpe
Lovis Corinth cu 40 de ani in urmd, determinAndu-l sd
picteze, 9i numai rareori imi trecea prin fala ochilor
cealaltdima6;ine,ceadin ultimele zile de rdzboi: colorrelul
american I'ash e cu pistolul-mihalierd in pozifia de tragere
in spatelezidului terasei,de pe stradd se aud impugcituri,
iar copiii trebuie sd asteptein pivnit5, in spatele sacilor
cu nisip. Dar t,remurile tulburi trecuserd,iar noi puteam
318
medrta fir liniste la marile intrebari pe carele puseseI'laton
si care poate ci acum, in fizica particulelor elementare,
isi giseau rdspunsul.
Carl Friedrich, aflat in viziti la noi, mi-a explicat ideile
clebazi ale incercdrii sale:,,Orice reflectieasupra naturii
trebuie inevitabil sd descrie in miscarea ei mari cercuri
sau spirale,pentTu cd putem irrtelegeceva despre naturd
numai in mdsura in care reflectim asllpra ei, iar noi, cu
intreg comportamerrtul si gAnclireanoastrd,suntem pro-
dusul istoriei naturii. Asa inc6t, in principiu, am putea
incepe de orirrnde. Dar gAndirea noastri este astfel con-
struitd incAt se cuvine sa incepem cu ce estemai simplu,
iar ce este mai simplu e o alegere:da sau nu, a fi sau a
nu fi, birre sau riu. AtAta vreme cAt intelegem alegerea
din perspectivavietii de zi cu zi, din ea nu mai relultd
nimic. Dar din mecanicacuantici noi gtim cd in cazul unei
alegeri nu existd numai rdspusurile cla sau nu, ci si alte
rdspunsuri, complement?ire,in care se stabilesteo pro-
babilitate pentru da sau pentru nu si, in plus, are lic cr
interferentd intre cla si nu, fapt extrem cle semnificatir'.
Existdagaclarun spectrucontinuu de rd-spunsuriposibile.
Matematic, este vorba despre grupul continulr al trans-
forn'rdrilorliniare a doud variabile complexe. in acestgmp
estedeja continut grupul Lorentz din teoria relativitatii.
CAnclne intrebim despre unul dintre rbspunsurile posi-
bile daca este corect sau nu, atunci ne putlem de.fapt
intrebdri despre ur-rspaliu care e deja inruclit cu conii-
nuumul spatiu-timp al lumii reale.Vreau astfel sd incerc
sd dezvolt structura de grup pe care ati stabilit-o voi cu
ecuatia de c6mp si care subintinde intr-un anume sens
lumea, prin suprapunerea alternativelor."
Am intervenit: ,,Pentru tine este asadar important ci
diviziunea de care vorbea Pauli nu e o cliviziune ir-rser-,sul
logicii aristotelice,ci cd aici intervine in mod decisiv com-
plementaritatea. Diviziunea in sensul lui Aristotel ar fi
de fapt, cum scria Pauli, un atribut al diavolului, ea ar
duce, prin rerpet"irisuccesive,cJoarla haos. Dar a treia
379

posihilitate, care a aPArut odatd cu complementaritatea
clin mecanicacuanticS,poate fi rodr-rici9i ne poate con-
cluce,prin repetare,in spa!iul lumii reale. lntr-aclevdr,
nun-riiul .trei, este legat in vecheamisticd de principiul
divin. Ca s.i nu ne intoarcetmpAn.ila mistic.i,ne-am putea
gAnclisi la cei trei pasi ai lui Hep;el:teld-antitezd-sintezd'
Sit-lt"ro tru poate fi doar un amestec,ul-l colnPromisintre
tezi gi antitezd,ci ea clevinerodnicd numai clacirprirr leg'l-
hrra clintretez.i 9i antitezase creeaz.lceva calitativ nou'"
Carl Friedrich nu era decAtpe jum.itatemuljttrnit: ,,Da,
acesteasunt gAndtrri filozofice foarte getrcrale,dar cu
vreau s.i inteleg mai ex;rct.Sper de fapt ci irr felul acesta
serpoate ajunge chiar la lergilereale ale naturii. Ecuatia
vilistrd rlerc.lmp, clesSrre care itrc.i llll s€lgtie sigur clacii
reprezinti cr-trect tratttta,arati ca si crttn ar ptlteil rczrlll'r
cliir aceasti filozofie a alternativeior.Dar pAni 1a urmti
acestlucru trebuieclemonstratcu acelgratl clerigtlarecare
se irrt6lnestein tnatermaticti."
Am intervenit: ,,Asaclar,trt vrei sti construiesti parti-
culele elementaresi cu ele in cele dirr tirtn.i lumea, la fel
cum voia Platon si-si construiascicorpurile regrtlate-
si cu ele lumea - clitr trirrnghiriri. Alternativerlesunt in
acecasimdsurd materie ca si triungtrriurilelui l)laton din
[)ar, claci agezi la bazd logica tetlriei cuantice,
T'inrttitts.
atunci aiternativa este cl formd funclalnetrtali clin care
rezultd, prrin repetitie, forrnc funclamentalemai cornpli-
cate. Dacd te-ttm inieles bine, clrumul ar trebui sh clucti
de la alterrnativela un gruP cle simetrie, aclicdla o prtl-
prietate.I{eprezenttrntiiuneia sau mai multor proprie-
tirli sunt fortnele matematice care descriu particulele
elementare;sunt, ca sd spunem asa,ideile cle particule
elementare,cirora iu cele din urmd le corerspuncle obiectul
particuld elementar.i. Aceastd constructie p;enerald mi se
pare intru totul intelig;ibil6.9i clesigurcd alternativa este
noastre
o structuri mult mai fundamentald a gAndirii
dec6t triur-rghiul.Dar infipiuirea riguroasd a acestuipro-
gram mi se pare cleosebitde clificil,i. Pentru cd va cere
320
un mod de a gAndi la un nivel de abstractiecum nu a
fost folosit niciodatd pAnd acum, cel pufin in fizicd. pentru
mine ar fi desigur prea greu. Dar generajia mai tAndrd
gAndesteabstractcu mai multd usurinld. Agadar trebuie
sd incerci asta neapdrat cu colaboratorii tAi.,,
Aici a interver-ritElisabeth,care urmdrise discutia cle
la distanfd: ,,Chiar credefi cd putefi trezi interesul tinerei
generafii pentru asemenea probleme dificile legate de
marea conexiune? Dacd pornesc de la ceea ce povestiti
uneori despre marile centre de cercetarecle ajci sau din
America, atunci mi se pare cd interesul, mai ales la
generatiat6ndrd,seinclreaptdaproapeexclusiv spre detalii,
de parcd marile conexiuni ur ."pr"r".,ta ur-rfel c1etabu.
Nu trebuie sd vorbesti despre ele. C)arein acestcaz lucru_
rile nu seamdnd cu situafia astronomiei de la sfArsitul
Antichitdtii, cand se considera cd e suficient sd calculezi
urmdtoareleeclipsede soaresau de lund cu ajutorul unor
cicluri 9i epicicluri suprapuse,uitAnd de sistemul planetar
heliocentric al lui Aristarh? Nu e cu putinld oare ca inte_
resul pentru intrebdrile 'u'oastrep;eneralesd se stingd cu
totul?"
Dar eu nu voiam sd fiu atAt c1epesimist in aceastd
privinld si am contrazis-o: ,,Interesul pentru detalii e bun
si necesa4fiindcd in cele din urmd vrem si stim cum stau
cu adevdrat lucrurile. ili amintesti cd gi Niels cita c'
pldcere mereu versul <Numai plenitudinea duce la cla_
ritate>. Nici ideea de tabu nu md nemullumeste. l)entru
cd un tabu nu urmdregteinterdictia de a vorbi despre un
lucru, ci vrea sd apere acel lucru cletrdncdneala
9;tdtaia
de joc a celor multi. Dintotdeauna tabuurile au apdrut
dupd cum scria Goethe: <Nu spune nimdnui, in afara inte_
leptilor;pentru cd mulfimea isi bate ioc imediat...,,Asadar.
nu hcbuit'sa lrc fcrim clc tabuuri. Vlr existamercu uu-",li
tineri carese vor gdndi si la marile conexiuni, fie si rrumai
pentru cd dorescsd fie cinstiti pAnd la capht,iar,rl,rr-rci
nici nu conteazdcdt de multi sunt.,,
5/_ |
 Cine mediteazd asupra filozofiei lui Platon gtie cd APOLOGIA LUI HEISENBERG
lumea estecleterminatdde imagini. De aceea,r'oi incheia
relatareaacestordisculii cu o imagine caremi s-a intipdrit MirceaFlonta
in memorie ca semn al anilor tArzii de la Mtinchen' Am
plecat in patru, Elisabeth,cei cloi fii mai mari ai nogtri 9i
cu mine, printre poienile pline de flori in zona dealurilor
dintre lacurile Starnberg 9i Ammer spre Seewiesen/pen-
tru a-i face o vizitd lui Erich von Holst,la Institutul Max
Planck pentru Etologie. Erich von Holst nu era trumai un
biolog excep;ional,ci 9i un bun violist si lutier,9i doream
sd-i cirem ifutrrl in legdturd cu un instrument muzical'
Multi cititori cu formatie umanistd, indeosebi cei cu preo-
Fiii nostri, pe atunci studerrfi,i9i aduseserdcu ei vioara
cupdri Iiterare si artistice,se pot intreba ce are de spus
si violoncelul, in cazul in cares-ar fi ivit prilejul de a face
un cercetitor al naturii publicului care nu se intereseazd
muzicd. Von Holst ne-a ardtat noua lui casd, pe care o
de gtiinld. Scepticismul lor va fi sustinut clesupozitia cd
pldrruise9i o aranjasecu gust artistic 9i foarte viu, in cea
omul cle gtiinfd este p6na la urmd un expert, ia oricare
mai mare parte prin munca lui,9i ne-acondus itttr-o sufra-
altul. Nu se vede ce relalie poate sd existe intre experi-
gerie spalioasi uncle lumina acesteizile irrsorite p'itrun-
enlele unei cariere clevarf irr cercetareanafurii si acerorizont
iiea cu-toatdputerea prin ferestrelesi usile larg deschise'
de intrebiri si reflectii careconstituie punctul cleconver-
Dacd priveaiafard, r'edeai fagi cle un l'ercle deschis sub
gentd al intereselortufuror oamenilorlnstruifi. Supozitia
un cei albastru intens, pe care se profilau, in zbot, siluetele
pdsirilor institutului Seewiese.Erich von Holst i9i aduse tacitdcaresustine indiferenta suverand a unei pd..ti ; publi_
cului cult fatd de evolutiile care au loc in sliir",toexactb
,riolo, t" agezdintre cei doi tineri 9i incepu sd cAnteimpre-
estecd acesteanu ar avea o ir-rciderrtd semnificativd asupra
und cu ei acea serenadd in re major de tinerele a lui
orierrtdriifundamentalea g6rrdirii si acfiu.ii noastre.cartea
ISeethoven,din care se revarsi forta vielii 9i bucuria, iar
de fatd este una din cele care sunt in mdsurd sd zclruncine
increderea in ordinea centrald invinge descurajarea9i
asemeneaprejudeciti.
oboseala.Ascultdnd-o, in mine cregteacertitudirrea cd
Autorul ei, Wemer Heisenberg,s-a ndscut in ar-rul1901,
toate vor continua, mdsurate in cadenle umane: viala,
muzica, gtiinla. Chiar dacd fiecare dintre noi nu putem aproapeodatd cu noul secol.Un secolin care oamenii cei
sd participdm decAt pentru scurtd \/reme - duph cum mai luminati clin vechile generatii si-au pus mari sperante.
Nu fdrd temeiuri. De treizeci de ani in Europa nu se mai
spnrleu Niels, mereu in acelasitimp spectatori si actori -
la marea drami a vietii. inregistrase nici un conflict major. Orizontui minfii ome_
negti se ldrgea continuu prin acumularea treptatd, dar
intr-un ritm tot mai sustinut, de noi cunogtinle. Stiinta
nafurii genera tehnologii caresatisfdceaumai bine si mai
economicosnevoile oamenilor. De dezvoltareastii.tei si
tehnic^iierau legate,pe atunci, numai promisiuni de mai
bine. Incredereain viitor pe carc o intrelinea ideologia
modernd a progresului pdrea mai justificatd ca oric6nd.

JZJ

Departe de a avea parterde acelevremuri rnai Pagnlce/
mai senine Pe care le astt'ptau parintii si bunicii, gene-
ralia lui Heiienberg a trait poate epocaceamai dramatic'i
a istoriei moclerne,o epoc- ce a intrecut prin proportiile
distrugerii si amploareacruzimii celemai intunecateepi-
soade ale trecutului. A fost epoca marcatd de ascensrunea'
ce pdrea de neoprit, a unor regimuri politice care au neso-
.oiit ti ,.t ,rpri*ot in mocl brutal tot ce se cAgtigasein
privinta resptctului pentru demnitatea fiinlei umane' a
iolerantei, a 9ar-,seloide dez'oltare liberd a i^dividua-
litAlii. Au fost provocate 9i ampiificate conflicte care au
clus1a*usucrui"u pe tnoti'e rasiale,de stare sociald,ideo-
logicesi politice a zeci de milioane cleoameni,la distru-
g"i"u o:i"-tiiunui riumir si rnai rnare defamilii' Heisenberg
X fost adolescent ir-rar-riiPrimului l{dzboi Mondial, a
cunoscutin tinerele privafiunile epocii postbelicesi apoi
delirul nationalist,antisemit 9i xenofob pe care l-a stArnit
nalional-sociaiismul, a trdit ir.r anii deplinei maturitali
catastrofacelui cle-alDoilea Rizboi Mondial, iar la bdtrA-
nele epoca Rizboiului llece.
'Ceea
ce a conferit vietii sale o noti suplimentard de
drarnatism a fost calitatea de cercetitor de vArf in stiintele
naturii. Din punctul de vedere al amplorii 9i profunzimii
schimbariloipe cate le-a cunoscut, gtiinla fizicii a Parcurs/
incepdncldin primii ani ai secolului, o perioadd "l]t1 I
istoriei sale, inauguratd prin oPera lui Kepler, Caiilei si
Newton. Astdzi se poate vedea mai clar ci pentru o minte
cu aceleinsusiri sii.clinatji care au distins-. pe cea a lui
Heisenberga fost o gansdextraordinard ca tcxmai in primii
ani ai carierei sale domcniul in care a fost activ sd se
giseascdintr-unul clin acele momente rare in care initi-
itive din cele mai irrdrdznele sunt nu numai posibile, ci
gi bine-venite. A fost rnai tandr dec6t Newton si chiar dec6t
Einstein cAnd, in anii 1925-1977,a adus contribulii care
au consacrat peniru totcleaunanumele lui in istoria gtiin-
destinul lui Heise.-
fei naturii. Ci 9i destinul lui Ei.stein,
t"rg u fost pecetluit de realizdrile sale stiinlifice epocale
324
Inzestrat cu un spirit deschis spre largi orizonturi, a fost
in mod firesc tentat sh refiectezeasupra a ceeace fizica
atomului a schimbatnu numai in imagineaasupranafurii
si a gtiinlei exacte,dar si in intelegereaviefii omenegti.
Heisenberga impdrthgit convingerealui Einstein si a men-
torului sdu Niels llohr cd h\ozoha stiinter trebuie sd fie
fdcutdin primul rAnd de cei careproduc stiilrfa. Iar ca unul
din liderii generalrecunosculi ai unui domeniu de cerce-
tare cu un potential exceptional de inovalie tehnologicd,
Heisenberg nu s-a putut sustrage obligatiei de a lua pozi-
lie in probleme cu gra\reimplicalii pentru viitorul lumii
civilizate. A fost congtient cd istoria il va retine si il va
judeca in trei ipostaze: cea de cercetdtor al naturii, cle
gAnditor 9i de actor pe marea scenda istoriei.
Irr anii sdi mai tlrzii, Heisenberg nu a dorit doar, ca
atAteapersonalitdli de prim.i mdrime, sd lase o mdrturie
clespremodul cum s-a vdzut pe sine in acesteipostaze.
El isi dddea seamacd apreciereauniversald a insemndtitii
contributiilt-rrsalc stiirrlificcsc afla intr-un arrumit con-
trast cu judecdli foarte diferite asupra unora din ideile
salesi indeosebi asupra unora din actiunile sale.Aceastd
carteestemai mult decAto carte de amintiri, adicd o scriere
in care sunt schifate portretele unor oameni remarcabili
care i-au fost apropiati autorului, sunt evocate intr-un
mod personal epoci apuse. Cu deosebirein ceeace pri-
vegtemodul de a gdndi carel-a condus in crealialui stiin-
tificd si la decizii care i-au marcai viala, Heisenber5;a
resimlit nevoia puternicd si urgenta de a se face mai bine
inleles. A dorit si contribuie la o mai bunA clarificare a
ceeace a deosebit modul ln care a vdzut cunoastereafizicd
de cel al unor contemporani ca Aibert Einstein sau En^'in
Schrodingersau de cel al unor lideri ai comunitalii fizicie-
niior atomigti din cea de-a doua jumatate a secoiului.A
dorit sa se explice in ceea ce privegte relaliile sale cu
regimul national-socialistsi, in primui rAnd, in ceea ce
priveste modul in care a actionat, irr anii razboiului, in
325
calitatede conducdtor al unui proiect al cirui obiectiv era
pr0rl uccrca cnergiei atomice.
Acei cititori care au parcurs o parte clin literatura isto-
rico-filozoficd mai veche 9i mai recentd 9i cu deosebire
scrieri istorice in care pozitia si activitatea lui Heisenberg
in anii national-socialismului,modul cum s-a raportat el
ulterior la ele, sunt judecate aspru, vor intelege mai bine
cAt de imperioasd a putut sd fie dorinla autorului c1ea-si
justifica deciziile si acfiunile. Cartea de fa!d, care devine
acum accesibildunui cerc larg de cititori datoritd strd-
daniei unei fiziciene al cdrei tatd a fdcut doctoratul la
Leipzig, sub indrumarea lui Heisenberg, poate fi cititd ca
o apologie a autorului. [n celece urmeazd,voi incercasd-i
asist pe cei interesati sd o citeascddin aceastdperspecti'n,i.
Autorul se explicd in legdturh cu subtitlul cdrtii. El
urmdregte sd arate cAt de importante pot fi discufla 9i
confruntareapentru a realizaun consensasupra unor noi
initiative stiinfifice,asupra clarificdrii semnificatieilor, in
ce fel realizareaunui consensde acestfel este favorizatd
de apropieri in tendinte si inclinatii ale g6ndirii cerce-
tdtorilor din prima linie. Competenta de specialitate 9i
buna-credintdnu sunt acleseasuficiente.Si mai mari vor
fi dificultitile si obstacolelecare trebuie inr"'insepentru
a se ajunge la un acord in evaluareaimplicatiilor etice si
politice ale utilizbrii tehnologice a unor noi rezultate ale
cercet.lrii.Dar si in acestcaz confruntarea puncteior c'le
vedere poate conduce ltr unele clarificiri. Ce rlrea sd spuna
ins.i titlul, Pnrteasi irftregul?Se poate presupune cd ale-
gAnd acesttitlu Heisenberg si-a propus sd indice cd axul
in jurul cdruia seinvArt toate temelecirtii saleesterelalia
fizicii atomice- partea - cu intregul care estegAndirea
omului si viala colectivitdtii.
***
Un filozof din vechime spunea cd destinul insului este
caracterul lui. intr-un fel, viata lui Heiserrberg este o
326
confirmare a acesteireflecfii. Logica alegerilor gi acfiunilor
sale va putea fi mai bine inteleasdlu6nd in considerarenu
numai acelecondifii si imprejurdri care au acfionat adesea
drept un cadru constrAngdtor, ci si particularitdli ale
firii sale.
Copilul si tAndrul Heisenbergatrdgeaatentiaprin pld-
cerea 9i fervoarea cu care se angaja in exersareaapti-
tuclinilor sale fizice 9i intelectuale.Cel pufin cele din urmd
au fost excepJionale.Dar el se angaja cu aceeagiambitie si
insufletire i:r exercitii ca tenisul de masd, schiul, drumetia
sau excursiile pe bicicletS.Unul dirr indrumdtorii lui de
la liceul umaniii Maximilian din Mtinchen nota: ,,isi atinge
performantele iegitedin comun cu ugurinta celui care se
joacd;ele nu l-au costatnici o incordarea forfelor... Elevul
este de asemeneadeosebit de increzdtor in capacitdtile
sale 9i doregteintotdeauna sd strdluceascd."l
Cu rezultate exceptionalela gtiinlele exacte,tAndrul
Heisenbergdorea initial sd studieze matematicala Univer-
sitatea clin Mrinchen, o institufie pe care tatdl sdu o servea
ca profesor de bizantinisticd.A fost respins insd c1ecdtre
serleruI profesor Frercl inancl Linclemann. Independenla de
spirit a viitorului student, caracterulcuprinzdtor al inte-
reselor si lecturilor sale, l-au contrariat pe acest mate-
matician purist. A fost probabil un accident cu urmdri
fericite pentru stiin!,i cd Heisenberg a ajuns,in acestfel,
elevul cunoscutului fizician teoreticianArnold Sommer-
feld, profesoral aceleiasiuniversitdti.Aptitudinile neobig-
nuite pentru cercetare,dublate de ambilia de a fi mereu
cel mai bun, de a seevidenfiaprin realizdriiesitedin comun,
au ficut ca studiile salesd nu se desfSgoarepe deplin ordo-
nat, intr-o inaintare continud si sistematic6.Heisenberg
publicase mai multe lucrdri stiintifice inainte de a fi inche-
iat cele gasesemestrede sfudii necesarepentru suslinerea
unui doctorat.Max l3om,bine<unoscuful profesor clefizici
teoreticdde la Gottingen, al cdrui colaboratorHeisenberg
devenise deja la 21 de ani, igi amintea: ,,lufeala 9i preci-
zia lui de necrezut ii permiteau sd realizeze fdrd multi
JZ/
ostenealdun volum de muncd colosal. El si-a incheiat
lucrarea de hidrodinamic6, cercetaprobleme ale fizicii
atomice, in parte singur, in parte in colaborate cu mine,
si ma ajuta la indrumarea candidafilor Ia examen."2Stu-
dentul Heisenberg nu era capabil sd se concentrezedecAt
asupra problemelcr care il iirteresau cu adevarat. in pre-
gdtirea lui gtiinlificd existau de aceeadestule goluri. De
exemplu, pe cAnd i9i pregdtea doctoratul in laboratorul
de fizicd experimentald el a continuat sd se ocupe de teme
teoretice.Consecinfa a fost cd la examenul de fizici expe-
rimentald nu a putut rdspunde la nici una din intrebdrile
profesorului Wilhelm Wien. Nota lui la examenul oral de
fizicd,ceamai micd notd de trecere,a fost rezultatul unui
compromis intre indrumatorul sdu Sommerfelcl,care il
socoteaun geniu, gi Wien, care intenliona s5-l pice. Doar
la cAtevaluni dupd suslinerea doctoratului, Heisenberg
a oblinut docenla la Gottingen, sub conducerealui llorn.
intr-un referat redactat in sprijinul acorddrii unei burse
pentru privat-docentul sdu, Born scria, in anul 1925:,,Dr.
Werner Heisenberg este,in ciuda tinerelii sale, deja un
cercetdtor de renume morrdial. El si-a confirmat capa-
citateaexceplionaldprin numeroaselucriri. . . Nu cred cd
spun prea mult dacd il consider ca avdnd, intre toti colegii
tineri, pe departe cele mai mari perspective."3
lnfluenla decisivd asupra modului in care a vdzut
Heisenberg fizica si a practicat cercetareaa exercitat-o
relafia lui strAnsdcu marele fizician danez llohr. in anul
1924,el a ajuns pentru prima datd la Copenhaga.irrdrumat
spre fizica atomului de primul sdu profesor, Sommerfeld,
Heisenberg a a'vrrtnorocul de a lucra in primii ani ai carierei
sale stiinfifice in cele trei centre mai importante ale acestui
domeniu de cercetare: Miincher-r, Gottingen 9i Copen-
haga. La bdtrAneleii spunea colaboratorului si prietenului
sdu apropiat, fizicianul 9i filozoful Carl Friedrich von
Weiszdcker:,,La Sommerfeld am deprins increderea,la
cei de la Gottingen am invdtat matematica,la l3ohr hzica."
328
Heisenberg a avut totodatd sansade a inha cu capacitatea
si dorinla de a infdptui lucruri mari intr-un domeniu care
se afla in acei ani in cdutarea unei noi agezdri a funda-
mentelor. Wolfgang I'auli, fizicianul cu spirit critic necru-
!dtor, care a fost prietenul de-o via!d al lui Heisenberg,
cenzorul cdruia ii supunea noile sale ic1ei,ii scria, in mai
1925,unui coleg,cu referirela paradoxurile pe careirrcer-
cau pe atunci fdrd successd le depdseascdcercetitorii
fizicti cuantice: ,,Ftzica este momentan irrtr-o stare de
deplind confuzie. Pentru mine, cel pufin, ea esteprea grea.
As dori sd fiu actor comic sau ce\rade acestfel si sd nu
fi auzitniciodatd de fizica." in lumea cerceidtoriiorinte-
resali de cuante, agitatia si efen'escenta ajunseseri la
apogeu.Iatd o mdrfurie hazlie a unui tAndrcercetdtordin
cercul lui Heisenberg,din perioaclain care cel clin urmd
era privat-docent la Gottingen. Acest coleg isi amintea
cd la meselede pr6nz modeste pe care le luau intr-un local
din apropiereaSeminarului erau clezbdtuteneincetat,cu
lipsd totali de moderaiie 9i retinere, clilemelestiintifice
ale momentului. Intr-o buni zi, patroanalocalului le-a
comunicat cd din pdcate nu le va mai putea oferi masa,
deoarecedisculiile lor au devenit de nesuportat pentru
ceilalti clienti.
in aceastdatmosferb de frustrare, dar si cle mari spe-
ranle, si-a fdcut intrarea t6nirul Heisenberg pe marea
scenda cercetdrii.ln anii 1975-7927el a publicat lucrari
care au reprezentattot atAteacontribulii 1aasezareafun-
damentelornoii mecanicicuantice.Premiul Nobel pentru
anul 1932i-a fost acordat,in formularea Comitetului de
la Stockholm, .pentru enuntarea mecanicii cuantice". Prin
eforturile unite ale cercet.itorilorclela Copenhagasi Gdttin-
gen, in primul rAnd ale lui llohr, i{eiserrberg si l3orn, o
perioadi cleaproape treizeci cleani clecdutdri si fram6n-
tdri, care a fost inauguratd prin descoperireacuantei de
acjiurre cle cdtre Planck, a cunoscut o incheiere relativd
prin elaborareaunei teorii care ofereao explicatieunitard
329
9i coerentdfuturor efectelor cuantice cunoscute. Creatorii
noii teorii, precum gi fizicienii care au acceptat-o,au fost
de acord cd ea reprezintd nu numai un Pas important in
cunoagtereanaturii, dar;ibazapentru o reg6ndire 9i refor-
mulare a principiilor cercetdrii. Deja in articolul sdu din
am;J 1927, intitulat ,,Despre conlinutul intuitiv al cine-
maticii 9i mecanicii cuantice", Heisenberg oferea o indicafie
asupra radicalitdlii reconsideririlor filozofice la care con-
duce aceastdnoud teorie a migcdrii. Un experiment mintal
aratd in mod clar cd in microcosm nu mai este posibilS
determinareacoordonatelorspafale gi a impulsurilor unui
mobil cu o precizie oricAt de mare. Daci coordonateie
sunt mdsurate cu precizie, impulsul devine intr-o anumitd
mdsurd nedeterminat tocmai datoritd intervenliei instru-
mentului de mdsurare; reciproca este in egald mdsurd
valabild. O caracterizarea acesteinoi situalii a fost datd
prin principiul complementaritdfii, formulat de Bohr.
Descrierile intuitive corpusculare gi ondulatorii ale siste-
melor atomice dau socoteal5de anumite experimente,dar
ele se exclud totodatd in mod reciproc. Rezulta ci o cunoag-
tere incompletd a stdrii unui sistem individual reprezintd
o componenti esentialda descrierii migcdrii microobiec-
telor. in articolul lui Heisenberg, consecinla filozoficd a
acesteisitualii cu totul noi a fost enunlatd astfel:,,In for-
mularea precisd a legii cauzalitdlii "Dacd cunoagtemcu
nu con-
precizie prezenful, atunci putem calcula
"'iitorul"
cluz\a,ci premisa estefalsd. Lr principiu, nu putem cunoa;te
prezentul in toate determindrile sale."
Ca 9i mentorul sdu Bohr, Heisenberg a socotit cd un
nou mod de a gAndi, unul deosebit de cel care a guvernat
fizica clasicd,este o premisd 9i, totodat6, o consecinld a
dezvoltdrii fizicii atomului. Hfortul de a-i deslugi 9i de a-i
fixa contururile l-a reluat continuu, de-a lungul intregii
sale vieli, incepAnd cu textul amintii si sfArgind cu arti-
colul ,,Ceeste o particuld elementard?", carea apdrut in
anul mortii sale, 1976.Pnrteagi ?ntregulconline una din
contribuliile cele mai notabile in aceastdprivinld.
330
n* *
Creareasi interpretarea fizicii cuanticera prilejuit, ba
chiar a impus, o noud dezbatereasupra unei teme pe care
fizicienii au inceput sd o discuteinci din epocalui Calilei
si Newton. Intrebarea era: Ce trebuie sd ofere o teorie:
gtiinfificd?Care sunt cerintele pe care trebuie si le inde-
plineascdo teorie fizici pentru a putea fi apreciat.idrept
satisficdtoare? Autori ca Calilei, Ner,vton, Helmholfz,
Mach, Herlz, Planck,Einstein si altii au oferit rdspunsuri
mai mult sau mai putin elaborateia aceastdintrebare.
Noua fizicd atomicd a reprezentato experienla de cunoas-
tere c'.i iotrrl ineditd, care a fertilizat reflectia filozoficd
asupra stiintei, a fdcut posibild o noud abordare a cliscutiei
asupra semnificatiei teoriilor ftzice.
Toti cunoscbtorii erau cl'' ;lt'ord cd o teorie reusiti trer-
buie sd ofere modele matemattcecoerentesi consistente
rentru un clomeniu cuprinzitor cle fenomene, cd ea r.a
;rebui sd poatd fi supus-i controlului experientei si sd
treacdcu succesaceastdprobd, in primul rdrrclprin confir-
marea experimentald a predicliilor ei. I{aport.indu-se la
acestmocl de a gAndi pragmatic al unora clin colegii sdi,
Heisenberg va sublinia cu irrsister-rtd cd reugita preclictiilor
esteo conditie necesard,dar nu si suficienti, pentru a ne
cleclara cu adevirat muljurniti cle o teorje fizica [r_rtr-
clamentald.Suntem inclreptdtifisd ceremteoriei si altceva,
9i anume ca ea sd ofere cl ittalegercrt fetttlttt.tttlrrr. N-u
ajungeci modelelematematiceconduc la calculareaunc)r
valori care sunt in mocl constant in acorclcu clatelemdsu-
rdtorilor.
Fizicianul va putea fi satisfiicut daci are o schem.i
matematicd pe care gtie sd o foloseascdpentru corelarea
si prediclia experimentelorcloar ca expert, dar nrr ca un
om care g6nclesteintr-un orizont larg. in aceasrtiultimA
palitate,el ndzuieste sd rdspur-rcld acelui interes care,e-ste
9i interesul publicului cult pentru stiintd. OricAt de inac-
cesibile ar fi penJru profani tehnicile pe care le folosesc
331
teoreticienii si experimentatorii, cele mai importante 1ezul-
tate la care ajung in munca lor vor sP-uneccva tiesPre
lumea in care trdim si despre cerinlele cunoagterii ei'
Heisenberg suslinea cd in[elegem o teorie fizica atunci
cAnclputerir rispunde la intrebareade ce modelele mate-
matice fac posi6ile in mod sistematicsuccesepredrctive'
Fizicianul va intelege atunci cAnd va reugi sa gaseasca
nofiunile potrivite pentru descriereaunui anumit dome-
niu de feiomene, icele notiuni care explicd modul cum
se coreleazdformalismul matematic al teoriei cu datele
experimentale.Criteriul cel mai demn de incredere pentru
a siabili cd arrumite notiuni oferd inlelegere este acela ch
tocmai ele,9i nu altele,permit corelareacotrsistetlt'ia unei
mari varietati de fenomeneaparentdisparate'Simplitatea
si frumuseteaclescrieriimatematicePe careo fac posibila
reprezintd unul din indiciile fundamentale ale aclecvirii
acestornofiuni. F,stetraclucereape care o da fizicianul
teoretician vechiului dictorr cd simplitatea este sigiliul
adevhrului.
Distinclia dintre succesul pledictiv si intelegerea Pe
care o oferd o teorie fizicir, distinclie Pe care Heisenberg
punea atAtapre!, a fost er,'ider-rfiatd intr-un m^odexemplar
de experien.tadezvoltirii fizicii cuantice. [ntr-o primd
fazF, prediciii reusite ale datelor exPerimentale au fost
obtinute atAt prin utilizarea modelelor matematice ale
mecanicii matiicilor a lui Born, Heisenberg si Jordan, cAt
si a celor ale mecanicii onclulatorii a lui Schrddinger' La
intelegere s-a ajttns insd, susline Heiserrberg,abia prin
elaboiarea asa-numitei interpretari cle la Coper-rhagaa
mecanicii cuantice.lcleeade baza a acesteiinterpretbri a
fost aceeacd imaginile intuitive corpuscuiare sau c'rndu-
latorii ale mecaniciiclasicesunt in esenlainadecvateperr-
tru o descriereunitard a caracteristiciiormicroobiectelor.
Acesteinragini pot reda doar rezultatelediferitelor expe-
rimente, dai nu si ceeace exprimh ecuatiileteoriei' Ecua-
tiile insele descriu posibilitati, 9i nu realitali in sensul
fizicii clasice.,,Elereprezinta o tendin!5 a evenimetrtclor,
posibilitatea e.venimentelor sau cunoasterca trOastt'it
3JL
asupra evenimentelor. Funclia de probabilitate poate fi
legatd cu realitatea doar atunci c6nd este satisfdcutd o
conditie esentiald,si anume atunci cAnd este realizatd o
noud mdsurdtoare sau observatie pentru a fixa o anumitd
proprietate a sistemului. Abia atunci functia de proba-
bilitate ne ingdduie sd calculdm rezultatul probabil al unei
noi mdsurdtori."+ Prin mdsurdtoare are loc agadar ceea
ce am putea numi transformareaposibilitdtii in realitate.
in functie c1ecaracteristiciledispozitivului experimental,
rezultatul va fi exprirnatintr-un limbaj intuitiv corpus-
cular sau onclulatoriu. Teoria insbsi contine doar enunfuri
despreprobabilititi, despre tendinle, despreceearce filo-
zofia aristotelicd desemna prin termenul Ttotetftitt. Ceea
ce se poate prezice prin teorie este doar probabilitatea unui
anumit rezultat experirnentai. Este o preclictiecare va putea
fi testatd repet6nd de mai multe ori experimentul.
in fizica iuantica, morlalitatea descrierii fenomenelor
se schimbd, agadar,in mod fundamental. I)rin funclia de
probabilitate, teoria descrienu un anumit eveniment, ci
o totaliiate de evenimente posibile. L,egileteoriei nu deter-
mind producerea unui anumit eveniment, ci doar pro-
babilitatea proclucerii lui. Ob[inerea intelegerii devine
astfelposibili printr-o schimbarenu numai in confinutul
gAnciirii fizice,ci sr in structura ei. Este vorba de o prefa-
cerepe care Heiserrbergo prezintd astfel,in cuvintele lui
[3ohr,care in dialogr-rrilecdrlii sale pare sd de]ind rolul
pe carc il are Socratein dialogurile lui Platon: ,,Sespune
mereu cd teoria cuar-rticd e nesartisfdcdtoare pentru ci nu
permite decAto descrieredualistd a naturii, prin nofiunile
complementare de ,.undd" si "particul5". Cine a inteles
insd cu adevdrat mecanicacuanticd nici nu s-ar mai gAncli
sd vorbeascd aici despre dualism. El va percepe teoria
drept o descriere uniiard a fenomenelor atomice, care
poate apdrea in moduri diferite numai acolo uncie este
traclusdin limbajul natural, cAnd este aplicatd experi-
mentelor. Teoria cuanticd esterde aceea un exemplu
minunat pentru situalia in care un ansamblu de fapte e
intelescu toatd claritatea,9i tofusi nu putetn vorbi clespre
J-). )
aceste fapte dec6t in imagini 9i parabole. Imaginile si
parabolele sunt aici in esenld concepteleclasice,deci 9i
<unda>, si ..corpuscul". Ele r-ruse potrivesc intocmai cu
lumea reald,in plus relatia dintre ele estecomplementard,
si de aceease contrazic. Cu toate acestea,deoarecein
descrierea fenomenelor trebuie sd rimAnem in caclrul
limbajului natural, nu ne putem apropia de starea de
lucruri reald dec6t cu ajutorul acestorimagini."
Dacd rreintrebhm de ce insistd at6t de mult Heisenberg
cd numai interpretarea scolii de la Coperrhaga oferd o
?rrtclcgere
a mecanicii cuantice,rdspunsul estela indemArrd.
Pretenlia a fost contestatade ceicetatori cu cel mai inalt
rang printre fizicienii contemporani. Einstein 9i Schro-
clinger au respinspAnd la sfArgitulviefii lor aceastdinter-
pretare. Ei au suslinut cd o intelegere a faptelor care
constituie baza experimentald a mecanicii cuantice va
putea fi oblinutd doar printr-o teorie care satisfaceacele
conclitii ale descrierii matematice a naturii care au fost
consacrate de fizica clasicd. Einstein era cle acord cu
suslinitorii interpretdrii de la Copenhaga cd mecanica
cuatrtici este o teorie fizicd corectd deoarece permite
calculul si precliclia mdrimilor stabilite experimental pe
baza unui formalism coerent,dar el cduta inlelegereaei
intr-o clirectiecu totul cliferitd.Relatirile lui Heisenberg
asupra disculiilor pe care le-a purtat cu Einstein 9i cu
Schrodinger,de cele mai multe ori aldturi de [3ohr,lasd
sd se intrevadd o profundd frustrare. Sursa ei evidentd
esteconstatareacd toate aceleconsideratii matematice si
experimentaleasupra cdrora cad de acord fizicienii com-
petenti si de bunS-creclinldnu au fost in mdsuri sd con-
clucd la un consensin ceea ce priveste inlelegerea noii
teorii. Cu tot respectulpe careil poartd si il mdrturiseste
pentru cercetdtori de statura lui Planck, Einstein sau
Schrodinger,Heisenbergsugereazdcd numai obignuinte
de gAndireaddncir-rridacinatei-ar fi impiedicat pe acegtia
sd adere la interpretareade la Copenhaga.La fel ca si lur
Bohr, lui Heisenberg i-a fost greu si acceptecd ceea ce
fdceaca ar6;umentelein favoareapropriei lor interpretdri
J5+
si nu fie constrAngdtoare nu sunt sirnple ltrejrulecdti,ci
opttiwriprivitoare la condiliile descrieriinaturii in teoriile
fizice. Evocarea replicii lui llohr la sentinla lui Einstein
,,Dumnezeu nu dd cu zarul" - ,,Dar nu-i putem noi dicta
lui Dumnezeu cum si guverneze lumea" - este repre-
zentativd in acest sens. Ilohr si Heisenberg percepeau
dificultafle de a extinde consensul fizicienilor si asupra
inlelegerii unei teorii cum este mecanica cuanticd drept
o atingere adusd reprezentdriiconsacratesi clragi inimii
lor despreexcelenlacunoagteriifizice. Ildspunz.lnd intre-
bdriloicunoscutului istoric american al siiintei Thomas
S. Kuhn, Bohr a formulat urmdtoarea reflectie semtri-
ficativi cu referire la opozilia fermd a lui Einstein fatd cle
interpretarea de la Copenhaga: ,,Aceastaeste, desigur,
intr-aclevdr dificultatea, chci filozoful spune: Dacd iizi-
cienii atomisti nu cad de acord,de ce ne-am ingrijora rroi?"
Dialogurile din cartea de fafi reprezintd mdrturia
impresionantd a eforfurilor pe care le-au desfisurat Bohr
si Heisenberg pentru a-i convinge pe colegii fizicieni cd
nu existi o altematir'5 la interprertareapropusd de ei r-neca-
nicii cuantice. Charisma lui llohr, ca 9i retorica lui
Heisenberg,au fdcut, aldturi de alti factori,ca purrctul lor
de vecleresd fie o perioacl5cletimp net predominant. Mai
tirziu, situalia s-a schirnbat. Schimbarea poate fi ugclr
perceputir prin compararea lucririlclr mai vechi consa-
crate isto^riei9i filozofiei mecanicii cuantice cu altele mai
recente. lntr-c'lcarte reprezentatir'"lpentru prima cate-
gorie, MaxJammer afirma despreinterpretareaclela Copen-
haga, pe care o califica drept interpretarea stanclarcla
mecanicii cuantice: ,,De9i nu in mocl trecesar sitrgur.r
interpretarelogic posibild a fenomenelorcuantice,ea este
defnctt'tsingura schemd de idei pe deplin clare si cotr-
sistente,care introduc ordine intr-un domeniu altfel haotic
clefapte si le fac inteligibile."5PestecAtevadecenii,irrtr-o
cercetareasuDra dezbaterilor si confruntdrilor din fun-
damentelefizicii cuantelor,seva ajungela o concluziefoarte
diferita:,,I{etorica inevitabilitdtii implicd imposibilita-
tea logicd a oricdrei alternative fatd c1efilozofia de la
335
Copenhaga, ascunzAnd astfel libertatea interpretativd
fertile pe iare o oferd formalismul mecanicii cuantice.ln
acestfel, filozofia complementar"itdlii,care in mod sigur
legitimeazd una din multiplele opfiuni interpretative
posibile, a fost transformatd intr-o ideologie rigidd, care
i-a indus in eroare atAt pe oamenii _degtiinli, cAt 9i pe
oamenii instruili din afara stiinlei."b
Einstein a cdutat intelegerea teoriei cuantelor intr-o
directie care ilustreazd foarle bine conceplia sa asuPra
cerintelor pe care trebuie sa le satisfacdo teorie fizicb in
genere si asupra sensului inaintirii cunoagterii fizice itr
iuccesiuneateoriilor. Din punctul cleveclereal lui Einstein,
o inlelegere a teoriei cuantelor va fi oblinutd abia atunci
cArrd ea va putea fi derivatd dintr-o teorie fizici ce va
satisfaceo cerinJhpe care deocamdatd mecanica cuanticd
nu o satisface,si anume cea a descrierii evolufiei in spafiu
si timp a sistemelor fizice individuale. Ca 9i mecanica
clasicS,mecanica cuanticd era vbzutd de Einstein drept un
pasin directiaunificdrii cunoasteriiprin ceeace cl numea
,,pdtrundereaconexiunilor de o generalitatemai addnc6"'
Ilesi admitea cd mecanica cuanticd este teoria fizicd cu
cel mai mare succesin coordonarea si prediclia datelor
experienlei, Einstein aprecia cd ea rdm6ne o teorie pro-
vizorie, incornpletd, care va trebui sd fie depdsitb prin
integrarea ei intr-o teorie mai cuprinzdtoare, cu o baza
mai largd. Aceastd teorie va face posibild explicalia si
preclicliaunor fapte noi, precum si derivareaprincipiilor
mecanicii cuantice drept un caz particular' Unul din ulti-
rnele articole pe care le-a scris Einstein, un text publicat
in anul i94U, debuteazi cu afirmatia cb mecalricacuan-
ticd este o teorie fizicd incompletd care va trebui sd fie
tlaptd;itd:.,imiinchipui ca aceasidteorie va fi inclusA itrtr-o
teorie ulterioard, la fel cum optica razelot de lumind a
fost inclusd in optica ondulatorie: relaliile vor rbm6ne,
baza lor va fi aclAncita,respectiv inlocuitd cu una mai
cuprinzito are."7
in opozilie cu acestpunct de vedere, Heisenberg va
argumenta cd mecanica cuanticd este o teorie completa
336
gi definitivd. Un rol important in argumentarea lui il joaci
elaborareaconceptului de teoriahrchisti.Heisenberg carac-
terizeazdteoriile inchise drept sistemecare asigurd descri-
ereasi explicareaunitard a unui domeniu cuprinzdtor de
fapte prin introducerea unor noi conceptesau prin apli-
careaintr-un mod nou a conceptelorpreexistente.Meca-
nica clasicdnewtoniand, electrodinamicalui Maxwell si
teoria reshAnsda relativititii, termodinamica si mecanica
statisticd sunt asemeneateorii inchise. O teclrieinchisd
corespunde unui anumit domeniu al experientei. Abia
odati cu pdtrunderea intr-un nou domeniu al experientei,
clomeniu in care aplicareacu succesa conceptelorvechii
teorii se loveste de greutdli de neclepdgit,vor putea fi
stabilite cu suficientd precizie granilele domeniului in care
se aplicd ea. Astfel, granilele domeniului de aplicare a
conceptelor mecanicii clasiceau putut fi bine precizate
odatd cu elaborarea teoriei restrAnsea relativitdtii si a
mecanicii cuantice.
Nu este greu de vdzut ce a urmdrit Heisenberg prin
elaborareaacestuiconcept.Dacd mecanicacuantic.i este
o teorie inchis.i, aceastainseamni c.i pentru un domeniu
distinct al experientei conceptele si enunturile ei vor
trebui acceptateca avAnd un caracterdefinitiv. Este sensul
in care teoria nu va putea fi ,,imbundtdtitA" sau ,,depd-
9itd". Vizdnd in mod clar punctul de vedere al lui Einsteirr
cu privire la evolufia teoriilor ftzice,Heisenber6;sustine
cd tocmai elaborareamecanicii cuantice ar fi eviclentiat
caracterul iluzoriu al concepliei potrivit cdreia lelul ultim
al fizicii teoretice este descriereatuturor fenomenelor din
naturi printr-un sistem conceptual unitars. Totodatd
Heisenberg subliniazb ci acelepiefaceri in structura g6n-
dirii pe care le atrage clupi sine elaborareaunei noi teorii
inchise exprimd cerintele adaptdrii notiunilor noastre la
caracterist'icileunui nou .lorieniu al experientei. Criza
care precedi elaborareateoriei exprimd tocmai rezistenta
fati de asemeneaschimbdri, acea rezisterrti pe care c)
ilustreazdatAt de bine atitudinea unor fizicieni clin gene-
ratiile mai vechi fata de teoria cuantelor.Este eviclent cd
337
revenirea insistentd a lui Heisenberg asuPra acesteiteme
avea in vedere in primul rAnd pozilii ca aceea a lui
Einstein. Din perspectiva caracterizdriimecanicii cuantice
drept teorie inchis6, Einstein 9i cei care ii impdrtSgeau
opiniile apdreau drept cercetdtori conservatori, angaia!i
intr-o incercare fdrd sanse de succesde a obline inlelegerea
unor noi domenii ale experienlei cu vechiul sistem de
conceptesi principii ale fizicii cAmpuluiv.Astdzi, estegreu
de spus daCdaceastdjudecatd a lui Heisenberga fost sau
nu confirmatd. Abia evolutia fizicii teoreticeintr-o pers-
pectivd istoricd largd va permite formularea unui verdict
definitiv in aceastdprivin!.i.
Conceptul cle teorie fizicd inchisd poate suscita cliscutii
si clacdeste examinat dintr-o altd perspectivd, drept cr
contribulie la teoria cunoagteriistiinfifice. Se poate susfine
cu bune temeiuri cd existd o anumitd tensiune intre acest
concept si unele consideratii ale lui Heisenberg asuPra
relatiilor dintre teorii fizice fundamentale. I3undoarS,in
discutiile evocate in capitolul Lizica ntttnricd;i gitdireeu
prrtgnnticd,Heisenberg admite cd proprietdti fizice necla-
sice, care au fost evidentiate de fizica cuantelor, pot fi
intAlnite si in lumea macroscoPicd,descrisdde mecanica
newtoniand sau de teoria electromappreticd a lui Maxwell.
Ceeace sugereazbcd fizica cuantelor oferd o descrieremai
adecvatd aiumii decdt teoriile fizicii clasice.in acestsens,
sistemul conceptual al fizicii clasicear putea fi caracterizat
drept un caz-limita al sistemului conceptualal fizicii cuan-
telor. Fenomenelemacroscopice9i cele atomice, ca doud
domenii distincte ale experienlei,nu ar fi, prin urmare,
despdrlite de o granild clara si netd. Aceasta este o con-
clu2ie care nu se armonizeazdbine cu aceleconsideralii
care au stat la baza elabordrii conceptului de teorie fizicd
ir"rchis6.Una din implicaliile principiului coresponden!ei,
acceptatde Heisen6erg, este cd efectelecuantice sau rela-
tiviste se produc 9i in fenomenelecu careavem de-a faie
in viata de fiecarezi, chiar dacd dimensiunile lor 9i viteza
cu care se migcd acesteafac imposibild identificarea lor
prin mdsurdtori. Ceea ce nu indicd nimic altceva decAt
338
cd efectele cuantice se manifestd mai izbitor in lumea
atomicd decAtin lumea obiectelor macroscopicecu care
avem de-a face in viata de fiecare zi. I)ar aieste efecte
existd si intr-un domeniu si in celdlaltr0.
***
Ca cercetdtor al naturii, Heisenberg a resimtit cu acui-
tate contrastul dintre natura problemelor gtiintifice 9i a
celor cu care se confruntd oamenii in viala de fiecare zi
gi in politicd. Cele dintAi primesc cu timpul formuldri tot
mai clare 9i mai precise,iar solutiile propuse, oricAt ar fi
ele de imaginative, pot fi supuse controlului faptelor. Cei
avtzali vor cddea in genere de acord asupra calificdrii
unor solufii drept reugite 9i a altora drept neizbutite. Ei
vor putea inainta invdlAnd din gregeli.Dimpotrivd, pro-
blemele din urmd rezistd celor mai persistenteincercdri
de a li se da o formulare clard, iar soluliile propuse pentru
ele intrunesc rareori acordul celor afectati.Incd si mai greu
estesd se obtind acestacord atunci cAnd soluliile propuse
au obazd rafionald. I'e cAt de suveran ne apare omul de
stiintd creator in cele mai de seamd din infdptuirile sale,
pe atAt de slab, de neputincios 9i adeseoridezorientat este
el in epoci de crizb, de conflicte politice si militare, care
genereazd adesea reaclii de adeziune necondifionatd,
entuziasm colectiv 9i intoleranfd,indbusind reflecfialucidd
si gAndirea criticd.
Heisenberg a aparlinut unei generalii care a avut neno-
rocul sd triiascd intr-o lume zguduitd 9i zdruncinatd de
catastrofecu o intensitate si o amploare fdrd precedent.
ln plus, ca fizician atomist, el a fost pus in sifua]ia de a
lua decizii 9i de a acliona in momente in care cei ce se
aflau in avangarda acestui domeniu al cercet.iriiau fost
confruntati cu rdspunderi coplesitoare,in situafii pro-
nunlat dilematice. Pe cAt de norocos a fost Heisenberg
sd poati lucra intr-un domeniu aflat tocmai in anii tine-
relii si maturitdlii sale intr-o epocd unicd de innoiri, pe
atAt a fost el de lipsit de gansdca individ pus in situalia
339
de a-si asuma rdspunderi in vremuri vitrege, in impre-
jurdri in care nu poate fi gdsitS, de fapt, o solulie cu
adevdratbund.
in centrul existenlei tAndrului Heisenberg au stat gtiinla,
muzica si literatura, excursiile in naturd 9i camaraderia.
Despre rdspunderile 9i indatoririle individului, el nu a
avut reprezentiri accentuatpersonale.$i le-a insusit pe
cele ale familiei si ale mediului burghez cultivat in care
s-a migcat la Miinchen. Politica nu l-a interesat. A fost,
ce-i drept, gocatatunci c6nd, irsotindul pe profesorul sdu
Sommerfeld la o conferintd gtiintificd ce a avut loc la
Leipzigin anul 1922,aputut constatacd o teorie gtiintificd
precum teoria reiativitdlii poate fi atacatd de fizicieni
ieputa! cu alte argumente decAtcele stiintifice. Acele mora-
vuri profesic'rnale,ca 9i atmosfera liberald si tolerantd,
caracteristicepentru mediile stiinfifice iu care s-a format,
in preajma unor personalitdli ca Sommerfeld, Bohr 9i Llom,
au fdcut ca ceea ce s-a intAmplat \a Leipzig sd-i apard
drept un incidentizolat, iar impresia nepldcutd Pe care
a triit-o atunci sd se gtearp;itreptat. TAndrul Heisenberg
a fost, pe de altd parte, un bun pairiot in sensul tradif onal
al cuv6ntului: itrdrdgostit de marea muzicd si literaturd
germand, iubitor al peisajelor 9i oragelorvechi pe carele-a
cunoscut in nenumdrate excursii fdcute pe jos sau cu
bicicleta in iovdrdsia prietenilor s.ii. Aiasamentul sdu
pentru limba si cultura germand a fost constant9i profund.
Acest atagamenti-a fost intirit de experienlele vielii in
colectivitd!i de cercetagi.A rdmas mereu credincios unui
jurdm6nt al cercetaguluicare suna aga:,,Noi, cercetagii,
dorim sd fim tineri 9i voiogi, sd tre ducem viala cu curd-
lenie 9i sinceritatelduntricd. Dorim sd fim gata cu sfatul
si cu fapta oriunde estevorba de a sprijini o cauzdbun5.
Dorim sd-i urmdm pe conducdtorii nostri in care avem
incredere."ll Unul din biop;rafii lui Heisenberg et'ocd o
mdrturie foarte semnificativd pentru ra!iunile atagamen-
tului siu fa!5 de Germania. Intrebat odatd de ce nu a
pdrdsit fara dupd venirea la putere a nafional-socialistilor,
el a raspuns cd in aceastddecizie un rol important l-a jucat
340
temerea cd nu va gdsi niciunde in lume acelemici cercuri
in care se poate face muzicd intr-o atmosferSde profuncld
inlelegere reciprocd.l2
Nepdsareasi dezinteresullui Heisenbergpentru politicd
nu au putut dura prea mult. Numit profesor titular de
fizich teoreiica la Leipzig, in 7927, inainte de a implini
26 de ani, a trebuit, prin indatoririle administrative care
ii reveneau,sd intrefin.i contactecu autoritdtile. A putut
sd constatein noua lui pozitie cd, din pdcate,viata aca-
clemicdsi relafiile stiintifice nu pot fi puse ia addpost de
influentele animozitililor si confruntdrilor care ap;itdviala
publicd. Iar imediat dupd venirea la putere a lui Hitler,
incd in 1933,alungarea evreilor din universitdti l-a pus
intr-o situafie deosebit cle grea pe tAndrul profesor. Nu
numai politica noilor autoritdfi, ci si moclul de a g.lndi
si de a acfionaal fizicienilor antisemiti germani l-a afectat
in mod grav, mai intAi ca prieten al multor colegi evrei,
iar in al doilea r6nd ca fizician teoretician.C6teva infor-
ma,tii pot fi ldmuritoare in ambele pri'u'inte.
In primii ani, atitudinea lui Heisenberrgfatd de regimul
nafional-socialist a fost una rezervatd, in foncl distanti
si ostild.In 1933a semnat,aldturi de Planck, Max von Laue
si Sommerfeld, o petitie ind reptat.l irnp otriv a concedierii
oamenilor de stiintd evreridin universit.itile germane. A
refuzat sd participe la reuniunile fizicienilor pronazisti
gi sd rdspundd solicitdrilor de a-i critica pe fizicienii ciin
emigralie, care atacau regimul instaurat in Clermania.
Ceeace i-a si atras reputatia de filosemit socotitdpe atulci,
in cercuri largi, drerptdegradantdpentru un bun german.
In 7937 fizicianul JohannesStark, principalul asociat al
lui Philipp Lenard in campaniaimpotriva ,,hzicii evreiesti",
a publicat intr-un ziar national-socialistun articol inti-
fulat ,,Evrei albi in fizicd" . Aici Heisenberg era menfionat
drept exemplar pentru acest tip. Stark il acuza cd gi-a
inceput activitatea la Leipzig concediind asistenfigermarri
si angajAnclasistenti evrei, cd seminarul sdu doctoral a
fost compus, pAn.i in 1933,mai mult din evrer. i)e.:rpre
felul cum era apreciat Heisenberg din punct de vecjere
347
politic spune multe 9i luarea de pozile scrisd,din acelagi
an, a conducdtorului organizaiiei rrafional-socialistea
corpului didactic al Universititii. Acesta apreciaconvin-
gerile lui Heisenbergdrept ,,nalionalisle", dar adduga cd
el intreline strAnselegaturi cu fizicienii evrei din strdi-
ndtate 9i cu cercuri apropiate acestoragi cd respirrgeanti-
semitismul. Este de agteptatca itr contacteleprilejuite de
cdldtoriile stiinlifice in strdindtate el sd nu suslind politica
9i mdsurile autoritdlilor.13Cu greu s-ar putea contestacd
fizicienii care au imbrdtisat cu entuziasm ideile si acliu-
nile lui Hitler i-au fost ostili si au avut bune temeiuri sd-i
fie ostili. Astrofizicianul lJruno Thiiring a dat expresie
acestei atitudini afirmAnd, intr-o scrisoare cdtre orga-
ntza\ia universitarilor na!ional-socialigtidin Leipzig, cA
,,Heisenbergestepe deplin pdtruns de spiritul evreiesc"'
I'rofesorul diri Leipzig era vizat in mod clirect cle
atacurile impotriva teoriei relativitdtii 9i a fizicii cuantelor'
Adversarii ,,hztcli evreiegti" co^trtestau dreptul la existenta
al fizicii teoreticein general. Intr-o brogurd publicatd in
primii ani clupd rdzboi, Stark scria: ,,sirbitorita irrldturare
i eterului cleiatre Einstein nu esteo faptd mdrea!d,ci un
pas inapoi distrugdtor in stiinta fizicd.lntroducereacorl-
ceptului de eter in opticd si electrodinamicd, gAnclirea
iniuitiva legatd de el, s-a dovedit cleosebitde fertild in
fizicd;eterul a devenit prin cercetareafizicd a unui secol
dintr-o ipotezd, un fapi. O.fizicti.fdrtietar tru cstefizicti'"ta
intr-o cuvAntare tinutd in decembrie 1935, cu ocazia
inaug;urdrii lnstitutului Philipp Lenard, la Universitatea
din Heidelberg, Stark a spus in mod explicit ceeace aveil
in veclere op.tt-tat-td,,fizica nordicd germand" ,,fizicii lui
Einstein": ,,senzaliei9i reclamei cu care a fost intAmpinatd
teoria relativitdtii a lui Einstein le-au urmat teoria matri-
ciald a lui Heiser-rberg9i a9a-Ilumita mecanicd ondulatorie
a lui Schrodinger,tura mai netransparentddec6t cealalta'
in ciuda acumuldrii de literaturd teoreticd de acestger-r
in cantititi uriase,nu s-a ajuns la o cunoagteredeosebiti
despre realitatein fiztcdt'"Heisenberga reatclionatpubli-
cdn^do replicd, in februarie 1936.Relaliile formulate de
a
J+^a
L J+J
mecanica relativisth si cea cuanticA,sublinia el, au fost
confirmate de toate experienlele la care au fclst supuse.
CAt cle departe se ajunsesein acesteclisculii o probeazd
obsen'afia eviclent clefensivd a lui l{eisenberg cii aceste
teorii se inscriu in tradifia filozofiei lui Kant, neputAncl
fi socotite un corp strditr in cultura germana.ls
Heisenberg a resimfit alungarea er.,reilordin uni'n'er-
sitdtile germane 9i contestareavaiorii stiintifice a fizicii
teoreticeclrept o loviturd mortald datd pozitiei condu-
cdtoare pe care o avusese itrainte lara sa in cercetarea
stiinlificd.S-agAndit in mod seriossd pSriseascdCermania.
Pentru el ca persoand,pentru familia iui, pentru conti-
nuarea cu succesa carierei sale clecercetitor, scllulia pdrea
atrdgdtoare.I{etrospectiv se poate aprecia cd l-ar fi pus
la addpost de mari necazuri. De ce nu a plecat Heisen-
perg, iir ciucla insistenferiunor colegi emigrali in America?
ln cartea cle fa!d, ca 9i cu alte prilejuri, Heisenberg s-a
strdduit sd se explice.El a invocat opinia exprimati cle
un alt patriot, Max Plar-rck,clecanulclevArsti al fizicienilor
germani, o personalitate cu un prestigiu profesional si
moral incomparabil, carei-a spus intr-o discutie clin acei
ani cd dacd toli cercetdtoriic1evdrf vor pdrdsi Cermania,
inclusiv si aceia care nu sunt siliti s-o facd din rnotive
rasialesi politice, atunci marea traclifiegermand in stiintele
naturii va suferi o prdbusirebruscd 9i irecuperabili. Cdci
si perspectiveleformdrii unor noi generafii de cercetdtori
vor fi grav afectate.Heisenberg lasd si se inleleagd c5,
alaiuri de legitura lui foarte strAnsdcu mediul cultural
german, acestargument a fost pentru el hotd16tor.Chiar
daci opozitia cercurilor nalional-socialistecarel-au impie-
ciicatsd oblind cateclracle fizica teoreticda Universitdtii
din Miinchen, clevenitdliberd prin pensionarealui Som-
merfeld, l-a afectatmult, se pare cd decizia de a rdmAne
in Germarriai-a fost intarith de asigurarea,transmisd din
cercuri inalte, cd atacurile indreptate impotriva lui vor
inceta. Stareaclespirit a lui Heisenberg,inainte de a primi
acesteasigurdri, estebine exprimatd in rAndurile pe care
i ie arlrcseazi lrri Sjommerfelcl, in aprilie 19-lE"Comu- producerii errergieiatomice ',irept o prol"rlemiicieschisii,
nir:andrr-iaccslrtiat intenfia cleir pirisi lara in c.rzulin care iar utilizareaei militard drept pufirr probabila.Cfriar ciac.i
ar-rtlrrit.itilcnLl \'or 1>unecapat unrrr atacttri c;r aceleaale o arrni atclmicdar putea fi construild, crecleauei, aceasta
lr"rililark, ei adatrgd:,.Uaperntrurnitre ar fi foartc dureros s-ar putea i^rrtdrnpladoar rirai tdrz:nt,dupa incheierea
sii p;iri:'t-'scCertrt,ilria tl gtiii; tl-ils vr€las;.t.t fac tlacd lru rdzboiului. In schiinb, construireraunui reactor carres;i
.,'ali neaptilat nece:;ar'."l'i lteferindtt-se la riisl-riirrdirea ilr proclucd energie le apbreadrept un obiectiv care meritS
intreagalt:me a t'rrslilr-rr stur-lentisi doctoranzi aj lui Heisen- urn'rdrit cu cea mai deplini angajare.hr plus, rnunca la
trerg de la l-eipzit1,ittrpravtrnirea la pt:tet'c a lui Hitler, acestproiect putea salva viefile rnultor tineri fizicieni, care
rrnul dinlre aci:sti;r,celelrlttl Lt,dvvtrrcl'k'lir:r, sfria ll-tilitArziu altfel ar fi fost trimisi pe front.
desprerprofesornl siru:,.1j1 insr-tsi a fost om cie stiin!6 si Heiserrberga crezut cd lucrAnd carfizician atomist irr
patr:iot.i-le,-'a ce a deverrit l cotrfrailicfietri'i;;ii.i."r: 5e poate arrii rizboiulrii ar putea realiza turul cle forta de a fi sincer
ir{rrrnili:iriarnrili nrult. l)eciziatle it riirnilnein (ir:rmania, cu autoritdlile, a servi cauzapoporului germiln si a rdmAnc
rrric,i\ ar ii ptltut l'i a'-:easta,
t de clerzilrlt't'es,rtri cel pulin in credincios principiilor sale morale. El nu a al'ut relinerri
rrncle ,lin lnotir.atiile'ei, il le|*:z'entat t'tu doitr ltn hatr- in a accepti rispurrderi inshtu!ionale. in prim6r,nm nr-,.,-
rlicatrprrrit"ttcarieratt ittrrirrariil ltttlii ill.rr{ iLl1--t'ttitc'rr,tlar lui1912, a fos;tnumit directorul Institr.rtrrluide tizicd al
a atla:;clttplisine,itr tlltlie cercttt'i, ind,liei"l l5llirra car;rcte- SociertdtiiKaiser-Wilhelm din l3erlin, iar in toamni pro-
ruliri ornului (irre a fr-r:it ile-'ist-'trtreJg, itr titttla aprercierii fesor clefizic.i teoreticdla Lhriversitateadin lJerlir-r. I'ubli-
'l-eller. cistului l(obcrt Yungk, car€-'a publicat irr ;rnii '50 o carte
pe carc i-ar.rpistrat-r.rutlii enrigralrti<.a
Sitrratiilr:cu caro s-a cotrfrttlrtatllt"isentrtrrgin anii desprebomba atomicd,Heisenbergi-a nrirrturisit:,,intr-o
lizboiului ar;rti cAt ilerpnrt-'lcniatic;i eslt' accalogic.l ce dictaturd pot opune rezisten!i numai cei care sirnuicaze-i
acct:ptar{:}ir
itlttclrlt't,'lit dc lils}}rlncieri itrstitr'itir'rtlalesi la colaborareacu regimul. I)acd cincva sc manifestdcleschis
(il
cr.rlnborarca autr)iit;itilc rrrtrtit'egirn cilrc li-il cloveclit impotriva sistenrului,esteeviclc'ntcd se iiirsestede orice
crirnitrni,tlitt ciorint;tclea salr';ii:evaciill re nlai putea fi mijloace cle a opunc o rezistenldactil'i."r8 Ileisenbelg
Deljaitr toamna pretindea, asadal, cd in anii rdzboiului cl a t,rlesin mocl
sarlvatintl-o r.:titastrilf;'r'1trlnafi pr:oportii.
anului 1939,1{eisenberga iost rnobilizatla Serviciui tle: premeditat calearezistenteiarctive,cu pre!ul irrevitabil al
inarrnarc ai arlnatei si a prirnit itrsircinareadr: a conduce compromisnrilorpe cale le irnpuneaurelatiilesalecu insti-
un proiect clecercetarctruilit Uraniu. hrclatorireagnlpu- tuliile statului nazist. Dup.l riizboi, aceast;ipretenfie ar
lui s.lu ertr dera stabili t:aresunt prerspectivelle proclucerii suscitatreactii extreme.Urra dintre ekr t:stebine iluslrati
enerrgiei atomicesi ale utriizdrii ei in scopuri militare. S-a de ceeace ii scri;i foshrl sdr-rprofesor N4axLlom lui }:,instein:
precizat ci si un rczultat negativ ai cercetirilclr esttrimpor- ,,Cei mai multi oarneni de stiintii germani arr colaborat
tarrt, c'leoarece erlar oferi asigrtrareaci armata germand cu nazistii. Clhiargi l{eisenberg a lucrat cu toate puterile
estelti ad;ipostde pericolul ca inamicui sa poatd construi pentru ace;ti crirninali."reCealaltdreaclieesteafirmatia
arme noi, cu Lur itnens proterrtialdistluctir'. "Lleiserrberg cd purlarea lui Heisenbergar fi fr:st ireprosatrili, cA el a
si colaboratririisii ar fi puirri refuza si lucrezt:la acest fdcut lucrul cel mai bun percare puiea si-i faci in inlpre-
proiect, desigur cu riscul de a fi trilnisr pe front" ln acel jurdrile clate.Arnbele judecili pot fi ir-rlelesc.ln logica
moment, ei au considerart irrsiicI au toatemotiveie pentru primeia, tie si numai coiaborareacu autorititjlr: unui regim
a acceptasi nici unul pctttru ttrl'uz.Iii apreciauposibilitatea carea cretrt,,iagircle mortii" justifici o cclnciiimnarer
mol;ilir.
t
--)++
-t 315
Cea cle-adoua este suslinutd de constatetrea cd Heisen-
berg a contribuit in mod hotarAtclria nearrgajarea fizi-
cienilor atomisti germani in cursa penhu construirea unei
bombe atomice.Si ar fi facil sd calificdmaceastdafirmalie
drept o simpld incercarede a-l apdra pe Heisenberg.Si
ne inchipuim ch el si colaboratorii sii ar fi fost atagati
cauzei regimului si ar fi dorit cu orice pre! sdJ ajute pe
Hitler sd cAstigerdzboiul. Ce ar fi trebuit sd fac.i ei in acest
caz? Fdrd irrcloiald sd incercersd convingd guvernul cd
nroiectului construirii ur-reri bombe atomice trebuie sd i
se acorde prioritate absoh.rt5,cd in acest scop trebuie
mobilizate toate resurseledisponibile. Este tocmai ceea
ce s-a f.lcut in America in cazul proiectului Manhattan.
Contrastul clintre atitudinea celor care au irritiat si au
inf.iptuit acestproiect gi cea a grupului lui Ileisenberg,
caredorea sd construiasc.lun reactor,nu o bomb.i, 9i sd-si
scuteascdcolaboratorii r.le serviciul rnilitar actir,; este
bitdtor la ochi.Ar fi putut adopta un fizicianatasatrcgi-
mului pozifia lui l{eisenb€rrg,care in vara anului 7912a
informat conducerearnilitar.i c5, clesiproduceleabonrbci
estein principiu posibili, ea ar cereeforturi si cireltuielr
imense,conclilii,resurse,personaltehnic carenu mai pot
rtizbo-
fi asiguratein Certnaniain aceafazd a clesfirsurirrii
iului, si cd nici inamicul nu o va putea proclucepAnd la
incheierea ostilitdlilor? Ntr ar fi trebuit un asemenea
fiziciarr si aclionezecu totul altfcl? Nu a fost hotdrarea
iuatb atunci ca armata sd renunle la proiect gi ca grupul
sd continue sd lucreze cu mijloace relativ moclestecloar
la construirea unui reactor, menit sd produci energie,
consecinlaincrederii autorit5lilor nu numai in compe-
tenta, ci si in loialitatea lui Heiser-rberg?Pentru a nu aminti
cleincercdrilebine intenliclnate,chiar dacd nu 9i realiste,
ale lui Heisenbergde a transmite fizicienilor din cealalti
tabdrdcd parteagermani nu lucreazdla producereabom-
bei 9i ar fi bine ca ei sd procedezela fel? Nu au reprezentat
toate acestea,,tezistetttd activi"?
ana
J+ O
Dup.i r'azboi,Heisenberga respins totusi sugestiacd,
sustrd96ndu-se angajdriiin proiectul construirii bombei,
fizicienii germarnis-ar fi dovedit superiori din punct de
vedere moral colegilor lor din StateleUnite. Cdci acegtia
au fost indreptdtiti sd considere obiectivul conducerii
politice si militare - oblinereavictoriei - drept propria
lor cauzd.Grupul angajatin proiectul Urarriu a avut, dim-
potrivd, sansa sd poatd argumenta convingdtor cd per-
spectivele construirii unei arme bazale pe energia atomici,
caresd poatd fi utilizatd irerdzboiul in curs de desfdgurare,
sunt cu totul nerealiste.Ceeace a implicat, desigul, o dozd
de duplicitate, in mdsura in care liderii grupului suslineau
cd obiectivele militare nu pot fi realizate pur gi simplu
in timp util, ascunz6ndcd ei nu dorescsd le infdptuiascS,
sd-i ofere bomba lui Hitler.20Ceea ce le-a reprogat dupd
rdzboi Heisenberg colegilor sdi americani este cd ei au
abandonat controlul folosirii armei, ldsdnd decizia pe
seama politicienilor 9i militarilor. Pe de alta parte, ei a
intAmpinat cu amdr.iciune si sentimente de frustrare insi-
nudrile repetateale unor fizicieni si istorici cd grupul pe
care l-a condus ar fi dorit sd construiascdbomba, dar nu
a reugit. Heisenberg a recunoscutin schimb cd s-a strhduit
p6nd la sf6rsitul rdzboiului sd pund in funcliune un reac-
tor care s.i produc.i energie 9i cd pentru el nereugita a
reprezentat o infrdngere dureroasd.
,.-**
Heisenberg nu a regretat cd nu a pdrdsit Germania,
chiar dacd el a presimfit cd a9a-numita revolutie natio-
nal-socialistd r,'a reprezenta o catastrofd, at|t pentru
poporul german, cAt 9i pentru stiinla germand. Dupd
rdzboi, in 1945,a reacfionat la invitalia unui fost coleg
care lucra pentru armata americand de a se stabili in
StateleUnite spunAnd: ,,Germaniaare nevoie de mine."
Totodatd, Heisenberg a ldsat si se inteleagd cd isi dd
seamacAt de mare a fost preful pe care a trebuit sd-l pld-
teascd,cdt a pierdut in acest fel nu numai ca cercetdtor,
347
ci 9i in ceeace priveste imaginea lui in cercuri influente.
Ne puteminchipui cum a resimlit Heisenberg acelecom-
paralii care l-au opus personalitdlilor 9i caracterelor
bxemplarecare au fost Einstein si llohr. Strdduinlele care
au marcat a doua parte a cariereisale poi fi vdzute ca tot
atAteaincercdri clt a conferi vietii sile cAt mai multd
consistenfain lumina acelor optiuni care 9i-au pus mai
inainte peceteape deciziile 9i acliunile sale.Heisenberg
a dorit sd contribuie la recAstigareaa ceva din prestigiul
de care s-a bucurat stiinfa germand in anii tinerelii sale,
at6t ca purtdtor de cuvAnt recunoscutal comunitdli cerce-
tdtorilor din lara lui, cAt 9i prin strSlucireaunei reugite
gtiin!ifice personaleexcepliorrale.
Capitolele finale ale cdrlii pot fi citite din aceasti per-
spectivd. Modul de a gAndi al lui HeisenberS;se con-
tureazd aici cel mai bine prin opozilie gi confrutrtare cu
o viziune accentuatpragmatici asuPrautilizdrii raliunii
in stiinld. in aceastdviziune, el a perceput pericolul rup-
turii de ceeace a socotit a fi trdsdtura distinctivd a traditiei
culturii occidentale,echilibrul dintre lSrgireaorizontului
cunoagterii 9i intelegerii, pe de o parte, si cregtereaputerii
asupra lucrurilor, pe de alth parte. Esteun echilibru care
rra putea fi pdstrat 9i consoliclatnumai dacd cercetarea
stiintificdva fi orientatdspre ceeace Heisenbergin ,,pdtrun-
derea marilor conexiuni". Este sensul in care inspiralia
filozoficd estegi rdmAneesenlialdpentru stiintd. Motivafia
profundi a angajdrii lui Heisenbergin acelecauze pe care
le-a susfinut ca personalitatea vielii publice gi ca cercetdtor
a stat tocmai in aceastdcredinld. Este credinla care s-a
exprimat cu deosebitd forld in ultimul sdu mare proiect
de cercetare. In spiritul traditiei umaniste europene/
Heisenberg vedea in gtiinla teoreticd nu numai, si nu in
primul rAnd, o slujitoare a nevoilor materiale,o sursd de
cregterea puterii oamenilol, ci o iegiredin orizontul g6n-
dirii comune, o expresie superioard a ndzuinlei mintii
omenegtispre inlelegere.Esteviziunea care s-a exprimat
in mod exemplar in abordareapropusd de Fleisenbergin
fizica particulelor elementare.
348
intrebarea cu privire la ultimele elemente constitutive
ale universului, o intrebare formulath mai iniAi de filozofi
in orizontui gAndirii pure, speculative, a intrat in era
cercet6rii structurii atomului si a descoperirii particulelor
numite ,,elementare"intr-o noud etapd a investigatieistiin-
jifice. Potrivit unui mod de gAndire influent ir"rr6ndul
fizicienilor atomigti,la fel cum un corp macroscopiceste
compus din pdr!,la r6ndul lor acesteparti sunt co^pnse
din atomi, iar atomii din ,,particule erlementare".Obiec-
ti'",ul inspirat de acest mod de a g6ndi este de a stabili
dacd existd elemente constitutir.e ultime, particule fun-
damentale lipsite de orice structurd si care sunt acestea.
ldentificarealor ar insemna incoronareacercetdrilorasunra
structurii materiei. Marea ambile a lui Heisenberga fost
sd elaboreze,pornind de la rezultatelecercetdrilorexpe-
rimentale, o teorie unificatoare,care marcheazdo inde-
pdrtare radicald de orizontul de g6nclire al aiomisticii
traditionale. Este vorba de o reactualtzarea viziunii lui
Platon, pentru care realitatea ultimd este forma mate-
maticd, nu substanla constituitd din particule. Semni-
ficafia experimentelorprin carc se incearcdsi se determine
strucfura p articulelor elementare,prin bclmbarclarea aces-
tora cu alte particule acceleratela energiiinalte, va putea
fi bine inleleasd, credea Heiser-rberg,doar din aieastd
perspectivd.Particulele care iau nasteredin acestecioc-
niri sunt ,,elementare"doar in sensul cd nu existd unele
mai simple decAtele.Dar ele nu pot fi caracterizatedrept
elementeconstitutive ale altor particule. Toate ,,particulele
elementare",unele cu duratd derviatd foarte scurtd. nu
srurtrlecatslhri stationarcale urrci substanleunice,sub-
stanld pe care o putem numi crrc,l.glc sau rntttarie. Parti-
culele iau nagteredin aceastdsubstanld9i sunt anihilate
prin transformarea lor in aceastdsubstanld. Nu existd,
prin urmare, particule mai simple decAtcele care au fost
deja identificate experimental. CAutareaunor particule
mai simple prin experimentc tot mai costisitoarear fi
fost inspiratd de ceeace f{eisenberg a numit,,o filozoficr
proastd". Itealitateaultimi esteenergia,acelcontinuu pe
349
careil desemneazdtermenul cfunpt.Obiectivulpe care l-a
urmdrit Heisenberg, in ultima parte a carierei sale cle
cercetdtor,a fost elaborareaunei teorii matematice unitare
a cAmpului, o teorie care sd permitd declucereapropri-
etililor,,particulelor elementare" din caracteristicilede
simetrie ale ecuatiilor si sd explice astfel spectrul par-
ticulelor. Succesulacesteiincerciri ar fi insemnat triumful
ideii platonice, ideea cd la inceput a fost simetria, asuPra
ideii democritiene care afirmd primatul particulei.
Cdtre sfArgitul anilor '50, Heisenberg a crezut cd a facut
pagi importanti pe linia gdsirii ecualiilor fundamentale
ile acesteiteorii, cu cleosebireatunci cAnd s-a bucurat,
pentru o perioadd de timp, de aprobarea9i colaborarea
lui Pauli, fizicianul unanim recunoscutgi apreciatpentru
mintea sa exceplional de lucidd 9i de criticd. Speranla unei
apropiate ,,clarificdri depline a fizicit particulelor ele-
mentare" l-a impins pe Heisenbergsd incercesh-siasigure
prioritatea. Dupd expuneri fdcute itr cercuri stiintifice mai
iestrdnse, el a prezentat o schild a teoriei sale unitare a
cdmpului unui public mai larg,la 25 aprilie 1958,cu ocazia
implinirii a 100 de ani de la nagterealui Max Planck,
initiatorul fizicii cuantelor. Presa a scris atunci cd ecua-
liile noii teorii ar permite, pentru prima datd in istoria
hzicli, derivarea tuturor fenomenelor cunoscute. Heisen-
berg a protestat, ce-i drept, impotriva acestor exagerdri
jumalistice, precizdnd cd estevorba de un proiect asuPra
cdruia va decide cercetareaanilor urmdtori. Este insd
evident cb el spera atunci sd reugeascdacolo unde nu
reugiseEinstein. Ar fi fost o afirmare supremd a viziunii
lor comune asupra gtiintei teoreticea naturii, ca strdduintd
indreptatd spre dezvdluirea conexiunilor de cel mai irralt
nivel de generalitate,a cdror cunoa,steteoferd deplind satis-
factie ratiunii, intr-o lume orientatdtot mai pragmatic. Si
ar fi fost o revangd tdrzie a lui Heisenberg, a stiir-rteiger-
mane, dupd umilitoarele comentarii Pe carele-a prilejuit,
in anii de dupd rdzbot, egeculproiectului Uraniu'
Teoria in care Heisenberp;si-a pus atAteasperanle a
fost int6mpinatd cu refinere de majoritatea colegilor
350
fizicieni. Nu i-a fost dat sd-siincheie carieraclecercetdtor
cu o biruinld de proporfiile celei care i-a marcat inceputul.
Colaboratorul si prietenul sdu apropiat, von Weiszdcker,
a caracterizatsituatia, intr-un volum consacrat mento-
rului sdu cu ocazia implinirii r.Arsteide 70 de ani, scriind:
,,Mecanica cuanticd ne apare drept o campanie victo-
rioasd,teoria cdmpului ca un rdzboi de pozifii istovitor."2r
Reacfiafizicienilor care nu au impirtdsit viziunea gran-
dioasd, eroicd a lui Heisenberg asupra obiectivelor supreme
ale stiintei seamdndcu cea a sobrului chimist lJerzelius
fafd de teoriile colegului sdu Justus Liebig. Berzelius ii
scrialui Liebig: ,,Predispozitiapoeticda mintii tale,legatd
cu o mare usurinld a exprimdrii, te conduce pe cAmpul
fdrd granite al teoriei, acolo unde tocmai predispozitia
poeticd reprezintd insofitorul cel mai primejclios." Este,
oare, prea devreme sd se afirme dacd si in ce mdsuri e
indreptd!it un asemeneascepticism?
NOTE
1 A. I lermann,I lci,senbtt y, Row.ol.rlt
Verlag,Reinbeckbei l lambtrrg,
1976,p.8.
2l Lti tl ent,p.22.
3 l l ti dt:ur,p.37.
4 W. Heisenberg,,,Die KclpenhagenDeutung ,-ler er,ranten-
tlrecrrie",in W. I leisenbergQuantatfuoriewd philosttlthie, Reclarn,
Sttrttgart, 1979,pp.44 45.
5 M. Jammer,TheConceLttual Drcclttpntertt
ttf QuantuntMechonics,
N{cGrow,-IlillBook Company,New York, 1966,p. VII.
6 M. Beller,,,Tlie Sokal Ho.rx: At whom are rve laughing?,,,in
PlttlsicsTttdny,sept.1998,p. 33.
7 A. Einstein,,,Mecanicacuanticdsi realitatea",in A. Einstein,
Ctuttuddeu lumen? , traducerecleM. Flonta,L p.irvtr, L).Stoil
ncrvici,I Iumanitas,Bucuresti,1996,p.148.
351
 Vezi W. I{eisenberg, ,,Conceptul de teorie incliisi in stiinti'r C U PRI NS
modernd a natrrrii", in W. l{eisenberg, PLt;iptestegranitc, tra-
ducere de I. PArvu, Editura Politici, l3ucuresti, 1977,p.86.
Pentnr dezvoltarea acestei teme, r'ezi M. Flonta, ,,Succesiunc'
de teorii inchise sau asezare mai in adAncime a frrndamentelor?
Doud perspechr.e asupra evoltrfiei teoriilor in fizica moclern.i",
in Annlele Llnioersitdtii But:tn'e;ti.F-ilozofie, anul XL.lX, 2000,
oo. 91-11 6.
LO Subliniind cd din pr.rnctul de vederre al principiului cores-
pondenlei fizica neclasici poate fi calificatii drept o mai buni
aproximare a Lnor caracteristici ale fenomenelor fizice in raport
cu cea clasicd si, in acest sens, drept o ,,imbundtdtire" a descri- 1 . P r i m a i n t . i l n i r e c u t e o r i a a t o m i cd
erii teoretice, un critic conchide cd ,,clacdteoriile strtrt corelate
(re L et 9 2 0 ) Y
in acel mod profund ilr.rstrat cle principiul corespondenfei, ca
una dintre rela!iile posibile care existi inire dor.r.iteclrii,atunci 2. I lot.lrirea de a str.rr-'lia
fizic.a ('1920) 27
nu poate fi corect ci teclriile posecli domeniile lor exclusive 3. Conceptlrl cle ,,intelegere" in fizica moderni
de date si ci se poate pretinde ci ele sr,tntadevdrate uttmai (re20 1922) +.)
pentru acestedomenii." (FriedeI Weinert, ,,TherCorrt-'spondence lnv;itirrrintt:tiesprepolitici si iskrrie
I'rinciple anci tire Closure of Theories. Two Incompatible Aspechi (1922-1e2" 1) 63
crf I {eisenberg's Philosophy of Science", in Erkcnntnis 40, 199;1,
5 Mecanicacuanticdsi o cliscufiecr.rEinstein
o. 3 2 0 ).
l1 dupi | {elmut I(eclienberg,,,1leisenbergund clieJtrgendbe- (1.)25-le2r.) 8l
wegung 1919-1933",in (tlg.) ll. Reclrenberg,G. Wiemers, 6. I)lec-areacitre lumea nor.r.i(1926-1927) . . 97
-itat
WernerIlcisenLtcrg 1901-1976, Berrcha,Sax-Verlag, 2001,p. 25. 7. Prime cliscir!iiclesprerelatiagtiinlelornaturii
12 Ve zi A. I ler m ann,op. c i t' .,p .2 7 . crr religia (1927). t12
13 I I. Rechenberg,G. Wiemers,,,1ieisenbergr.rndc.lasI(eicherzie-
8. I--izicaatomic.isi g"inclireapragmatici
lrr.rngsministerir"rm I936--1941", irt Wt:rncrI lcisatbcrg190'l-1976 .
1.4J. Sttrrk,Die gegeniudrligrr Krisis irt dcr tleutscltttnPltr1sik,19)2.
(re2e) t26
l5 Aytud11.Rechenberg, G. Wiemers,tt1t. cif.,p.62. Discr,rtiiciesprerelaliadintre biologie,fizicd
si chi mi e (l 93tl -1932). .139
l6 Iltitlurt,p. 63.
t/ E.Tdler, ,,1Ieisenbergr.rnddie Qtrantenmechanik", in I i. Rechen- 10 Mecanic.lcr.rantic.i
si filozofie kantian.i
ber, G. Wiemers,opt.t:it.,p. 37. (re30-
r932) 157
18 R. Yr,rngk,Moi strdlrtcitorca o trriedt: sori, Eclitr.rraI'oliticd, 11.D i sctrti ici esprel i mbaj (1933) 16E
lluctrresti,1966,p. 87.
l9 Citat drrp.l A. l lermann, opt.t:it.,pp. 66-67. 12.Revolrrfiesi viatti universitard(1933). 1E8
20 Pentrr,ro clisculiecuprinzitoare a acestuic'az,in cadrr,rlr.rrrei 13. Disctr!iidespreposibilitilile tehnicii atomice
reflectiiasupra sitr,rafiei dilematicea eliterlorin regimtrri dic- si despreparticuleleelementare(1935-1937). . 206
tatoriale,r.ezi M. Flonta, ,,Colaboraresatt iesire clin scenS? 14.Actir,rneainclividrralSin mieztri catastrofei
Situaliadilematicda elitelorin regimuri clictatoriale,ilrrstratii pol i ti ce(I937-19.11) 219
cle cazul l{eisenberg", irr /tr:z'lsfnLlc r'ilozofic,5-6, 2002, pp.
15.D rumul c;i trenoul i nceput(1941- 1945) 237
5E1-598.Pentrr.r o versiuneengleztisi francezS,vezt llotrnninn
llecieit,si llez,rrcRouutninc,2007 . I 6. Despre responsabi I i tatea cercet.itorr,rI r.ri
21 Citat dup.l A. I lermann, oL). cit.,p. 115. (19'15-.1950) 25,1

352 35 3
17. Pozitivism,metafizicd9i reiigie (1952). 271
18. L)ezbateriin politici si ;tiinfd (1956-1957) 287
19. Teoriar.rnitaria cAmpului (1957-.1958) 302
20. Particuleelementaresi filozofieplatoniciani
(1e61-1
96s) 310

A1:ologiaI u i H eisenbcrg
Pcrstfatide Mircea Flonta . 323

lleclactor
V I-A D ZOC ]RA FI

Te]rnort'dactor
LU \'llNITA SI\4 IONIISC Li

DTP
DU\,,IITRU OI-TIIN NU
( ()R N [L D R i (;t l tn

Corector
CEORCI]TA-ANCA IONESCU

Apirut 200ti
B U ( L R I:S Tt- I{O \4n \l n

Lucrart: r:xecutath ta ,,ACCENT PRINT", SUCIttAVA

 1834-4
lsBN978-973-sO-

llil llll
!ilrl!ll