Sunteți pe pagina 1din 179

WERNER KARL HEISENBERCI s-a niscut l;r Wiirzburg WERNER HEISENBERG

(CJcrrnania) in 1901.Tatil sir,r,Augr-rstHciscnbt'r'g,cra proft'sor'


de stu d i i biz ant inc la un i v c rs i ta tc ad i n o ra s A s ttrc l i atfi zi ca
la Ciottingen,avAndu-l ca Profcsor pc Arnold Sornmcrfcld, iar
intAlnirea cu Niels Bohr din 1922 avca si-i rnarchczcintrcaga
carieri stiintificb.in 1925a crcat mecanic;trnatricial,i- clprirnh
varianti a noii teorii cttanticc' in 1927il tl('scopcritprincipir"rl
dc ncclctcnninarccarc ii pclarti nlttnclc si carc afinnil cd cxisti
perechidc cantititi (dc pild5, pozilia si irnpulsul unci particr-rlc) PARTEA SI INTREGUL
ie nu pclt fi cunoscute simr-rltancu prccizie arbitrar dc ln.lre'
in cadiul gcolii dc la Copenhaga,alituri dc Bohr, a elaborat c) Disculii in jurul frzrctt atomice
interpretarc a rnccanicii cuantice dcvenitS, in tirnp, cea rnai
cr-rnolcr-rt5. Pentru cclntribr-rtiilc salc la tcoria cltantich a prirnit
in 1932Prcrnitrl Nobcl. in anii '20 si '30 a colaboratcr-r\{olfgang Traduceredin germand de
Pauli si Paul Dirac la o prirnS variantS a clectrodinarniciicr-ran-
MARIA TITEICA
tice.La scurt titnp ci-rpi dcscopcrircaexpcrirncntalSa ncr-rtronului
(1932),a proPus modclul nelrtron-Protonal nuclcului atornic' Postfatd de
Participaica sa, in timpul rizboiului, la prograrnul -nuclcar MIRCEA FLONTA
nazist, in ciuda unor mirturii carc atL'sti ci l{ciscnbcrg l-a
orientatcitrc scopuri pa;nicc, a constituit obicctul Ltn(lrcontro-
vcrsc aprinse.Dupi rizboi, Wcrncr Hcisenbcrg a participat la
renagtcicaintelectr-ral5 a Clcrrnanici.A in 197(tla Miinchcn.
'rurit

H UMA NI T A S
B U C t J R E S ', f r
(loperta
IONUT BRC]9TIANU

Sotieitrrcle

De s c riereaC I P a B i b l i o t e c i i Na lio n a le a Ro m An ie i
HEISENBERG, WERNER
P art ea 9i i n t r e g u l : d i s c u t i i in ju m l fizicii a to m ice / lVe r n cr Ilt' iserrbtrrg;
trad.; Maria Jileica; postf .: Mircea Flonta. - llucuresti: Llrrrnanitas, 2008
rsBN 976-973-50-1834-4

L l it c ic a, Ma r r i a( t r a d . )
II. F lont a,M i r c c a ( p o s t f . )

15
530.1

WIIRNIIR { IIIISIINBERC
DERTT:.IL LIND DA-q GANZE
(O 1969, 1981 Piper Verlag,Grnbl i, Mtinchcn

O HUMANITAT 2008, pelltrtl Prezenta versittlttr romaneascr-t

EDITURA HUMANITAS
Piala Prcsei l-iberc 1, 013701 Bttcuregti, RornAnia
Lel. 027/ 3771 B i 9 , f a x 0 2 1 / 3 1 7 1 8 2 1
wrvw.hr,rmaniIas.ro

Comcrrzi CARTII PRIN PO$TA: tel./fax 021/311 23 30,


C.P. C. E -. C P 1 4 , B u c u r e g t t
c-mail: cpp@humanitas.ro
www.l ibrariileirttmani tas.ro
cuvANr ixanvrn
in ce priveste, acum, cr,rv.intirilece [.. . ] ar.rfost rostite, mie,
cle;i am fost de fafii, mi-a fost cr.rneputinti sd retin intocmai
cele spuse. De aceea, l-am l.lsat pe fiecare dintre vorbitori
sii se exprime in felul ir-i care, potrivit presupunerii mele,
arrfi fost cel mai potrivit in imprtjr,rririle ciate, r.rrmAndc6t
mai fidel mersul icleilor in cele ce s-arl rostit cu adevdrat.
Tucitiitlc

Stiinta e fdcutd de oameni. Acest fapt evident in sirre


ajungelesnesd fie clatuitdrii si, readuc6ndu-lin memode,
ar putea contribui la micsorareaprdpastiei deseoriinvocater
dirrtre cele doud culturi, cea umanist-artisticd-sicea teh-
nico-stiinfificd.Cartea de fald prezintd c'lezvoltarea fizicii
atomicein ultimii cincizecicleani, agacum a trdit-o autcl-
rul. $tiinlele naturii se bazeazdpe experimentegi isi obtin
rezultatele clin discutiile celor activi in domeniu, care
d ezbat impreurrd interpretareaexperimentelor. Asemenea
convorbiri formeazd principalul conJirrutal cdrlii. I)rin
ele hebuie sd de"'ind limpede ci gtiinta ia nasterein cursul
discutiilor dintre cei implicali. Dar estede la sine inteles
cd, dupd mai multe decenii,convorbirile nu pot fi reclate
cuvAnt cu cuvAnt.Numai pasajeleclin scrisori,acolounde
sunt citate,sunt reclatetextual. ln aceastdcartenu e vorba
propriu-zis nici de amintiri. De aceeaautorul si-a permis
deseori sd rezume, sd concentreze9i sd renunte la exac-
titatea istoricd; imaginea va fi astfel corectd doar in trd-
sdturile ei esentiale. De altfel, fizica atomici nu joacd
intotdeaur-rarolul principal in acesteconvorbiri. Deseori
este vorba mai clegrabddespre probleme umane, filo-
zofice sau politice, iar autorul sper.i ca astfel sd devinb
limpecle c6t de greu poate fi separatd gtiinta de aceste
probleme mai cuprinzdtoare.
Multe dintre persoaneleimplicate apar in text doar cu
prenumele, fie pentru ci ulterior nu s-au mai manifestat
in viafa publicd, fie pentru ci prin folosirea prenumelui
esteredate mai bine relalia lor cu autorul. I)e asemenea, 7
in acestmod poate fi mai ugor evitatd impresia cd e vorba
de o redare istoricd fideld, in toate amdnuntele, a felu- PRIMAIXTATXINE
ritelor tntdmpldri. Tot din acestmotiv s-a renunlat la creio- CU TEORIAATOMICA
narea unui portret mai precis al acestor personalitdti; (7e7e-7e20)
intr-o anume mdsurd, ele pot fi reculoscute numai dupb
felul lor de a vorbi. S-a acordat totusi o mare importantd
reddrii corecte si vii a atmosferei in care au avut loc aceste
convorbiri. Cdci tocmai astfel, prin redarea atmosferei,
devine limpede procesul crealiei gtiinfifice gi tot datoritd
ei poate fi inleles cel mai bine felul in care activitatea
Sd fi fost in primdvara anului 1920. DeznoddmAntul
comund a unor oameni foarte diferiti poate conduce in
l)rimului I{dzboi Mondial adusesecu sine neliniste printre
cele din urmi la rezultate gtiinlifice de mare anvergurd.
tinerii din lara noastrd si ii pusese in migcare. Frdiele
krtenfia autorului a fost sd prezinte 9i celor nefamiliarizali
scipaserd din mAinile generatiei mai vdrstnice, care era
cu fizica atomicd modemd o impresie asupra curentelor
profund dezamdgitd,iar tinerii se strAngeauin grupuri,
de gdndire care au insofit istoria intemeierii acesteigtiinle.
in comunitdli mai mici sau mai mari, pentru a-9i gdsi un
Tiebuie sd linem insd cont de faptul cd in fundalul con-
tlrum al lor, nou/ sau cel putin o noud busold dupd care
vorbirilor redate se afld relatii matematice foarte abstracte
si se poatd orienta, irrtruc6t cea veche pdrea zdrobitd.
si dificile ce nu pot fi inlelese fdrd un studiu aprofundat.
Iatd-md agadarintr-o zi luminoasd de primdvard, la drum
In fine, autorul a mai urmdrit prin redarea convor-
(:u zece sau poate doudzeci de camarazi, cei mai multi
birilor si un alt scop. Fizica atomicd modemd a repus in
rlintre ei mai tineri decAtmine, 9i, dacd-mi amintesc bine,
disculie probleme filozofice, etice si politice fundamen-
plimbarea ne purta prin zona deluroasd a tdrmului de
tale, iar la aceastddiscutie ar trebui sd participe un cerc
vcst al lacului Starnberg, ce se zdreajos in stAnganoastrd,
cAt mai larg de oameni. Cartea de fa!6 ar putea contribui
oferritprivirilor noastre de cAteo bresd in verdele luminos
9i ea la punerea bazelor unei asemenea discutii.
,rl fagilor, gi pdrea cd se intinde pAnd la munli care se
zrireauin depdrtare.In mod ciudat, in aceadrumetie s-a
irrfiripat prima convorbire despre lumea atomilor, care
.r insemnat atAt de mult pentru dezvoltarea mea stiintificd
ulterioard.Spre a lamuri cum era posibil sa aibd loc
.rsemeneadisculii intr-un grup de tineri veseli si lipsiti
tle griji, atAt de receptivi 1afrumuselea naturii inflorite,
trebuie poate reamintit cd ocrotirea pe care gcoala si
lirrnilia o oferea tinerilor pe timp de pace se pierduse in
rrrrrremdsurd prin tulburdrile anilor de dupd rdzboi,iar
irr 16ndul tinerilor se ndscuse,linAndu-i intr-un fel locul,
o irrclependentda opiniilor, o increderein judecdtileproprii,
t'hiar 9i in domenii tr care de fapt le lipsea pricepbrea.
l-a cAlir,'apagi in fala mea mergea un bdiat inalt 9i tle atomi, a9a-numitele molecule" Astfel, molecula de
blond, ai c.lmi pdrinti mb rugaserd cAnclvasd-i clau o rlioxid de carbon ar consta dintr-un atom cle carbon
mAnd de ajutclrla temelegcolare.Cu numai un an inailrte, si doi atomi de oxigen. Spre ilustrare, in manual erau
ir"rvArstd de cincisprezeceani, participase la lupte de reprezentategrafic asemeneagrupuri de atomi. Pentru
slracld,cirAncl ldzi cu munifie, in timp ce tatdl lui, in pozi- ir explica in continuare de ce tocmai un atom de carbon
lie de tragere in spatele fArrtAiriiWittelsbach,lupta pentru si doi atomi de oxigen formeazd o moleculd cle dioxid
I{epublica Sovieticd Mtincher-r.Alfii, printre care si eu, clecarbon, desenatorul reprezentaseatomii cu cArligesi
munciserd pAnd cu cloar doi ani in urmi ca argali in ochiuri, prin care se agdlau unii de altii in molecula.
Bavaria Superioard. Astfel, v6ntul asPru al vielii nu ne Lucrul imi apdreacomplet Iipsit de sens,cdci cArligelesi
mai era strdin 9i nu ne era fricd s.i ne fclrmulim propriile ochiurile sunt, a9acum mi se pdrea,formatiuni clestulde
noashe gArrdurichiar si desprecelemai dificile problerne. arbitrare, carora le putem di cele mai clifcrite formc,
Prilejul cu care s-a ndscut aceaconvorbire era faptul adaptate scopului tehnic urmdrit. Atomii ins.i ar trebui
cd md pregdteampentru examenul de bacalaureat,care sd fie un rezultat al legilclr naturii 9i sd se lege irr molecule
a'n'ea loc in aceeagivar6, si ci cliscutamcu pldceredespre datoritd legilor naturii. Nu poate exista,credeameu, nici
teme clin -stiinlelenaturii cu prietenul meu Kurt, care a\/ea un fel de arbitrar, cleci nici forme at6t de arbitrare cnm
si el preocupiri asemdtrdtoare, dorind sd devind inginer. sunt cArligelesi ochiurile.
Kurt provenea clintr-o familie protestantd de ofiteri, era _Kurt
rispunse: ,,Dacd nu vrei si crezi in cArlige si
un bun sportiv si prieten clenddejde. Cu un an in urmd, ochiuri - si, de altfel, gi mie mi se par cam suspecte-,
cdnd orasul Mtinchen era inconjurat de trupele guvema- atunci trebuie sd stii, inainte de toate, ce experiente l-au
mentale,iar in familiile noatstreseimpdrfise clemult ultima determinatpe desenatorsd le foloseascA in schitalui. C.ici
bucatdde pAine,am intreprins odat.i,impreund cu fratele ast6zi stiintele naturii pornesc de la experiente si nu cle
meu 9i cu el, un drum prin liniile cielupti, pAni la Carching, la cine gtie ce speculatii filozofice, iar eiperienta trebuie
intorc6ndu-ne acasd cu un rucsac plin cu de-ale gurii, acceptatd,dacd a fost demnd de incredere,adicd srrficient
pAine,ur-rt9i slSnind.Asemeneair-rtAmpldritrdite irnpre- de ingrijit efectuatd.Dupd cAtestiu, chimistii au stabilit
und creeazdo bazd solicldpentru o iucredere neconditi- intdi cd pdrtile componente elementare intr-o legaiturd
onatd si o tonicd intelegere.Acum insi era vorba clespre chimicd se gdsescintotcleaunain anumite proportii bine
preocupareacomuni legat.ide gtiintelenaturii. I-am poves- definite. Asta e destul de ciudat. Cdci chiar dac.i crezi in
tit iui Kurt cd in marttalul de fizici gdsisemun desencare existenla atomiloq,adic.i a p.irtilor celor mai mici carac-
mi s-a pirut complet lipsit de sens. Era prezentat acel teristicepentru un element chimic, fortele din natu16,asa
proces de bazd al chimiei, in care cloud elemente de sine cum le cunoastem,nu ar fi suficientepentru a explica cle
stdtdtoarese leag.i printr-o legdturd chimicd intr-o noud ce un atom de carbon atrageintotdeauna numai cloi atomi
entitate,de asemeneade sine stdtdtoare.De exemplu, din de oxigen 9i se poate lega cu ei. Dacd existd o forta de
carbon si oxigen se poate forma dioxid c'lecarbon.Manu- atraclie intre cele doui tipuri de atomi, atunci c-lece nu
alul ne invdta c.i legitdtile ce pot fi observatein legiturd pot fi legati uneori si trei atomi de oxigen?"
cu astfel de procese pot fi cel mai bine explicate daci ,,Poate cd atomii rle carbon sau cei de oxigen au o
se presupune ci cele mai mici p5rti ale unui element - asemeneaformd incAt o legare a trei atomi clevineimpo-
atomii - si ale celrrilaltelement se leagdin mici grupuri sibild chiar din motive de asezarespatiala."

1L) 71
,,Dacdpresupui acestlucru - si nu sund neplauzibil - lux oratoric, si totugi conlinutul poeziei il atingea pAnd
atunci aproape cd te intorci la cArligele 9i ochiurile din si pe cel mai prozaic dintre noi. Felul cum vorbei, linistea
manual. Probabil cd desenatorul a vrut sd exprime chiar concentratdcu care se exprima, ne obligau la atentie,iar
ce ai spus tu, fiindcd el nu poate cunoagte forma exactd cuvintele lui aveau parcd mai multd greutate dec6t ale
a atomilor. A desenatcArligegi ochiuri pentru a ardta cAt celorlalti. I)e asemerrea,noi toti stiam cd timpul liber gi-l
se poate de pregnant cd existd forme care duc la legarea ocupa cu lecturi filozofice. Robert era nemultumit de
a doi, dar nu a trei atomi de oxigen cu atomul de carbon." discutia noastrd.
,,Bine,deci cArligele gi ochiurile sunt absurde. Tu spui ,,Voi,credinciogi ai gtiinlelor naturii", spuse el, ,,apelatt
insd cd atomii au, pe baza legilor naturii care sunt resPon- intotdeauna at6t de ugor la experienid si iredeti cd istfel
sabile 9i pentru existenla lor, o formd anume, cdreia i se tineti cu siguranti adevdrul in mAnd. Dar dacXne gAndim
datoreazdlegdturile corecte.Insd noi doi nu cunoagtem la ceeace se intdmpld in mod real in experienld, modul
pAnd una alta aceastd formd si, in mod evident, nici vostru de a privi lucrurile mi se pare foarte vulnerabil.
desenatorul figurii n-o cunogtea. Singurul lucru pe care Ce spunefi vine totugi din gAndurile voastre, numai la
credem cd-l9tim despre aceastdformd estecd ea trebuie ele aveli accesdirect; dar gdndurile nu sunt lucruri. Noi
sd aibd grijd ca un atom de carbon sd se poatd lega de nu putem percepe lucrurile in mod direct, ci trebuie irrt6i
doi, dar nu de trei atomi de oxigen. In manual se spune sd le transformdm in reprezentdri, iar in cele din urmd
cd in acestscop chimigtii au inventat noliunea de <valenfd sd formdm din ele nofiuni. Ceea ce ndvdlegtespre noi din
chimicd". Dar ar trebui intAi sd stabilim dacd e numai un exterior prin perceptia senzorialdesteun amestecdestul
cuvAnt sau deja o noliune util6." de dezordonat de impresii foarte diferite, carenu au direct
,,Probabilcd e totusi mai mult decAtun simplu cuvAnt, formele si calitdlile pe care le percepem apoi. De pilcld,
fiindcd cele patru valente atribuite atomului de carbon - cAnd privim un pdtrat pe o foaie de hArtie, nici pe ietina
9i clin care fi^ecarepereche satureazdcele doud valenle ale cxhiului nostru, nici in celulele nervoase ale creierului nu
fiecdrui atom de oxigen de-a face cu forma tetra- va eista ceva in formd de pdtrat. Mai degrabd noi trebuie
edricd a acestuiatom. E nevoie de o cunoagtereempiricd sd ordondm incongtient percepfiile senzoriale printr-o
ceva mai precisd despre acesteforme decAt aceeacare ne reprezentaresi, intr-un anume sens,sd transformdm tota-
e deocamdatd accesibild." litatea lorintr-o imagine coerenti, (cu sens>.Doar odatd
in acestmoment interveni in discufie Robert, care pAnd cu aceastdtransformare, cu aceastdordonare de impresii
acum mersesetdcut lAngd noi, insd evident ascultasece clisparate,<percepem>) ceva, ajungem la ceva inteligibil.
vorbiserdm. Robert avea o fald ingustd dar puternicd, De aceeaar trebui intAi examinat de unde vin imaginile
incadratd de pdr foarte intunecat 9i des, 9i care,1aprima pentru reprezentdrile noastre, cum le prindem in nofiuni
impresie, pdrea ugor inchisd. Numai rareori lua parte la si in ce relalie se afld ele cu lucrurile, inainte de a putea
pdldvrdgealasuperficiald care de obicei intovdrdgeaase- facejudecdti atAt de sigure despre experiente. Cdci iepre-
menea plimbdri; dar searain cort, cAnd se citea cu glas zentdrile sunt evident anterioare experienfei, ele sunt
tare, sau inainte de mese,cAnd se recita cAteo poezie, lui prremisaexperientei."
ne adresamnoi to!i, fiindci nici unul nu se pricepea mai , ,,Dar reprezentdrile, pe care tu vrei sd le separi atAt
bine la literatura germand,ba chiar si la textelefilozofice. cle net de obiectul percepfiilor, nu provin ele insele din
CAnd recita poezli, totul se petreceafdrd patos, fdrd vreun cxperienld? Poate cd nu atAt de direct pe cAt am vrea sd

72 13
creclemcu naivitate, ci indirect, bundoard prin repetdri atunci este destul cle piauzibili ideea ci reprezer"rt.irile
acumulate ale unor grupuri asemdndtoarede impresii se intemeiazd pe experienta generatiilor anterioare,iar
senzorialesau prin relatiile dirrtre perceptiile diferitelor pentru mine nu e atAtc1eimportant clacde vorba cleexpe-
simluri." rienfa noastrd actuald sau de cea a generatiilclrtrccute.,,
,,Asta nu mi se pare deloc sigur, nici mdcar nu mi se ,,Nu", replicd Robert, ,,nu asta ioiam sd spurr. Caci
parc prea clar. Deundzi am studiat niste texte ale filo- pe de o parte esteextrem de indoielnic dacd celeinvhlate,
zofului Malebranche9i m-a frapat un pasajirrcaree vorba adicd rezultatul experietrtei,chiar se pot mosteni. Pe de
tocmai despre aceasti problemS. Malebranche diferen- altd parte, ceea ce are irr vcrlcre Malebranche se poate
liazd,in linii mari, trei mclduri de formare a reprezentdrilor. cxprirna si fard teologie,iar atunci se potriveste irr stilrrtele
Unul estecel ne care tocmai l-ai oomenit: obiectelecreeazd voastre ale naturii cle astazi.Am si incerc. Malebranche
in mod direc't,prirr perceplia ienzoriald, reprezentirile ar putea bundoar.i spune: aceleasitendinje orclrtnatoare
in suf-letulomenesc.Malebrancherespingeacestmod de care sunt responsabilepentru orclinea vizibili a lumii,
a privi lucrurile, deoareceimpresiile senioriale sunt cali- pentru legile naturii, pentru apari[ia elementelorchimice
tativ diferite atAt de lucruri, cAt 9i de reprezentdrile cu si a proprietdtilor lor, pentru formarea cristaleloq,nasterea
caresunt asociate.Al doilea: sufletul crm.-rlesc posedd de r.,iefiisi tot restul, sunt active si in formarea sufletului
la bun inceput reprezentirile sau cel putin^arecapacitatea omenesc9i in interiorul lui. EIe permit reprezentdrilorsi
si formeze el insusi acestereprezentiri. In cazul acesta, corespunddlucrurilor si clucla posibilititca structuririi
percep!iile senzorialevor reactiva doar reprezentdriledeja rrotiunilor. Hle sunt responsabilepentrr_racele structuri
existente sau vor stimula formarea acestora.Al treilea existente cu adevdrat, care par sa se despartd in ceva
mod - si pentru acestase decide Malebranche:sufletul obiectiv - lucrul - si ceva subiectir,- reprezerlf2lg3-
omenesc participd la ratiunea clivin5. El este legat de tloar atunci cAnd le privin-r din punctul rristru ()nrcnesc
Dumnezeu si cie aceeade la Dumnezeu ii vin at6t ima- tle vedere, cdnclele surrt fixate in gAnduri. Aceast.i tez.i
ginatia, cAt 9i imaginile si ideile cu care poate orclona 9i .r lui Malebranche are in comun cu concerptiavoastr.i
organiza in noliuni impresiile senzoriale." .lsupra stiintelclrnaturii, conform cdreiaorice ieprezentare
Acum era rAndul lui Kurt sd fie nemultumit: ,,Voi, filo- sc intemeiazd pe experientd,faptul cd aceastacapacitate
zofii, sunteli imediat m6nd in m6nd cu teologia. Si cAnd .le a forma reprezentdri putea lua nasterein istcxia etvo-
lucrurile devin problemaiice,il ldsali sd apard pe Marele Irrtiei prin relalia organismelor cu lumea exterioard.
Necunoscut, care pasdmite rezolvd toate problemele de Malebrancheinsistd insi in acelasitimp asupra faptr_rlui
la sine.Dar pe mine astanu md multumeste.Dacdtot ai t'ii e vorba de conexiuni care nu pot fi explicate pur si
riclicat n."urti problema, vreau sa stiu cum a ajuns sirnplu printr-un lant de errenimenteelementare ce se
sufletul omenescla reprezentdrileamintite; si anume, in ,lcsfdsoardcauzal. Deci ci, in acest de pilcli la
lumea asta, nu in cea de apoi. Cdci sufletul si repre- Iormarea cristalelor sau a fiintelor vii -, structurile
zentdrile existd totugi in aceastdlume. Dacd nu vrei sd :irrperioarece apar au caracteristicimorfologice care ntr
recunogti cd reprezentdrileprovin pur gi simplu din Pot fi suficierrt de birre descrisecle perecheade notiuni
experientd, atunci trebuie sa explici cum pot fi ele date ,,r'auzd9i efect>.intrebarea clacdexperientaa fost sau nu
de la bun inceput sufletului omenesc.Sd fie oare ele, sau rrrainteareprezentdriinu este deci mai rationald decAt
cel putin capacitateade a creareprezentdri- prin carechiar vcchea si bine cunoscuta intrebare claci gdirra a fost
9i copiii cunosc lumea -, inndscute?Dacd asta pretirrzi, irurinteaoului sau invers.

r4 15
De altfel, nu voiam sd tulbur disculia voastrd despre primdvara lui 1919Ia Mrinchen domnea haosul. Pe strdzi
atomi. Voiam doar sd vd atrag atenlia sd nu vorbili despre se trdgeau focuri de armd, fird sd -sestie exact cine erau
experienld cdnd e vorba de atomi, fiindcd s-ar putea l,cligeranlii. Puterea politici se schimba intre persoane
intAmpla ca atomii, pe care oricum nu-i putem observa si institutii care eraLl practic necunoscute. Devastdri si
in mod direct, sd nu fie pur 9i simplu nigte lucruri, ci sd Irrrturi, aic.iror victimd arn fost si eu o clatd,fdceau din
\ aparlind unor structuri mai adAnci,pentru care nu ar mai exprcsia ,,I{epublicaSovietic.i" un sinonim perrtru fdrd-
I avea senssd facem deosebireaintre reprezentare9i obiect. rlelege. CAr-rclin sfArsit s-a format o nouh conducere
Evident, cArligele 9i belciugele din manualul tdu nu politicabavarezhin afaraorasului, caresi-a trimis trupele
trebuie luate in serios, ca de altfel nici una dintre imaginile sii cucereascdMiincheuul, am sperat cu totii cd se va
cu atomi care se gdsescici 9i colo in cdrfile de popu- lcinstaura ordinea. Tatil prieiettrlri p" care il ajutasem
larizare. Asemenea imagini, care au ca scop sd ugureze rnai demult la temelegcolarepreluaseconducereaunei
infelegerea, fac insd ca problema sd fie gi mai greu de t'r)mpaniide r.'oluntari,care voia sd participe 1acucerirea
inleles. Cred cd trebuie sd fim foarte prudenli cu folosirea orasului, El ne-a invitat pe noi, prietenii adolescentiai
nofiunii de a atomilor>, pe care ai amintit-o liilor srii,si ajutim tmpele care inaintau, in calitatecle
"formd
adineauri. Doar dacd concepem cuvAntul <formd>intr-un ('unosc.:ltoriai ora;ului. S-a ir-rt6mplats.i fim repartiza!i
mod foarte general,nu numai spafial, 9i dacdnu inseamnd rrrreicoloanenumite comando de pu-scasi cavaleristi,care
ceva foarte diferit de cuvAntul <structurd" de pildd, pe ,rveacartierul generalpe straclaLudwig, in clddireaSemi-
care tocmai l-am folosit, a; putea sd md imprietenesc rrarului teologic,peste drum de Universitate.Aici imi
oarecum cu aceastdnofiune." l.iceamclecisen'iciul, sau mai bine zis aici duceamimpre-
La aceastdintorsdturd a disculiei mi-am amintit ime- rrrrtio viat.i aventuroasdsi foarte liberd; ca at6t cle des in
diat de o lecturf, care md preocupasesi md fascinasecu rrltimul tirnp, eram scutiti dc scoaldsi voiam sd ne folosim
un an in urmd, 9i care pe atunci mi-a rdmas cu totul de libertateapenlru a cunoaster lumea dirr jur si in alt fel. Aici
neirJeles in pdrti importante. Era vorba de dialogul Tbtnitts sr' formasenucleul cercnlui cleprieteni cu care md plim-
al lui Platon, in cate de asemenease filozofeazd despre lr.rrnpe dealurile cle lAngri lacul Starnbergr_rnan mai
cele mai mici pdrfi ale materiei. Din cuvintele lui Robert l,irziu . Aceast.iviati avenfuroasda cluratinsd d oar cAteva
inlelegeam pentru prima oar5, chiar dacd deocamdatd :;,iptdm6ni.CAnclluptele s-au mai dornolit si serviciul a
intr-un mod neclar, cd se poate ajunge la asemenea (lcvenit monotrJn,se intAmpla ciemai multe ori ca dupd
construclii mentale ciuclate despre cele mai mici pdrli ale () noapte de veghe la centralatelerfonicdsd fiu eliberat de
materiei, asa cum le iniAlnisem la Platon in Tlrlalos. Nu ,rliceinclatoriri odatd cu rdsdritul soarelui.
era numai faptul ci asemenea construclii, pe care la I)entru a m.i preg.iti treptat in veclerea reinceperii
inceput le calificasemdrept complet absurde,mi se pdreau :,t'olii,mi retrdgeampe acoperisulSeminaruluiteologic
deodatd plauzibile, dar pentru prinra oard vedeam in fala t rr cclibianoastrdgcoltrrda dialop;urilorlui Platon.l Acolo,
mea un drum care, cel pufin in principiu, putea duce rrrlirrsintr-un jgheab si incellzitde primele raze alesoarelui,
la ele.
Ca sd explic cAt de important era pe atunci in amintirea | \\trner Ileisenberg a urmat la
Miinchen asa-nurnitr-rl,,licer"r
mea studiul dialoguluiTirnnios, trebuie sd descriu pe scurt , l,lrit ", in care str,rcliul limbilor clasice, greaca rreche si la tin;r , t:i., rira
conditiile ciudate in care avusese loc acea lecturS. ln r r r r l o t 'i m p c l r t a n t . ( N . / . )

16 77
putearnsa stucliezin lirristesi intrc tirrrp sii obscrr'lrczirea ('l se clescopereautorme maternatice.Dar pe r:etenrei se
ia vraftl a strizii Luclrt'iq.lntr-o asemeneaclinritteatii,cand oprise I)laton tocnraila iormele reguiate din sterconrctrie
iumina rdshrituiui clesoareinturtlascciejacl;irirreiiUni- l)clrtru a explica structurerrnatetriei- iatd ce imi rimAnea
versittitii si fAntarra clin tala ei, ;'rjunsesemla riiaiogui t omplet cleneinterles..blenu pzireausa aibh vrerJrraloare
7-ittmitts,si unumc ia acelpasajin carese r.orberster despre t'xplicativh.[)e tlceeaarr fcllositin continuareacelclialos
cele mai mici p:irti ale nratcrieri.I)rratc ca pas.rlr,ll
tn-r'r ,rl Iui Platonnumai pentru a-mi reimprospit.rcunostintele
captirratla irrcerprrt cioarpenlru cti era greu de traclussau rlc greactivec--he. Dar nelinisteaa r.imas.Ilezultatul cel
pentru ca se ocupa cu rationamcntenrerternaticc, crarepe rrraiimportant al lecturii era poate convingereac.i, c-iacd
minr: rnd interesaserticlintotcleauna. Ntr rnai stiu de ce vrcm su-t intelegem lunrea materiali, trebuie sti stim ceva
mi-am corrcentratatentiain rnrrd specialasupra acestur rlcsprecelemai mici parti aleei. Stiamclinmanualelesco-
text. Dar ceea ce citeranrmi sc pdrea <,-omplet absrrrcl. l,rre9i din scrieriledetpopularizareci si stiinta mrtderni
Acolo se pretirrclera ca cerlemai mici parti alc rnaterieisunt ( crceteazdlumea atomilor. I)oatec.i mai tArziu,in timpul
formate clin tr"iunghiuri dreptr:rrghice,cnre, cittptl ce se :,trrdiilor,rroi reusi si patrunclsi eu in aceastrilrrnrc.i)ar
legau in perechrpertrtrua forma fie triunghirtri isosceler, ,rstaavea saise intArnplenrai tarziu.
fierpatrate,se aclunarrla urr lr-rcpentru a alcitui corpurile Nciirristt'.r,rr,rm.rssi a tlcvr,rritpr-'rrtnrlrrilrt'o
|artc a
regulatedin stereomertric: cub, tetract,lru,rrctacdrusi icrr- ,rceleine'linistigeneralececuprinsesctir-rerefulin Germania.
saeclrn.Acestepatru corpuri ar fi apoi unitiitile cleLrazri l )ircdrrn filozof cletalia lui l)latcmcrecleaci a gasitrr orcline
ale celor patru elen-rente: ptirnarrl,ioc, aer si ap;i. Nr-r-nri rrr fenomenelenaturii, orcline acum pierclr:ti sau in;rc-
era clar clacdacestecorpuri regulatc eraruirtasatect:itlr tcsibilrini-rui,ce mai insemrraaturrcicuvirrtul ,,clrcJine"
patru elemente cloar simtrolic, cle pilclb cubul p'cntrtr irr general? Iste orclinea si intelegerreaei legati cle un
elenrentulpirnAnt, spre a reda soliclitateasi starea cle ,ururnetimp? Noi crescuserimintr-o lume ce pirea bir-re
repaus a acerstuieiernerrt,sau claci se presupuneaci cek: orclonatir. I)iritrhi nostri ne invdtaseri virtutile burgheze,
rnai rnici pdrli ale elementului parnint aveau chiar tormir ( ilrc erau prcmisamentinerii aceleti orclini.Ci uneori poate
cubici. Asernenear rcprczentiri mi se pireau pule spe- li rrevoicsii-ti sacrificipropria viatir pentrlr o asemenea
cr"rlatiisau in cerlmai Lruncaz scuzabile prin lipsa unor olcline statala,ceea ce stiau clejagrecii si romanii, nu
cuno;tinfe empiricerterneinicein Crecia anticri. [);rr ma rlscmnii nimic cleosebit. Moarteamultor prieteni si rucle
nelinisteaprofuncl fa;rtul ch un filozoi capabil sd g.in- nc arAtasecd lunrea pur.si simplu asaer-stet; claracum erau
cleasc.iatAi cle critic si atAt de ascutit ca l)laton ctizusr: rrrulti care sprlneau cii rizboiul a fclsto crinri, si trnume
praclaunor asem€lreirspreculatii.Incercanrsi ghsescniste: o crimd a aceleripeituriconduc,itoarece se simtea respolt-
puncte cleplecarein moclul rle a g.lncli,clela carespecu- :,irbili pentru mentinerea vechii ordini europr-,ne, si c.rre
laliile lui Platon sd-nri clcvintiinai irrteiigibile.D;rr nu ( rcdea ci trebuie s-o impuni si acolo trncleintra in con-
puteam clescoperinimic caresi-mi arate clrumul intr-a- llict cu alte nizuirrte. L)in cauzainfr.lrrgerii,r,'echeastruc-
colo, nici mdctrr aproximatir",. i)e cle alti parte, irrtr-cr Irrrria Er,rropeiera acum tiistrtrsi. Nici astanu insemna
anume rnisuri, icleeaci la baza celor nrai mici piirti ale ( ('va deosebit. Uncle existd rrizboaie trebuie si existe si
materiei se at-ltiforme rnaternaticenr;i fascina.hrtelegerea rrrl'riingerri. [)ar era oarc valoareain sinera vechii struch_rri
lesdturii practic de necuprins si tle neclezlegata feno- l)usi sulr semnul intrebdrii? Nu era important sii se
menelornaturii erraprobabilposibilanumai dacala baza ( ()lrstruiasciciin ruine o troui orcline,mai putemicd?Sau

i8 19
aveau clreptatecei care i9i sacrificaseri viafa pe strizile loirtcororile rdzboiului si se intorseserdintr,o lume schim-
Mrinchenului penfru a impieclictrreinstaurareaunei clrdini l',rtir.S-au tinut multe cur.Antdrial cdror patos ne-ar pdrea
de stil vechi si a pruclama o orclineviitoare, carcsd cuprind.i ,r.,l.izistrdin: daci e mai important petntm noi clestinul
nu numai o rraliune, ci intreaga omenire - degi aceasti
;',rporuluinostru sau cel al intregii orneniri, daci sacri-
omenire din afara Germaniei poate cd nici nu se g6ndea, lrt irrl celor cdzuli pe front si-a pierdut sensul prin pier-
in rnajoritateaei, salinstattrezeo asemeneaordine? Aceste ,lcreardzboiului, daci tineretulpoate sd-siia clreptulde
intrebiri se itrcrucisattconfuz irr minlile tinerrilor,si nici ,r si organizaviata singur,conform propriilor valori, dacd
generafi;rnrai r'6rshrici nu tte mai putea da raspunsuri. .'rtceritateainterioard este mai impclrtantd clec6tvechile
-
irr perioacladintre lectura lui'I'hrutittssi plimbarea pe l()r'rne ce rAnduiserdvi.rta oamenilorsecolede-ardndul -
cietrlurileclepe r-naluliacului Starnberg s-a mai petrecut rlcspre toate acesteas-a discutai cu patimd si in con-
un eveninrent,carrea avut ulterittr o rrtareinfluentd asupra llaclictoriu.
moclului rneu de a gincli, :;i ctrre trebuie relatat inainte Eu eram mult prea nesigur pentru a participa la acestel
clea lclua ,-ijscutiades;l:e lurneaatomilor. La cAtevaluni ,lezbateri,clar ascultamsi md gAndeanrla notiunea cle
cittpti cucerilelattrasttltti, tntlrele se retriseser'i iar din r)r(line.Mi se pdrea cd multe clintreconfuziile clin cuv6n-
Mrirrchen.Ne cltti:ealnla scoal.ica mai inainte,f.iri^si ne l,rriardtaucd si ordini autenticepot intra in contradictie,
g;inclirn prea rnrtlt la itnporti.ttrtafaptelor noastre. Intr-cr r,rrapoi prin aceastblupti intern"ise proclucecontrariul
rlupi-masa, L)estracli,il,cttpolclrn-a abordat un tiirrar pe rrrrlinii.Acest lucru era posibil - agami se p.irea - iloar
t:arenr,r-lcunosteatl: ,,Stiici saptamAnaviitclaretitreretul ,lircdera vorba cle ordini parfiale, cleptirti cotnponerntc,
sr:intruneste la castelrrlI'runlr? Vrem sd mergem cu totii t,lr"€S€rupseseri cle legdtura cu orclineacerrtrald,p.irti
si ar l'i bine..;.ivii si lr.r.ibli trebuiesi vini. Acum vrem tirr€r1upierduserdincd puterea formatoare,dar carepier-
si limurirn troi in;irtt' ( ltttl vor lllerge lucrurile mai ,lrrserdorientareaspre centru. Perndsurdce ascultam,imi
departe." \/ctcear lui ave.r tttr suttet cum llu nl.ri auziscln ,lcveneaclin ce in ce mai chinuitor c1eclarir absentaunui
pAn,1atunci. Astfel m-Alrl lrot;ir;itsi tnd cluc la castelul ( (rntrueficace;sufereamaproapefizic clin cauzaasta,clar
l'runn, i;rr Kurt voia si tnd insoJe:ascd. nu eram nici eu capabil sd gdsesc,in invdlrldseala opi-
"lienul, care pe ittunci circula incd toarte lreregulat, a
rriilorcotrtraclictorii,un drum inapoi spre clomeniul central.
ar.utner,oiede multe ore pentru a tre duce fir vzrleaAltmiihl. ,\stfel s-au scurs ore, s-au !inut cuvAntdri ,sis-au purtat
I'robabil c;i aceast;ivale fusest:c6ndva, in timpuri geo- , I iscufii in contraclictoriu.in curtea castelului s-auiungit
logice, valea L)unirii; raul Altrnr,ihl si-a croit clrutnul cu rrrnbrele, iar ziua fierbintefu urmatd de un amurg cenu,
multe rnetrnclreprin Jura l'ranc5,iar pitoreasca vale e .'irr-albastru gi de o noapte cu luni. Se mai vorbea inci,
mdrginitd, aseminiitor viii ltinului, de r.'echicetdli.A frebuit ,lirr apoi a apdrut sus la balcon un t6nar cu o vioard si,
sd strdbatem pe jos ultimii kilometri pAnii la casteiul , ,rncls-a asternut linistea,s-au revirsat pestenoi prirnele
I)runn si curAnclam vdzut titreri venincl clin toate cJirectiile ,rt'orduriin rerminor din Cirrcrllirnde l3ach.$i deodat.i s-a
spre cetateacare se ilrdl!a^miirrclripe o stAncdabrupt.i, I'nrclus,fdri urmd de indoialii, legdturacu centrul.Priviti
verticali, la rnargitreaviii. In cttrteacastelului,in mijlocul ,lt'sus, r'aleaAltmtihl luminata clc razeleh-rniiar fi fost
cdreiase afla un vechi put, se adunasedeja o mullime ,lt' ajuns pentru a r-revriji romantic; clar nu de-spreasta
cle tineri. Cei mai mulfi er;iri itrceielevi, clar se gasear-r ,'r'irvorba. Acordurile clareale Cincottttci erau ca un vAnt
printre ei si unii ceva tnai in vdrsti, caretriisera ca solciati r,r('()ros ce imprdstia cea!asi l.isa si se vacii structurile

2(l 21
limpezi asclln-sein str;ifrrncluri.Sepr.rtea,-lerci r.'tlilriclespre lrr':,iclin simplul rnotiv cdnu apartinatAtde evidentlunrii
zona cerntrala, acerstlucnr fuseseposibil in toate tirnpurile, ,rl'icctit'ea lucrurilor. Dar poate c;i sunt accesibiler,rrrei
la I)latonsi la l3ach,in iimbajul muzicii, al fileizofieisau , llst ricri rrr,rtctrr,rtiec.
al religiei,deci trebr-ria s.i fie posibil si acnrn,si in viitor. Voiarns;i gtilr mai rnulte dt:sprc aspectulfiiozofic al
Aceastaa fost revelirtiamea clin aceanoapte. I 'l rblernei atorrrilor,agac.i i-arn anrintrt iui lkrbert pa-sajrrl
I{estul noptii l-arn petrecut la focuri cle tal.l;ri si irr ,lirr'l'itttttios. Apoi l-arrrintrel,"'atrlacti era c.le;icorclcu
cortnri, pe un tipgan cleasupracastt:ltrlui;si tot acolo si-a l),u'crea c;i toateltrcmrile materialesunt formirtcclirratomi,
ficut loc romantismul lui Eichenclorff . TAnanrlviolonist, ,ltci ci ar exista irr cele clin urma acestecele mai nrici
care era deja stuclr:nt,s-a asezatlAnga grupul nostru si l',rr'!i,nunrite atomi, in care poate i'i clivizatii intreraga
a cAntat metttrertecle Mozart si Beethoverr,iar intrerele rrrirterie.Aveam impresia c.i era clestul cle sc-epticin
vechi c.lntecepopulare, errincerr-"6ntJ si-l acompanicz la It'grrturala toate acestenotiuni privincl structuraratonrir,-ti
chitar;i.S-adoveclit un carmaradvesel,ciruia nu-i prlhcea ,r rrrateliei .
s.i i se spun.i c. i de solemndfirsestrinterpretarezt {)inctutttt'i Irl mi-a confirmat inrpresia. ,,Acest rnocl clc a pllne
de Bach Cind aceastatotusi seirrtdnrpla,risplurdea: ,,Stii 1'1.1rHema, cirre se inclepirteaztiatAt ele mult cle luntca
in ce tonalitate au risunat trAmbilele la lcril-rotr?"- ,'rperienteino.rstrcncmijltxite, irni e striirr. Llrnteaoi,tTrre-
,,N"u."- ,,Eviclenttot in retminrtr!" - ,,I)e ct'?"_-,,I)ern- nrlor sAttcetra lacurilor si a pilcltrrilormi-e rrrai,rpr()(rFc
tru c;i iirrilemolat ziclurileIerihonrrlrri."IIleactianoa:;trr"r , k'c'it cea ti atornilrrr.[)ar fir"erste,
se poatc pune intrebarca
indignatti la gluma lui l-a pus pe fr-rg;i. (r'5e intalnpla clacr\sc incearcticlivizarcamateriei in pirti
Aceastirnoirpteclispiinrseclin norr in pgt1111r1l1a rncnt()- , lirrcc in cc nrai mici, cltrpiicum se poateplrne intrelrarea
rici, iirr noi rreplirnLram;re in;lltimilr:rle pe rrrllrrllacrrlrri ,lrrt'iistelefotrrteinclcpirtatc si plarretelelor sunt locLrite
Starnberssi vorhearnclcspreatornj.I omt:ntarir.rl lrri Roberi ,lt' l-iinlevii. Asenrenea intrebarinrr-rli sunt pe plac;;roate
despre Malcl.'rancheimi aritase linrpcciecii cxprrrienta t,r rtici lru vreau si aflu rdsl-rurrsui. L,u cre',1ci avcm in
noasfrriclesprealr.rnrinu potrtea\,(]AIoc dt:t.iitirrtr-un nroel lrrrrrcanotrstni inclatoriri mai importante clecAtsa ne
inelirectsi ci probabil atomii ni.r sunt lrrcruri. I)resu- I )un€lrl asen-renea intrebiiri."
puncan] actln cri acest]ucnr l-a ar.'rrisi I)iatorrirr ver-lere Am rasprrns: ,,Nu vreau sa discut cu tine clespre
lnTittrttios, gi numai in acerst tel spcr:ulrtiilehri ultcrio,rre ItrrPortanta ciiferitelclr
inclatoriri.I)e mine m-au interesat
clesprecorpurile regulate cluvetrrearr, ct:l 1-11
11r-t p.rrtia1, rrrlotcleauna stiirrtelenaturii si:;iiu ci multi oametriseriosi
inteligibile.Chiar daci stiinta morlern;ivorbegteciesFre. l,rceforturi pentru a af-larnai lnult cies6rre nrrturtisi leeile
formele atomilor,cuvAntul ,,fclrmi" nu poate fi intelesaici ,'i. I)oate cii succesul rntrncii lor e important pentru
clecAtin acceplirurealui cea nrai generald,cea clerstruc- :,or'ietatea omeneasci,clarnu trstadoream sd cliscr"rt acum.
( 't' rni nelinistestee urmdtorul iucru: pare-se- asacrlm
turi in spatiu si tirlp, ca proprietatede sirncfriea forte.lor,
,r spr.rssi Krrrt mai in,rirrtc- ci dezr,.rltareamodernd a
ca posibilitate clerlegare cll alti atomi. I)rrrbatrilci ase-
menea structtrri nu vor putea fi nicioclatriclescriseclar, :,liintelornaturii 9i a tehnicii a ajtrnsclestulcle aproape
,lt' locul uncle se pot obsen'a irtomii sau cel putin efectele
lJoc rie cul intt' irrtracluctibil: l*rr-, clelocul unde se pot faceexperimentecu atomi. De-
,,re rlinor" se nLlreste irr gernritn;'r
l -)-Moll(st rciteste,,<1e mol" )c, . r r t ' t : s t t ' ir r c eput r r lc r . r v iir r t r r lr d
r in ! t 0 l - r,l)r'eacestelucruri noi stim derstulde putin, pentru cd
l i t r ' ( tt = a cien roia .(N. l.) rrrrlc-anr invattrt inci; r-lardacti asa este,atunci curn se

n.)
22 L3
raporteazd aceastala modul t.iu de a pri','i lucrurile? Clc sunt alc.ituitedin atomi, atunci acestiatomi sunt la fel
ai putea spune despre asta din purrctul cle vedere al rle verittrbilisi de reali ca obiectelemtrteriale."
filozofului tiu Malebranche?" ,,Nu", rdspunsellobert,,,conciuziata mi se pare hazar-
,,in orice caz m-ag agtepia ca atomii sa se cornporte tlati. Ai putea la fel de bine si spui: ptntru ci toate fiintele
complet diferit de lucrurile clin experientanoastrdzilnic6. vii sunt alcdtuitedin atomi, atnnci sunt si atomii la fel
Mi-as putea inchipui cd, irr incercareade a dirriza tlin ce tle vii ca acestefiinte. Asta erirrsi evident un notrsens.
in ce mai mult, se ajunge la anumite cliscontinuitdti din Abia legarea rnultor atomi in forrn.rtiurri nrai mari cli
care trebuie trasd concluzia c.i structura materiei este rrcestorforrnatiuni calitiiile, propriel.iitiler care le sunt
granulari. Dar a; presupune ch la acestnivel structurile caracterristice."
cu care vom avea de-a facese sustrag fixdrii obiective in ,,Atultci esti dc pirere cri atomii rru cristti cu arlevirart,
imagini figrrrative, cb ele sunt mai degrabd un rrroclcler cd nu sunt rerali?"
exprimare abstractda legilor naturii, clar nu lucruri." ,,lar exagerezi!]'oate ci aici r-ricinric.arnu e r.orba cle
,,Dar dach pot fi rriztite direct?" intrebarcace gtirn clespreatomi, ci de cu totul alti lntre-
,,Ele nu vor putea fi niciodat.i vdzute direct, ci clotrr L'rare, si alrume ce trebuie sriinsernnecrrvinte ca <a exista
efectelelor." cu aclcvirat) sall (real)r.Ali .lrlilttit lnai itrair-rte
clepasajul
,,Nu-i un argument temeinic. Pentru cd la fel sc clin Tirirrriossi ati spus ci l)laton iclentificacele mai mici
int6mpld cu toate celeialterlucruri. $i la o pisicti vezi pdrli cn fclrrnetnatclnatice,si aurrrr"r€t cn corprurilercglt-
intotdeauna numai razele lurninoaseemise clecorpul ei, late.Chiar daci nu e trdcvtirat,cleoarece Itlaton nri a\/ea
aclicdefectelepisicii, niciodatd pisica ins59i,si chiar cAncl cum cxpcrimenta crr atomii, sli presrrpuncmttttr,rsipentrtr
ii mAng6i blana se irrtAmpld,in foncl, acela;i lucru." inceput ch accstmocl clea prir.i luclurile e plauzibil. Ai
,,Nici vorb.il Aici nu pot s;i-ti clau dreptate. Pisicapot trumi atunci asenrenea forrne tnatematicc .(existentccu
s-o vdd clirect,pentru cd irr acestcazpot, ba chiar trebuie, acler'.irat>si ,,retale',?Dacti sunt rl expresie a legilor
sti transform impresiile senzorialetin reprezentiri . De la traturii,rleciexpresiea orcliniicerrtralea clervetririi rnate-
pisicd am ambele aspecte- si cel obiectir.,si cel subiec- riei, atutrci ar trebui si le numirn ,,realer,,<existente cu
liv -, pisica clrept lucru si^clrept reprezentare.Dar cu aclevtiratr,deoareceproduc efecte,tlar nu le putem nurni
atomul se intAmpld altfel. lrr acestcaz lucrul 9i repre- ,.realer, cleoalecenu sutrl l'('s,ltu sunt lucruri. In ctrzr:l
zentareanu vor mai fi diferite, pentru cd atomul cle fapt cle falii nu L)reastim cunr s;i folttsim cuvitrtele, iar asta
nu mai este nici unul din ele." nu e rle mirare, caici rre-arn iticlepirrtat prea rnr.rlt cie
Aici, Kurt interveni clin nou: ,,Discufiavoastrd clevine clomerniuI experierntei noashenemijlttcitc,donreniuin c;rrer
prea scolasticd.Vd dedali speculatiilor filozofice acolcr s-a formal, clin tirnpuri prreistctriccr, iir"nbajulnostru."
unde ar trebui pur 9i simplu sd chestiondm experienta. Kurt nu era inci pe cleplirtmultumit cu c'lesfd-srrraret'r
Poatec.l stucliilenoastrene vor duce in situalia de a expe- discutieigi spuse:,,5iclecizi.rasripraacestuipunct as l;isao
rimenta cu sau in atomi; si atunci vom vedea noi ce sunt cu drag expericntei.Nu-rni p,.rtinchipui ca irn.rgir-r,tti.r
atomii. Vom invdla probabil cd sunt la fel cle adeviraji trmettcascie cle-ajur-rs pentni .r gi'liciraporturile clin lumea
gi de reali ca toate celelaltelucruri cu care se poate expe- celor mai mici parti alermatcrjci, clactinu te-ai apropiat
rimenta. Dacd este adevdrat cd toate lucrurile materiale irr prealabilin mocl seriosprin experirnenteam.inunlite

24 25
de aceast.ilume a celor mai nricr piirti. C)intelegereau- 2
tenticaproaterezulta nurnai clacaexperinrerrteie se fac itt
mod foirrterconstiirrciossi f.ir,i vreo prejuclccat.l . De acceta
IJOTAIR.ARE;\
DE A STIJDIAFIZICA
surrt scepticin prir.'intrrunor cliscutiifilozofice cluseprea (1e20)
departeclcspretrtr subiectatat cledificil. (-aci asermeneit
i-liscutiigerrereaztilesnc preiuclec.ltiin eAnciire,carrt:lnai
tarziu irrgreunetrztiinteiegelerar, in loc si o usureze. Dc
aceeasper ca in r,'iitorsii sc ocupercleraiomi ini,ii oanrenii
clestiinla si abra apoi iiluzofii."
celorlalticlrumcti ajunseseintre timp Ia capat.
i{ribclarea
,,Ntr vreti sa icnninartiociatticrr ciuditetriile voastrc,pe I' entru tni ne, ani j rl e scoal ri si cei ai sfrr r Jiuir r iuniver s; it ar
care tot nu le priccpe nimeni? [)acti arveafitle gtinels,i vii au fost ciers;riirlitiprrintr-o cczrtra grat.lr. DupJ Lracalanrreat
pregatitrpentru exiltrlen,urarbilre rirnrtinetrtiitcasii.Ce-ar am ficut () excursic prin i-ranconia cu acelasi grr-rp tlt'
f'i sa cirrtrirn cer,a7.''Irnccliatse cliclu tonui, iar sutretttl prieteni cu crlre vorbisem tlcsprc atonri itr print;ivar;-i, pe
inflrrritc,mai reale
cl.rr ai vocilor tinere ;i c.r-rlrrrilt'pajistilor mai ul l acul ui S tamberg, i ar i n perri oaclacar e; i unn; r t r n- . r r n
.1ecitginrlrrrilc clcsp-re ;ltonri,alutrgartivisul in carc ne i mbol rri vi t grav si a trebrri t si i stti u l a pt r t cir f elr r ii lllar e,
cuiunclrrscritrr. ti mp cl c mai rnul tc si ptri rnri ni , si <- ir iar si pe clur at a
conval escentei arn ri nras i nci rnul i ti tn p sit r gur cu ct ir t ile
mel e . i rr aceste i rrni cri ti cc i mi ci i zrrsc in nr iir - r iio cit r t e ir l
cdrei conti nut rrri l lfasci rri r,tl rsi rru o i tr t r : legcant . 1ecir tpc
j um;tta tc. N 4t'tenra r ti ci i irrrrI i l t' rmar rrr \Vcyl f r ulr l ic. isc s r rLr
ti tl rrl S l rrtl rlL* ti tttl t_;ttLtt,' i t / ,.r r' rF11,z,c r r t . r r ie
nat cr lt ; r t ii- , rir
pri nci pi i i or teori ei rcl ati vi t;i tri a l ui I:,i n - slcin. Lli, ur t 'r r r r r t , ir ca
cu cl i fi ci l cl e rnctorl c rrrl k' tn.rti ct-: rl L'z\ '( ) li( t t r 'ir it i : i t . 'Li
constructi a abstract;i tl c i cl ei a tcori ci n: lat ivit ir t ii llr ii
preocupa si nri rrel i ui stea. I.,l ti nri i rrtlr cu hot t ir ar ca 11t , r
stucl i a matemati ca l a U ni vcrsi tatr.t . lr r r 1". 'liit r chr . ln.
hcl tari re pe care o hl ascnr rl c l aprt tl i n . r r r r t t : ,
In prri rncl e rnel e zi l e cl e stucj t:rrti cs ii pr t r ecr r t r r int or '-
sdturti ciuclataisi netrsteptatii chiar si prenh'trrrrinr', 1.1'g3l-.'
trebui e s-o rel atez pe scurt. Iati l rnerr ,car e pr ecla la LJr r i-
versitatea clirr l\{urrchcn grc.lca rnecire si rnt)clr:r'r.ra, nrii
;rjutases.i obtin o intrcveclere cu profcsolLrl ric m,rtt'rnaticii
Li nderl ann, care trj urrsesccel el rru pri n r ezolvar ea nr air -
mati ci r derti ni ti va a stravechi i prtrl rl e t r r e a cvaclr at r r r ii
cercului. Voiarn si'r-lrog pe L.inriemiirrn si rnri prr!111915,c,i
l a serni rranrl l r,ri ; i nri i rrchi pi :i arn ca cr anr sr it icicnt dt :

It
pregAtit pentru un asetneneaseminar prin stucliile cle teoreticdla Universitateaclin Miincher-rsi era consiclerat
lnatematici dirr timpul gcolii. L-am vizitat pe l-inclemantr unul clintre cei mai striluciti profersoriai universititii si
- care lucra si in administratiauniversititii - laretajul prieter-ral tinerilor. Sommerfeid m-a primit irrtr-o.u-"i;
int6i al clidirii universit.itii,intr-o camerd intunecatd, luminoas.i,prin fereastrac.lreiase vedeau stuclentiistAnd
bizar de clemoclatmobilati, caremi-a produs, prin rdceala pe binci in curtea universitdfii,sub salcAmulcel mare.
atmosferei,o u;oari strir-rgereclerinimd. inainte cle a Ilirbatul scunclsi inclestit,cu mustatd neagrd si aer mar-
vorbi cu profesorul, care se ridica incet in picirrare,am !ial, paireala prima vedere un onl sever. Dar incd clin
obsen'atpe masa clelucru un cdtelusghemuit, cu blana prinrele fraze am sirntit cX irni vorbeste cu o bunitate
neagr.i care,in acea ambianti, mi,a amintit imeclial de clezintere,'s;tt5, cu intelegerepentru tAndrul venit si cautr:
pucielul clin camerade studiu a lui Faust.Patrupeclr_rl aici irrclrumaresi sfat. Din nou vernivorba desprestucliile
de
culoare inchisa s-a uitat la rnine clusminos; md privea mele matematiceextrascoltrre si desprec,rrtia lur VVeyl
probabil ca pe un intrus care r.'oia si tulbrrre linistea S7tnI i u- t i trt 1t--t
trutcr it,. Sommerfel cl u r.c-irctiona t cu tclfu I aI tfel
si5pAnuluisdu.I)utin incurcatclirrpricir-raasta,am reusit dec.1tLir"rclerrrann:
nrult preapretcrrtios",spuseel, ,,doilrnu puteti
si-mi exprim dorinta ezitant 9i cie-abiain timp ce . ,,Sunteti
vorbearnrni-am clatseamac6t de lipsitd .le nrorJestie lllcepe cu ce c nrai grcu^stsprlra ci ce c tnai usor o si r'.i
era
cacli in poalii rle la sinc. lntelegc.i slrrrtctifascirratcieprc>
cerereamea. I-irrclemann,rrn dclmrrbatr.irr cu barbd albd
blenratica teoriei relittrvi tati i ; f izica rrrciclerrr,iina inteazii
careardtacam obosit,a simtit in mod evident si el aceastd
si ln alte clirecfiispre rlornenii in care iclci funclanrentale
lipsd de mcldestie,iar usoara iritare ceril cuprirrsesepoate
ale filozofiei surrt puse sub selnnul irrtreb.irii,in care estc
si fi fost cauzaperrtru carc citelr-r9ulclepe mtrsaclelucru
clecivorba despre cunoastcrcacea rnai profunclii si tul-
incepu brusc si latre ilrgrozitor. StiipJnul incerca fir,i
buritoatre.Dar clrunui intr-acolo t: mai lung cleciitvi
successa-l linisteasci.N4iculanimal isi manifesta furia
inchipuili acurn. 'lrebuie sii incepeti cu rriul-lcarnoclesti,
crescAncl.impotriva mea printr-un schelbldit furibuncl,
temeinici in clomerriulfizicii traclitionale.Dacticloritisa
pe care il ernriteain acccsemcreu reinnoite, asa itrcAtne
studiati fiz.ica,atunci tre:buicsi alegetimai intii claci vd
intelegcam tot rnai greu. I-irrdemannm-a intrelratce crirti
trcupati cu fizica erxperirlentali sau cu fizica teoretica.
am stucliatin ultimul timp. I-arn porlenit cle cartealui I)upd cAtespuneti, probabil ci teoritrvi se potriveste rnai
WerylSpzr/i rL*tittt.Lt-rrrtttr,'rit,.I'e
funclalul sonor al litratului lrine.Dar nu s-itintimplat sti vi ctcupatiir-rtimpul scolii
furios al micrrtului paznic negru, L,indemantra incheiat
;i cle aparatesi experimerrte?"
cliscu!iaspun6ncl:,,Aturrci sunteti clejapierdut pentru Am rispuns erfirmativsi atn por.'estitcurn, elev fiind,
rnatematici." Cu aceastaeram coircediat. construisemmici aparate,motoare irrcluctoriraclio.insii
Deci cu studiul matemtrticii lrrcheiasemsocotelile.C) -si
Itrmeaaparatelorinri era ?n atrsamtrlulei mai tlegrabd
cliscutiep€rcareanr purtat-o cu tatal meu, in acelnrornent striind, iar grija cu caretrebuie f.icutemdsuritoriletexacte
de dezarnigire,tr clrrsla concluziaci as putea irrcercasi chiar si pentru clatelerelativ nerimportantenu mi s-ar fi
stucliezfizicamatematica.Si astfela fost arinjati o intAhrire rrotrivit.
cu Sommerfeldi, care tinerape atunci cursul de fizicd
vt'che", perf'eclionintl rlrxlelr.rlatomir.-al lui Nit'ls llrhr. N4rrltidintrt:
I Arnolcl Sornrnerftrlcl(1868--1951), fizician teoretician gernlan. strrclentiis.ii (i.tre care I {eisenberg, Ira,r'li,[)elrr.., I]ethe, Ir.trJing,
A jucat un rcll insernnat i. cee.tct,se nrrr'estr, ,,mecanicil cr.rantic.i llrillouirr, (iu'rclon, r.on Laue) aveau s;i c1e,.in,r firi,:ir.rriilrrstri. (N. /.)

28 29
,,LJarsi dac;ivreti s;i f;icctiLeorietrebuiersa lucrati crr In acea toamn.i rna intilneanr cleserrriin casa prie-
rnaregrij;'iintai ptrl-rlenrenrici si carevi se par la inceput tcnului nostlLrltalter, care era un burr vrttlt,ncelisl,crr
rrcinrportante. t hiar clacirexistaasernenea prtrblernemari violonistul careciintase(.'irlr:rrililitrJeBachin noaptea dc
rre ajung pinti in dilnrerriul filozofiei, clun sllltt teoria l.r castelui I'runn. inrpreun;i incercarnsa nc iniiienr irr
r:eiat'iviiirtii
a h-riEinsteinsarrteoriitcrrantelora hii I'lanck, literaturarr-ruzicala cjasicila lrioului CUyrt31si clrraraturrcj
exist;t totusi p,irr;isi pentnr ct'l care a cle:pd5i1 starliul tlc: r)c propu.seseriimsa stuciieu'r,pentru tt festivitate, cele-
ittcepittornrulie problernenrici ce trutbuierczolvate,iar brul trio in si benrol rntrjor clerSchuber.t.Iatrll lui \,Vtilter
abia ans.rr.nblul lor poate clno irnaginea noulrri dome:nirr." rnurisc cle mult si rnatntrlui traia siriquri cu cei dcli fii
,,[)ur pe rnine nr;1interescazijintrebarile filozoficcr intr-o locuirrti i'narecu urr irrtcrictrrlclgust ales,pe stracla
clin spate)elor mai rnult declit rnicilerpnrb)emerndivi- lilisabeth,cloarla cAtevanrinute cle ctrsapirintiltlr mei
tluale", am rrispunsetr firnicl. SommerleLl nrr a fost clekr tlin straclaIlohelrzollenr, iar frumosul pinn clc concert
rnulturnit. lJechsteinciin salon sporeabucuria me.rclea facernuzica
,,StiticlesigurcLrl spus SehillerclespreKant si tdlrn;:r itcolo.Deseoli,clup-ri69clirrtamimpreunti,state,rmcu totii
cittrriilui: ,,Cirrclregii corrstnriesc, car.ius;iiau rle lucru., l"riinrinoaptea tArziu cufunclati in ciiscutii.Clu aceastai
[.a incc1.111 to!i surrtclrrciriusi! Dar veli ver']eaclesigur ocazierveni vrrrba si cicsprerp)anurilc nrele rlt' strrrliu.
ca si o aserrelrcamrrncrir'5 poate atlucebucurie claci o Mama ltri lValter m-a irrtrebatclece nu arn ales stndiul
faccticu grija si constiinciu.s, iar in felul acesta,srisperirn, rnuzicii:
veti si prociuccce\-a."Sommerfeltl rni-;i mtri clat apoi ,,Din felul cunr cantati si curn vorbitr rlesprcaceasti
recortrlnilirripentrrr inccplrtrrrilesttrdiului meu si rni-a rnuzicti,am impresiaca arta va estemai aproapcde inima
pronris ca inri vl itrata,chiar foartercurAnclprobabil, o rlecdtstiirrtelenaturii si tcilrre.t. irr l-rrnrl,gil.:iti cotrtirrutul
nricii problenri legatir tle trttna tetrrie artornic;i,problern;',r rucestei nruzici mzrifrumos clecatspiritrrlcarese exprimii
cu car(' prutcanrsa-mi rnrisorputeri lc. itr urma acestei in aparatesi formule sau in masinarii sofisticate.[)trc.i
cliscutirs-aclecis,pentru urrnittrrriiani, apartencrrtarnea lucrurile stau asa,cleceralegeji stiintelenaturii? N4ersr_rl
la sctxtl,rlui Sr-rmrncrfclcl . lumii e.ster clcterrninatinr,rltimainstatrti clccc r.trro.rnretrii
Accstclitrlogcu un sarrarrt carcstitrcu adevdrat,-lespre tineri. Daca tinerii aleg frumosul, va cxista mai multit
ce e vtlrba in fizica ntoderntisi ficusc ei insusi clescope riri I'rurnusefe in lutne, dacaaleg utilul, vol existarnai multc
importante in tlttmerriulin ctrrese suprapun teoria rela- Irrcruri utile. De accea,alegereal'ieciruia in parte are
tivittitii si teoria cuarrtici a avut inci r"r'rultivretne efect [ront]ereaei nu nnmai pentru el insusi, ci pentru intreaga
asupra rnea.Cerinta dc a lucra t-hiar9i cletaliilecu grijh societate."
cra limpeclc:pentru mine, c'icoarece o auziscm clestulcle Am irrcercatsrl nri apar: ,,1)eftrpt, nrr crcd cir sunten.r
cles,in alti forma, si dc la tat,li n'reu.I)ar mi apdsarfapful 1-rusi in fata unei alegeriatAt clesimplc. Cici clincolrtcle
ci rni aflarn incti at6t clc ciep.rrtetle clomerriulcare md laptul ci probabil tru as putearciel'erniun muzician cleo-
itrteresacle fapt. I)c .rcct.;r. accastaprinra cliscutiea fost scbit clebun, ramine intrebareain ce c'lomeniuse Doate
corrtirrtratri clemultc altelecu prictenii mei, iar una clintre ;rstizi realiza cel nrai mult, iar aceasti ir-rtr.ebare sc ic[r'ra
ele, lcgata clepozitia iizicii r-noclcrne in clezvoltarcacul- lo siareadclmeniului respectir'.Anr impresia ca jn muzic.i,
turala a r,,rerniinoastre, mi-a rimas in moc] deosel-ritin irr ultirnir ani, conrpozitiilenu ntai sunt atAt cle convin-
fiI€InL)ne" giitoareca ;ic-elea din tirni.sriL'trccutc.in secolulal XVIl-lea,

30 a1
JI
muzica er;t incd influentatd in mare miisura cle miezul
modific6nd viata oamenilor fdrd ca fiecareindivid in parte
religios al viefii de atnnci, irr secojul ai XVill-lea s-a
si-l poatd influenla hotdr6tol, aduce conlinuturi noi. Apoi,
cleshvArsi t h'ecereaspre I u mea sentirnentelorincliviclu ale,
artigti individuali, talentafi, incearcd sd dea acestorconfl-
iar muzica romanticda secoluluial XX-lea a pitruns piini
rruturi forme vizibile sau sonore, gdsind pentru materia-
in aclAncurilecele mai intime ale sufletului omenesc.I)ar
lcle cu care opereazd.arta 1or,culori sau instrumente, noi
in ultimii ani se pare cd rnuzica a intrtrt intr-un stadiu cle
Iorme de exprimare. Acest joc alternativ sau - dacd vreti
experrimentare foarte frdmAntatsi poate chiar bolndvicios,
- aceastdluptd dintre conlinutul exprimdrii 9i caracterul
in care g6nclirea teoreticd joac.l un rol mai rnare clec6t
limitat al mijloacelor de exprimare este,cel pufin a9ami
constiinta sigur.i a ulrui progr€rsintr-o anume directie.in
sc pare mie, premisa inevitabild a actului artistic. Dacd
stiirrterlenaturii, si mai alesin fizicit,lucrurile stau altfel .
rlispare caracterul limitat al mijloacelor de exprimare,
Acolo, urmiriretr clrumuitriprestatrilit- al cdrui tel, acurn
tlacd,de exemplu, putem produce in muzicd orice sunet,
clcluizeci cle ani, trebuia sii fie intelegereraanur-nitor
irtunci aceastdluptd nu mai are loc, iar efortul artistilor
ferrorncneelectrornargnetice - a conclus la protrlernece
sc exercitd oarecum in gol. l)e aceea sunt sceptic in
prunstrb serrlnuii'ntrebirii pozitii fiIozoficefirnclamentale,
curn sunt structura spatiului si a timpului sau vala- lrrivinla unei prea mari libertdti."
,,In stiintele naturii", continud Walter,,,devin posibile
bilitatetalegii catrzaie.Aici, cred eu, se cleschirico lurne
rncreu noi experimente prin tehnici noi, se adund noi
rtttlri, necunoscnti, ir-rctitle nccupritrs, si probabil nrai
rczultate,iar astfel apar probabil noile continuturi. Mii-
rnulte grrneratii cle fizicicni \/or a\/ea de lucnr pelttru .r
Ioacele de exprimare sunt aici notiunile cu care sunt
gisi rrispr.rnsurile definitiver.De trceeirma sinrt ispjlj1 r; cxplicate,si astfel inlelese,noile confinuturi. De exemplu,
particil'r9i cu la aceastriciiutare."
t lirr scrieri de popularizare am inleles cd teoria relativitltii,
I)rictenulnttstru Iloll',vicllonistul,nu cra multunrit cu ( irre te intereseazdatAt de mult, se bazeazdpe anumite
accst riisputrs. ,,Ce spui tu clt'sprefiz.icamoclerntj nu c
cxperienle fdcute in jurul anului 1900,cAnd s-a incercat
oare rralabilin aceerasi mdsurd si pe:rrtrumuzica rro;rstr:i :',i se dovedeascd miscarea PdmAntului in spatiu cu
clc asiilzi? Si aici dnrmul p.trc Il'cstrL'',ilit.\zechile:
Lraric:rt: ,rj u torul interferenlei luminii. Con firmarea experimentald
ale rnuzicii tonale sutrt pe cale lle a fi clepisite, intr;-rrn
rrt'realizAndu-se, s-a observat cd noile experienle,
intr-o iunte nou.i, in careavern o libertateaproapenemdr- ( ('eace este acelasilucru - noile conlinuturi, impuneau
ginitii in privinta sunetelorsi ritrnrrriktr.Nu putern sp€rra
o lrlrgire a mijloacelor de exprimare, adicd a sistemului
sa gdsim aici aceleasicomori ca in,stiintelenaturii?"
,lt' rrotiuni al fizicii. Probabil cd nimeni nu a prevdzut de
Waiterins.l aveaanumite retineriitr leg.ituri cu aceastii
l,r inceput ci acestlucru va conduce in mod necesarla
comparatie..Nu stiu", interveni el, ,,dacdlibertateain ,,tlrimbdri radicale privind notiuni fundamentale precum
alegerrera mijloacerlorcleexpresiesi o lume noud, roditoare,
',r.1)aliul> si "timpul,>. Dar evident aceastaa fost marea
sunt netrpdratunul si acelasiIucru. intr-aclevdr, la prima l('scopedrea lui Einstein, care a inleles primul cd in ceea
vecleres-arpdn:a cd o mai mare libertatefir-seamnd rreapdrat '
r r' prlyg5l. reprezentdrile noastre despre spaliu si timp se
9i o imbogdtire,o multiplicare a po-sibilitdtilor.Dar nu pot
ti cleacorclcu aceastdafirmatie in privinta artei,caremi-e I'oirtcschimba ceva 9i trebuie schimbat ceva.
( cea ce spui tu despre hzicata ag compara mai degrabd
nai apropiatddecAtstiinla. Progresulartei se petrececarrr
r u (lezvoltareamuzicii la mijlocul secolului al XVllI-lera.
ir-rfelr-rlurmtitor: intAi are loc un letrt proces istoric care,
I'r' \/r'cril€?aceea,dupd un proces istoric lent, intrase in

JL oo
JJ
constiinta timpului lumea sentimentelorindividuale, asa
infclrmatia c.l rdspunsul e echivoc, cd el depinde de starea
cum lercunoastemdin operelelui I(ousseausau, mai tArziu,
cle migcare a observatorului. Spaliul si timpul nu sunt
ale lui Coethe, iar apoi, cele ale marilor clasici,Haycln,
rleci atAt derindependente unul de altul cum s-a crezut
N,1ozart,l3eethoven,Schubert,care au reusit sd gaseasci
prAndacum. Einstein a prrtut descrie intr-o formulare
o reprezentarepotrivitd pentru acr:astdlume a sentimen_
matematicd destul de simpld si concisd aceastdnoud
telor prin ldrgirea mijloacelor derexprimare. in muzica
structurd a spafiului si timpului. ln lunile cAnd am fost
actual5insd, contlnuturile noi mi se pi. prea putin inteli-
bolnav, am incercat sd pdtrund putin in aceastdlume
gibilersau prea putin plauzibile, iar excesul mijJoacelor
matematicd. Am aflat intre timp de la Sommerfeld cd
de exprimare mai degabd md inp;rijoreazd.Drumul muzi-
irrtregul domeniu a devenit in mare parte accesibilsi cleci
cii de astdzi pare intr-o anume mdsurd predestinat doar
nu mai c o lume noud, ncdefrisata.
in sens nep;ativ:trebuie sd se renunle li vechea muzici
Cele mai interesanteprobleme se afld acum intr-o altd
tonald deoarecese crede cd domeniul ei este epuizat, nu
direcfie, si anume in teoria atomicd. Acolo este vorba
pentru ci ar exista continuturi noi si puternice, care nu
rlespreintrebareafundamentaldde ce in lumea materiald
s-ar mai lasacxprimate cu aiuitrrulci. Dar muzicicnilor
cxistdmereu aceleasiforme si calitdli. De ce, de pilcld,apa
incd nu le e clard directia de urmat dupd ce a fost pirdsitai
lichidd cu toate proprietdlile sale caracteristiie se for-
muzica tonald, aici existd numai tatondri. in stiinleler
rneazddin nou, mereu la fel, prin topirea ghetii, de exem-
modr:me ale nafurii intreb.irile sunt date, ce trebuie fdcut
plu, sau prin condemsareaaburilor de apd sau prin arderea
este si se gdseascdrispunsrrrile. in arta moderni intre-
lridrogenului. Acest Iucru a fost intotcleaunaacceptatin
birile irrselcsunt nedefinite. insb ar trebui sd ne spui mai
lizicade pAndacum, dar nu a fost niciodatdinteles.Daci
multe desprenoua lume pe care crezi cd o intrezirt sti in
fizica modernd .si in care, mai tArziu, vrei sd pornesti l)rivim corpurile materiale,de exemplu apa,ca fiind com-
prrsedin atomi - iar chimia folosestecu succesaceastd
in explorare."
lcprezentare- atunci legile miscdrii, pe care le-am
Am incercat sd le fac celorlalti inteligibil putinul pe
invdlat la scoald sub numele de mecanic.i newtoniand,
care il aflasem desprerfizica atomicd din lecturile mele
rruar putea conducela miscdri de o asemeneastabilitate
dirr timpul bolii si din cdrti de popularizare.
I'cntru cele mai mici particule. Aici trebuie sa fie vala-
,,ln teoria relativitdtii", ?9a i-am rdspuns Iui Walter, lrilelegi ale naturii de cu totul alt tip, caresd redea faptul
,,expcrimcntclcde careai pomenil, pt.'.u* si altcle,carc t,l atomii se ordoneazi si se miscd mereu in acelasi fel,
se pare cd se potrivesc bine cu experimente de alt gen,
,rsaincAt sb se formeze mereu substantecu aceleasipro-
l-au fdcut pe Einstein si renunte la noliurrea de simul-
taneitate,agacum era ea inteleas.i.Acest lucru estein sine 1'rietdfistabile.Primele schitepentru astfelde noi legi ale
rr,rturiiau fost gdsitein mod clar acum doudzecide ani
tulburdtor. Cdci, in primd instant.i, fiecare om creclecd
.lt'l'lanck in teoria lui cuanticd,iar fizicianul danez Bohr
gtie ce inseamnd cuvdnful <simultan,', chiar dacd se referd
,r preluat ideile lui Planck, pur-rAndu-lein lep;dturdcu
la evenimente care se petrec la mari clistantein spaliu.
rr'prezentdriledesprestrucfura atomului pe carele dezvol-
Dar in mod evident nu stim acest lucru in mocl exact.
l,rscIlutherford in Anglia. Astfel, el a putut sd lumineze
f)acd ne inhebbm bundoard cum putem stabili c-lacd doud
asemeneaevenimente sunt simultane, iar apoi compa, l)(,ntruprima datd domeniul ciudatei stabilitdti a ato-
rrrilor,despre care tocmai am vorbit. Dar, asa cum crede
rdm rezultatelediferitelclr metode, obtinem de la naturd
:;()rnmerfeld,in acest domeniu suntem incd departe dei
al
J+
35
o intelegere clard a lucrurilor. Aici se deschide deci un rnuncd doar pentru a stdpAni tehnica instrumentului, ba
imens teren nedesfelenit,unde se pot descoperi,intr-un t hiar 9i atunci nu poli decAtsd cAnli mereu piese care au
interval de zeci de ani, noi relalii" In felul acesta,intreaga Iost interpretate mai bine de sute de alti muzicieni. Iar
chimie ar trebui sd poatd fi explicatd cu ajutorul fizicii trr, c6nd vei studia fizica, va trebui intAi sd construiesti
atomilol, dacd se formuleazd aici in mod corect legile ('u multA trudd aparate pe care le-au construit altii mai
naturii. Lucrul cel mai important va fi si se gdseascdnoile bine, sau vei face rafionamente matematice care au fost
noliuni adecvatecu care sa te poti orienta iir noul dome- gAndite in toate detaliile de altii inaintea ta. CAnd toata
niu. Cred deci cd in fizica atomicd se pot descoperiastdzi .rceastdmuncd a fost depusd, ne mai rdm6ne oricum -
relalii 9i structuri mai importante decdt in muzicd. Dar irr mdsura in care suntbm si noi ciraugi - contactul
recunosc desigur cd acum o sutd cincizeci de ani lucru- permanent cu muzica minunatd si uneori bucuria unei
rile stdteau exact invers." irrterpretdricleosebitde reusite. Voi veti izbuti din cAnd
,,Crezi deci", rdspunse Walter, ,,cdo persoandcarevrea in cdnd sd inlelegefi o relalie ceva mai bine decAt a fost
sd participe la formarea structurii spirituale a epocii sale pclsibilinainte sau sd faceti o mdsurdtoareceva mai exact
este dependentd de posibilitdtile pe care i le oferd clez- tlecdt au fdcut-o inaintasii. Nu trebuie sd contdm prea
voltaretr istoricd pentru epoca rcspectivd? Dacd Mozart rnult pe faptul cd vom participa la ceva important, cd vom
s-ar fi ndscut in epoca noastrii,atunci el nu ar putea scrie lace rur pas decisiv. Nici chiar atunci cAnd lucrdm inh.-un
decAtmuzicd experimentald atonald Precurn compozitorii tlomeniu unde existd incd mult teren nedefrigat."
contemporani?" Mama lui Walter;care ascultasegAnditoare,vorbi acum
,,1)a,asacred. Dacd Einstein s-ar fi niscut irr secolul rnai mult pentru sine dec6t pentru noi, ca si cum gAn-
al XII-lea, atunci fdrd indoiald cd nu ar fi putut face tlurile prirrdeau formd cloar pe mbsurd ce le rostea:
descoperiri senurificativein stiintele naturii." ,,Comparatia cu regii si cdrdusii este probabil intot-
,,Poatecd n-are rost", interveni mama lui Walter, ,,si tleauna gresit interpretatd. Desigur, la inceput ni se pare
te gAndegti neapdrat la mari personalitdli ca Mozart sau ci1toatd strdlucirea vine de la regi, iar activitatea cdrdu-
Einstein. Individul nu are, cel mai adesea,posibilitatea ;ilor e secunclardsi neimportarrt.i.Dar poate cd e tocmai
sd ia parte activd intr-un domeniu decisiv. El participd invers. Poate cd strdlucirea regilor sebazeazd.pe trucla
la cele ce se intAmpld mai mult in mod restrAns,intr-un cirdusilor; de fapt, aceastdstrdlucire constdin faptul cd,
cercmic, iar atunci trebuie sd te g6ndegti daci nu e totugi pentru multi ani, cdrdu-siiau de trudit din greu, dar au
mai frumos sd cAnti sonata itr si bemol minor a lui pi implinirea bucuriei 9i succesului trudei. Poate cd
Schubert decAtsd construiegti aparate sau sd scrii formule personalitdlica Bachsi Mozart ne apar ca regi ai muzicii
matematice." Itrmai pentru cd ei au dat timp de doud sute de ani atAtor
Am recunoscut cd tocmai in aceastdprivinfd aveam rnuzicienimai mici posibilitateasd reinterpretezecu mare
si eu indoielile mele, gi le-am vorbit despre disculia mea rnigaldsi con;tiiciozitategdndurile lor, iai astfelsh le faci
cu Sommerfeld 9i despre faptul cd viitorul meu profesor irrteligibile pentru ascultdtori. La aceastd trucld a
citase din Schiller: ,,Cdnd regii construiesc,cdrdusii au reinterpretdrii participd ascultdtorii, tar astfel continu-
de lucru." Itrrile reprezentatein muzica marilor compozitori devin
I{olf isi spu,sesi el pdrerea: ,,Avem cu tofii aceeasisoarti. l)rezente.Dacdne uitdm la dezvoltareaistoric5- si acest
Ca muzician trebuie sd investegti intAi nespus de multd Irrcru mi se pare potrivit in egald mdsurd pentru arte 9i

36 37
pentru stiinte -, atunci in fiecare disciplind au existat rrrmuzicd acum si rezultatelemarii epoci a muzicii clasice
lungi perioade de linigte sau de clezvoltlre lenth. lar in c inacceptabild.Dar ce-atizice daciln incheiereaacestei
aceste perioade rnunca constiincioasd,exactd pAnd la st'ri afi incerca sd cAntati cAt mai frumos cu putintd partea
detaliu, e cea care conteazd.Tot ce nu e fdcut cu ddruire k'rrtddin trioul in si bemol minor de Schubert?"
absolutdva fi oricum uitat si nici nu meritd pornenit. Dar A9a an-rsi fdcut, iar din felul cum risuna pe vioara iui
apoi, acest proces lent, in care cle-alungui tinrpului se Ittrlf melodia usor melancolicdin c1omajor din partea a
schimbd si continuturile disciplirrelor respective,aduce rlr)u?il acesteipiese muzicale puteam bdnui tristeteape
uneori, brusc 9i pe neasteptate,noi posibilitdti, noi conti- (,rre i-o provoca pdrereanoastr.i potrivit cdreiaepoca de
nuturi. Mari talente sunt atrase magic de acest proces, lilorie a muzicii europenee definitiv apusa.
de fortele dc dezvoltare care se simt aici, iar aitfel se CAteva zile mai IArziu, c6nd am intrat in amfiteatrul
intAmpld ca intr-un interval de cAtevadecenii si intr-un rrrrcleSommerfelcli9i tinea cursul, am clescoperitin rAndul
spaliu restrAnssd fie create cele mai remarcabile opere ,rl treileaun student cu pdml inchis la culoaresi chipul
de artd gi descoperiri gtiintifice de cea mai mare impor- rr,rrccumirrexpresivsi cirigmatic,carc imi atrdscsc.ieja
tantd. In acest fel a apdrut muzica clasicd la Vierra in ,rlerrtiain sala de seminar dupd prima mea convorbire
jurndtateaa doua a secoluluial XVIIllea, tot astf'elpictura r u Sornmerfeld.Sommerfeld ne-a fdcut cunostinld, iar mai
irr secoleleal XVlea si al XVtlea in Olanda. Marile talente l,rlziu, c6nd ne-am luat rdmas-bunin poarta institutului,
dau noilor continuturi spirifuale forma lor exterioard,ele trri a spus cd il considera unul dintre cei rnai dotati
creeazdformele adecvate,in care se desfdgoarddezvol- ai sdi, de la careas putea invdla mult. Mi-a mai
"lrrtlenti
tarea i"rlterioard,insh ele nu duc propriu-zis la aparitia ',lrtrscd md pclt adresalui cu toatd incredereacAnclnu
accsturrroi continuluri. rrrfeleg ceva la ftzic|. il cherrruWolfgang;I'aulir si pdnd la
Este desigur posibil sd ne af'ldmacurn la inceputul unei ,,l,rrsitulviefii a fost penlru mine si pentru ce am incercat
epoci foarte frucfuoase pentru stiintele rraturii si atunci lrr sir fac in domeniul stiirrleiun prieten mereu bine-venit
nu putem impieclica un tAndr sd doreascdsd participe la '.,rrrrrcritic fin. M-am asezalagaclarlAngd el si l-am rugat
aceastdinflorire. Nici nu putem cere sd se infdptuiasch ,,r tlrrpdcurs si-rni mai cleacAtevasfaturi pentru -studiile
concomitent dezvoltdri majore in multiple clomenii ale rrrllc. Tocmai atunci intra Sommerfeld irr sala de curs si,
artei 9i stiintei; dimpotrivd, trebuie sd fimmultumiti daca rrrlirnp ce rosteaprimele f-razealeprelegerii sale,Wolfgimg
agaceva se intAmpld mdcar intr-un singur domeniu, dac.i ,r rrrri apucatsd-mi gopteascdla ureche:,,Nu aratdca un
putem lua parte nemijlocit ca spectatorisau in mod activ , olorrcl de husari?" CAnd, dupd preleg€)re,ne-am intors
la o asemenea clezvoltare. La mai mult nu ne putem trrr,.rlnde seminar a lrrstitutului de fizicd teoretic6,i-arm
agtepta.De aceeagdsesccd reprogurile care se fac artei I'rr' lui Wolfgang in esenld cloudintrebdri. Voiam sh gtiu
moderne - pictura modernd sau rnuzica modernd - r,rl rlc mult trebuia sd invd! arta de a experimenta,daci
sunt nedrepte. Dupd marile probleme puse muzicii sau ,1,,11'11111
sd md ocup fir primul r6nclcu teoria si mai voiam
artelor plastice in secoleleai XVIII-Iea si al XIX-lea, si
dupd ce aceste probleme au fost rezolvale, trebuia sd ' lVolfgang I']ar.rli(1900-1958), fizician .rlrstriac cu contribr-rtii
r , 'r r r , r r t , r L r i l e
a d e z v o l t a r e a m e c a n i c i i c u a n t i c e . L u i i se d a to r e a zi
urmeze o epocd mai linigtit5, in care vechiul poate fi
l,r rr, ilrirtl cle exclr,rziunecare afirmi c.i doi electrorri ai trnrri atom
pdstrat, iar noul poate fi incercat doar tatonAnclnesigur rr :,(' l)()t.'rfla in aceeagistare cr,ranticii.A pus bazele teoriei spi-
9i experirnentAnd.Comparatia intre ce poate fi construit r r r r l r r i I 'r 't 'r n i t r lN o b e l p e n t r t r f i z i c A ( 1 9 a 5 ) .( N . t.)

38 39
sd;tiu cAtde importantd era in fizica de azj- clupdpdrerea rnai veche a fizicii. De aceea,pentru cineva care vrea sd
Iui - teoria relativitdfii in comparafie cu teorii atomicb. rlescopereceva nou/ ea nu mai e prea interesantd.Teoria
La prima intrebare, Wolfgang mi-a rdspuns: relativitdtii generale sau, ccea ce este cam acelasilucru,
,,$tiu cd Sommerfeld insistd ca noi si invdfdm gi ceva lcoria gravitaliei a lui Einstein nu este, in acelasi sens,
fizicd experimentald, dar eu unul cu siguranfd nu sunt irrcheiatd.Dar neajunsul ei e cd la o sutd de pagini cle
in stare; nu mi se potriveste deloc manevrarea aparafurii. tcorie cu cele mai grele calcule matematice apare cloar
Mi-e clar cd toatd fizica se bazeazdpe rezultateie experi_ rrn singur experiment. De aceeanici nu se stie ai6t de
mentelor; dar, odatd ce acesterezultate sunt clisponibile, sigur dacd chiar e aclevdratd.Aceastd teorie deschicleinsd
hzica, cel pufin fizica de asldzi,devine prea dificiid pentru rroi posibilitdti de gAndire si de aceeatrebuie neapdrat
majoritatea fizicienilor experimentatori. Asta pentru ca, lrratd in serios. Eu am scris de cur6nd un articol mai
prin mijloacele tehnice actuale ale fizicii expeiimentale, ,rmplu despre teoria relativitdlii generale,gi poate tocmai
pdtrundem in domenii ale naturii care nu mai pot fi ,le aceeami se pare cd in fond teoria atomicd e mult mai
descrise in mod adecvat cu notiuni din viata de toate interesantd.ln fizica atomicd mai existd o mulgime de
zilcle. De aceeasuntem clepcndentide un limbai mate- rczultate experimentale neintelese:ce ne spune natura
matic abstractpe care nu-l putem m6nui fdrd o instruire intr-un loc se contrazicecu ce ne spune in alt loc, iar pArri
aprofundatd in matematica modernd. Tlebuie dir-rpdcate ,rcumnu s-a putut contura o imagine fie si numai partial
sd ne restr6ngemsi sd ne specializdm.Mie nu mi_L greu lipsitd de contradictii. Ce-i drept, danezul Niels llohr a
sd mAnuiesc limbajul matematicii moderne si sper id in leugit sd pund in legdturd ciuclata stabilitate a atomilor
felul ista voi putea realiza ceva in fiztcdt.pede aitA parte, lirtd de perturbalii externe cu ipoteza cuantelor a lui
o anume cunoagterea laturii experimentale e neapdrat l'lanck- carede asemeneanu e irleleasi - si mai recent
necesard.Matematicianul pur, chiar dacd e bun, nuinte_ re pare cd llohr a reusit sd facd inteligibile clin punct de
lege nimic din fizicd." vcdere calitativ sistemul periodic al elementelor si pro-
l-am vorbii apoi despre discutia mea cu bdtrAnul
I'riet5lile chimice ale fiecdrui element in parte. Dar cum
despre cdlelusul negru si despre lectura cirfii ,ulumenu mi-e prea clar,fiindcd nici el nu poate elimjna
.Lil9.g^l"",
lui Weyl Spafhrtintp-rnaterie. povestea mea l-a amuzat t rurtradictiile pomenite. Deci in acest domeniu se tato-
vizibil pe Wolfgang. rreazdin cea mai deasdceald si probabil cd vor mai trece
,,Md agteptam", spuse el. ,,Lindemann este un fanatic , iitiva ani pAna se va gdsi o orientare.Sommerfeld sperd
al preciziei matematice. Toatestiintele naturii, chiar fizica r',rpe baza experimentelor sd poatd fi ghicite noi legitdti.
9i
matematicd,sunt pentru el o pdldvrdgealdconfuzd.Weyl l,l credein relatiile dintre numere, aproapeintr-o mistici
i.felege cu adevdrat ceva din teorii relativitdtii, si clin ,r rrumerclor,ca pitagoreiciipe vremca lJr in legaturdcu
cauza asta Lindemann l-a scos bineinfeles din r6ndul ,rrrnonicelecorzilor oscilante.De aceeanoi numim aceastd
matematicienilor seriosi." l,rturda stiinfei lui <Atomisticd>,dar pAnd acum nimeni
La intrebarea mea privind semnificalia teoriei rela_ rrrra gdsit ceva mai bun. Te vei descuicapoate mai usor
tivitdtii si a teoriei atomice, rdspunsul lui Wolfgang a fost rlircdnu cunogti bine fizica de pdnii acum in extraordinara
mai amdnuntit: ,,Aga-numita teorie speciald a ,Jluti.ri_ li irrchidere.Deci esti in avantaj" - iar Wolfgang sur6se
te[t", spuse el, ,,estccomplet incheiatd 9i trebuie pur si
I'rrlirrmalilios spunAnd- ,,dar,evident,ignorantanu e
simplu s-o inveti si s-o folosesti ca pe orice altd disciplind rr garanfie a succesului."

40 47
in ciuda acesteimici impoliteli, Wblfgang imi confirna 3
de fapt tot ceea ce-mi servise drept motivarlie pentru CONCEPTULDE,,INTELEGERE-
studiul fizicii. Eram deci bucuros cd tru-mi incercasem
puterile in matematica purd, iar cdlelugul cel negru clin
ix przrcAMoDERNA
(1q)oJq))\
biroul lui Lindemann imi apiru in amintire ca o ,,patte \L
/L V L /L L J

a aceleiputeri carevrea mereu rdul si facentereubineie"I.

l'rimii cloi ani de studentiela Munchen s-au desfdsurat


in doud lumi foarte diferite, pe cle o parte in grupul de
Prietenidin migcareade tineret si pe de alta in domeniul
irbstract-raliclrralal fizicii teoretice,iar ambele erau atAt
tlc pline de viat.i intensd, incAt md al'lam mereu intr-cr
stare de tensiune maximd. Tiecereade la o lume la alta
nu era ugoardpentru mine. La seminarul lui Sommerfeld,
tliscufiile cu Wolfgang I,auli reprezentauo parte impor-
t.rntda stucliului meu. Dar stilurile noastre de viatd erau
,rproapediamctral opuse.in timp ce cu iubeam lumina
zrlei si imi petreceam,cAnd puteam, tot timpul liber in
,rlaraorasului fdcAndclrumetii prin rnunli sau mergAnd
l,r inot si pregdtincl mAncarea pe malurile cAte unuiar
rfirrtre lacurile bavareze,Wolfgang era un om al noptii.
lrl prefera orasul, se ciuceaprin localuri sd vacld spectacole
,rrrruzantesi apoi lucra neintrerupt cea mai mare parte
,r rrcrpfiila problemele lui de fizicd,cu maximd intensitate
i'i cu mare succes.Desigur cd, spre p.irerea de rdu a lui
lirrrnmerfeld,venea rar la cursurile de dimineatd si ajturgea
,lt'-abia la prAnz la seminarii. Aceastd deosebire dintre
noastrede viald provoca tot felul de impunsdturi
"lilurile
rnrnice,dar nu putea tulbura prietenia noastia.lntere-
,,rrl nostru comun pentru fizicd era atAt de puternic,
nr('atanula diferenteledintre preocupdrilenoastrein alter
,lrlrnenii.
f )acd rnd gAndescla vara anului 1921siincerc sd adun
I Citat din fnrrsfde Cioeihe,referitorla N{ephisto.(N. i.) rrrullirneade amintiri intr-o singurd imagine, imi apare

A,) ,1 1
AL ii.)
in fafa ochilor o tabdrd cle corturi la marginea pddurii; intr-un dialog pe teme profesionale.La discutiile noastre
mai jos se intinde lacul in care cu o ,l i., urmd ne
l)c teme de fizicd participa deseorisi un alt student, Otto
scdldaserdmin semiintunericul d inaintea rdsdritului, iar Laporte,care,cu pragmatismul lui inteligent si lucid, era
in spate,i. depdrtare se vdd cresteleM'ntilor Benedictini. rrrrbun mediator intre mine si Wolfgang. Mai tArziu a
Camarazii mei dorm incd, iar eu pdrdsesccortul sinsur publicat impreund cu Sommerfeld lucrdri importante
inairrteardsdritului, pornesc pe poteci spre cea mai apro- tlespre aga-numita structurd de multiplet a speitrelor.
piatd gard, pentru ca trenul cle dimineatd sd mi ducd l)robabil datoriti irrtervcntieilui am orgarizat ociata
rapid la Miinchen, ca si ajung la seminarul lui Sommerfeld in trei, adicd Wolfgang, Otto si cu mine, o excursiecu bici-
cle la ora 9. Potecamerge int6i la vale, spre lac, printr-o r lctele in munti, de la Benediktbeuernpeste Kesselberq
zond mocirloasd,apoi pe un deal cu de unde se
-orene, Ptlndla Walchenseesi de acolo mai depirte in Loisachtal
poate vedea in lumina diminefii lanful Alpilor de la A fost, cred, singura clatd cdrrd Wolfgang s-a incumetat
Munlii Benedictini p6nd la Zugspitze. pe pdglnile inflo_ sil pdtrundd in lumea mea. Dar acestexperiment a rodit
rite apar primele secerdtori,iar eu regret un pic cd nu mai rrrcdmult timp prin lungile disculii pe care le-am purtat,
pot, ca acum trei arri la GroGthalerhof in Miesbach, sa rrrdoi sau in h'ei,de-a lungul intregului drum si chiar mai
lucrez ca argat irrcerc6nd si manevrez masina cle cosit l,lrziu la Mtlnchen.
trasd de perecheade boi at6t de drept peste pdguneinc.it Iati cd eram pentru cAtevazile impreund in drumetie.
sd nu rdmAndnici o fAsiede iarbd necositd-- tiranul nostru l)rrpd ce urcaserdm cu oarecareefort, impingAnd bici-
numea agaceva un ,,purcel". Astfel se succedauin gAn_ ,lctele, pAnd pe saua muntelui Kessel,am continuat fdrd
durile mele, intr-un amestecplin cle culori, imagini-din
viata coticliandla tard, strdlucireapeisajului si prelegerea I'nrbleme pe drumul tdiat in munte pe abrupful mal vestic
,rl lacului Walchen - pe atunci nu-mi inchipuiam ce
lui Sommerfeld cdh"ecare md indreptam, si eram coivins rrnportantva deveni mai t6rziu acestpetic pdm6nt pentru
cd sunt cel mai fcricit trm din lumr,. rnine- si am trecut prin locul unde odinioard,demult,
Dacd apoi, o ord sau doui dupa ce cursul lui Som- rrrrb.itrAnharpist impreund cu fiica lui s-au urcat in pos-
merfeld se terminase,apdreasi Wolfgang in sala de semi_ l,rliorrulcu careGoethe cdldtoreaspre ltalia, devenind ipcli
nar, intAlnirea noastrd putea sd se desfdgoarein felul rrroclelele pentru Mignon 9i bdtrAnul harpist dinWithihn
urmdtor: ,,Buni dimineafa, iatd-l pe apostolul naturii. hlristcr.Dincolo de lacul intunecat avdzulcoethe pentru
Arati de parcd iar ai fi trdit dupd principiile sf6ntului
vostru protector I{ousseau.Lui i se atribuie celebrul lait_ l)r'irnaoard coama inaltd a muntilor inzitpezili, agocu^
'n ric in jumalul sdu. Dar desi ne ldsam pdtrunsi de bucurie
motiv
"ilrapoi la naturd; in copaci, maimufelor.>>,,,,Partea lrrivind acesteimagini, discufiilenoastrcseintorceaumereu
a doua nu e din ll.ousseau",puteam replica eu, ,,iar de r ,ltreintrebarile carene preocupau, legatede studiile noas-
cdldrat in copaci nici vorbd. Dar puteai sd nu spui <Bund ln'si de stiintd.
dimirreata,', ci ,.[lurraamiaza'. E ora 12.Sublirriez: ora 12. Wolfgang m-a intre'batodatd - cred cd era intr-o seard,
In curdnd va trebui sd md iei cu tir-reintr-unul dirr loca_ l,r rrrrhan din Grainau .- dacd am irrtelesteoria relati-
lurile taie de noapte, ca sd capdt si eu inspiralii fizice." vrl,rtii a lui Einstein,teorie carejuca un rol atdt de impor-
,,Tie nu ti-ar ajuta la nimic; clar ai putea sdlmi -spuice_ai l,rrrlirr seminarul lui Sommerfeld.Am rdspunsdoar ci nu
aflat despre lucrdrile lui Kramers, de"pr" ca." o"i susline ',lrrrcc sd-i spun, fiindcd nu-mi esteclar ceitrseamndverbul
irr curAnd un referat." Astfel, discutia se transforma imecliat
,.,rirrlclege"in stiinjele naturii. Constructia rnatematici a
,1 /1
fa
45
teoriei relativitdlii nu-mi dddea bdtdi de cap, clar asta lilozofie tradiliorrald e gresiti. Nrr md pot impdca cu
nrr
insemna cd am si inteles de ce rrn obse.ruto, in rniscare cxprimdri elegantedespre <fiinta> spafiului si timpului.
dddea alt senscuv6ntului ,,Iimp" dec6t un obse.vatcx I'robabil cd te-ai ocupat deja prea mult cu filozofia. Dar
in
repaus.Aceastdambiguitate a notiunii de timp rdmAnea ,rr trebui sd cunogti si definitia hazlie: ,.F-ilezofiaeste
pe"lu mine inspdim6ntdtoaresi de aceeainci di neinteles. ,rbs7s1gusistematicd de un limbaj inventat anume cu
,,Dar dacd ti-e cunoscutd constructia matematicd,,,imi ,rcestscop.> Orice pretentie de absolut trebuie astfel
replicd Wol fgang,,,atunci poti calcula pentru orice n'sprinsd de la bun inceput. in realitatear trebui folositer
experi_
ment dat ce vor observasau mdsura atAt observatorul rrrrmaiacele cuvinte si concepte care pot fi puse nemij-
in
repaus/ c6t si cel in mi.scare.Stii de asemenea Itrcit in legdiurd cu observatia senzoriald,care desigur
ca avem
t<ratemotivele sd presupunem cd un experiment real
da exact acele rezultate pe care calculeie.le prevdd.
va I'oatefi inlocuitd cu observatiamai complicatd din fizicd.
Ce Ascmeneaconceptepot fi inlelese fbrd multe explicatii.
vrei mai mult?" 'lircmai aceasti
intoarcere la ceeace poate fi observata fost
,,Tocmaiastae dificultateapentru mine,,,am rdspuns, trrlrele merit al lui Einstein.Einstein a avut dreptate sd
,,cdnu gtiu ce se poate cere in plus. Dar, intr_un ariumit porrreascade la aceastaconstatarebarrald;limpul estc
sens, md simt inselat de logica cu care functiorreazd ((,(:Ace se poate citi pe ult ceas. Dacd te tii de aceasti
aceastdconstructiematematicd.Sau pofi spune si .,r,rnnificatie
asa:am banald a cuvintelor, atunci nu existd difi-
inteles teoria cu capul, dar incd ., ., inima. Cred r ultiiti in teoria relativitdtii. De indati ce o teorie permite
cd stiu
ce este ,,timpul, si fdrd sd fi invdla t fizic6,iar atAt ,,,iprevezi in mod corect rezultatele observatiilor, teoria
modul
de a gAndi cAtgi modul nostru de a acfionapresupun rlr J)unela dispozifie tot ce e necesarpentru a inlelege."
lotq
intotdeauna acestconcept naiv de timp. S_arprt"o
i.rr_ Wolfgang i9i exprimd unele rezerve. ,,Ce spui tu e
mula si asa:modul nostru-dea gAndi r ,rl.rlrildoar dacdacceptdmanumite condilii f^oarteimpor-
fapful
cd acestconcept de timp funcfi.oneaza, ""bu."urirpe
astfel iniat avem l,rrrle,pe carenu le putem lSsaneexprimate.lntdi, hebuie
succescu el. Dacd pretinclem acum cd acestcclncept lirn siguri cd previziunile teoriei au o singurd sem-
de ".i
timp ar trebui schimbat, atunci nu mai stim clacdllmba rrrlit'atie 9i cd sunt necontradictorii.in cazul teoriei rela-
pe care-o folosim 9i modul nostru de a g6ndi mai lrvitr'rtii,datoritd constructieiei matematiceclare,aceasti
sunt
unelte folositoarepentru a ne descur.a. Nu vreau , r)n(litieeste indeplinita. in al doilea rAnd, clin insdsi
sd m.i
sprijin,aici pe Kant, care descriespaliul si timpul
ca forme ',lrrrt'turaconceptuald a teoriei trebuie sd rezulte pentru
apriorice si vrea sd confere osif"l oc"stor forme
damentale,a-sacum pdreau a'fi valabile si in fizica dinainte.
fun- ' ,ul l('nomene teoria poate fi aplicatd si pentru cire r-ru.
I l,rtii rru ar exista o asemeneagranifd, atunci orice teorie
un caracterabsolut.Vreaunumai sa sublirriczca vorbelc
si gdndurile devin nesigure dacd modificdm 'rt l)uteafi imediat respinsd,deoarecenu existdteoriecare
concepte ',,rltoati prezice toate fenomeneledin lume. Dar chiar si
fundamentale, iar nesiguranta nu poate fi impicatd'cu rl,rr,tucestecondilii sunt indeplinite, tot nu sunt chiar
intelegerea." ',rlirrlci'iin mod automatinlelegem deplin numai pentru
Otlo gisea cd scrupulele mele sunt neintemeiate. ,,1 p11[g1n
-." ,,in prezice toate fenomenele care aparfin dome-
fiIozoha tradifionald" ,-ziseel,,,asemeneaconcepte rrrrrluircspectiv.As putea sd-mi itrchipui si contrariul: un
precum
<spatiu>si <timp>,par sd aibd o semnificatie
precisdca.e ,l, rrnt'rriual experienfeipoate fi deplin inteles fdrd a putea
nu se mai poate schimba. Dar astaaratd numii
cd aceastd I'rr'/r(t' prin calcul rezultateleexperimentelorviitoare.,,
46 47
Prin exemple din istorie am incercatsd motivez indo- :' ir vdzut cd miscdrile corpurilor ceregtipot fi intr-adevdr
ielile mele pil.rind echivalenla dintre capacitateade a l)rcziseprin calcul mai exactcu ajutorul mecaniciinewto-
prezice prin calcul si a infelege. ,,$tii cd in Crecia anticd rricne decAt cu ciclurile 9i epiciclurile lui Ptolemeu. De
astronomul Aristarh se g6ndise la posibilitatea ca Soarele l,rpt,ns pot sd recunosccd Newton ar fi fdcut ceva fun-
sd se afle in centrul sistemului nostru planetar. Acest gAnd ,lirrnentalmai bun dec6t Ptolemeu. A dat cloar cl altd
a fost insd respins de Hipparh si dpoi a fost dat uitdrii, n'prezentare matematici miscirii planetare, iar de-a
iar Ptolemeu a pornit de la premisa cd PdmAntul se afld lrrngul secolelorea a avut mai multirl..es."
in centru, nemigcat,si a privit traiectoriile planetelor ca Wolfgang gdseacd acestmod de a privi lucrurile era
fiind compuse din mai multe traiectorii suprapuse,cicluri lrrtusi prea unilateral pozitivist. ,,Eu cred", rdspunse el,
si epicicluri. Cu acestmod de a vedea sistemul planetar, astronomia lui Newton se cleosebestefundamental
,,t'i"r
a putut prezice foarte exact eclipselede soare9i de lund, t lt'cea a lui Ptolemeu.Si anume: Newton a schimbat modul
,lt' formulare a intrebbrii. El a inceput prin a-si pune
9i de aceeateoria lui a fost folositd ca o bazd sigurd a
astronomiei timp de peste un mileniu si jumdtate. Dar rrrtrebdrinu in legdturd cu migcdrile, ci cu cauza lor. El
chiar inlelesesePtolemeu sistemul planetar? Nu cumva ,r g:isit forla drept cauzd a miscdrilor; iar apoi a desco-
abia Newton este cel care a explicat cu adevdrat prin l)('ritcAin sistemul planetar forfelesunt mai simple clecdt
gravitalie miscarea planetelor, Newton care cunogtea rniscdrile.Le-a descriscu ajutorul legii gravitati-eidesco-
legea inertiei gi care a introdus forla drept cauzd,pentru l,('ritAde el. Dacdastdziafirmdm cd am intelesmiscarea
modificarea miscdrii? Nu este el primul care a inleles lrlirnetelorde la Newton incoace,vrem de fapt sd spunem
aceastdmigcare?Asta mi se pare o intrebare decisivd. Sau t ,1putem intemeia miscdrile planetelor,carese dovedesc
sd ludm un exemplu din istoria mai recentd a fizicii. La ,r li foarte complicatela o observafiemai atentd,prin ceva
sf6rgitul secolului al XVIIilea, cAnd fenomenele electrice lrrirrtesimplu, 9i anume prin forfelegravitatiei,iar astfel
incepuserd sd fie cunoscute mai indeaproaPe, existau h' pulsrn explica. La l)tolemeu,complicatiilemischrilor
calcule foarte exacte referitoare la forlele electrostatice l,utcau fi descriseprirr suprapuner"i ciclurilor si epici-
dintre corpurile incdrcate electric,agacum am invdlat din , lrrrilor;dar acesteatrebuiau sd fie pur 9i simplu o.."p-
prelegerile lui Sommerfeld. Corpurile erau considerate, l,rlc ca fapte empirice. In plus, Newton a ardtat cd la
ca in mecanica lui Newton, purtdtoare ale forlelor. Dar rrriscareaplanetelor se ir-rtAmpldin esenld acelagilucru
abia cdnd englezul Faraday a schimbat intrebareaintr-una r,r lu aruncareaunei pietre,la oscilatiileunui pendul sau
despre cAmpul de forte, adicd despre repartizarea forfelor l,r tlansul unui 5;iroscop.Explicatia ner,vtonianda sis_
in spaliu si timp, a gdsit gi fundamentul pentru intele- It'rrrului planetar este cu mult superioard sistemului
gerea fenomenelor electromagrretice,care a putut fi apoi I'lolemeic tocmai pentru c.i in melcanicalui Newton
formulatd matematic de Maxwell." Ir'n()rreneatAt de diferite pot fi aduse la aceeasibazd, si
Otto era de pdrere cd acesteexemple nu erau Prea ,urrrmecunoscuta lege <masa x acceleratia- forlar>.,'
convingdtoare.Aga cd spuse: ,,In acesteexemple nu vdd ( )tto nu se d 5du incd bdtut. ,,CuvAntul ,.cauzdr,forta
decAto diferenld graduald, nu o deosebirefundamentald. rllt,pt cauzd a miscdrii, totul sund foarte frumos; dar, in
Astronomia lui Ptolemeu era foarte bund, altfel nu ar fi lontl, prin astas-a fbcut doar un mic pas inainte. Fiincicd
rezistat un mileniu 9i jumdtate. Cea a lui Newton nu era l)utem sd ne intrebdm mai departe caie este cavzairetrlru
nici ea mai bund la inceput, si abia cu trecereatimpului lor'lr'i,pentru gravitatie?Aga inc6t, conform filozofiei tale,

48 49
migcareaplatretelor va fi ilr mo.l real ((Pede-a intregul" ;rparenttulburdtoare,estedoar un caz particular al unui
infelearsaabia atunci cdnd vorn cllllt)aste cauza pentru intreg mai cuprinzitor, care tocmai cle aceea poate fi
grar,'itatie s.ar.m.cl. trtl i t rfi tti t tt rtt." l'ormulat mai simplu. intemeiereadiversitdlii col-oratepe
Wolfgang se oPuseenergicacesteicritici a conceptului ('ceace este simplu si general - sau, ca sd formuldm in
t1e,,cauzd". ,,Evicleniputem contilrutr si punem intrebiiri ' spriritul grecilor tdi: a lui ,.mult' pe ,.unul,, - este ceea
Aceastaestebaza oriciirei stiinte. Dar aici acestarguruellt ce noi desemndm prin "a infeleger".Capacitatea de a
nu e pl'ea potrivit. A intelege Iraturtl insealntril clesigur prezice prin calcul va fi deseori o urmare a faptului de
a deslusi conexiunile clindutrul ei; rr sti cu siguratltaicil .r fi intelers,de a fi in posesia conceptelor potrivite, dar
ai ajuns sircunogti angrerrajulei intericlr.Utr a-scutcneil lllotl
rru este pur si simplu iderrtici cu intelegerea."
de a sti nu se poate baza pe cunoastereartlrui fcnotnelr Otto murmurS: ,,Abuzarea sistematicdcle un limbaj
singular stru a utrui grup cle fetronreue,chiar clttcas-a rrrventatanume cu acestscop. Nu vdd de ce trebuie sd
descoperitin ele o anume orditre,ci clclaratutrcictitrds-art
vorbim at6t cle complicat clesprelucrurile astea. I)aci
recunlscut legaturilerclintre cl multituclinerclc fapte ale
lirlosim limba astfelincAt sd se referela observatiile nemij-
experictrtei,iar acesteaau putut fi ilrtemeiate pe aceea-si
Itrcite,aproape ci nu pot avea loc confuzii, pentru ci
ba2a simpli. Atunci sigurarnlai9i are terneiul tocnraiill
,rtuncistim ce inseamni fiecarecuvAnt.Iar clacdo teorie
aceastirnultitudirre.l'ericolul cle a gresi devil.tccu atAt
rirspunde acesteicerin!e, atunci va putea fi ir-rteleasisi
mai mic cu cAtfetromenelesunt urai diversc si nlri cuprin-
l',iramull,r filozofic."
z,itoare,si cu cAtprincipiul comull pe caresutrtintemeiate
Dar Wolfgang nu voia sd accepte fdrd replicd acest
ermai simplu. Iar faptrrl ci tnai t.lrziu vor li clescoperite
legaturi si rnai cuprinzitoare llu este niciciecurllull purlct de vederc. ,,Aceastdcerint.i,caresurrdatdt de plau-
zibil, este,agacunt gtii,subliniati cu precdderede Mach,
corrtraargument."
si uneori se spune c.i Einstein a gdsit teoria relativitifii
,,lar tu crezi ch tre puteur increde itr tetlria relativitirtii
tocmai pentru c.i leaga in tnocl unitar o rnultiiueJitrecle l)entru ci a urmat filozofia lui Mach. Dar acestmod de
fapte, clepilcli in electrodinamicacclrpurilor ilr miscare, ,r trageconcluzii mi se pare o simplificaremult prea mare.
si le intemeiaz.l pe o baz.i cotnutrd.Deoarecerelafia ur-ri- I',stecunoscut faptul ci Mach r1u a crezut itr existenta
tard esteaici simpli ;i maternaticugor clepitruns, sc nargtcr ,rtomilor,pentru ci putea argumenta,pe drept, cb nu pot
in noi sentimetrtul cd am ,.inteles,'- desi trebuie sti ne li observati in nrod clirect.IJar existd multe fenomene in
obi;nuim cu o semnifica!icnoui, sau mai bine zis schitn- lizica si chimie p€rcare de-abiaacum putem spera sd le
bala, a cuvilrtclor ..spa!itr',si .'timp''." rrrtclegem,clupa ce stim cd atomii existd.Aici Mach a fost
,,Da,cam astae p.irereameat.Saitul clecisivla Newton, t'r,iclentindus in eroarechiar de principiul lui, pe care
ca si la Faraclaype care tocmai l-ai porrrenit,a iost noul trril recomanzicu atAtainsistenli, si nu vreau sd privesc
mocl de a formuia intrebtirile, si .1repturlll.lrc trortl tnoll ,rstaca pe o purd intdmplare."
ldmuritor cie "a inielege', itrsearntr.i,foartc gctleral vor- ,,Fiecareface gregeli", ziseOtto impdciuitor. ,,Nu tre-
bincl, sa clefii reprezentari,conceptecll ciirc s.l prlr[i1gs1- lrrriesd le ludm ca motiv pentru a reprezentalucrurile intr-
noagte legdturile dintre o multituclitrtr tle ftrlrolnetreca rrn mod mai complicatclecAtsunt ele.Teoriarelativitdiii
fiind unitare;iar astainseamni <(acuprillde', cu nril1tea. r'ltAt ciesimplh,inc6t poate fi inteleasdcu adevdrat.Dar
G6ndurile noarstrese litristesccincl o situatie particr:lard, in teoriaatonricdlucrurile aratdirrcddestul de nebulos.,,

50 51
$i a9aam ajuns la a doua temh importantd a discutiei lrrobabil luate in seriosniciodatd dacd prin ele nu s-ar fi
noastre. Dar disculiile asupra acestui subiect s-au pre- J)utut explica foarte bine si foarte exact c, serie intreagd
lungit cu mult dincolo de excursianoastrd cu bicicletele tle experimente.
si au fost continuate inclelung la serninarul de la N4tinchen, Pentru noi, studentii tineri, acestamestecde misiicd
deseori impreruni cu profesorul nostru, Sommerfeld. ,r rrumerelor 9i succesempiric de netdgdduit era fascinant.
Subiectulprincipal al seminarului cu Sommerfeld era | ,irscurtd vreme dupd ce incepusem studiile, Somrnerfeld
teoria atomicd a lui Bohr. Aceast.iteorie reprezenta ato- rrni ddduse ca temd sd trag concluzii clespretraiectoriile
mul -baz6ndu-se pe experimenteleclecisivedin Anglia t'lcctronilor implicafi si despre numerele lor cuantice,folo-
ale lui I{utherford - drept un sistem planetar in minia- sind anumite rezultate experimentale pe care le primise
turd, in al cdrui centru se aflti nucleul atomic ce confine .lc la un prieten fizician experimentator.Nu erfost greu,
aproape intreaga masd a atomului, c-lesieste mult rnai mic rlirr rezultatul a fost deosebitde straniu. Trebuiasd accept
decAt atomul, 9i e inconjurat de electroni, asemdndtor ( il numere cuanticenu numai numere intregi, ci si jumd-
planetelor.Traiectoriileacestorelectroninr"rtrebuiau insd llti de numere intregi, iar acestlucm contraziceateclria
sd depindi de forte si cleistoria lor sau s.i poatd fi modi- ( rranficAsi misticanumerelor lui Sommerfeld.Pdrerealui
ficate cle eventuale influenfe exterioare,aga cum n€r-am Wolfgang era cd poate voi mai introduce 9i sferturi si
astepta la un sistem plarreta4 ci irebuiau - pentru a optipi de numere intreS;i,iar astfel,pAnd la urmd, in mAi-
explicastabilitateaciudatd a materiei fa!d de acliuni clin rrilc mele, toatd teoria atomicd se transforma in far6me.
exlerior - sd fie tleterminate cle ccxrdilii suplimentare lrrsiiexperimentele ardtau chiar asa,ca 9i cum existenta
care nu au nimic comun cu mecanicasau astronomia in prrndtdtilorde numere cuantice ar fi fostir-rdreptdfitb,iar
sensul tradifional. De la celebralucrare a lui I'lanck din ,rtcst lucru nu fdceadec6t sd adauge incd un element cle
anul 1900,asemeneaconditii erau numite conditii de rrt'intelescelor deja existente.
cuantificare.Iar acesteconditii acluceauin fizica atomicd Wolfgang isi pusese o problemd mai dificild. Voia sd
acel ciudat elernent dermisticd a nurnerelor despre care vr,rifice dacd intr-un sistem complicat, pentru care se
a fost vorba si mai sus. Anumite rndrimi calculate pclr- l)llleauincd facecalculecu metocleleastronomiei,teoria
nind cle la traiectorie trerbuiausd fie multipli intregi ai Irri llohr 9i conditiile cuantice Bohr-Sommerfeld condu-
unei urrit.iti debaz.d, gi anume cuanta cle acfiune a lui ( (,ilu la rezultatele corecte.in discutiile noastre de la
Planck. Asemeneareguli aminteau de obsen'aliile vechilor l\4iirrchen ne exprimaserdm indoiala dacd nu cumva
pitagoreici, conform cdrora doud corzi oscilante sund ',lr('cesele de pAnd aculn ale teoriei nu se reduc la sisteme
impreund in mod armonic atunci c6nd, la tensiuneegald, ,llosebit de simple si clacdnu cumva chiar la sistemul
lungimile lor se afld intr-un raport de numere intregi. Dar I'ulin mai complicatpe careil studia Wolfgang ar apdrea
ce aveau in comun traiectoriile de tip planetar ale elec- nr'(()llcorcfanle.
tronilor si vibratiile corzilor'/ Incd mai problematic era lntr-o bund zi, Wolfgang md intrebd in legdturd cu
modul in care trebuia sd fie imaginatd emisia luminii de ,rtt'.rstdlucrare: ,,Crezicd existi de fapt pentru electronii
cdtre atom. l:lectronul emitdtor trebuia sa facd un salt de ,lirr atomi ceva ce putern numi traiectorie?- I{dspunsul
pe o traiectoriercuantjcd pe alta, iar ener5;iaeliberatd prin rrrcrrtrebuie sd fi sunat cam intortocheat: ,,inlAt, putem
acestsalt se regdseaca pachet,numit cuantd de lumind, , rlr5,1'1'y3
direct traiectoria unui electronin camera cu ceat,i.
ir"rradialia emisd. Asemenea reprezentiri nu ar fi fost I l,rrl luminatd de condensa picdturilor de ceatdaratdpe

52 53
unde a trecut electronul. Daca insd existi o traiectorie a Spre cleosebirec1eWolfgang, eu eram optirnist in pri-
electronului in camera cu cea|6,atunci trebuie probabil vinta unor asemeneaintrebdri, asa c.i arn r.ispuns cam
sd existe una si in interiorul atomului. Dar trebuie sb rn ielul urmdtor: ,,Cis€:scci fizica lui lSohre fascinantd,
recunosccd si eu am inceput sd am indoieli cu privire la rrrciuda tuturor clificultatilorei. lJo]rrtrebuie s.i fie si el
asta.I)entru ci noi calculdm o traiectorieconform legilor ( ()nsti€rntcd porneste de la prernise care contin contra-
mecanicii clasicea lui Newton, insi apoi ii conferim, cu ,lictii, clecinu pot fi valabilerin fornra asta. in plus, .rrc
ajutorul concliliilor cuantice, o stabilitate pe care nu ar rrrr instinct care nu di gres si stie sti clblina din acestcr
trebui s-o aibd nicioclati conform tocmai acestorlergi;iar I'rcmise contradictrlrii rrn tablou clestul cle veriilic al
cAnd, la emisia de radialie, electronul sare de pe o It'rromeneloratclmice.in ftrrrd, []ohr frllosestemecanica
traiectorie pe alta - si se pretinde acestlucru - atunci t l.rsici sau mecanicacuantici ata cum un pictor fclktsestc
'fabloul nu e cleterminatde pensul.i
preferdm s.i nu mai sFuncm nimic nici rlespre acestsalt, I'errsulasi culorile.
nici desprece faceelectronul:un salt in lungime sau unul r,iculori, iar culorile nrr sunt nicioclati reralitatea;
clarcind
in indltime sau altceva la fel de frumos. Asa ci, intr-un vezi tabloul, precum artisttrl, cu ochii mintii, poti - fie
anume fel, toati povesteaasta cu traiectoriaelectronului ','itloar impe rfect - si-l reprezinti cu pensula 9i culoriler
,,i pentnr cetilalti. Bohr crrnoastefoarte exact comporta-
?n atom trebuie sd fie un nonsens.Dar atunci ce este?"
Wolfgang f.lcu ur-rsemn crl capul. ,,Totule intr-aclevdr rrrcrrtulatonrilorla emisiaraclitrtiei,in proceserle chimice
inspdim.lntdtor clemistic. Dac.iexista o traiectoriea elec- ',,ruin multe alte imprejurhri, iar arstfela ciptitat intuitiv
o rcprrezentare a shuctrrriidivergiloratomi; rrn tablou pe
tronului, atunci acestelectron se migci eviclerntpericlclic,
r,u'cVr€csil faci inteligibilcelorlaltifizicienicuajutoiui
cu o anurnitd frecver-r!.i. Atunci, conform legilor erlectrocli-
rrrijloacelorirnperfecteale traiectoriilor electrcnilor si
namicii, rezulti c,1sarcina electric.iin mi-scareperrioclic;i
, onclitiilor cuantice.Nu e nici mir:ar atAtclesigur cri llohr
emite oscilaliielectrice,iar astainsealnni pur ;i sinrplu
rrrsusicreclein traiectoriileclectronikll in atom. I)ar e
cd este emisd lumind cu aceasti frccvcnli. [)ar se spune
( ()nvinscleexactitateaimaginilor sale.Iraptul cti pcrrtru
cd nici nu poate fi vorba despre asa cevai rlinrpotrivd,
,rtesteimagini nu existi inci un limbaj sau r) exprirn.rre
frecventade oscilatiea luminii emise se afl6 undeva la
rrratematic.i aclecvate ult e o nenorrtcire.Dimpotrivi, e o
mi jloc, intre frecventacorespurrzitonre traiectoriei tl i nain-
tcrndde lucru extrem de tentantti."
tea misteriosr.rlui salt si a celei de clupi sait. 'loate astea
Woligang rimase sceptrc.,,intAi\.reiu sb n"ri laimuresc
sunt in fond nebunie curati." ,l,rci premisele clin moclerlull3ohr-Sommerfelcl corrtlucltr
,,Chiardaci-i nebunie,tot are o metorla", am citat eu. r('zultateraticlnalein prclblernala carelucrez. Dacd nu -
,,Da, poate. Niels l3ohr pretincle cd acum cunoaste ,,i presinrt c.l a9ase va int6mplo - atunci cel putin stirn
pentru fiecareatom clin sistemul preriodical elementelor ( (' nu funclioneazd,iar astfel facem un pas itrarinte."Apoi
chimice traiectoriile electronilor,dar in cazul de fatb noi r ()ntinudg.lnclitor:,,lmaginile lui Bohr trebuie si fie cumva
doi nu credem, dacd suntern sinceri, in traiectorii arle ,rtlcvdrate.Dar cum pot fi inlelese si ce legi se af-ldin
electronilor.Sommerfeld,poate,mai credein ele.$i tcltusi ''Pirtele Ior?"
traiectoriaelectronilorin cameracu ceatdpoate fi vazuti Clcvamai tArziu, clupd o cliscutielungd clespreteoria
bine de noi tofi. I'robabil iot Niels llohr are clreptateintr-un ,rlornicda lui l]ohr, Sommerfeld mi intreb.i brusc; ,,Ati
anumit sens;clar noi nu stim incd in care sens." ,lori si-l cunctastetipe l3ohr persotral?Bohr va tine 1r-r

54 55
curArrdo.seriede prelegeri la Gottingen despreteoria lui.
ur gura lui Sommerfeld. Se putea simli imediat cd llohr
Sunt invitat sd particip 9i a9 putea si vd iau cu mine.,, A r:,irrbtinuserezultatelenu prin calcule si dovezi, ci prirr
trebuit sd ezit un moment pAna sd rdspund, fiirrdcd o rrrtuitiesi presimtire,gi cd-i venea greu acum sa le aigu-
cdldtorie cu trenul p6nd la Gottingen si inapoi ar fi repre_ rrrerrtezein fata inaltei scoli de matematicdde la Cottinge'n.
zentatpe atunci pentru mine o problemd financiarj cle I )trpdfiecareprelegereaveau loc discufii, iar dupd a treia
nerezolvat. Poate cd sommerferd i observat expresia fetei
mele. in orice caz, a acldugatcd s-ar putea ,."p: J; ;o-r"il_ l)rclegeremi-am luat inima in dinti si am fdcut o obser-
virtie criticd.
rile cdldtoriei, iar eu am acceptatimediat. I]ohr vorbise de acealucrare a lui Kramers despre care
Vara.timpurie a ar-rului 19ZZ imp ctdobise C ottingenu l, lirrusemun referat la seminarul lui Sommerfeld,iar la
o1d;.e_lylprietenos cu vile si grbclini cle Ia poaleje'--r.,,-.,l :,lirsit a spus: degi bazeie teoriei au rdmas neldmurite,
telui Hain, cu nenumdrate tuiisuri inflorite, trandafiri si
Prrtem a'u,eaincredere cd rezultatele lui Kramers sunt
straturi de flori, asa incat fie si .umai strdlucireacadru- ( ()rectesi cd vor fi confirmate mai tdrziu cleexperimente.
lui indreptbtea numele pe care l-am clat mai tArziu acestor M-am ridicat si mi-am exprimat obiectiilecarerezultaserd
zile: ,,FestivalulBohr,, i1ela GOttingen.lmaginea primei ,lirr disculiile noastre de la Mrinchen, si care md fdceau
prelegeri mi-a rdmas nestearsdi. imintire.-Amfiieatrur :,,rrnd indoiesc de rezultatele lui Krtrrners.Llohr a simtit
era arhip-lin. Fiziciarrul danez, pe care il recunosteai ,lcsigur ci aceste obieclii porneau clintr-o preocupare
imediat dupd statura lui cle ,cor-.,dir,,urr,stdtea cu capul ,rtliincbsi serioasdprivind teoria sa.
ugor aplecat,prietenos si pulin stAnjenit,pe podiumul A rdspuns sovditor, ca gi cum aceste obiectii l-ar fi
asupra cdruia se revdrsa prin fereastra deschisd toatd rrelirristitpufin, iar 1asf6rgituldiscutiilor a venit la mirre
lumina verii de la Giittirrgeri. Boh.t vorbea clestulde i.cet, :,,inr-aintrebat dacdnu am putea faceimpreun.i o plimbare
cu un ugor accentdanez,iar cAnd explica pe rArrdfiecare t lrrpd-masdpe Hainberg,pentru a discutatemeinicdespre
dintre presupozifiile teoriei salealegeacuvintele cu mare rrrlrebarilepusc dc mirre.
atentie,mult mai grijuliu clecAteram noi obisnuili de la Aceastdplimbare a avut cea mai puternicd influent.i
SommerfeLl, iar in spatele celor mai multe fraze for_ ,rsupradczvolt)rii mcle stiintificeuiterioarc,sau poatc
mulate cu grijd deveneauvizibile lur"rgigiruri de g6ncluri, ,rr trebui sd spun cd dezvoltareamea gtiintificapropriu-zisd
din care numai inceputul era formulat, si al cari, capai ,r inceput abia cu aceastdplimbare. Drumul ne-a cluspe
se pierdea irr penumbra unei pozilii filozofice .uru o Plllgqi din pbdure, pe l6ngd mult frecventatacafenea
impresionat puternic. Conlinuiul prelep;eriipdrea nou -_u Zrrn-rl{ohns, spre indltimile scdldatein soare de unde se
si
ir-racelasi timp cunoscut. studiasem tlioria-lui Ilohr
ia l)utea vedea intreaga panoramd a celebrului ordsel uni-
seminarul lui Sommerfeld, a;a irrc6t stiam despre ce vt'rsitar,dominat de turnurile vechii biserici Sfir-rtiiIoan
era
vorba. Dar, spuse de Bohr, lucrurile surrau altfel ciecAt :,i lacclb,precum si dealurile de pe cerldlaltversant al vdii
l,cirre.
I Niels llohr (1855-1962), Ilohr incepu discufia revenind la cele spuse in acea
fiziciar.rclanezcare, prin m.delul s.ir.r
at.mic, in care electronii se rote,scpe orbite in jir^rl
nucle'lui, a
, l i rn ineatd:,,Azi-d imineat.i r-a ti exprimat anumi te retineri
pr'rs bazelc' ..ei prime variante ir mecanicii cui.tice. l,rlaclelucrarealui Kramers.'frebuiesd spun imecliatci
A jr-rcatr.rn
r.l central in interpretarea rezr.rrt.rtel.rr.rrterioare rrrleleg indoielile dumneavoastrd; si cred cd ar trebui sa
ale teoriei ctran-
tice, punAncl accent pe nofitrnea cle complementaritate. \,,1cxplic mai pe^larg felul in care md raportez la toate
Irremiul
Nobel pentrtt f tzicd (1922). (N. /.)
,rtt'steprobleme.Infond, vb dau dreptatemai mult decAt
\A
57
inchip,iti si stiu foarte bine c.it de p^rclenti trebr-rie tlc stareaanterioarasi numai de ea. Aceasttrcontraclictie
'd firn cAncl
si facem afirmatii clesprestnrctura atttmilor. rn-anelinistit clemulti vreme.
Dali-mi vctiesa vd Fr)\'cstcscce.,,i.lespretistoria acestei I)oateci minunea stabilitatiimateriei ar ii ratnasirtcii
teorii. Punctul clepornire rru a fost gandul cd atornul ar rrrultdvreme neiuata in seam.ldacd nu ar fi fost pusa in
fi un sistemplanetar in ntiniatura si ca se pot aplica aici cviclentdin uliimele derceniiprin utrelerobsen'alii impor-
legile astrorr.miei. Nu am l,at .ici,cja tFrnrl'littcrinr aceste tantede altd naturi. itlanck a g,isit ci energiaunui sistern
reprezentari. Pentru mine, punctul de a fost irtomic se schimbd cliscontinuu, ci atunci cArrd ttlt ase-
F1r111i1"
stabilitateamateriei, carerinsa, diri perspertiva fizicii cle nreneasistem emiie energie existti,ca sd spun asa,statii
pAni acum, estepur si sinrplu un niiraioi. t'u anumite energii, pe care eu le-am numit stiri sta-
I)rin cuv.lntul stabilitateinfeleg ca intotcleaunaapar tionare.Mai tdrziu, I{utherforcl a f.icut experimentcle lui
acelea.si substantecu acelea.si propriet;iti, cd se formeiza privitoare ltr structura atomilor, careau fost decisivePen-
aceleasicri-stale,cd au krc aceleasilerg.iturichimices.a.m.cl . lru evoluti:t ulterioari. Acolo, la Manchester,irr labora-
Acest lucru trebrrie cleci s"i irrsemne ca si clupd rnulte lorul lui Ilutherforcl, am luat eu crtnctstitrti cle act:t'tstii
modif icdri,carepot fi provocatccleinflucnte citerioarc, problernaticd.Pe atutrci eram apr().rpcla l'el cle t6ndr
rrn atotn cie fier rimine irr r_rltirnainstar-rti tot rln atc.rm tu clumneavoastrdacum 9i am tliscutal foarte mult cn
cJeficr cu aceleasiproprietiiti.Acestlucru estetle neinteles liutherforcl clespreaselneneaprobleme. ln celedin urmii,
confornrmercanicii clasice,mai alesclacriatonrul ar sermirna Iot in acea perioadd au fost cercetatemaii exact ferri'r-
cu sisternlrlpltrnctar.i. .atura erist.r clecio tenclintritlc rnenelede emisie, s-au misurat liniile spectraiecilrac-
constituire a anumitor forme - folosescaici cuvinti_rl teristicepentru cliferiteleelementeclrimice,iar tJiversele
..forlne' in sensul ccl nrai general -- si rlc rcgenerarei:l t'xperienJechimicecontin clesigursi o sumeclcniede infor-
acestorforme, chiar ciacaau fost pcrturbate stru clistruse. rnatii desprecomportamenhtl atomilor.l)rin toati accast,i
In Iegatrrriicu accasta,nc-alll Frrteaganclisi la biologie; ,lczvoltare,la care am participat ahtnci nernijlocit,s-a
cdci stal-rilitateaorganismclorvii, cctrrstitrrirea celor mai riclicato intrebarepe careastizi tr-o nrai putern etvjta:cum
complicatc forme, care existriinsii r-rurnaica intreg, este se leag;i toate acestelucmri?'leoria Flecare am p111p.tt-,,
un f-enorncncleacelasitip. Dar in biolclgieavcln dc-a l:ace rru incearcdclecAtsa puni in evidenlSacestecotrexiuni.
cu structuri foarte complicate care se rnoclificain timp, Dar aceastdmisiune tr-are sorti c1ejzbAtrclai; estc cr
si nu despre e:le as vrea si vclrbirn acum. r\s dori ii rnisiunede o cu totul alti tratur.idecAtcelepe carelc itrtAl-
t'orbesccleclcamclati numai desprecelermai simple fcrrme rrimin mocl obignuitin stiinti.I)entru cd in fizicatle pAni
pe carc le intilnirn clelairr fizici si cirrmie.Eristcnta rrnor ,lcum,ca si in oricarealti ftiinti a tratltrii,cAtrdsc cloreit
sttbstanterrrritarc,r'xis tcrrt.tc,rrprrrilttrsolirlc, toful sc r'xplicareaunui nou fetromen,se pruteaincercaatralizalea
bazeazd pe aceasti stabilitate .r atonrilor; la fel si faptul rroului fenomen cu ajutorul fenomenelorsart legilor cleja
cii, cleexemplu, clintr-untub carecontinr,,urr anumit gaz ('luroscute.in fizica iitomicd stim clt:jaci acerste
cotrcepte
bine cleriinitse emite mereu o ]uminri clc_. aceeasiculoire. ,le pAnd acunl nu \/or fi suficiente.Din cauza stabilita-
irdicd un spectru luminos cu aceleasilinii sperctr.ale. Toate tii materiei, fizica lui Ner,vtonnu p'roatefi aclevdrati ir-r
acestelucruri nu sunt cle la sine intelese,ci climpotrivd, interiorul atomului, ci poate,in cel mai bun caz, rcPre-
par de neinteles claci acceptArnfundamentelelfizicii zenta un punct cle sprijin clin cAnd in cAncl.$i cle aceea
newtoniene, cleterminismul cauzatlstrict al proceselor, rricinu va putca exista o clescriererrrtuitiviia structurit
prin caretstareeractuala trelruiesi fie unic detcrntin.rta ,rlomului, fiirrdci o aserneneadescriere- tt)ctlr(tifrclttnr

58 59
a fi intuitivd - ar trebui sh foloseascdconceptelefizicii tle stabilitateamateriei, sd apard intr-o lumini din ce in
clasice,care insd nu mai pot cuprinde acestefenomene. ce mai clard cu fiecare noui experientd' Dacd lucrurile
Cu o asemeneateorie se incearcdde fapt un lucru absolut se vor petrece astfel, atunci Putem sPeraca, in timp, sd
imposibil. Fiindcd trebuie sA spunem ceva clesprestruc- sc formeze noi concepte, cu ajutorul cdrora sd putem
tura atomului, dar nu avem ur-rlimbaj cu ajutorul cbruia reprezentagi acestefapte neintuitive. Deocamdatd insd
sd ne facem intelesi. Suntem astfel,intr-un anume sens, suntem departe de a9aceva."
in situafia unui marinar care a rraufragiat intr-un linut Ideile lui gohr se legau cumva in mintea mea de cele
indepdrtat unde nu numai conditiile de viald sunt cu totul cxprimate de Ilobert cu ocazia excursiei noastre la lacul
altele clecAtcelecu careesteel obisnuit de acasi, ci si limba Stimberg, gi anume ci atomii nu sunt lucruri. Cdci, degi
pe care o vorbescbdgtina;ii ii e complet necunoscutd.El llohr credea cd poate descrie atAteacletalii din structura
depinde in mod vital cle?ntelegerea cu ce-ilalti,dar nu are interni a atomilor chimici, totugi electronii ditr care se
la dispozitie nici un mijloc cleintelegere. lntr-o asemenea compunea pitura exterioard a atomilor pdreau in mocl
situatie, o teorie nu poate ,,explicarr,in sensul obisnuit cvident a nu mai fi lucruri; in orice caz, nu mai erau
pe care il cunoagtemin ,stiintii.Acum se pune prclblema lucruri in sensul fizicii dinainte, uncle puteau fi descrisi
sd stabilim conexiunile si sd avansim prudent. In acest l'i"rrirezerve cu ajutorul conceptelor de spafiu, vitezd,
fel trebuie inlelese 9i calculele lui Kramers, gi poate ci crrergie,lntinclere.De aceeal-arn intrebai pe l3ohr:,,Dacd
azi-dimineald nu m-am exprimat destul de prudent. Dar structura interni a atomilor poate fi atAtclegreu clescrisd
cleocamdatdnici nu putem face mai mult." intuitiv, cum spuneli clumneavoastrd,clacdde fapt nici
Din acesteopinii ale lui l3ohram simlit cd si lui ii erau nu avem un limbaj cu ajutorul cdruia sd vorbim clespre
cunoscute toate indoielile 9i obiectiile pe care le expri- irceastdstructurS,atulci putem vreoclatdinlelege atomii?"
maserdm noi la Mr"inchen.Ca si fiu sigur cd inlelesesem llohr ezitd un moment;i spuse apoi: ,,Desigur.I)ar con-
bine,l-am intrebat:,,Ceir-seamni afunci imaginile atomilor r'omitent va trebui sd irrcepem sd invdtdm ce inseamnd
pe care le-afi prezentat 9i le-ati discutat in prelegerile ,.ainlelege"."
clumrreavoastrddin ultimele zlle, si pentru care ati dat intre timp mica noastrdplimbare ne dusesepe culmea
9i argumer-rte? Cum trebuie intelese ele?" tcil rndi inaltd a muntelui Flain, la un han carepoate cd
,,Acesteimagini", rdspunse l3ohr,,,sunt rezultate din :;c cheamd Kehrt pentru cd gi pe timpuri era punctul de
experimente, sau, dacd vreti, au fost ghicite din expe- l.r care trebuia sd te intorci. De acolo ne indreptardm 9i
rimente si nu sunt rezultatul unor calcule teoretice.Sper rroiinapoi citre vale, de data aceastaspre sud, av6nclin
ca acesteimagini sd reprezinte suficient de bine structura llti priveligteadealurilor,pbdurilor sisatelor din valea
atomilor, dar tuuttniatAtde bine pe cAte posibil cu ajutorul Lcinen, care intre timp au fost de mult inglobate in oragul
limbajului intuitiv al fizicii clasice.Tiebuie sd ne fie clar propriu-zis.
cd aici limbajul poate fi folosit doar ca in poezie, unde de ,,Am vorbit despre atAtealucruri dificile", relud llohr
asem€rneanu se reprezintd precis fapte, ci se creeazdir-r tliscufia, ,,si\'-arn povestit si cum am intrat eu insumi in
conrstiintaascultitorului imagini si legdturi irrtre g6nduri." Ioatd aceastdgtiintS;dar incd nu gtiu nimic despre dum-
,,Dar atunci cum se pot realiza progrese? Irr ultimd rrcavoastrd.Itdretiincd foarte tAndr.As zice cd a!i inceput
instantd, fizica trebuie sd fie o ;tiintd exactd." t rr studiul fizicii atomice, iar abia apoi ali inr'.ltat fizictr
,,Tiebuiesd ne agteptdm", spuse Bohq,,,caparadoxurile
|
teoriei cuantice,trdsdturile ei de neinteles,care sunt legate ,,intoarcere" irr limba germand. (N. t.)

60 61
4
rnai veche si alteie. i)robabil ci Sommerrfelcir'-a conclus
tle:timpuriu in aceastalume aventuroasda atomilor.Curn iNTTATAN4IN'rE
ati tlait rdzboiul?" POI,TTICA
DESPRI,, STISTONIE
I-tim mdrturisitatunci c6,Ia cei doudzecide ani ai mei,
eram abiain al pah'uleasemestrude stuclii,deci gtiaminca
(11)22---192'+\
ingrozitor cleputin clin fizicapropriu-zisd,si i-an povestit
clespreseminarul lui Sommerielcl,unde mi atr.iseserriin
mocl cleosebit tocrnai cornplicatiile $i neclaritatile clin
ieoriacuanticd.l-ammai povestitci pentm serviciulmilitar
fusesemprea tAnir, iar din familia noastrd numai tatil
meu fusesepe front, in Franla, ca ofiter de rezervi; ci ne V,rr-a anului lgTTseilrcheie pelrtru rnine cu o experienti
f.icuserrimmulte griji clin pricina lui, dar serfirtclrseserinit lrrslri.Profesortll meu Sommerfelclimi prtll='rtsesc s't i'rtl
in 1916;cir in ultirnul an de rizboi, ca sti arn ce m6nca, r,,rrtela AclunareaCercettittlrilorsi Medicilor din Cer-
lucrasemca argatintr-o gospocldrietir.ineasctiditr tinutul ,,r,,,ria,desf.iguratala L,eipzrg,rttrclel:'insteitrar''ea tilrii
si
prealpin al Bavariei. Ci, in afara de toate acestea,la ,,,,.r.lit prelegerilepriniipale despreteoritrrelativitatii
Miinchen asistasemla lupterlerevolutionare. Dar in rest 1,,.''',.,ra1e.Tat.il meu irni fticusecaclouun llile:tclus-intors
fttsesemcnrtat cle rizbrtiul propriu-zis. , i.' la Miinchelr 1a Leipzig, si rnd bucuram ci-l voi tluzi
,,As clori si aucl mai multe cle la clurnnear'oastri", relativititii in pe:rsoan'1'.Dupi
1,,'ilcscoPeritorulteoiiei
spuse Bohr, ,,siastfeI si afln cAteceva despre srtuatiadin ,,' .rr. ajuns la Leipzig,,amtras la utra clin pensiutrilc cele
tara dumneavoastrd,pe careo cunoscirrci atAtcleputin. rrr.tiiefdne,i. cei mai sdraccartieral or.9ului, fiilrclctitru-mi
Si clespremiscarca cle tinerret,despre care rni-arr vorbit itr clidirea u.cle tl'ea loc
l).lcam pernritece'a mai b'..
fizicienii cle la Cijttingen. Trebuie sd ne vrzitati oclat.ila , ,rrrlerin'tirnt-am irrtAlnit cu cAliVaclintre tincrii fizicieni
Cclpenhaga,poate chiar pentru mai multi vreme, ca si
l)(' careii cunoscusemla Ciittinggn, ]-a,,Festivalul llohr"'
j,,
putem facc fizica irnprcrrni. Atunci vi voi arirtasi mica ,r"t-u* interesatcleprerlegerealui Eitrstein'care trcbuia
noastrii fara si rr.i voi provestidespre istoria ei." ',,riribd loc peste cate;a ore, chiar in sctrraaceleiasizile
CAnd ne apropiam cleprimele casec-linoras, cliscutia f\4ir ltrapato anul'Ile tensirtneti atnrosferelgellerale/ pe
se incireptd asupra matematicienilorgi fizicienilor din ( ,u'cla inceput nu mi-o puteam explica;clar simleam c'
Ciittinger-r,asllpra Iui Max l3orn,JamesFranck, Ilichard ,riti totul eia altfel clecAifuscse la C'tti'get-t. in tirnpul
Cottrant si lfavicl ililbcrt, pe care eu c]e-abiaii cunos- l,tlnas p6na la conferin!5 ln-am dus si t'izilez monu-
cusem in acelezile, si am vorbit despre posibilitateaca rrrrrrtul Ildtiliei N atiuniitlr, la adaptlstuI chruia,itrfometat
si eu si-mi fac o parte a studiilor la Cdttingcn. Astfel, ,,robosit clupa lunga calatone cu trenul, T-oT intttrs in
viitorul imi aphreaplin de sperantesi posibilitifi, pe care, r,rrbi gi am aclormii. Atrr fost trezitbrusc cleo tAnaratata
aflat pe clrurnul citre pensiurreametr ciupi cc-l con- r,u'erld bombarclacu prune. S-aasezataptli iAngamine
md
clusesempe Bohr acasi, rni le inchipuiarn in crrlorile cele ',r - ca s5-mi potoleasca furia, cltrr si fclatneacare
mai r,'ii. rr)[)lesea - mi]a oferit fructe la cliscretie din cogul ei'
.l)relegerea
lui Eirrsteirrar,ealoc itrtr_osal.i mare unc]e
'.r' putea-intra,ca ilrtr-cl sald de teatru, pritr multe usi

62 63
laterale. CAnd am vrut sd intru printr-o asemeneausd pe contrazicereateoriei relativititii cu argumente gtiin-
laterala,un t.ilrir, .lcspre carc arrlaflat mai larzju cd era tifice. Dupd aceastddezan-rdgire, nu am mai fost in stare
asistentulsau studentul unui cunoscut profesor de fizicd sir urmdresc cu atenlie prelegerealui Einstein 9i nici nu
de la o universitate din sudul Cermaniei, mi-a pus in irm mai lirrut sd fac cunostinld cu Einstein prin inter-
mAn.i un biletel rosu, tipdrit, carecontinea un avertisment rnediul profesorului Sommerfeld. M-am intors la pen-
impotriva lui Einstein gi a teoriei relati'ititii. pe bilet scria siuneamea cu un sentiment apdsdtor;acolo am constatat
cd aceastdteorie contine speculalii complet neconfirmate ci intre timp tot ce aveam cu mine, rucsacul, lenjeria si
care,prin reclama ziarelor evreiegti,complet strdind spi_ rrn al doilea costum, totul fusese furat. Noroc cd mai
ritului german, fusese supraestimat6 fhid acclperire.^in .rveam biletul de hen in buzunar. M-am dus la gard si
primul moment am crezut c.i biletul este opera vreunui ln-am urcat in primul tren spre Mrinchen. Pe clrum am
nebun, agacum apar din c6nd in cArrclla n"if"l ,1" confe- lirst cuprins cledisperare.$tiam cd nu-l pot impovdra pe
rinfe. CAnd insd am aflat cd profesorul de fizic.i onorat tirtdl meu cu marea pierdere financiar5. CArrd, ajurrs la
si cunoscut prirr importantele sale lucrdri de fizicd €xpe_ Mtinchen, nu i-am gdsit nici pe pdrinti acasd, m-am
rimentald, de care pomenise deseori si Sommerfeld la tlus sd-mi caut de lucru ca tdietor de lemne in parcul
seminarul sdu,era intr-adevdr autorul textului de pe acel liorstenried, o zorrdimpdcluritd din sudul oragului.Acolo,
bilet, u-nadintre sperantelemerlecele mai importante irr pddurea de molid, o mullime de copaci fuseserddis-
s-a spulberat. Fusesemconvins cd mdcar stiinta putea fi tnrsi de gAndaciicareatacdscoarla,a9ac.i trebuiau tdiati,
finutd departe de cerfurile politice, pe care le cunoicusem iirr scoarlatrebuia arsd.Abia cAndam cdgtigatdestui bani
atAt de bine in iimpul rdzboiului civil la Mrinchen. Acum ( il sd pot inlocui pierderea finarrciardsuferitd m-am intors
irrsd vedeam cd insdsi viafa stiintificd putea fi infectatd l,r llzicd.
gi denaturatdde patimi politice maligne,pe drumul ocolit Am povestit aici intregul episod nu pentru a aduce
al actiunilor unor oameni bolnavi siu cu caractereslabe. tlirr nou la lumind intAmpldri neplScute,pe care ar fi mai
In ce priveste continutul biletului, efectul lui a fost cd am Irirrer sd le ldsdm in uitare, ci pentru cd a jucat un anume
renunlat la toate retir"rerilepri'incl te.ria relativitdtii gene- lrrl mai I|rziu, in discutiile mele cu Niels l3ohr,precum
rale, pe care Wolfgang mi le explicasecu diferite o"cazii, :;i irr felul in care aveam sd privesc spaliul periculos dintre
si cd dirr acel moment am fost ferm convins de adevdrul stiintd si politicS. La inceput, cele petrecute la Leipzig
acesteiteorii. Pentru ci inv.ltasemdernult, din experienta rrri-au ldsat un gust amar de profurrcld dezamdgire si
mea in timpul rdzboiului civil din Mrinchen, ci nu ai voie rnrloieli cu privire la sensul stiinlei in general. Dacd nici
sd jucleciniciodattio migcarepolitici dupd scopurileei, ,rici,in stiinld, nu era vorba de adevdr, ci de o luptd de
pe care le declari sus si tare si poaie chiar clbrestesd rrrlcrese,mai merita sd te ocupi cu ea? Amintirea plim-
le atingd, ci numai clupi mijlouc"l" p" care le foloseste I'i'rriiprin Hainberg a fost insd mai puternicd clecataceste
pentru a atinge acestescopuri. Mijloace de proastd calitate :,lirripesimiste,gi mi-am pdstrat sperantacd invitafia atAt
nu doveclescdecAt cd ingisi inifiatorii rru mai cred in rlt'spontan ficutd de Ilohr se va implini cu adevdrat 9i
puterea cle convingere a tezei lor. Mijloacele folosite in r',1va duce la o lungd sedere la Copenhaga,cu multe
cazul de fald impotriva teoriei relativitdtii cle cdtre un , I iscutii interesante.
fizician erau si de proastd calitate lipsite clesubstanld, I'Andsd-l vizttez lJohr a mai trecut insd un an si jirnrl,
-si
incdt era evident cd acestadversar nt-.semai putea baza l,rtc, timp in care am studiat un semestru la Cottingen,

64 65
mi-am scris lucrilrea de doctorat clespre stabilitatea
vindtoare cu un mic castetlla mijloc, Eremitage, si cu mari
curentilor in fluide, mi-am clatexamenul cle absolvire la
turme de cdprioarersi cerbi in luminiguri; apoi plimbarea
Miinchen si am lucrat un semestruca asistental lui Bom
t'ontinud mai departe, spre nord. Drumul ne concluse
la Gottirrgen. ir-,r,acanta cie Pagte a anului 192.1m-am
rrneoride-a lungul coastei,alteori mai in intericlrul !inu-
imbarcat in sfArsit pe bacul de la Warnemiincle carertre-
tului, prin pdduri si pe lAngdlacuri,carein aceaprimdvard
buia sii ma clucain Danemarca9i m-am bucurat pe drum
lirnpurie se zdreau prirrtre tufisurile abia inverzite si pe
de spectacolulbdrcilor cu p6nze si velierelo4 intre care
rnalurilecdroracaselede vard dormeau cu storurile trase.
bdtrAnii veterani cu patru catargesi plini de pa16me,care
l)iscutia noastrd se indrepti curArrd spre situatia clin
impAnzeaupe atunci Marea Baltic;.I)rimul i{dzboiMon- (,ermania, iar Bohr dorea sd afle despre intAmpldrile la
clial aruncase pe fundul rndrii muite vapoare cu aburi;
t'areluasem parte la inceputul Primului Itdzboi Mondial,
vechile veliereau fost din nou puse pe apd, iar cdldtorului
t u Z€ccani in urma.
pe mare i se ofereaun spectacolpitoresc, ca acunt clsutti
cleani. La sosiream avut mici clificuliifi cu bagajul, difi- ,,Mi s-a povestit deseori c-lespreacele zile de la ince-
cultaf pe care,rrevorbind claneza,le-am depisit cu greu. lrrrtul rdzboiului", spuse tlohr. .,Itrietenide-ai nostri au
Iostnevoifi sd cdlStoreascd prin Cermania in primele zile
Dar cAnd am spus ca md clucsd lucrez la institutul pro-
,rlc lui august 7914 si ne-au vorbit, cu surprindere si
fesorului Niels l3ohr,acestnume mi-a deschistoate usile
spaimd,despreuriasul val de entuziasmcarc a cuprins
si in cel mai scurt timp au fost inldturate toate obstaccllele.
irrtregulpopor german. Nu e ciudat ca un popor sd plece
Astfel m-am simtit clin primul moment ocrotit c1eurra
lir rdzboi intr-o stare de entuziasm, cAnd ar trebui sd stie
dintre celemai putemice personaiitatiale acesteitdri mici
toatd lumea cAte sacrificii cumplite va cere rdzboiul, si
si prietenoase.
,lt'la aliati si dc la dusmani, cAte ncdreptah vor lovi
Cu toate acestea,nu mi-a fost usor in primele z.jlela
,rrnbeletabere?Puteli si-mi explica!i acestfenomen?,,
institutul lui Bohr. Md vecleam confruntat cu un mare
numdr de tineri strilucit inzestratidin toate tdrile lumii, ,,in vremea aceeaeram un elev del.Zani",am rispuns
,'rrprobabil, ,,9iimi formam pirerea ascult6ndce vcr.beau
care imi erau cu mult supericlri in privinla cunoasterii
limbilor strdinesi a manierelorelegante,si careerau mult l,i-rrinfiisi bunicii. Nu cred cd termenul <entuziasm,,des-
r'r'iccorectstareade care eram cuprinsi cu tolii pe atunci.
mai temeinic instruiti ir-rstiinla noastrd decAt eram eu.
Nimeni dintre cunosculi nu se bucura la gAndul cd va fi
Chiar si Niels Ilohr venea rareori la mine; avea mult cle
r,izboi. Dacd trebuie sd descriu ce se intAmpla, atunci as
lucru cu aclministratiainstitutului si mi-era clar ch nu pot
r.l)une:simleam cu totii cd situatiadeveneadeodatdgravd.
avea mai multe drepiuri asupra timpului sdu clecAt
liirnteam cd p6nd atunci fuseserim inconjurati de o apa-
oricare alt membru al institutului. Dupd cAteviizile insi,
n,rrtd frumoasd care dispdruse brusc prin asasinaiea
vcni la mine si ma intrcba clachsunt r.'l irpur si-l irrstrtesc prinlului mogtenitor al Austriei, iar dincblo cle aceaapa-
inh-o plimbarc clecirrcizilc pe insulaSjiiiland.La irrstitut
n'rrtdieseaacum la iveald un nucleu dur al realitatii,o
nu prea aveam prilejul pentm cliscutiigenerale,itrr el si-
t crinld cdreianici tara noastrd,nici vreunul dintre noi nu
ar dori sd mi cunoasc.i cu adevirat. Asa cd arn pornit
r st' putea sustragesi cdreiatrebuia asadarsd-i facem fatd.
in doi, cu rucsacurilein spinare. Mai irridj cu trimva- (';r urmare, aceastddecizie a fost luatd cu adAncdingri-
iul pAnd la marginea de nord a orasului, apoi pe jos,
prin asa-numita grddind zoologici, un fost domeniu de l()rAre,dar din toatd inima. Desigur, eram convinsi de
rlrt'ptateacauzei germanei fiindcd pentru noi Germania

66
67
si Austria formau dirrtotdeaunao unitate,iar asasinarea ,rcestlucru nu poate fi atAtde sirnplu. Chiar dacd violenla
printului FrernzFerdinand si a sotieisaleclecdtremembrii
l)are inevitabili pentru a itrtemeia irnperii, trebuie in
unei corrspiratii s6rbe era pentnr noi in mod eviclent o
lrrimul rAnd sa c6stigiinimile multor oameni pentru noua
nedreptater.Asa incdt trebr,riasi ne ap.ir.im, iar aceastd Iormd de comunitate. Acest lucru nu le-a reusit, in mocl
deciziea fost luati, clupi cum am spus, clecei mai multi t'vident, prusacilor,in ciuda clestoinicieilor; poate fiindc.i
oanrenidin tara troastrd,cu toati inirna. rnodul lor de viald era prea clur, iar concerplialor derspre
Cii o asemeneapomire comutri are ceva ametitor, ceva ,lisciplind n-a fost infeleasade oarnenii clin alte tdri. Cer-
misteriossi iratiorral,esteprobabil ader.hrat.Acestlucru rnanii au obsen,atprobabil prea tArziu cd nu-i mai puteau
l-am triit si eu cu octrziaacelui 1 august 191,1. Cilitoream t onvinge pe altii. A9a incAt cotropir^eaBelgiei, o tard micd,
in aceazi cu pbrinfii de la Munchen la L)snabrrick,unde trcbuia sd apard ca un act cle agresiune ce llu putea fi
tatril rneu trebuia s;i se inroleze in calitate de cdoitan in irrdreptdtit in nici un fel de asasinareaprintului tnoste-
rezervh. Pretr-rtindcnigiirile erau pline pin.i Ia iefuz cle rritor austriac. l3erlgieniinu aveau nimic in comttn cu acest
oarneni care strigau, alergau care incotro, vorbeau agi- ,rtentat,si nici nu erau parte a vreunei aliante impotriva
tafi; trenurile de rnarfh uriase erau irnpoclobite cu ghir- ( iermaniei."
lerncle si crengi,,sise umpleau de soldati si arme. Femeri ,,Desigur cd r-toi,germanii, atn comis foarte multe
tinere gi copii stateau p6nd in ultimril rnoment lAngd rrcdreptdliin acestrdzboi", a trebuit sd recunosc,,,asacum
vag{-}ane; sercinta si se piAngerapAni cdncltrenurile pirti- irtr fdcut si clusmanii nostri. Aga curn in orice rizboi se
s€)augara. Sc putea vorbi cu oameni necunoscufi, ca si comit foarte multe nedreptili. Trebuie sd recunoscsi cd
cum i-ai fi stiut cleani de zile; fjecareajuta pe fiecare,atAt singura instantd competentdin acestcaz, adici istoria
r.it putea, iar tc-rirter
giinrlrrriletse incireptau spre destinul Itrmii, a decis impotriva noastr.i. In rest, sunt prea t6nir
corrlun, carc)era acunt al nostru, al tnturor. LJir"reinteles pentru a aprecia carc:politicieni si in ce mometrt au luat
c.i nu vreau sd gterrgaceasti zi dirr viata mea. Dar - md tlecizii inclreptalite sau gregite.I)ar sunt aici c'louhintre-
intreb --avea aceasti zi rle rrecrezut,cleneirrchipuit, per biri care se referh rnai clegrabi la aspectul omenesc al
care n-o poti r-ritanicioclati, ceva comul) cu ce€race se .rcesteipolitici 9i c;rrem-au nelinigtit merer.r.Mi-as clori
numestesimplist entuziasmde rdzboi saiuchiar bucuria rnult sd gtiu ce creclefi despre ele. Am vorbit ciespre
rizboiuluii' Nu stir: si cred ci toate acesteaau fost inter- izbucnirea rdzboiului gi despre faptul c.l in prinrele ore
pretategresit dupir sfArsitulrizboiului." si zile ale rdzboiului lume:aera metamorfozat.i.N4icilegriji
,,Tiebuie si irrterlegeti",spuse l3ohr, ,,ci noi, in mica c'otidiene,care pAnd atunci ne apisasera,au clispirut.
noastrd |ari, privirn cu totul altf-elacetster probleme foarte lielafiile persotrale care fuseserhin centml vielii pAni
delicate.imi permiteti sI incep cu o obsen'atie istoricd? .rtunci, cum ar fi cele cu pdrintii 9i prietenii, deveneau
Pclatecd sporireaputerii la carerCemr;rnia n ajuns in secolul rrcimportanteiu corup.rraliecu relalia generald,devenitd
trecut a avut loc, intr-un anume l'el,prea usor. A fost intAi Ioarteclirecti, cu tofi oamenii careinclurau acelasidestin.
razboiul impotriva tdrii noastredin 1864,care a ldsat la C'asele,strdzile, padurile, totul ardta altfel c1ec6tinainte
r-roimulth amdrdciune, apoi victoria asupra Austriei in si, ca sd-l citez pe Jacobl3urckhardt,,,chiarcerul avea altd
1866 si asupra lrranteriin 1870. Pentru germani, toate rruant.l>.Prietenul mert cel mai apropiat, un vhr din
acesteatrebuiesd fi ardtatcd poti fduri cAtai clipi din ochi, ()snabrtick car€)era cu cAliva ani mai marerdec6t mine,
ca sd spun asa,un mare imperiu central-european.Dar ir clevenitsi el soldat. Nu mai stiu dac.i a fost inobilizat

68 69
sau s-a inroiat voluntar. Aceastd intrebare nici nu se
il cuprinde sentimentul extremei libertdli. TAndrul care
punea. Marea decizie fuseseluatd, orice bdrbat apt fizic
deveneasoldat. Prietenul meu nici nu s-ar fi gAndit sd-si Participi la aceapornire generalda scuturat de pe umerii
si"ritoatd apisarea grijilor si necazurilor cotidiene. CAnd
cloreascdrdzboiul sau sd participe la vreo cucJrire pentru
sc pune problema vietii si a mortii nu mai conteazi micile
Cermania. $tiu acestlucru din ultimele noastre discutii
irrcloielicare iti limitaserd viata 9i nu mai trebuie sd tii
dinaintea mobilizdrii lui. La asemenealucruri nu se g6n- scamade interesesecrtndare.CAnd e urmdrit numai un
cliser-ricicum,chiar dac.i era convins clevictorie. Daistla
singur tel, victoria, cu toat.i ddruirea, viala apare mai
cd acum se cerea sacrificiul vielii; acest fapt era valabil
simpla 9i mai transparentdca niciodat.l.Cred cd nu existh
genfu el 9i per-rtrutofi ceilalti. Poate ci pre] de-o clipd, o clescrieremai frumoasd a acesteisituatii unice din viala
in adAncul inimii lui, a fost profund inspdimAntat, flar al lui
trrruit6ndr decAtcAntul cildretilor din Wnllattsfcirr
apoi a spus ,.dar,,ca toli ceilaiti. Dacd as fi fost mai mare clacdviafa-n
Schiller.Cunoagtef;desigur versurile finale:"Si
cu cAfiva ani, probabil cd m-ag fi aflat 9i eu in aceeasi jtrc n-o clai, nicicAnd r.'iatan-ai s-o ai>. Acesta e purul
situalie. Prietenul meu a cdzut apoi pe front, in Franta.
,rrlevdr.Dar tocmai cle aceeatrebuie sd ne strdcluim, pe
Ar fi trebuit oare sd creaddcd toate acestean-aveau sens,
tiit putem, sd evitim rdzboaiele;9i cle aceeatrebuie sd
cd erau o iluzie, un entuziasm fdrd rost, cd aceastdcerinth 'irrcercdm sa impiedicdm aparitiasituatiilor tensionatecare
de a-ti da viala nu trebuia luatd in serios?Ce instanta avr,.r
gcnereazi rizboaiele. in sensul acesta,poate fi de pilda
dreptul sd spuni a9aceva?I{atiunea oamenjlor tineri, care
rrn lucru bun ci noi ne plimb.im acum impreund aici, in
nu poate pdtrunde toate dedesubturile politicii si aude
l)anemarca."
numai despre fapte disparate, greu de infeles, ca (asa-
,,As dori s.i vd mai pun si a clouaintrebare", am con-
sinat la Sarajevo,,sau <(invaziein l3elgia>?,,
lirruat eu cliscutia.,,Vorbeafidespre clisciplina prusaci,
,,Md intristeazd mult ce-mi spuneli", raspur-rsel3ohr, l)c care oamenii din alte t.iri n-au apreciat-o.Eu insumi
cred cd inleleg foarte bine. Poateci acestitineri plecati ,',n crescutin Cermania clesuclsi cleaceea,ca traditie si
-gi
la rdzboi, convinsi cle dreptateacauzei lor, au simlit una
obiceiuri, gAndescaltfel dec6t oamenii care )ocuiesc,s.i
dirrtre cele mai mari fericiri pe care le poate trdi un om.
spunem, intre Magcleburgsi Kdnigsberg.Dar acestelinii
$i rru existd nici o irrstarrtdcare ar mai putea spune <nu> tlc conduitd ale viefii prusacc,supunercainclividului fatd
in momentul clesprecare ati vorbit. Dar nu e oare acesta
tle intereselecomune, modesiie in rriata privatd, cinste
un adevdr cutremurdtor? Acea pornire pe care ati trdit-r-r
:,i incoruptibilitate, cavalerisrn,indeplinirea cu punctu-
nu seamdndizbiior cu ce se intdmpld toamna, cAnclpdsh-
,rlitatea ciatoriei,toate acesteam-au impresionatprofuncl.
rilc calitoare sc aduna si porne'lc sprc sud? f\ici una ('lriar daci unele forte politice au folosit abuziv aceste
dintre acele pdsdri nu giie cine hotdrdgte cdldtoria spre
principii, totugi nu le pot subaprecia.I)e ce,de pildd, com-
sucl sau de ce are loc cdldtoria. Dar fiecare in partb e
patriotii dumneavoastrddin Danemarcasimt altfel?"
cuprinsi de agitalia generald,de dorinta de a paiticipa,
,,Eu cred", spuse Llohr, ,,c.1putem recunoagte fara
de a putea zbura impreund, chiar dac.i p" ,t-r"lu zboiul rrrcloiald valorile acestuimod de-a fi prusac.Dar noi vrem
le duce la catastrofS.Pentru oameni, miracolul acestur
:,;ilisdm indiviclului, planurilor si intentiilor lui, mai mult
fenomen este cd, pe de-o parte, e evident neliber, ca un
sl)atiu de migcaredecAtpermite modul de-a fi prusac. Ner
incerrdiu in pddure sau ca orice fenomen legic din naturd,
iar, pe de altd parte, genereazditr fiecareindi'r,id pe care l)utem alStura unei comunitdli numai atunci cAnd e o
t ornunitate de oameni foarte liberi, fiercarerecunoscAncl

70 71
cleplin drepturile celuilalt. Libertatea si indepenclenta celuilalt, inalta valoare care se acordd dreptului, toate
fiechruiarresunt mai de pret decAtputerea carese obfne lrrcrvinprobabil din aceasttisurs.l. Dacii englezli auputut
prin disciplina unei comunit5li. Este atAt cle ciuclat cd l'riuriun mare imperiu mondial, acestetrdsdturi au jucat
asemeneaforme de viald sunt adeseadeterminate de figuri tlesigur 9i ele un rol important. l3ineinleles,in unele cazuri
istorice exemplare, care de fapt nu mai supravietuiesc iru folosit violenfa, ca vechii vikingi."
decAtca mit sau legerrdd,dar repreziniSincd o mare fortd. intre timn se fdcuse clupa-masl. I)rumul rrostru ne
Modul de-a fi prusac s-a format, cred eu, dupd imagirrea conduceafoirte aproape deJcoa-sta, prin mici sate clepes-
ordinului cavalerilorcareau depus juramintele monahale cari, si puteam zdri dincolo de Oresund, in lumina amur-
de sbrbcie, castitate 9i ascultare; care propagi in'r,dt.i- gului, coastasuedezd,care se apropie aici clecea clanezd
mintele cregtinein lupta impotriva necredintei si cleaceea la c6tiva kilometri. CAnd am ajuns la l{elsingiir, incepuse
se afld sub ocrotirea lui Dumnezeu. Noi, in Danemarca, sii se intunece. Am mai vizitat totusi parcul castelului
ne g6ndim in schimb la eroii legendei din lslancla, la Kronborg, care domini Oresuncl in partea sa cea mai
poetul si luptdtorul Egil, fiul lui Skallagrim, care deja la ir-rgustd,si unde se inalld incd vecirilc ziduri, mdrturie a
vdrsta de trei ani, impotriva dorintei tatdlui, a luat calul trneiputeri de mult apuse.Bohr incepu si-mi povesteascd
din grajcl si a cdldrit pe urmele lui multe mile. Sau la istoria castelului.Fuseseconstruit de Frederik al Il-leraai
inteleptul Njal, care era mai drept dec6t toti ceilalti birbati I)anemarcei spre sfdrgitul secolului al XVIlea, in stilul
din Islanda si cdruia i se cerea sfatul in toate pricinile. Iienasterii olancleze.Zidurile inalte si bastionul foarte
Acegtibdrbati sau inaintagii lor plecaserdin Islanda pen- irraintat spre Oresund aminteau cle faptul c.i aici se mai
tru cd nu voiau sd fie sub jugul regilor norvegieni, deveniti exercitaseforta militari. Cazemateleau mai fost folosite
din ce in ce mai puternici. Nu puteau suporta ca un rege in secolul al XVll-lea drept inchisoarepentru prizonieri
s.l le ceard sd participe la un rizboi pe care il hotdr6se irr timpul rdzboiului cu Sueclia.Dar cAncl,in lumina apu-
acelre5;e,si nu ei insisi. Erau oameni curajogi si rdzboinici, sului, stdteam l6ngd vechile tunuri si priveam ba spre
si md tem cd trdiau din piraterie. Dacd cititi legenclele, velierele de pe Oresund, ba spre inalta cl.idire renas-
veti fi poate gocatsd vedeli cAtelupte apar, cAli oameni c'entisti,am simtit clar armonia ce poate izvori clintr-un
sunt ucisi. Dar acegtibdrbati voiau mai ales sd fie liberi, Itrc unde batdlia fusese dusi paria la capdt. Se simt
9i tocmai de aceearespectaugi dreptul celorlalf de-a fi incd forlele care odinioari i-au impins pe oameni unii
la fel de liberi. De luptat se luptau pentru proprietate sau irnpotriva altora, au ciistruscoribii, au tAcut sd rdsune
pentru onoare,nu pentru puterea asupra altora. Desigur, strigdtede victorie sau urlete de disperare,dar in acelasi
nu se mai gtie prea bine in ce mdsurd acestelegende se limp se simte cd ele nu mai sunt periculoase,nu mai
bazeazd pe fapte istorice. Dar in acesteclescrierisumare, tletermind sau distrug cursul vielii. Se simternemijlocit,
cronicdregti,ale celor petrecutein Islandastd o mare fortb irproape fizic, linistea care s-a pogor6t asupra tuturor
poetich si de aceeanu e de mirare cd acesteimagini mai ircestora.
determind 9i in ziua de azi idealurile noastrede libertate. De castelulKronborg,sau mai exactde locul unde se
De altfel si viata din Anglia, unde normanzii au jucat de inalld,estelegatdsi legenclalui Hamlet, priniul clanezcare
timpuriu un rol important, a fost marcatd de acestspirit ir innebunit, sau cloar s-a prefdcut, pentru a scdpa de
de independen!6.Forma englezdde democralie, spiritul lrnenintarea unchiului sdu ucigas.Bohr vorbi despre el,
de fairplay, ca 9i respectul fati de idealurile si interesele irpoi spuse:,,Nu e ciudat cd acestcastelparcd devine altfel

72 73
cAnd ne g6nclim cd Hamlet a trdit aici? Din perspectiva ,,Potsimfi si eu asta", am rdspuns, ,,\,dzlnd, de pilcld,
stiintei noastre,am crede cd acestcastelconstd din pietre; expresiapescaruluipe care l-am intAlnit azi-dimineala.
formele in care arhitectul le-a asezatne bucurd. Pietrele, Am observat cd privirea oamenilor este indreptatd spre
acoperisulirn'erzit derpatina vremii, sculpturile de lemn larg si e foarte linistitd. La noi, in munti, lucrurile stau
din biseric5,toate acesteareprezinti intr-aclev.ircastelul. irltfel.Acolo privirea seinalli pestedetaliileintAmpl6toare
Nimic din ele nu se schimbd cAnd afldm cd Hamlet a trdit tlin imediata apropiere, peste diferite formatiuni clerst6nci
aici, si totusi devine un alt castel.Deodatd,ziclurile si sau vArfuri lnzdpezile, direct spre cer. Poate de aceea
forturile vorbesc alt.i limbd. Curtea castelului clevine oamenii sunt la noi at6t de veseli."
lumea intreagd, un ungher intunecat amirrtegtede irrtu- ,,La noi, in Danemarca, existd un singur munte",
necimea clin sufletul omului, parc.i auzim intrebarea <a continud Niels Bohr, ,,si acela are 160 de metri indltime.
fi sau a nu fir. in realitate,r,u rtiln aproape nimic desprer Si pentru cd e atAtde inalt il numim
"Muntele din Cer>.
Hamlet. Se pare cd numai o scurtd notd clintr-o cronicd C'irculd o poveste clespreun clanezcarrevoia sd-i arate
din secolul al XIIl-lea pomenegtenumele lui <Hamlet". rrrruiprieten norvegian acestmunte, ca sd-l impresioneze
Nimeni nu poate clovedi cb a trdit cu adevdrat,cu atAt cu peisajul nostru. Se spurre cd oaspeteles-a irrtors insh
mai putin cd a trdit aici. Dar fiecaredintre noi stie ce rlispretuitor -sia zis: .A9a ceva noi numim in Norvegia
intreb.iri ir legat Shakespearede acestpersonaj,in ce abisuri o gaurd.> Sper c.i nu sunteti la fel de sever cu peisajeie
a privit, si astfelpersonajul a trebuit s5-sig.iseascdun loc rroastre.Dar mai povestiti-mi despre excursiile pe care
pe pdmAnt, si l-a gdsit aici, la Kronborg. Iar cAnd stim lc facefiimpreund cu prietenii dumneavoastr.l.M-as bucura
toate astea,Krclnborg devine alt castel." sir aflu cum se desfdsoardacestedrumetii."
Seintunecaseaproape.completin timp ce vorbeam si ,,Suntem cleseorimai multe sdptimdr-ripe drum, pe
un 'u'Antrece sufla peste C)resund,silinclu-ne sd pornim jos.De pildd, vara trecut.iam parcurs- pe jos - clrumul
m,ri rlcnarte. tlc la Wrirzburg, prin l{hiin, pdni la marginea suclici a
VAntul se inteti a clouazi de climineatS.Cerrulselim- Munlilor Harz si de acolo prin Jena si Weimar inapoi,
pezise,iar dincolo de luciui albastrual Mdrii de Est,spre slrdbdt6ndpddurea Turingiei pAndla l3amberg.CAnd vre-
nord, se puteau recunoastedesful de bine coarstaSuecliei rneae destul de caldd,clormim pur si simplu in pddure
si tinutul Kullen. Drumul nostru mergea spre vest de-a srrb cerul liber, dar mai acleseain cort, iar c.lnd vremea
lungul coasteide nord a insulei. Malul se inaltd la 20 p6ni tlevine din cale-afardde rea,si in fArr,la tdrani. Uneori,
la 30 m deasupra nivelului mdrii si formeazi pe alocuri t a sd avem parte de gdzduire, ii ajutdm pe tdrani la cules,
faleze foarte abrupte. Privelistea spre linutul cleluros i,rr clacdmunca noastrdse dovedesterodnicd, putem primi
Kullen il f.lcu pe [3ohrs.i spund: ,,Ati crescut la Miinchen, tlrept recompensi multi m6ncare.Altminteri, ne pregri-
ir-rimediata vecirrdtatea muntilor. Mi-ati vorbit despre tirn de-ale gurii singuri, de cele mai multe ori in pidure,
nenumdratele dumnear.oastrddrumefii pe munte. Stiu la focul de tabdrd, iar seara citim cu glas tare povesti la
cd pentru oamenii de la munte fara noastr.i e prea Itrmina focului sau cAntdm din voce, ori la instrumente
platd. Poatecd de aceeanu vd veti imprieteni cu tara mea. rrruzicale.Multe cdntecepopulare vechi au fost aclunate
Insd pentru noi importantd e marea. C6nd privim spre rlc cei din miscareade tineret, cAntececare mai tArziu au
mare in dep.irtdri, simtim ci astfel cuprindem o parte ;r Iost rescriseca piese corale pe mai multe voci, cu acom-
nesfArsitului." l)aniamentde vioard si flaut. Ne place sd cAntdm muzica

74 75
asta, iar uneori sun.i foarte frumos, chiar daci inter- ,,Nu 9tiu, poate cd doar s-ar r.lcle cle el. Dar nu se
pretareamuzicalailasd de dorit. Poateci ne visdm in rolul intAmpld."
cavalerului rdtdcitor din Evul Mediu tArziu si comparim ,,Nu e inspiim6ntdtor, si in acelasitimp mire!, ci vechile
catastrofa ultimului rd.zboisi luptele interrre caie i-au imagini au o asemeneaforld incAt reusescsd modeleze
urmat cu haosul fdra speranti al I{Szboiului cle Treizeci clupd secoleviala tinerilor, fdrd nici o reguld scrisdsi fdrd
de Ani, in a chrui epoc.i de mizerie se pare c.i s-au niscut obligatii din exterior? Primele doud reguli ale jur.imAn-
unele clintre aceste minunate c6ntece populare. Senti- tului^monahal,despre care am vorbit ieri, pot fi accep-
menful de inrudire cu acele vremuri pare sd fi cuprins tate. In fond ele se referi, in vremea noastri, la modestie
tineretul din multe pirli ale Cermaniei in mod cu totul si la clisponibilitateade a duce o viatd ceva mai asprd ;i
spontan. O datd m-a oprit pe stradi un tAndrnecunoscut cu mai multe privatiuni. Dar sper ca regula a treia, obe-
gi mi-a spus sd vin in Altmrihltal, unde se adund tinerii rlier-rfa,sd nu joaceprea curdnd un rol important; pentru
intr-un vechi castelmeclieval.$i inh-aclevdr,oameni tineri ci altfel ar putea apdreamari pericole politice. Si stifi cd
din toate zdrlle s-au inclreptat in mare numdr cdtre acest ii preluiesc mai mult pe islandezii Egil si Njal decAt pe
castelPrunn, carese afla intr-un loc foartepitorescin Jura
cavaleriiprusaci.
FranconS, domin6ncl clin vArful unei st6nci aproapeverti-
Dar mi-ati povestit ci afi trdit in mijlocrrl rdzboiului civil
cale valea Altrnrihl. Cu acea ocazie am simtit cd m-au
clela Miinchen. Atunci clesigurcd v-afi g6ndit la proble-
cuprins din nou fortelecarepot izvori dintr-o comunitate
rnele generale ale statului. Cum se leagd pozilia dum-
format.i spc.rntan, asacum \'-am spus ieri ci s-aint6mplat
rreavoastrdfatd de problemelepolitice din aceavreme de
pe 1august1971. Altminteri, aceastdmiscaretle hneret
r,'ialaclin miscareade tineret?"
are foarte pufin irr comun cu problemele politice."
,,ln timpul razboiului civil eram de partea trupelor
,,Yia,tape careo descriejipare foarte romantic.isi chiar
ar puteranastedorinta de a participanemijlocit.Pe alocuri, guvemamentale", am rdspuns eu, ,,pentru cd luptele mi
mi se pare cd imaginea clominanti a cavalerului,clespre se pdreau lipsite de senssi astfel speram sd incetezemai
carevorbeam ieri, apare clin nou. Dar la dumnear'.l.rstra repecle.Dar aveam congtiintafoarteincdrcatdin legdturd
se cere sd clepui un jurimAnt dacd vrei sd te aldturi gru- cu aclrrersariinostri de atunci. Oamenii simpli, mai ales
pului, asa cum se intdmpl.i la francmasoni?" cei din r6nclul muncitclrimii,luptaserd in rdzboi cu aceea;i
,,Nu, nu existd reguli scrisesau cuturne pe care si fii cldruire deplin.i per-rtruvictorie ca 9i toti ceilalti 9i fdcuseri
silit sd le respecti.Multi dintre noi ar fi foarte scepticiin aceleagisacrificii; critica lor la adresapdfurii conducdtoare
legdturd cu asemeneaforme. Poateci ar trebui adAucat tle aturrciera perfectjustificata,pentiu cd aceaconducere
cd, de fapt, existdreguli caresunt respectatecu ade'u,diat, pusese poporului german o problemd fdrd solutie. De
desi nu sunt cerute de nimeni. Astfel, de pilc1.i,nu se ilceea,mi se pdrea important ca dupd terminarea rdz-
fumeazdsi sebea cloarrareori alcool,imbrdc.imirrteaeste, boiului civil si fie stabilit cAt de repecleun contact apro-
dupb gustul pdrinfilor, prea simpli si neingrijitd, 9i nici piat cu muncitorimea 9i cu oamenii simpli. Acest g6nd
nu-mi pot inchipui ca vreunul dintre noi s.i fie atras de a fost preluat in cercuri largi ale miscdrii de tineret. De
viala cle noapte sau baruri, dar nu existh nici un fel de trxemplu, acum patru ani, la Mtinchen, am contribuit la
principii." tllganizareaunor cursuri la universitateapopulard si am
,,Cese ir-rt6mplddacd cineva incalci totusi acestereguli Iost atAtde increzutincAt sd tin cursuri de astronomiesub
nescrise?" cerul liber, in timpul cdrora le-am vorbit catorva sute de

76 77
muncitod si nevestelor lor derspreconstelatii, miscarea Am povestit apoi intarnplareatrditd de mine la Leipzig
planetelor si distarrla pAnh la ele, si am incercat sd le , rr ocazia conferintei o;rmenilor c'lestiintd, unde bitilia
trezescinteresul pentru strucfura Cdii l,actee. IJachiar am rrrrpotrivateorieirelativitdtiis-apurtat cu mijloacepoli-
tinut o dati, intr-un cerc asemdndtor,impreund cu o trc'e . Nici unul din noi doi nu-si inchipuia pe atunci ce
t6ndrd doamn5, un curs despre opera germanb. Ea a cAntat t onsecinJecumplite vor apareamai tAiziu ciin ritacirile
arii, err am acompaniat-ola pian, apoi a povestit cAteceva ,rr't'steapolitice aparent neinsemnate.Ilar nu e:incii mo-
despre libretul si construclia internd a operei. Desigur, rrrerrtulsd vorberscdespre asta. I{dspunsui lui lJohr se
totul era de un diletantism frapant;clarcred cd muncitorii rt'l-crideopotrivd la vechii ofileri si la fizicianul care nu
au remarcat buna rroastrd intentie si s-au bucurat de :;e putea impdca cu teoria relativitilii. ,,Vecleti,in acest
prelegerilenoastrela fel de rnult ca noi. in vremea aceea, l)ulrctsimt din nou clar ca pozitia englez.iestesuperioard
mulfi tineri din miscareade tineret s-ar.rhotirAt sd devind , t'lei prusace sub anumite aspecte.ln Anp;lia,una clintre
invdtdtori, si creclcd astdzi scolile elementareau cleseori , t'fc mai irralte virtuli este sd stii s.i pierzi elegant. La
profesori mai buni decdt asa-numitelescoli superioare. I'r'usacieste o ruginesd pierzi; pe de altd parte,la clum-
rrc;rvoastrd invingdtorul esteonorat daci se aratd generos
ln general, pot intelege cd in strdindtate miscarea
r'u C€linfr6nt; acestlucru este clesil;urlaudabil. Dar in
germand de tineret esteconsiclerati prea romantici si prea
Anglia, cel infrAnt este onorat clacdse aratd generos fati
idealistd,si cd unii se ingrijoreaz; ca o activitateatAtde
.lt' invir-rgdtor,in sensul ci el, cel infrAnt, accepti infr6n-
vastd ar putea fi dirijatd in directii politice gregite.Dar
gt'rea si o poarti fird nici ur-rfel cle amdr.iciune. Acest
eu nu imi fac griji pe termen lung in privinta asta. De la
lrrcrueste probabil mai dificil clecdtgenerozitatera invin-
aceastdmiscareau porrrit cloarimpulsuri bune. Md gAn- potrte
liiitorului. l)ar infrArrtulcarese riclicala o asemenea
desc,de pild6,la interesulnou trezit pentru muzica t,eihe, ,rtituclineaju_nge astfelaproapeia rangul unui invingdtor.
pentru l3ach9i muzica religioasdsau populard dinaintea lil rimdne liber al5turi clealli oameni liberi.lntelegeticd
lui, la eforhrrile fdcutepentru manufacturareaunor obiecte vorbescdin nou despre vechii vikingi. I)clatec.i si dum-
artistice simple, ale cdrei cdstiguri s6 nu ajungd cloar la rrtrirvoastrigdsili ci e prea romantic,clarpentru mine este
cei bogati, gi la incercdrileirrtreprirrsede grupurile cleractori rrririseriosdecAtvi inchipuiti."
si muzicierri amatori cle a trezi in rAndurile poporului ,,Ilada, am intelescd e un lucru serios",am aprobateu .
bucuria pentru arta adevdratd." Irr timp ce discutam astfel,am ajunsin tireptul statjunir
,,Estebine cd sunteli atAt de optimist", spuse [1ohr.,,in rlt' vacanldCilleleje,carese afld la capitul nordic al insulei
presd se poate citi din c6nd in cAnd si despre sumbre lljiilland,si ne-amplimbat prin nisipul de pe malul mdrii,
miscdri antisemite in Cermania, pe care demagogii evi- ( ,rrcin timpul verii se umple de turisti voictsi.Dar in acea
dent le amplificd. Ati observat ceva din toate astea?', zi rcceeram singurii vizitatori. $i perrtrucd pe malul mdrii
,,Da,la Mrinchen asemeneagrupdri joacd un anumit ',('gi:seaupietre plate, am aruncat cu ele fdcAndu-les,i
rol. S-au unit cu vechi ofiteri care nu au putut accepta rit osezepe apd si am luat la tintd coguri cle rdchita sau
infrAngereadin ultimul rdzboi. Dar de fapt noi t"r.,preu lrustenicarepluteau la oarecaredistantd.Bohr mi-a mai
ludm in serios acestegrupdri. Nu se poate face o politica I'ovcstit cd dupd rdzboi a fost o dat.i aici cu Kramers.
rationali doar din pur resentiment. Lucrul cel mai rdu Alrrrrciau'r'dzut aproape de mal, clar sub apd, o mini
este cd existb 9i oameni cle stiintd valorosi care repetd ll('nnanAcare fuseseadusd de apd si al cdrei cletonator
asemeneaineptii." ',t' r'ecleaclar deasupraaper.Au incercatsd nimereascd

78 79
detonatorul, iar dupd ce au izbutit sd nimereascdmina 5
de cAteva ori au inteles ci nu ar fi aflat nicioclatd dacd
reugescsau nu, caciexplozia le-ar fi curmat viala. Au ales
MECANICA CUANTICA
apoi alte tinte. Incercdrile de a nimeri cu piatra tinte SI O DISCUTIECU EINSTEIN
indepdrtate au mai continuat din cAndin cAndin drumelia / r q?5-1 q?6)
noastrd, iar aceastane-a oferit un nou prilej sd vorbim
clespreforla imaginilor. Odatd am vdzut in fata noastri
pe stradd un stAlp cle telegraf care era atAt cle departe,
incAt numai arurrcAndcu toatd forla puteam spera sd-l
ating cu o piatrS. in ciucla tuturor regulilor proba6ilitdtiloa
l-am nimerit din prima arullcare.Bohr deveni foarte 6;6n-
irr acei ani critici, dezvoltarea fizicii atomice a avut loc
ditor, apoi spuse:,,Dacdam incercasd flntim, sd ne gAndim
cxact a9acum prevestiseNiels Bohr in timpul drumeliei
cum trebuie aruncat, cum trebuie migcat bralul, n-am
avea nici cea mai mici sansi de a nimeri. Dar dacd, in Prin Hainberg. Dificult5!ile si contradicliile interne care
:,lirteauin fala inlelegerii atomilor 9i a stabilitdlii lor nu
ciucla oricdrei ratiuni, ne inchipuim pur si simplu cd am
putea nimeri, atunci lucrurile se petrec cu totul altfel si lluteau fi atenuatesau eliminate.Dimpotrivd, ele apdreau
( u acuitate din ce in ce mai mare. Fiecareincercarede a
im putea chiar reusi." Am mai .liscutatapoi multi vreme
despre importanta imaginilor 9i reprezentdrilorin fizica le rezolva cu mijloacele fizicii clasicepdrea de labuninceput
atomici, clar aceastdparte a discutiei nu va fi reclathaici. :,ortitde$ecului.
Am petrecut noaptea intr-un han singuratic la o mar- Astfel, descoperireaamericanului Compton arita cd
gine de pdclure,in partea clenclrd-.,'est a insulei, iar Bohr Irrmina (mai exact radiatia Rontgen)isi modifica frewenla
mi-a arirtat a cloua zi de dimineatd casalui de vacanti ll imprdstierea pe electroni. Acest rezultat putea fi expli-
de la Tisvilcle,uncle mai t6rziu s-au purtat atitea discutii t at dacd se presuPunea,agacum propuseseEinstein', cd
rlesprefizica atomici. D.tr irr aceapcri()Jdaa arrului rru Itrmina constd din mici corpusculi sau pachetede energie,
era incd ararrjatdpentru a fi locuiti. La intoarcereaspre ('arese miscd prin spaliu cu mare vilezd gi care intAmpld-
Copenhaga ne-am mai oprit la I{illerod perrtru a arunca tor,ca in cazul imprigtierii, se ciocnescde cAteun electron.
o privire asupra celebrului castel Frederiksborg, o con- l'c de altd parte, existau multe experimente care ardtau cf,
structie maiestuoasdin stil Ilenaissanceolandez incor-r- lrrmina nu se deosebestein mod esenfial de undele radio,
juratd cle un lac si un parc, destinatd sd slujeascadrept i'i numai prin lungimea de undd mai micd, deci cd lumina
dorneniu de vAn.itoare pentru curtea regal5. Se putea lr trebui sd fie o undi si nu un curent de particule. $i
vedea limpede cd interesul lui Ilohr pentru Kronborg, lczultatele mdsuritorilor fdcute de olandezul Orstein erau
vechiul castel al lui Hamlet, era mai mare decAt pentm lirarte ciudate. Aici era vorba de determinarearaporturilor
acestcastelugor frivol, dintr-o epocd domirratd de viala
de la curte. Iar curAncidiscufia s-a indreptat din nou spre ' i" 1C05, in carea publicatarticolulcea statla bazateoriei
""ul
restrAnse,
rclativitdgii Einsteina publicatgi o lucrareteoreticdde-
fizica atomicd, subiecful care avea sd purri stdpAnirepe
sprreefectul fotoc'lectric, lttcrare importantd pentru dezvoltirrea r'tlte-
toate gAndurile noastre,ba chiar pe cea mai mare parte rioari a mecanicii cuantice. Totugi, odatd formulatd teori;r cu;rtrtic"l,
a vietilor noastre. liinstein avea s-o respingi din considerente de principiu. (N. f .)

80 81
de intensitatedintre liniile specfralereunite irrtr-un asa-nu- rlc nod, prin care,cu toate-efoturilenoastre,nu mai puteam
mit multiplet. Acesteraporiuri puteau fi estimate cu ajrr- rct rrnoastenici o potecd.Incercatntofusi sd urcdm in con-
torul teoriei lui Bohr. S-a vdzut cd formulele cledusedin IrrrrrAre, cupringi de o oarecareteamd,mai ales la gAnclul
teoria lui llohr sunt incorecte,dar cd pot fi obtinute noi {,.rnu vom mai gdsi drumul de intoarcere.Continu6nd
formule tloar printr-o rnica schimbarca ,rccstorrelatii nr('usulse petrecuo schimbareciudatd.Ceataclevenipe
formule care aparent corespundeauexact mdsurdtorilor. ,rlocuriatAt de deasd,incAt nu ne mai puteam vedea unii
in felul acestainvdlam sa ne aclaptamincetul cu incetul
l,t' altii si nu mai comunicam decAt strigAndu-ne. in
dificultatilor.Tiebuia si ne obisnuim cu icleeacd,in dome- ,rtclagi timp insd, deasupra noastrd se lumina. Lumino-
niul atomic, notiunile si imaginile preluate clin fizica zitatea incepu sd devind schimbdtoare. Nimeriserdm
clasic.isunt pe jumdtate adevdratesi pe jumitate falsesi , k'sigur intre pAlcuri de nori miscdtori si deodatdputeam
ci perrtru folosirealor nu puteau existacriterii prea severe. rccrrnoaste,intre doi nori, muchia luminatd de soare a
Pe cle altd parte, prin utilizarea abila a acesteiliberidti, rrrrrriperete de st6ncd,pe care, conform hdrfii, il bdnu-
in cazuri particulare,se putea pur si simplu ghici formu r:,t'rim cb trebuia sd fie acolo. Astfel de priviri fugare erau
larea matematicd corecti. ,lr' ajuns pentru a ne forma o imagine clar.i a peisajului
De aceea,incd dirr semestrul c'levari al anului 1924, rrrontance se afla probabil in fata si deasupra noastrd;
la seminariile care aveau loc sub conducerealui Max r,rl clupd incd zeceminute de urcug dificil ne aflam intr-
Bornl se vorbea deja despre o noud mecanicd cuantici, ,, sa iri plin soare,deasupramdrii de nori. in sud erau
ce va inlocui mai tArziu mecanicanewtoniand si ale cdrei r',lrfurile Munlilor Sonnwend, in spatele lor se puteau
contururi se puteau zdri cleocamdatdnumai in cAteva vt'tlea foarte deslugit piscurile inzdpezite ale Alpilor Cen-
locuri izolate.Si in semestrul de iarn.i urntdtor, in timprrl
lrirli,iar in privinla urcugului nostru nu mai aveam nici
cdruia am lucrat temporar Ia Copenhaga si am facrrl rrrrfel de indoieli.
incercdri de a ldrgi teoria pe care Kramers o elaborase
irr iama 1924/1975ajunseserdmirr fizica atomicd in
pornind de la asa-numitelefenomenecleclispersie,toata
,r(ca zond in care, degi ceala era deseori cle nepdtruns,
strddania noastri s-a concentrat in direclia gbsirii rela-
urccpeatotusi sd se lumineze deasupranoastrd. Diferen-
tiilor matematice corecte,nu atAt prin deductie, ci mai
It'lc cle luminozitate anunlau posibilitatea unor priviri
rnult ghicind,prirr ascrnanaricu frlrmulelctcorieiclasicr,.
1,1rnuritoare decisive.
CAnclmd gAndescla starea teoriei atomice din acelc
CAnd in semestrul de vard al anului 1925am inceput
luni imi amintescsi de o excursiefbcuti tot prin toamna
,lirr nou sd lucrez la Gottingen - unde devenisemasis-
arrului 79}4,impreund cu cAlivaprieteni din miscareaclt,
tineret, in muntii clintre Kreuth si Achsensee.Vremea enr Icrrtdin iulie 1924- mi-am inceput munca stiintificd cu
destul cle intunecatd in vale, iar muntii erau acoperiti rn('crcarea de a gdsi formulele corectepentru intensitdlile
pAnd la poale de nori. La urcug,ceatase indesi tot mar lrrriilorspectraleale hidrogenului, si anume prin metode
mult in jurul potecii noastre,iar dupd c6tdvavreme intra ,rst'rndndtoare cu cele folosite de mine impreun.i cu Kra-
serdrn cu totul intr-un amestecincurcat clest6nci si pAnzr, rncrs la Copenhaga, si care se dovediserd fructuoase.
Ar'eastdincercare a e9uat.Ajunsesem intr-un desis impe-
t Max Born (1882-1970), fizician rrt'trabilde formule matematicecomplicatesi nu g.iseam
;i matematician german. A
jr"rcatun rol insemnat in fundamentarea matt'm.-rtici a teorit.r rrit'io iesire. Cu ocazia acestorincerciri am cdpdtat insd
cttantice. Premiul Nobel pentrr.t fizicit (195,1).(N. f .) r'()n\/ingereacd intrebareadespre traiectoriileelectronilor

82 83
in atomi nici nu are l,oie sa fie pusd, iar totalitatea frec- l,a Helgoland nu existau nici un fel de terrtafii exte-
venlelor cle oscilatiesi a m.irimilor care cleterminau inten- n(),rrcsariactivitdli posibile, in afard de plimbdrile pe
sitatealiniilor spectrale(a9a-numiteleamplihiclini) putea ilr,tltimi si de baile in mare, la dune, care sd md impie-
j
reprezenta un inlocuitor la fel de valabil pentru traierc- , lr, t sd lucrez la problemele mele, si astfei avansam mult
torie. In orice caz, aceste mdrimi puteau fi obserr.'ate rrr,rirapid decAti9 fi putut-o facela Gottingen-CAtevazile
clirect.Acest lrrcru e:rain perfectdccrncordant.lcu spirihrl ,,r, l'trside ajuns pentru a indepdrta balastul matematic
filozofiei pe care priertenulnostru Otto ne-o prezentase (r'irL)areinicltdeaunala inceput in asemelreacazuri 9i
in plimbarea cu bicicletele la Walchseeca fiind punctul ,,,',,t'rua gasi o formularc matemaficasimpla a intrebarii
clevedere al lui Eirrstein,si anume de a consicleranumai i,','lc. in .at".ro zile mi-a derrenit limpecle ce trebuia sd
asemen€]a m;irimi ca determiniri ale atomului. incercarea ,rt,irrd,in locul conditiilor de cuantificare Ilohr-Sommer-
mea de a infiphri un astfel de proiect pentru atomul de l,ll,l, intr-o fizicd formulati a9a incAt numai mdrimile
hidrogen se impiedicase clergraciul cle complexitate a ,'l,servabile sd joace un rol' Cu aceasti condilie supli-
problemei. De aceeaarn ciutat un sistern mccanic mai rnt'rrtatd,simteam cd un punct central al teoriei era for-
sirnplu de reprezentat maternatic,la carers.i pot efectua rrrrrlat,astfel cd in continuare libertatea de formulare
eventual calculelemele pAnrila capdt.Per-rduluioscilant , lispirea. Dupd aceeainsd am observat cd nu exista nici
,, girranlie ci schemamatematicd astfel construitd putea
sau,mai generai,asa-numiful oscilatclrarrarnronic,carc apar
in fizica atomici clrerptrnoclelal oscilatiilor in moleculer, tr t'lezvoltatdpAna la capdt fdrd contradictii' Itr special,
crir total incert dacd legea conservdrii energiei mai era
se ofereauca modelele celemaiila inderntlnd.Urr clbstaccll
r',rlabildin aceastdschemd gi nu puteam sa nu recullosc
exterior s-a cloveclita fi mai nrult in favoarea decAt in
,,r, fdrd aceastdlege de conservare,intreaS;aschemd era
clefavoareaplanurilrrr mele.
lrpsitd c1eorice ,raloat". Pe de alti parte, calculele mele
[,a sf6rsitr.rllurrii mai a anului 1925m-am imbolndvit
rritlicau cu destuld siguranla cd intreaS;aschemd mate-
atdt de grav de alergie, incAt a trebuit s5-1rog pe l3orn
rrrirticd pe careo vedeam putea fi dezvoltatdcu aclevdrat
sd m.l eliberezepentru 14 zlle de obligatiilemele la uni-
rrt'contradictoriu9i coererrtdacb a9 fi putut ardta ci legea
versitate.Doreatn s.l mA vinclecpe insula Flelgolancl,uncle
r orrservdriienergiei este confinuth in ea. Astfel incAt
aerul de mare 9i lipsa vegetatiei aveau sd md ajute sd m.i rrri-am concentrat clin ce in ce mai mult atenlia asupra
insdndtosesc.CAnd am ajur"rs pe insulb trebuie sd fi fdcut iar intr-o seard
I'r'oblemeivalabilitdtii conservirii energiei,
o impresie deplorabili cu obrajii mei umflati, fiindci la ,rjtrnsesem ln fazain careputeam calcula,cu ajutorul unui
pensiunea uncle am inchiriat o carnertiproprietara a cre- clestulde complicat conform criteriilclr de azi,
1,r'trcedeu
zut ci probabil m-am bdtut cu o seardinainte, dar mi-a loti termenii din tabclul cncrgici sau, clupi exprimarea
spus ca vrea s"irn.i ajute sd mh refac.Camera mea se afla ,rt'tuald,din matricea energiei.CAnclam vizut cir clin pri-
la etajul al doilea al casei care prin pozitia ei, sus, la rnii termeni calculati legea conservdrii energiei era cot'l-
marginea sudicd a insulei pline de st6nci, ofereao prive- lirmatd, am intrat intr-un fel de agitalie gi am inceput sd
liste minunatd asupra phrtii de jos a orasului, a dunelor lircclin ce itr cetmai multe greselide calcul. De aceea,abia
si a mdrii. StAndpe balconul meu a\reamdeseori prilejul lir ora trei noaptea am reugit sd oblin rezultatul complet
sd md gAndesc la obsen'alia lui Bohr c.i privind spre ,rl calculelor.Cbt-rservarea ener5;ieis-a dovedit a fi valabild
largul mdrii ai senzafiacd pofi cuprirrdeo parte clin infinit. l)entru toli termenii;i fiirrclcdacestlucru rezultase de la

84 85
sine, adicd fdrd rrici o constr6ng ca sd spun aga-, ,rrrul1916 teoria sa generalda relativit5lii si teoria gra-
puteam sd nu md mai indoiesc cle completitudinea si in centrul r'ietii stiintifice se afla col.c'iul de fizicd,
'itrrJiei.
noncontradictia matematicd a mecanicii cuantice astfel r,irnasdin vremealui Helmhohz si la carecleobiceiluau
formulate. in primul moment m-am speriat. Aveam sen- ln primbvara anului 1926
l)irrtetoli profesorii de fizici'
zalia cd priveam, prin suprafata aparenielorlumii atomice, ,rrnfost irrvitat sd tin o conferrintdin caclrul acestuicoloc-
un funclal mult mai adAnc si de o mare frumusete, si virr clesprenou-descoperitamecanici cuantica' intrucat
aproape cd am amefit la g6ndul cd trebuia sd urmez firul l;iccam cunogtinld pentru prima datd personal cu pur-
acestor structuri matematice, pe care natura, acolo in
litorii acestornume celebre,mi-am dat toatd silirrta si
adincimc, mi le dczvaluisc.Eram atit de agitatincatnici
prczint cAtmai clar concepteleatAtde neobignuitepentru
nu md puteam gAndi sd dorm. Am plecat in lumirra
lizica acelor t'remuri, ca si funclamentele matematic€r,
inceputului de rasdritspre capdtulsudic al insulei,uncle
un turn de piatrd solitar ce pdtrundea in mare imi trezise reugind sd trezescin mocl special interesul lui Einstein'
de mai multd vreme clorinta de a face exercitii cle alpi- l)trpd colocviu, Einsteinmi rugd sdJ itrsolescp6rrdacasi/
nism. Fdrd mari dificultAti am reugit sd ajung in v6r?ul a putea cliscutai. profunzime despre r-roileidei.
turnului, unde am asteptatrisdritul soarelui. Pe cirum, se interesi de stucliilemele si de procupirile
'critru
Ce vdzusemin noapteatle la Helgoland nu era desigur rnclede pAna atunci in fizicd.Cdnd am aiuns la el acas6,
mult mai mult decAt aceamuchie de stAncdinsoritd din .r deschisimecliat clisculiacu o intrebarc cc se refcrea lti
Munjii Achsensee.Dar Wolfgang Pauli, de obicei at6t de presupoziliile filozofice ale incercdrilor mele: ,,Ceeace
critic, cdruia ii relatasem despre rezultatele mele, m_a rrc-atipovestit in prelegere sund extrem cle neobignuit'
incurajat sd urmez clirectia in care pornisem. IJorn si l'ornili de la presuPunereac.l in atomi existi electrolri9i
Jordan au inceput sd lucreze si ei in acc'easiclirectie.TAna- sigur aveti dreptate cu aceastdPresuPunere'Dar vreti sd
rul fizjcian englez Paul Dirac de la Cambriclge dezvolti rlcsfiintati cu totul traiectoriileelectronilorin atomi, clegi
metode matematice originale pentru rezolvarea proble- ircestetraiectorii ale electronilor pot fi obsen'atenemijlocit
melor ridicate de aceastdmetodi si, dupb numaicAteva irr cameracu cea!d.Putefi sd-mi explicafi mai in aminunt
luni, datoritd muncii concentratea acestorfizicierri,a fost
rrrotiveleacestorPresuPuneri ciudate?"
indltatd o constructie matematici coerentdsi bine inche-
,,Tiaiectoriileelectronilor in atomi nu pot fi observate",
gatd, despre care se putea spera cd era potrivitd cu mul- '','oifi rispuns eu, ,,dar din radia!ia emisi de un atom la
tifudinea de experimentedin fizicaatomicd.Nu voi relata
o cleschriarepot fi deduse clirect frecvcrrleleoscilatiilor
aici munca extrem de intensd carene-a tinut sub tensiune
in lunile careau urmat. Dar voi relatao cliscutiecu Einstein. si amplitudinile corespunzdtoare ale electrorrilor din
care a avut loc la Berlin, dupd o conferilrfd despre noua atom. Cunoagtereatotalitdlii frecvenielor si amplitudi-
mecanicdcuanticd. rrilor a fost doar 9i pAnd acum in fizicd ur-rfel de substitui
Unir,'ersitateadin Berlirr era consideratd la vremea pentru cunoagtereatraiectoriilor electronilor. Cum insd
aceea r'6rful fizicii clin Cermania. Aici lucrau planck, c ralional ca intr-o teorie si fie preluate numai acele
Einstein,von Laue si Nemst. Aici descoperiseplanck teoria rndrimi care pot fi observate,mi s-a pdrut natural si intro-
cuantelor, iar I{ubens a confirmat-c.rprin mdsurdtorile sale rluc numai aceastdtotalitate ca aga-zisreprezentant al
asupra radiatiei termice, tot aici formulase Einstein in traiectoriilor electronilor."

86 87
,,Doar nu credefi in mod serios,,, replicd Einstein, vorbi despre observafie.in teoria relativitdfii, de exemplu,
,,cd intr-o teorie fizicd pot fi introduse numai mdrimi sc pornegte de la premisa cd 9i in sistemul de referinfd
obscrvabile." irl'latin migcare razele de lumin6, care merg clela ceasor-
,,Credeam", am spus eu mirat, ,,cd tocmai clumnea_ rricpAnd la ochiul observatorului, funcfioneazdaproaPe
voastrd afi pus aceastdconceplie la temelia teoriei rela_ ll fel cum era de agteptatin vechile teorii. Iar in teoria
tivitdfii. Ati subliniat doar cd.u estepermis sd sevorbeasc,i tlumneavoastrdpresupuneli irr mod eviclent cd intregul
despre timpul absolut, pentru cd icest timp absolut nrr rnecanismal raclialiei luminoase de la atomul care osci-
poate fi observat.Numai indicatiile ceasurilor,fie in siste_ leazdpAnd la speclrometru sau pAnd la ochi funcfioneazd
mul de referinld in migcare, fie in cel in repaus, sunt in exact acelagifel in care era presupus inainte, adic5, in
relevante pentru determinarea timpului.,, linii mari, conform legilor lui Maxwell. Dacdnu seint6mpld
,,Poatecd am folosit acestgen de filozofie,,, rdspunse rrga,afunci nici nu afi mai putea observa mdrimile Pe care
Einstein, ,,dar cu toate acesteaea nu are sens. Sau, mai lc numili observabile.Ce pretindefi dumneavoastrd, 9i
prudent spus: poate fi euristic valoros sd ne amintim ce iurume cd nu introduceli decAtmdrimi observabile,este
observdm cu adevdrat. Dar, din punct de vedere orin_ tleci in realitate o presupozifie despre o insugire a teoriei
cipial, estetotal fals sd vrem sd intemeiem o teorie nimai rle a cdrei formulare vd ocupali. Presupunefi cd teoria
pe mdrimi observabile.Pentru cd in realitate este exact t.lumneavoastrdlasdneatjr"rsd procesuluiraclialiei
clescrierea
pe dos. l)oar teoria decide ce putem observa. Vedeti, in punctele de cel mai mare interes pentru teorie. Cu
observafia-estein general un proces foarte complicat. lceastd presupunere s-ar putea sd aveti dreptate, dar nu
Fenomenul care trebuie observat aduce dupd sine ur,rr*o e deloc sigur."
evenimente in aparatul nostru de mhsurd. Ca urmare, in Aceastd pozilie a lui Einstein era pentru mine foarte
acestaparat se petrec alte everrimente,care Ia urmd pro_ surprinzdtoare,degi argumentele sale mi se pdreau con-
duc, dupd toate acesteocoliguri, efecful asupra simtuiilor vingdtoare, 9i de aceeal-am intrebat: ,,lcleeacd o teorie
si fixarea rezultatului in constiintanoastrd.Ire tot parcursul
irr fi de fapt numai rezumatul observafiilor cu respectarea
acestui drum lung, de la fenome^ul cle obser'ut par-laIo
principiului economiei de gAndire provine parcd de la
fixarea in congtiinla noastrd, trebuie sd stim .r- fr.,._ l'izicianul gi filozoful Mach; si mereu se pretinde cd, in
tioneazd natura, trebuie sd cunoastem legile naturii cel
lcoria relativitdtii, dumneavoastrd ati fi folosit decisiv
pufin in mod practic, dacd vrem'sd pr#nd"* .a aceastdidee a lui Mach. Ceea ce mi-ali spus acum insd
observat ceva. Doar teoria, a.1icb cunoagterea legilor ^r,-,
rni se pare cd merge exact in sens opus. In definitiv ce
naturii, rre permite deci sd tragem concluzii, din efcictul
sd cred despre asta sau, mai bine zis, ce crecleli dum-
asupra simfurilor, despre fenomenul care a stat la baza
rreavoastrd?"
lui. CAnd pretindem cd putem observaceva anume, ahurci
,,E o poveste foarte lungd, dar putem vorbi pe indelete
ar trebui sd exprimdm acest lucru mai exact: desi pre_
clespre ea. Acest concept al lui Mach de economie a
tindem cd formuldm legi noi ale naturii, carenu ,"'pitri_ gandiril confine probabii o parte de adevdr; dar pentru
vesc cu cele de pAnd acum, presupunem cd legile naturii mine este un pic prea banal. IntAi vreau sd vd prezint
cunoscute pdnd acum functioneazd suficient dl exact,pe cAtevaargumente in favoarea lui Mach. Este evident cd
drumul de la fenomenul observat p6nd la constiinta lcgdturile noastre cu lumea au loc prin intermediul sim-
noastrd, incAt ne putem baza pe ele il de aceeaputem turilor. Din momentul cAnd,copii fiind, invdldm sd vorbim

88 89
si sd g6ndim, acestelucruri se petrec datoritd fapfului ci (.ceste de asteptat,e o parte importantd a realitblii noastre,
recunoagtem posibilitatea de a desemna impiesii sen- t'are,in afara faptelor,nu poate fi pur si simplu ignorat'
zoriale foarte complexe, dar cumva corelate, printr-urr Si, in al cloilearAnd, trebuie sh nu uitdm cd leg'ituradintre
singur cuvAnt, de pildd prin cuvArrtul<rninge". invdtdnr
impresiile senzoriale si reprezent.irilenoastre despre
acestlucru de la aclulti gi simtim satisfacliade a ne face
f rrcruri este ur-\aclintre premisele debaz1t ale gAldirii
intelesi. Putem deci spune ci formarca cuvAntului si astfel
rroastre;cd astfel,dacd am vrea sd vorbim numai despre
a conceptului ..minge> este un act al economiei cle gAn-
impresiile noastre senzoriale, ar trebui sd ne lipsim- de
dire, in sensul cd ne permite sd prirrclem impreuni impre-
timba si de gAndirea noastrd. Cu alte cuvinte, faptul ci
sii senzoriale clestul cle complexe. Mach nici nu pune
lumea existiin realitate,cd impresiile noastre serrzoriale
problemaprcmisclor tr"ccsa.c,-tpiritualesi corporalc,lcare
sebazeazd,Pe ceva obiectiv r.lmAne Ia Mach prea putin
trebuie sd fie prezente la fiinla umar-ri- in cizul clefafi -N,
cvidenfiat. .rt"u, sd pledez pentru un realism naiv;
la copilul mic - pentru ca procesul intelegerii cu semenii
sd poatd demara. La animale, acestproces functioneaz.i, stiu si eu ci e vorba aici de probleme foarte dificile, dar
clupd cum se 9tie, mult mai prost. Dar nu asta ne inte- pentru mine 9i conceptul de observatie la Mach este un
reseazdacum. Mach pretinde in continuare cd formarea pic prea naiv. Mach seprefaceci gtim dinainte ce inseamnd
teoriilor dirr stiirrtelenaturii - chiar si a teoriilor foarte cuvAntul ,,observalie',;si fiinclci creclecd, ajuns in acest
conlplicate - se prorluce in motl furrdamental in acelasi punct, se poate eschivade la opliunea "obiectiv sau subi-
fel. Incercdmsb ordon.im fenornenelein mod univoc, si Lctivr, conceptul lui de <simplitate>capdtd un caracter
le reducemintr-un fel sau altul de la complex la simplu, suspectde comercial:economie de gAndire' Acest concept
pAni c6nd putem inlelege un grup eventual foarte bogat are o nuan15mult prea subiectivd.in realitate,simplitatea
c'leevenimente cu ajutorul cAton,a concepte;iar jnJg- legilor naturii este tot un fapt obiectir; ;i ar fi foarte
"3 iniportant ca, intr-c'lelaborarecorectda conceptelor,latura
lege, nu inseamnd atunci altceva dec.lt id putem sd le
reprezentdmin multituclinea lor cu acestec6teva concepte subiectivd 9i cea obiectivi a simplitdlii sd ajungd la echi-
,simple.Totul suni destul de plauzibil, clar se pune intre- libru. Acest lucru e insd foarte dificil' Dar mai bine si ne
barea cum trebuie privit principiul economiei de g6nclire intoarcem la subiectul prelegerii dumtreavoastrd Am
in acest caz. Este vorba de o economie psihologici sau impresia ci exact in punctul despre care am vorbit aici
logici? Sau pentru a reformula intrebarea: este vorba teoiia dumneavoastrd v.1va crea dificultdti. Voi incerca sd
clesprepartea subiectivd sau despre partea obiectivd a argumentez aceasldpozilie mai explicit [)umneavoastra
procesului?CAnd un copil folosegteconceptul de ,,minger, viprefaceti cd, in ceea ce priveste observalia, ati putea
se realtzeazdprin acestadoar psihologic o simplificare, ldsi lucrurile neschimbate,cd ali putea pur si simplu sa
in sensul ci se rezum.i intr-un singur cuvAntlmpresii folosifi acelagilimbaj atunci cAncldescrieli ceeace observS
senzorialecomplexe,sau mingea exisia in mod real?'Mach fizicierrii. insd atunci ar trebui sd spu.eti si c.1:intr-cr
ar rdspunde probabil c.l <propozitia mingea existdin mod camerd cu ceald observdm traiectoria electronilor prin
real nu confine clecAtafirmarea impre.siilor senzoriale camerd.Dar, dupd concepfiadumneavoastr6,in atom nu
rezumate>.Dar aici Mach nu are rlreptate. I)entru cd, in mai exista traieciorii ale electronilor.In mod evicletrt,acest
primul rAnd, propoztlia,.mingea existi in mod real> lucru nu are sens. Doar nu putem crede cd numai prin
contine o mulflme de afirmatii clespreimpresii senzoriale micgorarea spaliului in care se migcb electronul putem
posibilc,carc poatc vor avca loc iri viiloi. l)osibilul,ccea anula colrceptuldc traiectorie."
qn
91
Ajunsi aici, era rAndul meu sd incerc sd apdr noua explica stabilitatea anumitor forme care nu pot trece con-
mecanicdcuanticd.,,Deocamdatinici nu gtim in ce limbaj tinuu dintr-una intr-alta, ci sunt diferite intre ele tocmai
putem vorbi despre ceea ce se lntAmpld in interiorul prin cantitdti finite, si care in mod vddit se formeazd
atomilor. Avem la dispozilie, intr-adevdr, un limbaj mate- mereu la fel. Ce se intdmpl.l insd la emisia luminii? Stiti
matic, de fapt o schemd matematicd cu ajutorul cdreia clesigurcd am incercat sd reprezint acestfapt prin ideea
putem calcula stdrile stafionare ale atomului sau pro- cd at6mul se prdbusesteintr-un anumit sens de la o valoare
babilitdtile de tranzilie de 1ao starela alta. Dar nu stim a energiei clintr-o starestafionari la alta, in sensul cd emite
incd - cel putin nu in general - cum se leagd acest diferenla de energie ca pachet de energie, aga-numita
limbaj de limbajul comun. Evident e nevoie cle aceastd cuantd de lumind. Acesta ar fi un exemplu evident pentru
legdturd pentru a putea aplica teoria la experimente. acel elemetrt de discontinuitate. Dumneavoastrd credeli
Fiindcd clespreexperimente vorbim intotdeauna in lim- ci aceastdreprezerrtareestecorectd?I'utefi descrietrecerea
bajul comun, cu alte cuvinte, irr limbajul de pAnd acum c1ela o stare stalionard la alta intr-un ferlmai exacl?"
al fizicii clasice.Agadar, nu pot pretinde cd noi am fi in rdspunsul pe care l-am dat a trebuit sd md retraS;
infeles pAni acum mecanicacuanticd.Presupunereamea pe pozitiile lui llohr. ,,Cred ci am invdfat de la lJohr cd
este cd -schemamatematicd e corectd,dar Iegitura ei cu d"tpt" o asemeneatranzitie nici nu putem vorbi in con-
limbajul comun nu e deocamclatdconstituitd.Abia dupd cepiele de p6ni acum sau, in oricecaz, cd ea nu poate fi
ce ne va reusi acestlucru putem spera cd vom fi capabili cleicrisd ca un eveniment in timp 9i spatiu' Cu asta am
sd vorbim despre traiectoriile electronilor in camera cu spus, evident, foarte pulin. De fapt, am sPus nu-mai cd
ceafd, in a9a fel incAt si nu aparh contraclictii interne. nu stim acestlucru. Dacd sd creclin cuantele cle lumini
l)crrtru lamurirea ciit'icultitiloir.lccare vorbiti dumne,r- sau nu, astanu pot clecicle.Ilaclialia conline irr mod evi-
voastrd cred cd este prea devreme." dent acest element cle discontinuitate Pe care ciumnea-
,,[3ine,sunt de ac.ir.l cu asta", spuse Einstein, voastri il reprezentaliprin cuanteiede lumind. Pe clealtd
-putem parte insi, confine 9i un element clar de continuitate, care
discuta din nou despre acestsubiectpestecAtiva ani. Dar
poate cd ar trebui sh vd purl o altd inhebare legatd cle nput" in experienlelede interferenJdsi care poate f1de1-
conferinla dumneavoastrd.Teoriacuanticd are,nu-i asa, ciis cel mai simplu cu ajutorul teoriei ondulatorii a lumi-
doud aspectefoarte diferite. Pe de o parte, explicd sta- nii. Dar dumneavoastrd intrebati pe drepi cuv6nt dacd
bilitatea atomilor; aga cum subliniazd mereu Bohr pe din troua mecanici cuantici, 9i ea clefapt incd neinfeleasd,
drept cuvAnt; ea lasi si apari mereu aceleasiforme. Pe se poate afla ceva in legdturh cu acesteintrebdri teribil
de altd parte, ea descrie un ciudat element de c-liscon- de grele. Eu cred ci putem cel pulin sPera acest lucru'
tinuitate in natur.i, pe careil putem observa,de erxemplu, imipot inchipui, de exemplu, cd putem obtine rezultate
foarte limpede cAnd privim in intrureric un ecran pe care inteiesante dacd studiem un atom care schimbd energie
se vdd descdrcdrileluminoase emise de un preparat raclio- cu alti atomi sau cu cAmpul de radialie. Am putea sd ne
activ.Aceste doud aspectesunt legateintre ele. In mecanica punem intrebdri clespreabatereastatisticda energiei diri
cuanticd a dumneavoastrd va trebui sd vorbifi despre aceste Ito*. Dacd energia se schimbd discontirruu, a9acum vi
cloudaspectecAnddescrietide pildd emisia de lumind din asteptalidurnneavoastri conform reprezentdriiprin cuante
atomi. Puteli calculavalorile discreteale energieistdrilor clelirmind, atunci abatereasau, matetnaticmai exact,aba-
stafionare.Se pare deci cd teoria clumneavoastrdpoate tereapdtraticd medie, r'a fi mai mare clecAtdacd energia

92 93
se schimbd continuu. Imi place sd cred cd din calculele r t'va dc felul urmdtor: ,,Eu cred, la fel ca dumrlL'avoastr'i'
cuantice va rezulta o valoare mai mare si cd astfel elemerr- , ,i simplitatea legilor r"raturiiare un caracterobiectiri cd
tul de discorrtinuitatese vede nemijlocit. pe c1ealtd parte, ,',' e vorba numai de economiec1egAndire'Dacdnatura
ar trebui sd poatd fi recunoscut si elementul cle conti- n(' conduce la forme matematicede mare simplitate 9i
nuitate, care devine vizibil in experimentele de inter- rrrirreftumusele - iar prin forme inleleg aici sisteme
ferentd. Poate cd trebuie sd ne reprezentdm trecereacle rrrchisede presupozitii, axiome 9i altele asemenea-' la
la o stare stationard la alta inh-ui mod asemdndtorcu Iorme care pAni acum nu au fost gAndite cle nimeni'
trecereade la o imagine la alta din anumite filme. Tiecerea ,rturrcinu ne putem abfine sd crerclem cd sunt <aclevdrate"'
nu are loc brusc, ci o imagine clevine treptat mai slabd, ,.rralte cuvinte cd reprezintd o trdsStur.ireali a naturii.
urmatoarea apare treptat si devine mai intensd, astfel lrstefdrb indoiald potit it ca acesteforme si aibd de-a face
inc6t pentru un anumit interval de timp cele doud imagini si cu relatia noastri cu natura, esteposibil ca ele sh contind
sunt amestecatesi nu se gtie ce se intAmpld de fapt. poate si un element de economie de gAndire' Dar, pentm cd la
cd existd o asemeneastare intermediard in careriu se gtie rrcesteforme nu am fi ajuns niciodatd de unii singuri,
dacd atomul estein stareasuperioardsau in ceainferioard.,, pentru cd natura insigi ne-a aritat drumul spre ele,-aceste
,,CAndurile dumneavoaitra se indreapta acum intr-cr l,rr*" aparlin si ele realititii insdsi,nu numai gAndurilor
direclie foartepericuloasd",md avertizi Einstein.,,Deo- rroastredespre realitate.Puteti si-mi reprosatici folosesc
datd vorbifi despre ceeace stim despre naturd si nu mai irici un criteriu estetic pentru adevdr, intrucAt vorbesc
vorbiti de ceea ce face natura cu adevdrat. in stiintele rlespre simplitate 9i frumusele' Dar trebuie sa recunosc
naturii insd nu poate fi vorba dec6t clespreceeace face cA iimplltatea gi frumuselea schemei matematice care
rratura cu ader.,drat.S-ar putea foarte bine ca clumnea- ,re-afolt sugeratd aici de naturi au pentru mitre o mare
voastrd si cu mine sd gtim lucruri diferite despre naturd.
putere cleconr,'ingere.Ati tr.iit desigur 9i dumneavoastr'I
Dar pe cine intereseazdasta? Pe ciumneavoashd si pe icel sentiment aproape de spaimd in fafa simplitifii si
mine, poate. Dar pentru ceilalli acestlucru este absolut ur-ritdliirelatiilor p" cut" natura parcdni le dezv.lluie deo-
irrdiferent.Asadar, dacd teoria dumneavoastrde corectd, clati si pentru care eram at6t de putin pregititi' Senti-
atunci intr-o bund zi va trebui sd-mi puteli spune ce face mentul i1e.ut" suntem cuprinrsiintr-un asemeneamoment
atomul la trecereade la o stare statiorrardla alta cAncl cste f.ird incloiali complet diferit de bucuria Pe care o
emite lumind." resimf,m, de pildi, cAndcredemcd am realizatfoartebine
,,I>oate",am rdspuns ezit6ncl.,,Dar mi se pare cd folo- o treabi mesiegugdreasc.l(din domeniul fizicii sau din
siti limba intr-un mocl prea dur. Tiebuie sd recunosccd afara lui). De aceeamai sper cd dificultdiile desprecare
orice as rdspunde acum ar aveacaracterulunei justificdri tocmai am cliscutatvor fi depdsite intr-un fel sau altul'
neintemeiate.Sd asteptdm asadarsi sd veclem cum se va Simplitatea schemeimatematice are in plus drept conse-
dezvolta teoria atomicd in continuare.,, cin15faptul cd se pot imagina multe experimente pentru
Einstein se uitd la mine oarecum critic. ,,De ce credeti caresd ie poatd cilcula dinainte cu mare exactitaterezul-
atunci atAtde tarein teoria dumneavctastrd, dacd atAtde tatul, conform teoriei. CArrdvor fi efectuateacesteexPe-
multe intrebdri centrale sunt incd complet neldmurite?,, rimente si vor avea rezultatul prezis de teorie, atunci cu
Mi-a luat, desigur, mult timp pAnf sd pot rdspunde greu \/om putea pune la indoial5 faptul ch teoria repre-
_
la aceastdintrebare a lui Einstein. Apoi insd voi fi rdspuns iintd natuia cu adevdrat, itr acestclomeniu'"

94 95
,,Controlul prin experiment", spuse Einstein, ,,este t)
desigur premisa triviald pentru corectitudinea unei teorii.
Dar nu putem niciodatd verifica totul. Din acest motiv PLECAREACATRE LUMEA NOUA
ceeace ali spus despre simplitate md intereseazdincd si (7e26-1e27)
mai mult. Dar nu pot pretinde c6 a9 fi inteles cu adevdrat
ce este de fapt simplitatea legilor naturii."
Dupd ce am mai continuat o vreme discutia despre
criteriile de adevdr in hzicd,mi-am luat rdmas-bun si l-im
reintAlnit pe Einstein abia pesteun an 9i jumdtate, la con-
ferinfa Solvay de la Bruxelles, urrde fund'amenteleepiste-
mologice si filozofice ale teoriei urmau sa fie clin nou I)aci rre intrebim in ce consti cle fapi marea infdptuire
subiectul unor discutii foarte aprinse. l lui Cristofor Columb cAnd a descoperitAmerica, sun-
tcm sili! si rdspurrdem cd nu a fosl nici ideea de a se
Iolosi de forma sfericd a PamAntului pentru a ajunge in
lrrcliape ruta de vest (aceastdidee fuseseg6ndit.i si expri-
rnatd si de altii), nici pregdtirea minufioasd a expediliei
st'rlesi echipareatemeinicda cordbiilor,ceeace ar fi putut
l-acesi al1ii.Marea lui infipfuire, fdrdindoiald cel mai greu
Irrcru in aceastdexpediiie, a fost hotdrArea de a pdrdsi
toate teritoriile cunoscutepAni atunci si de a naviga atdt
tle departe spre vest, incAt, cu proviziile disponibile la
bclrd,intoarcereanu mai era posibild.
In mod asemindtor, intr-o stiintd nu pot fi descoperite
tcritorii cu adevdrat rroi decAt dacd suntem prcgatiti ca,
irrtr-un moment important, sd pdrdsim terenul pe care era
cclnstruit.i stiir-rlapdnd atunci si si sdrim, intr-un anume
scns, in gol. Einstein renuntase in teoria relativitdtii la
rrriceconcept de simultaneitate,care fdceaparte din bazele
solide ale fizicii de pAnd atunci, iar tocmai aceastdrenun-
tare la conceptul anterior de simultaneitate nu putea fi
acceptatdde multi fizicieni si filozofi importanti, fatandu-;
s.rdevina advcrsariindarjitiai tcoricireiativitatii.Sepoate
eventual spune cd, in general, progresul gtiinlei cere de
la cei care activeazdin domeniul ei numai preluarea si
prelucrarea unor noi continuturi de gAndire. Cei activi
irr domeniul stiinlei sunt mai mereu dispusi sd faca ;,r"r:st
lucru. Dacd insa pdtrunzi in domenii cu adevdrat noi, se

97
poate intdmpla sd fie nevoie nu numai de preluareaunor lrriSchrodingerpermiteanulneroasecalculecale in meca-
confinuturi noi, ci ca insdsi structura gAncliriisd se schimbe rricacuanticd ar fi fost extrem de complicate.
penfru ca noul domeniu sd poath fi cu adevirat inteles. Dificultatile au inceput insi odatd cu interpretarea
Mulfi insd nu sunt dispusi sau nu pot face acestdin urmi lrzicda schemeimatematice.Schrodinger credeacd prin
pas. La conferinla despre gtiintele naturii de la Leipzig ,rt'castireorientare de la particule la undele de materie
mi-am dat seamac6t de dificilb poate fi efectuareaacestui pot fi inliturate in sfArsitparadoxurile careingreunaserd
pas decisiv. Asa inc.lt trebuia si fim pregdtiti sd infrun- ,rtiitde mult timp, fdrd speranld,inlelegereateoriei cuan-
tdm greutiti 9i mai mari in privinta teoriei cuantice a ticc.Undele de materie urmau clecisd fie reprezentdriale
atomilor. proceselorin spaliu 9i timp, asemdnbtor cu ceea ce se
in primele luni ale anului 792(t,cam pe vremea cAnci irrtAmplapentru undele electromagneticesau pentru cele
aveam de tinut conferinlala Berlin,noi cei clela Cdttin- ,rcustice.Discontinuitifi atAt de greu inteligibile Precum
gen am ficut cunostir-rticu lucrarea fizicianului vienez ,,saltul cuantic" 9i altele urmau sd dispard complet din
Schrodinger,care atacaproblemele teoriei atomice in cu lcorie.Eu nu puteam credein aceastdinterpretare,pentru
cii era in contradiclie totald cu rePrezentdrilenoastre de
toful alt mod. Cu un an in urmi deja, in Franta, Louis
l.r Copenhaga, 9i eram nelinistit cAnd vedeam cd mul1i
cle Broglie atrdseseatentia cd ciuclatul dualism clintre
lizicieni percepeauinterpretarealui Schrodinger ca Pe o
reprezentarea on clul atclriersi reprezentarea corpu sculari
eliberare. in nenumdratele disculii pe care le avusesem
a luminii, carepdrea sb faci imposibil.i pe alocuri o expli-
tle-alungul anilor cu Niels l3ohr,Wolfgang I'auli si mulli
carerafionald a fenomenelor luminoase,ar prrteajuca un
allii, credeamci ajunseserdmcu tofii la concluzia extrem
rol si in cazul materiei, cle pildh in carzulelectronilor.
tle clari privincl imposibilitatea descrierii concretesPa-
Schrodinger a dezvoltat in continuare aceastdiclee si a
tio-temporalea proceseloratomice.Iar aceastdconcluzie
formulat intr-o ecuafie cle tip onclulator legea de pro-
provenea din simplul motiv cd o asemeneadescrierenu
paElarea undelor cie materie sub acliunea unui c6mp putea cuprinde elementul de discontinuitate, pe care 9i
electromagnetic.Conform acesteireprezentdri,stdriie sta- ljinstein il desemnasela Berlin drept trdsdturd carac-
!ior-rareale inveligului atornic erau comparabile cu osci- teristicd a fenomenelor atomice. Desigur, o asemenea
laliile stationareale unui sistem,de pildd cele ale unei pozilie era doar o constatarenegativS,iar in vremea aceea
corzi; insd mdrimile care pdnd atunci fuseseri privite ca eram incd departe de o interpretare fizicd completd a
energii ale stdrilor stationare ap"ireau in acest caz sub rnecaniciicuantice.Si tofusi, credeam cd trebuie sd renun-
formd de frecvenleale oscilatiilor stationare.Ilezultatele tdm la reprezentareaunor Proceseobiective ce ar permite
obtinute de Schrodingerin acestmocl se potriveau foarte o descriere ln spatiu 9i timp a acestora.Dimpotrivd,
bine cu rezultatelenoii mecanicicuanticesi curAnd dup.i interpretarea lui Schrodinger mergea in direclia inversd,
aceeaSchrodinger a reusit sd demonstreze c.1mecanica in sensul cd pur si simplu tdgdduia existenla acestor
sa ondulatorie este echivalentd matematic cu mecanica cliscontinuitdli - iar aceastaera cea mai mare surprizd.
cuantici, si deci cd este vorba de doud formuldri mate- Astfel, se consideraca nemaifiind adevdratcd atomul isi
matice cliferite ale aceluiagifapt real. Acest nou rezultat schimbd brusc energia de la o stare stalionard la alta si
ne-a bucurat foarte mult, intrucAt ne-a intdrit substantial cd emite astfel energiapierdutd in forma unei cuante de
incredereain noul formalism matematic;in plus, metoda lumind in sensul lui Einstein. Mai mult, se PresuPunea

98 99
cd ernisia are loc in a9afel irrcAtintr-un asemeneaproces
vorbi gi despre interpretarealui asupra mecanicii ondu-
dou.i un,-lede materie stationarear fi simr-rltanexcitate,
lirtorii, interpretarein care eu nu puteam crede.in discu-
iar interrferentatrcestordoui nnc'lear conduce la emisia
tiile care au urmat mi-am prezentat obiectiile;in special,
de unde electromagnetice,de pildd unde luminoase.
iun atras atentia asupra faptului cd, in interpretarea lui
Aceastd ipotezd mi serpdrea prea inclrazneatdpentru a
Schrodinger,nici mhcar legea radialiei a lui I'lanck nu
putea fi adevdrati si anr-inceput sd adun toate argumen-
putea fi inleleasd.Cu aceastdcriticd insd nu am avut nici
tele care clovecleaucd discontintrit"ltileerau o trdsbtura
rrnpic de noroc. WilherlmWien rdspunseclestulcleaspru
autentici a realitdtii. Cel mai la indermAn"iargument er;r
cii poate ir-rlelegeregretelemele legate de faptul ch acum
desigur formula racliatiei telmice a lrri Planck, despre a
s-aterminat cu mecanicacuanticd9i cd nu mai cra nevoie
cdrei valabihtate empirica nu sermai putea irrclr:inimeni
si se vorbeaschde toate absurditdtileprecum saltul crlan-
si care fusesectriar punctui clerpornire al tezei lui Planck
tic gi altele asemenea;dar cd, fdrd incloial6,dificultdtile
prir,'inclcaracteruIcliscretal eriergrt-istairilorstalionare.
cxpuse de mine vor fi rezolvate in cel mai scurt timp de
Spresfiirsitul semestmlui clevari al anuiui 1926,Som-
Schrodinger. Schrodinger nu era chiar atAt de sigur in
merfelcl l-a invitat pe Schrodinger si prezinte teoria sa
rdspunsul sdu, dar si el isi pistra convingerea cd, in tinrp,
in cadrul seminarului rle la Miinchen, iar astfel s-a ivit
toate problemele amintite de mine se vor lirnuri in sensul
pentru mine prima ocazie de a ciiscutacu Schrodinger.
teoriei sale.Argumentele mele nu rnai produceau asuL)ra
Ir-racel semestru lucrasem din norr la Copenhaga, si cu
rrimdnui vreo impresie. Chiar 9i Sommerfelcl,careravea
prilejrrl unei cercetiri asupra atomr-rlui de heliu imi
o atitudine binevoitoare fat.i de mine, fusesesubjugat de
insugisemmetodelelui Schrodinger.Apoi, in timpul urrei
puterea de convingere a formuldrii matematice expuse
t acanteclerefacerela lacul Mjosa,in Non'egia, imi incheia-
cle Schrodinger.
sem lucrarera9i, ctr manuscrisul in rucsac/ fdcusem o
M-am intors tulburat acasdgi probabil cd in aceeasi
clrumefie de unul singur cle la CrrclbrandsclalpAnS la
seardi-am scris o scrisoarelui Niels Bohr pentru a-i relata
Sognefjord,parcurgArrdmai rnulte lanturi muntoase pe
intorsdtura nefericitd pe care o luaserd discutiile. Poate
clnrmud necunoscute.Dupd o scurtdescali la Copenhaga
ca urmare a aceleiscrisori Bohr l-arinvitat pe Schrodirrger
am plecat la Mrinchen pentru eipetrerceo parte clin vacanld
la Copenhaga in septembrie penhu o sdptdm6nd sau
cu p.irinfii. Si astfel am avut ocazias.i asist la prelegerea
cloud,ca sd discutein detaliu despreinterpretareameca-
lui Schrijclinger.La seminal a aplrut si directorul lrrsti-
nicii cuantice si a mecarricii ondulatorii. Schrodinger a
tutului de fizici experimentaldal Uni"'ersitdtiiclin Mtinchen,
Wilherlm Wiern,care era de altfel extrem cle sceptic in acceptatinvitatia 9i, eviclent,m-am dus 9i eu la Copen-
legdturd cu ,,atomistica" lui Sommerfelcl. haga s.i asist la acelecliscutii atdt de importante.
Discutiile dintre Bohr si Schrodinger au inceput chiar
Schrodinger prezentd la inceput principiile matematice
in gara din Copenhaga ;i au continuat in fiecare zi de
ale mecanicii ondulatorii aplicatela atomul de hidrogen,
climinea td d evreme pAnd n oaptea IArziu . Schrdclin ger Icrcui a
iar noi toti eram entuziasmati de faptul cii o problemd
la Bohr acas5,asa cd discutiile se purtau practic fird
pe careWolfgang Pauli o pufuse rezolva cu metoclelemeca-
intrerupere.Si, in ciuda faptr.rluicd in mod obignuit l3ohr
nicii cuanticenumai pe o caleplind de complicatiiputea
era extrem de amabil si plin de tact in relatiilecu oamenii,
fi acum rezolvatd cu metode matematice conventionale
itr acest caz mi-a apdrut aproape ca un fanatic neritr-
in mod elegant si simplu. La sfirsit insd, Schriidinger
cluplecatcare nu era dispus sd-i vind in int6mpinare cu
l0t)
101
nici un singur pas partenerului shu de discutie sau sa nu e at6t cleciuc'lat,dac.ine g6ndim cd ceeace se intAmplb
irgdduie vreo neclaritatecAtclemicd. Esteaproapeimpc> in acestcaz nu poate fi obiectul experienlei nemijlocite,
sibil de reclat cAt de pdtimas s-au purtat-discutiile-de cd nu putem obserl'a aceste feuomene irr mocl clirect,
ambelepdrti, cAtde adAncinrdddcinateerau convinqerile asadar nici nu ne construim conceptelein conformitate
care reieseauin egald mdsur.i din ceea ce spuneai at6t cu ele."
Bohr, cAt si Schrodinger.De aceeanu poate fi vorba aici Schrodinger: ,,Nu vreau si md angajez cu clumnea-
dec6t de o copie palidd a acelor discugii,in care se ducea voastrd intr-o cliscutie filozofica despre formarea con-
o luptd aprigd legatd de interpretarea noii reprezentdri ceptelor, cle asta se \ror ocuPa mai t6rziu filozofii; ceea
matematicca naturii. ce cloresceu este sd gtiu ce se petrecein interiorul ato-
Schrodinger: ,,Trebuie sd inlelegefi, I3ohr, cd toati mului. $i, urmirind acestscoP,mi-e perfect indiferent ce
aceastdreprezentarea salfurilor cuantice duce la nonsens. limbaj folosim. Dacd in interiorul atomului existd elec-
Se pretinde acolo cd intr-o stare stationard a atomului troni care sunt particule, aga cum ne-am inchipu^itpAna
electronul se miscd pe o traiectorie oarecare,in moci acum, afunci acegtiatrebuie sd se si migte cumva. ln clipa
perioclic, fdrd sd radieze. Nu existd nici o explicatie pentrr-r clefald nu e important pentru mine sd descriu exact cutn
faptul cd nu radiazd; conform teoriei lui Maiwell, aitrebui
are loc aceasti migcare;dar in cele clin urmi trebuie s.i
sd radieze.Apoi, se presupune cd electronul faceun salt
putem af-lacum se comportd electronii in stdrile stafionare
de pe aceastdtraiectorie pe o alta, iar cu aceasti ocazie
sau la trecereade la o stare la alta. Dar, pri'n'ind forma-
emite radialie. Aceastdtranzitie se facetreptat sau brusc?
lismul matematical mecaniciiondulatclriisau al mecanicii
Daci se face treptat, atunci ar irebui ca cilectronulsd-si
cuantice,se vecleimecliatcd acestformalism nu ne dd un
modifice-treptat frecventa miscdrii periodice 9i energia.
rdspuns ra!ional la accsteintrebari . insa, in momentul in
Nu e de inteles cum se pot obline in acestcaz frecverrte
caresuntem clispugisd schimbdm imaginea 9i sd spunem
bine definite ale liniilor spectrale.Dacd insd tranzitia are
loc brusc, asa-zicAndprintr-un salt, se pot obtine frecven- cd nu existd electronica particule, ci ca unde de electroni
sau unde de materie, atunci totul aratd altfel. Atunci nu
lele corectecu ajutorul reprezentdrii lui Einstein a cuan-
telor de lumind, dar atunti trebuie sa ne intrebdm cum ne mai mirdm de frecvenfelecleterminateale oscilafiilor.
se migcd electronul in timpul acestuisalt. De ce nu emite Emisia de lumind devine atunci la fel de simplu de inleles
cu ocaziasaltului ur-'speclru continuu, dupd cum ar cere ca 9i emisia cleunde raclio prin antena unui emitdtor, iar
teoria fenomenelor electromagnetice?Si care sunt legile contradicliile ce pdreau inainte de nerezolvat dispar."
care determind miscarea lui in timpul saltului? Ijrin L3ohr:,,Nu, din p.icateacestlucru nu e acler,6rat.Con-
urmare, toatd reprezentareasalturilor cuantice trebuie s6 tradictiile nu dispar, ci sunt impinse in altd parte. Vorbifi
fie pur 9i simplu un nonsens." de pildi despre emisia de radialie clin atom sau, mai
[3ohr:,,Da,in ceeace spune]i avefi clesigurdreptate.Dar 5;eneral,despre interactiunea atomului cu cAmpul de emi-
astanu dovedestecd salturile cuanticenu existd.l)ovedeste sie inconjurdtor si sunte!i de pdrere cd, dacd presupur-reti
numai cd nu ni le putem reprezenta,ceea ce inseamnri cd existd urrde de materie dar nu existd salturi cuantice,
cd concepteleinfuitive pe care le folosim pentru a descrie dificultdlile ar fi eliminate. Dar g6nditi-vd numai la echi-
evenimentele din viata curentd si experimentele din fizica librul termodinamic dintre atom 9i cAmpul de radiafie,
de pAnd acum nu sunt suficiente pentru a descrie ceea de pildd la felul in care Einstein a decluslegea emisiei a
ce se intAmpld in saltul cuantic. Acest lucru nici mdcar lui I'lanck. Pentru deducerea acesteiiegi este hotirAtor

702 103
fapll c5 energiaatomului are valori discretesi cd aceasta :, ir putut ajunge atunci, pentru cd nici una clintre cele
se schimbd din c.1ndin cAnd in mod discontinuu; valori ,loud pdr! nu avea de oferit o interpretare completd si
discreteale oscilatiilor proprii nu forosescabsolut deloc. rrrcheiitda mecaniciicuantice.Dar noi, cei de la Copenhaga,
Nu puteli in mod ,"rior'p.rrle sub semnul intrebdrii :,irnteamcbtre sf6rgitul acesteivizite ci eram pe drumul
intrcagabazl a teoriei cuanhicc.,, , t,l bun. in acelagitimp ins6, recunogteamcAt de greu va
_Schrodinger:,,Nu pretind, desiguq,cd acesteconexiuni li si-i convingem chiar si pe cei mai buni fizicieni cd in
ar fi inlelese deplin de pe acum. Dir nici clumneavoastri ,rtcst caz trebuiau si renunle la o descrierespafio-tem-
nu aveti incd o interpretare fizicd satisfdcdtoarea meca_ ptlralSa evenimenteloratomice.
nicii cuantice.Nu vdd de ce nu putem spera cd aplicarea '
in lunile urmdtoare, tema centraida disculiilor dintre
teoriei cdldurii la teoria ur-rdelorclemateiie r-,r-,
poit" .1r." Itohr 9i mine a reprezentat-oitrterpretareafizicd a meca-
in cele din urmd 9i ea la o explicatie bund a formulei Iui nicii cuantice.Locuiam pe atunci la ultimul etaj al clidirii
Planck, care fdrd indoiald irisd va ardta diferit fatd de irrstitutului, intr-o micd mansardi frumos aranjatd, cu
explicaliilede pSnd acum." perelii oblici, de unde puteam privi copacii de la intra-
putem spera acestlucru, pentru cd stim lca in parcul Fiilled. IJohr venea cieseoriseara tArziu in
, Pgh.rr
de 25 de -N.u,..u
ani ce inseamnd formula lui Irlanck. Si, in afarb ('amera mea gi discutam tot felrrl cle a9a-numite expe-
cle asta,vedem nemijlocit discontinuitdlile, saiturile din rimente imaginare, pentru a vedea clacdintelesesemcu
fenomenele atomice, privind de pildd un ecran cJescin_ irclevirat teoria in mod complet. Cu ocaziaacestorcliscufii
tilatie sau o camerdcu ceafi. Vec'lemca dintr_odatdapare am observat curAnd cd lJohr 9i cu mine cdutam solufia
un mic fulger pe ecran sau ci brusc un electron trece prin tlificultdtilor in directii oarecum diferite. Eforturile lui
cameracu ceali. Nu puteli sa da! pur si simplu la o parte llohr se indreptau intr-un sens in care sa menlini, cu
acestefenomene 9i sd vd prefaceti cd ele nu ar exista.,, drepturi e6;ale,imaginea corpusculari aldturi de ceaondu-
Schrodinger: ,,Dacd vi trebui sd rbmAnem la acest latorie,incercAnclsd formuleze icleeacd, desi acestedoud
blestemat sdltat cuantic, atunci regret cd am avut de_aface irnagini se exclud reciproc, abia impreuni puteau oferi
vreociatdcu teoria cuanticd.,, o formulare completb a evenimenteloratomice.Mie acest
Bohr: ,,Dar noi, ceilalfi, vd suntem foarte inclatorati cd rnod de a gAndi nu-mi era pe plac. Eu voiam sd pornesc
ati fdcut-o,deoarecemecanicaclumneavoastraonclulato- cle 1a faptul cd mecanica cuanticd, chiar in forma ei de
rie reprezintd, prin claritatea ei maternatici si prin sim- atunci, putea deja oferi o interpretarefizicd univocd pen-
plitatea ei, un imens progres fatd cleforma de p6na acum tru unele dintre mirimile care aphreauin cadrul ei - de
a mecanicii cuantice." pilcld,pentru mediile temporaleale energiei,momentului
$i discutia a contjnuat in acelasifel de-a lunsul multor electric,impulsului, Pentru medii ale fluctualiilor g.a.m.d.
ore din zi si din noapte, fdri sd se ajungd la o iirlelegere. - si ca dupd toate probabilitifile r-rumai era loc pentru
Dupd cAteva zile Schrodinger s-a imbolndvit, poui" .n r"riciun fel de libertate in privinta interpretirii fizice. Mai
urmare a efortului imens; a trebuit sd stea in pai, avAnd degrabd ar fi trebuit sd se ajunga la interpretareacorectd
o rdceald cu febrd. Doamna llohr il ingrijea ol ii odr."u prin ralionament logic si declucfiedin interpretdrile sp_e-
ceaigi prdjituri, dar Niels Bohr st6teape-margineapatului iiale care existau deja. De aceeaeram destul de nefe-
si incerca si-l convingi pe Schroclinger: ricit - desigur, pe nedrept -- clin pricina unei lucrdri a
,,Tiebuie totusi
sd recunoasteticd..." La o adevdrati intelegereinsd nu lui Bom, lucrare in sine exceientd,itr care analiza procesele

704 105
de ciocnire cu metodele lui Schrodinger si in care pre- tic,in cadrul mecanicii cuantice,traiectoriaunui electron
zentaseipoteza ci pdtratul functiei de undd a lui Schrcj in cameracu ceald.CAnclin curAnd,intr-una din primele
clinger ar fi o mdsurd pentru probabilitatea ca eiectronul scri, am int6mpinat in aceastSincercaredificultali insur-
sd se gdseasciintr-un anumit loc din spaliu. Mi se p.irea rrrorrtabile,mi-a trecut prin minte cd poate formulasem
c.i teza lui Born era corectd,numai cd irni displdceafaptul irrtrebareain mod gresit. Dar ce putea fi gregit aici? Tiaiec-
cd lucrurile ar.ltau ca 9i cum aici ar mai fi pr.rtutinc.ipea toria electronuluiln camera cu ceafd exista, ea putea fi
o anume libertate de interpretare. Eram convins cd teza ol)servatd.Schemamatematicd a mecanicii cuantice exista
lui Born putea fi dedusd din interpretirile deja existenter si ea, 9i era mult prea convingdtoare pentru a mai permite
pentru anumite mirimi din mecanicacuanticd. Aceasta ir.rocliiicari.Agadar, trebuia sd se poatd stabili legitura
convingere mi-a fost intdritd de doud lucrdri matematice tlintre ele,impotriva oricdreiaparenleexterioare'Tiebuie
foarte concluder-rteale lui Dirac si Jordan. sii fi fost intr-o seard,spre miezul noplii, cAndmi-au revenit
Din fericire, concluziile la care llohr si cu mine ajun- irr minte dintr-odatd disculia avutd cu Einstein 9i cuvin-
Eleamcu ocaziadiscutiilor de seardprivirrd experimentele telelui de atunci: ,,Numai teoria decideasupra a ceeace
de fizicd pe care le imaginam erau de obicei aceleasi,aga putem observa." lmediat mi-a clevenitclar cd aici trebuia
incAt puteam spera cd eforturile noastre din direclii atAt .d.rtuta cheia pentru poarta ce fuseseat6ta vreme incu-
de c-liferitevor clucein cele clin urmd la aceiasirezultat. iatd. Pentru a md gAndi la consecinleleacesteiafirmatii
Desigur, nici unul dintre noi nu putea intelege cum un a lui Einstein in lini9te, m-am dus sd fac o plimbare noc-
fenomen at6t de simplu ca traiectoria unui electron in tumd prin parculFiilled. Noi spuseserdmintotdeauna cu
camera cu ceala putea fi fdcut sd devind compatibil cu usurintd: traiectoriaelectronuluiin cameracu cealdpoate
formalismul matematical mecaniciicuanticesau al meca- fi observat5.Dar poate cd de fapt ceeace observam era
nicii ondulatorii. in mecanicacuanticd,concepful de traiec- mai pufin. Poate cd ceea ce se observa era cloar o serie
torie nici nu apirea, iar in mecanicaondulatorie puteau cliscretdcle localiziri imprecis cleterminate ale electro-
apdrea raze de materie inguste directionate,dar icestea nului. itrtr-aclevdr,ce"u ..ire vede in camera cu ceafdsunt
trebuiau sd se propage treptat in domenii ale spatiului cloarpicaturi de apd^individuale,caresunt mttlt rnai extinse
mult mai mari dec6t diametrul unui electron.Situatia clec6iun electron.intrebarea corectdtrebuia si fie deci:
experimentald ardta desigur altfel. Deoarece discutiile poate fi reprezentat.iir mecanicacuantjc.lo situatie in care
noastre se prelungeau deseori p.lnd tArziu dupd miezul un electron se afld aproximativ intr-un anumit loc - adicd
noptii 9i deoarece,in ciuda eforturilor continue de-a lun- cu o anumitd imprecizie - 9i care posedi o anumitd
gul mai multor luni, nu ajunseserimla un rezultat multu- vitezd, tot aproximativ - aclicd din lrou cu o anumitd
mitor, am intrat amAndoi intr-o stare de epuizare care, imprecizie - si pot fi fdcute acesteimprecizii atAtde mici
finAnd cont gi de directiile cliferitede gAndire,ducea uneori incAt sa nu intre in contraclicfiecu experimentul? Un calcul
si la tensiuni intre noi. De aceeain februarie 7977 llohr scurt, fdcut dupd itrtoarcereala institut, confirmi cd o
s-a decis s.i petreacdun concediu la schi in Norvep;ia,iar asemeneasituatie poate fi reprezentatdmatematic si cd
eu eram bucuros cd voi avea ocazia sd rdmAn la Copen- pentru impreciziile carerezultd sunt valabile acelerelatii
haga sd md gAnclescsingur, in liniste,la acesteprobleme caremai tArziu au fost numite relaliile de nedeterminare
cumplit cle dificile. Mi-am concentrat acum toate efor- d in mecanica cuanticd.I'rodu suI necletermindril or pentru
furile asupra intrebdrii cum poate fi reprezentatdmatema- pozilie si cantitate de migcare (prin cantitate de migcare

106 707
se intelegeprodusul dinhe masdsi vitezd) nu poate fi mai irrtemeiezeinterpretarea pe dualismrrl clintre rePrezen-
mic decAtconstantade actiune a lui planck. Frin aceasta tarea corpusculari 9i reprezentarea ondulatorie. In
aga mi,se pdrea mie - era stabiliti legitura dintre c'entrulmodului sdu de a gAr-rdistitea conceptulnou for-
1- rnulat de complementaritate,care era menit sd descriecl
observaliile in camera cu ceafd si matematica mecanicii
cuantice. Pe cle altd parte, trebuia acum demonstrat c6 in situatie in care unul 9i acelasie'u'enimentputea fi repre-
orice experiment nu puteau apdreraclecAtsiiuatii in care zentat in cloub mocluri cliferite. Aceste doud reprezenldri,
erau valabile relafiile de nedeterminare.Dar acestlucru cjesise excluclreciproc,se 9i completeazduna Pe alta, iar
mi se pdrea din capul locului plauzibil, pentru cd eveni_ abia prin aldfurareacelor c'loudreprezentiri contradictorii
mentele experimentale, obserrr,,ationale, se supurreau 9i proatefi descrisin intregime conlinutul fenomenului. La
ele legilor mecaniciicuantice.Dacdacestelegi sunt presu- inceput, Ilohr a avut cAtevarefltreri irr leg.lturd cu relatiile
puse a fi valabilersi aici, atunci din experimente riu pot clenedetermirtare,pe care le percepeaprobabil ca pe un
apdreasituatii care sd nu se incadrezein mecanicacuur,_ cazprea speciai al situafiei generalecle complemt:ntari-
ticd. Cdcitttunniteorintlecidcosupron cccncaTtrttetnobscrz,n. tate. Dar in cur6nd nc-am dat seama,cu ajutorul fizict-
Mi-am propus ca in zilele urmdtoare sd fac calculele anului suedez Oskar Klein, carelucra si el la Copenhaga
complete corespunzdtoareunor experimente simple. pe vremea aceea,c.i nu exista o difelenfd serioasditrtre
Si in acestcazm-a ajutat amintirei unei discutii pe care cele doud interpretdri si cd importalt era caracestcorlfilrut,
o avusesemla Gottingen cu un coleg de studii, Buikharcl acum pe cleplin inteles, sd fie astfel prezentat incAt, in
Drucle. Descriind dificultdtile legate de reprezentarea ciuclanout.itii sale,s.i devind inteligibil 9i pentru ceilalti
traiectoriilor electronilorin atom, Ilurkharcl Drude a luat fizicieni.
in consiclerareposibilitateaprincipiald a co.struirii unui I)ezbatereain prezenla fizicienilor a avut loc apoi irr
microscop cu putere de rezolulie neobisnuit de mare, crr toamrraanului 7927,cu ocaziaa doud irrtrutriri, un congres
caresd se poati vedea direct traiectoriileelectronilor.Un de fizica la Como, uncle lJohr a linut o conferinti itr care
aserneneamicroscctpar trebui s.i funclioneze nu cu lumind a rezurnat noua situalie, gi aga-numitul Congres Solvay
vizibild, ci poate cu radiafie gamma durd. poate cd atunci de la lJruxe]les,la care, conform obiceiului Funcla]iei
s-ar putea ir-rprincipiu fotografia traiectoria eletronului Solvay, fusese invitat numai un mic grup cle specialigti
irr atom. Tiebuia deci sd incercsd demonstrez cd nici mdcar ce urmau sa discute in profunzime despre problemele
un asemeneamicroscopnu ar permite depdgirealimitelor teoriei cuantice. Locuiam cu totii in acelasihotel, iar cele
date de relatiile de nedeterminare.Aceasiddemonstratie mai aprige cliscutii nu au avut loc in sala de conferinle,
mi-a reusit si mi-a intdrit increderea in coeziunea noii ci in timpul meselor la hotel. Llohr 9i Einstein purtau
interpret.iri. Duph cAteva calcule suplimentare cle acest povara principald a acesteibdtalii legate de noua inter-
fel, am redactat rezultatele melc inir-o lungd scrisoare pretare a mecanicii cuantice. Einstein nu era dispus sd
adresatd lui WolfgarrgPauli, primirrd de la el, dir-rHam_ acceptecaracterul fundamental statistical noii teorii cuan-
burg, un rdspuns aprobator, care m-a incuraiat mult. tice. Desigur; nu avea nimic impotriva recurgerii la afir-
C6ncl Niels Bohr s-a intors din rracarrtalui cle schi malii probabilistice,acolo unclesisternulrespectivnu era
din Norvep;ia au avut loc in continuare discutii dificile. cunoscutin toate detaliile sale determinate.Pe asemenea
cdci si tlohr isi dezvoltase mai departe ratio.arnentele afirmalii se bazau rnecanicastatisticdcunoscutdsi teoria
si inccrcase,as(lcum incepuscin dialogurile noastre,sd cdldurii. Dar Einstein nu voia sd aclmiti faptul cd in

108 709
rnecanicacuanticaera principial imposibil sd fie cu.oscut Sirnbolurile matematice ale fizicii teoretice erau consi-
tot ce determinh cu necesitateprocesele.,,Bunul Dum_ rlcrate a reprezentaaceastdlume obiectivd,iar astfel per-
llezcu nu se joaci cu z.rrurile",lccasta cra o cxpresiepe rnit predictii asupracomportamerrtuluiei viitor. Iar acum
care o rostea deseori in cursul acelor discutii. be aceea se pretincleaci, odati ce-am coborAtin lumea atomilor,
Einstein nu putea acceptarelafiile de necieterminaresi () asemenealume obiectivdin spatiu ;i timp nici nu exista
incercasd imaginezeexperimentein care acesterelatii.u sicd simbolurile matematiceale fizicii teoreticereprezint.i
rnai sunt valabile. contr'versele incepeau cle obicei riirni- ,.loarposibilul, nu factualul. Einstein nu acceptasd i se
neata devreme, cAnd,la micul dejun, Einstein ne explica ia pdmAntul cle sub picioare- cdci asta sirnleael. Nici
un experimerrt mental noll care, dupd pdrerea lui, con_ rnai tArziu, spre sfArgitulvielii sale,cAnd teoria cuanticd
trazicearelafiile de nedeterminare.Noi incepeambinein_ tlevenisede mult o parte imporiantd si acceptatda fizicit,
telesimediat sd analizim exemplul cel nou, iar pe .lrumul Iiinstein nu gi-a putut schimba punctul de veclere.]:,ra
spre sala de conferinfe, c6nd de obicei eu ii inioteam pe tlispus si accepteteoria cuantic.i, dar numai ca o clari-
Einstein si t3ohr;se ajungea la o primd limpezire u p-_ ficare pasagerd,nu clefinitirrS,a fenomenelor atomice.
blematiciisi a ipotezeloricceptate.irr cursuizilei se pur_
,,Dumnezeu nu dd cutzarul", era o afirmatie fundamen-
tau apoi nenumdrate discufii clespreacesteasi de obicei
tald si de nezdruncinat pentru Einstein,pe care nu accepta
in searaaceleiasizl\e,la masd, Niels llohr era in mdsurd
s-opund la indoiald. La aceastaBohr nu putea rispuncle
sd-i demonstrezelui Einstein cb nici acestnou experiment
clec6t:,,I)ar nu-i putem noi dicta lui Dumnezeu culn sd
propus de el nu conduceala contrazicerearelitijlor de
nedeterminare.Einstein devenea atunci putin nelinistrt, ijuverneze lumea."
clar chiar a cloua zi climineaJaacluceala micul deiun un
nou experimentmental, mai complicatclec6tprecedentul,
menit sd demonstreze,de data aieastacu adevdrat,lipsa
de valabilitatea relaliilor de.edetermi.are. Nici aceastd
noud incercarenu avea seara mai mult succesclecAtcea
precedentd,iar dupd ce acestjoc a continuat in acelasi
fel mai multe zile, prietenul lui Einstein,Paul Ehrenfesi,
fizician la Leyden, in Olancla,i-a spus lui Einstejr-r:
,,Ein_
stein, mi-e rusine penlru tine; fiindci tu argumentezi acum
impotri'a noii mecanici cua'tice exactin acelasifel in care
oponentii tdi au argumentat impotriva teoriei relativi_
tdtii." Dar nici aceastdobservatieprieteneascdnu l_apufut
convinge pe Einstein.
Dirr nou mi-a devenit clar cAt de greu ne este sd renun-
tdm Ia reprezentdrilecarefuseserbp6ia atuncibazamocr'-
lui nostru de a gdndi si de a facestiirrta.Einstein investise
!i
munca de o viatd in cercetareaacelei lumi obiective a
proceselorfizice care se desfdgoardacolo afarir,in spatiu
si timp, irrdeperrdent de noi, clupd legi bine clefinite.

110
7 ( ('cil ce este.in stiintele naturii e vorba despre adevdrat
PRIME DISCUTII DESPRERELATIA r,,rrrfals,in religie ciesprebine sau rdu, desprevaloare sau
STIINTELORNATURII CU RELIGIA lips.l de valoare. Stiintele naturii sunt temelia activitdfilor
It'hniceindreptate sPreun scoPanume, religia esteteme-
(le27) lil eticii. Conflictul dintre cele doud domenii, inceput in
r;r'colulal XVIII-1ea,Pare agadar sd-9i aibi originea in
rrcintelegereace apare atunci cAnd imaginile si parabolele
religiei sunt interpretate ca afirmatii stiinfifice, ceeace este
r,viclentlipsit de sens. In aceastdaccepfiune/Pe care o
( unoscbine din casapdrinteascd,celedoud domenii sunt
Intr-una din serile petrecute impreunb la hotelul din cu partea
Prrseirr legdturd,separat,cu partea obiectivd 9i
Bruxelles cu ocazia Co'ferir-rfei Solvay,c6ti'a di.tre parti_ :;rrbiectivda lumii. $tiinlele naturii sunt, intr-un anume
cipantii mai tineri la congres,printre c.rreWolfgangi'auli scns,modul in care ne raportdm la aspectul obiectiv al
si cu mine, st.iteam clevrtrbd. Ceva mai t6rziu ni ila ali_ lealitdtii,cum intrdm in dialog cu acesta.Pe de alti parte,
turat si Paul Dirac. Cirre'a puseseintrebarea: ,,Ei.stei. credinfa religioasd este expresia unei decizii subiective,
vorbegteatdtaclesprebunul Drunnezeu,ce vrea sdinsemne cu ajutorul cdreiane stabilim valorile conform cdrora ne
asta?De fapt, nu ne putem inchipui cd un om c1estiinta cirlduzim acfiunile in via|5. De obicei,ludm aceastddecizie
ca_.Eirrstein e puternic legat cle o tradilie religioasd.,, irr acord cu o comunitate cireia ii aparlinem, fie cd e vorba
,,Einsteinpoate nu, clarMax Irlanck da", a rdspunscineva. cle familia, poporul sau cultura in care tr.iim. Decizia este
,,U^ele afirmafii ale lui l)la'ck despre relatiariintre stiir- irrfluentatdin mod esenlial de educatie9i de mediu' Dar,
tele naturii si Dumnezeu sustin pu.ctul de veclerecd'u in cele din urmd, ea este subiectivd gi de aceeanu poate
existi o contradic[ie intre cele dou.i, ci dimpotrivd, c.i fi supusd criteriilor <adevdrat>,sau ,,fals,,.Max Planck,
religia si stii'lele r-raturiisunt co*patibile.,, Am fost intre_ .laca inleleg eu bine, s-a folosit de aceastdlibertate 9i a
bat ce gtiu clesprepirerile lui lrlanckin acestclomeniusi ales tradilia cregtind.CAndirea si acliunile sale, chiar 9i
ce cred despre ele. Vorbisem pAni atunci doar de cAteva celelegate de relafiile interumane, se desfdgoardfdrd nici
ori cu I'lanck, mai mult despre fizic.i decAt despre pro_ o rezervd in cadrul acesteitraclitii 9i nimeni nu va putea
blerne generale,dar cunogtejm cdtiva prieteni buni ai Iui sd nu-l respecte din acest motiv. Astfel, la I'lanck, cele
Itlanck care imi povestiser.irnulte despre el; credeam de cloud aspecteale lumii, cel obiectiv si cel subiectiv, apar
aceeacd imi pot face o imagine clespreconcepliile sale. clar separate, dar trebuie sd recunosc cil nu md
Ildspunsul meu va fi sunat in feh.rfurmdtor: ,,presupun mullumegte aceastdseParare.Md indoiesc cd oamenii 9i
ci pe.tru Pla.ck religia si gtiinta sunt compatibile fiindch, comunitdlile lor pot trdi timp indelungat cu aceastd
dir-rpuncful sdu de vedere, ele se referi la domenii diferite rupturd acutd intre cunoagtere9i credinld."
ale realitdtii.$tiinlele naturii se ocupd cu lumea materiald Wolfgang imi impirtdgea ingrijorarea: ,,Nu", spuse el,
obiectiv5.Ele ne obligd sd facem afirmafii corecteclespre
,,e aproape sigur cd nu poate fi bine. In vremea cAnd au
aceastdlume obiecfivd 9i sd infelegem conexiunile. Religia apdiut religiile, intreaga cunoaqtereaflatd la dispozitia
insd tine de lumea valorilor. Aici se vorbeste despre cJea unei comunitdti umane era in armonie 9i cu forma :piri-
ce ar trebui sd fie, despre ce trebuie sd facem, ,-lr,derpr" tuald al cdrei cel mai important confinut il constituiau

172 113
valorile 9i ideile religioaseale comunit.ifii. Cerinta era ca obiectiv,iar aceastdpozilie mi se pare a fi un punct de
aceasti formd spirituald si fie intelegibile inh-un fel oare- rrornire mai bun."
care 9i celui mai umil tnembru al comunit.itii, chiar si ,,Un punct de pomire pentru ce?",am irrirebateu. ,,Daci
atunci cAnd pilclele 9i imaginile nu-i dddeau decAtun [)ozi!a fald de lnarea cnnexiune, ca sd spun aga, este
sentiment vag clesprece anurne era cleir"rtelesdin valorile privitd doar ca o probiema strict personald,afunci putem
si ideile transmise.Omr"rlsimpiu trebuie sd aibd convin- t lesigur intelege foartebine pozilta lui Ein-stein,dar in ace-st
6;erea cd forma spirituala a intregii cunoagteri a t'az dintr-o asemeneapozifie nu clecurgenimic."
comunitdtii este suficientd pentru a-si cdlduzi deciziile Wolfgang : ,,Poateci decurgetofusi ceva.Dezvoitarea
propriei vieti dupd valorile eri.Fiindcd a crede nu inseamnd stiinlelor naturii in ultimele ctruh secolea schirnbat fird
pentru el ,,a-considera-cd-este-adevdratr>, ci ,<ate incre- incloial5 complet motlul de a gAncli al oamernilor,chiar
dinla cdlduzirii conform acestorvalori>. De acereaapar si in afara limitelor culturii cregtine.Asadar,nu e chiar
mari primejdii cAnclcunoagtereanoud, acumulati de-a lipsit de important.i ce gdndescfizicienii.$i trxmai ingus-
lungul istoriei, ameninfd s.l distrugd vechea formd spiri- limea acestuiideal al unei lumi obiective:ce se clesfdsoari
tuald. Separareacompletd a gtiinlei de credintd este,evi- irr spatiu si timp conform legii cauzale a fost cea care a
dent, numai un fel cle ajutor la ananghie pentru foarte gcneratconflictul cu forma spirituald a diferitelor religii.
scurt timp. De pildd, itr cultura occidentalds-ar pruteaajunge l)ar dacd stiinlele naturii insele sparg caclrul irrgust al
intr-un viitor nu prea indepdrtat la un moment in care ,rcestuiideal - iar ele au facut acestlucru cu teoria rela-
parabolele si imaginile religiei traclitionale s.i-si piarcld livitdtii 9i esteprobabil ci o vor facein si mai mare mdsura
puterea de convingere. Md tem cd,in acel moment, pentru t rr teoria cuantici, clersprecare cliscutdm acum atAt de
oamenii simpli etica de pAnd acum se va pr"lbugi in cel ,rprins -, atunci relalia dintre stiintele natltrii 9i ctln-
mai scurt timp si se vor petrece lucruri atAt de inspdi- tirrutul pe care religiile incearc.isd-l cuprinclSin formele
m6ntdtoare,inc6t deocamciatdnici nu ni le putem inchi- Ior spirituale va arita clin nou altfel. Prin r-roileconexiuni
pui. Agadar, cu filozofia lui Planck nu am ce sa fac,chiar t)c care le-am clescoperitin stiinterlenaturii in ultimii
daci privitd din punct de vedere logic este corectd9i cu tlcizeci de ani poate cd am chpbtat o perspectivd mai
toate c.i respect atituclinea umand care se ntrste din ea. l,rrgi.Conceptulde complementaritate, de pild.i, pe care
Pozifia lui Einstein imi este mai apropiatd. Ilunul Dum- Niels llohr il aduce acunl in prim-plan in interpretarea
nezeu, la care se referd el atAt de des, are itrtr-un anume It'orieicuarltice,nu era necunoscutstiintelor umaniste si
fel o legdturd cu legile neschimbdtoareale naturii. Hirrsteirr I ilozofiei,chiar d aci nu fuseseat6t clepregnant forrnulat.
simte ordinea fundamentali a lucrurilor. El simte aceasti l;.rptulcd acestconceptapare acum in gtiinteleexacteale
ordine in simplitatea legilor naturii. Putem presuputreci nirturii reprezinti insd o schirnbarehotirAtoare,deoarece
a simiit nemijlocit si puternic aceastdsimplitate cAnd a ,loar cu ajutorul lui putem face inteligibil faptul ci
clescoperitteoria relativitdlii. lrdrd indoialS, de aici si pAna n';rrezentareaunui obiect material care sd fie complet
la continuturile religiei mai este un drum lung. Einstein irrtlcpenderrtc1emodul in care e observat este cloir cr
nu pare a fi legat de o tradilie religioasd arlume 9i eu as ,'xtriipolareabstracti, cdreianu ii corespruncle nimic real.
crede cd reprezentareaunui l)umnezeu personal ii este lrr filozofia asiaticb gi in religiile de acolo existd repre-
complet strbind. Cu toate acestea,pentru el nu existd o zt'rrtareacomplementard a unui subiect cunoschtorpur,
separareintre gtiintd ;i religie. Pentru el, orclineafuncla- r',rrenu se mai referi la nici un obiect. Si aceastdrepre-
mentald aparline atAt domeniului subiectiv c6t 9i celui zt'rrtarese'n,adoveclio extrapolareabstrnctd,careianu ii

174 115
c ()re sp u nc jc nic i r : r ea l i ta tc s u fl r:te :a s c ds a rr s p i r i tutrl ;1.
(lAntJ vom rnetlita ilr r.iitor il:ilrpra nrarilol currcriuni, r'onr rcprezentili ne-ar miti plttea conving€r,ci prirr clorilrtacle
f i si l i ti si i ac lopt . ir n o p o ;ri l i e d e m i j l o c -- d c p i l c i .i cel
a imblAnzi poporul, oamenii simpli. Srirlt tn;ri ngottle
int li ca ti rie c onr piem c l rta ri ta te a l i ri [J o h r. () s ti i n tri cart conclusoettnenicarimidecAtoanreniagitati5i trr'rl'Itllttllnlii
s i- a i n su s it ac c s t m od d c a g a n tl i v a fi n u t-l o a r m a i tol e.
Sunt si m,ri usolde folosit sau de exploatal.lLerligia este:
rantii f;rtir dc clir.'erseleforrle nle ru:.ligiei,ci si, po,rtr:, r,tr trn fei cle <-rpiucarc e adrninistrat popor"ului perrtru ii-l
c ontri b u i la lur nea v ali l ri l o r, p e n tru c i i a re o ma i bl rn;' i lcgina cu visele dorite si al consolaastlel pentru neclrep-
prir,,i re a supl a ir r t r t r gt r l u i ." tatilepe caretrebuiesd le indure. L)caceeria tr;rstereatAt
i n tre tim p r r i s c alat lr .i s t' i ' .r1 l ll )j r.rtl , c a re p e a l unci -, tle usor legatura clintrecele cloud mari put€rI'ipoliiice,
1.rnici 2ii rie ani -*- I'lu avea ltr(-.1rnultii intelegerrerpentnr statul si biserica.AmAndor-riau nevoie sii creezciiLrzia
irilerarrtii. ,,Nu stir,r clcrce trchuit: :ii vortrinr aici de:sprc cd un llumnezeu bun -- ilaci nu pc Parniint,cr:l pltfin in
rt:ligie". irrtclrtlri cl. ,,1)ar:isurrit,:nrcirrshtt *- si asa trebtrit' Cer -- ii recompelrseazi pe cei care nu se ?rnpotrivcsc
:;i firlr, ta oirrnrni e1esliitrtd, in,riiitt: --, iretbuic nedreptifii gi isi indeplinesi:linistiti si rabdatori dalori;:.
'.ic:toiite
si'i r('(u l 1 o . ir : . t t ' nr
c i iir ca ...l n r]r' t,l i g i c i s rrn t e rp ri n rate tot A spune in nrod cinstit cd acest[)umnezert nu este c]ecnt
f c lrrl d c;rsr - , r lir r nif r ) s c , i .rc rrl rr-r f;' l rf-rru e rx i s ti ii n re al i tatt: produsul fanteziei or-nenesti trebrtie s,i fie: .lesigrrr
rt ir ,i l u "r fel t le ar gr r nr c n tc . (. h i a r s i r:o rrr.e p tu ld e ..[Jtrm consicleratp;icatr.rl cel m;ri nIare."
lr ez-(l L r',e s t e r in pr or lu s a l fi rr-rtr:,,:tcu irn a ri e t. l i e t p(l ate ,,Cu acea:;tapozitie conclanintreligia din 1.rer5pec1it'.
intel:ge cir it()poarele priprrlllt'*, itilie er"ai,lsilprise fclrtelttr abuzului politic sdvilr'sitin nurnele ei", atn reprlicateu,
r , 'xl re l n ol lr : nat i, r r ii nr ai rn rrl i r.l e i :a si rrrrte m n o i a s tzi zi ,arr ,,si cum se poate abuza epr()apeclc orice pe iitnreil asla
grcrso i l i i i c ; r t t r c c s t e inr t r d i r.r l ri c a :;i a l i fe l a u a prrrs l i i - dr:-sigur, si de ideologiacomunistadesple careri vor-
conceptrt i d€,,<tl u mnttzeire,,. l -)ly'itr j rrrletanr.rastri, in ca ri: bit -, o judecat.r ca a ta nu e inclreptitita. hr r,rltirni
plttenr lxicr:p*,:r:crtt:xjrrnjle tiafur,i, rrrr rn;,tiitverrrner.ojt.' instantd,vor exista intotcleaunacomunitdti um:rntt,i;tr o
',lirr
r ie a se rn e neair " r c hi; r r . ii riN. rr i n te l c g r.l ec e l rra re a i n consi - .rstielde comnnitate tretruiesii g;iseasciun limbaj conrlul
rlera re a ex is t c nt r : i ilnu i i ,J u ri tn t:z trrra i i ti p r,rtc rn i c ne-at^ cu ajutorul ciruier sb poati vorbi clerspte moartc, c"lesprc
prrte'aarjr-rta in \/rliun iel oa*:r.art,in coniinrrare. [n sc]rirnb. viatd si despre cotrexiutrilemajore in cadrul cdrora se
pot r,re cleac 1lm ac eas t a p o z i i i e i " r)r1 s l y r,*l a, fo rmrrl arei i tlcsf.isoari r,'iaiaacclei comunitati. Formele spiritLrale
unt.rr intrebari iipsite de :;er,s, de pilci;i irrtrelrarea de ci: cristalizater de-a litrrgrrlistoriei in ciutarea urrur lirnl.ai
IJutrtni:zeu pr:rmite atita net'ericjresi neclrcptaic in lume;i ('()rrluniietruie sd ;riba t'dr.i indcliirl.i o marc prrtt:r't-: cle
noastri, trsuprirca celor s;iraci de citret cci Lrogati 9i toatc convirrgelc,.1a<riarfit cle mulii oanreni,in cursul .rtiitor
celelalte h:crur"i inspaimantitoare pe carc le-ar pruteaimpie- sccole,si-au orientat viata in functie cle ;rcesteforrrre.
c lica . D a ci r eiic ia m ai e s te p re d a ta i n v re me a n o astrh. lieligia nrr poaic fi erlirnirrata ;it;it clesirnplu. I)ar pt'raig
ac:estlucru, evident, nu se explica prin faptul cA as€rrn€rnc'a t'.i pentru tirre are rnai multh prrterede convirigclr ali;i
rcligie,cLlrnar fi.,'echearehgicrchinezS,clecAtun;,1 in cart.'
I I' arri Aririe n lvla irrictt Dir ac ( 1902 198. 1)f,iz ic ian ,lp.rIereprezelltar^ea urrui [)r.rmnr:zer;perstin;rl."
t eo r e t i c i a r r
trrit.rrric,trnrrl dintre fondatorii nrecanicii ctrantice. Pt-'ntnrtrat;rn ir ,,l.Jurnd pot impiica nii:icurn cu mitLlrilc rcligii'r,,tsr,:",
relativistii ir miscirii t'ltlctnrr-,rrluia i:ornrr.rlatttcuatia cartt ii poarti'r raspurrseIraul l)irirc, ,,cu iitat nrai nrult cu ciil nritirrile
t t t rrrt ele,fe L razacireia ;r pr ez is ox is t ent a ant inr at er iei. I 'i e m i r i l tlrfcritelorreligii se collh"azic.Esterliltir o purd irtliintpliit't'
N o bel penin r fizici (19 33 ) . ( N. i. )
.'ii rn-am ndscut aici, ir-rlrurt'i1ra,si nr in Asia, iar r'lL'ilccir:if;i
116
117
intdmplare nu poate clepinde ce e ader,Sratsi ce nri, <'larin limbajul logic. Ceea ce poate fi spus, este el de
in mod clar 9i - ca sd ca
agaclarnici ce trebuie eu s.i cred. Doar rru pot crerledecil lrirere, poate fi spus si "'orbim
ce e adevArat.Pot cleciclepur raf onal felul in caretrebui'-, Wittg"r',rt"in - iespre ceea ce nu putem vorbi trebuie
sd rni comport Cin faptul ca trdiesc intr-o cornunitatc sii tdiem. CAnd Diracimi prezintd o lucrare nou5' manus-
irnpreund cu alfii, cdroratrebr-riesd le acord aceleasidrepturr t'risul este atAt de clar 9i lipsit de corecturi, incAt e o
ca aceletrpe care le revendic perrtru mine. Trebuie deci l,ucurie esteticd9i numai sdjl Privesti; iar dacd ii propui
sd md striduiesc sii se ajungd la un echilibru corecl al Iotusi sd schimbe vreo formulare, e profund nefericit 9i
intereselor,cle nrai mult nu e nevoie; iar toate cliscutiilr,r ,lc cele mai multe ori nu schimbd nimic' Lucrarea este
despre vointa lrri Dumnezeu, despre pdcat si pclcdinti, oricum absolut exceplionald.Deundzi am fost cu Dirac
clesprreo via!d de apoi, ir-rconfornitate cu care trebuit_' la o micd expozilie de picturd unde se afla un peisaj italian
sd'rreorientdm conrportarnentul,nu servescdecAtla elu irl lui Manet reprezentAndo scend marind in minunate
clarearealitA;ii dure si crucie.Credinta in existentaunui tonuri de gri-bleu. in prim-plan se vecleao barcd,iar al5-
Dumrrezeu favorizeazdsi ideea cb este <voinla lui Dum- ttrri, in ap5, un punct cenusiu inchis, al cdrui rost nu era
lrezeu>si ne supunenr urrei puteri mai inalte 9i astfel sa rrsorde iirteles.Dirac mi-a spus: "Acest punct e inaccep-
se perpetuezerstmcturile sociaie cetre: poate cd in trecut tabil.,,Sigur, e un mod ciudat de a comenta o operd de
era'rufiresti,clarrru mai sunt conformecu lumea cleastizi lrtd. Dar probabil are dreptate. hrtr-o operd de artd de
Chiar si disculia despre L)nl.ire conexiune si altele irse- t,und calitate,ca 9i intr-o lucrare stiintificd de bund calitate'
menea imi repugnd. ln fond, in viatd este ca in sliint.i: l'iecareamdnunt trebuie bine precizat9i nimic nu trebuie
suntenr pusi in fata unor greutafi si trebuie s5 incercant liisat la voia intAmpl5rii.
sd le rezolvam. Si nn putem rezolr'a clecdto problemii o Totugi, clespre.eligle nu putem vorbi in felul dsta'Sunt
datd,rrrciodatimai multe sirnultan;a vorbi clespreconexj- rle acord cu Dirac, reprezentareaunui Dumnezeu per-
uni esteasaclardoar o reconstructier mentali ulterioard." scxralimi este strdind. Dar inainte de toate trebuie sd ue
C) r,reme, cliscutiacorrtinua in feiui acestaincoace si tic clar c6 limba e folositd ir-rcu totul alt mod irr religie
incolo si nc rlLiram cii lVolfgang nu mai partlcipa ia ea. tlecAtin stiirrti. Limba religiei estemai aproaPede limba
Doar asculta,uneori cu o expresienermullumiti, alteori rroezieidec6tde limba gtiintei.Sunteminclina! sd g6ndim
sur6zAndmaiitios,dar nu spune.lnimic. Lir un rnoment c'iigtiinta se ocupi de informafii despre fapte obiective'
clat,fu inhebat cergAncleste.itidicd privirea apro;rpemirat iar'poezia de trezirea unor sentimente subiective' Cum
9i spuse: ,,1)a,da, prietenul nostru Dirac are o religie, iar. si religia vrea sd vorbeascddespreradeviml obiectiv ar
afirmafia funclamentald a acesteireligii sund asa: ..Nrr ir"buisrlp.rsd criteriilor de adevdr clin stiinld' Dar mie
existhDumnezeu si Dirac esieprofetul lui."" Am r6s cu rni se pare cd aceastdimpdrfire in latura obiectivd si latura
totii, si l)irac impreund cu noi, iar astfel lui sfiirsit cliscutia subieitivd a lumii e mult prea drasticd. Dacd religiile tutu-
rroastrhde seardc'linholul hoteluiui. ror timpurilor vorbesc in imagini, pilde si paracloxuri'
Dupd un timp - trebuie si fi fost la Copenhaga - irtunci icest lucru nu poate insemna decAt cd nu existd
i-am vorbit lui Niels clespreaceacliscutie.Niels i-a luat llte posibilitdti cle a rePrezentarealitdtile despre care e
imediat apdrareacelui mai tAndrmembru al cercului nos- vrtrtra.I)ar astanu inseimrrd cd nu e o realitateautenticd.
tru. ,,lru gdsescrninunat", spusee\, ,,cdPaul Dirac nu face I)rin ruptura acesteirealit5!i intr-o laturi obiectivd 9i una
compromisuri in privilrta lucrurilor carepot fi exprirnate srrbiectlvdnu putem ajunge prea departe'

ri 8 719
Din aceastdcauzd,ce am invdtat din dezvoltarea fizicii linii de demarcatie poate depinde de moclul de obsen'afie
in ultimele decenii - 9i anume cAt de problematice sunt si poate fi aleasdpAnd la un anumit grad in mod aleatoriu.
conceptele de <subiectiv,r^- reprezintd pen-
"obiectiv> si De aceeami se pare intru totul de inteles cd despre con-
tru mine o eliberare a modului nostru de a gdndi. ir.ceprr_
finutul religiilor nu se poate vorbi intr-un limbaj obiec-
tul l-a fdcut teoria relativitdtii. inainte, afirinatia cd doud tivant. Astfel, faptul c"l religii diferite incearcdsd exprime
evenimente sunt simultane era considerat6o constatare acestconlinut in forme spirifuale foarte diferite nu repre-
obiectivd,carepoate fi comunicatd neunivoc prin limbaj zintd un argument impotriva r-rucleuluiadevdrat al reli-
9i astfel poate fi supusd controlului oricdrui observator. giei. Poate cd ar trebui sd ne reprezentdrnacesteforme
Astdzi stim cd notiunea de
"simultaneitate> conline un diferite ca moduri de descrierecomplementare, care,desi
element subiectiv, in sensul cd doud evenimente care tre_ se exclucl reciproc, nu pot transmite dec6i in comple-
buie consideratesimultane de cdtre un observator in stare titudinea lor senzaliabogdtiei confinutului ce se naste din
de repaus nu mai sunt in mod necesarsimultane pentru relatia omului cu marea conexiune."
un observator in migcare. Descrierearelativista este totusi Am continuat clisculia intrebAnd: ,,Dacd deosebesti
obiectivd in sensul cd fiecare observator poate afla prin atAt de categoric limbajul religiei de cel al gtiintei si de
calcul ce va observa sau a observat celdialt observitor. cel al artei, atunci ce inseamnd propozitiile atAt cle des
in orice caz, fizica s-a indepdrtat mai mult de idealul unei enunlate apodictic, ca: <existd un Dumnezeu viu. sau
descrieri obiectivein sensul vechii fizici clasice. <existd un suflet nemuritor>r? Ce inseamnd cuvAntul
in mecanicacuantici indepdrtarea de acestideal e gi <existd>in acest limbai? Stim c.i critica formulatd de
mai radicald.Ce putem comunica printr-un limbai obiec_ stiintd - si critica lui lfirac - se indreaptd tocmai impo-
tivant in sensulfizicii clasicesunt numai afirmatii despre triva unor astfelde formuldri. Am sd te rog sd fii de acord
factualitate. De pildd: aici placa fotograficd este innegritA, cu urmdtoarea comparafie, pentru a prrtea privi mai intAi
sau: aici s-au format picdturi de ceatd.Despre atomi nu aspectul epistemologic al problemei:
se vorbegtei. acestecazuri. Dar concluziile care pot fi trase Dupd cum 9tim, in matematici facem calculecu mdri-
pentru viitor din asemeneaafirmatii depind de modul rrreaimaginard reprezentAndrdddcina phtrati a lui -1,
,.lea pune intrebarilecxpcrimenlul,ce"u ce experimen_
pentru care introducem notatia i. Stim cd numdrul i nu
tatorul poate decide liber. Desigul, 9i in acestecazuri este existd printre numerele reale. Cu toate acestea,ramuri
indiferent dacd experimentatorul esteun om, un animal irnportante ale matematicii, cum al" fi intreaga teorie
sau un aparat. Dar nu putem preziceevenimenteleviitoare arraliticda funcliilor, sebazeazd.pe introducerea acestei
fdrd a ne referi la observator sau la mijlocul de observare. rnirimi imaginare, ceeace inseamnd cd {-l totusi exr$h.
in acestsens fiecarefapt conline, cliripunctul de vedere Ai fi de acord cu afirmafia mea cd propozifla
al stii.rlelor naturii de astdzi,trdsdturiobiective si trdsd- "existd r/-1"
rruinseamnd altcer,'adec6t ,,existdconexiuni matematice
turi subiective. A9a cum gtim astdz.t,lumeaobiectivd a irnportante care pot fi reprezentatecel mai simplu prin
stii'!elor.aturii din secolul trecut era un concept-limitd introducerea notiunii cle l/-1 "? Correxiunile sunt insd
ideal, dar nu realitatea.$i in viitor va fi neceiar ca la prezente si fdrd a introduce aceasti notiune. l)e aceea
fiecareconfruntare cu realitateasd se fac6 deosebireairtre putem aplica practic foarte bine acestgen de matematicd
partea obiectivd gi partea subiectivd, sd se tragb o linie in gtiintele naturii si in telrnicA.ln teoria functiilor, de
de demarcafie intre cele doud pdrfi. Dar pozit\a acestei pilcld, relevant este faptul cd existd legitdti matematice

720 127
importante care se referd la perechi de variabile continue spirituald 9i o adapteazdmereu cunoagteriici. in zile'le
Aceste legdturi sunt mai usor de infeles dacd este con noastre,o persoandpare sd poat.l alegein mare mdsurd
struitd noliunea abstractd t'-1, desi nu e fundamental liber in ce structurh spirituald vrea sh se insereze, iar
necesardpentru intelegere si desi nu existd o corelatic aceastd libertate oglindegte faptul cd hotarele clintre
intre aceastdnoliune abstract6si numerele reale.O alti: cliferiteleculturi 9i comunititi umane i9i pierd rigiditatea
nofiune abstractdeste cea de infjnit, care joacd si ea urr si incep sd devind mai fluide. Dar chiar dacd o persoand
rol important in matematica modernd, clesinu ii cores, se strdduiegte sd atingd cel mai mare grad de incle-
punde nimic 9i desi prin introclucereaei ajungem uneori pendenfd,ea va fi silitd si preia, congtientsau nu/ o mare
la mari dificultdti. Agadar,in matematicd ajungem sd ne oarte din structurile spirituale deia exister-rte. Pentru cd
situhm pe o treaptd tot mai inaltd de abstractizare,cAs- ea trebuie sd poatd ,ruibi .r-t membrii comunitdfii in care
tigAnd in schimb inlelegereaunitard a unor domenii mai s-a hotdrAt sd trdiascd despre via,td,despre moarte gi
largi. Pentru a ne intoarce la intrebarea noastrh de la clespretoate conexiunile majore; ea trebuie sd-9i educe
inceput, am putea oare sd interpretim cuv6nful ,<exista_l,, copiii conform reprezentdrilor fundamentale ale acelei
in religie ca fiind indltarea pe o treaptd superioard de comunitdli, trebuie sd se insereze in intreaga viatd a
abstractizare?Aceastd iniltare trebuie privitd atunci ca comunit"ifii. De aceea,in acest caz nu ne ajutd la rrimic
o posibilitatedc a intclcgemai usor conexiunilerlirrlumt,, rafinamentele epistemologice.Tiebuie sd rre fie clar c.i
si nimic mai mult. Aceste conexiuni sunt insd intotdeaun,r existdo relalie de complementaritateintre reflectareacri-
reale, indiferent de formele spirituale cu care incercdnr ticd a continuturilor de credinfd ale unei religii pe cle-o
sa lc cuprindem." parte si, pe de altd parte, un mod de a acliona intemeiat
,,in misura in care ne rerferirnIa aspecfulepistemcllogic pe opliunea pentru structura spiritualS a aceleireligii. Din
al problemei, aceastdcomparafiee acceptabilh",rhspunse faptul de a fi luat in mod congtient aceasti hotdrAre se
Bohr.,,Dar din alt punct clevederee insuficienth.in mate- nagtepentru fiecarepersoando fortd care o cdlduzestein
maticd ne putem distanla interior de conlinutul afirma- acfir"rnile sale,o ajutd sd depdseascinesiguranla9i, atunci
tiilor. In cele dirr urmd, acolclrdmAnem la nivelul unui cAnd suferd, ii oferd consolareaPe care ti-o dd sentimentul
joc al gAndurilor,la careputem participa sau din carene clea fi apdrat 9i la addpost,ca parte din marea conexiune.
putem exclude. In religie insd e vorba despre noi insine, in acest fel, religia participd la armonizarea vietii in
despre viata si moartea noastrd,acolo afirmatiile credir-r- comunitate,iar una dintre misiunile ei cele mai importante
lei sunt temeiul acliunilor noastre gi astfel, cel putin in este sd aminteascdmereu de aceastdmare conexiune,in
mod indirect, sunt temeiul exister-rtei noastre.Nu le putem limbajul ei, al imaginilor 9i pildelor."
agadarprivi din afard,fdrd participare. De asemenea,felul ,,Tereferi de multe ori la liberul-arbitru al persoanei",
in care ne raportdm la problemele religioasenu poate fi am continuat eu, ,,9i,cAnd vorbim de fizica atomicd, il
separat de pozifia noastrd in comunitatea umand. I)acd pui in analogie cu libertatea observatorului de a efectua
religia a fost creatdca structurd spirituald a unei comu, experimentul a9asau altminteri. In fizica dinainte nu ar
nitdti umane, atunci nu e limpede dacd, ?n decursul fi fost loc pentru o asemeneacomparalie. Dar poli pune
istoriei, religia trebuie privitd ca fiincl forta cea mai mare si mai direct in legdturd caracteristiciledeosebiteale fizicii
de a fduri o comunitate umand sau comunitatea cleja de azi cu problema libertdfii voinlei? Stii doar ci deter-
existentdisi dezvoltd si isi formeazd continuu structura minismul incomplet din fizica atomicdeste folosit uneori

122 723
ester.laci procesul conclucela scopul clorit, adici refacerea
ca argument pentru a spune cd acum este clin nou loc
legirturilor nrtrmnle in organisrn,iar in celSlaltcaz intre-
pentru liberul-arbitru al persoaneisi pentru interventia
barea este legtrt;i de ,,lesfisurareacauzald a proceselor
clivind."
rrrolecularc:.Cele riouii moduri cle descriere se exclucl
Bohr: ,,Srurtconvins cd aici e vorba pur si simplu cle
reciproc,clarnrt sunt treapirat ccnrtradictorii.Avern toate
o rreintclegere. Nri este pcrmis ca irrti'c[.aritl iferitr,,carc
rncltii'r:lt:si presupurtetnc,i, la o verificarea legilor m€rca-
tirr, dupd convingerea rnea, de mocluri complementare cle
rricii cr:anticeintr-urt organism viu, ele ar fi la fel clebine
a vedea lucrurile, -sdfie amestecateiritre ele. C6nd vorbirn
t.oniin:ratc ca gi it't c;rzul materiei neinsufletite. Dar des-
de liberul-arbitru, ne referim la situatia in car.eavem de
cricrr,'aiinirlista\este si ea citrectd.Cred cd clezvoltarea
luat decizii. Aceastdsituatie se afla intr-un raport de
lizicii irtornicerne-;t inr,5lat pur si simplu cd trebuie sa
excluziune cu situalia in care arralizrimrnobiveleaChuniior. ilecit pAniracum."
girrrlirn m;ri srri:uiil
noastre sau cu ceain care studiem proccselefiziologice,
,,Ne intr-:arcenlrnnrerlicu prea multh usurinli la aspec-
de pildd celeelectrochimicedin creier.Aici e vorba agaclar al religiei", am rispuns eu. ,,Dar ple-
tul episternrologiu:
de situatii tipic complementare, 9i cle aceeaintrebarrea t'loariii lui llirac itnpotiirrtr religiei se referea cle fapt la
dacd legile naturii determini complet sau nurnai statistic irsnr:t:tulei ctic. I )irar:voia inainte cletoatesd criticenecitr-
ce se int6mpld nu e direct legati cle intrcbarea de.spre steasau itntoilttzionale;t,cal't:prea acleseasunt legate cle
liberul-arbitru. Fard indoiald cd trebuie si existe o potri- gindirc'a religioasi 9i pe care ie gisegte, pe clrept, insu-
vire intre diferitele moduri cle a privi lucrurile, aclici eler portabile. L)ar, pe aceastl cale, a devenit un fanatic al
trebuie sd poatd fi recunoscuteca reprezentAndnecon- rationalisrnului,iar elr arn impresiac.l rationalismulnu
tradictoriu aceeagirealitate;dar nu stirn tleocamcjatricunr poate l'i sr-rficientitr acestcaz."
se intAmpld asta. CAnd in cele clin urma ne referim lar ,,Creclci a fost foaltt'trine", spuse Niels, ,,cd Dirac a
interventia divina, esteevident ci nu e vorba clesprecleter- subliniat atAtclehcltirAtpi:ricolul autoiluziondrii,sial con-
minarea stiintificb a unui evenimenl, ci clesprelegitr_rra tradicliilor interne;dar cred dt: asemeneaci a fclstapoi
de sensuri dintre acel evenirnent cu altele sarrcu ntodul nevoie urgcnt ca lVolfgang, prilr observa!ialui glurneald,
de a 96rrdi al omului. Si aceast.llegirturi cle sensrrriface s.l-iatragii atentiacAtde greu cleevitat esteac€rst pericol."
parte din realitate,tot atAtde nrult ca cleterminarea stiin- Niels a incheiat ciiscufiacti una dirr acelepovestiri pe care
jificd, si ar fi fdrb indoiala o simpliticare rnult pr€)agro- ii placea sa le spuni in asemeneaocazii: ,,ln apropierear
solanh s-o atribr"rirnexclusiv pdrtii subiective ir rcalititii. caseinoastrerclevacatrtadin Tisvildelocuiesteun bdrbat
Dar si in acestcaz putem afla cateceva ditr situatii ase- carea agafatdeasuprausii de la intrareacaseilui o pot-
m.lndtoareintAlnitein stiintelenaturir. Se siic ca exista coav5,potcoar,,lce j-ar aduce noroc/ conform unei vechi
conexiuni biologice pe care le clescliern,in coriformitate superstilii plrprilare. Ctincl ull cunoscut il intrebd: <Dar
cu caracteristicilelor, in mocl finalist, adich in furrclie cie esti chiar at6i de superrstilio5J,,€l rdspunse:"Sigur cd
scopui lor, si nu cauzal. Ne putem g;incli de prilclbla rrtr;dar se spune cA ajr.rt.ichiar daci nu crezi in aceastd
proceselede ins.indtosire clupaileziutrile suferite dc un superstitie.,,"
or65anism. Interpretareafinalista se aild intr-o relatie iipic
compl emerrtard cu clescrierea p rocesulu i d e ins ain,i tosire
conform legilor fizico-chimicesau atomicc cur"roscute; ceea
ce inseamnd cd intr-un caz intret'rareapercare o punern

- l a.l
r L+
8 atomicd am atrut un singur student, eram convins ci in
FIZICAATOMICA cele clin urmd voi reugi sd atrag mulli tineri spre studiul
fizicii atomice.
SI GANDIREA PRAGMATICA Mi infelesesemcu Universitatea din Leipzig ca, inainte
(1e2e) de a prelua responsabilitateaintegrald a postului meu,
sd pot intreprinde o c5ldtorie de un an in Statele Urrite
pentru a tine acolo prelegeri despre mecanica cuanticd.
Asa se face cd, in februarie 7929,pe un frig tiios, m-am
suit la Bremerhaven pe vaporul care urma sd md ducd
Pentru noi, tinerii care am lucrat la dezvoltarea teoriei la New York. Chiar de la inceput, la iegireavaporului din
atomice,cei cinci ani careau urmat Conferintei Solvav de port, cildtoria a fost dificild: iesireadin port a clurat cloud
la Bruxellesne-au aphrut intr-o asemenealurnind strdlu- zile, pentru cd trecereaspre mare era blocatd de banchize
citoare,inc6t de multe ori am spus despreacegtiani cd au clegheatd, iar pe drum am infruntat cele mai grele furtuni
reprezentat/,epocade aur a fizicliatomice". Marile dificul_ pe care mi-a fost dat sd le trdiesc in vreo cdl.itorie.Abia
tdfi carene solicitaserdtoate fortelein a^ii di.airrte fuseserd dupd cincisprezecezile de cdldtoriepe o mare destul de
invinse. Porfile cdtre noul domeniu al mecanicii cuantice neprietenoasdarmvdzut la orizont coastadin Long Island
a invelisului atomic se cleschiseserd si, in fine, in lumina asfintitului, celebra ,,linie a ceru-
larg; iar celui carc l,oia
s.l lucreze in acestdomeniu 9i si culeald dirr fructele erd- lui" - skylittc- a oragului New York.
dinii i se ofereau nenumdrate problern"ecare, desi inalnte Lumea Noud m-a atras in mirajul ei aproape clir-rprima
parcau fari solutie,putcau fi acum tratatc rezolvate zi. Activitatea liberd, fdrd griji, a tinerilor, modul lor simplu
;i cle a fi clspitalieri si de a-ti veni in ajutor, toate acestea
cu noile metode.In multe locuri unde, inainte vreme, rcguli
pur empirice, reprezentdri imprecise sau vagi bdnuieli mi-au produs o senzalie de usurare. Interesul pentru
trebuiau sd find locul intelegeriireale - cum ai fi in firica teoria cea noud a atomului era mare. Am avut prilejul,
cgrpului solid, in feromagnetism, irr domeniul legdturilor cu ocazia conferintelor,sd vizitez diverse universitdti si
chimice- seputea ajurrgeacum, cu ajutorul noiloimetode, in felul acestasd cunosc clestul de bine tara, in cele mai
la o claritatedesdvArgiti.La aceastase adiuga sentimen_ cliverseaspecteale ei. irr locurile unde stdteammai multd
tul cd nclua fizicd e superioard celei vechi si ilin perspec_ vreme relafiile dintre oameni deveneau mai relaxate si
tivd filozoficd, cb este - intr-un mocl care rdmAnei de clepdgeaunivelul unor partide de tenis, al unor croaziere
pre'rcizat- mai cuprinzdtoare ;i mai generoasd. cu iahtul. Uneori aveam chiar prilejul sd discutim in
In toamna anului 1927, cdnd am primit oferte pentru profunzime despre noile descoperiri din domeniul nostru
de profesor la universithtile din Leipzigsi din stiintific. Imi amintescin mocl specialde o discutie cu un
31 pgrt partenerde tenis,pe numt' lJ.riton,tdnar fizician cxpc-
Ziirich, decispentru Leipzig, unde md ut ageu'ideeo
^-uT
de a lucra aldturi de exceleniul iizician experimentator rimentator clin Chicago,caremd inviiase odatd la o partidd
Peter Debyel. Degi in primul meu seminu, despre teoria cle pescuit in zona mai pufin cunoscut"i a lacurilor din
rrordul ldrii.
i PeterDebye(1884-1960, A venit vorba despre o observafiepe care o fdcusem
fizicia'olanclez.Astudiat cr.rAr.olcl
sommerfeld.C.ntributii importantein fizicasoriduhrisi irr fizica cu ocazia diferitelor mele conferinte in America - si care
molecr.rlei.
in 1SSOo pii-it irremiul Nobel pe,ntnrchirnie.(N. i.) cra expresiauimirii mele. ln timp ce in Europa aspectele

126 727
abstracteale noii teorii a atomului, dualismul undi-par- nrie - o glorificare sau sanctificareaunei formuldri care
ticuld, caracterulexclusiv statistical legilor naturii generau irr foncl nu poate fi decdt o reguld practici in relalia cu
de reguld ciiscutii aprinse care cluceauuneori la refuzul rratura in clomeniul respectir'.Agadar, a9 spune eu in
noului mod clegAndire,in America cei mai multi fizicieni toncluzie, trebuie sd renunldm complet la pretentia de
erau dispurtisd acceptefdrd refineri rroile puncte clevedere. irbsolut,iar atunci nu mai apar dificultA!."
Lor pdrea sd nu le fie greu sd-gischimbemodul de a gArrdi.
,,A9aclarnu te mird deloc" , ar\ r.ispuns ett, ,,ci utt
L-am irrtrebat pe l3arton cum isi explicd aceastddiferentd clc'ctronpoaie si se manifestefie ca particul5,fie ca unclS'
9i am primit in linii mari urmitorul rdspuns: l'entru tine acestlucru pare cloar o ldrgire, poate neag-
,,Voi europenii, si in special voi germanii, aveti o teptatd in aceasti formi, a vechii fizrci-"
atitudine principiald fatd de noile idei. Noi vedem lucru-
,,Banu, acestlucru ma intrigd 9i pe mine; clar vdd ce
rile mult mai simplu. inainte, fizica ner,vtoniandera o se intAmpld in naturi si trebuie sd acceptacestlucru. Dacd
clescrieresuficient de exactda fenomenelor observate.Mai cxistd ceva care aratd ba ca o particul5, ba ca o uncii,
lArziu, au fost cunoscute fenomenele electromagr-retice9i ,rtunciirr mtld cvidcrtl trcbuiesltcotrstruimcottccpterroi'
s-a constatat cd mecarrica lui Ner,vton nu e suficientd I'oatech ar trebui sd trulnitn asenellcaaparifii "uncliculd"
pentru a le descrie,dar cd ecuatiilelui Maxwell reprezintd si atunci mecanicacuanticd este o clescrierematematicd
o descriereadecvatda acestorfenomene.in sfArsit,sfudiul a comportdrii acestor,<undicule>".
fenomenelor atomice a aritat cd aplicareamecanicii cla-
,,Nu, acest rdspuns este prea simplu pentru mitre'
sice si a electrodinamicii nu conduce la rezultate satis- F'iinclciinu e vorba clespreo proprietate speciali a elec-
fdcdtoare, care sd coincidd cu mdsurdtorile efectuate. tronilor, ci clesprreo proprietate a intregii materii si a
Astfel, a fost necesarca legile sau ecuatiile anterioaresd intregii raclialii. Cele cloud trdsdturi, aclicd cele cle tip
fie imbundtdtite si asa a apdrut mecanica cuanticd. in particuli gi cele de tip uncld,apar intotcleaunaimpreun,i,
forrd, in asemenea cazuri, iizicianul, chiar si cel teore- irrcliferentdaci ai clet-aface cu electroni,cuante de lumind,
tician, se compori5 pur si simplu ca un inginer care molecule de ber-rzolsau pietre, 9i cle aceeaputem obsern'a
frebuie sd construiasci un pod. Sdpresupunem cd, in timp pestetot, in mod funclamental,caracterulstatistical legi-
ce lucreazd, observd cd formulele statice folosite p6nd ior naturii. Numai cd, la scarh atomicd,acestetrasdfuri
atunci nu mai sunt suficiente penlru noua lui constructie. cuantice apar mult mai pregnant clecAtla obiecteleexPe-
Sd zicem cd trebuie sd introducd diverse corecfii,de pildd rientei noastre zilnice."
pentru presiuneadatoratd vAntului, pentru imbitrAnirea
,,l3ine,a! schimbat agadarintrucAtva legile nelvtc'tniene
materialului, pentru variatiile de tJmperaturd si altele si cele maxwelliene, iar pentru obsen'ator acesteschim-
asemdndtoare,corecfii pe care le poate face introduc6nd bdri devin evidente la scarbatomicd,in timp ce in dome-
diverse complet5ri la formulele de pAnd atunci. Astfel rriul experienlei zilnice sunt practic de neobservat-In orice
obline formule mai bune si tehnici de constructie mai caz, e r;orba de imbundtdliri mai mult sau mai pulin reale
sigure, iar toatd lumea se va bucura de progresul fdcut. si, fdrd indoiald, in viitor 9i mecanicacuanticdva fi imbu-
Dar principial nu s-a schimbat nimic prin acestdemers. ndtdtitd pentru a descriecorect 9i alte ferrometrecare nu
Cred cd a9astau lucrurile si irr fizicd. Poate cd voi faceti sunt inci atAtde bine cunoscute.PAnduna alta, mecanica
gregealasd cleclaralicd legile naturii sunt absolutesi apoi cuantici se dol'edegtea fi, pentru toate experimentelela
vd mirati cd ele trebuie corectate.Chiar si denumirea de scard atomicd, o releti practicd foarte folositoare' crrrl e
"lege a naturii> reprezintd - cel pulin aga mi se pare clar cd se verificd excelent."

128 729
Irivttputeam inlelege acestmod al lur llartctnde a privi legile si conceptelenewtoniene nu se mai potrivesc cu
lucruriler.Oricum, mi Idmurisem cd trebuje sh md exprim experienfapracticd.Observdm,de pildd, ci ceasornicul
ce:vamai precis pentru a md face irrtelers. Asa irrc.iti-am legat de un observator aflat in migcare pare sd meargh
rdspuns mai detaliat:,,Eu cred ci mecanicalui Newton mai incet decAtcel al unui observator in stare de repaus
nu poate fi imbundtdlitd irr nici un fel si prin astainteleg etc., 9i atunci trebuie sd trecem la mecanicarelativistd."
urmdtoarele:irr m.i-surain care anumite fenomene pot fi ,,De ce nu esti atunci de acorclsd numesti mecanica
descrise cu ajutorul conceptelor din mecanica lui relativistd o imbundtdtire a mecanicii newtoniene?"
Newton, si anume pozitte,r'itez.i,acceleralie,masd,fortti ,,Rezistenlamea 1acuvAntul "imbundtS!ire> in acest
9.a.m.d.,atunci legile lui Newton sunt valabile ir-rmod rnoment al disculiei avea ca scop evitarea unei nein-
riguros, iar acest lucru nu se va schimba nici in urmd- telegeri,iar c6nd pericolul acesteineintelegeri va fi fost
toarelesute de mii de ani. FormulAndcu mai multd pre- eliminat, atunci vom putea vorbi linistiti de imbundtdfiri.
cizie, ar trebui si spun: legile lui Ner,r'tonsunt valabile Neintelep;erea de carevorbesc eu se referd la comparafia
cu acelagigrad de exactitatecu carefenomenelestucliate ta cu imbundtdtirile pe care trebuie sd le facd un inginer
pot fi descrisecu ajutorul conceptelor din mecanica lui in aplicatiile practice ale fizicii. Ar fi complet greiit sa
Nelvton. Se gtia si ir-rfizica mai vercheci acest grad de agezischimbirile fundamentale care apar la trecereade
exactitate e limitat, pentru c.i nimeni nu a putut face la mecanica newtoniand la relativitate sau la mecanica
mdsurdtori cu o precizie oricAt cle mare. Nclu Ia scar.l cuanticdpe acelasinivel cu imbundtdtirile pe carele face
atomici este faptul cd precizia de mdsurare are o limitd irrginerul. Pentru ch, atunci c6nclface imbundtalirile, irrgi-
cie principiu, si anume cea clatd cle relatiile cle necleter- rrerul nu trebuie si schimbe nimic in conceptelelui de
rninare.Dar pentru moment nu e nevoie sd cliscutdmdes- pAndatunci. Toatecuvintele isi pastreazasemnificafiape
pre acestlucru. It suficient s.i constatim c6, in irrteriorul care o avuseserdsi inainte, iar formulele capdtd corecfii
limitelor date c1eprecizia m.isurdtorilor, mecanica lui pentru influer-rlelece fuseserdneglijatepdnd atunci. Insb
Ner,vton este valabild cu aclevaratsi cd acest lucru va schimbdri de felul acestanu ar avea sens in mecanica
rbmAne neschirnbatsi in viitor." newtoniand. Nu existi nici un fel de experimentecaresd
,,Nu inleleg", replic.l Burton. ,,Nu estemecanicarelati- le facd necesare.in asta constd si pretenlia de absolut,
vist.i o imbunititire fati de mecanicaner,r,toniand? lar in valabild gi acum, a fizicii newtoniene, 9i anume ci, in
acestcaz nu e vorba despre relalii cle nedeterminare." ciomeniulei de valabilitate,nu poate fi imbundtititd prin
,,Da,nu e vorba despre relalii c1enedeterminare", am mici schimbdri, deoarecegi-a gdsit aici forma definitivd.
irrcercateu sd explic in continuare,,,ci despre o alti struc- Irxistdinsd clomenii ale experienleicarenu mai sunt aco-
turd a spatiu-timpului si in special despre o relalie intre perite de sistemul de concepteal mecanicii newtclniene.
spatiu si timp. AtAta vreme cAt putem vorbi despre un I)entru asemeneadomenii cle experienld avem nevoie de
timp absolut, timp care e independent de pozitia 9i cle: structuri conceptuale cu toful noi, iar acesteasunt oferite,
stareaclemigcarea obsen'atorului, si atAtarrremecAtavem clepildd, de teoria relativitdlii gi mecanicacuanticS.I)unctul
de-a facecu corpuri rigiciesau practicrigide cu o anumiti principal pe care voiam sd-l subliniez este cd fizica
iutinclerein spatiu, vor fi valabile legile lui Newton. Dar rrewtoniand a ajuns la un grad de <incheiere>pe care
daci e vorba de evenimentece au loc cu viteze foartemari instrumentarul fizic al inginerului nu il atinge niciodatd.
si facem mdsuritori foarte exacte, afunci obsenzdm cd l{ezultatul e ch nu mai pot fi ficute imbundtdtiri. Dar
1a1
130 lJl
trecerera de la rrn sistem conceptuallaialtul, cu totul nou, la teoria cuanticd, nu se petrecc itrtr-un mod coutinurl,
poate fi fdcutir astfel incAt vechiul sistem sd fie continut t'i, intr-un anumit sens, face un salt? Sigua ai dreptate,
ca ur-lcaz-limiti al celui l'lc)u." sunt introduse conceptenoi, iar intrebirile care se pun
,,ins.i cle unde se stie ca un clomeniu al fizicii este,in irratdaltfel in noul domeuiu. L)arde ce e atAi de important
acestserrspe care tocmai l-ai clescristu, incheiat?", intrebir ircestlucru? in ultima instanla conterazdprogresul gtiin-
Barton. ,,Ce criterii calific,i dorneniile clrept itrcheiatesi tci, faptul cd inlelegermdomerniiclin ce in ce mai largi ale
le deosebescclecelecare sunt incii cleschisef si caredome,- rraturii. Mie mi se pr31goareculll incliferent clacd acest
nii ale fizicii sunt, clr.rpipr.irereata, incheiate (in acest progres se face in mocl continuu sau in salturi."
-sens)
in fizica clepini acum?" ,,Nu, nu estedeloc incliferrent.lleprezerrtareata despre
,,Celniai important r:riteriu perrtru un domeniu irrcheiat progresul continuu in sensul ingitrerului ar ripi stiitrtei
este firzi ir-rdoialirg>rezt:nta rrnui sistent axiomatic precis noastre intreaga forfa, intreaga ei thrie, si nici nu a9 sti
l'ormulattsi cor:rerntcare stabileste,oclatdcu conceptele, irr ce sens am mai putea vorbi despre o gtiin!5 exacti a
.sirerlatiile sub lirrrnriclclegi clin interiorulsistemulur.Cdt naturii. Dacd am dori si facem fizici in acestsens strict
clin realitateracoperiiun asenlene;lsistem axiomaticnu se atunci am extragela intAmplareniste clotnetrii
1>ra6;matic,
poate stalrili decit enrpiric, iar cle.sprert <teorie>putenl parliale, cele care la momentul respectiv sunt mai acce-
'u'orbinumai tlacaciomeniulacoperitestesuficientde vast. sibile experimental, 9i ilm incerca sd reprez.entdmfelro-
I)acd ircestcriterirre consirlerl.rt valabil, atunci a9spune menele care apar acolo cu nigte formule aproxirnative.
ci in fizicit r-lep6nri acunt putem cleosebipatru domenii Dacd reprezentareanu e suiicient cle exactd, ltu avem
incheiate-:mecanicir nervtoniarri, teoria statisticd a clecAtsd addugdm trigte tenneni cle coreclie,iar in felul
c.ilt1rrt'ii, teoria reI aii' i triti i s1:eciale i rnpreun.i cu electrcl- acestas-o facemmai exactd.L)arnu ar mai existatriciun
clinanrir:alrri N4axr,vcllsi, in sfir.sit,lnecanicacuanticdnou moti'n'si ne punem intrebari despre conexiunile mari si
apirutii. [)entru l-iecaredirrlrt:acestec]omeniiexisti un nu am avea nici o persprec-til'ish ne ldmttrim asuPra
sisternprccis fornrulat eleconcepte9i axiome, ale cirui conexiunilor sirnple care, ca sii dau un exemplu, scot itr
propozitii sr.tntevidclrt riguros valalrileatita vreme c6t evidenti cliferentaclitrtrenrecarricalui Ner.vtonsi astro-
rinrAnermitr irrteriorrrldorneniului experienleicarepoate nomia lui Ittolemeu.irr fclul accsta,s-ar pierde cel mai
fi clescris cu concerptt:lcrc:sprectiver. 'Iboria ger-r"toldu important criteriu de aclevhral stiintei noastre,9i atrume
relativit.ifii nu poate fi corrsideraticjeocarndatd un astfel simplitateacarelutnineazi itr celetlin urrnd iegile naturii.
cle clomeniu incheiat, cleclarerce axiomatica ei este inci Desigur,poli rdspuncleca in aceastiiccrinti ciesimplitate
neclar.i si aplicarea ei la prctblemecosmologice pare sd pentru conexiuni se ascuncleo pretenfie cle absolttt care
permita existentamai rnultor soluiii cliferite.Asa inc6t nu poate fi irr nici un fel justificatdlogic. De ce sd fie legile
trebuie s-o consiclerimcleocarndath o teorie deschisdin naturii simple, de ce mari tlomenii de experienti s.i poat.1
carepersistaclivcrseneclarittiti." fi reprezentaie simplrr? .Aici e caznl si vorbim clespre
Ildspunsul nu il multumi prellarrtonclecAtpe jumdtate, istoria de pAnd acum a fizicii. Tiebuie sti rectttrogtici cele
in schinrb ii trezi clorintersd ullermai multe despre mo- patru domenii incheiatepe careler-amnumit posecl.itoate'
tivele careconduc la aceasti cloctrind;r sistemelorincheiatr.. o axiomaticd foarte simpli 9i cd prin ele se lasd repre-
,,De c€tti se pare atAt cle important iaptul cd treceretrcle zentate conexiuni foarte largi. Doar printr-cl asemeneil
la un clomerrriula altul, br"rnioar;_i clela fizica newtoniani axiomaticd estejustificatd cu aclevdrattrofiunea cle ,.lege
-1 0a 141
L,)1. l.).-)
a naturii>, iar daca asemenealegi ale r-raturiinu ar exista, ca in ziua precedenta9i ne-am cluscu barca irr acelagiloc
atunci fdrd indoiald cd fizica nu ar fi afuns niciodati sii al lacului. Dar, in ciuda efclrturilor noastte, in cursul
aibd faima de stiinfd exacti. intresii zile nu a t tut sd traga nici mdcar un singur pegte'
Aceastd simplitate mai are 9i un alt aspect, care se ir-r."t din urmd lJartotrrelua discutiaclin ziua precedent.l
refcrd ]a relatianoastracu lcgilenaturii. Irrsanu stiu rlaca spunAnd: ,,I'robabil cd lumea atomilor seam.indcu lacul
in aceastdprivinld md pot exprima suficient de corect si si pestii de aici, clin singuritate. Dacd nu ai intrat cu
inteligibil. C-Andrezumim rezultatele experimentale in adevdrat irr intimitatea lumii atomilor, congtient sau
formule matematice, ceeace facem de fiecare dati mai incon$tient, asa cum cdlduza cle aici cunoagte vremea/
int6i in fizica teoreticd,ajungAndin felul acestala o cles- vAntul si obiceiurile pe;tilor, atunci ai putine sanse sd
criere fenomenologicd a experienlelor, atunci avem senti- inlelegi ceva."
mentul cd am inventat singuri aceste formule, le-am Spre sfArsitulsecleriimele in America m-am irrfelescu
inventat cu mai mult sau mai pulin succes.CAnd ins.l I'auf Dirac sa ne int6lnim penfru a iaceimpreuna cilatoriar
ajungem la acelemari conexiuni simple care sunt fixate cle intoarcere spre Europa, plhnuitii pe o rutd ocolitd'
in cele din urmd in axiomaticd, lucrurile aratd cu totul Voiam s.lne intAlnim in parcul Yellowstone,pentru a ne
altfel.Ahrnci aparedeodatdirr spiritul nostm o correxiune plimba pe acolo, apoi sd traversdm C)ceanulI'acific spre
care a existat acolo dintotdeauna si fdrd noi, si care, in japonia si si ne intoarcem in Europa prin Asia' I)unctul
ciuda evidenlei,nu fuseseincd f.icutdde oameni.Asemenea de intAlnire pe careil alesesemera hotelul de lAngd cele-
conexiuni reprezinti f.ird indoiald conlinutul propriu al brul gheizer C)ld Faithful. Fiinclcd ajunsesemla parcul
stiintei noastre. Numai in misura in care am p-rreluat in Yellowstone cu o zi inainte de intAlnirea stabiliti, am facut
sinele nostru existenta unor asemeneaconexiuni putem o ascetrsiunecleutrul singur. De-abiape drurn mi-am c-lat
inlelege cu adevdratgtiinta noastri." seamacd, spre deosc'birede Alpi, muntii acolo sunt foarte
Barton a rdmas pe gdnduri. Nu m-a contrazis,dar solitari si pufin umbla!. Nu existau nici drumuri, nici
aveam impresia cd modul meu de a g6ndi ii ramdsese poteci,nici irrdicatoare9i nici marcaje,iar ilr caz de net'oie
oarecum striin. nu puteai conta pe nici un ajutor. Pierdusem mult timp
Din fericire, sfArsiful nostru de sdptimAni nu consta la urcug fiindcd nu g.isisem clrumul si md ritdcisem, iar
numai din asemerrea discutii dificile. I)etrecusemprima la coborAreobosisematAtde mult, inc6t am ciutat un loc
noapte intr-o cabandmicd pe malul unui lac sirrguratic, bun in iarbd si m-am culcat, aclorminclimediat. Am fost
in mijlocul unei regiuni de lacuri si pdcluri care pirea trezit clc ulr urs care m.i lir"rgeape fai6' Eram speriat si
nesfArsitd.De dimineajd ne-am dus la pescuit pe 1ac,cdld- am gisit cu greu drumul inapoi la hotel.
uzifi de un inclian, pentru a ne completa proviziile cu in scrisoareape care i-o trimisesem lui Paul ca sd
prada din lac. $i intr-adevdr, in locul unde ne condusese stabilim intAlnirea ii spusesemcd am putea face cAteva
cdlinza noastrd, am putut prinde intr-o ord opt stiuci drumetii la gheizerele din zclnb 9i cd ar fi interesant si
neobisnuit cle mari, ceea ce a dus la o copioasd cind nu le vedem in plini activitaie. CAnd ne-am intAlnit, Paul
numai pentru noi, ci si pentru familia cSliuzei. Dupd un pusese la cale cu mare migald un plan de traseu in care
asemeneasucces,a doua zi de climineatdam vrut s6 repe- irecuse nu numai gheizerelePe care urma sd le vedem,
tam partida de pescui l, numai ca cle data ace.rslafira ci 9i orele lor de activitate;in plus, cu meticulozitatealui
ajutor. Conditiile meteorologice erau aproximativ la fel caracteristicd si cu modul lui sistematicde a lucra,ltaul

134 135
gdsise 9i o rutd care ne ducea de la un gheizer la altul sd treci cle urmitorii trei metri. Dacti acestlucru iti reu-
ajung6ncl mereu la timp pentru a-l vecleain activitate, gegtemereu, atunci vei atinge la un rnoment dat r,.lrful
againcAt, in cursul unei singure dupi-amieze, am putut muntelui. A-ti reprezenta insd intregul traseu, cu toater
admira un mare nurndr de asemeneaf6nt6ni naturale. clificultdlilelui, nu duce clecAtla rlescuraiare.Si, ciealtfel,
Drumul lung peste ocean de la San Francisco,prin nu recunogti portiunile cu ar-levirat dificiler clecAtin
Hawaii,la Yokohamane oferi prilejul unor lungi discutii momentul c6nd ajungi la ele. Permine, o asenleneacom-
despre stiinla noastrd.Desi imi pldceasd particip la jocu- parafie nu mi multumea cleloc.Ca sd rhmAn la aceasth
rile de pe puntea vasului japonez,cum ar fi tenis clemasd comparalie,pentru mine, inceputul nu putea reprezenta
sau shtffic-bonrd,rimAneau clestuleore in care,intinsi in clecAtluarea unei cleciziiasupra intregrrhri traseu. Deoa-
sezlong,puteam urmiri clelfinii carese zbenguiau in jur rece convingerea mea errac.l cloar atrrnci c6ncl ai gisit
sau bancurile de pegti zburdtori speriati de vtrpor.Cum traseulcorectputeai depdsi greutiitilc inclivicluale.I)entru
Paul se asezade obicei in scaunul de l.irrgdmine, puteam mine, gresealaacesteicornparatii consta irr faptul cd in
discuta pe irrdelete clespre ceea ce trdisem fiecare in cazul unui perete de stinci rru pofi^stinicioclati clinainte
America gi clespreplanurile noastrede viitor irr clomeniul clacdesti in staresi te catt'ripe el. hr schimb,in privinta
fizicii atomice.Paul era mai prrtin mirat clecAtrnine de rraturii, eram absolut con'u'insc.i in cele clin urm.i conexi-
disponibilitatea fizicienilor americani de a acceptasi trd- rrnileei sunt sirnple;ccrrrr-irrgcrcJ lncJ cra cd natura este
sdturile mai putin clare ale noii fizici atomice. Si el avea a-stfelalcdtuit.iincAtsi poat.i fi inteleas.i.Arglmerrful pcntru
desigur sentimenful cd clezvoltareastiintei noastre este aceast.iconvingere fuseseclejaenuntat cleIlobert in dru-
un proces mai mult sau mai pulin continuu, in care cei rnetia noastri pe malul lacului Starnberg.Aceleasi forte
mai important lucru nu era intrebarea asupra structurii ordonatoare sunt responsabilepentru toate formele clin
conceptualedin fiecarestacliucledezvoltare',ci intrebarea naturi si pentru structura suf-letului nostru, asadar si
asupra metodei ce trebuia folosit.i pentrr-run progres cAt pentru modul nostru cle a gAncli.
mai sigur si mai rapicl al acesteigtiinle. Cdci, clacdse por- Paul si cu mine am discutat mult despre acestepro-
nestede la modul cleg6ndire pragmatic,atunci progresul bleme metodologicesi clespresperanlelenoastreprivincl
gtiintei apare ca un proces de aciaptaremereu reinnoit al clezvoltareaviitoare. Pentru a recla ceva mai pregnant
g.lndirii noastrela domenii experimentaledin ce in ce mai rnoclul nostru diferit cle a veclealucrurile in aceasti pri-
largi, proces care nu se incheie nicioclatd. De aceeanu vintd, iatd cum le-am putea formula: ,,Nu poti rezolva
trebuie sd te preocupe at6t incheiereala care ajungi la ur-r niciodati mai mult de o dificultateodat.i", spuneaI)aul,
moment clat,cAt metoda itrs.iside adaptare. irr tirnp ce eu crecleamexact invers: ,,Nu poli rezolva
$i Paul era ferm convirrs ca in cele clin urmd acest rricioclati o singurb clificultate,vei fi intotcleaunanevoit
procesducea la aparitia unor noi legi ale naturii sau, cun'r sti rezolvi mai multe cleoc1at,l." Cu formularea lui, Paul
imi place mai mult s.I spun, la scoaterealor la lumini. r.'cliasd spuni cd pretentia de a rezolva rnai rnulte difi-
Dar clin punct de vedere metoclolop;ic, singura dificultate cultdli deodati i se pdrea o aroganli. Pentru c.i stia foarte
pentru el era punciul de pornire, nu marca conexiurre. bine cAtcleclurdera bdtblia pentru fiecareprogres intr-un
Cdnd imi clescriametoda lui, aveam impresia cleseorica tlomeniu atAt cleindepirtat de experientanoastr.i zilnicd
pentru el cercetareain fizicd era ca un traseu dificil pentru c'um este fizica atomic.l. l)e clr:alti parte, eu crecleam
alpini-sti.Singurul lucru carepare sd contezeestesi izbutesti c'i"radevdrata rezolvare a unei dificultdti presupunea

136 137
descoperireaunei noi mari conexiuni esenlialesi simple. 9
FormulAncl-o,ceielaltedificultdti mai mici, la carenici nu
te gAndisesi la inceput, se rezolvi aprclape de la sine. DISCUTII DESPRERFJATIA
Ambele formuliri confineau probabil o mare parte de DINTRE BIOLOGIE,FIZICA SI CHIMIE
adevdr, si ne puteam consola in fata acesteicontradictit (re30-7e32)
aparente,gAndinclu-rre1acuvintele l.uiNiels Bohr pe care
le auziserdm deseori: ,,C)pusuiunei afirmatii adevirater
esteo atirmafie falsd.Dar opusul unui aclevir adAncpoate
fi tot un acierir adanc."

Dupd intoarcerea din America si Japonia am revenit la


Leipzig, unde eram prins intr-o mullime de indatoriri
profesionale.Tiebuia sd tin cursuri si seminarii, sd particip
la sedinlele facultdtii 9i la examenele cu studenfii, sd
modernizez Institutul de Fizicd Teoretic.i,pe atunci incd
foarte mic, 9i si mi ocup itrtr-un seminar special cle for-
marea unui grup de tineri fizicieni in domeniul fizicii
atomice.Un cAmp de activitateatAtde t,astera cevanou
si mi bucura. Dar leghiurile cu cercul de la Copenhaga
din jurul lui Niels lJohr deveniserdpentru mine cu timpul
de neinlocuit si foloseamaproapetoate vacantelepentru
a merge la Copenhaga ca sd discut cu Niels rsicu ceilalli
prieteni despredezvoltareagtiintei noastre.I)e altfel, multe
discufii importante aveau loc nu la institutul lui Bohr, ci
in casalui clevacantd de la Tisvilde sarupe iahtul pe care
Niels, impreund cu cAliva prieteni, il ancorasein portul
Copenhaga 9i cu care se putea cdldtori in larg pe Marea
Llalticd.
Casa cle vacanld se afla in partea de nord a irrsulei
Sldlland,la c6liva kilometri de gtrand,la marginea unei
pdduri intinse. O cunosteam deja de la prima noastri
drumelie fdcutd impreund. La plajd, unde ne duceam
deseori,ajungeam prin pddure, pe drumuri nisipoase 9i
drepte, semn cd intreaga padure fusese plantatd acolo
artificial, impotriva furtunilor si deplasdrii dunelor. CAnd
copiii lui erau mici, Niels avea un cal 9i o cdru!d, iar eu
am resimlit intotdeauna ca pe o mar€ronoare faptul cd

139
mi se permitea sd corrduc ciruta prin phclure insofit cle irpd in parte intr-o cratila cu apd. De ageganu poate mrra
unul dintre copii. pe ninieni cd,in astfel de cazuri, noi, fizicienii, trebuie si
Searastdtearndeseori in fata focului clin sobd, a cdrei iucldm statistic,a9acum o societatecleasiguriri pe viata
functionareinsh ne dddeabitdi de cap. CAnd usile de la l'acecalcule statisticecu valorile speranlei de viatd ale
sufragerieerau inchise,soba fumega foarte tare, a9aincAt rnultimii ei cle asigurali. I)ar, in mocl fundamental, in
eram nevoiti s.i tinem mircar o us.i deschisa.Atunci se fizica clasici era acceptatfaptul c5,cel pulin irr principiu,
fdceaun curent puternic si focul selintetea. Numai c.i migcareafiecdrei molecule in parte poate fi urmdritd 9i
acrul vcnit de .ifari riccr c,rmt,r.r.Nicls, cnrc iubc,r rleterminatd conform legilor mecanicii newtoniene'
l'ormuldrileparadoxale,pretincleaasadarc.i soba fusese Asadar, exista aparent in fiecaremoment o stare obiectivd
construiti pentru a rici cameta. Cu tclateacestea,inci- a naturii, clin care putea fi dedus.i stareaei la momentul
perearin care se afla soba era foarte pldcutd, si, mai ales urmdtor. in mecanicacuanticd insd, situafia estc cu totul
cdncl veneau 9i alti fizicierri in vizitti de la Copenhaga, alta. Nu putem obsen'a fdrd a perturba fenomenul obser-
se lncingeau aici vii cliscutii ciespreproblemele care ne vat, iar e?ecteiecuarrtice,interaclion6nd cu miiloacelede
interesau pe toli. ln mocl special mi-a rdmas in memorie obserr,'afie,concluc ia o nedeterminare in fenomenul
o searh ln care partenerii nostri cle discutie, clacd itni observat.Cu acestfapt Einstein pur si simplu nu t'rea si
amintescbine, erau Krarnersrsi Oskar Klein2.Ca cleatdtea se impace, degi cunoagtefoarte bine faptele' Pdrerealui
ori, gAnclurile si cuvintele noastre se legau de vechile este c.i itrterpretareanoastr.i nu poate fi tl analizi com-
cliscutii cu Einstein si cle faptul ci nu reugisertim sd-l pletd a fenomenelot cd cleaceeain viitor vor hebui gasite
impicdm pe Einstein cu caracterulstatistical rroii mecanici elementencli pentru a determina evenimentele,iar cu aju-
cuantice. torul lor si se poata apoi fixa in mod obiectiv 9i complet
,,Nu e ciudat", incepu Oskar Klein, ,,cdlui Einstein ii fenomenul stuiiat. Dar acestlucru este fdr.i incloiali fals."
'u'ineat6t de greu si accepte rolul int.lmpldrii in fizica ,,Cu ceeace spui", interveni Niels, ,,nu sunt intru totul
atomicd? Doarrcunoaste teoria statisticd a cdldurii rnai cle acorcl.Existi intr-aclevdr o diferenld funclamentald
bine dec.lt majoritateacelorlalti fizicierrisi, in plus, chiar intre situaliile care apar in vechea teorie statisticb a cdl-
el a clato declucerestatistic.ia legii radiatieia lui Planck. clurii si cele clin mecanica cuanticd, dar tu i-ai exagerat
Asemenea gAnduri nu ii pot fi striine. De ce se simte mult semnificatia.in plus, gdsesccd formul'lri ca "obser-
nevoit s.i respingti mecanica cuanticd numai pentru cd Valia perturbd fenomenul" sunt inexactesi demtante' De
int6 mpl area capht.i aici o -semnificatie tun clamental5?" fapt, ieciia Pe care am primit-o de la naturi studiind
,,Tocmaiaceastdsemnificafie furrciamenta]dil cleran- evenimenteleatomiceestecd nici nu putem folosi cuv6n-
jeazd", am incercateu un r.ispuns.,,Estede la sine inteles tul <fenomen, fdrd a spune itr acelasitimp ce araniametrt
ci nu stim, de pildd, cum se misci fiecaremoleculd de experimental sau .e de observatieavem in vedere
^i1loc
inlazul stucliat.Doar cAnd este descrisun anumit aran-
I l]enclrik Antl'ronv Kramers (189:1-1952),fizician ol;rndez. A
jament experimental 9i c6nd dispunem de uIr anume
f . i c ut parte d in gru pu l ltri Niels Bohr . ( N. / . )
2 G;kar Klein (1E9f 1977),ftz-icianteoreiiciansueclez.A avans;rt iezultat al m.isurhtorii se poate vorbi de un fenometl,dar
icleea exi stenlei trnor cli mensi trni suplimenta re foa rtt' strin-s inf;i- nu de o perturbare a fenomenului prin observafie' Este
surate in ele insele, iclee ce st.i la Lrazaactualei teorii a corzilor. pe de altl parte adevdratcd nu mai putem pune in relalie
(N . /.) utat d" simplu rezultatele diferitelor obsen'atii, asacum

141) 741
era posibil in fizica dinainte. Dar nu trebuie sd privim are o temperaturd de70o> sPune ceva obiectiv. Ceea ce
acestlucru ca fiincl o perturbare a fenomenului din cauza inseamndcd oricine misoarb temperaturain cana de ceai
obsen,aliei, ci mai degraba ar trebui si vorbim despre va obline aceste70o, indiferent de modul itr care face
imposibilitatea de a obiectiva rezultatul mdsuritorii in mdsurdtoarea.Dacdinsd notiunea de temperaturd repre-
modulin careesteposibil in fizica clasicdsau in viala de zintd de fapt o afirmatie despregradul nostru de cunoag-
toate zilele. Diferite situafii experimentale- si md refer tere sau necurroagtere a migcdrilor molecularedin fluidul
aici la ansamblul alcihrit clin aranjamentulexperimental, <ceai>,atunci temperatura ar putea fi complet diferitd
citirea instrumentelor etc. - sunt fdrd indoiala com- pentru diferili observatori, chiar clacdadevdrata stare a
plementareunele cu altele.ceeace inseamnd cd se exclucl sistemului este aceeagi,pentru cd diferitii observatori ar
reciproc. Ele nu pot fi realizate simultan, iar rezultatele putea avea diferite grade de cunclagtere."
unora nu pot fi comparate in mod univoc cu rezultatele ,,Nu, nu e corect ce sPui", md itrtrerupse Niels. ,,Deja
celorlalte.De aceeanici nu pot vedea o asemeneadeose- cuvAniul <temperaturd, se referd la o situalie expe-
bire funclamentaldintre moclul de abordaredin mecanica rimentald in care are loc un schimb de energie intre ceai
cuanticd 9i cel din teoria statisticda cdldurii. O situaJie 9i termometru, oricatear fi celelalteproprietdti ale termo-
experimentalSirr care are loc o mdsurare sau o precizarc metrului. Asadar, un termometru este ctt aclevirat un
a temperaturii este 9i ea intr-o relalie de excludere cu L) termomertrunumai dacd in sistemul de misurat (in cazul
alta, in care pot fi determinate coordonatele si vitezele de fali ceaiul) si in termometru migcdrile moleculare
tuturor particulelor participante, intrucAt conceptul de corespund cu suficient.i precizie distributiei (canonice>'
temperaturd este definit chiar prin gradul de necunoag- Dar in acesteconclitii toite termomctrele vor da acelasi
tere asupra stdrilor microscopice ale sistemului, care rezultat al mdsurdtorii si, in acestsens,temperafura este
caracterizeazda9a-numita d istribu fie canonicb. Sau,pentru o proprietate obiectivS.l)in toate asteapofi vedea clin nou
a md exprima mai pulin savant: cdnd un sistem alcdtuit cAt de problematice sunt conceptelede "obiectiv> si <subi-
din multe particule se afla intr-un schimb permanent de ectir'>pe care le-am folosit atAt clenechibzuit pAnd acum."
ener6;iecu mediul irrconjurdtor sau cu un alt sistem Legat de aceastdinterpretare a temperaturii Kramers
macroscopic,atunci energia fiecdreiparticule si chiar cea avea anumite retineri 9i de aceeavoia si afle mai limpede
a intregului sistem fluctueazd permanent. Dar valorile de la Niels in ce sens vorbea despre temperatura unui
medii consideratepentru multe particule si penhu inter- sistem. ,,Tu descrii ce se intAmpld in cana de ceai", spuse
vale de timp suficient de lungi corespurrd foarte exact Kramers, ,,de parcd ai vrea sa pretinzi ch existd un fel de
valorilor meclii ale acesteidistributii normale sau <cano- relatie de nedeterminare intre temperatura si energia cdnii
nice,'. Toate acesteaau fost deja stabilite de Cibbs. Iar o de ceai. Dar nu poli privi in felul dsta r,'echeaftzicd."
temperaturd nu poate fi definitd decAtprintr-un schimb ,,PAndla un anumit grad, da", replicd Niels. ,,Vezicel
de energie.De aceea,o cunoagtereexact.ia temperaturii mai bine acestlucru dacd pui intrebdri referitoarela pro-
nu este compatibili cu o cunoagtereexactd a poziliilor prietdfile unui singur atom de hidroger-rdirr ceai' Tempe-
si vitezelor moleculelor." ratura acestuiatom clehidrogen, clacdputem vorbi despre
,,Dar nu inseamnd acestlucru cd temperatura nu e o aga ceva/ este desigur aceeagicu cea a ceaiului, agadar
proprietateobiectiva?",am intrebat eu. ,,ljAnaacum cram in exemplul nostru 70", deoarece schimbi permanent
obisnuili si gAndim ci afirrnafia ,.ceaiuldin aceastdcani cbldurd cu celelaltemolecule ale ceaiului.Errergialui irrsd

142 743
fluctueaz.itocmai din cauza acestuischimb de cdldurd. importantd decdt pentru Einstein. Pentru Niels, comple-
Nu putem afirma cerradecAtdespreclistribulia de proba- mentaritatea era o trasdturd fundamentald a clescrierii
bilitate a energiei.Dac5,dimpotrivd, am fi mdsuratenerp;ia naturii, carein vecheateorie statisticda cilclurii era deja
atomului de hiclrogensi nu temperatura ceaiului, atunci prezentd,mai alesin formularea dat.i de Gibbs, trdsdturd
din valoarea acesteienergii nu am putea trage concluzii careinsi nu fuseseluatd incleajunsin considerare,in timp
univoce despretemperaturaceaiului,ci doar am calcula ce pentru Einstein punctul de plecare era incd mecanica
d i stribu |i a cle prob abili tate pentru termperatu rd . Ldrgime a newtoniand sau teoria maxwelliand a c6mpului electro-
relativi a acesteiclistributiide probabilitate,asadarimpre- magnetic,iar trdsdturilor complementarc ale termodina-
cizia valorilor pentru temperaturdsau energie,esteclestul micii statisticenu le acordasenici o atentie.
clemare la un obiectat6t de mic cum esteatomul clehiclru Disculia s-a deplasatapoi spre alte utiliziri ale con-
gen, cle aceeaiese irr evidentd in acest caz. I)entru un ceptului de complementaritate, iar Niels aduse vorba
obiect ceva rnai mare, de pilcla o cantitate mici de ceai tlesprefaptul cd acestconcept ar putea deveni important
clin totalitatea ceaiului din ceagc6,largimea distributiei si pentru a clelimita fenomenele biologice de legitatile
cleprobabilitatr: ar fi n-rultrnai micii si de aceeaar putea
l'izico-chimice. IJar aceastdtemd a fost discutatdmult mai
fi neglijatd."
amdnuntit intr-una dirr plimbarile noastre cu iahtul, asa
,,ln vechea teorie a cilclurii", continud Kramers ctr irrcAtmi se pare importairt s6 povestescacum despreacea
intrebdrile, ,,asacum o predim la curs, unui obiectii sunt
rliscufie nocturnd prelungita care a avut loc pe iaht.
atribuiteintotdeaunasimultan energie;i temperaturS.Nu
Cdpitarrul iahtului era Bjerrum, un fizician-chimistde
estevorba in nici un ferldespre o inexactitatesau despre
la Universitateadin Copenhagacareimbina umorul aspru
o relatie clenecleterminarr,: intre acestedor;i mbrimi. Cum
poate fi impdcat acest fapt cu moclul t.iu de a veclera irl unui bdtrAn lup cle mare cu temeinice cunostinte in
lncrurile?" clomeniulnavigafiei.Chiar clela prima mea vizitd la borcl
Nieis raspunse:,,Aceastdteorieve.chea cilclurii se afli personalitatealui mi-a inspirat at6ta lncredere,incAt as
fat.i cle teoria statistic.l a cilclurii intr-un raport asemd- li fost gata sd-i urmez ordinele orbegtein orice situatie.
nitor cu cel dintre mecanicaclasic.isi ceacuanticd.Penh'u ln afari dc Niels, clir-rechipd mai fdcea parte chirurgul
obiecte mari nu se face o greseali semnificativd dac.i se C'hievitz,pe care il amuza sd comentezecele ce se petre-
atribuie valori determinatesimultan atAttemperraturiicAt t'caula borcl cu observatiiironice,avAndu-l deseori clrept
si energiei, dupd cum pentru obiecte m.tri putem .lr linid a glumelor lui prietenoasepe cdpitarrul nostru.
simultan mdrimi cleterminatepozitiei si impulsului lor. lljerrum stia sd se apere foarte birre de asemeneaatacuri
Dar pentru obiecte foarte mici e fals in ambele cazuri. si era o pldceresi le asculli schimburile de replici. in afari
Despre acesteobiectemici s-a spus pdnd acum in teoria tle mine mai fdceauparte din echip.i incd doui persoane
calclurii cd, degi au o energie,nu au o temperatur.i. Dar ,le ale cdror nume nu imi mai amintesc.
acestmod de a vorbi nu mi se pare unul bun, fie si doar La sfArsitul fiecirei veri, iahtul trebuia dus de la
pentru motivul cd nici nu stim urrde si trasdm granita Ciopenhagala Svenborg, pe irrsula Fyn, unde era ldsat
dintre obiectelemici si cele mari." Pcsteiarnd pentru lucrhrile de intrelinere. Nici in con-
Acum puteam in sf6rsit lntelege de ce pentru Niels tlitii de vreme prielnice drumul la Svenborg nu putea fi
deosebireafundamentalddintre legile statistjceale teoriei l'ircutintr-o singurd zi, a9alncAt ne pregdtirdrn penl:"r-ro
c.lldurii si celeale mecaniciicuanticeera mult mai putin t'i-rldtorie
de mai multe zile. Am plecat din Copenhaga in
1A/1
l*t 145
zorii z.i\ei,pe vreme buna, cu vAnt rticorr:lsclin nortl-r'est pe intuneric complet, si doar din c6nclin cAnclne puteam
si cu cer senin.Clurind am trecutde capatulsudic al ilrsulei orientaclup.llumini inciepirtate.CAtivamembri ar ec}ripa-
Amager si apoi prin goiful Kj6ge inspre suc'l-r''est. Dupil jului se cluseserhios in cabind s.i se odihneasci dup.i
cAtevaore am pr-rtut vedea st6nca inalta numita Stevens- efortul facut.Chievitz cra la cArmi, Niels lAneael se uita
Klint. Dupd ce am trecut 9i clerea,r'Antuise opri. Stiteatl pe busoli, iar eu trebujasi stau in fatd ca -sama uit Llrrpi
aproapenerniscafiin apa linistita,iar ilupi o ori sau clortti Iumirrile cle pozilie ale vapoarelor ce puteau cleveni
deveniserim nerdl.ditori. Cunr tclcmaivorl-'iserimdes- periculoasepentru noi. Chievitz spuseinqinclurat: ,,L)a,
pre expedifir polare esuate,Chievitz ii spuse lui l3ierrum: cu luminile clepozitie akr varpoarelormerge c-lestulde bine
,,Daci lucrurile ccxrtinui in felul ista cu vAntltl, proviziilt: si probabil cd nu ne I'om ciocni. Dar daci s-a rhtdcit pre
noastrerse \'or termina gi va trebui sd tragem la sorli pr aici o baleni ne-am pr-rtcaciocni cleea, fiinclci balernantr
care clin noi il mdnc.irn primul." l3jerrum ii intinserlui rurelumini de pozitie, nici rosu la babord, nici verclela
Chievitz o sticl5clebere si rispun-se:,,Nu stiam cd ai nc'n'clie tribord. I-leisernbert:,r'erdetivreo baleni?"
at6t de repede de un intiritor, dar sticlaastaar trebui s5-ti ,,V.idnumai balene",am rdspunseu, ,,dar presupun
ajunga pentru inci ct or.i fhr.i r,'6nt."Dar r'6ntrtl inceptr c.i cele rnai multe din ele sunt valuri mari."
sd bati mai repeclcdecAtprevdzuseldtnrtoi. Direcfialu: ,,Si sperim ci agae. Dar ce s-ar int6mpla clacdne-arn
se schimbasecclrnpletsi sufla acum dinspre sud-est,cerul ciocni cle o balena?Atat barca noastri cAt .sibalena s-ar
se acoperi si, in timp cetbriza cleveneaditr cc in ce miti alegecu cAteo gauri rnare,presupun.Iatd cliferentadintre
puternicd, incepur.i si cacli primele picituri cle ploaic nrateriavie gi materia moarti: gaura balenei s-ar r.'incleca
A trebuit sa imbr.lctirnechipamentulpentru ploaie. CAnti singuri, in timp ce barcanoastrd ar rimArrc sparti. Mai
am intrat itr strimtoarea ingustir dintre insulele Sj;illand alesdaca ajunge pe fundul m.irii. Alhninteri, ar trebrri
"'a
s-o re;rar.im."
si N4iierraveanl clejaderinfruntat rtn vAnt putenric 9i tiios
dinspre sucl9i derserafale de ploaie.In trecereacieoscbit Niels se amcsteci acllm in discutie. ,,Cu diferenta
cleringusti a trebuit si manet'tarn atAt de mult 9i s,i tlintre materia vie si cea mclarti nu e totrrsichiar atdt cle
schirnbim atat cledes directiaiahhrlui, incAt clupi o or ri simplu. E adevaratci in baleni se exercit.io forti for-
salr dou.i eram aproape epuizati. MA dureau mdirrilt' ruatoare,claci vrem sd spunem asa,clatoritdcdretia,chiar
umflate c-lincauza otgoanelor cu care ntl erau obisnuitt'. si dup.i ce a fost rdnitS,balena redevineirrtreag.i.Desigur
Chier.'itzspus€r:,,Da, L1a,o trecerernai ingustd n-a puttit t'i"rbalena nu stie nimic despre aceastdfort.i formati)are,
gisi cbpitanul nostru. Dar"sh tru uitdm ci narrigim clt' lortd careeste continut.i in erreclitatea
ei intr-un mocl inci
pl5cere,a9a ci n-avern voie si ne uitdm la asemenc,i rrecunoscut.Dar nici barcanu e de fapt un obiect cu totul
detalii." Niels participa cu mult curaj lartoate matre-,'relt' rrcirrsufletit.Ea e in aceeasirelatie cu .rnul ca p. nza cu
ce trebuiau facute9i aclmiramcAti putere avea. Pr"tianjenul sau cuibul cu pas.irea.Sursafortei formatoarer
in sfArgit, cAr-rds-a I.isat intunericul am ajuns 1i' t'ste in acest caz omul, iar reparareabircii corerspunde
Storstrijm, o cale marind largi inlre insulele Sj;illanclsi irrtr-unanumit sensvinclecdriibalernei.C.ici,dacd o fiinti
Falster,si pentru ci clirectianoastrti era actlnl tlrrrtl-r'est. vic, in acestcaz omul, nu ar determinaforma bircii, atunci
iar ploaia sc oprise,navigam linistit, aproaPeirr clirecti,r ,lesigur nici nu ar fi reparatd vreodatd. Tcltusi,existd o
r'6ntului. Puteam si ne odihnim si itrcepeanrsi clevenirtr rlilerentd importantd, si anume cd la om aceastdfort,i
vorbareti. Trebuia sd rravigirn aculn cu ajuttlrul irtlstllci, Iormatoareesteconstienti."

1la 1 l '7
,t+o t+/
,,CAnc1 r'orbegti clespreo forld formatoare", am intte- presupunereacd organismul are tenclintasd restabileasci
bat cu, ,,te referila ceva carese afli complet in afara fizicii relatiile normale din interiorul siu, c6nd ace:;teas-au
si chirniei de pAnd acllm sau crezi cd aceastaforti ftrr- clefectat, dacdi se dd organismuluiposibilitatr.a.in plus,
mzrtoarepoaterfi exprimati cumva prin modul clearanjare r-nediculeste de asemeneaconvins cd proce:selese clers-
a atornilirr,prin irrieractiunealor, prin cine gtie ce efecte f.lsoard cauzal,adica este convins ca irr urmarunei inter,
de rczotratr]5sarr cel'a ascmdndtor?" venfii mecanice sau chimice reaclia organismului se
Nie:lsrasprtnse:,,irrttii ,,letoate trebuie si constatbm petrececonform legilor fizicii 9i ale cl'rimiei.Cd acestedoui
c.irun orgiurism are Lttrcarac-ter holistic Pe carenu-l poate rnoduri de a privi lucrurile sunt irrccrmpatitrile e un lucru
avea nici utr sistcm fttrtnat tllr multe componente atomice, tle carecei mai multi medici nici nu sunt constienti."
confonl lcgililr iizicii clasice. ,,Acesta e un exemplu tipic pentru dou:i mocluri
[)ar acun nu meti cste 'n'orbadespre fizica veche, ci complementarede a privi lucrurile", spuseNierls.,,I)utern
clesprcnrecatticacuantica.Suntemdesigur tt'ntafisa facenl vorbi clespreun organism fcllosind conceptele apdrute
o compuriltieintre :;tructttrileholiste, Pe care le putem de-a lungul istoriei umane clin studiul fiintelor vii. Atunci
re:prezi:trtittttateruaticin teoria cuanticd,de pilcld sttirile vorbim despre ,<\'iu>>, <fur"rcfiaunui organ>, <nretabo-
stiitioni-rleale aiornilclr9i tloleculelor, 9i celecare apar ca lism>,,.respiratier>, <insdrritosire,s.a.m.d.Sau ne putem
rrrmarea proceselorLriologice.$i totusi, existd aici 9i dife- pune problema clesfdgurdriicauzale, iar atunci foiosirr-r
St rr.tcturile hclliste clin fizica atomici,
rerrte cirracteristict-r. lirnbajul fizicii si alchimiei, studiem procesechimice sau
cum sutrt irtomii, tn'-rleculcle, cristalele,sunt doar con- clectrice,de pildd la transmisiaimpulsurilor nen'clase,
F,lesunt cornpuseclintr-un anumit numir
stnrcl ii staticer. si proced6nd astfel presupunem - in mocl evident crr
rle ctrrnponenteerlernentare, nuclee atomice 9i electroni, rnare succes- cd legile fizico-chimice sau mai general
si nu piezinti rrici un fcl t]e mcldific.lri in timp, in afar;r lcgile teoriei cuantice sunt valabile fira restrictie. Clele
caztrluic,inclsuporti acfiuni clin afaralor. C,lrrdaPareo rloud aborcldrisunt contradictorii,pentru cd in prinrul caz
irsemencaactiuneclitrexterior,ele reacfioneazhla aceasta, l'itccmpresupunereaca proccselesrrrrl clt,tcr'rnirralc t1c
clar dacd ()?l11uc'sterpreramilre, dupd incetarea ei revin scopul c.iruia ii servesc,agaclarcle telul citre c;rre tincl,
la stareairritiali. Dimpotrivi, orUanismelenu sunt con- iar in al doilea credem cd sunt determirratenemijlocii de
structii statice.Strivechea comparaf e a unei fiin!e vii ctr proceselece au arrutloc anterior,clesituatia imediat ante-
o flar:Eri relc.,,i tocmai faptul ci organismele vii, ir-rtoc- lioard. Pare extrem de improbabil ca acerste cloud cerinte
mai ca flacira, sunt o formd prin care materia, intr-un
sii rl uca intAmplattrr,ca sd spuncrntsa,la acclasirezultat.
anurne sens, c-urge.Ilviclernt,nu vom putea stabili, de
l)ar celedoud aborddri se si completeazi reciproc,pentru
pildei prin mdsurdtori, care anume atomi fac parte clintr-u.n
ca in realitatestim demult ch ambele sunt corectetocmai
organism vitt gi care nu. Asa incAi ilrtrebarea trebuie
f'ormulati cam in feh,rl urmdtor: poate fi inleleasd, cu Pcntru cd existd viatd. Asa incAt intrebareapentru biologie
rrrt este care clintre cele cloui moduri cle a privi e mai
ajritorul mecanicii cuantice, tendinta de formare a unor
construclii prin care o materie cu anumite pro- t'orect,ci doar cum a reusit natnra sil facaasaitrcat acestc
asemer']ea
tloud aborddri sd se potriveaschintre eie." Eu am aclaugat:
prietd!i chimice complicatesi foartebine definite <curge'
pentru o perioadSde timp limitatd?" ,,Asadar, tu nu ai crede cd exist.i, pe lAng.i fortele gi
Chievitz intervetri: ,,Meclicul nici nu trebuie sd se irtteractiunilecunoscute din fizica atomicd cie ast.izi, si
() anume forti vitald - cum a prcsupr-lsmai demult
ocupr.)de rtispunsul la o asemenea intrebare' El face

148 149
vitalismul - responsabiliclecomportamentulspecialal precum temperatura 9i entropra- sau crezi c.i in aceasti
organismelorvii, in cazul ista clevinclecalera rinii balenei. stiinta unitari a traturii sunt legi ale naturii mai
"'alabile
Mai mult, dupd pirerea ta, legTtatiletipic bioiogicepentru cuprinzatoare,clin purrctul veciere
der al cirora legilemeca-
carenu existi un analogin rnateriaatrorganicaapar din nicii cuanticeapar cioarca un caz-limiti special,agacum
sitr,ratiaclescris.laclineauride tine ca iiincl complemeutare." rnercanica ner,vtoniani poate fi priviti ca un caz-limitd al
,,Da, cu asta sunt de acord", spuse Niels. ,,Sepoate mecanicii cuantice?I)rima pozitie ar putea fi sustinutd
spune si ci celedoud aborclaride care am vorbit se referi cJefaptrrl c.i trebuiein orice caz si aclaughmlegilor rneca-
li situatii experimentalecomplementare.in princrpiu rricii cuantice conceptul clerevolutie istoricd, de selecfie,
putem probabii misura poziflonareafiec.irui atom intr-o pentru a putea explica cliversitateaorganismeior.Nu
celuld. [)ar nu rre putem inchipui ca putem face o atse - poate fi ir-rtrev.izutnici utr motiv pentru care aclaosul
menea misuritoare fdrd a uciclepentru asta celula vie. acestuielement istoric ar corrclucela ciificulti!i cle prin-
Cera ce am cunoasteastfella siArsitar fi modui de orclonare cipiu. C)rganismele ar fi atunci forme pe carenatura le-a
al atomilor intr-o celuldmoart6,nu intr-una vie. Daci apoi acius la i'"'ealtipe parn.int cle-trlungul c.itorva r-niliardc
caiculim, conform legilor rnecaniciicuantice,ce se inttim- cle ani, conform legilor mecanicii cuantice. Dar existi
pli in continuare cu pozitionarenatonrilor, asa curn a clesigurargumentesi pentru a doua pozitie. De pilcli, se:
rezultat etrclin mdsurtitori,atunci rdspunsul l'a fi ci celula proatespune ca p,ina acum in rnec.tnicacuantici nu a putt-tt
se clezagregi sau serclescompunesau suferi un prL)ces t'i obsen'at.l in nicr un iel o terrdin!.i cle alc.ituire a unor
pe careputem si-l numim cum vrern. Dacd,dimpotrir.i, asemcneaformc cu pnrprietdti holiste care,prrinschimb
vrem sd pistram vie celula si cle aceeasti nrr prermitenr pcrmarrent clernateiiercrr proprietiti chimice foarte pre-
decAtobsen'atiifoartelirnitateasuprastructurii atomice cise,sti se menlirrtiun anumit timp lrrnitat.Eu nu stiu ce
din celuld,ahrr-rci rezultateleobtinute ciin acesteobsen'atii Ponclereem argumentelepentru ccle cloud pozifii. Dar
foarte limitate r.,orfi si ele corecte,numai ci nu ne \ror care^este prirereata despre asta,Niels?"
permite si deciilem claci cerlul;rr.im6ne in viatd sau se ,,lnttii cletoate,nu vicl clece aceast.iaiegereirrtre cele
ilesco-r-,rr",e." tloud pozitii ar trebui sa iie a9acleirnportantdin stadiul
,,Cistsc cd aceastdclelimitarea legitatilor bioltrgicede irctuaial stiintei",rispunse Niels. ,,lmportantestein pri-
cele fizico-chimice cu ajutorul complementaritdtii este rnul r6nd sd g.isim un loc aclecvatpentru biologie in
convingitoare", am continuateu. ,,Darce ai spus tu ia:;ri laport cu rolul clominant al legitaililor fizice si chimicer
rleschisi posibilitatea cle alegereintre doui interpretirri in evenirnentcler natulaltr. Pentnr acest lucru este insi
caresunt radical diferite clup.ipirerea multor savanticare srrficierntti reflectia asupra complernr errtaritdtii siiua tiil cir
se ocupd cu stirntelenaturii. Si incerc.lmsa ne inchipr: inr t'xperimentale, a9a cum am prezentat-o adir"reauri.C)
cd ne aflim intr-un stadiu viitor al gtiinlelor naturii, in completare a mecanicii cuantice cu concepte biolclgice
care biologia ar fi la fel de contopiti cu fizica si chimia va avea loc in orice caz. Deocamclatains.i nu nutem
cum sunt astizi fizica si chirnia in mecanicacuantica. lrrevecleadacd aceasticompletare'r,aduce in morl rl"."rot
Crezi ca in aceastdstiintd contopita legile naturii ar fi si la o ldrgire a mecanicii cuantice.I)oate c.i bogatia for-
atunci pur si simplu legile mecaniciicuantice,cdrora lr rrrclormatematice cuprinse in mecanica cuantic.i este
s-au mai addugat conceptebiologice,agacum Iegilor meca- :,rrficientde mare pentru a replezenta cu ea si fclrmele:
nicii nervtoniene li se pot aclauga concepte statistirr lrirllclgicc. Atita vrenre cit cercetarerrr biologica nu verle

150 i5t
nici un motiv pentru ldrgirea fizicii teoreticecuantice,nici l'creastracamererilui de lucru 9i i-a spus: <Vede!i acolo
nu ar tre'buisd cdutdm o asemenealdrgirc.in stiintelenaturii rrc deal casa aceea frumoasi 9i albd? Ea a ap.irut din
esteintotdeaunao politicd bund sd fii cAt mai consenrator intAmplare.in cursul milioanelor de ani a apirut clealul
cu putir-rtdsi sd nu te apuci sd aclaugielemente clec6tcon- vAntul a
1,rin plocese geologice,pomii au crescut,apoi
strAnsde obsen'atii care altminteri ar fi cleneexplicat." ircoperitv.irful clealului clitrcAnd in c6nd cu nisip, poate
,,Unii biologi crecl cd aceastdconstrArrgereJexista si cr-rprin procesevulcanice au fost aruncateacolo pietre si
sunt de pdrere cd teoria clarwinistd in forma ei actuali tofdin irrtAmpiarepietrele au rAmasagezateunele peste
(<mutafii intAmpldtoare9i alegereprin procesul de selec- lltele. Si asa au mers lucrurile in continuare. Desigur ca
tie") nu este suficierrtdpentru a explica existenta dife- tle-a lungul istoriei PdmAntului a apdrut cle cele mai
ritelor organisme pe pdm6nt", arn continuat eu. ,,Desigur rnulte ori ceva diferit prin acesteProceseintAmpldtoare
cd nespecialistuleste ldmurit c6nd afld de la biologi cd si dezordclrrate.Dar oclati a apdrut, dupd multd vreme,
au loc mutalii intAmpldtoare,cd materiaiul ger-rc.tic al urrei si aceast.lcasd,iar apoi s-au mutat oameniin ea 9i locuiesc
specii se modificd din cArrdin cdnd, o clat.iintr-o directie, acolo,,.Desigur,biologul nu a fost foarte itrcArrtatde aceastd
alta datd in alta si cd, datoritd conclitiilorc-lemediu, unele argumentafie. Dar votl Neumann nu este biolog, iar eu
dintre acestemutafii sunt preferaterin procesul clerepro- rru imi permit sd hot.irasccine are clreptate'I)resupun ci
ducere, iar altele sunt suprimate. C6ncl Dar.win nici intre biologi nu existdun consellsprivincl selec!iaclin
"*pli.a
acestlucru spunAnd cd e .n'orbade un proces ,,leselectie, teoria darwinistd si c.i nu sunt cu totii de acord c.I aceasta
cd numai ,,celmai puternic supraviefuiegte>,atu.ci chiar e suficientdpentru a explicacomplexitateaorganismelor."
suntem clispusi sd-l credem, dar ne vom intreba dacd irr ,,Aceastae o problem.l legatd pur si simplu de scara
aceastdpropozitie estevorba despre o afirmafie sau cles- temporalS",interr''eniNiels. ,,Teorialui Darr'r'in,irr forma
pre o definitie a cuvAntului <puternicr. Noi considerdm ei actuald, contine doud afirmatii inclepenclente'Una
speciile carese dezvolta cier'rsetitclebine in corrclifile date pretincleci in procesulereditar sunt incercatemereu alte
ca fiind <putemice>> sau <apte>'sau ,.adapiatevietii>. [)ar forme troi, dintre carecelemai multe sunt apoi eliminate
chiar dacd suntem de acord cd prin acestproces cieselectie ca neaclercvate in corrcliliile date cle mediu 9i astfel nu
apar specii deosebitde apte sau adaptatevietii, esteincd rdmAn dec.lt putine care sunt adaptate.Empiric, aceast.i
greu de crezut cd organe atAt de complicaie, cum ar fi afirmajie este desigur corectd.Dar in al doilea rAncl se
ocl-riulomenesc,au apbrut treptat r'rr*oi prin asemenea preiinde cd acestenoi forme se proclucnumai prin mocli-
schimbdri int6mpldtoare. Multi biologi sunt in mod ficdri absolut intAmpldtoareale structurii 5;enetice. Aceastd
cvi,.lerrtde pirerc ca asaccvaestcposihilsi prlt chiar arata a doua tezd este mult mai problematic5, chiar dacd ne
care anume pasi din istoria naturald a pdmAntului ar putem cu greu imagina altceva.Argumentul lui von Neu-
conduce la acestprodus finit numit ochiul omerresc.Altii mann vrea sd arate cd, dupd un timp suficier-rtde inde-
insa par sccptici. lungat, aproape orice poate apirea din int6mplare, dar
Mi s-a povestit oclaiddespre o discutie care a avut loc cd printr-o asemeneaexplicaiie se poate aiunge la intervale
pe aceasti temh intre matematicianul si teoreticjanul de timp absurd de lurrgi, Pc carc fara indoial.i nu Ie avem
mecanicii cuantice von Neumann si un biolog. l3iologul la clispozitieitr natura'.iri cel. rlitr urmh stim, clin obser-
era un adept convins al clarwinismului, von Neumann valii fizice si astrofizice,cd cle la aparitia celor mai pri-
era sceptic. Matematicianul l-a condus pe biolog la mitive forme cle viatd pe Pdm.lnt nu au trecut clecdtcel

152 153
mult cateva miliarcle rle arri. ln accst inten,al cle timp vast, perltru a putea cuprincle si constiitrta. De faprt,
trelruiesi fi trvut loc asacltrrintreagaclezvoitare,ciela cerle prrclblematrebuie formulati astfel:cutn poate trceapartc
rnai primitive la cele nrai evoluatc forme de viatd. Daca a realititii, careincepe cu constiinfa,si serpotriveasctlct-t
jocul mutatiilor intiirnplitoare sr selectianaturali suni cealalttiparter,care poate ii clescrisiprin fizici si chirnie?
suficiente pentru a explica aparitia in acest inten'al cle Cum esteposibii ca legit.itile din acestecloud clomenii s.i
tirnp a celor mai evoluate si complicate forme cle vialti, rru intre in conflict?hr acestcaz e vclrbaer''iclentcleo sitt-t-
aceastaclepindesi cietirnpul biolclgiccare e necesarpelr- atie purd de cornplementaritatecare\/a trebui analizati
tru clezvoltareaunor noi specii.Crcd cir deocarndati se mai in detaliu c.lnclse va 9ti mai mult clespretrioiogie."
stie mult prea putin ciespr.iacesteitrtervale de timp pen- Discrrtia noastrd continui ilr acest fel mai multe or€r.
tru a putea da un rispuns demn dc increclere.De aceea
Niels prelui o t'relne cArma,Chievitz controlabusclla,iar
va trebui sa l.isampentru rnomentprtirlema nerezolvati."
eu stdteramceva mai in fafi, pentru a clescoperiin bezni
,,Un alt argument care este aclusuneori in sprijinul eventualepuncte lutninoase.Era trecrttde miezul noptii'
necesittitiiclea ldrgi mecanicacuanticeiesteexistenlacon-
in spateleirorilor incd clestulcle clesiapirea din cAnclirr
stiintei unlane", am continuat eru.,,Fdrdincloiald,concep,
cAnclo geand clerlurnind ce indica pozitia lunii' I']robabil
tul der<cclnstiintri)nu apare nici in fizicit,nici in chimie,
cii inarintaseritnpeste40 clekilometri clecAnclilrtraseritm
si rdmine intr-aclevir de neintelescurn ar putea rezulta
in Storstrt)rn,asa incAt ne irpropiam clestul de mult cler
un asemeneaconceptdin mecanicacuantica.hrtr-o stiint.i
strimtoarea C)mir,prin care voiam s.i trecem illailrle tlc
a naturii careinsi \/rea s.i se ocupe si de organismelevii,
trebuie ca 9i con-stiintasi-si aibii locrrl ei, pentru cti face a ancora. Conftlrm hartii marititle Pe care o a\ream/
parte din realitate." irrtrareain strAmtoareera rnarcatricleun Pilr ce ieseaclin
Niels spuse:,,Acestargument pare ir-rprimi instanta apd. instt cum putea fi gisit acestpar in bezni, clupiice
foarte convingdtor.In conceptelefiziciisi ale chimiei nu inaintaserbm peste 40 cle kilometri clupd buscll.i,era utr
putem gisi ceva carersti aibir de-a face, fie si pe cleparte, rnistr'rDclttrtt m iltt'.
cu constiinla. Tot ce gtirn esteci exista congtiinli, pentru Chier.itzintrebi: ,,Heisetrberg, ati gisit parul?"
cd o avem. Asadar,constiitrtaeste9i ea o parte a naturii ,,Nu, clar m-ati putea intreba la iel cle bine ciaci am
sau, ca s.i formul.im mai general,esteo parte clin realitatcr ghsit mingea cleping-Porrgcizutd cle pe ultimul vapor
si trebuie ca, pe l6ngd fizic.i si chimie, ale ciror legi surrt care a trecut pe aici."
cuprinsein mecanicacuantici, si descrienrsi si ?ntelegenr .,Aturrcisurrlcti utt ttt,tritt;.tr
pr()st."
iegitati cleun cu totul alt tip. Dar nici aici nu stiu claci e ,,Nu vreli sa verriti in iata?"
nevoie de mai multd libertatedec6tceracareesteclejadati Chievitz r,'orbeaacum atAt cle tare, incAt trebuie sA se
de complementaritate. Si ir-racestcaz mi se par€rclestul fi auzit si jos in cabini: ,,Mereu aceeargi veche poveste,
de putin relevant daca trebuie puse in leg.itura cu nteca- ca in romanele proaste cle alticlat.l: cipitarrul doarme,
nica cuanticS,lisat.i neschimbat.l,noi conceptesi formu- vasul se izbeste cle o st6ncd si echipajul se itreacir"'
late noi legititi - agacum facemcu formularea staiisticd De jos se auzi \/oceaadormit.i a iui l]jerruln: ,,$ti]i tnicar
a teoriei c.ilclurii- sau trebuie - agacum a fost necesar unde ne afldm?"
in ldrp;ireafizicii clasicepentru a obtine teoria cuanticai- Chievitz rbspunse:,,Sigur:pe iahtul Chita, sub com;rucla
si largim mecarricacuantic.iinsasiintr-urr formalism mari cdpitanului l3jerrumcare,clin pacate,citlarme'"

154 155
lljerrum veni atunci pe bord si prelud comanda. La
10
mare depdrtarese vedeau semnaleleluminoaseale unui
far a cdrclrdirectie trebuia acum urmatd foarte erxact.in MECANICA CUANTICA
plus, eu am primit misiunea de a mdsura cu o sondd SIFILOZOFIE KANTIANA
acldncimeaapei, ceeace la viteza redusd cu careinaintam (1930-le32)
se putea face cu o precizie desful de buni. Ne-am
consultat clin nou harta maritimi si, intrucAt aveam clouh
coordonate pentru pozitia noastrd, si anume distanla
pAna la far gi adAncimeamdsuratd a apei, arn calculat
pozilia in carene aflam sj am constatatcu bucurie si sur-
prindere cd eram la o distantd de doar un kilometru de
parul cel mult ciutat. Am mai inaintat apoi cdtevaminute Noul meu cercde la Leipzig s-a ldrgit in acei ani cu repe-
in directia datd. t3jerrumvcni la mine li prord si, irr timp ziciune. Tineri extrem de inzestrati din cele mai diferite
ce eu nu puteam incd ziri nimic, spuse deoclatd:,,Acolo tdri 'nerreau la noi pentru a participa la dezvoltarea
este."Nu mai aveam dec6tciteva sute de metri p6nd la mecanicii cuantice sau pentru a o aplica la structura
intrarea fir strAmtoareaOmci.Am cobor6t altcora clepartea materiei. Iar acesti tineri fizicieni activi si cleschisifat.i
cealalti a insulei si am fost cu totii bucurosi ca puteam c1etot ce era nou au imbogS|it discutiile noastreIa seminar
petrece restul noptii clormind adArrcin cabind. si au ldrgit aproape lur-rdde lund domeniul care putea fi
cuprins de noile idei. Elvetianul Felix Illoch a funda-
mentat inlelegereaproprietdtilor electriceale metalelor,
Lanclau din Ilusia 9i Peierls discutau problemele mate-
matice ale electrodinamicii cuantice,Frieclrich Hunci clez-
volta teoria legdfurilor chimice, Edr,r,ardTeller calcula
proprietdtile optice ale moleculelor. Carl Friedrich von
Weizsacketin vArstdcleaproape 18 ani, s-a aldturat acestui
grup si a addugat o notd filozoficd cliscutiilor noastre; degi
studia fizica, se vedea limpecle cd de'u'enea foarte atent,
asculta cu deosebitdincordare, se implica in disculii si
participa intens de fiecare datd cAnd, in timpul semi-
narului, problemele noastre de fizici ridicau intrebdri ce
lineau cle filozofie sau de teoria cunoagterii.
O ocazie specialdde a discuta problerne filozofice s-a
ivit un an sau cloi mai tArziu cAnd o tAndrd absolventd
de filozofie, Grete Hermarut, a venit la Leipzig pentru a
clezbatecu fizicienii atomigti afirmatiile lor filozofice, ahr-
malii despre care era la inceput ferm convinsd cd nu sunt
corecte.Grete Hermann studiase filozofia la Cottingen

757
si aparlinea cercului lui Nelson. Se formasersr:b inr6u- scllzoliilie in experienti. Si nurnai in m.isurtr in care
rirea filozofiei lui Kant, ;r;a cunr fuseseea interpretata l.t reusim acest lucru aveln gi un obiect pentru stiinteie
inceputrrl secolului al XIX-lea de filozoful si omrrl dt' lraturii. Cum estein accsteconditii posibil ca nlt)canici-t
stiinti Friers.Una tlintre ccrinte.lcgcoliilui Fries,si implicil cuanticdsd incercesi slabeascilegeacauzali si, irr acelasi
a cercului h-ti Nelsrxr, era ca rliscursul fikrzofic sd aiba timp, sa rimind stiinta a traturii?"
acelagigracl clt'rigoarerca in rnaterialica moclt:rn5.Cretc Era rAnclul meu si incerc sti prezitrt mai intir expe-
Hermann crecleaci poaterdemolrstra, cu acest grad clc rientelercare cotrclu-sescrh la interpretarea statisticii a
rigoarer,cii legeacauzali, in forma pe care i-a clilt-oKant, mecaniciiclrantice.
estecleneclintit. Noua mecanici cuantici LrLlnea insi suh ,,Saprersuprlnemch avermcle-afacecu Llnsitrgttr atom
semnul intrebarii, intr-un anumit t"t-'r, nZ'"orti form;r .r clin speciaradiu llr. Iraraincloial.ictl esternrai ugor si faci
legii cauzale,iar tAn.irafilozoaftiera decishsa cluci p6na experimentecu multi atomi r1eacestfel deociati, adich
la capdt aceastiluptal. cu c.rcantitate micd cleracliu 13,decAtcu utt singur atotn,
I)rima noastri cliscutie,citre a avut loc intre era,Carl clar in principiu nu existi t-ticiun impediment si cerce-
Friedrich von lVeizsdckersi mine, puiea sa fi fost initiata tim comportamerrtulunui singnr atonr cleacerstfel. Stim
cletAntirafilozoafdcanr irr felul trnnitor: agaclarci, ciupa ttn intorval cle tirnp mai lutrg sau tnai
,,in filozofia lui Kant legeacauzali nu e cloaro afir, scurt, atomul de racliu B'u'acmite intr-o directie oarecare
matie empiric.i,ce ar putea fi intenreiatdpe experientti un electron si astfel se va transforma intr-utr artctmclitr
sarrinfirrnati de ea, ci, ciimpotrir'.i,estepremis;i oricirei speciaracliu C. In tneclie,si sprttremci acestfenometrse
cxperriente, ea fac€rparte clin acelecategoriialc ginclirii 'r'apetreceintr-o jum.itate cletori, dar atctmltlpoartcla fel
p€rcar€rKant le numc;te .,apriorice,'.Impresiilcserrzitrialc, cle birre sti sertransiorme ln c6tevtrsecunclesatt abia in
cu ajlrtorul cirora recept.irnlumea, nu ar fi decit un joc cAtevazile. in rnedieitrseamni in acestcaz:clachavertnclc-
sul-ricctivcle senzatii cdrora nu le-ar cctrespunclenici un a facecu multi atomi cle racliu [3,atunci clupi o jr:ntitate
obiect, clac.inu ar exista o reqrrlriconform cireia senza, cleori apmximirtiv jurnatate din ei s€r\ror ii transformat.
tiilersi rezulte clintr-urrfir()cL'sprcal.rbiJ.Aceasti rcguLl, Dar in cazul specialal unui singur atom - si .ricisc lrrdnj-
si anume conexiunearrnivoci clintrecauzi si efect,trebuie festdun anume esecal lcgii cauzale- nu putcm preciza
tr,saclar prresupusi,dacd r.rem s.i obiectivim obsen atiile, cauza pentru care t('rctnaiitctttn, si nrt mai dervretnesau
dac.i'u'rem si pretindem ci am luat cunostintbde rnai tArziu, acestatom anurne cleracliu 13ernite un elerctron,
un lucru sau un proces.I']ede alid parte,stiintclenaturii cxactin aceast.iclirectiesi nu in alta.Si, clin multe tnotive,
se ocupi de cunoastereaprin experriente, gi anunte tocmai suntem convinsi cti nici tru exist.l () asenteneacauzh."
prin experienterobiective; numai asemeneaexperiente, ,,'focmaiin acestprttrct s-ar putca afla gresealafizicii
caresunt obiectivein acestsensprecis,pot fortna obiectr.rl atomice actuale", rtispunseClreteHerurann. ,,Din faptul
stiintelor naturii. De aici rezulti in mocl necesarc.i intreaga c.i nr.rs-a gdsit inca o cauz,i pentru un trtrumit er.'enimetrt
-stiintia naturii trebuiesd aibaca presup()zitielegeacau- nu se poate tragrrccrnchv,ia cd o asetnertea cauzi nrt existi.
zald,cd stiinlelenaturii pot existanumai in misura in care F.ua9 trage din acerast.i situatie doar cttncluzia ci aici ser
exist.i legea cauzal.i.Legea cauzaltieste agadarintr-un
anumit senso unealtba gindirii noastre,cu ajutorul cireia I R a - r c l i rBr e s t e r r t r m e l e d a t i n e p o c . i r .tttttii zo to p r a d i o a cti v a l
incercdm si prelucrim materia prim,i a impresiilor p l u m b r r l r r i , 2 r r l 'b .I i . a , - l i uC1 e s t e u n i z o k r p a l b i sm r r tu l r .r i ,2 r r Bi .( N . l .)

158 159
afld o problemd itrc.i nerezolvat6, ceea ce inseamrrd cd ,,Dar e inspdimAnidlor", sPuse Grete Hetmann.,,Pe
fizicienii atomisti trebuie sd caute in continuare pAnd cle o parte spuneli cd cunoagtereanoastrb despre atomul
gdsesccauza.CunoagtereaPe care o aveli clesprestarea cleradiu B este incompletd, Pentru cd nu gtim cAnd si in
atomului de radiu B inainte cle emisia electronului este ce directie va fi emis un electron, iar pe de altd parte
in mocl evident deocamdata incompletd, fiindci in caz spuneli ci e completd, pentru cd dacd ar mai exista alte
contrar s-ar putea stabili c6nd gi in ce direcfie va fi emis elemente determinante am intra in contradictie cu anumite
electronul.Agadar hebuie cdutatin continuarep6nd cArrcl experimente. Dar cunoagterea noastrd nu poate fi in
se obline cunoagtereacompleti." acelasi timp completd si incompletd. Este pur 9i simplu
,,Nu, pentru noi cunoastereade acum estecomplet5", un nonsens."
am incercat eu sd explic. ,,Cdci din alte experimente pe Acum Carl Frieclrichincepu sd analizezemai in detaliu
care le putem facecu atomul cleradiu B reiesecd nu mai premiselefilozofiei kantiene gi spuse:,,Contradicliaapa-
pot exista alte elemente determinante dec6t cele pe care rentd pro'u'inein acestcaz din fapiul cd in cele ce spunem
ie cunoastem deja. Vreau sd limrrresc lucrurile: tocmai ne comportdm ca si cum am putea vorbi despre un atom
am constatatcd nu gtim in ce clirecfieva fi emis electronul, c1eradiu Il <in sine>.Acest lucru insd nu este de la sine
iar r,ispunsul clumneavoastrda fost ci trebuie sd chuttim inJelessi de fapt nici nu e corect. Deja la Kant conceptul
in continuare elemente cleterminantecare sd precizeze cle "Ding an sich', este problematic. Kant gtie cd despre
aceastdclireclie.Dar prresupunAnclci am fi g.isit asemenea ,,lucrul in sine> nu se poate sPunenimic; nu ne sunt date
elemente determinante, suntem confruntati cu urmi- clecAtobiecteleperceptiei.Dar Kant presupune cd aceste
toarea clificultate.Electronul emis poate fi conceput 9i ca obiecteale perceptiei pot fi conectatesau orclonatedupb
o undd de materie emisi clenucleul atomic. L) asemenea rnodelul unui ..lucru in siner. Asa cd in fond Kant presu-
uncld poate duce la fenomene de interferentd. Sd mai pune ca datd aceastructurd a experienfei cu care ne-am
presupunem cb pirlile unclei, care initial sunt emise cle obignuit in viala de toate zilele si care constituie intr-o
nucleul atomic in clireclii opuse,sunt puse sd interfereze, formd precis.i baza fizicli clasice. ln aceast.l conceplie,
cu ajutorul unei aparaturi specialconcepute,si ca urmare lumea constd din obiecte in spaliu care se schimbd in
apare apoi o interferenlddishuttiva intr-o anumitd directie.
timp, clin procesecareau loc succesivconform unei reguli.
Acest lucru ar insemrra c.l putem prevedea cu certitucline
Dar in fizica atomicd am inv5lat cd perceptiilenu mai pot
cd in cele clin urmd electronul nu va fi emis in aceadirec-
fi conectatesau ordonate dupd modelul ,.lucrului in sinet,.
tie. Dacd insd am fi cunoscut noi elcmente cleterminante
l)e aceeanici nu existd un atom de radiu lJ <in siner'."
din caresi rezulte cd electronul esteemis irritial de nucleul
Grete Hermann il intrerupse: ,,Modul in care folosifi
atomic intr-o directie datd, atunci fenomernulcieinterfe-
cxpresia<I)ing an sich>mi se pare cd nu corespunde exact
renld nu s-ar putea produce. Interferenla distructivd nu
soiritului filozofiei lui Kant. Trebuie sd faceti diferenta
ar putea apdrea, iar concluzia pe care am tras-o mai
clevremenu ar mai putea fi apdratd.Faptic insi, destruc- ciar intre ,.lucrul itr sine> 9i un obiect fizic. Dupd Kant,
.,lucrul in sine" nu apare in perceplie, nici rndcar indi-
tia va putea fi observatdexperimental.Natura ne lmpdr-
tdsegtein felul acestacd elementeledeterminante atAtde rect. Acest concept nu are altd funclie in gtiinlele natu-
disputate nu existd, iar cunoagtereanoastrd este deja rii si in toatd filozofia teoreticddecAt de a desemntr rcel
completi fdrd r-roielemente determinante." lucru despre care nu putem sti nimic, pentru cd toatd

760 761
cunoastereanoastrd sebazeazl pe experientd, iar expe t'fectuatun experiment din care poate fi cor-rchis c.i acum
rienta inseamnd tocmai tr cunoastelucrurile asa cunl t-lt si aici se afl.i un atorn de radiu 13,atunci cunoasterea
apar ele. Nici cunclasterea a priori nu serreferdla ,.lucruri, obtinuti estecomplertiin aceasti sihratie obsen'alionald.
cum ar putea fi in sine>,chci functia ei propriu-zisd estc l'entru o altd situatie obsen'afionali insd, care permite
aceeade a faceposibild experienfa.Daci vorbili in sensui
lrrrnioard afirmatii clelspreun electron emis, nu mai este
fizicii clasicedespre un atom cleradiu [3<in sine>,atutrci
t'omplet5.Dacddoui situalii observafionalese afld intr-un
vi referifi mai clegrabi la ceeace Kant numeste obiect
luport pe care Bohr l-a numit complementar, atunci o
Obiectelesunt pdrti ale lumii a9acum n€rapare ea: tnes(,
t rrnoagterecompletd pentru una clin situaliile obsen,a-
si scaune,stelesi atomi."
tionaleinseamndo cunoagtereincclmpletdpentm cealaltd."
,,Dar dach nici nu le vedem, ca in cazul atomilor dc
exemplu?" ,,$i cu astavreli s.l distrugeti intreaga analizi a lui Karrt
,lespreperceplie?"
,,Da,chiar 9i afunci, pentru cd le deducem din aparentr'.
Lumea aparer-rteloreste o terxturi interconectati si este ,,Nrr,acestIucru nu e cu putintd, dupa parereamea.
oricum imposibil, chiar si in perceptia c-lezi cu zi, sd facern Kant a obsen,at cu foarte mare atentie cum se ajunge la
clisiincfia netd intre ccca ce l,eclemnemijlocit 9i ceea cc cxperienldin mod real, iar eu cred c.i analiza lui e irr linii
doar deducern.De pilda, acum vedeti acestscaun,insir rnari corectd.Dar atunci c6ncl Kant numeste formele cle
partea lui clin spate nu o vecleli in acestmoment, dar o Perceptie<spatiu>si <timpi' si categoriade ,,cauzalitate>
presupune! cu aceeasisigurantd ca 9i partea lui ditr fati, ca fiind ,.apriorice,)experienl€ri,el se expune pericolului
pe care o vecleti.Chiar asta insearnrrdcd stiintele rraturii tlc a le considera absolute 9i de a pretinde c,i ele trebuie
sunt obiecti."e;sunt obiective, pentru cd vorbesc clespre si apari in aceeagiform.i gi cu acelasicontinut in oricare
obiecte si nu despre percerptii." tcoriea fizicii percepliilor.irrsalucrurile nu stau asa,dupd
,,Dar clin atom nu vedem nici partea din fatd, nicr cum se dovcclcste prin teoria relativit.ifii si mecanica
partea din spate.De ce sa aibd aceleasiinsr-rsirica scaunele cuantic5.Cu toate acestea,Kant are intr-un anumit sens
si mesele?" Perfecti dreptate: experimentele pe care le intreprinde
,,Pentrucd esteun obiect.Fdrd obiectenu existdstiinti:r l'izicianulhebuie mai int6i clescrisein limbajul fizicii clasice,
a naturii obiectivd.Iar ce sunt obiecteleeste determinat Pcntru cd erltminterinici nu ar fi posibil sd comunice altui
cle categoriilesubstatrtd,cauzalitateetc. l)acd renuntati lizician ce a mdsurat. Si de-abia in acest fel celdlalt este
la folosireariguroasd a acestorcategorii,atunci renuntati ;rclusin situalia de a putea controla rezultatele experi-
la insdgi posibilitatea experienlei." rnentelor.<Apriorismul> lui Kant nu este defel inldturat
Dar Carl Frieclrich nu voia si renunte. ,,irr rn..carricu irr fizica modernd, ci esteintr-un anume sensrelativizat.
cuantici estevorba cle urr nou mod cle a obiectiva exper- (ionceptelefizicii clasice,conceptelede
"spafiu>,,,<timp>,,
rienla, despre careKarrt nu se putea inci pronunta. Fiecirc ,.cauzalitate>, sunt anterioareteoriei relativitdtii si meca-
percepfie se referd la o situatie observafionaldcare lrelruie nicii cuanticein sensulcd ele trebuie folositela descrierea
specificatd,dacd vrem ca percep!iasd clevindexperietrti t'xperimentelorsau - ca sd md exprim mai prudent -
I{ezultatul perceptiilor rru mai poate fi obiectivat in acer- irr sensul cd ele chiar sunt folosite. Dar continutul lor se
Iagi mod in care era posibil in fizica clasici. Dactl a fost rnodificain acesteteorii noi."

162 163
,,Cu toate acesteanlr aln obtinut inc.i un raspuns l'r in sine> sau, dacd r,'re!i,al obiectului, si cd deci - pentru
intrebareamea ini!ala", sPuseCrete Hermantr. ,,Sianum(', .r exprima siiualia intr-utr mod simplu - atomii nu sunt
voiam si gtiu cle ce in acele imprejurdri itr care inc.l ntr Iucruri sau obiecte."
am gdsit cauzeiecaresd ne permiti calculareaprealabil'r ,,Dar attrnci ce sunt?"
a unui eveniment,curn ar fi clepildd emisia unui electrotr, ,,Pentru asta nu poaie exista o expresie lingvisticii,
nu putem ciuta in continuare acelecarrze.Dumneavoas l'iindcdlimbajul nostru s-a ndscut 9i a crescut din expe-
trd nu r,'retisd interziceti aceastdciutare, dar spuneli cir rienlelenoastre de zi cu zi, iar atomii nu sunt lucruri ale
ea nu poate conduce la nimic, cleoarecenu mai pot existil cxperienleide zi cu zi.Dar, clacdacceptalio perifrazd,
elemente d etermitranteperrtru evenitnentul sfucliat, intru ;rtunciputem spune cd atomii sunt pdrli ale unor sitrratii
cAttocrnaitrec'leterminarea, carepoate fi formulatd preci' tlc obsen'alie, pdrli care au o mal'e valoare explicativi
permite si se facii anumite prediclii intr-r-rrr
matematic, lrcntru o analizd fiztcd a fenomenelor."
alt aranjamentexperimental. acestfapt esteverifical
lar Carl Frieclrichinten'eni: ,,Daci tot vorbim despredifi-
experirre:trtal.Daci vorbim in acest fel, atunci nedeter t'ultdlile exprimdrii lingvistice, atunci poate ch cea mai
minarc:aapareca o realitatefizic,l.Ea capdtdun caractet irnportantd leclie pe care o primim de la fizica moderni
obiecti'r,,in timp ce de obicc:inecleterminareaeste inter- t'steaceeac.i toate conceptelecu ajutorul cdrora tlescriem
pretatd ca lipsb dt: cunoagtertrsi deci ca cevapur subiectir'." t'xperienleau numai un domeniu limitat cleaplicare.Perr-
in acestpunct atn inter"'enit clin nou in disculie, sptr lru toate conceptelecle tipul: ,.lucru', "obiect al percep-
nAncl:,,Cu aceastaafi clelscris extrcttrds.ituracaracteristica d e ti mpr>,,.si ere>
mu ltaneitate>,,<intincl
I iei>,,,11cv11ent
a mecanicii cuantice clerastizi. L)itc.lvrem ca din eveni' putem gdsi situatii experimentale in care ajun-
;.a.m.d.
mentele atomicesti tragem ctxrcluzii asuPraulror legititi, gem la dificultdtj cu acesteconcepte.Ceeace nu inseamni
atunci se remarc.i faptul ci nu mai putem conecta itr <'i acesteconcepte ntt sunt in acelagitimp si premisele
legitdti evenimente din tirnprsi spatiu, ci - pentru a folosi
oricdrei experiente,dar inseamnd ci estevorba de o premisd
o expresiemai pm<letrti - sitrratii t.leobsen'atie.Numai
caretrebuie analizatd critic in fiecaresitua!ie, 9i din care
pentru acesteaoblinem legititi empirice. Sirnbolurile
irsadarnu pot fi deduse cerinfe absolute."
rnatexrartice cu care tlescriein asemelleasifualii de obser-
Crete Ilermann era probabii foarte nemullumitd de
valie reprezinti mai degrabi posibilul c1ec6tfactualul.
.rccastdfurnurb a discutiei troetstre.Ea sperasecd poate
Am putea spune cd reprezitrti ceva intermecliar intre
t ombate afirmatiile fizicienilor atomigti cu toatd rigoarea
posibil si factual, care poaterfi numit obiectiv in cel mai
rrr-reltelor filozofiei kantiene sau, climpotrivd, sd clemon-
bun caz in acelasisensca temperatura in teoria staiistica
streze cd intr-un anume ioc Kar"rttrebuie sd fi facut o
a cdldurii. Aceasthcuttoastetedeterminatd a posibilului
gresealddecisivd. Acum situafia era insd incertd, ca un
permiterunele previziuni sigure si precise,dar de regulh
Irrcru lipsit cle culoare care nu satisfdceadorinla ei cie
permite numai oblirrerea unor concluzii privind pro-
babilitaflle unor evenimente viitoare. Kant nu putea t laritate.Asa incAt ea intrebd in contitruare:,,Nu inseamnd
prevedea cd ir-rdomenii ale cunoasterii care sunt foarte oare aceast.irelativizare a ,.apriorismului" kantian, ba
indepdrtate de experientade zi cu zi nu mai poate fi con- t'lriar a limbajului, pur si simplu un fel de resemnarede
stmitd o ordonarea perceptiilordupd modelul "lucrului tipul <vdd cd nu putem cunoagtenimicr? Dupd p.irerea

164 165
clumneavoastrdnu existi un fundamerrt solid al cunoas tcreastiinlificd sau filozofic.i prin afirmatia <Fiecaretimp
terii pe care sd ne putem agezaferm?" isi are propriul lui adevdr'. Trebuiesd avem insd ir-rvedere
Carl Friedrich rdspunse acum cu mult curaj ci tocnr.l t'ii oclatticu dezvoltarea istoricd se schimbd 9i structura
dezvoltareastiinlelor naturii inc-lrepttiteste o viziune cer,,, gandirii umalle. Progresulstiintei nu iirseamndnumai cd
mai optimistd: tlevin cunoscute si intelese fapte noi, ci 9i cd invilim
,,CAndspunem clespreKant cd a analizat in mod coreri nlereu clin nou ce poate insemna ,,a inteleger."
cu al sdu <a priori, situafia curroasteriiclin vremea lur, Cu acestrdspuns,care venea parlial de la Bohr, tri s-a
insd afirmdm in acelasitimp ca in fizica atomicd cleasteizr pirut ca Grete Hermann era intr-un fel mullumitd, iar noi
ne-am afla in fata unei situatii noi a cunoasteriie carrr irveam sentimentul cd am infeles mai bine relatia dintre
totuna cu a spune c.i legile pArghiilor ale lui Arhimecit l'ilozofiakantiani si stiintelemoderne ale naturii.
contineau formularea corect.ia regulilor practice impor
tante pentru tehnica din vremea lui, dar cd acestelegi nrr
mai sunt suficientepentru tehnica cleast.izi,de exemplr,
pentru tehnica electronilor. Legile pArghiilor formulalt,
de Arhimede corrtin cunoagtereaclevirati, nu nllmiir
pdreri neprecizate.Ele sunt valabile in toate timprrriL
c6nd ervorba clepArghii si dach pe o plarreti a urlui sisterrr
stelarirrciepdrtatexistapArghii,atunci afirlnafiile lui Arhr
mede trebuies.i rirrr6nd si acolovalabile.Parteaa clou,r
a afirmatiei- si anume faptul c6,prirr lirgirca cunoasterir
lo1 oamenii au inaintat in domerrii ale terhniciiin cart,
conceptul de pArghiernu mai este suficient - rru reprc
zintd asaclarnici o relativizare,nici o istoricizarea le{ilor
pArghiilor;ci inseamni cloarci, in procesul de cjezvoltart'
istoricd,legile pArghiilor devin o parte a unui sistcm rn;ri
ctrprinzitor al tehnicii si ci astfel nu 1ernai rervinenrlrri
central pe care il aveau la inceput. in mod asemdnitor,
cred ci analiza kantianh a cunoasteriicontine cunoasterc
adevdratd,nu numai pireri neprecizate,si ch rhmAtrt,
corecti peste tot acolo unde fiinte vii capabile de reflec,
lie vor intra in relafiecu mediul inconjurdtor intr-un morl
pe care din punctul nostru uman de vedere l-am numit
(experienld,r.Dar gi
"apriorismul> lui Kant poate t'i clis-
locat din pozilia lui centraldgi poate deveni parte dintr-cr
analizd mult mai cuprir-rzdtclare a procesului cunoasterii.
In acestloc ar fi fdrd indoiali fals si vrem sAslibim cunoas-

166
11 Dar din acel moment am stiut ci lucrurile vor lua clin nou
o turnurd grava.
DISCUTII DESPRELIMBAJ
Catastrofei din ianuarie 1933 ii urmd pentru rrltima
(1e33) oard o perioacldfericitd de vacantdcu vechii prieteni, care
a fost ca un frumos, dar dureros rdmas-bun de la ,,tim-
purile cle aur".
hr munlii din apropierea satului Bayrischzell,intr-o
poiand abruptd pe versantul suclic al masivului Marele
'lraithen, aveam ia dispozifie o caban.i.Fuseserecon-
struitd de niste prieteni din miscareac1etineret, dup.i ce
,,Timpurile de aur ale fizicii atomice" se apropiar,rcu rapi- fusesedistrusi pe jumatate de o avalan96.Tatil unui
ditate de sfArsit.ln Germania sporeanelinisteapoliticd. camarad,neg;ustorclelemn, donaseletnne gi unelte, !.ira-
Grupdri radicale de llreapta ;i ie st6nga de*orlst.u,., 1-," rrul care era proprietarul cabaneitransportasein timpul
slrdzi, duceau lupte armate in cartierelemdrginase 9i ser verii materialul c1econstrucliesus it'tpoianS,iar prietenii
combdteau agitatoric in reuniuni publice. Nelinistea si mei lucraserdde-a lungul mai multor sdpdmini toamna
odatd cu ea frica se rdsp6ndeau insiclios si in viala uni- 9i refdcuseri acoperigul, reparaserd obloanele 9i ame-
versitard si in seclintelefacultdtii. O bund bucatd de r.'reme najaseri un dormitor in interior. l)utcam folosi pe tim-
am incercatsd ignor pericolul si migcdrile de strac'li.Dar pul iemii cabana,iar in 1933,cleI)aste,i-am invitat acolo
realitateaestep6nd la urmd mai putemicd decit dorintele pentru o vacanfi cle schi pe Niels impreund cu fiul sau
noastre,iar de data aceastaea ajunsein constientul meu Christian, pe Felix tlloch 9i pe Carl Frieclrich. Niels,
sub forma unui vis. intr-o dumirrica dimineatd, Carl Friecl- Christian si Felix voiau s.i vind dirrspre Salzburg, uncle
rich gi cu mine doream sd pornim foarte devreme intr-o Niels avea nigte treburi, sd treacdgranita spre Oberaudorf
plimbare cu bicicletele si de aceeaimi pusesem ceasul si sd urce pe munte cle acolo. Carl Frieclrich si cu mine
desteptdtorsd sune la ora cinci. Dar inainte de a md trezi am venit cu cloud zile mai devteme la caband pentru a
imi apdru in semiintuneric o imagine ciudatS: ca gi in o aranja 9i a aduce proviziile. Cu cAteva sdpthmdni in
primdvara anului 1919,mergeampe strada Luclwig la ora rurmi, pe vreme frumoasd, fuseserdduse mai multe ldzi
rdsdritului.Stradaera cuprinsd de o lumind rogiatic.ice cu alimente la casa lJriinnstein.iar de trcolotrebuia si le
deveneatot mai intensd si mai inspdimAnt.itoare,pdrAnd transportim in rucsacurip6na la caband,ceeace insernna
mai degrabdfoc decAtsoarelecliminetii.Mulfimi de oameni undrum de aproapecl o16.
cu steaguri rosii si cu steaguri negre-albe-rosiise revdr- In aceastdfazd de inceput a expeclifieinoastres-au ivit
sau de la Siegestorspre fAntAnilede la Universitate,agi- cAtevagreutdti. in prima noapte petrecuti cu Carl Friedrich
talia si vacarmul umpleau 'u'dzduhul. Deodatd, foarte in caban.l a nins si a viscolit fdrd intrerupere. A cloua zi
aproape de mine, incepu sd !icdne un pistol-mitralieri. cle climir-realiarn sdpat cu [Jreu r]I-lclrum in zapada, la
Am incercat sd mA feresc cu un salt - si m-am trezit. intrare. Iar cAnd, spre amitrzh,an incercatcu mare efort
Jdcdnitul pistolului-mitralierd fusesepur 9i simplu sune- si ne croim drum prin zipac'laproaspatbde aproapeun
tul ceasului desteptitor, iar lumina rosiaticd era pur si rnetru pdnd la casa Brtinnstein, viscolul continua 9i am
simplu lumina zorilor pe perdeleledormitorului meu. irrceput sd ludm in serios pericolul unei avalatrge.De la

168 169
casa lJnillnstein i-am telefontrtlui Niels la Salzburg urcusul ar fi fost probabil imposibil daci nu am fi trasat,
conform irrtelegerii;i-am clescrissituatia si i-.rrrrp.,r,.,i, Carl trrieclt'ichsi cu ntine, un drurn batut prin zapacla,
sai-lastept a clouazi impreuna cu Carl Friedrich largarii la cobor6re.
L)trerauclorf.[-a inceput, Niels a spus cd e ir"rutil ci el. ,,Eciuclat",rtispunseN-ielsdtrpd ce statuseo clipa pe
-si
impreunir cu Christian si Ferlix,r,a lua un taxi in gara C)be- gAnduri, ,,am crezut intotdeauna c.l ull tnunte e ce\/acare
raurlorf si vtr merge cu ttixiul la ctrsa{3riirrnstein.A trebuil se incepe de jos."
sti-lconving ch e o variantticompletnerealistd;i a r6ma:, Aceastd observatie ct)ndusc apoi la alte cortrent;rrii'
sil lre intilnim la Oberauc-lctrf.In noapteaurmdtoarea nins Ne-am amintit cd in America, r'izitand N4areleCaniotr,
la f'eldc mult, asair-rcatrle rlimrrreaticabanaera aproap(, ,,urcaiun nlunte negativ". Acolo se poate ljungc cu vagL)-
ingropatdsub zapacla.Nu se mai putea vecleanimic din nul de clormit la rnar6;ineaunei intincleripustii, la alti-
urmele ltisatede noi crr o zi irrainte.L)ar cerul s-a inse- tudinea de 2 000 m deasupraraului Ciolcllaclo, se potrte:
ninat, a\/eat'nvizibilitate bund, itrr locurile cu pericol cle cobori pAn.i la albitr rAului, itrsai
apoi trebuie urcati cei
avalans.iputeau fi evitate.Carl Friedrich si cu mine anr 2 0U0m inapoi p6na la tren. Numai ci a9acevase numegte
fricut asaclar,pe rAnd, o noui pArtie p6nd la casa llnin- ,,canion", si nu ,,ntulrte". I)r'imeleciouaiore am inaintat
rrsteinsi cleacolo am reusit,cobor.lnclpe schiuri, si farcern bine, tot ciiscutincl clesprreasemettealucruri. Dar trebttia
fari probleme rr p.lrtie piirrala Oberauclorf.Voiam ca la sd iau in calcul cd un urcug carein timpulverii clura clclttii
intoarcere si folosim clrumul astfel b6tut impreuni crr sau trei ore putea clrtra,in acestecclndilii, chiar 9i gasc
oaspetiinostri. Daca cerrulr.im6neasenin si vremea linis- sau sapte ore. C.lnc1s-a intuuecat complet am ajrtns ilr
tita, clrumul ar ii trebrritsi rim6ni vizibil cel putin p6ni-r parteacea mai clificilda drumului. Llu mergeamin fata,
ciupir-mas5. urma Niels, la mijloc era Carl Frieclrich,care lumina clru-
[.a prAnz, la ora stabilitd,pe peronul gdrii clirrL)berar,r- mul cu utr felinar, iar in spatele lui Christian si Felix.
clorf,nici urmd eleNiels, C}rristiansau Felix. Din tren au Urma fusesesbpatdaclAncin zipac-l5si cleatceea era ugor
fost itrsi coborite o mlrltime de bagajer: schiuri, nrcsacuri, de gisit. Vintul reusise s-o stearg.iuutnai iir locurile
hanorace, care ariti'ru ca si cum ar fi fost echiparnentul deschise.Mi nelinisteafaprtulci zapaclaatit cie inalti
ir-n,itatilorno-stri.De la seful cle gari am aflit c; per- rdmdseseaf.lnati. A trebuit si incetinim ritr-nulurcttsrtlrti
soanerlecdrora le apartineatr bagajele coborasertiiritr-tr pentru ca Niels obosiseun pic. tira deja aproaPeora zece
gari si bea o cafeasi piercluserdtrenul, asa cd 1lu \ror searasi birruiam ca mai a\/eamde mers inci o iumitate
prrtea ajunge in Olreraudorf clecit cu trcnul urrnito4 )a de ori sau o clrdpan.l la casa LJriinlrstein.
rrrapatnr clul-ra-anriaza. Mi-am clatseamacu ingrijorare Tocmai trecuserim de un povirnis l'oarte abnrpt si
ci lrom avea de urcat cea mai marerparte a traseului, atunci s-a intdmplat ceva foarte ciuclat.Avt:am sellzatia
si asa ingreunat clirr canza nirrsorii,pe intuneric. Carl cd ilrotam. Nu mai puteam sd-mi coorclonezbilre mi9-
Irrieclrichsi cu mine ne-am apucat, in timpul pe care cdrile si deoclatdam fost presat clin toate pirtile atAt dc
il aveam la ciispozitie,sd triem bagajeleiosite cle la tare,incAt pentru un mometrt nu mai puteam re-spira.Din
(,-openhagasi sd scoatent c€rera itrutil: trebuia si ne fericire,capul imi rdmdsesede asuprtlma.selttrclez.ipacla
economisim fortele la urcu-s.La ora ptttru Fixau sosit oas- carese adunau si in c.ltevasecuncleam reugits.i-mi eli-
petii nostri. I-am explicat lui Niel-sca clrumul pAna la berez si bratele. M-am itrtors. Iira iutuneric bezni sr nici
cabarrdva fi o aventuri. Ninsese at6t de mrrlt, incit unul clintreprietenii rnei tru se veclea.Am strigat,,Niels",

770 177
dar nu am primit nici un rdspuns.Eram speriatde moarte, obisnuit particula ipoteticd trebuia sd se transformeimpre-
pentru cb am presupus cd si ceilalti au fost ingropati cler rrnd cu electronul in radialie. De aceeanumim astdzi
avalangi. Abia cind am reugit,cu ult efort extrem, sb-mi ilsemeneaparticule,,antimaterie".
eliberez si schiurile de sub zdpadd, am vizut o luminir Asadar, Niels ne ardta acum o imagine dintr-o camerd
sus, am strigat foar"tetare 9i mi-a rdspuns Carl Friedrich. cu cea!5, clin care pdrea sd rezulte existenfa unei ,,anti-
Atunci mi-am dat seamacd fusesemtAr.ltde avalansdfara particule".Se vedea o urmd de pic.ituri de apd, careera
sd fi obsen,at. Dar clin fericire toli ceilalti rdmdseseril evident generatd cle o particuli venind dinspre partea
cleasupraavalansei.1lvumi-a fost greu sd ajung pAnd la superioard. Particula traversaseapoi ct placd de plumb
Iumina felinarului 9i ne-am continuat drumul cu extrem si ldsase din nou o urmd pe partea cealaltd a pldcii.
de mare pruclentd.I)e la ora 11noapteaam ajunsin sf6rgit Camera cu ceaihse aflarseintr-un c6mp magnetic intens,
la casa lJninnstein si am hotdr6t sd nu mai riscdm sd ne ,rsaincit urmelc crau curbatcditr cauzafortei m;rgtre'tice.
continudm drumul pAnd la caband.Am innoptat acolcr l)ensitateapiciturilor cle apd corespundeaexact celei
si am ajuns abia a cloua zr la caband,dupd un drum irgteptatepentru electroni. Din orientarea curburii insd
prin ndmeti de un alb strdlucitor si sub un cer de un trebuia trasd concluzta cd era vorba cleo sarcindelectrica
albastru pur. pozitiv.i, clacdparticula venea intr-adevdr dinspre partea
Resimteam inc.l efortul urcugului si spaima de ava- superioarS.Aceastti din urmd presuPunere se intemeia
langd, a-saincAt in acea zi n-am mai pornit intr-o noud pe faptul c.i in partea superioari a pldcii curbura era mai
clrumetie.Stdteamintinsi la soarepe aioperisul proaspit rnicddecAtin partea inferioari, ceeace insemna cd parti-
curdtatde zipadd al cabaneisi discutamdespreultimele cula pierdrtsedin vitezd la traversareapldcii de plumb.
evenimente petrecute in stiinta noastrd. Niels aduseseo Nc-am tot intrebat clacdacestlant clecleducliiera absolut
fotografie fdcutd intr-o cameri cu ceafi, in California, care obligatoriu.Ne era clar fufuror cd era vorba de un rezultat
cleveniindatd centrul intercsului general.Era vorba despre cu implicatii majclre.Dupd ce discutia noastrd s-a con-
o problemi deschis.icu cdtiva ani in urmd clePaul L)irac centrat o vreme asupra posibilelor erori experimentale,
in lucr.irile lui cie-spre
teoria relativisti a electronului. in l-am intrebat pe Niels:
acea-stdteorie, care fusesebine verificatd experirnental, ,,Nu e ciudat cd irr toatd discutia asta nu vorbim nici-
clin consiclerentematematice trebuia trasd concluzia ci, odat.i despre ieoria cuanticti?Ne comportim ca si cum
pe lAngd electrclr-riiincarcatinegatiri trebuia sd mai existe particula incdrcatd electric ar fi ceva asemdndtor cu o
un al cloileafel de particule, inchrcatepozitiv. La inceput, pricdturdde ulei incdrcatd electric sau cu bobitele din
Dirac incercasesi identitice particulele ipotetice cu pro- rniduvd de soc clin vechile aparate.Folosim fird nici o
tonul, adic.icu nucleul atomic al hidrogenului. Noi, ceilalti relinereconceptelefizicii clasice,de parcd nu am fi auztt
fizicierri, nu fuseserbminsi de acoti, intrucat se putea rriciodatdcle limitele acestorconceptesau de relaliile de
demonstra aproape cu certitucline cd masa acest.-rr pur- rredeterminare.Oare in felul acestanu aPar greseli?"
ticule incdrcatepozitiv trebuia sd fie la fel de mare ca masa ,,Nu, absoiut sigur cd nu", rdspunseNiels. ,,Faceparte
e'lectronilor,pe cAnd protonii sunt aproape de cloud mii tocmai din esenlaunui experiment faptul cd putem descrie
cle ori mai grei decAt electronii. Mai mult, acesteparti- c€rea ce observdm cu ajutorul conceptelordin fizica clasicd.
cule ipoteticetrebuiau s.i se comporte cu totul altfel decat liiregte,in aceastaconst.i9i paradoxul mecaniciicuantice.
materia obisnuitd, si anume Ia ciocnirea cu un electron I'c de o parte formuldm lesi diferite cle cele ale fizicii

172 173
clasice,perclealta folosim firi erzitare,atunci cAnclmasrr- ,lc mdsurd a fost constntit cc)rect,ca a ftlstbine frxat pre
rhm sau fotografiem,concepteleclasice.lar acestlucru rrrasd, ci 9i aparatul fotografica fost attit clebine hxat itrc.lt
trebuie st'i-lfacem fiinclci sunternsiliti sh folosim lirnbajul sii nu apari clevieriin ttmpul fotograiicrii,ci lentiia a fost
pentru a irnp.irtisi altor oameni rezultatele experimen- rcglatd corespunzdtoretr:.,aclici trebuie sa iirn siguri cti
tekrr noastre.Un aparatde mtlsuri esteasaclarun aparat ,rrrfost inc-leplinite tclateaceleconciitiicarertrebuie satis-
clenisurti doar claciidin rezultatulm.isurdtoriise poate lilcuteConfonrrfizicii clasicepentru o misuratoarC(lelnll.i
trage cu ajutonrl lui o conclrrzieunivoc.i .rsuprtrfenorne'- ,lc incredere.I)intre premiselecleLraziiale Stiinteitroastte
nului obsen,at,deci claci poate ii presupus.io conexiune lirceparte si faptui c.i vorbitn clesprre m.isurbtoriletroastre
cauzali stricti. Cincl observim un fenomen atornic sun- irrtr-un limbaj care,itr trdsiturilerlui ersenliale, are aceeagi
tem siliti sd tragem o linie cledemarcatreintre fenornen slructuri cu limbalul iu carc vorbirn clespre experienfa
si obsen'ator sau apartrtullui. Pozitia acesteilir-riicledemar- tlin viafa lroastri de zi ctr zi. Noi am al-latci acerst limbaj
ca!reeste desigur arbitrari, clarin partea obsen,atorului esteun instrument irnperfect petrtru a lre orienta si pctr|t'rt
trerbuiestl folosim limbajul fizicii clasice,pentru ci nu .r ne inlelege. Dar acestinstrtttnent este ilr acerltrsi timp
arvemalt limbaj in carene-am putea exprima rezultateler. premisastiintei noastre."
Acnnr stim insi c.i in acestlimbaj conceptelesrurtinerxacte, in timp ce st.lteam la soare pe acoperisul cabanei si
ci au numiii un domeniu limitat de aplicabilitate,clar tliscutamclesprefizicdsi tllozofie,Christjan iScuseo micti
suntem derpendenticleacestlin"Lbaj si, in ultimi instanta, plimbarecleexplorareitr poiana de lingii caban.i.A aclus
putem tobusiintelegecu ajutorul lui t-enomenul,cel putin o rozi-a-vAnturilor pe jumatate clistrus.icle zapacla,pe
inclirect." care probabil o construisertiprietenii mei la rtna clitr
Felix interveni: ,,Nu ne-am putea irrchipur ca, irr ;cderile lor anterioare,pctatepentru a inclica clirectiasi
momcntul cAnd r.om intelege mai binerteoria cuantic.i, irrtensitatearrAntului sau poate numai pentru cti trriitar
vom putea renunfa la conceptele clasice si vclm putea caraghios.Arn hotdrAt sii cotrstruim o ntlu.i rozd-a-viin-
vorbi mai usor clesprefenomcrreleatomiceintr-un limbaj trrrilor mai bund. Niels, Felix si cu mitre anr itrcercat
notr creat?" l'iecaresaicioplim cAteuna clin lemnele cle la btrcitarie'
Niels r.lspunse:,,Nu astae problema noastri. Stiitrlcler irr timp ce Felix 9i cu mitre nc strdclui;rnrsi obfinell-Io
naturii se intemeiazi pe faptul ca obsen,dm fenomene, l'ormdaerodinarnici icleala,aclic.iun fel cle elice, Nicls
iar rezultatelele impartdsim altora,pentm ca acestiasi si-a redus construclia la clclui suprafele il-rr.rlrgiritlrept,
le poatd controla.Abia cAnclciclermc-leacord asupraa ceea iu chip de aripi, pe carele-a cioplit clitrtr-osingura bucatir
ce s-a int6rnplat in mocl obiectiv sau asupra a ceeace se rle lenrn in patru colturi. Ilezultatul linal arita ci cele
int6mpld mereu intr-un mod regulat,avem o baza pentru tloud elice ale noastre,conceputes.i fie forme icleale,erau
a intelege. lar acestintreg proces al clbservatieisi comu- irtAtcleimperfect lucrate,incAt abia seinvArteau, in tin'r1-r
rric.irii se petrece practic cu ajutorul conceptelor fizicii (c roata lui Niels era atAt de bine echilibratirsi cle atent
clasice.Cameracu cea!.icstc un aparat clemdsurd,ceea Itrcratdin toate detaliile,incAt am rgcunoscutirnecliatca
ce inseamna cd din aceasti fotografie putem trage con- ('ra cea mai buni si am insttrlat-o.lntr-acle'u'ar, se ilrvtir-
cluzia clari c.i o particulS incircatd pozitiv, care in rest tea repecle,fdra clificultate,in bitaia vAntului' Desprecelc-
are proprietatileelectronului,a strabatutcameracu ceat5. lirltedoui incercdri,Niels spr-rse numai: ,,|)a, dotntrii sunt
Pentrtr asta trebuit: si putem avea incredere cd aparatul Ioarteambitiosr." Dar si el era fdra incloiali ambitios in

774 775
privinla lucrului bine fdcut, iar astase potrivea de minunc tle aceeagiculoare. Confunclaseun zece cle cup.i cu ult
cu pozitia lui fata de fizica clasica. zcceclecaro. Licitalia lui fuseseastfel clefapt o cacealma
Searajucam poker. ir cabanaaveam un patefon prost t'uroti. Dupd acest succr's,mi-am amintit c-iediscutia
si cAtevapldci si mai proaste cu glagdre,dar dorinta de a rroastrdclin timpul dlr-rmefieiprin Seeland9i cleputerrea
ascultaasemeneamuzicd era minimd. Stilul in carejucam irnaginilorcaretleternini gAndireaoamenilorcle-alungul
poker la cabandse deosebeade cel obisnuit. Combinatia sccolelor.
de cirti pe carese baza licitatia era prezentatdcu glas tare Pe intinclerile cle zapadd clin jurul cabaneinoastre
si ldudatd, asacd era r.orba aici si de o artd a persuasiunii seara se ficea frig clestulderrepede.Nici grogul tare care
in incercareade a facecredibild in ochii celorlalti aceasti ,rnima jocul de poker nu rcusecrsi combati prea multd
combinatie de cdrti. Pentru Niels, era un mcltiv in plus vreme frigul care se lisa in camera prost incilzitd. De
cle a filozofa asupra semnificatiei limbajului. ,rceeane bdgam repede in sacii trogtri de dorn'rit si ue
,,Esteclar cd aici folo-simlimbajul in cu totul alt mocl intincleampe salteleleclepaie. In linisteanoptii, gAnclurile
clec6tirr stiintd", spuse el. ,,Nu poate fi vorba in acestcaz rrreleincepura s.i se ?nr'6rttiiarisi in jurul fotografiei clin
clea reprezentarealitatea,ci de a o ascuncle.Cacealmaua ('ilmeri'lcu cea!d pe care ne-o arAtaseNiels la pranz, pe:
face parte, vrem nu \/r€rm,din regulile jocului. Dar cun-r ;rcoperi-sul cabanei.Putearfi acler'.iratci electroniipozitivi
putem ascunderealitatea?Limbajul genereazi in mintea prezigide Dirac existauin realitatesi, claci cla,cate eratt
celui careascultdimagini, reprezentiri,careinclrumd apoi r'orrsecintele?Cu cAt mti gdncleam mai intens la acest
actiunile lui 9i clevin mai puternice dec6t presupunerile Irrcru,cu atAt punea mai tiratricstipinire pe mitre acca
la care ar fi ajuns prin rationamente lucic1e.Dar de cc slare de excitatie ce se naste c.lnd suntem nevoili sd ne
clepirrclereusita de a crea cu suficientd intensitate ase- le'u'izuimmoclnl clea gArrcliin puncte de importantd fun-
menea imagini in mintea ascultdtorului? Desigur, nu doar tlamental.l.Cu rrn atrin urmi lucrasemla probleme legate
de intensitateasonord cu carevorbim. Ar fi mult prea sim- t I c structura n ucleului atomic. Descoperireaneu tronttlui
plist. Si nici c'loarcle ur fel de rutind, cum capdt.i,de pildd, tle c.itreChadrvick intririseicleeac.i nucleul trebuie si fie
un agent de v6nzdri. I)entru cd nici unul dintre noi nu ('()mpusclin protoni 9i neutroni, tinuti laolaltd c1eforte
are o asemenearutind si nu ne putem inchipui cd am l)uternice,itrcdnecunoscute.Asta pirea perfectplauzibil.
putea fi pdcdliti de ca. Poate ca iceasta capaiitate cle a ('u mult mai problematicd era insd propuneretr ca in
conr.intteclepindepur si simplu de cAt de intens suntem nucleul atonlic, alcituit clin prcltoni 9i neutroni, s.i nrt
noi insine in stare sd ne imagindm acea combinatie de t.xiste9i electroni.Unii dintre prietenii mei mi criticaserd
cdrti pe care vrem sd o sugerim celorlalti." Ioartedur pentru aceastdipotezd.I',ispuseserti:,,Sepoate
Aceastl idee isi gdsi mai tdrziu in cursul jocului o con- ,,lrrarvedea ci la emisizrp radioactivb electronii pdrisesc
firmare neagteptat5.Niels pretinse cu mare putere cle rrtrcleul."Dar eu imi lnchipuisem neutronul ca fiind com-
convingere cd ar€rin m6nd cinci cdrfi de aceeasiculoare. l)trsclin proton 9i electron,iar aceastdconstructienumitd
Se licitd foarte sus, iar partea adversd in cele din urmi ncutron trebuia sd fie la fel de mare ca 9i protonr.rl,din
renuntd, dupd ce fuseseri intoarsepatru cdrfi. Niels c6stigi rrrotiveincd necunoscute.Iiorlele intense nou descoperite,
o sumd importanta. Dupd terminareajocului, cAnd Niels ( ilre tineau la un loc nucleul atomic, pdreau empiric sd
vru sd ne arateplin de mAndrie a cincealui carte de aceeasi rrrrse schimbe cAnd protonul era inlocuit cu tln tt€'tiLt,)tt.
culoare,descoperiinspdimdntat c.i nu avusesecinci cirti liirrrefriaputca dcvrlrrrcredibila dac.t sc prcsuputtc.tca

176 177
ace a sti fr'lr liipr ov c t t ea cl i n s c i ti ti rl ' ' u lr.i t' rl c i l L u t.i ii rrtre eri r
tlecit ct.e-'ace a fost rlivizat, IJirratunci,ct'a fost ia inccprrt?
c lou ti p ,trt ic uic gr ele . LJ.rta c e o s t,tre p rc z e ri l .i t' ci i v c a tl uLi ., () lege ir naturii, nratematica,simertria? inceprrta fost
,,[.,a
r reaj u rrsu r i c ar e dt ic ' lea u.1 c g i n rl i i . l i i p t' i n rL rit' i rrc i nu cr' .r
sirnetria".r\sta suna ca filozofia ltri l)laton rlin Iiurnirrs,
.r*i simplu tle .rcceprt;ricii a:'etttcitea forte inten-scl'lr.il)Lrtea{ i
iar leclura mea pe acoperigulSeminaruluiteologicclela
ex i stu si ir r int er it c liun e i r L rro tL l l r-p r()tu tts i tu ttc utroti
Mtirrchendin vara anului 1919imi reverniin mernorie.
neutrtrrr. Iar apoi er a , - i etrc i rrtc l c s tl c .c e i i c ts tc r" l o u;il rrt' tr
l)trc.iparticula clin ftltoqrafia iitcrrtain carneracu cea!d
pire a u e n r pir ic I a l' ertllc n i .i ri , p ,i i t.r i .r rn i ' tj e ,,l rfc re n tt' cl ai .
t'ra cu trclevdrat pozitronul lui Dirac,atunci cu aceastase
dc interactiuncta clectrirl'i. ln plu:;, Ircutr'r)il|li (r\ {r(rLnif)iil.
tleschicle.rpoarta chtre un teritoriu nou, neinchipruit cle
at iit ci c rrr ult e as enr t lrri i ri c rl fl r()tr)i rrrl , i ri c i t n u IJJrc,i
vast,si s€)plrterauriejabtirrui,dcocarnciatl,'og, drumurile
r ez o rra b i l c a t nr ul s i" tiie s i n rp l rr, i a r c c l a l a l t c o r]1 pLl :i ,
pc caretrebrriainaintatin acestteritoriu.[n celedin urmi,
D a ci i i rr s a elec t r ot r r -tlp o z i ti r' (s a u , c tttn s p L u l r' n r .t-stail ,l r
tot g.i rrclinclu-m ;i I a aserneneap roblenre, trrn at.lormi t.
pozitrtrnul) prrezisc-leIJirac exi-sttiinlr-a',ler ar, atrrnri sittr
In clirnineataurmitoare c€rrulera la fel deralbastru ca
at ia sc moc lif ic a. l) c r r t r u c i i , i n i l c t.' s tc a z , l rt: p ri te i rrn i rn.r
irr ajrrn.N"er-arn prrs imcdiat schir-rrilcgi arn pornit prin
gina si prrotonr,tlca fiincl conrl]us, si anurrre clirrtr-trrtnelltl"L)r l
poiantr llirnmelmoos -sprenricul iac de l6ngd poiana
si un p o zi t r on, iilr in ac e s t c a z , s i rn e tri tr tl i n tre p l l o tor-rsi
Sceon,ierrde acolo inai rlcparteprintr-cl-sain valea singu-
neutron era clintr-oclatacornplet reslabilitii. i\'l;ri ave;r \ relll
raticai dincolo rle rnuntele ClrolSenTiaitlien si inanoi
sens afunci si spunen cii eicctronul sau ;rozitronul sc iiil.r ',le
spre cr.tlmeamutrtelui Lrecarese afla caban,lntlirstra.I'c
in nu cl e u i at om ic ? Nu p rrte a u fi g c r-rc ra tec l i n e n ergi e, ('reastacare duce de 1avArl'uinrunteiui snre cst am fclst
ascn r;i rrri t orc u pr ( ) c c s u l i n v c rs , c i n c l , c o n fo rrn te rlri ci l ui
t u totii, inttimpltitor,maltrlrii unrti f'cnornJrrrneteorologic
Dirlrc, un electnn si un pozitron sc lrirnsfornrii inrprcurr.'r
si optic ciudat. VAntul slab,bdtinrl clisprenorcl,impingea
in ra cl i a tie? Dar c lac it e n c rg i ;r s tr l ,ro l rte tra n :,l rrn ni i i rr
irr sus pc coanr.trnrrnteluiun nor srrlrlirec]eceraticarc,
pere ch i cl e elec t r oni : ; i p r.r7 i 1 1 e tri -:i i n v c r.s , 5 c n r,ri i .utr' ,r irjunginclla sauape carene aflam, era luminat intens de
it r g e n e ra l pi- r neint r eba re a c l i n c a tc p a rti c u l c c i rl ci i tr-ri tl i
:i()are;u rnbrelernoastrc puteau fi recnnosclrteclar pe nor
o c o n stru c t ic pr ec ur n n u c l e u l a to mi c ?
si rreclcanrurnbra caprrhrifiecirrria dintre rrcliinconjurati
I)i n i l at unc - i c r c z us e r.i rn c u to ti i i n re p rl c z c rrtareal ur
tlc o strilucire intensii,asemeneaunui inerllur-ninos.l.,viels,
D emo cri t c ar e poat e f r s i n te ti z a ti p ri rr a i i rma ti l : ,,l .i r
inceput a fost particula." Se prc-sul)uneacir nraterriaviziL',ilii l)ocareil bucura clin cale-afari fenomt:nul nerobisnuit,nc
povesti ci auzise clernrrltdespre el si aflasecd aceastd
er a a l ci trrit a c iin ent ilt i !i ma i mi c i s i , ti .rc i ,ic o n ' r i nrri i nr
Irrmini pe care o r.,eclcamsi noi acunl l'usesemocielul
mereu si cliviztinr, am ajungc in celc tlin ulrnr la celt' nriii
vcchiltlr pictori Lrentruaureola din jurul capetelor sfin-
rlici e trti t ili, pc c ar e D e mo c ri t l e n u m i s c ,,a to rn i" si pt,'
tilor. ,,Sipoate cti e semnificativfaptrrlch aceastdlumini
c are a cu n l le- at l num i ,,p .rrti c u l c re l e m e rrta rc " , tl e pi l ri i i
nu apar€rdccAt in furul umbrei caprrlui", aciiugi el,
, , pro to r-ri "s au, , elc c t r on i " . L )a r p ri i a tet,i to a ti \ a rc u ,r stu i rl tr
t'lipinrl n;or din ochi. Aceastdobsen'atieproduse desigur
z ofi e e ra gr es it a. I ' oat c c i n i c i n u c x i s ta u c e l c rn ai nti ci
rnarevoiosie si fr,rprilej pentru cliversereflectii autocritice.
phrti co n rponc t r t e c ar c r-l u rn .ri p trt i r c l i v i z a tc . I' o.ttc c,r
l)ar acur-ncloreamsa ne intoarcemrc'pecler la caban.isi am
m a te ri a p ut ea f i c liv iz at i rrl c reu s i rn e re u , c l a r i n c cl e cl i r' ,
organizatun concurspentru cobor6reade pe munter.Prin
urmd n i ci nu m ai es t ervc i rb a c l c tl i v i z a re , c i c i e tra rrsfor
stilul destul de arnbitiosde a schiapercareil aveam Felix
ma rca e n c r giei ir r m at e ri e , i a r p i i l i i l c n t-rs rrn i tn a i nri ci
si ctr nrirre, arn avut ghinionul cle a mai cleclansacr
178 17cl
a\ralalrsi clt:stul cle mare la trecereatpe un versant. L)ar William James,rrei veeleaca a ciescristoate acesteAnlllrtl-
clin fe ri ci rc at n r iit nir s il e trs ttp ra a v a i a trs e i s i a n -ra jutrs cti rtrt de exact.El ariitti cutl, la fiecarecu'''Alrtpc care il
t ot i i , ch i ar t lac ; i la it t t et rv a l e tn a ri ti c ti mp , n e v i ti mati 1,, ,rrrzim,apare clesigurtrtr anutnit sens,deost'bitclc impor-
cabarri. Ilra aclnn rarrtlrrl 1rr€u S.i preg.itcsc lrlilSfl tlt lirnt, al acestuicuvAnt in congtiir-rta 1l()astrd,clar pe lingii
pr i n z, i a r Nier ls ,c ar e e r.t p u ti rr o b o s i t, s e a g e z h c u mi tr,' ,rcesta, in penumbra constiintei, devitr vizibilc si i:lutesc
la brrcri ti r ie, in t im Lr r:e < :r:i l a l ti ,Ire l i x , C a rl F ri e cl ri ch s: si alte sensuri,care la rintlul lot se leagaclealte:ctnlcepte,
L'hri sti a ri, s e' int ir r s es r : ril ;t s o a re :p c a c o p e ri g . A m profi ta t ilr efectelese propagb pirth itr aclAnculsubconstietrttrlr-ri'
c1eoi-azit: pctrtrrl a l-ttntitrrta discutia Pe care cl inceprt Asa se intAmpli in lirnbair-rl obignuit si cu atat tnai tnrtlt
seri n r si ts ir t s ; r . scintAmpli in limbajul poetilor.'ltrateaccsteasrltrtt'nlslrilc
,,F,rp l i c ' at i; tLii , - ir r s p rea i ti e ttl a s fi rrti l o r e s te fd rd i l rtl tr irrtr-unanumit grad si pentru lirnbajulstiinlelol tiaturii"
i; ili i ['i -rar t cir Lir r r uir s i s i d ri i tt s r,.ttrt tl i s p ru s s d a c c e pt c.i r' irr mod special in fizica atortticiltratura rie-trirrviiJatclin
r rr;i i .a ri tt par t t . " ac lev lira l i :i " , a tl l s l l l .l s e u .,,T o tu 9 i , l l u sl .l l l l nou cAt cle limitat poate fi dometrir-rli"leaplicabilitateal
c lr ,.ci t p e r jr r nr at ut r r r r u l l r.tn ri t, p e rrtru c i o c l a tS , i ntr-l trl ur-lorconcepte,care inaitrte ni se pireau complet dett:r'
s ch i n rb tl e s < , : r i: ; or. ui 1 l l ;-,trz i l i ri s t p rre az e l o s a l $ crl l i i cl t' rninatesi neproblematice.Nu e trcvoierilecdtsii tre gitrr-1tttt
. Ii rs ttp l ra s e m a trtttc iperl trtl
la V i e rri r,i r r n s r r r iir r ir t ; t l [' -t" .' e]\' la concepteprecutn ,.1-rozitie> si <vitezdt.
r:;ipozil,ivistii se r,otttprortac;t :ri t--trirtfiecare cuv6r"rtar avc.i
Dar desigur ci a fost 9i etmare clescoperirca lui Aristok-'l
1ur sri l l :i bir t e t let c r nr ir i .i l :;i a r" fi i l rtc rz i s s d -l fo l o sesti i rr
si a vechilor greci faptul ca limbaful poate fi in asetnr-:nea
all se rrs. l- anr s c t " isat r t:tc i c i t t' x + l ttrp l u c i e s te fa r h dtl at
rndsuri idealizat si precizatitrcit devin posibile larrluli
s i po a tc i nt eligibilil af irrn a ti .t r rri .,' ;tri a res p u n e c l e sprerttt
dcductive lclgice.Un aseruetrcalinlbai Frccis cstt nrtrli
r)rn PC cart'il ottot'rlazi !i ill(ti'tpr-:]"ea in care acesta intr;:r
Inai ingust dercAtlimlra ol'igtruiti, clar este cle o valoarc
dc vi n e rn ai lur nit r oas ; i . I)r:s i g ttt; n l i -e l i m p e c l e cd foto-
inestimabilSpentru stiintcietraturii.
r-n ctn rln r t ar it t i' c gi: it t ' .'t.)L l i i e trtrttitt l i l tte trs i ti fi i l trmi noasc
I{eprezentantii pozi hvi srrrului art tl esigu r tl rcp tate ci nci
in c.i n e ri i. lJ ; ir r l- ant a l ri ra l i i rri ro tri rrtr i c l e l i i c i nunr;rt
subliniazdvaloareauuui asetnenealilntrajsj cAnclllc il\'tlr-
sensl l L ) ( 'Cit 11, ' i, - irii r]i r r,tri ,i rrtl rl u i ,.l u n ri n o s ,r e ste cel
l' iz
iar : i( : l r:i.l r f i v a i a l ' rrl d o a r p ri n e xtensi t' .
lizeazit cu insistcnti cil limba poate clervetrilipsilti tltl
prro y,ri rr, c c lalalt
N4i as putea int'friprr.riasariarcn si ttxperienta PC c.re tt)cm.li
conlinut atunci cAntl parisim clotnutriulforlnuliirii ltrgice
stricte.Dar poate cI prin astitei ar-rncglijat faptul cii iIr
an 1 p c)rn e nit - o a c r t nt r i l tu i t i n trtrtr l ' e l s a u a l tu l i a i nt' en-
t are a a n * : olei. " stiinfelenatttrii putem in cel t-uaiLlutrcaz sii tte apropicLtt
tle acestideal, claritr nici LluCrtZtru-1putetn atilrge'Pt:ntttr
,,I-rvitlentcii srttrt clispr-rssa accept si aceast.i expiicatie
s i su n te nr in nr ult t na i rn a re mi s ttri tl e a c e e a ;i pi rerel cii clcjalirnbajul in carcne descrienrexpcrinrenlelecottlilre
ele cAti ti i n c hipr - r i" , r is p u trs e N i e l s . ,,I3 i rre i n l e l e sc ti l i mbl r concepteal cdror dotnetrirrcie valabilitatenu il puiern
are acest caractcr si.rt'cific clc ambiguitate. Nu stim r-rici- tlelimita exact. Atn prrtea cicsigur sPun(l ci schetlreie
oclatti exact ce inseanrtri tttr cr-tr.'int,iar sensul a ceea c(-' nratematicecu care tttli, ca l'izicierttiteoreticieni, repl'e-
spunem depincle cle iegarr:a cuvitrtelor in propclzitie, de zent.lrn natura au sau ar trelrui sa ailri acest gracl tlt:
contextul itr t-erretl prclprozitie este clrtttrtata, dc nelrum.i- precizie.Dar toat.i pritblernaticarealp;lreitr prtnctttl rttrtlc
ratcle conditii culatcrale pe care trici nrt le putem enumera cornDar.lmschelnamatetnaticilcu natura.I)elntntci la un
in to i a i i tat e. lJ ac t i c it e s ti ]u c ra ri l c fi l o z o fu l u i a meri can rnomettt clat hebuie sti f.rcetrt trercereader la linrbafrrl

18{) 181
nratenratic la iinrba tlbisnuita, clac;ir,'renrsii afirrniirn t:er,
irr€l cns. Ncrtr;istrrltir c toati nce.isti aspiratie :;prc
clesp re n at ur t j. S i c x ac t a c e s ti rc s c o p u l :ti i n te i u r n a tunt,
cunoastere."
Co n ti n uinc l c iis c ut i a , a l n s p u s : ,,C l i ti c ti p o z i ti vi sti It;,
,,1);rrcrr asta rru csti totusi prea scvcr cu lrrnlra?$tii
se i n ci re apt a m ai ales i rn p ro i ri v a a s a -n u rrri l e i l ' i l o z-ofi i rl ,
tloar ci la vcchii intelepti chirrczj conceptttl tle .,,tA(l'
gc o a l i i , i a r . r ic i ir i pr inr u l l i i n c l i rn L ro tri v a n te ti i fi z ici i st
stateain frirntea iilozoiie-'i, iar .,tao',cste .leseoritrar,lus
leg i i tu ri l or ei c u pr oble rn e l e rc l i g i e .i . I)rrz i ti v i s i i i sp111.,
Prir ,,,sr.irs>,.
irrtek:plri chirrezi probtrbil cti nu ar fi a'u'rtt
in ace-steclomenii sc vorlreste nrult tlcsprc iiilsc grrolrieriiu
c a re , l a rt nr r aliz . i v c r lr . rl i r a te n ti r, s -' a r rl o v e d j i rrrx istcni r
rrimic cle obie<:tat inrPotrivit unci lt:gitr.triitrtre .tao,' si
ri 1'j 1 l i l :'. "
I rr ce m.i sur h t i s c pur e a (o a s ta c ri ti c ;r i n c l re p i ;i ti i ii ?"
i iels ri sprrrnsc :,,I-'iir.i in tl oi a I a cti si intr-o L,t sctiiL,rl{ ,,1)aci foiosim crrvintul ((senq), intr-un mocl atit cle
"v generai,s-ar plltca ca lucrurilc srlarate:altfel Si nici rrnul
criticii exjsti o brrni tlozii cle acle,r,itr:;ip11fg1ninliil.: nruli
c lin e a . Ob iec t ia nt er rir n p tttri v a p rrz i l i r,,i l rrn u l rri l l r p 11.yf
tlintre noi nrr poate spllne cu sigtlranti ce inseatntrriclc
i; ,
c lil r fa p tu l c il as f i nr ai p rrti n s c e p ti c i i r a c e ra s trip r i vi ntr ,,tao',.Dar daci tot vorbeslidcspte filozofii
l'aptcrrr';irrtrrl
ci clin aceca cii, tocmai climp1ll1i.,';i, trrii tern c.i rrici ir chinerzisi dcsprc viata, irtrrrrcima sirnt rnai apropiat dc
st ri n l e l e nat ur ii s - ar L rl l t(' a s .i t' ' ,' s t.u n l rtrrl t rn ai l rj n,' rrnaclintre:r'erchilelor lesencle.Se povcstegter acolo clesprre
Forrlulirrti irrtr-un rtrrtcl cxagerat, as sllL!lre r:ti, iri ti r-ri; trei filozot'icarc iau o inghititurii 11eotet.'lrerbuier si stii
c e i rr rcl i gie r enunt inr c i e l a b u n i n c c p u t s a c l i i rn ul ) scrl ctiin Chin;r otetulse nrrnreste,(apavietii:,'.Primul f ilozoi
ut ri vo c cu v int c lor , in : ; ti i n te l e n a trrri i p o rn i m ,..1e l l i .:;;,, spuse:,<[racnr,,,al rloilea:,,ti amz]rr,,a] treilca itrsil, c;rre
r anta - suu c lc la iluz ia - c i a r fi p ro :;i b i lc i n tl ' " ' a . irr Ir,r;i era pcsernlrc Lao-tse,strigii: <Ii ricoritor>."
v iito r i trd epiir t at , s it > t ' tl c a c rrr.i rrft,l trru n s e l l .\ rrr ri c [ri n, ClarlItrieclricha vcrrit in buciitirriesi afle daci masa
prrccizat. [)ar, rcpct, crec] c;j sc pitatc' inviittr rntilt cli, era gata. l-arn zis:;ii-ichcmc pc ceilaltisi si acltrcaiarfu-
ace a sta cr it i< : r iit poz lt iv i s ti l o r. D c p i l ttri t,n u p o t l t' dcti , riileclcirlrrmirritr criciputeamminca irnecliat.
si tacirnrrrile,
insearnnti exprt,si.rfoltr:;itiiitr lirnba crrlcrrtir:.,.strrrs ,rl victil Ne-am asezatla nrasii,iar veclriul proverb ,,I--oamea este
Cu r'6 trtu l ( < q, ellsar ' ) ) t r c b r" ris i rc i r1 g 7 i 1 1 l ei n tl l tl e a u l r , cel mai bun buctiiar" s-a tlor-editsi cieaceasticlati ade-
legahrrii intre ceva, rle:Prq'.tl caruj tlrs L'stL'r,orlra, si altce,r',, virat, slrrc nrarearneasatisfactie.Dupa masi, la imp.ir-
cum a r fi o int ent it . ' , o re p rc z e r,,ta rc :,rrn 1 rl l n . [),r; 1' 1ut' ,' tirea tret'urilol Niels fu irrs.rrcinatcrr spalatul vtrselor,eu
A ic i n e rref er im la int r eg , a rl i c i i v i a ta i rl p re rrrri r L rr !Il uni ' , cu curiltt-'niain bucdtdrie,iar ceilaltitrebuiau sti taie lenrne
ir r ca re tr. iin" r- s i at urrt' i rri c i n rr c ri -t.i a l tc e r,.r (.u ci ri , sau si fac.i orclinein cal-'ani.Inutil sri Domencsccii intr-cr
am p u te a s - o pr inem in l e g a tu ra ." irsem('ncn cabani clclnrrr.rtu irrt'tcntiiL'ilc igicnr-inu putealr
Eu arn replicat: ,,Dar stirn totnsi ccrvretrn si spunetn crin, r l'i acele"rsi ca la oras. Niels ficu o obsen'aliepe aceastri
vorbim despre sensul vietii. Desigur, serrsill victii clepincl, temi: ,,Cu spalatr:lvaselc)re la fcl ca 9i cu limba. Avem
cle noi insitre. Iar eu snnt cle piirere ci pritr uceasteiexpn' api de spilat murcltrrdsi c6rpe clebr"rcitiriernurclaresi
sie d e se m naim m oc lelar e a p rro p ri e i n o a s h e ." .i e ti p r i rr l -arr, tohrsiin cele clin urmti reusirnsa curitim cu cle farfuriilc
t r e i n te g rtim hr m ar ea c o n e x i u n e ; fr().ttcc a e -s tcn trrnai r,
si pahart:Je. Asa se intAmpla si ctr limba: ;rvemconcerpte
imagine, ceva ce ne-itnr proFus, Lcv(l nt care cteclenr, :-,i
lrcclaresi o logici cn un rlomerniucleaplicabilitaterestrins
t ofu si ce \/ A c e put em in te l e g e b i n e ."
irrtr-o manier.i pe care nu o cunoagtem ,sitotusi reusim
N i e i s t. ic u gindit or , a p o i s p u s e : ,,N u , :;e rrs ul vi eti ;
si aclucemcn ele claritarte in intclcgcreanoastri asupra
consti in ltaptul cir rrtr itru solts sii spunenr c.i viata rrr,
rraturii."
182 r83
Zllele urmdtoare vremea a fost schimb,itoare si arrr ,,,i-siimagineze ce seirrtirnplh la o clistant.isp.rtiala rn.tre
intreprins excursii rnai iungi sau mai scurte,un urcus p(' ',' lrr.latefolosi experientelea]tor oatnetri.l'ritr tttatc acestea
Tiainsjochsi exercitii cleschi pe panta clela Unterberger ,1t",'ir1e, intr-un anume fel, mult mai llexibil, mult mai
Alm. Intr-o clupd-mas.i,c6nd Carl Friedrich si cu mint' ,rtlirptalrilclec6torice animal gi putenr vorbi clespreo
am incercat si ne apropiem, pentru a face fotogrnfii, clt, :,Pecializirre ci, prit-taceast.i
in flexibilitate. Dar cler-sigrtr
o turmd cie capre negre care vcnise Pe panta abrupti ,r ,lczvoltarepreferentialaa gAnciiriisi vorbirii sau, rnai
muntelui Tiaiten cdut6ndhrand,discutias-aindreptat ciin r',t'rreral, prirr aceastipreponderentaa intelectului,caPa-
nou spre problema limbii. Nu reusiser.imsi picalinr , itateacomportamentului instinctjv irrclreptatcitre un
caprelesi si ne apropiem suficientde turmd. Am adrniral ,rrrumitscop va scicleain cliversesituatii speciale.Prin
instirrctul animalelor care le permite sd recutroasciitr cel ,rr'casta, omul esteinferior anirnalciorin multe privinte.
mai mic semn - o urrni in zapadd,un pocnet cleramurii l',1rru are un miros at6t cleclezvoltatca,de pildi, caprele
sau o aclierede vAnt - aprclpriereaomului, sd,l perceapa rrcgresi nici uu poatersari urcAtrdsart col-rorAndo pantd
clrept pericol si sd aleagi rapicl cel mai potrivit clrurn clc ,rbruptd at6t de sigur ca ele. Dar proatccolri1)ensaaceste
fugi. Acesta a fost pentru Niels prilejul de a meclitaasuprir rlefecteprin faptul c.i aclioneazi itr clomenii mai largi cle
diferentei dintre intelect si instinct. spatiusi timp. In acestscns,dezvoltarealirnlrajrtluieste,
,,PrJatecd au reusit s.i fugd cle voi tocmai datoritit l,iri inc"loial6, pasul hot.irAtor.Pentnt c.i vorbirea,9i astfel
faptului c.i nu au stat sa se girrcleascasau sti vorbeasca rrrclirectg6ndirea, este o itrsusirecare,:jpre deosebirecle
clespre ce se intAmplS, cum facem noi. Dar si fiirrclcii Ioate celelalteinsugiri ale corptrlui, nu se clezvoltdin
intregul lor organism este speciaiizat exact pentru a sc rrrcli',,idul izolat,ci intre indivizi. f{irmai clela alti oamerri
apira si a se addpostide agresoripe panteleabrupte ale irrvitdm sd vorbim. Limba csteintr-un anumit scttso retea
muntilor. C) specie cle animale va clezvolta in cursul irrtinsi intre oameni si noi toli srtutemprirrgi,cu gAncliretr
procesului de selectieanurnite insusiri ale corpului pAni rroastr.i si cu posibilitAtile noastre cie cunoasterc, itr
aproapecleperfectiune.Astfel, ele sunt clepenclente cleun ;rcerastb re}ea."
ilnume mocl cle a face fati luptei pentru supravictuire. Am adiugat: ,,Clirrrlii auzim pe pozitivisti sau pc logi-
insd c.1nclconclitiile mecliulul inclnjr-rritor sc schimba , icni vorl-rinclclesprelimbaj, se creeazi irnpresiacti fortnelc:
foarte mult, ele nu se mai pot aclapta9i sunt conclamnate si posibilitdtileclcexpresiealerlimbajului pot fi privite si
si clispari.Existdpesti carepot aplicagocuri electrice,si ;rnalizatecomplct inrleper-rclent cleselectie,de cele petre-
in felul acestase apdrd de dusmani. Existd altii a ciror t'rrtein cursul evolutiei biologice.l)aca insd compar;inr
formh si culoare sunt atAt de bine aclaptatenisipr_rluicle irrtelectr,rl si instinctul a9a curn tocmai ai ficut-o, atutrci
pe fundul mdrii, incdt atunci cAnd se afld acolo nici nu ,rrn putea -sisd ne inchipuirn ci in cliferitelerregiuni ale
mai pot fi deosebilide mediul din juml 1or,iar astfelse
PirmAntuluiau apirtrt fortne alerintclectulttisi ale lim-
feresccle agresori.Numai la orn specializareaa avut loc I'aiuluicomplet clifente.itrtr-a.levar; si gramaticilecliver-
intr-un ait rnocl. Sistemul lui nervos, care ii permite sa sclor lirnbi sunt foarte cliferite si poate ci cliferentelein
gAncleascdsi sti vorbeascd,poate fi privit ca un organ cu grarnaticticonclucla dilererrtein logicii."
carepoate acliona in spatiu 9i timp pe clomerriirnult n-rai ,,Desigurci pot existacliferriteforme alergindirii si ale
largi clec.ltun animal. Omul isi poate aminti ce a fost si r,'orbirii,agacum existi clifcriterarsesau c'liieritespecii clc
poate prevedeace se va int.lmpla probabil in viitclr.Poate organisme",r.lspunseNiels.,,Dar,dupi cum toateaccste

184 185
organlsnt€tsunt c()ltstnrite corrfttrrn ,rcClor-asj C hri stran si l rtrl i x, ti i i ri l crt t:l cr;i i rrt. apabilsu r cz, r st ela ; r r t l
le'gi itle natrr-
rii. L rach i ar t - ll apr ( ) ap€,, a c e l e a s il e c a trrri c l ri l ri c e . l rrt astl r' l persrrasi trni i cl ei rrorrstrattiri e ccr cloi. Ar l f iicui t r t , t ', r si. i
i rrccrcare, tl ar rezui tatui .r fti si c:i 1 1cl'. t pt lr u sc
la ba za tl r t er it elor pos ib i l i ti i ti a l e J o g i c .i rl re b u i e s;i sk,a I r r r lc; rjt r ca
anr rrn i te lor nr t : f r nr dartre n ta l e , c a re n u s rrn t c re ate cl e cu acl evi rat. N i el s conrentai :
ttatneni si ciite, complct incl(,|t.rrdent rlc' ntti, lr;rc1-;r1"1.' ,3ir.' ,,,,\ceastrlprr)puncrL' a fost cl esigur o supr aevallr aLC. i
r eal i t;rtc. A c os t e l. or n' r t,1 tr.i c .ra P rri rl rt rrrl tl e c i s i r,,i n pro- l i rnbi i , pentnr ci i i i rnba tl epi 11.l " rlt : lcgat r r r r r ei cLt r t : . r li-
ces u l r'l e se lec t ie, c lar nu s rrn t rc z rrl ta tu l a c e s tu i p rocrs.,' ttrtca. l .a j octrl i l e prokcr ,rute,nti csc af l. i t ot usi nist e <. : . ir ii
C.a rl I'-nedr ic h c or r t in u a d i s c u ti a : ,,Sar.t.r' c rri rnl .r rl i fc pc masa. Li rrrba cstc l i tl ttsi i i i pel rtr u a cilr nplet a lct 't r st ; - r
renta rlintre noi si caprele negre. Aclinearrri arn avut impre- parte real ti a i rnagi ni i cr.rcal nl l i rrtult r r pt inr isr r i si pr r t er e
s ia cri , ci rr pd piir er ea t a, i n te l c c tu l s i i n s trn c h rl s c t ,rtl l trt,l de corrvi ngcre. L)i i r tl trca sc porrreg t e i'r ir . ar r ici o r ciili{at e,
r ec i p rrtrc.S ai int eleg as t a i n s e n s u l c i i p ri n p ro c c s ul tl t ni tnct' i i nu ttroi prtatr' :,uS L' t' ,t tr,r' .r ir r r r r , t t l cr cr lilr il. "
seiccti e .sedez v olt ii in r tra re n ri i s u ri i Ii e rrtra ri rn i n srrsi ri , C -ri ncls-arr ternri nat zi l cL' .l e ,u '. icar r t i'r ar,n co'r r or it r 'u
fle cealaltir,in-stinrr nc ptrtcnr astcpta la clezvoltar.easrrnul- bagaj l rl nostrrr pc tl rurnrrl r-cl rntti scur t spr c vale, ir r t r "e'
t , r rrria .rrtr belor l S , r u t c g i i n tl e s ti l ,r u n trrrte n l rcra p o rt ci e Ll avri schzcl l si Lal rtl l . Irra o zi cal di i si ir r : ; or it ii, iar in vr lc,
c t r t u i .rl cn r er r t iu' it . r t ir
e,s t ft:l i n c At u n a rl i rrtr.c ttn rl c ntt ntn i era zirpratlri, infl orca u itr tre,crrl..rci,l-lr'lnont,
l .,r:rl ,rj i t .rti :-t,
r, 'xcl u cl i ip c c c alalii c onrp l c ' t? ' ' dc nrurrtc si l toi t-' ni l ecrarr pl i rre tl e cir r bot ict t *cucuJr rgal- i
,,Ce vrear r s t i s pnr n estc ri o a r c i i c e l e rl o rtri mo c l uri tl t,, ber' ' ' i . Il agaj ul rrostru l ' i i rrtl grcrr, an r t ocr nit l, r h. r nulZi I '
tr t e cl e scu r c , ri. lur . e. s u rt r,rc l i c a l d i fe ri te . I)trr tl t,si grr' fel r.r' i ri o cl i nr!i " rcu r-l rticai . S i i nci o r 'lat . r . r r t r r . r , usit i. i
ca ntrrl te t lint r c iic t it r ni l e n o .i .s trc s rrn t rl c tc r rn i n . rtc rl t ui ti m ca trebui a si nc i rrtol l rcel l l int r - o lr , r r ne plir r a <1e
i t r -sti ttctc.N 4i- a; L) ut ea ii rc h i p u i c ti , i rr a p re .i e rt' .i g.11.1, cl ezl stre pol i ti ce. C crtrl cr;t l a fcl tl c lr r nr int , st . ', si 1 t lr ii. ql1; i. ,
Iq ,
,.1faccm t:;llllra rurtri alt ttnt cint'l vre rn Lrutri'ttlar.r s.i ghicirrr cel r.rrtl oi 1i ncri , C .rl l I' ri cr-i ri cl r si C hr ist i. ir r , . . , , - . ,sf , it . , , , r . ,
rlir r fcl trl ctr r r ralir t r i t llr c ac:te i n te rl i e e rrt, rl u c i i p rrtc n l c()nru crr noi i n c.i rrrti l arn col tori i t t lc la nt unt c ir r plinir
' \stfcl
t t ici r b i n e c r r r r i, t r u r r un ra i c x l ,)c ri c n ta j o a c i i rrn ro l , ci :;i rrri rrri i val l i h;rvarezi "
i r rsti r-rc trrl ."
irr ti rtrp ul ac e- . , t ei c lis c .u ti i ,c a ti r,,rrl i rrtr.cn r)i n c o c u pdrl t
rlcjii cu'rr-lirrca irr c.rban.i,I)entru cii in cijter,r zilu sc tcr.ririrr.r
v ac a r-l ta ,Niels s e apuc as e s i r re r.rc l i i .I)Arraa tu rri _ .i a r ;i t.tst-,
ttpl'()itI)('ca urr bairlirr tiiictttr rle lenrrre lt()r\'r'gli..ilrcarc ;l
pet rccrrt n tt r lt e s . ipt int irri i rr p a tl u rc , rl e p l rrtc rl e ci vi l i -
zat ie . Acrrrt r , Niels adnt i ra i n o g l i n c l l ' rc l l rn s e tra n s lorrna
l a lcl c. i tr t im p c c s c r a rl c .t, i rrtr-u r.rL rt-trfe s o rc l e f i zi cri .
N4eci i ti trd a s upr a ac es t u i frp t, s p rrs e : o a r ari ta
int eli se n t;i , c lac i ar f i r a s a ? " -$ i i ri s i c i :
Seara am jircat clin nou poker si, p-r61111111 ci in sti]trl in
c ar e j u ca rn lilnt r a s i r no c l u l i n c a re n e l i u c l a m fi ecart:
conrb i n a ti c c le c ar t i c lir r rn 6 n i a \re a u o i mp o rta n ti atA t
c le m a re , N iels pr op- ' us e s a i n c e rc i m o L l .rtl t s a j rrc,i nr
l 'ar a ca rti . Clr er leac ii in f e l rrl a c e s ta v o r c i s ti g a p roi ..i bi l

l8(r
72 uneori la cursurilemele purt6nd uniforma cafenie'Ugclr
jenat,se riclic.lin picioareJgi md saluti, iar eu l-am inhebat
REVOLUTIE daci vrea si vorbeasciicu mine.
$I VTATAUNIVERSITARA Nu, rdsputrseel putin incurcat, a vrut cloar sd asculte
(1e33) m'zica. Dir fii'dcd iot prrsesemintretrarea,mi-ar fi tofusi
recunoscitor claci ar putea vorbi cu mine' L-am poftit in
sttfrlgcrie :i aici lni st' colrfcs.i:
,,Asistla cursttrile c'lrttnneavoastra si stiu cI pot invita
cerradin ele. Darlrr afarai cle a-sta,nu existd nici tl leghturi
cu clumneavoastrs.Din cind in cAncl am mai stat aici in
fata'rusii si atn ascultat muzicai atunci c6nd stucliali'
CAnc-l m-am intors la institutul mcu din L.eipzigla incepu-
Aitmintcri anr foarterrairocaziats,i itscult muzici' Stiu de
tul semestnrluide var;i al anului 1933,distrugereaavea
loc deja din plin. Mai multi clintre cei mai burri parti- asenlcneac5 ati iost irr rniscareacletineret itr care ;.rmfost
gi eu. Dtrr elumneavoastrs nu YenitiniciOclrrt.i 1aintrttnirile
cipanti la serninarultneu pirisisera Cermania, allii se cle o acltrtrare ;r strtcletr-
Llloch rroastre, indiferetrt clactie Vorba
;rregdtcauclefug.i. $i excelentulmcu asistentIrelix a tineretului hitlerist sau a r.rtrui
se hotdr6sc sd enrigrezc si clesigur mi-trm pus si eu lilor national-socialisti,
cerc mai larg. l:r-rinsrtmi sutrt conclttc,ittlrul unei grupe
intrebareradaci rirnAnerea tnea in Certnania mai putea mult si vd
tlin miscareahitleristi si mi-ar placea ioarte
avea vreun sctrsra1ional.Ilin aceast.iperrioaclide gAn-
rricl la utra clin intrunirile troastre.I)umtreavoa:;tri insti
cluri chinuitoarecicsprecc(race ar fi fost mai bine de fiicut
mi-au rilmas itr memorie in specialclouaicliscutii carem-au v.i purtati ca si cttnr ali face partc din cercul inchis al
profesori coltsertl'iitrJri
.,"ai-,il(:rt carc nu mai pot trdi decAt
ajutat foarte nrult: una cu ull tAnir studei-rtnafional-sclcia-
itr lumea cle ieri;i pentm care noua (';crlrlorll€lCClo
list careveneala cursurile merle,cealalti cu Max Planck.
nastereacum estt:total strdirri, ca si nu spun cleterstabilir.
L,ocuiampe atutrciitrtr-un mic aprartamenttnansarclat,
Dar eu pur si simplu nu-mi ptlt inchipui ctlm citlcvacate
cu perefi oblici,la ultimrrl ctaj al institutuiui tneu. Cincl
mi mutasem in apartantent,inti cumpirasem de la firrna este atii cle t"inir ca clumueavoastri 9i care face muzica
tllilthner din Leil'rzig,ca principaii piesi pentm interior; cu atatavitalitate,poate fi fati de noi, tineretul carerecon-
un pian cu coaclaia carecleseoricAntamseara,sitrgursau struiegtes,,, ,"",,1i rec,nstruiasca astizi Cermania c'lilr
impreltni cu prietenii, facandmttzici clercanrerS.Cum pcl temelii, at.lt clestriin si lipsit cleintelegere.Avem nevoie
l6ng.1toate activitafileneie profesionalernariluatn si lectii cleoarneni cu mai multd experien!.1clecit noi, clispusisi
participe pe la trceast:ireconstruclie.Vd cleranjeaz'1 poatc
cle piarr la consen'ator cu pianistul Hans lJeltz,trebuia
?aptulia i..lt"t-tse petrec 9i lucruri urAte, c.i oameni nevi-
si folosescc.lteodat.ipauza clc prAnz pentru tr studia la
novati sunt urmiriti sau siliti sd emiS;reze. Dar vd rog s'I
pian, iar in acele siptiirl6ni tocntai imi propusesem sd
mi credeti cti asemenea nedreptati mi se Par 9i mie
studiez concertul in la nritrttr cle Schumantr'
irrtr-o dup.i-amiazti,phr.isindu-mi locuinta clupd cr cumplite si sunt convitrscti nici unul dintre prietenii mei
asemeneaori clestucliu la pian ca si cobor ia ilrstihlt, am nu ai participa la agaceva. Probabil cd intr-o mare revo-
z-.lritpe banca clesub fereastraculoamlui din fata apar- lufle e inevitabil ca sub tensiuneatle la itrcerputsd se meargir
tamentului nteu tln t6nir stuclentpe cirre il vizusem prea tleparte 9i ca clupi primele succtrsr:sii 1;articipela

188 189
rniscarL'si oanrenrrle prriastacaiitatc.Iiar sc pr)atc'spef,) r' ,rrcr' l Lti ;i t.t.ttcl i rri rrri , carc ;i l l ti (' tl t sacr t licli. l- ) e t e t t lat a
cJ, rlup-r.t t) scllrta Perioiiclrirle tranzitic, sri iie exclusi. ,r[,crati a;rsta? I)i si r' .rLi -r' tiri, i zboi tti est e pier t iut , Ft r it if i la
Tocnrai,-letrceea;lvcnr ne\'oie c{eactir-rnera luturtx'cc'lor ,rl cotrl si 1i i i crnei l rtti l roase. l ar i tr ect lnt ) ll'liL',c( ) r llf ) t lil il
tl epA srt Ortcc t' t-t;j sttr;t i ntagi tral ri i i j r.Lallt l g1I Vt 'l'lr llI t t t t . 't
carc vor sa ct.tnstruiasc,i urnrjnrl calr,racea dreapti:, cirrr
ar aclrrcede pildii in inturitlrrrl miscirrirmai nrrrlte dirr rnri r avr,rl "bar-ri ,pentrtr ci i ct" ;trtti c pliilit cles; r agLr bir it lc
aceleg.lrrclurice erarrvii in miscareade tincrct, I)e;rcet.'u. | azboi si l tl l l tl l trl l ca trarncni i ci cve t t iser 'i f r lc't sar 'lci c't
vtl rog sa-rni sprrrretide c-t:nu vreti s;i avcti cle-aiacr: si i mai pl ateasci r i ntpcl zi te, i l ttttrci pt t r si sir r lplu a t ipiir lt
cu noi"" t.,ani .D e ce nu? C l 1 tl rnul ti rtre tl e 0ant elt i bair lir li si slaLr r
,ru ftrst i nscl afi , ca sr,au P i erri ut (tu r ) CaZi. t . t st . [r ot r csht i
,,Dtrciiar li vorba nlrrnaiclcsprer sturlentiitineri, atun(l
prl.'rtcca m-as incurnertaca prrilrtlialog si r.rctiuner ,rvU tU l U iS i C a aU fi tst ci trrcj anrnatiS iiln( ) it I r l r lt 'lt t . t lt t c, . t st a
cornur-rii
sii contribui -sicu la impnnereraopriniilorceltlr pe care ii rru i rrtcresttpe Iri meni . (,trr.' crnul i rv ea clt 'st t r ibar r i, boga! ii
considera fi cei buni. [),rr aculn s-au pus in miscarernari tl evencau cl i n ce i n ce tnai bcl gcrti s, iir acii clin ct l ir l ce m ai
masep()pulare,si trttrrrcinu se \,(rtirrr'seamaclerp.iretrea si raci . Il ' cbui e s,i l ' ccl l i l ()asteti cti i r r cele t t t r i t n. t t 'i sc. t t t -
celor cativa sturlerrtisi prot'esori.Mai inult, prirr iltitlr- rl al uri dc corr:pti tt cl i tr ttl ti rna \rrtlnle er , t t t it t t , . r t elc. t it t r . t
clinca clispretuitoarcI a aclresaasa-ntrrnililor in telectual i, i rnpl i cati si cvrci ."
,,S i dc ai ti trtrgeti c()l l cl tl 1-i ical avct i t llt 'plulsii- i eor r si-
corrtlucitorii revolutiei arr iticut ca poporul stl nlr nrai
tl crati pe evrei ca fr(lt) sl -rtrci c ilc o; lt r t t 't t i'5( i \ . 'i L\ ] lll-
poata luit irr serios chenrtirilela ratiurrece ar vcni clin ' [)Ll rtc
piirtetrunr)t'L)ersoznrc cu un s1-ri1i1 nrai sulttil. Asaclar,err portati c,u ci i tr trl trclntsi rttl : si si i -i gonit i cir r . rt , et 'r t r . r t lilr : )
trebrriesti r.ii intorc intrebarea:c1r.urrclestiti ca etlificati l )ece tttt l i i satr i trstl ti a sti -i ctxtcl ,l rrlllePc cci L. t l'c. lr lL( ) nlls
tr rrouriClerrnanie? Nr-rpot ince;,eprin a pune 1aitrtioialii necl repti i ti , i nrl i fercnt rl c cretl i rrtti 9i t le r asa'?"
Lruneleintentirilr acestsetrs.L)ar,pAntiutra-alta,tot ce ;tinr prentrttcti acest l rtcnt trr t se ir - r t im pla. Just it ia
,,' l -trcr.nai
sigur estecb vcche,tC,ermaniec pe cale si fie clistnrsi, a ci cverni tcl e nrul ti i vrel tl e o j rt:' ti l i e lpr t llit icace t t r r r lt ir est c
eii se comit fo.rrtentulte nedrerptiili, iar tot restul nu este cl oar si i pe rpcttl eze l a rtesfti rsi t star ea cle t , lect it lcr eclilt
r,lcciitun vi-s,o clorint;i.Dac.ii.rtiinccrc,rsi schirrrb.itisi trecrrt si api i rd trurntri cl asa cl cl rnit lat r t d,it ir a sii se sir r -
sa irnlrurrit;.ititinumai acolo uncleau apanlt ncajurrsuri, chiseascaric buntista rea irrtregu l tri poptlr. l'ri v l ti tl rrrtrai ca t
atunci as mai putea fi dr: acorrl. [)ar c,'eca cl ebl i nrl c att fost cotrdatntrat' i l ccLr iarsi it 'rceie r t r ai gr avc
ce se intrimpla
in rcalitateestecri totril altccr,'a.frebuie sd irrtelegetich scanc'lalrtri cle corupfic. lipi riiul tlcscotnp ulrt't i i sc t trttt ttlt'
tru pol participa la rlistnrgerea(lermaniei, acerst luc-me si i rr rnul te al te cl ouretri i . l tr ex;rozit iile t le ar t . i t nocler t t il
sunt prezcntate gi l i i trtl ate ca mari L) P€r rcle e at 't ii cele nr aj
evitlent."
absurcle si urai ctrtrfuze lucrttri, iar ciitrtl oill'lletlilor sinrpli
,,Suntetinecireptcu noi. L)oarnu vreti si pretindeti
si clumneavotrstracii prrin rnici retrrsuri se mai pclate rru i e pl ace, 1i se spurrc' .asta rru p ut ct i pr icepe, sut t t e! t
realizaceva.De la sfr\rsitrrltrltirnuiuirizboi ltrcnrriles-au pre;i pro9ti,,. [)ttr s-a ()ctlpilt cull-l\';t stattrl tle cltllneuii
inrir-rtatitarrclean. Hste'adevarat ci am picrcltrtrizboiul, si raci i S e pl eti nde ca exi stti i nsti tu t ii sociale bt t t r e, cii : ; c
c,l ccil;rltitru fo-stmai putetrnicisi astainsear-ntr.i are grija ca lrilnclti sai ttu rnoarti de foarnrc' [)ar esler
ci putem
invrita cerraclin cele cers-au petrecut.Dar cc s-a int6nrplat sufi ci ent sa cl ai si tt" ;rci l orexact atAt cit s. i llt t lllt ) or ci t le
rle aiurrci incoace?S-au deschis krcaluri de noaute si foarnc, i ar rnai rl eparte si l nu tc ocu pi t ie ei it r nici ur l f ell
cabaretesi tru fost batjocoritiloti aceiacclrcs-austrli.luit, Trebui e sa recul tt)al l cl i ci r trtl i l ' i i c ct t rt r ci: st elr t cr t lli t nult

1!)l
190
mar bine. Suntem al.ituri dc muncitori, facem atrtrena- participdm la aceastdminciund generalizat5.In fond, nici
mente irnpreutri in aceleagi organizatii SA, colectim dumneavoastrd nu puteli dori a9a ceva."
mAncaresi imbraciminte pentru siraci, mergem impreun,i ,,lar dumneavoastrd credeli cd Ftihrer-ul dumnea-
cu muncitorii la acluniri si simfim ci sunt fericiti cd ludm voastrd, Adolf Hitler; este mai cinstit?"
parte la viala lor. Acesta este fbra indoiald un progres. ,,Pot sd-mi inchipui cd nu vd este simpatic Hitlea
ln cei l4 ani clinainte,fiecaresi-a vbzut doar clepropriul pentru cd vi se pare prea primitiv. Da1, din moment ce
siu buzunar. Singurul lucru carecontaera si ai hairremai se adreseazdpoporului simplu, trebuie sd si foloseascd
bune clecit vccinul, sa ai o locuinli pai $ogatd,atit cit limba acestuia.Nu vd pot demonstra cd este mai cinstit,
sa ti sc para ca esti superior altora. lar depr-rtatiiclin dar veti vedea ir curand cd va avea mai mult succesdecAt
parlamentl1u au vrut clecAtsi obtini cAtmai ntari avan- politicienii nogtri de pAnd acum. Veli vedea cd adversarii
taje materialepentru propriul partid. Fiecareii reprosa Cermaniei din ultimul rdzboi vor face mult mai multe
celuilalt seteade imbogatire, nuntai petrtru a putea s.i se concesiilui Hitler decdt au fdcut predecesorilor lui. si asta
imbogiiteascdel irrsusisi mai mult. Nimcni nu s-a mai din simplul motiv cd de acum incolo ar trcbui sa facdei
gAnclitla binelercolectiv. lar cdnd nu serputeau infelege, insisi sacrificii, dacd vor sd continue cu nedreptatea.in
;rirrncise luarr la biitaie sau azvArleaucrllimarii cu cer- anii trecuti, acest lucru era mult mai simplu, pentru ci
neali. Toateracestcas-au incheiat,si nu-i un motiv cle guvernul german a fost de acord cu orice constrdngere
neierricire." impusd din afar5."
,,Nu r'-ati gAnclitnicioclati ci, rlupd i919, popoml ,,Chiar dacd ati avea dreptate cu ce spuneti, tot nu gtiu
gerrniln ffebrlia mai ini6i sa invele si se concluci singrtr, dacd o concesieoblinutd prin constr6ngerede la ceilalti
ci nu cra dclclcatAtde simplu cleacceptatc.i trebuieres- ar putea fi numitd un real succes al miscdrii dumnea-
pectate clebunir.'oie clreptririle ceiorlalti oameni, atttnci voastrd sau al lui Hitler. Pentru cd, cu fiecareschimbare
cAnclputerclanrl sc mai preocrrpdsd inten'ini cu autori- oblinutd in felul acesta,prin constrAngere,Germania isi
tatea eripentru a elimirra r-reclreptiitile?" va face si mai multi dusmani, iar din ultimul rdzboi ar
,,lr positril si fie asa,clarparticleleau avut la clispozitie fi trebuit totusi sd fi inleles unde duce principiul
'1.1 "Mul1i
ani ca sriinr,'efer acestelrrcruri si, in realitate,in fiercarc: dugmani, multd onoare>."
an situatias-airrriutSlit, nu s-aimbunititit. Dac.inoi, in ,,Sunteti agadar de pdrere cd Cermania trebuie sd
interiorul Clermaniei,nu facermclecAtsd ne luptam si si rdmdnd linigtitd ca naliune batjocoritd si dispretuitd de
ne insel.impe unul pe altul, atunci nu ne putem mira ci toti, cd trebuie sd suporte orice, cd este singura vinovatd
resnectul clercare se bucur.i Cermania irr strdindtate rru de ultimul rdzbot.,pentru cd i s-a inventat aceastdvini,
facedec6tsd scadi si ca strainitatearne va insela la r6ndul dar in fond doar pentru cd a pierdut ultimul rdzboi -
ei. La Liga Natiunilor se vorbestedespre clrephrl la auto- gdsili cd toate acesteasunt de suportat?"
cleterminareal natjunilor, dar bineintelescd sud-tirolezii ,,Aici ne intelegem greu 9i trebuie sd vd explic mai
nu sunt intrebati cu cine vor sd se uneascd- Tirolul de pe larg ce vreau sd spun", am incercat eu sd-l calmez.
Sucl face parte clin ltalia. Si se mai trtincdneste acolo ,,Mai intAi, gdsesccd |5ri precum l)anemarca,Suedia sau
clespresecuritate 9i dezannare, dar ce vor sd spund cle Elvelia trdiesc 9i ele destul de bine, degi in ultima sutd
fapt estedezarmarea(lermaniei 9i securitateacelorlalli. de ani nu au cAstigatnici un rdzboi si din punct de veclere
Nu ne puteti reprosa noui, tinerilo4,cd nu mai vrem s.i militar sunt relativ slabe. Ele isi pot pdstra de altfel

197 193
specificulchiar si in aceastistarede semidepenc-lentd fala scopuri politice a cdror indeplinire se afld departe in viitor.
de marile puteri. De ce sd nu ne dorim acelasi lucru? De aceea cred cd nu poti niciodatd judeca o migcare
Puteti rdspunde cd suntem un PoPor mult mai mare si politicd cluph scopurile ei, pe care le declari sus si tare
economicmult mai putemic decAtsuedeziisau elvefienii' 9i pe care poate chiar vrea sd le realizeze,ci numai dupd
influenld
$i cle aceeaam fi indreptififi sd avem mai multa mijloacele pe care le folosegtepentru a-9i duce la inde-
asupra celor ce se intAmpl.l in lume. L)ar eu incerc si ma plinire acestescopuri. Aceste mijloace sunt deopotrivi
g6ndescin acestcontext la un'r'iitor ceva mai indepdrtat- de rele si la national-socialisti9i la comunisti, ele aratd
Schimbdrile in structura lumii la care suntem martort cd uici mdcar autorii initiali nu mai cred in forta de
acum au fdrd indoiald o anumitd asemdnarecu transfor- convingere a ideilor lor. De aceeanu pot sd md apropii
mdrile petrecute in Europa la trecereade la Er''ul Mediu de nici una din cele doud miscdri 9i sunt convins, spre
la moclernitate.Progresul tehnicii, 9i in special al tehnicii tristelea mea, cd ambele nu pot aduce dec6t nefericire
militare, a avut drept consecinldfaptul cd entitdtile poli- pentru Cermania."
tice pAnd atunci indepenclente,cum erau cetifile 9i oragele, ,,Dar trebuie sd recunoasteficd nu s-a ajur-rsla nici un
au dispdrut - cel pulin au tlisparut ca entitdti politice rezultat folosind mijloacelebune. Miscareade tineret nu
independente - 9i au fost inlocuite prin entititi mai a organizat demonstratii,nu a spart ferestresi nu si-a bitut
mari, prin state cu teritorii mai mari sau mai mici. Dup.i adversarii.A incercatsd stabileascdnoi valori nurnai prin
incheierea acestui proces, pentru orage nu nrai era utt exemplul personal. Dar s-a imbundtdtit ceva prin asta?"
avantaj important sd intretind cu costuri foarte ridicate ,,Poatecd in via!a pur politicd, nu. Dar in domeniul
ziduri gi sanfuri de apdrare.Dimpotrivd, ull orasmic, care culturii, miscareade tineret a dat roade. GAnditi-va la
renunla la zidurile de aparare, se putea uneori intincle universitdfle populare 9i la mestesugurile artistice, la
mai ugor si mai repede decAt un orag mai mare a cdrui BauhausDessau,la interesulpentru muzica veche,la cercu-
cregtereera limitatd de prezenla unor asemeneaziduri' rile dc muzici coralasi la ieatrclccle amatori. Nu sunt
iar
$i ir-rvremea noastrd tehnica face progrese uriage, toate acesteaun cAstig?"
tehnica militar.i s-a schimbat radical oclatdcu inventarea ,,Da, poate. Desigur cd nu vreau sd neg toate aceste
avionului. $i astdzi poate fi recunoscutdfdri dubiu ten- realiziri gi md bucur de ele. Dar Germania trebuie elibe-
dinta de formare a unor entitili politice mai mari, care ratd si in clomeniul politic din starea de descompunere
clepd;escgranitele statului nalional. De aceeaar fi poate din interior si de tuteld din exterior. lar aceastapare sd
*ii bit-re pentru securitatea ldrii noastre dacd am nu fie cu putinld doar folosind mijloacelebune. De aici
renunla in mare mdsuri la inarmare si in locul ei am nu poate rezulta cd totul trebuie sd rdmAnd cum a fost.
incerca, prin eforturi economice, sh ne inclrept.lm in Dumneavoastrd ne criticali pentru ci urmdm un bdrbai
clireclia unor raPoriuri de bund vecindtate cu rraiiunile care vi se pare prea primitiv gi cu ale cdrui mijloace nu
ce ne inconioarb. Sporirea inarmarii ar genera probabil suntefi de acord. $i pentru mine antisemitismul lui este
doar cregtereaforlelor potrivnice in celelaltetiri si a-stfel, latura cea mai nepldcutd a miscdrii noastre si sper cd in
in final, scddereasecuritdlii noastre. Apartenenta la o curAnd se va atenua.Dar a incercatvreunul dintre reDre-
comunitate politicd mai nlare ar putea fi o ap.iraremult zentarrtii vechii lumi, vreunul dintre profesorii ir-t
^ai
mai bund. Cu toate acestelucruri vreau doar sd spun cd vArstd,care acum se pl6ng de revolufia noastrd,sd ne arate
este irrtotdeauna foarte greu sd jucleci valoarea unor noud, tinerilor, un drum mai bun caresd ne fi dus la telul

194 i95
nostru cu mijloace rnai bune? Nu a fostnimeni aici sb ne fizicii clasice. Insd aceastdincercare a eguat, iar prelu-
spund cum puteam iegi altfel din mizerie. Nici dumnea- area in continuare a ipotezei lui Planck a condus ia o
voastrS.Ce ar fi trebuit sd facem?" reconstrucfieradicald i intregii fizici. Dar chiar 9i dupd
,,$i atunci afi participat la folosirea agresiunii si la aceastdreconstrucfie,nu s-a schimbat nimic in domeniile
revolufie -cu iluzia nes6buitd cd, distrugAnd ceva, ar putea fizicii care pot fi cuprinse in intregime cu corrceptelefizicii
iegi altceva bun. $titi cumva ce a scris Jacob l3urckhardt clasrce.
despre rezultatul final al revolulilor in materie de politicd Agadar, cu alte cuvinte: o revolulie bund 9i fructuoasd
externd?"Este fdri indoiald un mare noroc dacd o revo- poate avea loc in gtiinld numai atunci cAnd se fac eforturi
lutie nu-l transformd pe dugmanul de moarte in stdpAn." de a schimba cdt mai pufin, c6nd eforturile se concen-
De ce noi, germanii, sd avem acestnoroc neobisnuit? Daci fteazd mai intAi asupra rezolvdrii unei singure probleme,
noi, cei bAtreni - iar acum md vdd silit sd md socotesc bine delimitate. Incercareade a renunta la tot ce a fost si
unul clintre ei - nu am clat nici un sfat, este pentru de a schimba dupd bunul-plac duce la un pur rl.rr,r".r.
simplul motiv cd nu stiam ce sfat sd ddm, in afard de cel In gtiinfele naturii, numai fanaticii semidementi incearcd
absolut banal cd trebuie ca fiecaresd-gi facd treaba con- sd demoleze tot ce existd - de exemplu, oameni care
stiincios 9i corect,iar astfel sd spere cd exemplul bun va pretind cd pot inventa un perpetuum mobile - gi clesigur
duce in cele din urmd la binele general." cd acesteincercdri nu duc la nimic. I'e de altd parte, nu
gtiu dacd revoluliile in stiintd pot fi comparate cu cele care
,,Agadar vrefi mereu numai ce e vechi, ce a trecut, ce
au loc in societateaumand. Dar mi-as putea inchipui -
a fbst ieri. Orice incercarede schimbare este dupd pdrerea
chiar dacd ce-mi doresc e doar un vis - cd si in istorie
dumneavoastrd gresitd, iar cu o asemeneapozilie tine-
revolufiile cele mai durabilersunt aceleain carese incearcd
retul nu mai poate fi conrrins.Cu asemeneaviziune, pe
int6i rezolvarea unor probleme bine delimitate, schim-
Iume nu s-ar intAmpla niciodatd ceva nou. $i atunci cu
bAnd c6t mai putin posibil. CAndili-vd la aceamare revo-
ce drept vb angajaliin gtiinfa dumneavoastrdpentru idei
lutie care a avut loc acum doud mii de ani si al ctirei
noi 9i revoluficlnare?In teoria relativitdfii 9i in teoria cuan- promoto4 Cristos, a spus: ,,Nu am venit sd stric legea,ci
tici s-a ficut de asemenearuptura de tot ce era vechi." s-o implinesc.,' Deci, incd o datd: importantd este con-
,,Dacd vorbim despre revolulii in stiinld, atunci este centrareape acel unic lel important, modific6nd cAt mai
important sd privim cu toatd atentia acesterevolulii. Sd putin posibil. I'}ulinul care apoi trebuie totusi schimbat
ne g6ndim, de pildd, la teoria cuanticd a lui Planck. Stiti poate avea o asemeneaforti ciea modifica, incdt reagazd
probabil cd Planck a fost de la inceput un spirit foarte de la sine aproape toate formele de viatd."
conservator si cd nu a dorit niciodatd sd schimbe in mod ,,Dar de ce tineti atAt de mult la vechile forme? Se
radical vechea hzicd. Dari-si propusesesd rezolve o anumitd intdmpld foarte des ca formele vechi si nu se mai potri-
problemd bine delimitatd, voia sd inteleagd spectrul radia- veascdin timpurile noi si nu sunt pdstrate decAt dintr-un
tiei termice. Bineintelescd a incercat sd facd acestlucru fel de inergie. De ce sb nu fie e'liminate imediat? De
pdstr6nd toate legile fizicii clasice9i i-au trebuit mulfi ani exemplu, mi se pare absurd cd profesorii mai apar imbrd-
pAnd si-a dat seamaci nu esteposibil. Abia apoi a Propus cali in robele lor medievale la festivitdtile universithtii.
o ipotezd carenu se mai potrivea in cadrul fizicii clasice, E doar un vechi obicei care ar trebui clesfiinlat."
dar chiar si dupi aceeaa vrut sd umple la loc, cu Presu- ,,Sigur cd eu nu tin la formele vechi, dar tin la conti-
pozilii suplimentare, brega pe care o fdcuse in zidurile nuturile pe care le reprezintd. As vrea sd explic gi asta

196 197
printr-o comparalie cu fizica. Formulele fizicii clasice in saptimAnile care au urmat acesteidisculii schim-
reprezint.l o cunoagtererezultatd dintr-o veche experienld, bdrile petrecute1auniversitateau devenit din ce in ce mai
carenu numai ci a fost corectdintotdeauna, dar va rdmAne inspdimAntdtoare.Unul dintre colegii nogtri de la facul-
corectdsi in viitor, in toate timpurile. Teoria cuanticd da tate, matematicianul [-evy,care conform legii ar fi trebuit
acesteicomori de experienlddoar formal o altd infdli9are. sd rdm.Andcadru universitar pentru ci in I'rimul I{dzboi
Dar, in ce privegte confinutul, nu se poate schimba nimic Mondial Fuseseclecoratde mai multe ori, a fostbntsc conce-
fii fizicamigcdrii penclulului, a legilor pArghiilor,a misc"i- diat. I{evolta membrilor mai tirreri ai facultilii - si md
rilor planetelor, pentru cd nici lumea nu s-a schimbat in g6ndescaici in specialla Friedrich Hund, Carl Friedrich
privinla acestor fenomene. Ca sd ne intoarcem la robe: Eonhoeffer si la matematicianul van der Waerden - a
aceasti formd isi are probabil originea din vremea impdr- fost at6t de mare, incAt r-re-amgAndit la posibilitatea ca
tirii in bresle a locuitorilor, iat confinutul ei corespunde noi toli sd ne cldm demisia clela facultatesi sd 9i ?ncercim
unei experienle mult mai vechi: grupul oamenilor care sd convingem cAt mai mulli colegi sd faca acelagilucru'
au invdtat mult, a cdror gAndire estescolita cu multe ralio- Dar inainte de a faceacestgest voiam sd md mai sfdtuiesc
namente dificile ale altor inv.ltati, e deosebit de impor- o datd cu cineva din generalia mai veche, cilreva care sc
tant pentru comunitateadin carefac ei parte fiindca sfaturile bucura de toati incredereanoastri. De aceeal-am rugat
lor sunt mai bine intemeiate decAt ale altora. Iloba arer pe Max ltlanck sd-mi acorde o intrevedere 9i m-am clus
menireasd exprime aceastipozifie specialda purtdtorului la el acasd,la Llerlin,pe straclaWangenheim.
ei si sd-l fereascdpe acesta, indiferent dacd personal Planck md primi in sufrageria lui nu prea luminoasd,
corespundecerinfelorbreslei lui sau nu, de atacurilegro- dar aranjata intr-un stil primitor de modA veche, unde
solane ale gloatei. Aceastd experientd este neindoielnic puteai vedea cu ochii mintii lampa cu petrol at.i-rn6nd
la fel de valabild in lumea de astdzica 9i acum c6tevasute d"os.rpro mijlocului mesei,chiar daci in realitatelipsea'
de ani, clar este desigur complet irelevant clacdo expri- I'lanck mi se pdru mult imbdtrAnit de la ultima noastrd
mdm in exterior prin robe sau, de preferat poate, prin intAlnire.Chiprrl lui fin si ingust purta riduri adAnci,zAm-
forme mai moderne. Pe de alta parte, ii binuiesc pe unii betul lui cAnclmd intimpirr.l era chinuit si ardta nespus
dintre criticii robelor cd vor si elimine chiar si confinutul de obosit.
experrienteicare se exprimd prin ele. Asta e insd prostie ,,Venitila mine ca sa primiti un sfatitr probleme politice",
curatd, fiindcd faptele nu pot fi schimbate." incepu Itlanck cliscutia,,,dar md tem cd nu mai pot sd vi
,,Da, rlin nou folosili atuul experienteiimpotriva acti- dauirici un sfat. Nu mai am nici o speranldcd poate fi
vitdtii tinerilor, asacum au fdcut gi o vor faceintotcleauna opritd catastrofa pentru Germania, iar astfel 9i pentru
bitrAnii. NeavAnd nici un argument impotrivd, suntem universit5lile germane. inainte de a-mi povesti despre
din nou singuri." clistrugerile de la Leipzig, care fbrd indoiald nu sunt cu
Vizitatorul meu se pregdtea acum sd plece, dar eu l-am nimic mai prejos decAt cele de la noi, din Berlin, vreau
intrebat daci nu ar vrea sd-i cAntincd o datd ultima parte sd vi relate2o disculie purtatd acum c6tevazile cu Hitler'
a concertului de Schumann,atAtcAtse putea de bine fdrd Sperasemsd-l pot limuri ce enormd pierdere reprezintd
orchestrd.A acceptatmulgumindu-mi, iar cAnd ne-am luat pentru universitSlile germane, 9i in particular pentru
rdmas-bun, am avut impresia cd are o atitudine aproape iercetareain fizicd din lara noastr5, excludereacolegilor
prie tcnoasdfata de nrinc. evrei si c6t de lipsit.i de sens si imorald este o asemenea

198 199
acliune, pentru cd in cele mai multe cazuri este vorba cu aclevdratmersul evenimentelor, petrtru ci el esteintr-o
despre oameni care se simt germani si 9i-au pus viala in mult n-rairnare mdsurd un om care se lasd condus de
joc, ca tofi ceilaili, in ultimul rdzboi. Dar nu am gbsit nici obsesiilelui, dec6t unul care conduce. El nu poate 9ti dacd
un fel de infelegere la Hitler - sau, mai rdu, pur si simplu uriagele forfe pe care le-a descdtugatil vor ridica in cele
nu existi o limbd in care sd te poli inlelege cu un din urma pe culmi sau il vor distrug;elamentabil.
asemeneaom. Mi s-apirut cd Hitler a pierdut orice contact P6nd la sfArgiful catastrofei, pasul dumneavoastrd
cu lumea exterioard.El resimte cuvintele interlocutorului, ar avea agadarconsecinlenumai asupra dumneavoastrd
irr cel mai bun caz, ca pe o perturbare iritantd, pe care o ingivd - poate sunteti dispus sd suportali multe -, dar
acoperd imediat zgomotos declam6nd mereu aceleasi pentru viala din fara noastrd tot ce faceli isi va ardta
fraze despre disolulia vielii spirituale in ultimii 1.4ani, roadele abia dupd sfArsitul catastrofei.Asupra acestui
despre necesitatea de a opri in ultimul moment aceastd punct trebuie agadarsd ne indreptdm atentia. Daca vd cla!i
descompunere9.a.m.d.Am avut atunci impresia fataldcd demisia, in cazul cel mai favorabil nu v-ar rdmAne clecAt
el chiar esteconvins de acestnonsens si cd ajtlrge la aceastd sd cdutafi un post in strdindtate.Nici nu vreau sa spun
convingere tocmai prin eliminarea oricdror influente ce s-ar putea intAmpla intr-un caz mai pulin favorabil.
exterioare.Pentru cd e obsedat de a9a-numitelelui idei, In strdindtate fiind, v-afi aldtura marii mulfimi a emigran-
nu estepermeabil Ia nici un contraargument si va conduce tilor care trebuie sd-si gbseascdacolo de lucru gi poate
Germania spre o catastrofdinspdim6ntdtoare." cd ii veli lua slujba cuiva care se afld intr-o situalie mai
La rAndul meu, i-am vorbit despre ce se intAmpld la grea decAt dumneavoastrd. Ati putea probabil lucra acolo
L,eipzigsi despre planul pe careil ficuserdm noi, membrii nestingherit, ati fi in afara pericolului, iar clupd sf6rsitul
mai tineri ai facultdlii, de a ne da demisia din posturile catastrofeivd veli putea intoarce, dac.i dorifi, in Germania
de profesori universitari in mod demonstrativ, exprimAnd cu congtiinla impdcatd cd nu ali fdcut niciodatd compro-
astfel un clar si rdspicat: ,,Asa nu se mai poate!" Dar misuri cu distrugdtorii Cermaniei. Dar pAnd atunci poate
Planck fu de la bun inceput convins de insuccesul unui cd vor fi trecut mulli ani, dumneavoastrd vd veli fi schim-
asemeneaolan. bat, oamenii din Cermania se vor fi schimbat 9i ei, si este
,,Md buiur cd clumneavoastrd,ca om tAndr;mai sunteti foarte indoielnic dacd 9i cAtvefi mai putea activa in aceastd
optimist 9i credeli cd vd putefi opune dezastrului cu lume schimbatd.
asemeneaplanuri. Dar dir-rpdcate supraestimati mult Dacd nu vd dali demisia si rdmAneti aici, aveti o misi-
influenta universitdfilor 9i a oimenilor cu carte. in spatiul une de cu totul alt gerr.Nu puteti opri catastrofa9i in plus
public, gestul dumneavoastrd nici nu va fi cunoscut. va trebui, pentru a supravielui, sd facefi mereu tot felul
Ziarele fie nu ar pomeni un cuvAnt despre acest gest, fie de compromisuri. Dar puteti incerca,impreund cu altii,
ar scrie pe un ton atAt de batjocoritor despre demisiile sd formali ir-rsulede rezistenli. Puteli sd adunali in jurul
dumneavoastrd,inc6t nimdnui nu i-ar veni ideea sd tragd dumneavoastrd oameni tineri, sh le ardtafi cum se face
o concluzie serioasddin acestgest.Vedefi dumneavoastrd, stiintl de bund calitate,iar astfel si le pdstrati in constiintd
o avalangd,odatd pornitS, nu mai poate fi influenlatd in si vechile valori autentice.Desigur cd nimeni nu gtie cAte
miscareaei. CAt de mult va distruge, cAtevieli omenesti asemeneainsule vor mai fi rdmas cAnd catastrofase va
va curma/ toate acesteasunt deja decise de legile naturii, fi sfArgit,clar sunt sigur cd pAnd -simici grupuri de tineri
driar dacXnu segtieincd. Nici Hitler nu mai poate influenla dotafi, carepot fi cdlduziti intr-un astfel de spirit prin toatd

200 201
pedoada cleteroare,vor a\/eao mare tmportanti pentru nedreptdti, aveau de depisit mari grc-utdtimateriale,dar
reconstruclie.Fiirrclcaascnrcneagupuri pot cierreninuclee cel putin erau scutifi si fac.ialegerea.lncercams6-mi pun
de cristalizare clin care se dezvolti apoi noile forme de problema mereu sub alte forme pentru a vedea mai lim-
viatd. Ceeace spun va fi valabil la inceput numai pentru pecle.Dacd in casata un membru al familiei se imbolni-
reconstruclia cercetirii stiintifice in Cermania. Dar cutn vegte de o boald infectioasdrnortald, este mai corect sii
nimeni rru stie ce rol vor iuca Stiinta si tehnica in lumea pdrdsesticasa,pentm ca infecfia sAnu se perpetueze,sau
viitoare, s-ar putea si devini important si pentru alte estemai bine sd rdmAi 9i sd ingrijegtibolnavul, chiar dac.i
clomenii. tu sunt de pirere cd tofi cei care pot face ceva nu mai existd nici o speranti? Dar poli compara o
si nu sunt pur si simplu silili sd emigreze,de pildi din revolulie cu o boald? Nu era o metodd prea ieftind cle a
cauza rasei lor, ar trebui si itrcercesd rdmAnd aici si sd anula judecatamorald?$i apoi, careerau compromisurile
pregdterascd viitorul mai inclepartat.Acest lucru va fi cu de carevorbea I'lanck? La inceputul cursurilor trebuia sa
sigurant.i foarte dificil si plin de primejdii, iar compro- riclici mAna pentru a te supune formelor impuse de
misurile carevor trebui facutevi vor fi pe drept reprogate national-socialisti. De cAte ori nu salutasem si inainte
si poate vor fi chiar peclepsite.Dar poate cd in ciucia a cunosculii prir-r ridicarea m.Ainii si ficAndu-le semne
toate acestea,ar trebui rimas aici. Firegte,nu mi pot amicale cu m6na? Era aceastao concesiehotdr.itoare?
supdra pe nimeni carese decide in alt fel, clacbemigreazi Scrisorile oficiale trebuiau incheiate cu I'ormula ..Heil
ciin Cermania pentru c.i gdsegtecd viala aici e insupclr- Hitler". Acest lucru era deja mult mai trist, dar din fcricire
tabild, pentru cd nu mai pclateprivi toatd nedreptateape asemeneascrisori trebuiau scrisenumai rareori si clricum
care nu o poate impieclica. Dar intr-o asemeneasituafie, aceastdformuli cleincheiereaveasubintelesul,,nu rrreau
cum e cea in carene gdsirn acum in Cermania, nu ne mai sd am cle-aface cu tine". Trebuia si iei parte la serb.iri si
putem comporta in mod corect. C)ricarear fi cleciziape manif-estalii.Dar probabil cd deseori ar fi fost posibil si
care o luim, particip2im intr-un fel sau altul la cr eviti asemeneaindatoriri. Fiecaredin acesti pasi, luat
neclreptate.I)e aceea,in cele clin urmd fiecarenu poate separat,poate cd ar fi fost acceptabil.Dar probabil ca mai
actiona clec.itpe cclntprclpriu. N-umai are senssd clai sau trebuiau fdcuti incd mulfi pagi si ar fi fost toti aceia tle
s.i primesti sfaturi. De aceeanjci nu vd pot spune dec6t acceptat?Wilhelm Tell aclionasecorect c6nclrefuzasesi
sd nu r,.i facefi speranfe ci clumneavc'rastrd,
orice ati intre- salute pdlSria din Cessler,punAnd astf'elviata propriului
princle, \,€rliputea impiedica in vreun fel nenorocirile ce sdu copil in mare primejdie? Nu ar fi trebuit si el sti fac.i
\/or avea loc pAnti la sfArsitul catastrofei.Dar, in decizia atunci un compromis? Dar dacd rdspunsul in aceasti
pe care o luati, ginditi-r'A la timpul care va veni dupd situatie este ,,nu", de ce ar fi trebuit sd facem acum in
aceea." Cermania compromisuri?
Disculia nu a continuat clincolo de acestavertisment. Dac5,dimpotrivi, ai fi luat l"rotdrArea clea emigra, cum
Pe drumul cle intoarcere, in trenul spre Leipzig, mi se se impdca aceastddecizie cu imperativul lui Kant de a
inv6rteau mereu in minte gAnclurile exprimate si md acfiona astfel incAt actiunea proprie sd poati deveni
chinuia intrebarea clacbsi emigrez sau nu. Aproape cd normd generald de compclrtament?I)oar nu puteau toti
ii invicliam pe prietenii cdrora li se luase cu forta baza sd emigreze.Ar fi trebuit oare sd pleci, fhri a-ti gasi linis-
existentei in Clermania si care de aceeastiau cd trebuie tea,dintr-o tard in alta, pentru a evita catastrclfelesociale
si pirdseascd fara. Ei fuseserdvictimele unor grave care apdreau?Nici celerlalte tdri nu puteau fi scutite pe

202 203
termen lung de acestecatastrofe sau de altele asemd- in legdturd cu aceastami-am amintit o discutie cu Niels,
ndtoare.In cele din urm5, fiecareaparfine unei anumite in carevorbea despre o complementaritateintre conceptele
de ,,clreptate"9i ,,iubire". Degi amAndoud,atAtdreptatea
fdri prin nastere,prin limbd si prin educatie.$i nu insemna
oare emigrarea sd-!i preclai fdrd luptd lara unui grup de cAt si iubirea, sunt pdrli esenfialeale comportamentului
oameni obsedati, total dezechilibrati sufleteste,9i care in nostru in viala in comunitate cu ceilalli oamerti, totugi,
confuzia lor tdrau Germania spre un dezastru imens? in celedin urmd, se exclud. Dreptateaii poruncegtejuris-
Planck spusesecb vom fi pugi sa ludm decizii prin care tului sd refuze sd semneze.$i poate cd urmdrile politice
oricum nu vom mai putea comite decAtnedreptdti. Erau ale semndturii lui ar duce la distrugereamult mai multor
a,sernenea situafii intr-adevdr posibile? Ca fizician, incercam oameni decAtcei r-roudprieteni. Dar poate iubirea sd facd
sd inventez experimente mentale, ceea ce in acest caz abstracfiede strigdtelede ajutor ale ruclelor disperate ale
insemna sd imaginez situalii-limitd care, chiar daci nu prietenilor, care ajung la juristul in cauzd?Mai tArziu mi
ar apdreaintocmai in realitate,erau suficient de asemS- s-a pdrut totugi copildros si mh dedau unor asemenea
ndtoare urror situafii reale 9i in acelagitimp erau atdt de gAncluri absurde. Trebuia sd hotdrdsc aici si acum dacd
voiam sd emigrez sau sd rdmAn in Cermania. Trebuia sd
extreme,inc6t se putea vedea imediat cd o rezolvare intr-un
ne gAndim la timpul cleclupd catastrofd.Acest lucru fusese
sensuman acceptabilnu era posibild. in cele din urmd am
imaginat urmdtorul exemplu inspdim6ntdtor: o condu- spus de Planck si imi era foarte clar. Asadar: sd formdm
insule de rezistenld,sd adundm oameni tineri 9i sd-i scoa-
cere dictatoriald a inchis in pugcdrie zecedintre oporrenfii
tem pe cAtposibil irr viatd din aceastdcatastrofS,iar apoi,
ei politici si este decisd sd execute cel pulin pe cel mai
dupd sfArgit,sd ne apucdm de reconstmclie, aceastaera
important dintre ei, dacd nu pe toti zece.Dar conducerea
datoria despre care vorbise I'lanck. La aceastdopfiune
tine foarte mult ca in strdindtate acest asasinatsd arate
trebuia desigur luat in calcul cd va trebui sd facem com-
ca 9i cum ar fi juridic intemeiat. in acestsens face urmd-
promisuri gi sd fim mai tArziu, pe clrept,pedepsiti pentru
toarea ofertd unui alt oponent al ei, care datoritd repu-
ele - si poate si mai rdu decAt atAt. Dar cel pulin era o
tatiei si marii recunoagteriintemationale fuseseincd ldsat
datorie limpede formuiatS.De fapt, in afara tdrii am fi de
in libertate - ar putea fi vorba de pildd de un jurist foarte
prisos. Acolo existau numai indatoriri care puteau fi
reputat in lard: dacd juristul este de acord ca prin sem-
indeplinite mult mai bine de mulli al1il. La intoarcerea
ndtura lui pe o expertizd juridicd fdcutd corespunzdtor
mea la Leipzig am hotdrAt ca, cel pulin pentru moment,
sd certifice asasinatulca fiind juridic corect,atunci restul
sd rdmdrr in Cermania 9i la Ur-riversitateadin Leipzig si
de noud prizonieri sunt ldsali liberi si li se oferd gararrlia
si vbd incotro mi va duce acestclrum.
cd sunt ldsati sd emigreze. Dacd refuzd sd semneze, toli
cei zeceprizonieri vor fi executali.Juristul nu poate avea
nici o indoiald cd aceastdameninfare din partea dicta-
torului esteserioasdsi cd o va pune in aplicare.Ce sd facd?
Este reputafia lui nepdtatd, sau, cum era numitd atunci
in mod cinic, ,,r,estaalbd", mai de pre! decAtviata celor
noud prieteni? Nici chiar sinucidereajuristului nu ar mai
fi o solutie, pentru cd 9i in acestcaz ar impiedica salvarea
prizonierilor nevinovafi.

244
IJ respingereaelectrostaticdputernic.i clintreprcltoni are ca
efect faptul cd numhrul neutronilor estc ceva mai nrare
DISCUTII DESPREPOSIBILITAIIE decAtnumarul protonilor. I'rorleleputemice caretin la un
TEFINICIIATOMICE 9I DESPRE loc materia nucleard nu se schimbd la inlocuirea pro-
PAKIICULELE ELEMENTARE tonilor cu neutroni; aceastdipoteza a fost confirmal.i expe-
(1e35-1e37) rimental. lar simetria astfel clescoperitaclintre protori si
ncutron, desprc carc vis,rscmr'lcii pe carrrlm.r'afl.rmla
cabanadin poiana Sieil,se manifesti experimentalprin
aceeacd la dezintegrareap unii atomi emit electrotri,iar
altii pozitroni. Pentru a stucliamai in cletaliurelatiile din
nucleele atomice,noi, cei cle la seminarul din Leipzig,
ln ciuda nelitristiicareaphrusein viata gtiintifici, nu nutnai incercam sd reprezentdm nucleul ca un fel t.lepic.ituri sfe-
in jara noastrd, din cauza revolufiei germal'le si a emi- ricd formatd clin materie nucleari, astrclarun fel cleceaun
gririlor provocate cle ea, fizica atomicd s-a dez"'oltat il-r sferic,in care neutronii si protonii se miscau liber, fdrd a
acei ani surprinzdtor de repecle.In laboratorul lordului se derarrjaunii pe altii intr-o mdsurd prea mare, in ttmp
I{utherforcl la Cambridge, in Anglia, fizicienii Cockcroft ce Niels, la Copenhaga,consideradimpotrivd ci interacti-
si Walton construiserho instalalie de inaltd tensiune cu urea dintre pdrtile componente ale nucleului este foarte
carenucleele de hidrogeu, aclicdprotonii, puteau fi acce- importantd si de aceeareprezentanucleui cu precddere
lerate atAt clemult, incAt atunci cAnd erau dirijate si se ca pc un l'cl clc s(lccll rrisip.
ciocrreascd cu atclmiusori puteau depdsibariera de poten- Pentru a limuri prirr rliicutii acestcdiferenle clerepre-
tial datorat.l respingeriieiectrice9i puterauciocni nucleele zentarea nucleului, am plecat petrtru citeva sdptimAni
atomilor, transform6nclu-i.Cu asemeneainstrumente 9i la Copenhagain perioacladirrtre toamna lui 19359i toamna
altele asemdndtoare,irr special ciclotronul pus la punct lui 1936.Am fost primit acolo ca oaspeteal familiei tlohr,
in Statele Unite, se puteau face multe experimente noi locuind intr-una ciin camereledin casacleonoare ce ltrsese
in domeniul nuclear,astfelinc6t cur6nd s-a putut ajurrge pusd la dispozitia lui llohr si a familiei salede c.itrestatul
la o imagine destul de clard a proprietdlilor nucleelorato- danez din fondurile fundatiei Carlsbcrrg.Aceast.ica-sia
mice si a forfelor care aclionau in interiorul lor. Nucleele jucat un rrrl .letrsebitr-lt'irnporlarrt,timp clcmulti .ini, ca
atomice nu puteau fi comparate, cum se fdcusein cazul loc de intAlnire per-rtrufizicienii atomisti. Era o constrrrctier
atomilor, cu ull sistem planetar in miniaturd, la care cele irr stil pompeian, la care se mai f.iceausimtite clar ir-rflu-
mai intense forJeerau datorate unui corp central greu, care enjeleputernice ale marelui sculptor danez Thoew,aldsen
ar determina traiectoriile corpurilor usoarc ce se miscau asupraculturii daneze.O scari mare,decorati cu statui,
in jurul lui. Mai clegrabd,nucleele diferililor atomi pot ducea clin salonul cellmare spre parcul intins, al carui
fi comparate cu picdturi c'lecliferitemdrimi, alcdtuite din centru era inviorat de o fAr-rtAnd arteziani inconiurat6 cle
aceeagimaterie nucleard,care la r6ndul ei este formatd dirr straturi cle flori, si unde copaci bdtr6rri si inalii te acld-
pirli egale de protoni 9i neuhoni. Densitateaacesteimate- posteaude soaresau cieploaie.De la intrareain locuinti
rii nucleare alcituite clin protoni gi rreutroni este aproxi- se ajungeaintr-o grddind de iarr-rduncle cliprrcittrlunei
mativ aceeasi1atoate nucleeleatomice.La nucleelegrele, f6ntdni intrerupea linistea care altfel domnea in aceast.i

206 207
parte a casei.I'e jetul de api al acesteifAntdni arteziene se distribuie in cele din urmh oarecum in acelasimod la
am lisat cleseorisd dansezemingi de tenis de masd, dis- toate pdrlile componente ale nucleului, pentru cd
cutAnd apoi despre cauzele fizice ale acestui fenometr' interactiuneaestecu siguranld foarte mare. Nucleul ato-
Dincolo de gridina de iamd era un salon mare cu coloane mic se incdlzegtepur 9i simplu la o asemeneaciocnire, iar
dorice, deseori folosit pentru intrunirile festive ce aveau gradul de incdlzire va putea fi calculat din cdldura spe-
loc in caclrul conferintelor stiinlifice. In aceastdcasdpri- cificd a materiei nucleare si din energia conlinutd in pro-
mitoare mi s-a permis a;adar sd locuiesc impreund cu iectil. Ce se intAmpld in continuare ar putea fi descriscel
familia l3ohrpentru cdteva sdptimAni, 9i se nimeri cd tot mai bine ca un fel de evaporarea nucleului atomic. Ceea
in aceastdperioadd 9i lordul I{utherfordl, fizicianul englez ce inseamnd cd uneori, la suprafa!a nucleului, particule
si pdrintele fizicli atomice moderne - cum va fi numit individuale vor aveao eneryieatdt de mare,incAt pot pdrdsi
mai tArziu - a petrecut o scurtd vacanld la familia Bohr nucleul atomic. Dar tu ce spui clespreasta?"
in Copenhaga.Astfel am avut ocaziasd ne plimbdm uneori intrebarea imi era adresatdmie.
in trei prin parc, schimbAnd pireri despre noile experi- ,,Si eu ag vrea sd cred cd este aga,degi nu pare sd se
mente sau despre structura nucleelor atomice. Am sd potriveascd prea bine cu reprezentdrile noastre de la l,eipzig
incerc sd redau una dirrtre aceie discutii. despre pdrlile componente ale nucleului care se migcd
Lord Rutherford: ,,Cese intAmpli de fapt, dupd pdre- liber in nucleu", am rdspuns eu. ,,L)aro particuld foarte
rea voastri, dacd construim instrumente de inaltd tensiune rapidd care pdtmnde in nucleu va suferi desigur, din
sau alte acceleratoaresi lintim nuclee grele cu protoni cauzaforlelor de interacfiune foarte putemice, mai multe
av6nd 9i mai mare energiesi vitezd?Va traversa proiectilul ciocniri, pirzAndu-si astfelenergia.Pentru o particuld lentd
nucleul greu, poate fdrd a proclucemari deteriordri, sau insd, care se migcd in nucleul atomic doar cu energie micd,
va rdmAnein interiorul nucleului, astfelinc6t intreaga sa s-ar putea ca lucrurile sd arate altfel, fiindcd in acest caz
energie de migcare sd fie trarrsferatdin cele din urmd intrd in joc natura ondulatorie a particulei si numdrul
nucleului? Dacdinteracfiunile dintre pdrtile componente schimburilor de energieposibile devine mai mic. Lr acest
ale nucleului sunt foarte importanter,asacum crede Niels, caz s-ar putea ca neglijarea interacliunilor sd mai fie o
atunci ar trebui ca proiectilul sd rdmAndin nucleu. Dacd aproximalie permisd. Dar ar trebui ca lucrurile acestea
insd protonii 9i neutronii se rnigcd aproaPe indepenclenfi sd poatd fi calculate,pentru cd de fapt se gtie deja suficient
in nucleu, fdrd a se influenla Prea puternic unii pe aliii, de mult despre nucleul atomic. Am sd efectuez un ase-
atunci s-ar putea ca proiectilul sd treacdprin nucleu fdrd mcnea calcul la Leipzig.
a produce mari pagube." Ag vrea insd sd pun si eu o intrebare: se poate inchipui
Niels: ,,Vreausd creclcd proiectilul rdmAne de reguld cd am ajunge in cele din urmd la aplicafii tehnice ale fizicii
i'n interiorul nucleului atomic si cd energialui de miscare nucleare folosind acceleratoaredin ce in ce mai putemice,
adicd clepildd s-ar putea oare produce elementechimice
I Emest Rutherford (I87I-1937) a avut contribulii importante
noi in cantitate mare in mod artificial sau s-ar putea folosi
la studir.rlradioactivitdtii(carei-ar.radus in 1921Premiul Nobel energia de legdturd a nucleelor, asemdndtormodului in
pentru chimie) si a condr.rsexperimenteleprin care a fost cles-
care se folosegteenergia de legdturd la ardere? Se pare
coperitdstrlrctnraatomului (nucleu plr,rselectroni).A fost direc-
tor al LaboratoruluiCavenclishde la Cambridge,principalul centrr.r cd existd un roman gtiintifico-fantastic in care ur"rfizi-
al cercetirilornucleareclela incepr.rtulsecoluluiXX. (N. t.) cian inventeazd pentru tara lui, in momente de maximd

208 209
tensiune politicd, clbombd atomicd, iar astfel rerzolvdtoate nucleu atomic intr-un proces individual este eliberatd
dificultdiile politice in chip de r/crtscx ntschinn' L'r'i- energ;ie,pentru ca ur-'ase-enca processd aibd loc trebuie
clent ci sunt 'n'ise.Dar intr-o forrnd ceva mai serioasi sd se consume mult mai multd ener5;ie.De pilcld, energie
fizicianul-chimist Nernst din llerlin a pretitrs odatd cd necesardpentru accelerareaunui numdr mare de protoni,
PdmAntul ar fi un fel de arsenal plin cu munitie, la care din care cei mai multi nu ciocnescnimic. Cea mai mare
lipsegtedoar chibritul cu care ar putea fi aruncat in aer' parte clin aceastdenerg;iese pierde sub formd de miscare
Este pe de alt,i parte adevdrat ci, daci tlm putea uni c6te termicd.Asadar; energeticvorbind, experimenful cu nucle-
patru nuclee de hidrogen din apa de mare form6ncl cAte ele atomice esteo afacerein puri pierdere.Cine vorbegte
un atom de heliu, atunci enerrgiaeliberatd ar fi atdt de despreaplicalii tehniceale energieinucleelor atomicenu
mare, incAt comparalia cu arsenalul nu poate fi privitd gtie ce spune."
clecAtca o minimalizare riclicoli." Am fost apoi in scurt timp cu tolii de aceeagipdrere,
rafionamentenu au fost tleocanr-
Niels: ,,Ntt, as€:menea iar nici unul dintre noi nu bdnuia atunci cd, doar cAtiva
datd duse pAndla capdt.DiferentaesentialSdinhe chimie ani mai IArziu, clescoperireafisiunii atomice clecdtre Otto
si fizica nucleard este tocmai ci proceselechimice au loc Hahn va schimba complet situatia.
de regulS cu majoritatea tnoleculelor din substatrfares- irr lirristea parcului casei Uohr pitrundea cloar prrtin
pectivd,clepildd la praful de pu9cb,in timp ce noi in fizica din nelinistea acelor vremuri. Ne asezam pe o bancd la
rrucleardnu putem experimenta decAi cu un numdr mic umbra unor copacibdtr6ni si ne uitam.r- o pali tle vant
c1enuclee atclmice.Iar acest lucru nu se va schimba in purta din cAnd in cdnd picdturile ce cddeau clin fAntAna
mocl esentialnici cu acceleratoarelemai mari' Numdrui arteziand,iar cAteo picdturd rdmAneaagdtatdde petalele
proceselor care au loc intr-un experiment chimic se raPOr- trandafirilor si strdluceala soare.
ieazi la numdrul proceselordin experimentelenucleare Dupd intoarcerea mea la Leipzig am fdcut calculul
fdcute p.lnd acum cam la fel ca, sd spunem, cliametrul promis. Acesta confirmd ipoteza lui Niels cd protoni rapizi
sistemuluinostru planetarla diametrul unei pietre de r6u, provenifi din acceleratoaremai putentice rdmAn in inte-
9i aturrcidiferenfanu estePreamare dacdinlocuim piatra riorul nucleului-finti 9i pur 9i simplu il incilzesc prirr
de 16u cu o stAncd.Ar fi desigur altce'u'adacd am putea ciocnire.Cam in acelasitimp au fost cu adevdrat obser-
incdlzi o bucatd cle materie la temperaturi atAt de mari vate experimental procese de acest fel la protoni rapizi
incAt energia particulelor inclividuale si fie suficienta din radialia cosmicd.Acelasicalculpdreacd aduce9i argr-
pentru a depdsi fortele de respirrgeredintre nucleele ato- mente pentru faptul c5, irr primd aproximatie, dacd stu-
mice 9i daci am putea pistra densitateamateriei atAtde diezi structura internd a nucleului atomic, interactiunile
prea rare. I)ar pentru
mare inc6t ciocnirile sd nu clervitr.l puternice ale particulelor individuale puteau fi neglijate.
asta ar trebui sd atingem temperaturi de, sd zicem, un Astfel cd am continuat cercetdrilenoastre la Leipzig irr
miliard de grade, iar la asemeneatemperaturi trlt mai aceastddirecfie. Carl Friedrich, care in acea vreme era
existdpereli ai vreunui tip cleincinti in care si inchidem asistentul Lisei Meitner la institutul lui Otto Hahrr din
aceastdmaterie; perelii aceia ar fi de mult evaporali." l)ahlem, venea deseori de la Berlin la Leipzig,la semi-
Lord Rutherford: ,,PAndacum insd nici nu a fost vorba nariile noastre,iar cu ocaziauneia dintre acesteint6lniri
ci am putea obline energie din proceseleatomice.Fiindcd, ne-a vorbit desprecercetdrilelui privind proceselenucleare
desi la ciocnirea unui proton sau a unui neutron cu un din interiorul soarelui si al stelelor.El putea demonstra

270 277
teoretic cd ir-rpartea ceamai fierbinte din interiorul stelelor aceeaam fost bucuros c6nd am putut sd-i ofer un post,
aveau loc anumite reacfii bine precizateintre nuclee ato- chiar daci modest, de preparator. Abia dupd mai rnultd
mice ugoaresi ch energia enormd iradiati permanent de vreme, cAnd cdpdtaseincreclerein mine, mi-a mdrturisit
intreaga dimensiune a dificultdlilor sale. Pdriniii lui cu
steleprovitre in mod evident de la acestereactii nucleare'
greu il puteau ajuta sd-9icontinue stucliile.El insusi era
in America, llethe a publicat rezultate asemdndtoare9i
comunist convins, poate ci 9i iatdl lui ajunsesein aceastd
ne-am obisnuit cu icleeade a privi steleleca pe nigte uriage
situalie dificild tot din motive politice.Euler era logodit
cuptoare ntomice,itr careeliberareacleenergiedin nucle-
cu o tAndrdcare clin cauzaoriginilor ei evreiesti trebuise
ele atomice apdreacltrcdnu ca ul-lProcestehnic controlat,
sd fugd din Gerrnania9i acum locuia iIr Elvetia. Nu putea
atunci ca un fetnomennatttral ce aveil loc permanent in
vorbi decAt cu oroare despre grupul de oameni care
fata ochilor nogtri. Dar cleocatndatdnu eril vorba despre
preluaseputereapoliticain Cermania din 1933.Dar nu-i
tehnicd atomici. fdcea pldcere si vorbeascddespre acestsubiect. Pentru
La seminarul nostnt cle la l,eipzig nu lucram numai aJ ajuta,l-am invitat in acei ani cle rnulte ori iIr locuinfa
in domeniul rrr-rcleelor atomice'Intre timp se dezvoltaserh mea la masa cle prAnz, iar itr cliscu[iilenoastre arn atins
si ideile despre particulele elermentare,Pe care le avu- problema emigririi. El ins.i nu se opriseniciodatti in mocl
sesemprima dath itr aceanoapte la cabanade schi clin seriosla aceastdposibilitate, iar eu aveam impresia cd se
poiana Steril,cAnclitrcercasemsi infeleg mai bine natura simte prea iegat cle Cermania. Dar nici despre asta nu-i
lor. ipoteza lui I'air.rlt)irac desple existenttrantimateriei placeasd vor[-rcasca.
-
cleveniseintre timp o parte siguri a stiintei noastre,con- Asadar, md int6lneam cleseoricu Euler si discutam
firmati prin multiple erxperimente.$tiam c5 in naturd despre consecinleleposibile ale clescopeririilui Dirac si
existd cel putin un proces itr care etrergi.rse tratrsforma ale transformdrii energiei in materie.
in materie. Din errergiede radiatie s€lP()t forma perechi ,,Am inr.'dlatde la Dirac cd o cuanti de lumind care
de electroni-pozitroni.llraclestuldeclar ci se putea pre- se cleplaseaz.ipe 16ng.1un nucleu atomic se poate trans-
supune gi existenla altor procesede acestfel si incercam forma intr-o pereche de particule, 9i anume un electron
sd ne inchipuim ce rttl ar putea juca asemeneaProcese 9i urr pozitrorl", a inceput Euler.,,lnseamndastade fapt cd
in care particulerelemerntarede mare vitezd se ciocneau o cuantd de lumind estecc-nrstituitd dintr-un electronsi un
intre ele. pozitron? Atunci cuanta cle lumind ar fi ca un sistem cle
Cel mai apropiat partener c1ediscutii itr acestclomeniu steleduble, in careelectrorrulsi pozitronul se invArt unul
era Hans Euler, care r.,ettisela noi ca tAnir student cu in jurul celuilalt. Sau este aceastao reprezerrtarefalsd?"
cAtivaani in urm.i. il .ema.casemrepecle,nu numai dato- ,,Nu cred cd o asemeneaimagirre conline prea mult
rith inzestrdrii saleiesite din colnun, dar 9i prin infdtisarea adevdr.Pentru cd clin aceastdimagine ar trebui sd tragem
lui exterioard.Ardta mai clelicatsi mai sensibildecAtmajo- concluziacd masa unei asemeneasteleduble nu ar tretrui
ritatea studenliior, iar pe chipul lui apdrea uneori, mai sd fie mult mai micd decAtsuma maselorcelor doud pdrli
ales cAnd z6mbea, urma unei suferinle. Avea un chip pre- din caree compusir.$i nici nu anl putea justifica de ce acest
lung si ingust, aproape tras,incaclratde bucle blonde, iar sistem trebuie si se migtein spaliu irrtotdeaunacu rriteza
in modul lui cle a vorbi se simlea o concentrareintens5, luminii. Ar putea si s.i ajungd in repaus pe undeva."
neobisnuitd pentru un om at6t tle t6ndr. Nu era greu de ,,Ce putem spune atunci clesprecuanta cle luminh in
vdzut cd trdia in conditii materiale foarte precare si de acestcontext'?"

272 ZLJ
,,Cuanta de lumind, am putea spune, este compusd virfual din perechicleparticule.Ar trebui sd presupunem
virtual clintr-un electron si un pozitron. CuvAtrtul <vir- ca cel pulin calitativ putem obline rezultateimportante
fual> ne indicd faptul cd ester.'orbaclespreo posibilitate. ciaci ludm un moment in seriosimaginea unui sistem de
Propozifia pe care tocmai am enunfat-o afirmi atunci stele duble si ne intrebdm ce ar rezulta din aceastacon-
numai cd cuanta de lumind se poate descompune in form cu fizica dinainte.l)e pilda, ne-am putea prcocupa
anumite experimenteintr-un electronsi un pozitron. Mai de problema interactiunii a doud raze luminoasc gi rre-am
mult nu." putea intreba clacbele, intersect6ndu-sein spaliul vicl,
,,Dar intr-o ciocnire la mare energiecuanta clelumind chiar trec fdri nici o piedicd una prin cealaltd,cum s-a
s-ar putea descompune in cloi electroni si doi pozitroni. presupus p.lnd acum si curn este cerut de vechile ecualii
Ati spune ci ln acestcaz cuanta de lumind estecompusd ale lui Maxwell. Dacd intr-una clin razele de lumind se
virtual din acestepatru particule?" afl5 virtual, ca posibilitate, perechi cle electroni si pozi-
,,Da, cred cd asa ar fi consecvent.Cuv6ntul <virtual>, troni, atunci cealalti razi de lurnini ar putea suferi o
caredesemneazdposibilitatea.permite afirmatia cd o cuantd imprdstierepe acesteparticule.Asadar,ar trebuj sti existe
cle lumind este impusd din'clou.i sau din patru parti- o impr.istiere a luminii pe lumind, o perturbare reciprocd
cule. Dou.i posibilitdti cliferite nu se exclud reciproc." a celor cloud raze luminoase carrear putea fi calculatdclin
,,Dar ce mai cAstigdmcu o asemeneaafirmatie?';,replica teoria lui Dirac si ar putea fi observatasi experimental."
Euler. ,,Atunci putem spune numaidecAtcd orice parti- ,,Obsenrareaexperimental.i a unui asemelteaproces
culd elementard este compusd virtual dintr-un numdr ciepindedesigur de cAt de mare ersteaceastaperturbare
oarecarede alte partrculeelementare.Pentru cd la ciocniri reciproci. Dar ar trebr.rineapirat si calculatiaceastiinter-
cu energii suficient clemari va apdreadesigur un numdr actiune.Poatecd apoi fizicieniiexperimentatorivor gdsi
oarecarecle particule. Dar asta practic nu mai este o cdi si miiloace s-o demonstrezeexperimental."
afirmatie." ,,in fond, gdsescch aceastirfilozofie a lui ,.ca9i cum,,
,,Nu, chiar atAt de aleatorii nu sunt nici numdrul, nici pe care o folosim aici este totusi foarte ciudat5. Cuanta
felul particulelor. Se pot luarin considerareca clescriere de lumirrd se comportd in nrulte experimente,,ca9i cum))
posibild numai aceleconfigurafii de particule care au aceeagi ar fi compusd clintr-un electron si un pozitron. Uneori insd
simetrieca particulainiliald.ln ioc de simetrieam putea se comportd "ca gi cum)) ar fi compusi clin cloudsau nrai
spune mai exact:proprietate cletransformare fatd de acele multe astfel de perechi.Aparent intrdm intr-o fizicd com-
operatii care lasdlegile naturii neschimbate.Noi am aflat plet nedeterminati si vagd.I)ar din teorialui Dirac putem
deja clin mecanicacuanticd faptul cd st.irile stalionareale calcuia cu mare precizie probabilitateaca un anunrit
unui atom sunt caracterizate cle proprietilile lor cle eveniment sd aib.l loc, iar experimentelevor trebui sd con-
simetrie. La fel ar trebui sd stealucrurile si in cazul parti- firmc rezultalelc."
culelor elementare, care sunt gi ele stdri stationare ale Am incercat sd dezvolt in continuare aceastdfilozofie
materiei." a lui ,,ca 9i cum": ,,9titi cd fizicienii experimentatori au
Euler nu era incd absolut mullumit. ,,Ceeace spuneli gdsit de curAnd incd un fel de^particule elementare de
acum devine prea abstract.Ar fi mai important sd ne ima- greutatemedie numite mezoni. In plus, existdfor.teletari,
gindm experimente care se petrec altfel decAtcele de pAnd caref;n la un loc nucleul atomic 9i cdroratrebuie sd le cores-
acum, fiindcd de fapt cuantelede lumind sunt constituite pundd nigte particule elementarein sensul dualismului

274 275
undd-corpuscul. Poate cb in general mai existd foarte plicatd. Nu inseamnd oare cd suntem mult mai departe
multe particule elementare,pe carenu le cunoastem pAnd de a inlelege decAtputeam spera inainte?"
acum din simplul motiv cd au un timp de viafd prea scurt. ,,Nu, nu ag spune cd sunt de acord. Pentru cd imaginea
Putem compara atunci o particulS elementardin spiritul anterioard cu cele trei particule constitutive nici nu era
acesteifilozofii a lui "ca gi cumo cu un nucleu atomic sau credibild. De ce sd existe trei asemeneaentitdti oarecare,
cu o moleculd, adici putem considera cd lucrurile stau clin care una, protonul, este exact de 1 836 de ori mai grea
<ca 9i cum> o particuld elementard indivic'lual5 ar fi un dec6t a doua, electronul. Prin ce se clistinge numirul
ansamblu alcdtuit din multe particule elementare,even- 1836?De ce sd fie indestructibile acesteentitdfi? Le putem
tual diferite. Atunci ne putem pune si in acestcaz intre- face sd se ciocneascdintre ele cu er-rergiioricAt de mari.
barea pe care mi-a pus-o lordul Rutherforclde cur6nd la Este atunci plauzibil ca duritatea lor interioarb sd depd-
Copenhaga fir legdturd cu nucleele atomice: .,Ce se intAm- geascdorice limitd? Acum, dupi descoperirealui Dirac,
pld dacd ciocnim o particuld elementardde energiefoarte lucrurile aratd mult mai rational. Particula elementard
mare cu o alta? Se va opri ea in interiorul particulei ele- este determinatd, ca si stareastalionard a unui atom, de
mentare-tintd, pe care acum ne-o imagindm ca pe un o proprietate de simetrie. Stabilitatea formelor, pe care
ansamblu de particule, va incdlzi acest ansamblu si va deja Bohr a pus-o la baza teoriei lui atomice si care, cel
duce la evaporarealui sau va treceprin ansamblu lin, fdri pulin in mecanica cuantici, poate fi fundamental inte-
a produce schimbdri prea mari?', Acest lucru depincle leasd,esteresponsabildsi pentru existentasi stabilitatea
desigur 9i de intensitateainteracliunii in proceseleindi- particulelor elementare.Aceste forme se genereazdmereu
viduale, iar despre acesteanu gtim aproape nimic. Dar si mereu la fel, ca atomii chimistilor; iar aceastase clato-
poate cd meritd sd ne limit.lm deocamdatd la interac- reazdfaptului cd simetria faceparte clin chiar legile natu-
liunile cunoscute 9i sd vedem ce iese de aici." rii. Desigur cd suntem incd foarte departe de a putea
Pe vremea aceeaeram incd cleparte de o adevdratd formula legile naturii care sunt responsabilepenlru struc-
fizicd a particulelor elementare.Date experimentale nu tura particulelor elementare.Dar imi pot imagina destul
existau pe afunci decAt din radialia cosmic.i,iar despre de bine cd clin acestelegi se poate calcula si acestnumdr,
experimente sistematicein acestdomeniu nici nu putea 1 836.De fapt, sunt fascinatde ideea cd simetria esteceva
fi vorba. Euler dorea sd stie cAt eram de optimist sau de mai profuncl decAt particula. Aceasta se potri."'estecu
pesimist in legdturd cu acestdomeniu al fizicii atomice spiritul mecanicii cuantice, aga cum a fost intotdeauna
9i spuse: conceputdde llohr. Sepotrivegte9i cu filozofia lui Platon,
,,Intreaga imagine a clevenit fdrd indoiald mult mai dar asta nu trebuie acum sd ne preocupe pe noi, ca fizi-
complicati odatd cu descoperireaantimateriei de cdtre cieni. Sd rdmAnem la ceea ce putem cerceta in mocl
Dirac. O vreme lucrurile ardtau cle parcd intreaga lume nemijlocit. Ar trebui sd calculati imprdgtierealuminii pe
putea fi construiti clin trei elementecbnstitutive, gi urlrr*" lumind, iar eu md voi ocupa cleintrebarrea ccva mai gene-
proton, electron si cuanta de lumind. Era o reprezentare rald referitoarela ce se intAmpli c.ind se ciocnescparticr-rle
simpli si se putea spera cd lucrurile eserrtialevor fi inte- elementare de energie foarte nlare."
lese curdnd. Acum insd imaginea se tulburd clin ce in ce L-rlunile urmdtoarene-am linut amAndoi de acestpro-
mai mult. Particula elementardnici nu mai esteelemen- gram de lucru, iar clin calculelemele rezulta ca insasi inter-
tard, ci este,cel pulin <virfua1>,o constructiefoarte com- acliunea principald responsabild de dezintegrarea B

276 277
radioactivd putea deveni foarte mare pentru energii inalte, 74
si cd astfel la ciocnirea a doui particule elementare de ACTIUNEA INDIVIDUALA
energie foarte mare ar putea upi.eo multe particule ele-
mentare noi. Pentru aceastda9a-numitd€leneraremultipld iN vIEzUL CAIASTROFEI POLITICE
a particulelor elementareexistauinclicii experimentaleirr (7e37-Le47)
razelecosmice,clarnu existau incd,cloveziexperimentale
ferme.Abia 20 de ani mai t6rziu asemeneaprc,c"seau putut
fi observate direct in marile acceleratoarede particule.
Euler a calculat impreuna cu un alt stuclent care participa
la seminarul nostru, Kockel, imprbstierea luminii pe
lumind, si, desi in acest caz clovaclaexperimentali r-r-a Anii dinainteacelui cle-alDoilea Ildzboi Mondial, itr mdsura
putut fi adusd in mod direct, ast.izipractic nu mai existd in care i-am petrecut in Cermania, mi-au pdrut intot-
incloieli cu privire la existentaimprdstierii calculate atunci deauna a fi timpul unei nesfdrsite singurdtdli. Itegimul
rlc Eulcr si Kockcl. na!ional-socialistse instalaseat6t c-leferm la putere, incAt
nu mai putea fi vorba de o imburrdtitire a situatic.ivenitr,.l
din interior. in acelasitimp, tara troastrdse izolase din
ce in ce mai mult de restul lumii si se putea simfi clar cum
forfele contrare incepeau sd se contureze in strainitate.
Industria militard cregteaan de an 9i pdrea a nu rnai fi
clecAto problemi cle timp cdnd anume aceste puteri
organizate se vor angajaintr-o luptd nemiloasd, care nu
mai putea fi atenuatd clenici clinlelegere cle drept inter-
national, de nici o convenlie clerdzboi si de nici o relinere
morali. La toate acestease acldugainsitrgurarea indivi-
duald chiar in interiorul Cermarriei. lnlelegerea intre
oameni devenise clificild. Nu se mai putea vorbi liber
decAtin cel mai restrAnscerc cleprieteni. Fald de toli cei-
lalti era folositd o limbi pruclentd,retinuti, caremai mult
ascundeadecAtcomunica. Viala in aceastdlume a neincre-
derii era insuportabild pentru mine 9i, ir-rlelegAndcd la
sfArgitul acesteievolulii nu se putea at-ladec.lt o totald
catastrof.ipentru Germania, imi devenise neirrdurdtor de
limpede cAt de grea era datoria pe care mi-o asumasem
in urma vizitei la I'lanck.
Astfel, imi amintesc de pildd o dimineata rece 9i
cenugie din ianuarie 7937, cind aveam de vAndut pe
strdzile din centrul orasului Leipzigbilete pentru ajutorul

279
de iarni. O asemenea activitate fdcea 9i ea parte din se apropia din nou de mine, iar partea lentd a trioului a
compromisurile 9i urnilinlele care trebuiau inclurate in insemnat pentru mine o continuare a cliscutiei cu acea
acele vremuri, degi in acelasitimp trebuia si recunogti t6ndrd.CAtevaluni mai tArziune-am chshtorit,iar Elisabeth
cd a aduna bani pentru sdraci nu era in fond ceva rdu. Schumachera impdrf,t cu mine in anii urmdtori, cu mult
in timp ce md duceam de colo colo purtAnd cutia de curaj, toate greutdtile si primejdiile. Astfel am pomit la un
colectd,md aflam intr-o stare de disperare totald. Nu din nou inceput si ne-am pufut pregiti sd facem fald impreuna
cauza gestului de obedienld impus, care mi se pdrea furlunii ce se apropia.
neinsemnat, ci clin cauza absenlei oricdrui sens 9i a ori- ln vara anului 1937 an ajuns pentru scurti vreme in
cdrei sperante in tot ce fdceam si in tot ce se intAmpla in zona politicd periculoasd.Aceasta a fost o primi incer-
iurul meu. Astfel am intrat inh-o staresufleteascaciudata care de rezistentd,dar aici voi trecepeste ea, dat fiind cd
9i inspdimAntdtoare.Caselede-a lungul strdzilor inguste mulli dintre prietenii mei au avut de indurat incercdri
imi pdreau foarte inclepdrtate9i aproapeireale,ca 9i cum mult mai grele.
ar fi fost deja distruse 9i nu mai rdmdsesedecAtimaginea Harrs Euler era in mod regulat oaspetela noi acasd.
lor; oamenii imi pdreau strdvezii, corpurile lor parcd pird- Deseorine sfdtuiam impreund asupra problemelor poli-
siserddeja lumea material5si nu mai putea fi recunoscuti tice pe care le aveam de infruntat. Euler fusese o clatd
decdtstructura lor sufleteascd.Irr spateleacestoraparitii invitat sd participe la o tabdrd a docenlilor 9i asistentilor
schematicesi a cerului cenugiu simleam o luminozitate national-socialisti,careurma sd aibd loc pentru cAtevazile
intensS. Am observat cb unii oameni erau deosebit de intr-o localitate mai mica din imprejurimi. L-am sfdtuit
amabili cu mine si imi itrmAnau contributia lor cu o sd participe, pentru a nu-si periclita postul de asistent,
privire carepentru moment md aduceainapoi clin depdr- 9i i-am povestit despretAnirul conducdtorcleorganizafie
tdri si mi lega strAnsde ei. Dar apoi eram din nou foarte a tineretului hitlerist caremi se confesaseodatd 9i pe care
departe 9i simfeam cd aceastdinsingurare extremi putea probabil cd il va int6lni acolo. Ar fi putut avea o discutie
deveni de neinclurat. interesantdcu el.
it-rseara aceleiasizile eram invitat in casa eclitorului CAnd s-a intors, Euler era miscat si tulburat si ne-a
I3ricking,la muzicb de camerS.Cu juristul Jacobi cie la relatatin detaliu experientalui.
UniversitateaLeipzig, careera un excelentviolonist 9i un ,,Componenta umand a unei asenleneatabere este
prieten fidel, si cu amfitrionul ca violoncelist, urma sd extrem de ciudat6. Desigur cd multi se cluc acolo pentru
cAntdm trioul in sol major de lleethoven, Pe care il cunog- ca se cere si pentru cd nimeni nu vrea s5-9ipund in pericol
team bine incd din tinerele. In 1920interpretasempartea serviciul,agacum am fdcut 9i eu. Dar mai existdsi grupul
lentd din acest trio la serbarea de bacalaureat de la mai mic al celor tineri, din care face parte gi tAndrul con-
Miinchen. De data aceastaimi era fricd de muzicd si de ducdtor de organizalie a tineretului hitlerist pomenit de
intalnirca cu olmetri nccurroscufi.in st.rrcaproasthitr care dumneavoa"trA,.ure credecu adevdratin natir'rnal-socia-
md aflam, nu md simleam capabil sd fac fald cerinlelor lism si este de pdrere cd din el poate apirea ceva bun.
unei asemeneaseri,gi eram bucuros sd constatcd invitafii Eu stiu insd cAtelucruri ingrozitoare au rezultat deja din
erau doar in numdr mic. Una clintretinereledin auditoriu, aceastdmigcaresi c6te nenorociri va mai aduce probabil
care venea pentru prima dati in casa llticking, reugi de Germaniei. I'e de altd parte, simt cd unii dintre acesti
la prima nclastrddiscutie sd clepdseascd distanla la care tirrerinalional-socialigtivor ceva asemdndtorcu ce vreau
md aflam in ziua aceeaciudatS.Simteam cum realitatea si eu. $i pentru ei este insuportabild aceast.isocietate

220 221
burghezd rigidd, in carebundstareamaterialb9i recunoas- fisurat in cloud pdrfi aproximativ egale,iar noi am incerprrt
terea din exterior sunt consideratecriteriile de valoare cele bineinteles imecliat sd ne punem ir"rtrebareaclacd un
mai importante. Ei vor sd inlocuiasci aceastd formd, asemeneaprocespuiea fi explicat cu ce gtiam pAni atunci
devenitd gdunoasd,cu ceva mai consistent,mai \riu, vor desprenucleeleatomice.Comparasemmai clemultnucleul
ca relaliile dintre oameni sd devind mai umane, iar toate atomic cu o picdturd de fluid clin protoni si neutroni si
acesterale r.,reauin fond gi eu. incd nu pot pricepe de Carl Friedriih estimase cu cA1ir,,a ur-riit-rurmd prin calcui,
ce dintr-o asemeneaincercare trebuie sd rezulte atAta din datele experimentale,densitateacleenergie,terrsiunera
neomenie.Vicl numai cd a9ase int6mpli. Astfel incep sd superficiald si respirrgereaelectrostaticdin interiorul pic.l-
am indoieli care descompun intreaga imag;ine.Ani de-a turii. Acum constatamspre surprindereanoastri ci, in
rAnclul sperasem cd migcarea comunistd ar putea iegi conformitate cu acelecalcule,procesul atAtde neasteptat
invingdtoare. Dacd soarta ar fi clecisastfel, atunci sigur al fisiunii nucleareera de fapt plauzibil. La nuclee atomice
ci fericirea gi rrefericireaar fi fost altfel impdrlite intre foarte grele procesul de fisiurre nucleard putea avea loc,
oameni 9i am fi fdcut multe lucruri mai bine. Dar nu mai cu degajarede energie,de la sine si nu avea nevoie pentru
stiu sigur daca in acelcaz cantitateatotald de neotnenie a fi initiat clecdtde un mic impuls din afard.Un neutron
ar fi fost mai micd. Servede cd bundvoinla titrerilor nu este care ciocnegteun asemeneanucleu poate initia fisiunea.
suficientd pentru asta.In joc intri forie mai putemice, care Pirea ciuclat ci nu ne g6ndiserdm dinainte la aceastb
nu mai pclt fi controlate. Pe de altd parte, r.ispunsul nu
nosibilitate. Acest rationament a condus ins.i spre o alt.l
poate fi pdstrarea pur si simplu a tot ce a fost, c.ici
concluzic,foartetulburatoarc.Cele rlou.rpirti ile nucle-
devenise o formi lipsitd de confinut. I'robabil c.l nici nu
ului fisurat nu erau probabil imediat dupd rupere doud
ar fi posibil. Ce si ne dorim 9i ce mai putem face acum?"
formafiuni perfect sferice,cleciconfineau energiein exces,
,,.Poatecd vom avea de asteptatpur si simplu pAnd
care putea cluce in continuare la o anumitd e."'aporare,
cAnd vom putea face din nou ceva,iar intre timp trebuie
adicd la eliberareaunor neutroni de la suprafatd.Poate
sd menlinem orclineain rnicile domenii itr care avem cle
ch acegtineutroni astfeleliberafiputeau ciocrrialte nuclee
IrdiI", voi fi rdspuns eu.
ln 'nara anului 1938norii cenugii ai politicii mondiale de uraniu, pe care s6 lerfisureze la rindul lor si astfel si
deveniserd atdt de clesi,incAt au inceput sd intunece 9i provoace in final o reacfiein lant. Desigur cd trebuiau si
noul meu cdmin. A trebuit sd-mi fac serviciul militar la se efectuezeinc.l multe experienleinainte de a considera
vAndtorii clemunte la Sonthofentimp cledoua luni, si de asemenea fantezii drept fizicd adevdratd. Dar chiar si
mai multe ori am fost pregdtili cu toate armele pentru a mullimea de posibilitdji ni se pdru fascinantd9i inspdi-
fi transportali la granifa cehd.Degi norii s-au mai retras mAntdtoare.Un an mai tArziu aveam sd fim confruntati
o datd, eram convins cd nu poate fi vorba decAtde o scurtd in mod direct cu intrebareaprivind posibilitiitile tehnice
arnAnare. ale folosirii energieiatomicein masini sau arme nucleare.
Spre sfArsitul anului s-a petrecut in stiinla noastri incd CAnd o corabie este silitd sd navigheze prin furtund,
un errenimentneagteptat.La unul din seminariilenoastre atunci va fi pregdtita clinainte:hublourile t,or fi inchise
de marli de la Leipzig veni Carl Friedrich clela Berlir-rcu ermetic, parArnelevor fi intinse 9i toate pdrtile mobile vor
vestea cd Otto Hahn oblinuse printre altele elementul fi legate sau bdtute in cuie, pentru a putea face fald vremii
bariu la bombarclareaunor atomi de uraniu cu neutroni. proastecu cel mai mare grad de siguranli. Astfel, in pri-
Aceasta insemna cd nucleul atomului de uraniu fusese mdvara anului 1939am cdutat Lrentrufamilia mea o casd

222 223
la lard in munti, unde si se poati ascunde solia mea nou inceput. Vedeti dumneavoastrd,toatd aceasti tard a
impreund cu copiii cAnd vor fi distruse oragele.Am gdsit fost ridicatd de europeni care au fugit dir-rpatria lor pen-
o asemeneacasd la Urfel, pe malul sudic al lacului tru cd nu mai voiau si suporte mizeria situatiei de acolo.
Walchen, cam la o sutd de metri deasupra acelui drum nici vesnicele certuri si conflicte clintre micile natiuni,
pe care pe vremuri, tineri fiind, impreund cu Wolfgang asuprirea,eliberarera si revolutiile 9i toatd disperareacare
Pauli si Otto Laporte fdcusem aceadrumetie cu bicicletele decurg;eclin ele. Pentru cd voiau s.l trdiascd aici, intr-cr
si discutasem despre teoria cuanticdin timp ce priveam tari mare si liberd, fdrd tot balastul trecutului istoric.in
muntele Karwendel. Casa fuseseproprietatea pictorului Iialia fusesemun om important, dar aici sunt din nou un
Lovis Corinth 9i cunogteampriveligtea de pe terasddeja tAndr fizician, si asta e incclrnparabilrnai frurnos. De ce
nu vreji si vd debarasatisi dumneavoastrdde tot balastul
din tablourile lui cu peisaje de la Walchenseepe care le
r,,dz,usem si sa incepeti din nori? Aici puteti sd faceli fizici brrnd si
prin expozitii.
sd luafi parte la marele avAnt al stiintelor naturii din
hrcd ceva avea sd se intdmple inainte de rdzboi. Aveam
aceasti !ard. De ce vreti sd renuntnti la aceastdgansd?"
multi prieteni in America 9i am simfit nevoia sd-i mai vdd
o datd. Nu gtiam dacd ne vom reintAlni dupd aceea.I)acd ,,Ceeace spuneti pot sd simt si eu atdt de bine, incAt
mi-aln spus de mii de ori aceleasilucruri, iar posibilitatea
voi putea participa 1areconstrucfie,atunci speram ca ei
cie a scilpa clin strdnsoarera Huropei perrtru a r,'eniaici, in
si md ajuie.
acestspafiu larg, mi-a fost o ispit.i permanentd de cAnd
Astfel, in lunile de vari ale anului 1939am tinut cursuri
am vernitprima dat;i in vizitd acum zece ani. Poate c.i
la universititile din Ann Arbor si Chicago. Cu aceastd
ar fi trebuit sa emigrez atunci. Dar pAnd la urmd ln-am
ocaziel-am intAlnit pe Fermil, impreund cu care frecven-
l-rotarAtsd aclun in jtrrul rncu ull ceic mic de tineri care
tasemca studentiseminariilelui Born la Gottingen.Fermi vor si participe la acestelucruri noi in stiinti si care vor
devenise pentru mulli ani fizicianul cel mai important pruteamai t"lrziu, dupi r.izboi, impreuni cu altii, s.i f.rcti
clin Italia, dar emigraseapoi in America din cauza catas- din nou in Cermania stiinfaibur-rd.Daci i-a9l5saacum pe
trofei politice care se apropia. VizitAndu-l pe Fermi la el accgtitineri de izl-reliste, a9 avea senzatiacd ii tridez. Cei
acasd,m-a intrebat dacd nu ar fi mai bine si md mut si tineri pot emigra mult mai grer,rdecAtnoi. Ei rru pot gdsi
eu in America. agausor cle lucru ca noi si mi s-ar pirea neclreptsd folo-
,,Ce mai ciutati in Germania? Nu puteti impiedica sescaccst avantaj pentru mine. Mai am incd speranta c.i
rdzboiul si va trebui sd faceli lucruri Pe care de fapt nu r.izboiul r1uva dura prea nrult. inca din timpui crizei clin
vreti si le faceli 9i sd rispundeti pentru ele. Dacd suPor- toamrratrecuti, carril am frlst corrcentratca solrlat, ant
tAnd acolo toatd mizeria ali putea face ceva bun, atunci v.izut ci la noi apruapenimeni nu cloregterizboiul. Iar c.lnd
a9 mai intelege opliunea dumneavoastrd. Dar proba- variegi la ivealStcltalaminciund a asa-ziseipolitici de pace
bilitatea e aproape neglijabild. Aici insd puteli avea un a Frihrer-ului, imi pot inchipui cd poporul german se va
l5muri si se va despdrti de Hitler si de acolitii lui. Dar
I Enrico Fermi (1901-1954), fizician italian cu remarcabile con-
Lrebuiesd recurrosccb nu putem fi siguri in privirrta asta."
tribulii at.it in plan experiment;rl, cAt 9i in plan teoretic,,mai ales Irerrmicontinud: ,,Mai existh aici o problemd Ia care ar
in teoria cuantici, meCanicastatistici si fizica nuclearS. in 1938 a
trebui sd v.i g.lndili.9titi cd procesul fisiunii nuclearedesco-
primit ltremir.rl Nobel pentru cercetirile sale in domeniul radio-
perit de Hahn poate fi folosit probabil la generareaunei
activit5lii induse. In 19,12a construit la Chicago primtrl reactor
nr.rclear.(N. f.) reactii in lanf. Trebuie sd conthm agadarpe posibilitatea

224 225
folosirii tehnice a energiei atomice la aparirtesau bombe lzbucnrreaunul aselneneaeveniment. Nu pitt emigra cu
atomice.Aceasidclezvoltaretehnicdva avea lclcprobabil tolii. Oarnenii trebuie sd invefe sd impiedice catastiofele,
cu mare vitezd in ambeletaberein caz clerdzboi.Fizicicnii atAtc6t este cu putintd, nu sd fugd pur gi simpiu de ele.
atornisti vor fi atunci obligati de concluceriletarilor lor Aproape ci e de dorit sd se ceardca, dimpotrivd, fiecare
si participe la aceastdclezvoitare." sd preia si asupra lui catastrofeledin tara sa, iar aceasti
,,Il intr-adevdr o posibilitateinspaimAntatoaresi imi cerir-rfdar fi o motivatie in plus pentru a se strddui din
clau eviclentseamaci asernenealucruri se pot intAmpla", toate puterile sd impiedice aceacatastrofd.Desigur ca si
trcbuie sd fi rdspunseu. ,,Din picate, aveti absoluti drep- o asemeneacerinld ar fi nedreapti. Perrtru cd cleseorio
iate ctlrrd vorbiti despre ce va trebui facut si despre ris- persoandsingurd, oric6t s-ar strddui, nu poate facenimic
punderer.Dar ne scutesteernigrareacleele? Deocamclatti impotriva faptului cd majoritateaoamenilor se angajeazd
arn totugi impresia ferm.l c.i dezvoltarea va nrerge mai
pe un drum complet gresit si nu se poate cere de la ea
incet, chiar c'laciconcluceriletlrilor o vor cere cu mare
ca, neput6nd sd-i opreascdpe ceilalti, sd renunte si la
urgenti, si cd rizboiul se va tcrrminairraitrtecle a se ajutrge
salvareaproprie. Cu asta vreau si spun cd in asemenea
la aplicareatehnici a errergieiatomice.Dar si in acestcaz
cazuri nu existd criterii generaledupd care ne-am puiea
trebuie sd recunosccd nu stiu cum \ra ardta viitrlrul. In-s.i
cdlduzi. Trebuie si ludm hotdrdrea fiecarepentru sine si
clezvoltririletehniceclureazticleregul.i cAliva ani, iar riz-
nu stim dacd am actionat corectsau incorect.probabil cd
boiul se va termina cu siguranti mai repede."
si una si alta. Acum cAtivaani am luat hotdr6reasd r.im6n
,,Nrr credeti c.i e posibil ca Hitler sd cigtige rdzboiul?" ,
mi intrebd Fermi. in Cennania - poatecd hotdr6reaera gresitd- dar eu crecl
cd nu ar trebui s,o schimb acum. Pentru cd stiam cle pe
,,Nu, rbzboaielemoclenrese poartd cu ajutorul tehrricii
si, perrtru cd Hitler a izolat Clermatriacle toate celelalte atunci cd se vor petreceingrozitor de multe nedreptiti
mari puteri, potenlialul tehrrical pirtii germaneesteincom- si mizerii, a9aincAt nu s-a schimbat nimic din premisele
parabil rnai mic decit cel al probabilei tabere adverse. pentru aceastdhotdrAre."
Aceastdsituatieesteat.it de evidentd,incAt uneori chiar ,,Epdcat", spuseFermi, ,,dar poate cd ne revedem clupd
inclrdznescsi sper ci l{itler, cunoscAtrclsituatia, nici tru razboi."
i9i va asuma riscul de a incepe un rizboi. Dar estemai inainte cle a pleca clela New York am mai avut o clis-
mult o dorint.i. I)entru ctl Hitler reaclioneaz.iirational si cufie asemdnitoare cu Pegram, fizicianul experimentator
pur si simplu nu va vrea sd vadd realitatea." de la UniversitateaColumbia careera mai in vArstddecAt
,,$i totusi vreti sd vd intoarceliin Cermania?" mine, avea mai multd experientdsi al cdrui sfat insemna
,,Nu gtiu clacdintrebareami se mai poate pune in felrrl mult perrtru mine. ii eram recunoscdtorpentru bun.ivo-
ista. Clred cd ar trebui sa fim consecventi in cieciziile inta cu care m-a sfatuit si emigrez in America, clar eram
rroastre.Fiecareclinfre noi s-a niscut intr-url anume mecliu, si pulin trist cd nu reusisem sd-l conving cle motivele
intr-un anume spatiu de limbai-simocl clea gan.li, iar rlaca mele. I se pdrea probabil pur si simplu de neinteles ca
nu s-a ciesprinsclefoarte timpuriu de acerst mediu, atrurci cineva sd-9idoreascdsd se intoarcd intr-o tard clesprecare
acolo se dezvolta si poate sd acjionezecel mai bine. Intru- era convins cd va pierde razboiul ce avea sa inceapa irr
cAt,din experienlaistoriei,in fiecarelari au lcr mai devretne cu rand.
sau mai tArziu revolulii si rizboaie, fdrd indoialS nu poate Vasul Europa, cu care m-am intors in Germania in
fi un sfat rational sd emigrezi de fiecareclati inainte cle primele zile ale lui august 7939, era aproape pustiu, iar

226 227
aceastaPllstietate sublinia argumetrtele pril 6;1161 Fermi aici, sd lucram la problerna urauiului tttcnreiipretrtrut--;ie
si Pegram le folosisertiin disctrtiile cu mine' vorba despre un proiect cu posibilitifi extrerne. Daca
in a clouajumdtatea lui augustne-am instalatin casa folosirea tehnica a energiei atomice se ail5 unclevaintr-utr
nou cumpdrati din Urfeld. ClAnd,in dirnitreatazilei de rriitor indepdrtat, atunci nu poate fi ddurritor sd lle ocu'"
1 septernbrier,am col'rorAtde pe cleai spre postd pentru pdm de acestproiect, pentru caine-ar da chiar si posibi-
a-mi lua coresponcletrfa, a venit spre milre patronul hote- litateasd conducem,relativ itr afarrapericolelor,prin toati
luhii Zur Post spr.rndncl: ,,$1iti,rru-i aga,cb riizboiul impo- perioada rdzboiului, fizicienii tirreri cei mai dotati pe car€l
trirra Poloniei a inceputl" lar citrtl vizrt chipul meu i-am fonnat in ultimii zeceani itr dclrneniul fizit:ii atornice.
inspiirnAntat, aclaugdcotrscliatclr: ,,lii, tru r'5 lrcc6iitidom' l)acd insd tehnica atomici hate, ca sd sputr asa, l.t rt9ii,
p-,,roi"o,rt,irr trei sdptarntilli s-a si gitat cu rdzboiul'" atunci e mai i:ine sd putem avea o influerrli asttpra tlez-
Chtervazile tnai tirziu anr primit utr orclin cle rnobi- voltdrii ei, decats-o ldsam altclrasau la r,oiaitrtAtnplirii.
ljzare carc, irnpotriva astepttirilor tltele,ntt tnaichema la Desigur c.i nu gtim cAtiinrp ptttem, ca oatnenj clestiilrta,
vArr;itorii dc ntttnt€r,urltle irni fiicusem servir:irtlmilitar, s.Ipdstrdm in m6ir"rilenoashe o asemeneaclezvoliare.L)ar
ci la crxrratrdamettlul pclntrll armatlnelllal armatei de la trebuie sd existe urr stadiu intermecliar mai lung in care
llerlirr.r\cokr arn aflat r:ir,ltni.rreutrlictt un g-r.ipde alti fizi- fizicieniisi aibi cu adevirirt controlul asupra sitrraliei."
cieni, trcbr,riasa lucrr-'zlit problcrriaintrt'brrirrfirii tehnice Am replicat:,,A9acevanu ar fi posibii decAtc1ac.l intle
a energiei atonricr:.Clarl Frletiri<:hplirnise si el un orclin serviciileclin comandament"ulpentru armanlent arlartrra-
clu rnohilizarerasentilnattlt iar ;r:;tfr--i, in perioatia urmd- tei si noi s-ar cre.io reltrtiec'leitrcredet'e.l)artu stii cd tlotrt'
tLrare,arn avllt r-lescoriJaLlcrlinprosibilitale-'a s,i tte gAnclim cu ull an in urmd am fost interogat clc mai multe ori de
si sir rJiscrrl;jtndetsprt: ttoua ttr.)Aiili"a
r;tlualte' \/tr:ati si itrcerc Cestapo si imi amintescclt rttaretrepldcerec1ebccir"rlclirr
it-rI'ttzttt'tlat,
sii re,-'lau at.ri'l
.lttp.,r i'r'r'tlrc,.liferitelel gAncluri straclaPrinz Altrert, utrclcpe percte era mdzg.llit cu litcrtr
si rationatrteirtett.li':trtla:;trerlt atul.tci iutr-ttn singtr clialog' groase: <I{espiri aclAncsi linistit.,, A:;a incit eu utrul
,,A9aclalfaci si tu parte clitr '<Asocialiaurettriuiui"si nu-mi pot inchipiti cl asertttetreta relalie cle incredere."
clesigurte-irigdnclit rnult la ce itvetrl cleiiicrlt itr tlisiunea ,,lncredereanu exist;i nicioclati intre trigte sen'icii
care-iris-a clat aici", troi li inceput eu cliscu!ia.,,intAi cle oarecare/ci nttmai iutrc oameni.De ce si nu existeitrtr-uir
toateesterr,'orbaclespreo fizicti foarteinteresantd,iar daci comanclamental arrmatei9i oameni caresii se apropie cle
ar fi pace 9i nu ar fi vorba r,lccatcle fizic\, atrtnci cu totii noi fdrd prejuc-lecdtisi care sii fie clispusi sd discute
r-re-on-, bucura sti putetm coiabora la o prclblemt'rcle ase- impreun.i cu noi clesprece ar fi rnai birre clefdcut. lu ioncl,
rnelreairnportantd. Dar acr-trneste riizboi si tot ce facem este interesul nostru comun."
poate insr:mna petrtru noi sau pentru allii o primeidie ,,Poate,dar e un joc foarte periculi,'rs."
extremi. lrebtrietsh nel gAndim l'oarte atelntiit ce avem ,,Existi foarte mlrlte niveiuri cieitrcreclere.Nivelurile
cle fdcut." posibile in cazul cle fa!5 suut poate suficielrte pentru a
,,Ai clreptategi m-am g6ndit si eu la posil"rilitateade impiedica dezvoltdri din caleafard de ir.rfionale.Dar, de
a mi elitrelade aceastdobligatie.l'robabil cit tre-amputea fapt, tu ce crezi clesprt:fizica problernei troastre?"
cluc-e,f6rd prreamari clificulttifi,'n'oluntariperft'ont,am putea Am incercat atutrci sb-l confrunt pe Carl lrriedrich cu
sd lucrdm la alte aplicalii terhnice,n'raipr-rtinprirnejdioase' rezultatelecercetdrilorteoreticeincd fotrrtepror.'izoriipe
Dar de fapt am ajunsia concluziaca ar h'ebuisi riminem care le fijcusern it"rprimerlcsdptdrn6rride rhzbtri si carc

228 229
nu puteau ti privite decAt ca un fel de trecerein revist"i tehnic.iuriasi. La cuptorr-rlclerurarlirt poate ca nu c vort-'a
a problemei din punctul de al fizicii. decAtcle oblitrereauraniului tratural chinric Pur, a Hra-
cd uraniul care "'edere
se gdsegte in naturd nu per- fitului si a apei grele,in cantitafi c]eordinul c.ltorva tone'
,,Pare-se
mite inducerea unei reacfii in lant cu neutroni rapizi, a9a Efortul tehriic si inr''estilianecesari s-ar putea si fie in
cd nu permite nici construireade bombe atomice.Acesta acestcaz mai mici cu un factor 100sau poate chiar 1000'
e un mare noroc. Pentru o asemene?i reacliein lani poate Eu creclde aceeach atAt grupul vostru cle la lJerlin, ditr
fi folositnumai uraniul 235,pur sau cel pulin multimbo- Institutul Kaiser-Wilhelm, cAt si grupul nostru de lucnr
gdtit, pentru oblinereacdruia, daci este in principiu posi- de la Leipzig trebr"riesi se lirniteze la munca cle clema-
bil.i, e nevoie de un efort tehnic imens. S-ar putea sd existe rare a cuptcrrului de uraniu' $i dt:sigur va trebui sd lucr.im
gi alte substanle asemindtoare, care sunt insd cel putin in str6nsd colaborare."
la fel de greu de obtinut. I3ombeatomice de felul dstanu Carl Friedrich rispunse: ,,Ce spui ttr este foarte clar
vor exista agadarin perioada urmdtoare, nici la englezi pentru mirre 9i suni linistitor, mai ales cd lucrarile la
sau americani, nici la noi. Dar dacd se aduce uraniul in cuptorul cleuraniu vor fi folositoaresi clupi rdzboi' Daci
contactcu o sub-stanldde fr6nare,caresi incetineascdin- va existao tehlricdatomicd civila, atunci probabil cd-siva
tr-un irrterval cletimp scurt treutrotrii rezultati din procesul avea rlrip;inera in cuptorul de uraniu, care va fi apoi fcllo-
cle fisiune, adicd sa-i aducd la viteza miscdrii termice, sit ca eletnentgenerattlrde energieitr cetrtrtrler etrergetice,
atunci poate ci s-ar porni o reacfiein lan! caresd procluci pentru motoarelevapoarelorsau pentru scopuri aserni-
energie intr-un mocl controlat. Este insd desigur impor- ntitoare.Lucrul in anii rizboiului va facepoateca cchipi
o
tant ca aceasti substanfi de frAnare sd nu capieze neu- c1eoameni tineri, cleprin-sicu tehnica atomici de la incepu-
tronii. Asaclar trebuie folosite sub:;tanlecu un coeficient turile ei, si fie formati profesiclnalpetrtru a participa la
foarte rnic c-leabsorbjie a neutronilor. De aceea,apa obis- ciezvoltariletehniceulterioare.
nuiti nu'u'a fi convenabilti.Dar poate cd apa ttrea sau Daci vrem s.i urm.im aceast,icale,va fi important ca
cirbunele foarte pur, in formi de gratit, surrt cont enabile. cle pe acunt, in negocierile cu comanclamentul Pcntru
I)e acerea, in perioaclaurmdtoare,lucrurile acesteatrebuie armament, si r.orbim nttmai rareori si in treacit clespre
verificate experimental.Cred cd ne putem concentramai posibilitateabombelor atomice. Desigur c.i trebuie sd trvem
int6i, cu constiintacurata,chiar si fata de cei carene-au permanent in vedere si aceast.iposibilitate, fie cloar si
insircinat cu acestproiect, asupra reaclieiin lan! intr-un pentru a nu fi luati prin surprindere de rezultateieoblinute
asen-renea cuptor de uraniu, ldsdnclproblema oblirrerii in ceralaltatab,ir5.Eu g.lsescc.i nici clin punct de veclere
uraniului 235pe seamaaltora.Pentru ci aceast.lseparare istoric nu este plauzibil ca rizboiul cle acum si poatd fi
de izotopi, chiar daci 'u'areugi,nu va da rezultate tehnice trangat prin inventarea bombelor atomice. Acest rizboi
relevantedecAtdupd o perioaddindelungat5." este in it.lt cle mare tn.isurh conclus de forle iralionale,
,,Asadar,fu crezi ci efortul tehnic cle a construi un ase- de speranJeleutopice ale tineretului si de resentirnentele
menea cuptor de uraniu, dac.i poate fi con:;truit cu aclevdrat, plin-e cle riutate ale unui strat al generatiei mai vechi,
ar fi mai mic decAtpentru bombele atomice?" incAt trangareacu ajutorul bombei atomice ar clucesi mai
,,Astami se pare absolut sigur. Separareaa doi izotopi pufn la rezolvareaproblemelor decAttransareaprin inte-
grei, cu mase atAt cle apropiate cum sunt uraniul 235 si legerealucidd a situatiei sau prin epuizare. Dar vrelnea
uraniul 238,9i incd in cantititi de orciinul de mdrime a cledupd rdzboi ar putea fi marcatdde tehnicaatomici si
cel putin cAtevakilograme de uraniu 235,este o problemd de alte progrese tehnice."

230 237
,,A9adar,nici tu nu intrevezi posibilitatea ca Hitler si ei inspairnAntbtoare.Cu Hitler, evicieutci lru'u'olnputea
cAgtige rdzboiul?" l-am intrebat eu. obtine un comprornis pentru pacc. Dar oricum se va sfArgi,
,,Sincervorbind, in legdturd cu asta am sentimente estesigur cd clepe acum trebuie si pregdtinr reconstruclia
contradictorii.Oamenii capabili de jucleci!i politice pe cle dupd rdzbot."
care ii cunosc bine, 9i in primul rAncltatdl meu, nu cred Lucrdrile experimentale au inceput relatir.'cur6nd la
cd Hitler poate cAgtigardzboiul. Tathl meu a fost intot- Leipziggi la l3erlin.Eu participamin primul r6nd la mdsu-
deauna de pbrere cd Hitler esteun smintit si un infractor rdtorile asupra proprietifilor apei grele, pe care Ie pre-
cu care luciurile nu pot lua decAt o intorsdturd proastd. gdtise foarte minufios Dopel la Leipztg, clar mer6;eamsi
in aceastdconvingerea lui, tatdl meu nu a avut nicioclatd la lJerlirrcleseoriperntrua urmdri cercetdrilede la lnsti-
indoieli. Dar dacd acestaar fi tot adev.irul, atunci succe- tutul Kaiser-Wilhelmclin Dahlem,la careparticipau,in
sele de pAni acum ale lui Hitler nu ar fi de inteles. Urr trfarade Carl Frieclriclr,divergi fosti colaboratori si prie-
infractor smintit nu reusesteasa ceva. liu cred din 1933 teni, in special Karl Wirtz.
cd criticii cu experientd ai lui Hitler, liberali sau conser- Pentru mine a fost o tnare clezam.igireci nu l-am putut
r"rgisc dcloc si injeleaga ceva eserrfialla el,
vatori, t-',r-r convinge pe Hans Euler sd participe la proiectul ura-
gi anume motivul puterii lui sufletestiasupra oamenilor. niului. Motivele acesfuirefuz hebuie prezentatecet'a mai
Dar nici eu nu-l pricep, ci doar simt aceastdputere. In pe larg. in lunile clinaitrteainceperii ii.boi.tl.ri, cincl eu
repetaterinduri a dovedit prin fapte cd previziunile im- eram in America, Euler se imprietenise cu ult cloctorand
potriva lui erau false. Poate c.i si acum va putea face al mcu. finlanclezulGrdnblom. Crotrblom era uu tdndr
acelagilucru." cu infdtisarerobustd si sdnitoasi, plin cleviati, optitnist,
Am rdspuns: ,,Nu, cel putin nu in cazul in care pro- nutrincl credinta c.i lumea e buni 9i ci se poate infiptui
blema puterii se pune p.lni la capit. Pentru ca potenlialul binelc. Ca fiu al utrui mare industrias finlandez,a fost pclate
tehnic-militar al pdrtii engleze gi americaneestc incom- ugor surprins la inceput sd aibd cle-afacecu un comunist
parabil mai mare decAtcel gennan. Cel mult ne-am putea convins cu carrese putea intelegeatAtclebine. Dar fiindci
g6ndi la posibilitateaca tabira cealaltdsb renunle la ideea pentru el mult mai imporfatrteerau calittifle umane decAt
de a crea un vid de putere politici in Europa Centrald, parerile sau principiile, il acceptdpe Euler asa curn era,
din motive politice carear viza un viitor mai indepdrtat. cu intreaga deschidere si franchete a tinerilor. CAucl a
Dar agresivitateasistemului national-socialist,in special inceput r.izboiul, petrtru Euler a fost o grea loviturd faptrrl
in problema rasiald, va bloca probabil asemeneaposi- cd l{usia comunistd s-a aliat cu Hitler pentru a impdrti
bilitAti cle iegire din conflict. Eviclent cd nimeni nu stie Polonia. CAteva luni mai tArziu, cAncltrupele rusegti au
cAtde repedese va termina rdzboiul. Poatecd subestimez atacatFinlanda, Cronblom a fost si el mobilizat la regi-
capacitateade rezistenlda aparatului puterii construit de mentul lui si a trebuit si lupte pentru libertatealdrii sale.
Hitler. Dar; in orice caz, in tot ce facem acum trebuie sd Aceste evenirnente l-au transformtrt profund pe Euler.
ne gArrdim mai ales la vremurile de dupd rdzboi." Vorbeaputin si -sirnleamcd se indepirteazi nu uumai cle
,,Poatecd ai clreptate",spuseCarl Friedrich in celedirr mine, ci 9i de ceilalti prieteni, cle fapt de toati lumea.
urmd. ,,Seprea poate ca in problema astasi md las influ- Nu fusese mobilizat ptini atutrci, probabil clatorita
entatmai mult de dorinfe decdtde realitate.Cdt de putin sdndtdlii lui gubrede. Eu imi iiceam griji ch totusi asta
ii putem dori lui Hitler victoria, tot atAtcleputin ne putem se va intAmpla rnai clevreme sau mai tArziu, si l-atn
dori totala lnfrAngerea tirii noastre,cu toate consecinlele intrebat intr-b zi daci imi perrnite sd incerc s.i-l propun

232 LJ J
pentru a lucr;l la problema uraniului. Spre surprinderea oricerevolufie.Darpentru mine lucnrrile aratdaltferl . Err
mea, rni-a aclrrsla cunostinti ci se inrolaservoluntar itr chiar sperasem c.i ideea comunisti va putea irrnoi rJin
ar.'iatie.Obsen,Anclfari inclcliali cAterarn cle tulburat cle temelii convietuireaintre oameni. I)e aceeanici rru vreJu
decizialui, a inceput si-rni explicein clettrlir-r
rnotivelecarer ca acum sd am o situalie mai usoari decit nevitrovalii
il ficusera sd ia aceasttihot.lrAre. cei multi care sunt sacrificati pe fronturi, in l)olonia, in
c.i nu am f.icut asta ca sa ltrpt penfru victorie.
- ,,9ti1i Finlanda sau in altd parte. Aici, la I,eipzig,r'icl ca unii
In primr.rirind fiindci rru creclin aceasti posibilitate, iar carepoarrtdinsigna partic1rrluinational-sociaIist,deci carc'
in al doilea rirrd fiindci o victorie a Llermrrnierinational-so- sunt mai rdspunzitori pentru r.izboi ciec.ltal1ii,s-au scutit
cialistear fi la fel de inspdim"lntdtoare perrtru mine ca si de serviciul militar. AcestgAnd irni e absolut insuportabil
o victoriea rusiltrrasupraIlinlanclei.Cinismul nestipAnit si incerc, cel putin itr ceeace ma privegte,si r.lrnAn fidcl
cu care cei puternici inctrlci toate principiile pe care le sperantelor meler.Cine vrea sd transforrne lumeraintr-un
clec]araseriin fata pop'roarelorlor, numai pentru a pro- cuptor cletopit, acelatrebuie si fie si clisprrssi se arurrcc
fita cleo ocazie,r-ruimi mai lasi nici o speranta.Desigur in cuptor. Acerstlucru trebuiersi-l intelegerti."
cd nu m-am inrolat intr-o trupir uncle ar trebui sii uciri
,,Desigur,aici v.i inleleg fo.rrtebine. Dar ca si r.iminenr
alli oameni. La aviafia de recurroasterre, unclevretru sti-mi la imaginea cuptorului: nu trebuic srl sperr;imci rnaterii,r
iac serviciul militar, pot t'i intr-adevir eu impuscat, clar
topiti, cAndse va soliclificaclin norr,r'a lua exactfrlrmelc
rru trebuie nici si ilnpusc, nici si arullc bclmbe. Din
pe care ni le-am dorit, pentru ci fortele care intern,inin
punctul ista de veclere,totui e.steagaclarin orclrne.Dar
mod esentialin procesulsolidificirii provin c]irrdorintele
in aceasti mare cle lronsens,nici nu ;tiu la ce ar putea
tttturor clarnenilrtr,nu numai clin t.lorirrtelr:rroastrc."
sen,i si lucrez aici la trplic.lil legatedc folclsireacncrgici
atomice." ,,Daci as rnai nutri asr:meneaspcrante,probabil cir si
eu as trcti<tnain alt fcl . Dar simt cu prca lrtareintensitatc
,,Catastrofacarese int6nrpla acurrlnu poate fi opritri
lipsa clesensa ceeacc se intanrpl.rca sli rnai pot aveacur.,rj
de nici unul clintrenoi", aln replicateu.,,Nici cle dum-
neavoastr.i,r-ricide mine. I)ar dupa aceea,r'iata l,a con- pentru viitor. Il fnrrnos insi ci dtrrnnear'oastri pr-rtcti."
tinua, aici si in lt,rsiasi irr America, pestetot. I).ini atunci, Nu am rcusits,r-lcottvirrg['e L,trlt,r. in:curl. lirrr|.r 11.l-,
multi oameni r,'orclisparea,seriosi9i neseriogi,nevinor,'ati trimis la antrenamentela Viena,iar scrisorilclui, calc l;r
si vinovati. I)ar apoi supravietrritoriivor trelrui sa incercc ir"rceputerau la fel c1eapdsititare ca si ultirna lroastlii
si construiascrio lume mai Lrutrti.Nici acealune tru va discufie,au clevenitclupi c.ltcvaluni mai relax;rtesi nrai
fi ciin cale-afar.iderburri si va trebui sir recunoastermci libere.L-am intAlnit inci o clati la Viena,unde aveam cie
rdzboiul nu a rezolvat aproapenici o problemd. Totugi, linut o conferintd.Euler m-a invitat sribcnr un pahar cle
anumite gregelivor putea fr evitatesi anumite lucruri se vin rrou intr-un restaurantsituat sus,clincolode Cirinzing.
r,'orputea facemai bine. De ce si nu participati la asta?" Nu voia si vorbeascdclesprerizboi. Stitcam ilctrloFril'j11r-l
,,Nu fac un reprc)sniminui careisi asumi o asemenea in jos spre oras si brusc un aviorr zburd Ia nunrai citiva
datorie. Cine a fost dispus si inainte s.i se adaptezela metri rleasupra noastri. trrler rljset:era un al'ion clin
nedreptdtileexistentesi a preferatpasii mici si clificiliunei escadrilalui, iar manevra fuseseun semn cle salut. [,a
mari revolutii, acelaisi va veclearesemnareaconfirmatd sfdr;itul lunii mai 1941am mai pritnit o scrisoarecle la
si va face clupd r.izboi din nou pasi mici si c'lificili,care Euler clin sudul Europei. Esca.'lril;r clirrcare facca parte
poate cti pe terrmenluns aclucmai multe imbruratdtiri clec6t aveamisiutreadr: a facezbrtruri de recrrnc'rasterer in (lrecia.
10t
L,)+ 235
deasupra Cretei si a Mdrii Egee.Scrisoareaavea un ton 15
de'"'oiogielibera in carenu mai gdseaitrecutul sau 'u'iitorul, DRUMUL CATNUNOUL IXCEPUT
ci doar prezentul:
(1e41-1e45)
,,Dupd paisprezecezile am uitat aproape complet tot
ce e dincr:iode acestsud europeanmagnific. Nici mdcar
nu mai gtirn ce zi a sdptdrnAniieste.Locuim in cAtevavile
din goiful Eleusis si i6nd nu suntem de serviciu clucem
o viatb minunatd la soaresi in valurile albastre.Ne-am
cumpdrat o barcd cu vele si ne place mult sa mergem in
expedilii din care aducem carne si portocale.Vrem sd
rdmAnem aici pentru totdeauna. Nu at,em la dispozilie Spre sf6rsitul anului '1941,bazele teoriei fizice pentru
dec6tputin timp pentru a visa printre vechile coloanede folosireatehnicd a energiei atomice erau in cea mai mare
marmurd, clar aici, la poalele munlilor 9i lAngd !drm, parte ldmurite pentru noi, cei din ,,grupul uraniului".
aproape cd nu e nici o deosebireintre trecut 9i prezent." Stiam cd se poate construi un reactor c'linurilniu natural
C6ndindu-md la schimbdrilepetrecutecu Hans Euler, si ap.i grea, reactor ce putea procluce ernergie,si ch intr-un
amintirile mi-au zburatinapoi la discutia avutd cu Niels astfel cle reactor trebuie sd apara un produs din lanful
la Oresund si mi-a 'n'enitiri minte strofa din pclezia lui uraniului 239 care,ca si urarriul235, ar putea fi folosit
Schiller pe care mi-o recitaseatunci Niels: ca materie explozibilSpentru bombe atomice.La inceput,
adicaspre sfArgitulanului 1939,presupusesem,din ratir.rni
DasLaberrsAtrgstarr, er uirft siezueg, teoretice, ci poate fi folosit ca rnaterial de frinare si
Hnt uicht nrchrnLfiit'chtt'tt,ztLsorvclt, cdrbuneprrr in loc de apa grea. Dar clir"rcauzaunei mtlsu-
Er reitetdt:trrSchicksnluttgcgetrkeck, rdtori a proprietdlilor cieabsorbtieale c.irbunelui cares-a
Tri.f.ft'shauterticltt, trifft es doclt ntorgert,
clovedit eronatd,mdsur.ltoarece fuseseefectuatdintr-un
LItrdtrifft (,stttor{etr,so /rlsscftntsheut,
alt institut, foarte reputat, si pe care cle acet:anoi rr-trm
Nochschliit'fantlieNe igt'dt'r kbstlichurZcit.l
mai verificat-o, acest drum a fost curdncl abandonat.
Pentru oblinerea uraniului 235 nu cunogteampe atunci
CAtevasdptdmAnimai tArziu a izbucnit rizboiul cu
nici o metodd caresd fi dus, cu posibrlitdtiletehnicedin
Ilusia. Din piimul zbor de recunoasterepeste Marea cle
Germaniasi cu mijloaceledisponibilein conditii clerizboi,
Azov a",ionul lui Euler nu s-a mai intors. De atunci nu
la cantitS!i notabile. lntrucdt si materia explozibil.l ciin
s-a gasit rrici o urmd, nici a avionului, nici a echipajului.
reactoareputea fi obtinutd in mocl evident numai dur:6
$i prietenul lui Euler, Cronblom, a cdzut pe cAmpul de
lupt"i cAtevaluni mai tArziu. funclionarea timp cleani de zile a unor reactoareuriaie,
ne era clar cd pentru constructia bombelor atomice era
necesardo cheituialatehnicduriasi. IlezumAnd,putem
r
spune: pe vremea aceeagtiarn cd in principiu se pot con-
, , E l las-acr.rma ' vie tii s paim e, / Nu c unoas t e r r ic i t ea m a , n i c i strui bombe atomicesi cunosteamsi o metocldrealizabili,
grija,/ Goneste cilare, m6ndru s.l dea piept cu soarta./ Azi inci
nu, ciar m.iine-o va-rrt6lni./ De va fi m6ine, d5-ne timp actrm/ Si
dar am estimat cd efortul tehnic necesarestefoarte mare,
sorbim, lacomi, clipa ce-a ramas." (N. f.) mai mare dec6ts-a dovedit ulterior a fi. Asa incdt eram

236 ./_5 /
in situatia fericitii cle a putea prezentasituatracu toati s.i fic constmite bombe atclmicepentnr cauza cea Lrutri,
sincerrtatea,-stiind irr acelasi timp cu certitudine ci in iar pentru cearea nrr?Si tlac.ihotir6m sa acceptamacest
Llcrmanianu se va da orclinul pelrtru a fi incercati in mod mocl clea privi lucrurile, mod carein cursul isitrrit,iome-
-seriosconstrucfia unei bornbe atomice, fiindcti o ase- nirii s-a impus clin pdcateltr repetatetrincluri, cine clecide
meneacheltuiali tehnicdpentru un scop atAtde inclepdr- care e cauza bund si carc e cca rcir? llr cazul rle fat;i este
iat inlr-un'r'iitor nesigur era practicinacceptabildpentru clesfulcleusor clevdzut: cauzalrri Hitler si a nationtrl-so-
c-oncl u cerea german t'r. cialistilor este rea. Dar esiercaLlz(tamerica116 buni clin
Cu toate aceste;ravean'rsentimentulcd pariicipam la toatepunctelede Nu estevalabili si arciafirma-
o evolutierstiintifico-tehnicafoarte periculoasai,si in spe- "'edere?
tia ci putem rccunoaste daca o cauzi esterbuna saLlrea
cial Carl Friedrich von Werizsricker, Karl Wirlz, Jensensi abia analizAnclalegerearnijloacelor?Desigul aprL)ape (n.ice
Houterrnans €rraucei cu care mA sf;tuiam urreori,incer- bhtalietreblriedrrsasi cu mijktuce rele,dar-oare nu existti
c.incl si rhspunclem la intrebarea dacd este permis si totusi o diferenti clegracl,careaciuceargumentepentrtr
actioniimasacum ne propuseserdm.Imi aduc aminte de anunritc mijloace,iar pentru altelenu? ln secrllultrccut
o cliscutieavuti cu Carl Fnecirichin camera mea de la s-a irrcercatprin convcntii IintitareafcllosiriimijIotrcelor
lnstitr"rtr-rl
Kaiser-Wilhelmdin Dahlem, ciup.i ce Jensen rerle.Dar acestelimite rru sunt respectatein actualul
tocmai plecase. Carl Friec-lrichpoatersa fi inceput cu rdzboi, clup.i cAt se pare, rrici cleI litlcr, nici eleaclversarii
urmitoaren formulare a intrebirilor: lui. Cu toate acestca,as presupune ci nici fizicierriiclitr
cee,.ce privesterbombele atclmice,cleocamclatd
,,ir-', nu America nu se vor strdclui clin cale-aft'rr.isi proclrrci
am ajuns irr zona cu aclevdratpericuloasd,pentru cd efor- bombe atomice. E'u'iclent insti, ar puteit fi imbolcliti si rle
tul tehnic pare rnult prea mare. I)ar lucrurile s-ar putea tt'atnaca o vorn frrcerrr-1i ."
schimba cu trecereatimpului. Asaclar,estebirre ca noi sd Carl }irierlrichrdspurrse:,,Ar li bine clacaai putea vorbi
lucrim aici in continuare?Si ce vor face colegii nogtri in clespretoate acesteacu Niels la Copenhaga.Ar insemna
Arnerica? Se vor apuca si construiasci din rdsputeri foarte rnult pentru mine tlac.l,ciepilcla, Niels ar fi clerparerc
bomba atornici?" ci ceeacc ftrcem noi aici este gresit, c.i ar fi mai binc si
Am incercat sd imi inchipui ci mi aflu in situatia lor: renuntim la lucrul asupra uraniului."
,,Situatiapsihologicaa fizicienilordin America,in spe- ln toanrnaanului l9Jl, cAnclcredearnci avcam r_lerja
cial a celor emigrati din Cermania,esteclesigurcomplet o inragirresuficient cleclara plivincl posilrilcle ciezvoltiri
cliierit.ide a noastrd.Acolo, ei sunt f.iri incloiali convinsi tehnice,am hotdrAtca,la invitatitrAmbasaclciClermaniei
ca lrrptd pentru cauzacerabuni, impotriva celei rele, iar clitrCoFrenhaga, sa tin acolo o conferinti stiintificti.[)e
in special emigrantii se vor simti obligali, tocmai fiinclci fapt, voiam sa folosescprilejul pentru a vorbi crr Niels
au fost primiti cu ospitalitatein America, sd-9ifoloseascd clespreproblema urarriului. Cdl.itoria a avut loc, clac;iirni
toateforlele pentru cauzaAmericii. Dar estebomba ato- aduc bine aminte, ir octombrie 1941.l-am f;icut trsadar
rnic5,L-rombd care poate r-rcidecu cl singuri lovituri sute o vizita lui Niel-sirr locuinta lui cie1aCarlsberg,clarnu an-r
clemii clecivili, o armi ca oricare alta?Itste oare permis aborclatlema pericukrasi clecAtinh-o plirnbarepe careirnr
sd fie folositd si in cazui ei vechea clar problematica f.icut-oimpreund searain apropiereacaseilui. intruc6t
regulti: ..Perntrucauza bunti este permis si se lupte cu trebuia sd ma tem ch Niels era urmdrit cle autorititile
toaternijloacele,pentru cauzareanu,'? Esteagaclarpermi: germane,am rrorbit cu cca mai mare pruclenti, perrtru

238 239
ca mai tirziu sd nu pot fi acuzatcd am fdcut o anullit.i Cermania, era in fond destul clesimplS.Conducereatdrii
afirmalie precisi. Am incercatsd-i sugerezlui Niels cb decisese(in iunie 7942)ca lucrul la proiectul unui reactor
in principiu se pot construi bombe atomice,cd per-rtruasta sd fie continuat numai intr-un caclru restrAns.Nu a fost
estenevoie de o imensd cheltuiaiStehnicdsi cd,in calitate clrclonatdo incercare cle construire a bombei atclmice.
clefizicieni, trebuie s.i ne intrebim desigur dacd esteper- Fizicienii nu aveau nici un motiv sd cear.io revizuire a
mis si lucrdm la o asemeneaproblemd. Din picate, dupi acestorclecizii.Astfel,munca la proiectuluraniului a deve-
primele mele afirmafii vagi ciespreposibilitatea cleprirr- nit, in timpul care a urmat, o pregdtire pentru tehnica
cipiu cle a cclnstruibclmbe atomice, Nierlsa fost atAt cle atomici pe timp de pace,pentru vremea de clupi incheie-
inspdirnAntat,jncAt nu a nttri rerceptiotrat bilre partea cea rea rizboiului, iar in aceast.icalitate a dat roade folo-
nrai important.l pentru mine clin tclati inforrnafia,si anume sitoare,in ciuc-lapustiirilor din ultimii ani clerdzboi. Poate
enorma cheltuial.itehnici necesard.Mie mi se pdreaextrenr c.i nu e tl intAmplare faptul cd prima centrali atomicd
de important cd situafia de fapt d.idea fizicienilor,intr-cr expclrtatdde o firmi germand in strtiindtate,gi anume in
anumitir m.isuri, posibilitateasi cleciclir dacd si itrcerce Argentina, are un reactorcompus din uraniu natural si
construclia de bonrbe atomice sau nu. Petrtnt ca iizicienii api gea, agaculn il plinuiserdm noi in timpul rnizboiului.
prrrteaupe clrept arp;urnentairr fata conducerilor clin tirile Cinclurile noastre s: irrdreptar.ragaclarctitre noul
lor ci in cursul r.izboiului bombeleatomice nrt mai puteau inceput de dupi r.izboi.In legiturd cu zrceasta mi-a rimas
ii lrrateirr calcul sau cd, dirnpotrivi, cu eforturi extreme declsebitcler.ie in rnemorie o discutie carem-a acluspen-
puteraufi luate in calcul inci in timpul rirzboiultri.Ambele tru prima oard intr-o relafie rnai strAnsdcu Aclolf Llute-
pdreri puteau fi suslinute cu congtiinta impicata si, rrandtl,carepe vremea acerea lucra ca biochimist la unul
intr-a,,lcvbr, clesfisurareaulterioariia rdzboiului a ardtat dirrtreinstituteleKaiser-Wilhelmclela Dahlem. Luaser.im
c.i nici micar in America"unde conditiileexterioareerart parte irnprcunti la niste colocvii ce aveau loc regulat pe
incomparabil mai favorabile pentru aceast.iitrcercareclecat atunci la Dahlem pe problemc la granittr dintrerbiologie
irr (lerrnania, bombele ettornicenll iltt fost gata itrainte tle si fizica atomicS,dar un clialogmai strdnsa avut loc intre
incheierearizboiului cu Cerntatria. noi abia irr noaptea de 1 tnartie 1943,cAncl- clupd un
in-spiimAntatcleposibilitatear-leprincipiu a construirii atac aerian - a trebuit si mer5;empe jos impreunb clin
icleilesrrgerate,
bombei atonice, Niels ntr ;r rnai rerce:plior"rat centrul llerlinului pAni la Dahlern.
si poate ci si incligrlarea lui indrepthtitd provocati cle: I)articipaserim amAndoi la o gedintd a Academiei
ocupareatarii salerclec.itrertmpele gerlnane il impiedica pentru Aviatie, care se tinuse in cl5direa Mitristerului
sd rnai ia in calcul o itrtelegereiutre fizicieni dincolo cle Avia!ici l6ngd piata Potsdam.Scharclintinuse o prelegere
hotarelertdrilor lor. Pentru mine a fost foarte dureros si clespreefectelefiziologice ale bombelor moclernesi sub-
constatcAt cleacl6trc.iera izolareaitr carene adusesepoli- liniase faptul cd decesulprin embcllie,carepoate surveni
tica tirii noastre pe noi, gennanii, gi sti recunosccd reali- in cazul exploziilor puternice la clistanfdmici prin creg-
tatea rizboiului putea intrerupe, fie doar 9i perrtru un terea bruscd a presiunii aerului este relativ blAncl si
timp, n:latii umane vechi de mai multe decenii.Nici cliscufia
ulterioar.iclintreNiels si Jensenn-a avut un rezultatmai bun. i Aclolf Friedrich (1903,1995),biochimist
Johann Br"rtenandt
ir-rciuclaacesfuiinsuccesal misiunii mele la Cclperrhaga, german,cel ebnrpentnr studi i l esal epri vind hor r noniisr : r ir . r iiiir
pozitia noaskd, a mermbrilor ,,grupului uraniului" din 1939a prirnit PremitrlNobel pentnr chimie. (N. f.)

240 241
rleclure-ros. C.itre sfdrsitul seclinteise clirclusealatrtna9i
cdtre locuintele noastre din F'ichternberg si L)ahlem. L,a
ne-am letras cu tolii in acldpostularrtiaeriatral minis-
inceput nai sperasenr c.i bombardarnentul atinsese
lerului care,previrzutcu ptriuri gi sacicu paie, era chiar
numai centrul .ra.s,lui si ldsasei'tacte cartierelecle'ile
confortabil. Am cunoscut pentru prima datd un trtac
in carelocuiam. Dar; c.1tvedeai cu ochii, cle-alungul sh.d-
aerian cu adevarat clur. CAtevabombe tru atins claclirea
zri l)otsdarn, kilometri i.tregi, ghirla.cle clerfldcdri sc
ministerului, am auzit ctun se prabuseaupere! si tat'ane,
i.dltau de o parte si de alta a strizii. i'u.ere locuri se
iar un iimp nu am gtiut claci se mai putea trerceprin
vedeau si extinctoarein actiune,dar eforturile lor pdreau
culoarul care ieg;raclipclstulin carene af'lamdc lumea
se intrerupsese imediai tlupa irr- mai ciergrabiabsurdesi ridicole.
exterioara. Ih"rrninatr-rl
ceputr"rlbombarclaurentului,iar inc.ipercaerralumitratti doar Chiar si intr-un ritm cle mers rapicl, trebuia si soco_
sproraclic cle o lampir de buzunar slabi. La un tnoment tim ci clnrmul cle la piata PotsclampAni Ia Dahlem rre
clat cloi agenti sanitari au aclu-so ferneiecare getnea si .r va lrra o ori -sijumitate sau doui, asa cd am avut o dis_
primit primul ajutor. Dacd la irrccput se rnai vorl',eagi cufie de-siulc1elu^gd. Nu ciespresihratiar.izboiului,pentru
chiar se mai rAcleaclin cAndlu cind, pe misurii ce bom- ci acearsta era prea eviclenti ca sd mri fie ner.oic.Jc
bele cleveneaumai clesesi se aprrlpiau mai mult, s-a ctrmetrtarii,ci despresperantelesi pla'urile pentru vremea
asternut tiicereagi atmosfera a clevenit clin ce itr cc rnai de dupi rdzboi. IJutenancltrni-a pus intrebarea:
apdsitoare.Dupa cloudexplozii foarte puternice, al ciror ,,Ce pirere aveti tlespr" ,.r,-,r"1"c.r in Cermania cle
suflu s-a sirntit cu toati intetrsitateain pivnila troastrti, dupti razl-roisi se mai poati face stiinta? N4ultei'stitrrte
se auzi deoclatilclintr-un colt vocealui Otto .Flahn:,,Dr)m- vor fi clishuse,rnulti oamenide stiirrtdti.errisi r.alorosivor
nul Scharclin,rnigelul,nu mai creclenici el iIr propria lui fi cizut in rizboi, iar nevoile generalevor faceca pentru
tcorie." Iar astfelmoralrtl celor prezenfi a fost itt oarecartr tot mai rnulti oameni alte probleme sd fie rnai urgente
m.lsur.i restabilit. decAt sprijinirea stiintei. I)e clc altd parte, reconstruclia
Dupi sf6rsitulbombarclamentuluiam reusit saine croirn cercetirii stiinfificein cermania estetotusi r-rnadirrtrecele
clrum spre iesire printr-un mornlan i1ebuctiti cle tretur mai importarnter prcmise pentru o stabilizarecle ciurati
si bare cle metal incloite.Acolo am at,ut parte cle o pri- a relatiilor economicede la ncli si perrtru o i'tegrare rezo-
velistecunrplitir.I'iataclirrfafa ministerului era luminati nabilSirr cornunitateaeuropeand.,,
irr rogu de flacarilecarecuprinseser.iin trratdlSrgimealor Am r.ispuns: ,,Eu cred ci putem spera ci germanii isi
acoperisurile si etajele supericlareale cliclirilor clin jur. vor aminti reconstructiade dupd primul Itdzloi Mo.clial,
In unele locuri focul ajur-rsese pAn.ila parter, iar pe strizi la care c..lucrtrrea di.tre stiinld si teh.ic.i, mai ales i.
se vecleaubdlti arzArrcl,provocate probabil clecanistrt:le industria chimicd si in cea.ptic6, a aclusco'tributiile cele
cu fosfor aruncatedin avioane.Piata fremdtade oameni mai importante. Conationalii nostri vor inlelege asacjar
care fugeau spre caselelor, clarera eviderrtcd ntt exisla repedeca fdr.i o cercetarestiirrtifici incununat.i de succes
nici un mijloc de locomotie caresi poati prelua transpor- nu se mai poate participa la viafa moclerntisi poate cd
tul citre suburbii. vor recunoagte,in special in legdturd cu fizica itomici,
IJutenar-rdt9i cu mine arn gdsit clrumul prin culoa- faptul ci neglijareacercetirii funclamentalein actualul
rcle pe jumdtate blocate spre exterior 9i am hotirdt sa sistem national-socialista corrtribuitsi ea la catastrofd,
parcurgem pe jos imprreuni, cdt clernult posibil, drumul sau cel putin a fost un simptom al ei.
., l.)
LAL
1ta
/-+J
I)ar tre:brtiersii rccunosc--ci ;rcestmocl c.'lca intelege ]ucru- Anglia si Itusia, iar pe cle altaiparte ersirpral.iririlrrlrr j
rik r l rl t i n ri ajunge. I { ac l a c i n a ra u l u i s e a f-l i rc l e s i g ur n-rai rninusculin carese afl5 poponrl gcrman pe aceastiiLrlanetti,
arl6nc. Ct:ea ce vet,leln aici in fata noastli'l estelcloar sfiir o asenrerleaprivirc trebuia sa fi fost cleajuns pentnr a nu
s it u l rre ce s ar rai ac elui m i t a l a mu rg u l u i z e i l o r, a i tcei t:r ne aventurain incercarealntreprinsh acum. l)al nc l'ine
filozo fi i a lui " t ot ul s irrt tri tn i c ,) c i i re i a i -a c i z u t nl erel i greu si gindim logic si lucid. Dcsigur ca nrr nerlipst:sc
prad;i poporul gorn-Iar.. C'recljnta ltrtr'-rttr colrclucitt,l, oamenii irrteligenti, d.rr ca popor aveln tendint.r sii rrr'
i nt r-u rr r:rou s i c liher . r t o r c ;rre r.l rtc ep o p o ru l g c rma tr pri r, pierdem in vise, si prefuim falitezia rnar rrrult cJci-at
L rt lri co l esi s uf c r int e i: it r e o l u tn c trra i l ru n d i n c a re s;i fi trr intelectul si si considerirn sentitnentelenrai prufunrle
r:libera1j ilc rtrice prcsiuni cxttrioat'e :;a11car€t,clacit cl*:r decAtgAnclurilc.[fe ac€]ea va fi in rnocl urgent nc-cesar.J
tirrlrl ne er1:otrivtric, p,isestr-'hotiirAtciltre amurgtrl inhegr g.lndirea stiintifici sa capete rnai mult respect,iar in
Irrnri "** aceasta cr"edinti irrspii irnitr ti torrrt,:9i pi'etentia d r situatjargrea clc clr-rpa rizboi acestlucnr ar trebrri :;i si f it:
a bso l u t l t:gat i de c a r t ri s trtrg to tr-rltl i rr te mc l i i . l rl c i l .rl ,' ' posibil."
c r rit:scre a l it at ea pr it t ir - o i l rrz i r' lg i g a n ti c i s i fa c i rn p i t si bi l ;, Mergeam in continuare printre case in flticiili tie-a
o r icr: i n l cl eger c c u it opo a rc l i ' i trtre c a re 9 i c i t c a re ttr:bui ' lungul str;lzii l)otsclarn:;i apoi mai cleparter pe strarlaI}lin-
sl tri i i n r. Ir. t rt r s f or t nt r lo i l t' ;tc e te 'i.trri rc b a rc l ' ri rrl ri tl c gr' ;rtr, cipala,pr: straclaIlinuiui si pe straclaCastelului.Ileseori
i t r l'e l u l u rm iit , . r r : o oar e | o :;i l -.i l c ,r a tu trc i c i i td i l trzi a r' . trebuiasi ocolim Lrirne carc alileau, resturi ale acoperi-
fi rJistnrsii ric reaiit;rtc, fir;i ri-'sf" si l'iira milii, preoclrpitriir
surilor cale se prlbrrsiserri pe stradi. Se irrtimpla ta
stiirrtific;: si reprezilte pe'n1ru troi rttt t-lrr.ttni:are:sli rlrtr,r
dlr.unul si fie barartdiir cauza pericoiului cle explozie.
la o j u cl e c. r r c nt it i lt t c ir . la :i in ta i c ri ti r:i :ii r l tl rn i i s i a trroz-i ti r
Apoi am iniArziat cinr-lpantoful rnerrrclrepta incerputsi
troirslt.tlirr r:a? N'Iil 5;iitrdcsc asadirr ltriti cr.irilrtl ia latrri;
ard5, pentm c.i clin neatentie cilcasern intr-o balti cler
pcrlago,gir:ii a stiintci decit la cLra€rcol-tt)n-lic;i, la t:cJttc?tl'r,','
fosfor.Din fericire,in imecliataapropierc se gdsca o bi'il-
i n sp i ri trrl r ; inc lilii c r it ic c r p u .a re i t p rtte tn a g te p ta ci t: l ,'
toacti ctt apd, in cilre am putut si-i sting.
ca. l)r:sigur c;i nitrniirttl oanrernilor care se pot itrtr-atltlr-;i:
An incercat s.l continui disculia: ,,Noi, gerrnanii,
()cu p a a ctiv ele s t iit r t i t r tt e s te frre i ) n r;)f(1 .L )a r re p rezel -r
sirntilrrrle:seorilog;ica9i faprteieclatr:in caclrullegilor natu-
tantii stiintei att ar,ttt inlotdt:itutra parte in (,lerrnania d,'
() nrare rectltrcrastertr,t,'i t'tlt fost ascttlt;lti, iar morlttl lr-'r
rii -- iar ce avem acum in fata noastri surrt fapte - ca
p'-'trn lr'l rlt'Corsrl,i(l pt' O ttp.rs,rrc,c.rrciirl'lL'sulrUtrcln
c le a g i i n cl i ar Lr ut ea inf l rte rn ta c e rc u ri rn rtl t n ra i l a rgi ."
l Ju te n a nc lt c or r f ir nr i :,,Ed u c a re a i n s p i ri tu i g A ntl i l ' i r
fbra tragcre e1cininrai.Pirerea noastrd este cd nu exist;i
r at io n a i c es t e c les igur L l Il a s p e c t d e c i s i r' , i a r u tta cl i ntrr libertatc clecAtacolo unclc puten iegi clirracestcorsct,
daiclriile noastre cele:tniri importante dupir rlzbcli va f I a;adar in impira!i;r lanteziei,in vise, in betia inrlrritisrlrii
s i cre d m m ai m ult s pat i u p e trtru a c e s t tn o d d e r a gtl nrJi unei uiopii. Acolo speriirnsti infiiptuirl irr si6rsit abso-
in fo n tl , a r " t r ebui c a c les ti s u ra re a tc l e p A trd a c u m a ri zbtr lutui pc careil brinuim si carenerclucentereuspre renlizari
iului si fi deschis ochii ctarnct'iilorcle la Iroi pentru a velcl.,; , clintrecelernai irrirltc,de prilclii irr arte:.IJar nu ne gAnilirn
renlita tca: creditrta itr conclu c;itor tttt itrl ocu i cste tnir tcri i lr ci a ftrfaptui insearnndtocrniii szite supui presiunii iegi-
prirne si nu prtate cre;t in niocl magit- o {lezt'olt.rre stiin titilor. Caci real esterrurmai acellucru carc produce efecte
tifica si tehnici. O privire arutrcatii asuPra globului ptirri;iri in realitate, iar oilce efect se ltazeazl pe cclnexiunet.r legir:,i
t esc, a srrp r a ier it or iilr t r u ri a s e d e ti n trte ti c Sta te l e i " .l l ri tt' a fapte)rrrsau a ginclurilor.

24,+ 245
Dar clriar dacti ludm in consitlerare{rceasticnrioasa Intre timp, pantoful meu drept incepusesd arcl6clin
inclirr.rtie.l nL).rstr.1,
a germanilor, pentru vis si r-r-risticir, nou si a fost rrevoie cle cerraefort nu numai pentm a-l
tot nu irni esteclar clece multi dintre ctlnationaliinogtri
stinge, ci -sipentnr a itrdepiirta complet fosiorul. Bute-
gdsescatAt de clezamdgitoaresi cloaraparent lucicl.ig.in-
nancltcoment.i:
clireastiintifica.Nu e deloc adevirat ci in stiinti conte;rzii
numai p;inclirealogicd 9rintelegerrea ,,Ar fi totusi bine s.i nerocupim cle faptele ce ne sunt
9i aplicareaunor legi
imuabile aie naturii. De fapt, ir-rstiintd si in speciaiin clatenemijlocit.Tiebuiesd sperhrnc.i in Cermania de clupir
stiintcrlcnaturii, un rol importarrtil joacd fantezia.Chiiir razboi vor existasi politicieni care,printr-o fantezieactio-
clacdpentru obtinereafapteior estenevoie de muiti muncri nAnrl in limitele faptelor c1ate,saicreezeclin nou crxrclitii
experirnental.ilucidi gi meticuloasi, reusitain orclonareir clerviati tn.icarparlial suportabilepentru poporul german.
tuturor faptelor are loc prin patrunclereain interiorui Irr ce priveste stiinta, as creclemai clegrabdcd Societatea
fenomenelor m ai clegrabd simf i ncln -le clec6t g.lrrclinclu J e Kaiser-lVillrelmreprezinti o baza cleponrire relativ Lrunii
I)oatecii irr acestpunct lroi, germanii, avenl o clatonecleose- pentnr reconstructia cercetirii in Clermania.UniversitatiIe
biti tocrnaipentru cd absoiutul exerciti asupra noastr;i s-au putut sustrage inf-luentelorpolitice mult mai sreu
o asenleneitstranie fascinatic.ilr lume.r iarg- moclul de decit SocictateaKaiser-Wilhelrn. Ele vor trebui a-saclar
si
gAnclirepragmatic este foarte rispAnclitsi siinr clin pre- facafati unor clificultatimai rnari. Desi aceastiSocietate
zeirt si clin istorie - rnl trebuie clecit sd ne gArrclimla a trebuit, prin forta imprejurdrilor rizboiului si a parti-
imperiile egiptc;ur,ronlan si anglo-saxolr- cdt succes cipdrii la proiecte cle inarmare, s.i facii anumite com-
poate avea acerst mod rle a g.ineliin tehnicd,in economitr promisuri, totu-sin"rultidir-rtrecei careactiveazriir-rcadnrl
si irr politici. Cu ttrate acesteainsi, in gtiintti si in art;r. ei au relatii corclialecu sa'u,antii din str.iinitate,carepre-
gArrclirera la nivelul principiilor, a;ia clrm o cunoasreni
tuiesccrlm se cnvine importanta gAncliriiIucic'lesi critice,
in forrnasa ceamai cleshvArsiticlin Crecia anticli,a fosi
atit in Cermania,cat si in ltirile lor, si carer.or fi clispusi
incr"rnunatide si mai mult succes.Dac.iin (,errnaniaarr
si ne sprijine din toate puterile."
fost createoperc stiintifice si artisticecare au schimbat
lumea - s.i tre gAndim cle pilclri la Hegel si \4arx, la ,,ln stiinta clurnnearroastrivedeti puncte de pomire
Planck si Einsteirr,sau in muzic.i la Lleethove,:rr si Schtr- pentru o cooperareinternatjonaldpasnicaclup6 rdzboi?"
Lrert-, lucrul a fost posibil numai prin aceastirelatiecLr ,,Fdri indoiald va exista o tehnici atomicii prasnici",
absolutul,pnn gAnclireala r-rivelulprincipiilorpAn;ila ulti- am rispuns ell, ,,sianunle fblosiretrenergieiatorniceprin
tneleconsecinte.Asadar,numai acolouncle tenclintacitrt-, procesulcle fisiutrea urerniului,clescoperitcleOtto I lahn.
absolut se supune constrSngeriifonnei (in stiintd - gAn- Ir-rtrucdt putem speracd in acestrizboi o aplicafiepractic6
clirii logice lucicle,iar in muzicd - regulilor arrnonieisi militard nu va mai juca vreun rol, din cauzacheltuielilor
contr;rpunctului),nurnai acolo,numai in aceast.itensiune tehnice imense necesarepentru asa ce\/a,putem stl ne
extrermi, acestmocl cie a gAndi isi poate desfd"suraforfa imagirrdm fdra probleme si o cooperareinternationald.
adevdrati. De ir-rclatd ce distruge forma, drr.rmul clucelar I'asul decisiv cdtre aceastdtehnic.i atomicd a fost f.icut
haos, asa cum il veclenraici, in fata noastri. $i nu sunt prin descoperirealui Hahn, iar fizicienii atomisti au colr-
clrspussi glorific acest iraos folosind concepte precull lucrat in fond intotdeauna prietenestedincolo clegranitele
,,altnurgulzeilor,,siru,.sfiirsituliumii>."
tdrilor lor."

246 1 t'7
La/
,,Da, sigur, va trebui s.1-vedemcum \/or ardta lucrurile se apropiau, inconjur6ndu-l clin toate pirlile, cu ajutorul
drrpi sfArsitul rdzboiului. In orice caz trebuie sh fim strAns unei g.ilefi pe care o umplea mereu cu ap.i clela un robirret
uniti, noi cei de la SocietateaKaiser-Wilhelm." care mai functiona. Casa scdr^ilorera itrsd clejacomplet
Cu aceastane-am despartit, deoarece llutenandt se arsd si nu mai gtia curn ar putea fi salvat. Din fericire,
irrdrepta cdtre Dahlem, iar eu cdtreFichtenberg,unde locu- imbrbcasemin lrrul costumului un trening vechi potrivit
iam pentru un timp la pdrintii lui Elisabeth. De putin.i pentru asemeneaimprejurdri, a9aincAt m.i puteam rnisca
vreme ii adusesemla Berlin pe cei cloi copii mai mari tri in voie. Cdldrdnciu-lnd,arn ajuns lir inallimea podului si
mei, ca sd-l felicite pe bunicul lor de ziua lui de nastere, am vdzut, in spateleulei perdele ciefoc, un birbat bdh6n
c6terrazile mai l6rziu, asa incAt acum eram ingrijorat cu parul alb care se apdra de f'liciri intr-un cerc din ce
nestiind ce se intAmplase cu ei si cu bunicii lor in timpul in ce mai mic, turn6nd aproape in stare de inconstienti
atacului aerian. Sperrantamea ca tndcar Fichtenberg sd api in jurul lui. Dupd un salt prin pereteleclefoc am ajuns
fi scdpat de distrugere ntl s-a acler.erit.De departe am in fata lui. O clipi a rimas perplex vazArrcl ci aparecom-
vdzut ci in casa vecind focul cuprinsese aproape totul, plet pe neagteptateun necunoscutirrnegrit clefuningine,
si chiar clin acoperisulcaseinoastresevedeau iesind f1dcari. dar a luat imediat pozitia de clrepti,a plrs gdleatala cr
Alerg.lncl in dreptul caseivecinilor, am auzit strigite de parte, s-a aplecatpoliticctsgi a spus: ,,Numele meu este
ajutor. Dar trebuia sd vicl mai intAi ce s-a int.lmplat cu von Enslin. Este foarte c'lrigut clin partea dumneavoastrh
copiii mei 9i cu bunicii lor. Casanoastr.ifusesegrav afec-
ci ne ajutali." Iata clin nctu rrechcai)rusie: clisciplirri,
tati, ugile si obloanele fuseserdclistrusec1esuflul explo-
orclinesi cuvinte pu!ine, asa curn o aclmirasemeu intot-
ziilor, iar spre marea mea surprinclerearn gisit si casasi
cleauna.I)entru o clipi mi-a trecut prin minte cli-scutia
pivnila in careera adhpostulantiaeriangoale.Abia in pocl
avut.l cu Niels la stranclul de la ()resunclsi in care Nieis
am g.isit-ope curajoasamam.i a soliei mele care,purtAnd
ii comparasepe prusaci cu vikingii; a urrnat acel raport
o casci pentru a se proteja c1ecdrdmizile ce c.icleau,se
Iaconic al urrui ofiter prusac IuptAnclu-seintr-o situatie
iupta cu fldcdrile.De la ea am aflat cd copiii fuseserdclugi
fird iesire: ,,Stau aici pentrr-rincleplinirea clatoriei pdni
in casa relativ siguri a unoru'ecini, clincolo cle Crddina
l3otanicd,9i cd dormeau acolo linigtili, sub protectiabuni- la capdt." Dar nu aveam timp sa mi g6ndescla forfa unor
cului 9i a proprietarilor,ministrul Schmidt-Ottsi solia lui. imagini cil.iuzitoare.Aici 9i acum trcbuiasi actiorrez.l)e
La noi acas.i,stingerea incendiului era in cea mai lnare acelasidrum pe carcvenisem,am reugitsti-laclucpe batri-
parte incheiati, 9i a fost suficient sd scot cAliva cdpriori nul clomn in siguran!.i.
din acoperis pentru a fi aproape sigur ci focul nu se va Citeva s.iptinr6ni mai t.irziu, familia noastrris-a mutat
mai intincle. conforrnplanurilor ficute inainte de rizboi, clela Leipzig
Abia acum m-am inclreptat spre casavecini, de under la Urfeld,l6ngd lacul lValchen.Voitrrnsi ferim copiii pe
veneau strigdtelede ajutor.Acoperigulse prabusisein cea cAtposibii de haosul atacurilor aerierre.Si Instihrtul Kaiser-
mai mare parte, p;rinzilearz.Ancl erau rdsp6nditeprin gri- Wilhelm pentru Fizic.l clin l)ahleur a primit insircirrarea
din.i, ingreun6nd accesul.Intregul etaj era in fldcdri. La sd g.iseascd un alt local, mai prrtin prriclitat clerazboiul
parter am intAlrrit-o pe tAnara femeie care strigasedup.i aviatic.O fabricdcletextileclirrtr-unordseinurnit l{echin-
ajutor 9i mi-a spus ca bbtrAnul ei tatd se mai afla sus, itr gen, din suclul landului Wrirtiemberg, avea destul spatiu
pod, incercAndclin risputeri sd se apere cle fl. chrile carer clisponibil pentru a ne g.izdui. Asa inc.lt am incefrut sii

248 249
ne lnutim cu toate echipamenteleclerlaborator si cu pe jos pentru a ajungela LJrfeld.Ire clrum am intdlnit un
intreagaechipa la Hechingen. soldat care i-si ducea bagajul intr-o roab,i per muntele
L)in ultimii ani haotici cle razboi nu mi-au rimas in Kesselin sus. Mi-am pus si eu valiza greain roabd si l_am
memorie clecAtimagini rizlete. tle facparte din fundarlul ajutat la chrat.Solcl,rtrlnri-a po'estit c.i tocmai auzisela
percirres-au constituit nrai t6rziu pirerile mele privitoare racliocd avuseseloc un atentatimpotri'a lui Hitler. Ftitler
la problcmelepoliticegt'nerale,de aceeale voi schitaaici nu a fost decAtugor ranit, clarla licrlin avca loc o revoltii
in cAtevatrdsituri clerconclei. in conclucereaarmate:i.l--am intrebtrt cu pruclenti ce
Dinfre aspectelecelemai placuteale vietii mele la Berlin pdrere avea desprreace:ste irrtintplari. A ra-sprrns ltrrnrri
ficeau parterserileasa-numitei,,societaticlemiercuri", clin atdt : ,,Tot ii bine, ci se misc.i cevit.,,l
carerficeau parte generalul tleck,ministrul Pclpitz,chirur- c6teva mai tArziu stiteam la Urfelcli' fata racli,-
gul Sauerbrtrch,at'nbasadontlvon llassel, EduarclSpran- 're
r"rluisi auzeam cum generalul lleck cizuse i. Ca-s.Annatei
ger, Jesscn,Schulenburgsi altii. Imr aduc aminte cle o di'stracla l3encller. P.pitz, llassel, schulenbr"rrgsi Jessc^
sear.i petrecrttd inrpreruni itr casa lrti Sauerbruch, care f'sescrd acuzati dc particilrare la cornplot, iar-eu stiar-rr
clr-rpice ne-a |inut o prelegere stiitrtificti clcspreoperafii ce insemna asta. Si I{eichr,vein,care mii mai vizitase ilr
chirurgicalepulmonare,ne-a oierit cl masi cle-aclreptrrl casaFlarrrackla irrceprutul lui iulie, era intemnitat.
princiari petrtru acelevremtrri cleioamete9i lrn vin elxce- Citeva zile mai tArziu am plecertla liechi.ge', u.rlc
lent, asaci la siArsituimesei clomnul von Ilassel s-attrcat erracicjaaclunat. cea mai rnare prartca nrembiilor i.sti_
pc masd si cAtrtacintccc stuclenlesti.Apoi imi amintesc futrlui mc'cie la llerlir.I)regatermacolourmitorul exlreri-
de ultima seali a acestei,,societiticle miercuri" in iulier ment pe'tru react.rul ato'ric i.tr-o pi'rrita sipa[i irr
19-14, cinrl i-an invitat pe rnembrii ei la catsallanrilck. stinc.i, care olcrea prin pozitia -sain r-rruntcsulr capel;r
Culesesemin clupa-arniaza aceeain griclina instrtutului
caseiIlarnack tre prrsesela i-ralatuluicli' r,icul orisel pitorerscIlaigerloch .r bir..i
rrostruzntcrtrd,cotrclucereir
protectieirnpotri'a atacurilor aerie.e. [)ru rrrurile recu I ate
clispozitie lapte si ceva vin, agtr ci am putut oferi tlaspe-
cu bicicletai.tre Hechi'gen ;i llaigcrl.ch, li,u.czile ttira_
lilor mei nrticaro tnasi frugal,i. Apcli eu am vorbit desprt: nilor, pticlurileuncle ne cluceanrsti culcgem ciuperci in
energia atomicii clin stelesi despre folosircaei tehnicii pe
zilele libere, toate acesteaerau ia fel cle Lrrezent€: clrrn
ptimant, atita cit imi permitear.rregu)ileimpuse clcsecre-
fusesertivaiurile irr golful Elerusis pr..t^r Ha.s h,lcr, i.rr
tele de serviciu. La cii:;cutiiau participat mai alcs Beck
.oi toti erarmirr starcsd uitarn si trec'tul, si viitorul
si Spri'rngcr.lleck a infcle:; nrtmaitlecit cii c1eaici incolo 'renle
clenrai multe zile. i' apriJre,ca.cl p'mri fructiferi i'cepu-
toate reprezentiirile mi I i tarertrebui au complet revizui te',
iar Spranger a sLrusceeace noi, fizicietrii, presupttltcam seri si infloreasci, r.izboir_rl se apropia cle sfArsit.M_am
clernai multd vreme, si anume c.i clezvoltareafizicii atomice irrtclescu c.laboratorii mei ca atu.ci cand institutul si
va aduce cu sine schimbiri in mcldul clea gAnclial oame- membrii lui nu vor mai fi supugi nici unei amenintiri
nilor, schimbdri ce vor ajunge p6n.i in profunzimerastruc- directe sd plec cu bicicleta de Ia Hechingen pentnr a fi
turilor sociale si filozrrficc. alituri cle farnilia mea la Urfeld, c6nd ar.,eausti vinii
I)e clatacle19 iulie am clusprotocolulseclinteila locrt- trupele strdine.
inta lui Popitz si am plecat imecliatcu trenul la Mtincherr
I ln clialect
si apoi la Kochel.l)e accliotrehuia si mai merg clttui ort' b a v a r e z i n t e x t r r l o r i g i n a l . ( N . i .)

250 251
La mijlocul lui aprilie ultimele restut'i ale trupelor Iu pdclur"ise aflau soldati si unititi SSr.itacitesi mai ales
gertnane se retrigeau sLrreest' Intr-o clup'l-arniazi aru mali cantitifi clemrrnitie nruncatS,motir.,cleingrijorare
auzit primele ttrncuri lrantuzesti. ln sucl,probabil ci trcctt- pentnr copii. Irr timpul zilei trebuia si ne fcrirn cletot felul
serd deja pc lAngi Hechingen pArrhin dreptul lui Karnni ile prirnejclii,iiirrclciise mai trigea din cAnclin cAncl,iar
spre muntele l{auhen Alb. Vremeraplecdrii rnele sosise. noptilc crau, in acesttdrAm al nimtinui, pline de o ten-
Cdtre miezul noptii s-a intors Carl Fnech"ichclitrtr-r.rn sirrrreinspiiimintitoare. C.nd, preciatacle;l mai, coloneiul
clrum clerecunoagterefircut cu biciclettrpAni la Iteutlilrgerl. irrnelican l)asha intrat in cas;rnoastraimpreund cr_r c6tivrr
Ne-am strAtrsapoi petrtru un scurt rdrnas-Lrunin ad;i- suldlti pentru a mi Iua priztlnier, erar'ricn r.urinotator
eprrizatcJcmoarte.caresimte pcntru prima clati elinrrou
postul antiaerian,iar c.itreora trei noarpte.iam porlrit spre
Urfeld. ClAnclam ajuns,in zorii zilei urmdtoare, itr Clam- []iirn;rntulferrn sub piciolre.
In rrlrapteaclintrintemai ninseseputilr, claritr ziua ple-
metringen, clepdgisemprobabil deja linia frontului ' Ti'ebua
c,irii rnelesoarelecleprimivarri strtiiuceape un cer albas-
insd din c6ncl in cAncl sd md feresc de avioauele care
tru irrcirissi scilcJapeisajulinziipezit intr-o luminti albai
zburau la jclasi altitucline.in urmdtoareledoui zile ttrn
stritlrrr:ito.rrer.
l--anrintrebai perunul dir"rtrepaztriciitnei
caldtoritmai mult noaptea,tocmai clatoritdacestuiperi-
;rrrrr:ricani,c;rreluptase in rnulte pirti ale lumii, claci"r ii
col, in timp ce pe lutnini ittcercam s.i md oclihnescsi sii
1.rlat:elar.:ulnostru clintremunti si rni-a r.ispunsci e cel
gdsescn'tdllcarepentru a m.i intrema. imi amitrtesc cle
rrr;rifrumo:; colt clelume pe carel-a r'dzut vreoclatd.
un deal ldngh Krugzell uncle,Pe o \/reme mitruuatd cu
soarecald, dupd ce m.lncasern,r'oiam s.I md intind si si
clorm 1aaclipclstul unui tufis. Sub cenrl filrh trici un ntlr
se intindeau in fala ochilor mei toati creastaAlpilor,
Hochr.'ogel,Madelegabel si toti muntii Pe care cu gaptt:
ani in urmd urcasemca vAndtorde munte, iar pulin mai
jos infloreau ciresii.Primdvara incepuselcu aclevirat, iar
gAnclurilernele?ndreptatespre utr viitor luminos se esiorn-
pau repede,pAnd c6nd,in cele din urm6, anr adormit.
Cdter,'aore mai tArziu am fost trezit cleulr clucluitaser-
m.indtor tunetului si am'n'iztttridicAndu-senori clesiclc
fum dinspre ordselul Mernmirrgen, pe careil recunogteram
in depdrtare.O ploaie de bombe fusesearuncatddeasupta
cartierului cu caz.irmi. Asadar, mai era rdzlloi, iar eu
trebuia si merg mai departe spre est. A treia zi anl ajutrs
la Urfeld si mi-am gdsit familia ner'6timtrtd.ShpttimArra
urmitoare am fdcut pregdtirilepentru sfirsitul r.izboiului.
Geamurile cie la pivrrit.i au fost intarite cu saci clenisip,
toate alimentele clecare idcusem rost intr-ttn fel sau altrrl
trebuiau duse inauntru. Caseledilr velcinis-au golit pen-
tru cd locuitorii lor fugiserd pe ceiilalt larrn al lactrltri.

1)./_
1(, la fizicienii americanicare ire interogau cloarr,ispunsul
cd acolo iucrurile se petrecriseraaliiel clecatla .oi, cti
D ESPRERESPONSABII-ITATEA fizicie^ii au fost i.sirci.afi crr pr.icctc legate
CERCETAT'OIIULUI cle ciesf.surarearizborului. Acesi lucru s,uir 'eniijlocit
plairzibil.
(1915-I e50) pc.tru ci i. tot timpul rilzboiulrrirru api^rsciir rrici
fel clelucriri america.eprivitoare r. fisiurrcarrucreara. 'rr
irr clupti-amiaza zileiie 6 august 1g1-, Karl Wirtz a
venit brusc la rnine sii-rnis;.u11;r c.i tocrnaiauzi.scla raclict
cii a fost aru.catd r Lro'rb;iatornieii.rslr[)r.ora-suluijap.'
nez Hiroshinra. i. prirnrrl rnarnent'rrr rru .rm sii
crecl,fii.clci eram sigr,rrca pe.trr corrst'r.rctia 'rut
bombel.r
Am ajuns ca prizonier, ciupi cett:vaopriri mai scurte la
atomiceerau ltecesarechcltuieli tehrriceuriase, care ar fi
Heiclellrerg,I)aris si irr Belgia,la conacul f-arm I-lall,uncle
insumat fdrti incloial;rnriliartle cle clolari.Chiar si psi-
am stat mai multd vreme irnpreutr.i cu cAtiva prieteni
hologic mi se prirea'epi.uzibil ca fizicierriiatomisti clirr
vechi si unii colaboratorimai tineri clin ,,gmpul uraniu-
America,pe carc ii cunostear-n at6t cleLrine,si_si fi inrresfif
Irri". Printre ei se aflau Otto Hahn, Max'u'onl-aue, Walter
toate fortele intr-un Ascnlct)r,(t
Clerlach,Carl Friedrich vc.rnWeizsacker,Karl Wirtz. Dome- Fruicct si rle acerea erarn
mai clegrabai^clinat si-i creclpc fizicieniiar'cricarricarr:
niul lrarm Hall se afli in Anglia, la margirreasatului
(lodmanchester,lacirca 25 de mile depirtare de vechea ne interogau cJec;it pe un crainic cle la rarlio, care poatc
nu voia clecAtsti raspAncleasc,j vreutl fcl rlc pro1,,.rg.rrrd;.
Unir.'ersitate Ciambri clge. Cunostearnimprcj uri rnil e clin
In plus, nti se spusesec.i terrnenul ,,urirniu,, riu'l'lrsese
vizitele mele cle clemult la laboratorul Cavenclish.Aici,
mentionat in acca .stircr. Accastapirea sd arate ca prin
in cercul celor zecerfizicieni atomisti prizonieri, Otto llalrn
cur'6ntul ,,Lrombiratomict-r"r. uvus"se cletfapt itr
se Lrucura in mod firesc de lncreclereafieciruia dirrtre
altce'a. De-abiasearii,cil-rclcrai.icul c1ela ra.lio a'orbit "eilcre
memtrrii nricului nostru grup, prin forla de atracfiece ser
desprc uriasa in'estitie terhr-ricii ficuti, a trebuit si accept
clegajadin perrsonalitatea sa si prrincotnportamcntullui
faptul_ciprogreselefizicii atomice,la carc prrticjp.,..i-,
calm si ponderat in situatii grele. El era asadtrrcel care
timp de 25 cleani, clusesertl acurnltr moartca a mai nrult
negocia cu cei ce ne pizeau, ori de cAte ori era ncccsar.
dr, tr .srrl.trlc rnii tlt' tl.rrrrr,rri.
Si de: fapt nu aprirearrdecAt rareori greutdti, pcntru ci
Ccl mai afectatera L)tto Hahn, birreintclets. lrisiuneir
ofiterii care r.lspurrderaude noi isi fdceau clatoria cu
uraniului era ciescoperirea sa stiintificricea rnai irnpor_
neobisrruit de mult tact si omenie, astfel ci cirrpdscurt
tanta,erareprezenta.se ptrsul decisir; neprevjzu t .lc n inicni,
timp intre ei si noi se instal.i o relatiercleacleviratd incre-
citre tehnica atornica.Iar acestpas ilclusescurrui intreg
dere. Fusesem cloar putin interclgatiin privinta muncii
oragsi locuitorilorsdi,o;rmcni.einarmati, clintre.nr" ."i
rroastrein problema energiei atomice9i simteam o anumiti
mai n-rultinet'i'ovati, o moarte insp;iim6.ttitoare.Hah.
contradictieintre interesul minor manifestatpentru munca
ntrastri si extrema griji cu car€reram paziti si feriti de s-aretrasadAnctulbur,rtsi irnpresiorr,rt ir-rcameralui, iar
noi erarn ingrijorati c.i ar putea si-.si facd vreun rau. Srrb
orice corrtactcu lumea extericlari.[,a intrebareamea daci
presiuneaevenirnentelor,noi ceilalti am spus firi irrclo_
in timpul razborului itr America si Anglia nu se lncrase:
iali in aceaseardsi'orllc.ecuget.rtc. Abi; a doua zi ar'
de asermenea la problema uraniului, am primit mereu de

254 255
reugit sd ne ordondm g"lndurile si sd cliscutdmin iiniste nici el, nici vreun altul clintre noi, nu s-a putut g6ncli in
dcspre cclc intinrplate. mod serios la posibilitatea de a construi bombe atomice,
in spat.'le conicului Farm Hiill, o clddire r,'echedin intrucAt fizica de p6nd atunci nu indicase nici un drum
c,lr.imidi ro9ie,se intindea o suprafaid de gazon carenu i' direcfia aceea.Participareala acestproces de crezvoltare
mai era bine irrtretinut.i 9i unde obisnuiam sd jucim a gtiinlei nu poate fi consideratdo vind.,,
fotbal. intre aceasti suprafat.i de gtrzon si ziclul acoperit Carl Friedrich continud-,,Sevor gdsi acum spirite radi_
cleiecleri care despdrfeaclomeniul uncle st.iteamnoi cle cale carevor ceresd rreindepdrtdm in viitor de acestclrum
gridina vecindse nrai afla trn strat lung de irandafiri, de al procesului clezvoltirii stiintifice, pentru cd poate duce
care se inuriiea in mocl special Gerlach. Potecadin juru) la asemencacatastrofc.Ar existalucruri mult mai impor-
stratului cietranclafirijuca pentru noi, prizonierii,un rol tante de fdcut, de naturd sociald,economicd si poliiica.
asem.initor cu cel pe careil avea clrumul crucii in nrir-rds- Iar in privinla asta s-ar putea chiar sd aibd dreptite. Dar
tirile metlievale.Era iocul nimerit pentrr.tdiscufii serioase cine gAndesteastfel uitd cd viata oamenilor in lumea de
in doi. in climineatazilei cleclupi inspiim.lntritoareaveste, astdzi sebazeazdin mare parte pe aceastddezvoltare a
Clarllrrieclrichsi cu nlittertte-.rmplimbat acolclin srtssi-n gtiinlei. Dacd ne-am indepdrta rapid de ldrgirea perma_
jos mult timp, reflectAndsi discutAncl.Discu.tiaa portrit nentd a cunoasterii, atunci numirul oamenilor de pe
cie la grija p€)care i-o purtam lui Otto Hahn, iar Carl pdmdnt ar trebui reclus drastic ir-rscurt timp. Acest luciu
Friedrich e posibil sa fi inceput cu o intrebare dificila. insd nu se poate intAmpla decAtin ut*o ur,,.l,catastrofe
ca C)ttoHahn este clisperatfiinclci
,,Sepoate interlcger asemdndtoarebombei atomice sau chiar mai rele.
clescoperircalui stiintifici cea mai marc e acunl p.itati La aceastase adaugd faptul cunoscut ci stiirrta repre_
cle ticcasti catastrofei.[)ar are el claremotive sd se simta zintd si putere. AtAta timp cAt pe pdmArrt ," .ro, .ir."
r,'inovatintr-un fel anume? Are mai multe motivc decat lupte pentru putere - si cleocamclaii nu se intrevede un
oricare clintre noi ceilalti, care am conlucrat la fizica sf6rsit al ace-storlupte - trebuie asaclarluptat pentru
9i
atomicii?Suntem otrregi noi vinovati cleaceast.itragcclie, cunoastere.Poatecd mult mai tArziu,dacd ar exisiaceva
si irr ce constdtlceastivini?" de genul unei corrcluceriplanetare,adicd o ordine centrald,
Am incercat sa rdspund: ,,Nu creclcd are sells aici sd sperdm pagnicd,a relatiilor pe planeta noastrd,s_arputea
folosim cur'dntul <<\'ind>>, chiar dacd suntem intr-un fel ca tendinta de extindere a stiintei sd slabeascd.Dar nu
oarecareprinsi itr acestlan| cauzal.Otto Hahn si noi toti aceastae acum problema noastrd. Deocamdatd,clezvol_
am luat parte la dezvoltareastiinfelor moclerneale natu- tareastiinlei faceparte din procesul'iefii omerririi, astfel
rii. Aceast.l clezvoltareeste uu Procespentru care ome- incAt individul careparticipd la ea nu poate fi fdcut vino_
rrirea - sau cel pulin Europa clecisacum cAteva vat. De aceea,datoria tuturor trebuie sd fie de a conduce
secole,ori, dacd vrern sd formulim mai precaut, un proces acestprocesde dezvoltare sprebine, de a folosi exfinderea
pe care l-a acceptat.$tim din experientd cd acestproces gtiinlei numai spre binele oamenilor, dar nu de a impie_
poate duce sprebitrersau spre rdu. Dar eram convilrsi- dica dezvoltarea in sine. intrebarea suna deci astfei: ce
iar acest lucru line in special de credinta in progres a poate face fiecare in acest sens? Ce obligatii apar aici
secoiului al XIX-lea - Cd,oclatdcu sporirea cunoagterii, pentru cel care participb activ la cercetareastiin-tificd?,,
binele va clomina si cdposibilele consecinterele vor putea ,,Dacd privim dezvoltarea gtiintei in acest nto,--1. c.t
fi tirrute sub control. Inainte de descoperirealui Hahn, pe un proces istoric de dimensiune mondiald, atunci

256 257
intrebareata amintestede vecheaproblema a rolultri indi- pentru inventia lui" Pe cle altd parte, mai ales in cazul
vidului in istoria lumii. Desigur, si in acest caz trebuic inve.tat,rului, devine limpede id nu actioneazdca i.cli,
sd presupunem ci, in fond, indivizii sunt in mare tndsura vid, ci la comanclaunei societdtiumane mai vaste. De
intersanjabili.DacdEinsteinnu ar fi descoperitteoria rela- pildd, inventatorul telefonului stia cd societateaumand
tivitdtii, ahrnci ea ar fi fost formulati mai devreme sau gdseacd este de dorit o comunicaremai rapidd. p6nd si
mai t6rziu clealfii, poate de Pclitrcar6sau de Lorentz' Dacd inventatorul armelor de foc acfiona la comar-rdaunei
Hahn nu ar fi g.isit fisiunelauraniului, atunci Ijermi sau puteri rdzboinice, care voia sd-si sporeascdputerea de
ani mai tArziu' Iupta.Asadar,pcrsodltaindividtrala-nupoatcii incarcati
Joliot ar fi ajuns la acestfenomen cAtiva
t., ,-r, cred cd minimaliz,lm realizdrileindividuale daca dec6t cu o parte dirr rdspundere.in plus, nebuie spus cd,
exprimdm lucrurile in felul acesta.De aceea,nu trebuic 9i in acest caz, nici individul, nici societateaumand nu
trasi la rdspundere pentru consecinte persoana indi- pot cuprinde in totalitate urmdrile in timp ale inventiei.
viduaii .n.Jfu." pasul decisiv mai mult decAtto! ceilalti, Bundoard,un chimist care inventeazdo substantdcu aiu_
care 9i ei l-ar fi putut face. lndivitlul a fost plasat de torul cdreia mari culturi agricole pot fi ferite de insecte
clezvoltareaistoricdin locul decisiv si si-a indeplinit misi- d.dundtoareva putea calcula clinalnte la fel de pulin ca
unea ce i s-a dat, nimic mai mult. In felul acestas-ar putea gi proprietarul sau administratorul pdm6ntului cultivat
sd aibd ceva mai multd influeirta asupra fcllosirii ulterioare astfelce urmSri apar in cele rlin urma prin schimbdrile
a descoperirii lui clec6taltii. $i in fapt Hahn, cle cAteori generatein lumea insectelor din zona respectivd.Tot ce
a fost irrtrebat,inclusiv iu Germania, s-a exprimat numai se poate cere-uneipersoanein acestecorr.i estesa-sipri_
in sensul aplicdrii fisiurrii uraniului la tehrrica atomicti veasci scopul in toate conexiunile lui si sd nu pericliteze
pagrricdsi mereu s-a Pronuntat si a avertizat impotriva comunitdti largi cle oameni, din lipsd de sciupule, cle
incercdrii de folosiremilitard. Dar asupra dez',ltdrii care dragul intereselor unui mic grrp crute.ore.CeeacL trebuie
a avut loc in America eviderrt cd nu a putui avea trici o agadarcerut estein fcl'd doar luarea in considerareatentd
influentd." si serioasda marilor conexiuni irr carese desfdsoardprogre_
Carl Friedrich isi continud g6ndul: ,,in cazuri cle felui sul tehnico-gtiintific.Aceste conexiur-ritrebuie avutJ in
acestatrebuie sd se facd o cleosebirefundamentalS intrc vedere si acolo unde nu se suprapun intereselepersonale.,,
descoperitor 9i inventator. Descoperitorul nu poate in ,,Dacdfaci astfeldistinctiaintre descoperireii inr,,enhie.
g"t-,"til sti, inainte de descoperire,nimic despre posibile.lc uncle plasezi atunci acestnou si ingrozitor .ezultat'ai
aplicafii, ba chiar si dupd clescoperiredrumul citre apli- progresului tehnic care e bomba atomicd?,,
.utiil" practicepoate fi at6t de lung, inc6t predictiile sunt ,,Experimenful lrri Hahn cu fisiunea nucleului a fost o
imposibile. De pildd, nici Cah'atri, nici Volta nu si-au descoperire,corrstruireabombei, o inventie. pentru fizicienii
puiut inchipui ium ,ra ardta electrotehnicamai tArzitr' atomi-stidin America, cci care au construit bomba, r,a fi
Agadar nu puteau fi rbspunzdtori pentru foloasele sau agaclarvalabil ce am spus adineauri despreinventatori.
primejcliiledezvoltarii ulterioare.Dar la inventatori lucru- Ei nu au acfionat ca indir.izi izciali,ci la comanclaexpresd
iile stau cle regulS altfel. lnventatorul -;i in acestsens gi clar stabilitd cle la inceput a unei comunitdli om&esti
folosesctermenul - urmairesteitr orice caz ull atrumit rdzboinice,care trebuia si-si doreascdo intdrire extremd
scop practic. El trebuie sd fie convins cd atinS;ereaaces a puterii ei de luptd. Ai spus mai demult cd nici nu_ti poli
tui -sc-opreprezitrt,lo valoate, iar el va fi cel rdspurrzdtot. inchipui, fie si doar din motir,,epsihologice,cd fizicienii

258 259
vedem ce rezultd clacdurrnirim acestgAncl. Dupd ase-
atomisti americani se pot strddui din rdsputeri sd
menea catastrofe,in primul moment se fac socoteli cam
construiasc"ibombe atonrice.Nici ieri nu ai vrut la inceput
grosolane. Se spune de pildd cd prin folosirea bombei
sd crezi in realitateabombei atomice.Cum ili explici acum
atomice rizboiul s-a terminat mai repecle.Poatecd numd-
ce s-a intAmplat in Atnerica?"
rul victimelor ar fi fost in total mai mare dacd rdzboir_rl
,,I'robabiici fizicienii de acolo s-au temut cu adevdrat
ar fi fost ldsat sd se incheie incet, fdrd acestearme. Cred
la inccputul razbtlitrlrrica itr Ce l'manir s-arputea incc-rca
cd ieri-sear.iai pomenit 9i tu acestargument. Asemenea
construirea c1ebombe atomice. Acest lucru e de infeles,
socoteli sunt insd insuficiente, fiindcd urmdrile politice
pentru cd fisiunea urarriului a fost clescoperitdd" Y-u\,
tArzii ale catastrofeinu sunt cunoscute, Este posibil ca
in Cermania, iar fizica atomici era la noi la un nivel inalt
frustrareacare s-a ndscut si aducd mai t6rziu alte rdzboaie
inainte ca mul1i fizicieni valorosi sd fie obligafi, din cauza
carevor cere9i mai multe sacrificii?Vor apdreaschimbdri
lui Hitler, si emigreze-S-aestimat asaclarci pericolul ca
in structurile de putere datorate acestorarme, schimbdri
Flitler s5 cdstigerSzboiul datoriti bombei atomiceera atat
care la rAndul lor vor trebui din nou revizuite cu prelul
de mare, incAt pentru a evita acerast.lcatastrofd a fost
unor mari sacrificii atunci cAnd toate marile puteri vor
consicleratindrJpt.i!it si rnijlocul cotrstruirii unei bombe
dispune de acestearrne?Nirneni nu poate calcula dinairrte
atomice proprii. Nu gtirr dacd se poate cu aclevdratargu-
rnai ales dacd ne asemeneaurmdri si de aceeaeu nu pot fi de acord cu acest
menta impotriva acestui ralic.rnatnetrt,
de concetrtrarenatio- tip de argumente. As dori mai degraba sd pomim cle la
g6nclim ce s-aintAnrplat in lagXrele
cu Cermania, cealaltdafirmatie,clerspre caream mai vorbit cu alte ocazii:
iral-socialiste.Dupd terminarea razboiului
mai intAi alegereamijloacelorhotdrdstedacdo cauzde bund
probabil ca multi fizicierridin America au fost impotriva
sau rea.Afirmafa nu ar putea fi valabilSsi in acestcaz?"
lolosirii acesteiarme, clar la acelmclmetrtlrtt mai avcau
Am incercat si dezvolt acestgdnd mai in detaliu: ,,Pro-
o influenld importantd asuPradeciziilor. Nici pentru asta
gresul stiintifico-tehnic va face f.ird incloiald ca entitdtile
nu ii putem critica.Nici noi nu am prrfut impiedica lucru-
politice independerrtede pe planeta noastri si clevind din
rile ingrozitoare pe care le-a cotnis concirtcereanoastrd'
ce in ce mai mari, numdrul lor s.i scacldclin ce in ce mai
Faptul cI nu le cul-togtearm dimensiunile nu este o scuzb,
mult, iar in cele din urmd se va tinde cdtre o ordine cen-
fiindca am fi putut desigur sh ne straduim mai mult pen-
tralizatd a relatiilor despre care nlr putern clecAtspera cd
tru a le afla.
'u,aldsa incd loc suficient pentru libertateaindividului si
Partea groaznicb a acestuiintreg rationament este ca
a fiecaruipopor in p.rrte. Cl cit,zvoltareirr accastarlirec-
trebuie sd recunoastem cAt de inspdimAntitor de con-
fie mi se pare inevitabiid 9i intrebarea care rdmAne este
strdngdtor este. Se poate intelege ci in istoria lumii s-a
de fapt numai dacb pe drumul p6n.i la starea orclonat.i
aplicat mereu principiul: pentru caLlzacea bund este
pentru cauza cea finald trebuie sh mai aibd loc multe catastrofe.Putem deci
permis sd se lupte cu toate mijloacele_,
porni de la premisa cd putinele mari puteri care mai
r"u, r-r.r.Sau, intr-o formd si mai periculoas.i:scopul scuzh
rdm6n dupd acestrdzboi vor itrcercasd-si extind.i cit de
mijloacele. IJar cum s-ar fi putut formula o obieclie la
mult posibil sfera de influenfi. Acest lucru nu se poate
acestrafionament?"
de fapt intAmpla dec.ltprin coalitii, carese formeazdprir-r
Carl Friedrich rdspunse: ,,Am spus aclineauri cd se
interesecomulle, structuri socialeinrudite, viziurri comunc
poate cere inventatorului s.i-siprivetrscdscopul urmdrit
asupra lumii sau chiar si prin presiuni economice si
ir"'*urou conexiunera Progresului tehnic pe pdmAnt' Si

260 261
politice. Acolo uncle, irr afara zonei de influenti nemij- folosirii bombei atomice. Alte mari puteri, aflate irr
iocitd a unei mari puteri, grupari mai slabe vor fi ame- concurerrti cu ea, ii vrrr reprosa acum Americii impe-
ninlate sau oprimaie de grupdri mai puternice, r'a fi rialismul cu toati vigoarea,iar aruncareabombei atomice
evident ci marea putere ii va sprijini pe cei mai slabi, va spori puterea lor de convingere. Ji'rmai fiinclcdbomba
oentru a modifica echilibrul itr favoareacelor mai slabi, atomici nu mai era in mod evident necesardpentru cAs-
iar astfel.in cele din urmd, pentru a dobAr-rc1i mai multi tigareardzboiului, folosireaei va fi inteleasaca o simpld
influenld. in acestfel trebuie tlesigur interpretatd9i inter- demonstratie cle forti si este dificil de vdzut cum, clin
venfia Americii in cele doud rdzboaiemondiale. As presu- aceastdsituafie, poate fi gdsit un clrum spre o ordine libera
pune agadarcd aceastae clirecliaevoluliei ce va urma si si democraticda lumii."
nu vdd nici un motiv pentru care ar trebui sd md opun Carl Friedrich repetd: ,,Prin urmare suslii ci posi-
acesteievolutii. Este evident ci marile puteri care vor bilitatea tehnic.i a bombei artomicear fi trebuit pusd in
duce o asemeneapoliticd expansionistdvor fi acuzatede contextulmarii conexiuni,ca parte a clezvoltariiglobale
imperialism. Dar mai ales in acest purrct mi se pare shintifico-tchrrice, carcirr cel.'.iirr urm;r va rluceincvitabil
deiisiv; alegereamijloacelor. Unei mari puteri carei9i face la o ordine globald pe pdmAnt. Atunci s-ar fi intele-scd
simtit.i influenta doar cu mare grijh, folosind cle regula folosireabomberiintr-un rnornent in carrevictoria ir-rrdzboi
numai mijloaceeconomicesi de politici culturalh, gi care era de fapt cleja decisd reprezir-rti o revernirela epoca
evitd cdt mai mult posibil intervenlia cu forla brutd in luptelor pentru putere intre statelenationale, ducAnclla
viala interioard a popoarelor respective, i se va putea irrclepirtarea cle scopul unei ordini globale liberal-de-
aduce in mult mai micd mdsurd acest repros cle impe- mocratice a lumii, fiitrdcd sldbestetocmai increciereain
rialism dec6t unei puteri care folc'rsegte forta. Structurile cauza buna a Americii si face misiunea Americii necre-
de ordine din zona de influen|5 a unei mari puteri care dibil.i. Existenlain sine a bombei atomicenu estein acest
nu folosegtedec6tmijloace acceptabilevor fi recunoscute caz o nenorocire, pentru cd va concentra inclependenta
ca model pentru structurile din viitoarea orcline globala politicd deplind numai in rAndul acelormari puteri cu o
a lumii. forfi economicduriatsS. Statelemai mici I'lu vor mai putea
Ei bine, tocmai StateleUrrite ale Americii au fost privite aveadecdto indepenclentdlimitatd. Dar aceastarenuntare
clemulli drept un loc al libertdtii, un loc unde indiviclul nu trebuie sd insemne o limitare a libertdtii inclivic-luale
se poate dezvolta liber cel mai u9or.Faptul ch in America si poate fi acceptat.ica pret pentru o imbun.it.itire generald
fiecareopinie poate fi exprimath liber, ci inifiativa indi- .r conditiilor de viata.
viduald estede multe ori mai importantd decAtstructurile Dar cdnd vorbim astfelne inclepartammereu de intre-
statului, cd se line seama de fiecareindivid, c.i, de pild5, bareanoastri propriu-zisd. Voiam doar si gtim cum trebuie
prizonierii de rdzboi sunt tratali mai bine dec6t in alte sd se comporte o persoandprinsd in tumultul unei ome-
iAri, toate acesteagi altele au trezit in mulli speranla ci niri marcate cle idei contradictorii, supuse pasiunilor si
structura internd a Americii ar putea fi ceva de genul unui obsesiilorei, si totusi interesatdde progresul tehnic. Despre
model pentru viitoarea structurd internd a lumii. L'a aceastdproblemd nu am aflat incd prea multe."
aceastdsperan!5 ar fi trebuit sd se gAndeascdcei care au ,,Oricum, am infelescd pentru o persoandconfruntatd
hotdrAt si arunce asuPraJaponiei o bombd atomicd. Mi cu o problemd importanta lep;atdcle progresul stiintific
tem ch aceastdsperan!5a primit o mare loviturd in urma sau tehnic nu e suficientsd se 96ndeascinumai la aceastd

LOL 263
problemf,", am incercateu sd replic. ,,Eatrebuie sd vadd dificild decAtne apdruse nouh in sperantele9i dorintele
iezolvarea aceleiprobleme ca parte a rurei mari dezvol- noastre. lnt6i cle toate era vorba despre micul cerc din
tdri, cu care in mod evident este de acord, din moment institutul meu stiintific. SocietateaKaiser-Wilhelm nu
ce lucreazd la asemeneaprobleme. Aceastd persoandva putea fi refdcutd in vecheaformd la Berlin, pe de o parte
ajunge mai ugor la deciziile bune clacdse va gAnclisi la fiindcd viitorul politic al oraguiui Berlin era incert, pe de
conexiunile generale." alta fiindcd numele ei, amintir-rdde impArat ca simbol
,,Aceastaar insemna probabil cd trebuie sd facdeforturi national,nu era acceptatde armatelede ocupalie.Armata
pentru a stabili legdfuri cu viafa publicd, pentru a cdpita de ocupalie britanicd ne-a permis sd incepem reorga-
influerrldasupra administratieistatului,dacdvrea nu numai nizarea institutelor stiinJifice la Gottingen, in clddirile
sd gAndeascd,ci sd si infdptuiascd binele. Dar poate cd fostei institutii de cercetdriaerodinamice.Asadar ne-am
aseme'r1ea legbturi sunt chiar bfure-venite.Aceasta e in acord mutat la Cottingen, unde cu doud deceniiin urmi il crrnos-
cu dezvoltarea p;eneraldpe care am incercat sd ne-o inchi- cusempe Niels Bohr,iar apoi sfudiasemcu Bom si Courant.
puim inainte. in misura in care progresul stiintific 9i teh- $i Max Planck, intre timp in vArstd cleaproape 90 de ani,
nic devine important pentru toatd lumea, s-ar putea si fusesesalvat la Cottirrgen spre sfdrgitul rdzboiului si se
sporeascdgi influenta purtdtorilor acestuiprogres asuPra str.iduia impreund cu noi s.i creezeo organizatie nou.i,
vietii publice. Evident, nu putem PresuPunecd fizicienii care sd supervizeze institute de cercetarevechi si noi, ca
si tehnicienii ar lua decizii politice mai bune decAtpoli- o continuare a SocietdtiiKaiser-Wilhelm. Am avut norocul
ticienii, dar ei au invdlat mai bine, in cursul activitdlii lor sd pot inchiria, impreund cu familia mea, o casi in ime-
gtiintifice,sd g6ndeascdobiecti"',factual si - ceeace este diata vecindtate a locuirrlei lui Plarrck,astfel cd deseori
cel mai important - in gensliuni mari. Ar putea aduce stdteam de vorbd cu el in fala garclului grddinii casei
astfel in munca politicienilor un element constructiv de noastre si venea din cAnd in c6nd la noi seara,la muzic.i
precizie logicd, de privire largd 9i de incoruptibilitate
de camerd.
factuald, care ar fi foarte folositor in aceastdmuncd. Dacd
irr acei ani s-au fdcut clesigur mari eforturi pentru
insd gAr-rdimastfel,nu putem sd nu reprosdm fizicienilor
asigurareacondiliilor elementare de viald sau, la insti-
atomisti cd nu s-au strdduit indeajuns si obtind influenJi
fut, pentru obfinereacelor mai simple aparate.Dar a fost
politicd 9i cb au ldsat din mAnd prea devreme decizia de
o epocd fericiti. Nu se mai spunea, ca in anteriorii doi-
folosire a bombei atomice. Fiinclcdnu md pot incloi cd ei
sprezece anin cd cutare sau cutare lucru mai este incd
au inleles imediat caresunt consecinlelenegative ale lan-
posibil, ci ch estedir-rnou posibil, iar aproapelund clehurd
sdrii bombei atomice."
se puteau simli progresele,atAt in munca gtiinjificd, cAt
,,Nu stiu dacd avem voie sd pronuntdm in acest caz
cuvAntul (repros>.I'robabil cd in aceastdprivinld noi am 9i in viafa particulard, progrese obtinuie printr-o cola-
a'r'utpur si simplu mai mult noroc decAtprietenii nostri borare plind de incredere9i bucurie. Sprijirrul pe diverse
de clincolode ocean." planuri obfinut de la reprezentaltii armatelor de ocupatie
Prizonieratul nostru s-a incheiat in ianuarie 1946 si a dus nu numai Ia usurarea activitdtii noastre ciin punct
ne-am intors cu totii in Germania. Cu aceastaa inceput de vedere material; el ne-a clatposibilitatea s.i simtim cd
reconstrucfia spre carene indreptaserdm noi o mare parte facem parte dintr-o comunitate mai mare care dorea,
din gAnduri incti din 1933gi care se va dovedi totusi mai cu bund-credintS,sd construiasciio lume noud, o lume

264 265
cilduzitd de plar-ruri rafionale pentru viitor si nu de c-lelucru de la Carlsberg.Niels i9i acluceabine aminte de
tristetea unui trecut drstrus. spaima ce il cuprinseseatulci, spaimd generatd de afir-
Aceastdtrecerede la structurile de gArrdireale trecu- matiile mele mult prea prudente, dar nu mai gtia ca vor-
tuiui spre cele ale unui viitor sperat mi-a apdrut limpecle bisem si despre cheltuiala tehnicd enormd si despre
in timpul a doud discutii al cdror continut va fi reclataici intrebarea legatd de ce ar trebui sh facafizicienii irr aceista
p" r.rtt. Una dintre ele a avut loc la prima mea intAlnire situatie.Curdnd am avut am6ndoi senzatiacI era mai bine
de dupi rizboi cu Niels la Copenhaga.Motivul exterior sd nu continudm si trezim fantomele trecutului.
era destul c1eabsurd si va fi relatat aici numai pentru a Tema convorbirii a fost din nou progresul fizicii, ca
zugrdvi atmosferaviefii la Clottir"rgen in aceleluni ale verii pe vremea vacantei noastre din lJavaria,in poiana Steile
anului 7947. Serviciile secretebritanice primiserii cle la Alm, iar gAndurile noastres-au indreptat clinspre trecut
o sursd necunoscutaclenoi infclrmalia cd asupra mea 9i cdtreviitor. Niels tocmai primise de la l,owell, din Anglia,
asupra lui C)ttoHahn ar ti fost pldnuit un atentatdin partea niste imagini fotografice cu urmele traiectoriilor unor
rugilor. Urma si fim ripiti cleniste agenti 9i transportaii particule elementare,pe carele consideraparticule de un
cu forja in zona de ocupalie rusd, care se afla la nunlai tip nou, incd necunoscut.Era vorba despre clescoperirea
cAfivakilometri. CAnclsen'iciile englezeau avut suficiente asa-numitilormczorrj r, carc de alunci incoact'au jucat
motive sd presupund c.l agentii straini sosiserddeia in ul rol important in fizica particulelor elementare.Asadar
Cottingen, Hahn 9i cu mine am fost evacuali in vitezi am irrceput sd vorbim de relatiile ce ar putea exista intre
din Gotiingen, mai intAi la Herford, in apropierca ccl'l- acesteparticule si fortele din nucleele atomice. Si intru-
trului administralieizonei de ocupatiebritanice.Acolo cAt timpul de viatd al noilor particule phrea a fi mai scurt
am aflat cd zilele de agteptareurmau s.i fie cuplate pentru decAtal tuturor particulelor elementarecunoscutepAnd
mine cu o vizitd ia Copenhaga,la Niels llohr. Ilonald Fra-se, atunci,am pus problema posibilitdtii existenteia numeroase
care in calitatea sa de ofiter englez se ocupa de noi la alte tipuri de asemeneaparLicule,caresesustrbseserdobser-
Gottingen in modul cel mai prietenos,voia sd cliscutecu vatiei pArrain acel moment numai pentru cd au un timp
Bohr si cu mine incb o dati despre r,'izitamea la Copen- de viatb si mai scurt. Astfel, vedeam in fata rroastri uir
haga din octombrie 19i11.Am zburat cu un at'ion militar domeniu intreg de cercetareinteresantdcdreia sd ne dedi-
britanic de la llr.ickenburgla Copenhaga,iar cle la aero- c.im cu forfe proaspete,impreund cu cercetitorii tineri,
port o magind ne-a adus la casa lui Ilohr de la Tisr,'ilcle. pentru mulli ani de atunciincolo. Doream sd atacastfelcie
Acolo am stat din nou in fata aceluiagi gemineu unde probleme 9i in institutul meu nou infiintat de la Giittingen.
filozofaserdm de atAteaori clespretcoria cuatntic.i9i ne-ant CAnd m-am intors la Gdttingen am af-latde la Elisabeth
plimbat pe aceleagipoteci inguste de nisip prin pidure cd acolo avuseseloc intr-adevdr ceva de genul unui atac
de-a lungul cirora alergaser.imcu 20 de ani in urmd cu impotriva mea. Doi muncitori portuari de la Hamburg
copiii lui Bohr de mAnd spre strand. Dar, cAnd am incercat fuseserdarestaf intr-o noapte in fala caseimele 9i m.irtu-
sdieconstituim discutia din toamna anului 1947,amobser- risiseri cd le fusese promisd o mare sumd de bani dacd
vat cd amintirile pdreau si ne fi indepdrtat mult unul de reugeau sd md clucd la o masind parcatd in apropiere.
altul. Eu eram convins cd incepusem discufia despre terma Toatd aceastdaventurd mi s-a pdrut prea prost pregdtitd
criticd cu ocazia plimbhrii nocturne pe aleea Pile, in timp pentru a fi credibild gi abia o jumdtate de an mai tArziu
ce Niels afirma cu certitudine cb a avut loc in camera sa Serviciileenglezeau dezlegatmisterul. Urr bdrbat clestul

266 267
de ciudat, impor'drat de trecutul sdu nalional-socialist, obiectiv, fundamentate in structura lumii moderne, iar
din care cauzdnu putea gdsi clelucru, Pusesela cale toatd a te refugia iralional intr-un mod de a g6ndi dominat de
povesteapentru a obtine astfel de lucru Ia Serwiciilesecrete sentimente poate conduce numai la catastrofe.
britanice. El ii tocmise pe cei doi murrcitori portuari, dar Doream asadar ca stiinta sd capete un drept la inilia-
in acelasitimp tot el raportase prezenla acestoraServi- tivd irr problemele privind viala publicd. La Adenauer;
ciului secretbritanic. La inceput planul lui a avut succes. cu carein acelevremuri am avut multe cliscutii,am gdsit
Dar asemeneasuccesesunt de obicei de scurtd duratd, incrcderesi sprijin penhu acestplan. in acelasitimp insa,
iar mai tArziu am avut deseori ocazia sd rAdem de toatd existau curente care doreau sd refacdSocietateade Salvare
aceasti aventurd. a Stiintei Germane apbrutd in anii '20,in starea de crizd
A doua cliscuiiecaremi-a ardtat necesitateade a privi cledupd Primul I{dzboi Mondial, condusd de Schmidt-Ott,
spre viitor 9i nu spre trecut se refereadeja la reconstruclia gi care atunci fdcuse ser',,iciinepretuite gtiinlei clin Ger-
marilor institute cle cercetarein republica federald care mania. Eforturile in aceastddirecfie, sprijinite mai ales
se ndgtea.Dupd moartea lui I'lanck, Ottcl Hahn a avut o de reprezentanliiuniversitdfilor si ai administratiilor lan-
contributie decisiva la eforturile de a construi o orga- durilor, md ingrijorau fiindcd mi se pdrea cd simt in ele
nizalie care sd fie srtccesoarea SocietdtiiKaiser-Wilhelm. un puternic element de restauratie.ldeea cle a dori un
Aceastdorganizafie a fostinfiintatd la Cottingen sub numele sprijin substanlial pentru cercetareastiirrfificd de la opirria
de SocietateaMax I'lanck, iar Otto Hahn a devenit primul publicd si in acelagitirnp cle a pleda pentru o separare
ei presedinte.Eu insumi md straduiam Pe vremea aceea c6t mai mare a celor doud domenii nu mi se mai pdrea
impreund cu fiziologul Rein de la UniversitateaCdttingen aclecvat.iepocii noastre.
sd infiintdm un consiliu al cercetdriiin noua republicd in caclruldezbateriloriscatecleaceast.idilemi am avut
federald, consiliu care sd menlind o legdtur.i strAnsdintre la Ciittirrgen o disculie detaliatd cu juristul I{aiser,care
administratia federald9i cercetareastiinlificd.Era ugor de avea si fie mai tdrziu, timp de multi ani, presedintele
vdzut cd tehnica rezultatd din cercetareastiintificd avea consiliului stiintific. l-am explicat lui I{aiscrtemerile mele
sd joaceun rol deosebitcleimportant nu numai in recon- cd societateapentru carepleclael, cc.rnceputd dupd mode-
struclia materiald a oragelorgi a industriei, ci dincolo de lul anilor '20,ar permite rdspdndireaunui mod de a gAndi
asta, in intreaga structurb sociald a ldrii noastre 9i a care se retrage intr-un turn de fildes impotriva vicisitu-
Europei. Exact ca ln disculia cu Butenandt Pe vremea dinilor lumii, corrtinuAr-rd sd urmdreascdvise drasi. La
atacului aerian de la Llerlin,mi se pdrea primordial nu aceastaIlaiser rdspunse: ,,Doar nu vreti sd spuniti ca
atAt sd obtin un sprijin cAt mai mare pentru cercetarea putem speraca noi doi si schimbdm caracterulpoporului
gtiinlificd din partea administrafiei 9i a opiniei publice, german." Simteam limpecle cd are dreptate si cd nu vointa
dar 9i sb contribui la pdtrunderea modului de a gAndi unor indivizi tzolali, ci doar presiunea duri a er,'enimen-
gtiintific, in special al celui din stiinlele naturii, in activi- telor exterioareproduce schimbdrile necesarein strucfura
tatea conducerii politice. Crecleamcd celor care preluau gAndirii multor oameni. $i intr-adevdr, planurile noas-
la noi rdspunderea pentru funcfionarea treburilor statului tre au e9uat, in ciuda sprijinului acordat de Aclenauer.
hebuia si li se aducd mereu la cunogtinld cd in politicd Nu am reugit sd-i conving pe reprczentantii universititilor
nu e vorba numai de pbstrareaechilibrului intre interese de noile necesitdtisi a fclstcreatdo societatede cercetare
divergente, ci cd de multe ori existdnecesitdticonditionater care in punctele ei esentiale continua traclitia vechii

268 269
sociertdlidinainte cle rdzboi. Abia zece ani mai tdrztu,
t-

necesitdtiexterioare au impus infiiniarea unui Minister POZITIVISN,{,METAFIZICA


al Cercetdrii,in care mdcar o parte din planuri au putut
fi realizate prin organizareaunor foruri de consilierein Si RELIGIE
caclrul acestui minister. SocietateaMax I'lanck nou infiin- / I r,57\
|atd s-a putut adapta mai ugor nevoilor lumii moderne.
Dar in ceeace privegte universitdlile, a trebuit sd accep-
tdm faptul cd procesul necesar de itrnoire va avea loc
poate mai tdrziu, cu pretul unor lupte dure 9i al multor
confruntdri.
ILeconstructiarelaliilor stiir"rtificeinternationale a clus la
o noud intAlrrire a vechilor prieteni din fizica atomicd,
linuti la Coperrrhaga. La inceputul verii lui 1952 a avut
loc acolclo conferinti in cadrul cireia urma sd se ciiscute
clespreconstructia unui mare acceleratorcleparticule in
Europa.Acesterplanuri md interesauin cel mai inalt grad,
intrucAtsperamca,crr ajutorul unui asemeneaaccelerato4,
si poati fi obtinute rezultate experimentale care sd
ldmureascdrdspunsul la intrebarca privind ciocnirile la
energii inalte a cloudparticule elernentaresi la eventuala
confirmare a ipotezei mele ci la o asemeneaciocnire pot
fi createmulte asemeneaparticule, precum si la intrebarea
privirrd existentaa numeroasetipuri diferite de particule
caresd se deosebeasc.i intre ele,aidoma stdrilor stationare
ale atomilor sau mclleculelor;prin proprietdlile lor de sime-
trie, prin masa 9i prin timpul lor de viald. Asaclar,desi
continutul acesteiconferinle era pentru mine extrem cle
important in toate privintele, nu voi pomeni aici clespre
conferinta propriu-zisir, ci clespreo discutie pe care am
avut-o cu acel prilej cu Niels si Wolfgang, care venise cle
la Zririch pentru a participa la conferinld.Stdteamtoli trei
in mica grddini de iamd cieldrrgi casalui l3ohr9i vorbeam
despre vechea temd - clacbteoria cuanticd era de fapt
inteleasdcomplet si dacd interpretareape care i-o ddclu-
serdm noi aici, acum 25 de ani, derreniseitrtre timpr rr11
mod de a gAndi recunoscutin fizic5. Niels povesti:

271
,,Acum cAtdvavreme a avut loc aici la Copenhaga o a-intelege-foarte-putinsi a-inlelege,aproape-tot,dar nu
conferintd de filozofie la care au venit mai ales adepli ai existdo diferentd caiitativi intre a putea faceprediclii prin
curentului pozitivist. Un rol important l-au avut rcpre- calcul si a intelege."
zentanlii $colii de la Viena. Am incercat sd vorbesc in fala ,,Ciisesticd existd o aserneneadiferenji?"
acestorfilozofi despre interpretareateoriei cuantice.Dupd ,,Da,cleasta sunt convins", am replicat eu, ,,sicred cd
prelegereamea nu s-a matrifestatniti un fel de opozilie am mai vorbit despreastaacum 30 de ani, cu ocaziaunei
si nici nu s-au pus intrebiri dificile, dar trebuie sd recu- plimbari cu bicicletele la Walchensee.Am sd incerc sd
nosc ch tocmai asta a fost ingrozitor pentru mine. Fiindcd limuresc ce cred cu ajutorul unei comparatii.Dacdvedem
acela care nu este de la inceput gocat de teoria cuanticd un avion pe cer, atunci putem calcula dinainte, cu un
este imposibil s-o fi inteles.I'robabil cd am vorbit atAtde oarecaregracl de precizie,unde se va afla dupd o secuncld.
prost, incAt nimerri nu a inteles ce t'oiam sd spun." Mai intAi vom prelunei pur si simplu traiectoriacu o linie
Wolfgang isi spuse pdrerea: ,,Poate cd asta nu tine dreaptaisau, clacdrreclemcd avionul s-a angajat intr-o
curbh, r,om lua in calcul si curbura. Astfel vom obtine in
neapirat de calitateaproastda prelegerii.Din jurdmAntul
celemai multe cazuri un rezultatbun. Dar de inteles,nu
de creclintd al pozitivigtilor face fdrd indoiald parte si
anr inteles inci traiectoritr.Doar claci am vorbit dinainte
preluarea necriticd a faptelor. Din c6te9tiu, la Wittgerrstein
cu pilotul si arn aflat clela el traseulpe careil va urma,
gdsim urmdtoarele afirmalii: <Lumea este tot ce e datr;
abia atunci am ilrtelescu aclevirat traiectoria."
,.Lumea este multimea faptelor, nu a obiectelor>.Dacd
Nieis nu era clec-6tpe jumdtatemultumit . ,,Va fipoate
seincepe a9a,atunci se acceptdfdrd ezitaresi o teorie care clificil si transpui o Ascnlcneainragine in fizicd. Pentru
tocmai astaface,reprezintd faptele.Pozitivistii au invd!at mine, lucrurile stau asa:rnd pot inlelep;ecu pozitivistii
cd mecanicacuanticd clescriecorectfenomeneleatomice, in cecace \ror, dar nu mi pot intelege cu ei in ceeace nu
aga cd nu au nici un motiv sd se apereimpotriva ei. Ce vor. Dati-rni voie si md explic ceva mai exact.intreag.i
mai avem noi de spus in general despre toate astea,des- aceastiperspectir'6,pe carfio cunoastematAtde bine in
pre complementaritate,interferenla prob abili ti tilor, relatii mocl special ciin Anglia si din America, si cdreia pozi-
clenecleterminare,rupfurd intre subiect9i obiect s.a.m.d. tivistii i-au clatfonna unui sistem, sebazeazA pe atitudinea
reprezintd pentru pozitivigti o operi liricd secundard, cle la inceputul gtiintelor modeme. IrAndatuirci se rlarlea
neclard,un salt inapoi la modul de gAndirepregtiintific,o aterrtienutnai marilor conexiuni ale lumii, carein cele din
trdncdneald.Ceva ce nu trebuie luat in serios, 9i in cel mai urm.l crau prezentateprin apelul la vechileautoritdti,mai
bun caz estebenign. Poatecd un asemeneamod de a privi alesla Aristotel si la teologie,clar de experienteleindivi-
iucrurile este din punct de vedere logic coerent.Dar atunci duale nu prea se ocupa nimeni. Urmarea a fost cd s-au
nu mai gtiu ce inseamnd sd intelegi natura." rdsp6nclittot felul de supersiitii, careincetosauimaginea
Am incercat sd completez: ,,I>c'tzilivistiiar spune pro- cledetaliu si nu se fdceauprogresenici in privinta mirilor
babil cd a intelege este acela;i lucru cu a putea face pre- intrebdri, pentru cd vechilclrautoritdfi nu li se putea oferi
diclii prin calcul. Dacd nu se pot calcula dinainte decAt material nou pentm cunoagtere.De-abia irr-secolul al
anumite evenimente particulare, atunci s-a inleles numai XVII-leas-aprodus clesprinclerea de vechile autoritdti.si
un fragment mic dir"r intreg, iar dacd se pot calcula s-a luat in considerarestudiul experimental al dertaliilor.
dinainte multe evenimente diferite, atunci au fost intelese Se_povesteste ca societdtile.stiintifice,cum ar fi dr,:pilrJa
mai multe domenii. Existd o gradalie continui intre Ii.oyal Society,se ocupau la inceput cu lupta impotriva

272 273
superstitiilor, car€rconsta in infirmarelaexperimentala a era clefinitca materia carec.icleauneori din cer nu a pufut
ceior scrisein cine stie ce c.irti <-lemagie' Astfel, se Pre- convinge Academia si-si retragd hotar.irea. Abia cu
tindea de pildd c.i o rddagcdagezatala miezul nopiii pe ocazia unei ploi clemeteroritiin apropiere de Paris, cAnd
o mas.l in miilocul unui cerc trasat cu creta nu poate au fost gdsite mii clernici pietre feroase,Academia a fost
pardsi acel cerc daci rostesti anumite formule magtce' silitd sd renunte la impotrivirea ei. Am vrut sd povestesc
Asadar, s-a desenat un cerc cu creta pe o masi, s-a pus toate acesteapentru a caracterizaatifudinea spirituald de
pe masdin mijlocul cercului rddagca,respectAncl intocmai la inceputurile stiinlelor moderne ale naturii si noi stim
prescriptiile magice, iar apoi s-a clbsen'at cum a fugit foarte bine c6te experier-rjesi ce progrese stiinlifice au fost
voioasi in afara cercului cle cret.i. La unele acaclemii, generatede aceastriatitudine.
membrii lor s-au obligat si nu vorbeasc,iniciodati despre Pozitivistii incearcd acum si puni la baza metodei
marile conexiuni,ci sa se ocuPetrumai de fapte izolatc' stiintelclrmoc-lenre ale naturii ,r'' rGt"tr-rfilozofic si intr-un
Dc aceea,ralionamentctcuretice(lsuPratratttriintl cr'lll anume sens si-l justifice. Ei arati cd conceptelefolosite
valabile decAt pentru grupuri izolate de evenimente, in filozofiile anterioarenu au acelasigad cleprt'ciziepreflrm
niciodai6 pentru conexiunea il"rtregului'O formuld teo- concerpteledin stiintele naturii, si astfel sunt cle pdrere
retic.iera privitd mai degrabi ca o reletdpcntru anunrite c.i irrtrerbdrilepuse si discutate acolo nu ar avea cleseori
aplicalii - a9a curn se gdsescast.izi in cartile tle buzu- nici un sens,ci este vorba cle false probleme, de care nu
nar pentru ingineri formule utile pcrrtru rezistenta la ar trebui s6 ne ocupr.im.Ma l-rotclcsjgrrrderclaracle acord
incloire a barelor. De asemenea,celebra afirmatie a lui crr cerinta cie a se tinde citre maximi claritate pentru toate
Newton cd se simte ca un copil care se ioaci pe malul conceptele,dar cu interdictia cle a reflecto uinprn u.ru,
mdrii si se bucur.l daci g.isesteclil"rcAndin cAnd o piatri probleme mai generale,pe motiv cd acolo t".'.rie giisesc
mai neteddsau o scoicdmai frumoasS,in tinrp ce nrarcle concepteclare in acestsens,nu mi pot impdca. Iiiinclcd,
ocean al adevirului se intindc necunoscut in fala lui, urmAnc'lo asemelteainterdictie, nu s-ar putea irrlelegenici
exprimd atitudinea clela inceputurile stiintelor moclerne rnecanicacuantic.i."
ale naturii. Desip;ur,Newton a fdcut mult mai mult: erla Wolfgang itrtreb5: ,,C6nclspui c.l nu s,ar mai putea
putut formula matematic legitdtile ce stau la baza unui irrtelegenici mecanicacuantici, te referi la faptul cd hzica
vast domeniu de evenimente nafurale' Dar despre acest nu estecclnstituitdnumai clin experimentesi misurdtori.
lucru nu sc vorbca pc atunci. pe de o parte, si un formalism matematic,pe de alta, ci
irr aceastdluptd irnpotriva vechiltrr autorithti 9i a super- cd la ]inia de demarcatiedintre ele ar trebui practicatbo
stiJiilor iu domeniul stiintelor naturii uneori s-a intrecut filozofie adevdratd?Asta inseamndcd acolo,firlosinrllim-
mhsura. De pilcid, existau relatdri l'echi carestiteau mirfu- bajul natural, trebuie incercatsd se explice ce se intAmpld
rie pentru cid"teo din cer a unor pietre, pastrateitr utr.elt cu adevdrat in acestjoc intre experiment si matematicd.
mAndstiri si biserici ca relicve. Asemenearelatbri au fosl Eu presupun cd toate dificultdtile in intelegerea teoriei
respinse in secolr.rlal XVIII-learca fiind superstitii, iar cuanticeapar exact in acestpunct asupra cdruia poziti-
mArrdstirileau fost obligate si arunce acelepietre lipsitt vistii pdstreazdtdcereatocmai pentru cd aici nu se poate
de valoare.Academia francezda luat odati hotirArea sti operarcu concepteat6t cleprecise.Fizicianul experimen-
nu mai primeascdrapoartedesprepietre carear fi cizul tator trebuie sa poatd vorbi despre experientele lui si
din cer.Nici mbcar faptul cd in anumite limbi vechi fierul pentru asta folosestecie factclconceptele fizicii clasice,

1.7,l
L/ a 275
<particuld>,.Cine a irrjelesinsi cu adevdrat mecanica
despre care gtim ciejaci uu se potrivesc exact cu natura'
Aceastaeste diiema funclamentalti,pe carenu estepermis cuanticd nici nu s-ar mai g.lncli sd vorbeascdtrici clespre
sd o i6rrorim." dualism. El va percepe teoria drept o descriere unitard
Am intervenit: ,,Pozitivistii sunt deosebit de reticenti a fenomeneloratomice,carepoate apdreain moduri dife-
in privinla oricdror intrebiri care ar avea, dup.i cum spun rite numai acolo uncle este tradusd in limbajul natural,
ei, un caracterprestiintific. Irni amirrtesccle o carte a lui c6nd esteaplicatdexperimentelor.Teoriacuanticdesterde
i'hilipp }rrank clerspre legeacauzald,in care anumite anu- aceea un exemplu minunat pentru sitrralia in care un
mitelntrebiri sau formul;iri erau respinseclefiecaredatd ansamblu de fapte e irrtelescu toatd claritatea,9i totugi
nu putem vorbi despre acestefapte clecAtin imagini si
cu reprosui ci sunt retlicvet,linvremeametafizicii, dintr-c't
cle g6nclireprestiintifici s;iu animistd' Astfel, sunt paralrole.Imaginile gi parabolelesunt aici in esenld con-
"po.d
respinseconceptelt:biologice cie"itr heg' sau "entelehie> cepteleclasice,deci si ,.undd>,si ((corpuscul>. Ele nu se
potrir.'escintocmai cu lumea reald, in plus relatia dirrtre
ca fiind prestiintificersi stl ilrcenrcddemonstrareafaptului
ele estecomplementar.i,si de aceease contrazic.Cu toate
ci afirmitiilor care contitr acestectlnceptelru le corespunci
acestea,deoarecein descrierea fenomenelor trebuie sd
cr:ntinuturi vetrificaltile.Cuvintul <metafizicd>nu mai
r.im6nem in cadrul limbajului natural, nu ne putem apro-
este acr-rlo,intr-urr anurnit sct"ls,clccAto r''orbi cle ocarii
pia de stareade lucruri reald decAtcu ajutorul acestor
ca un fier rostt ct.lcaresutrt iirsertrtratcratiotr.lmctrtecom-
imagini.
plet neclare."
Probabil cd si irr ctrzulproblemelor generaleale filozo-
Niels interveni: ,,Cu aceastirlimitare a limbajului nr'r
pot fi, eviclent,nici eu tJeacortl'Cunogti doar poezia lui fiei, in specialale metafizicii, lucmrile se prezir-rthin mod
sr stii cit cleclragiimi sunt asem.indtor.Sunternsilili sb vorbim in ima5;inisi parabole,
Schiller Cttitfitttttllui C.otrlttcitrs
duce la claritatc,iar ade- care nu se potrivesc intocmai cu ceeace vrem si expri-
versurile:,.Numai plenitr-rclinea
mdm cu aclevdrat.Uneori nu putetn evita nici contraclic-
vdrul sblisluiestein htilrri."i I)lenitudineanu este aici
numai plenitudineaexperictrtei,ci 9i plenitudinea conceP- !iile, si tofu9i, cu ajutorul acestorimagini, ne putem apropia
oarecum c'lecontinutul reral.Nu avem r.oie si respingem
telor cu ajutorul ciirora r,'orbimin diferite moduri clespre
continutul real. ,.Adevirul salasltriegte in hburi>. Lucrul
problerna noastri si clespre fettomtrne.Numai vorbincl
acestardmAne agadarla fel de adevdrat ca si prirna partct
ile,spteciudatele relatii dintre legile formale ale teoriei
a afirmatiei.
cuanticegi f'enomenelettbselwatt:,folosinclrnercu concepte
Vorbeai adineaori de l)hilipp Irrank ;i clercartea lui
diferite, luminAndule din toate partile, fiinc-lconstienii
despre cauzalitate.Si l)hilipp Frank a participat la acel
in privinla aparentelorcontradiclii ilrterne,numai astfel
congresal filozofilor clela Copenhagasi a tinut o prelege:re
poate fi oblinutd rnodificareastrr"tcturiig6nclirii,careester
in care problematica metafizicii, asa cum spuneai tu,
premisa pentru inlelegereamecaniciicuantice'
ap.irea doar ca r"'orbi de ocald satr in cel mai bun caz
De pilcld, se sPune mereu cd teoria cuantic,i e nesa-
ca exemplu pentru modul de gdndire nestiintific.Eu a
tisiic.itoare pentru cd lru perrnite decAto descrieredualist,i
trebuit sd comentezapoi aceaprelegeresi atunci am spus
a naturii, prin ntttiutrile complementare de t'undd" si
cam asa:
rNrrr r/irrFiillt fiilrl zrrr Klnrlttit, ttnLl iltt Altgrrtnd rt'oltnf tlit Mai intAi nu-mi este prea clar derce prefixul <nteta>'
Wn /rJre l f.( N. f . )
are voie si fie agezart numai ir-rfata unor concepteprecr-rm

276 277
,.logicd, sau <matematica> - Irrank vorbise clespre unndrit r.'apoareleintrAnd 9i iesind din port in lumina
meialogica 9i metamatematicd-, si tru in fata conceptului insertirii, apoi Wolfgang ir-rcepuclisculiacu intrebarea:
,.fizicd,,.I'refixul <meta> are doar scopul cle a indica ,,Ai fost mulfumit cu ce a spus Nieis azi despre pozi-
faptul cd este vorba de intrebdrile care apar <clincolo", tivisti? Am avut impresia cd tu esti si mai critic fa!5 cle
ugidut de intrebbrile care se referi la funclamenteleclome- pozitivish clec.ltNiels sau, mai bine zis, cd ai in minte
niului respectiv.$i de ce s.i nu avem voie sd cdutdm cerea un cu totul alt concept de adevbr decAt filozofii acestei
ce, ca sa spunem aga,aPareclincolo cleiizica? As vrea s.i gcoli.lar eu nu rstiudaci Niels ar fi dispus sd acceptecotr-
incep insa in cu totul alt fel, ca sh pot ldmuri pozilia mea ceptul de adevdr sugeratde tine."
in aceastdproblemd. A9 r'rea sd intreb: "Ce este un sPe- ,,Bineintelescd nici eu nu stiu asta. Niels s-a format
cialist?" Multi vor rdspuncle,poate, cd un speciaiisteste intr-o epclcdin care era nevoie de un mare efort pentru
un om caregtie multe lucruri desprespecialitatearespec- a te clesprirrclecleg6ndirea tradifionald a lumii burghezc
tivd. Cu aceasti definitie ins.i nu pot fi cle acord, pentru din secolul al XIX-lea gi mai cu seamdpentru a te des-
cd un om nu poate 9ti nicioclati clefapt crr acler'.iratmulte princle clemodul ciea gAndi al filozofieiirestine. intrucAt
lucruri despre un clomeniu. Ag prefera s.i formulez itr a fdcut acestefort, se va feri intotcleaunasd foloseascdf;ird
felul umrdtor: un specialist este un ont cilre cutroagte rezervelimbajul filozofiei mai vechi sau al teologiei.Pen-
unele clintre cele mai grave greseli care se pot ^facein tru noi insi, lucrurile stau altfel, fiindcd dupa doud rdz-
specialitatearespectivi gi cleaceeastie sa le evite. ln acest boaie mondiale si dou.i revolutii nu mai avem nevoie de
sensag spune desprePhilipp Frank caiesteun specialist nici un efort pentru a ne elibera de o traditie oarecare.
cele rnai
in metafizici, pentru c.I stie si evite uneie clir"rtre Mie mi s-ar pdrea complet absurd - dar in acestpunct
grave greselidin metafizicd.I '\u sunt sigur c.i Frank a lost si Niels este c1eacorcl cu noi - claci ar trebui sd-mi
foartemultumit de trceastilaucl,i,clareu nu Fusesemcleloc interzic intrebirile sau rnoclurilecle a gAncliale filozofiei
ironic. La asemeneadisculii, pentru mine estefoarte impor- cle altdciatdnumai pentru cd nu au fost exprimate intr-
tant mai ales sd nu ignor,im hziul in care saidgiuieste un limbaj precis. Este adevirat c.i uneori am dificultdli
aclevdrul. in nici o imprejurartl llu avem dreptul s.i ne in a intelcge ce esteexprimat cu acestemoduri de a g.lncli,
usurdm sarcina." iar atunci incerc sd le traduc intr-o terminolclgiemoderni
ir-rsearo aceleiagizile, Wolfgang si cu mine am conti- -sisa v.id dacd acum putern g.lsi rispunsuri noi . Dar nu
nuat dialogul in doi. Era t'remeanoplilor alL.'e. Aerul erti am rrici o relinere in a relua vechile intrebdri, agacum nu
calcl,amurgul se intinc'leaaProaPepAlri la miezul nopfii, am nici o retinere ir-ra intrebrrinfa limbajul traclitional al
iar soarelealunec6nd spre linia orizontului inunda ora- uneia clin vechile religii. Stim cd in ceeace privegtereligia
gul intr-o luminh palidd albistmie. Asadar,m-am hotarAt avem de-a face cu un limbajin imagini 9i parabole, care
sd mai facem o plimbare pe Linia Lungi, un chei intins nu poate exprima rriciodatdexactsensuldorit. Dar in cele
de-a lungul portului, unde cel mai adeseasunt altrcorate din urmd, in majoritatea vechilor religii care dateazd
si descdrcatevapoarele. In sud, Lirria Lungi incepe cam in clintr-o epocd anterioard stiintelor moderne ale naturii,
clrentul locului unde se afld sifrnca cu Mica Sirend, cr estevorbi tocmai despre aceeagitematicd,despre acelasi
imagine in bronz a personajuluiclinbasmul lui Andersen, confinut caretrebuie zugrdvit in imagini 9i parabole,9i care
iar in nord se termin,i cu utt dig ce inainteaz.i in apa in mocl funclamentalse leagd de intrebareaprivincl valo-
portului, unde un mic ftrr indicd intrarea. La itrceput anr rile. S-ar putea ca pozitir.,istiisa aibd dreptate cAnclspun

278 279
cd astdzi este deseori dificil sd dai un sens acestor ceeace vrem si exprimdm. Ce sd spur-rmai mult clespre
parabole. Dar noud ne rdmAne tnisiunea de a itrfelege cclnceptulmeu de adevdr iu stiintele naturii?"
acestsens,intrucAt reprezintdo parte esenfialda realitdtii ,,Da, c1a,poziti'n'istiiar putea rdspuncleacum c6 ce spui
noastre, sau de a-l formula intr-un nou limbaj, clacdnu tu e o trincdneald confuzi si pot fi rnAndri cd lor nu li
mai poate fi exprimat in cel vechi." s-arputea int6mpla agace\/a.Dar uncleestemai mult ade-
,,Dacd te gAnclegtila asemeneaprobleme, atunci se vdr: in neclaritatesau in claritate?Niels citeazi: .,Aclevi-
poate infelege cd nu poli fi de acorclcu un concept de rul s.ildsluiersteitr hduri.>,Dar exist;i hiurile si existi un
aderrir care porneste de la posibilitatea predictiei prin aclevdr?Si au cumva acestehiuri o legirtur.icu intrebarea
calcul. Dar care este conceptul tdu de adevdr in stiintele rlesprcviata si moarlt'1"
naturii? M.ri inainte,n.or. la IJohr,l-.ri dcscrisvag prirr Discutia se opri pentru scurtd vrelTl€r, cleoareceun mare
con-rparalia cu traiectoriaavionului. Ce poate corespuncle vapor de pasagenplutea la o clist;rtrticjecAtevasute cle
in naturd interrtiei sau comenzii pilotului?" metri de noi, iar vaporul era o aptrrilie clebasm, etproape
Am incercatsd rdspund: ,,Asenteneacuvinte precum ircal cu luminitele lui nenumirate irr arnurgul albdstrui.
<intentie>sau <comandd" provin eviclent clin sfera ulnani CAteva clipe am visat la cletstinelcLrmancce se at-lauin
si pot fi intelese pentrn nltrrra in cel mai bun caz drept spaiele luminilrtr ditr cabirrelevaprctrtrlui,iar apoi intre-
metafore.IJar cred cd putem avansaclacdfcllosimvechcla birile lui Wolfgang s-au transforrtratirr fantezia nlea in
noastrd comparalie dintre astronomia lui Ptolemeu si intreb.iri clersprevapor. Era vaporul real? Era o mas.i cle
teoria miscirii planetelor de la Newton incoace. Din fier cu o centrali cleputere, un sistenrclecircuite electrice
punctul de veclereal preclictieiprin calcul clrept criteriu si becuri?Sau era expresiaunei intentii umane, o fclrnri
pentru ac'levdr, astronomialui Ptolemeunu era mtri proasti careap.iruseca rezultatal relatiilorinterumane? Sau era
dec6t cea de mai tdrziu a h"riNewton. Dar, clac.iil com- urmarea legilor naturii clirrbiologie, care folosiser.icle
pardm astdzipe I)tolemeucu Ner,vton,atunci avem totugi data asta ca obiect pentnr forta lor creatoarenu trumai
irnpresia cd Newton a formulat traiectoriile corpurilor molecule cleprotcine,ci si otel ,sicnretrtielectrici?CuvAn-
ceregtiin ecualiile migcdrii mai cuprinzator 9i mai ct.rrect, tul ,,irrtentie"reprezintdagadarnurnai reflexulaccsteiforte
cd a descris, ca sd spunem a9a,intentia conform c.ireia creatoaresau al legilor naturii in constiinta umani? Si ce
esteconstruitd natura. Sau sd luim un exemplu clin fizica inseamni cuvdrrtul ,,nllnlai" in acestcontcxt?
de astdzi:cAndinvdtim ci legile cleconsenlare,de pilda De aici, clialogul interior s-a inclreptat clin ltou spre
pentru energiesi pentru sarcinaelectricd,au un caracter intrebirile mai generale.Este chiar at6t clelipsit cle sens
universal, cd sunt valabile in toate domeniile fizicii si ca ca in spatele structurilrtr orclonatoareale iumii ir"rintre-
provin din proprietitile de simetrie ale legilor fr.rnda- gul ei si ne inchipuim o ,,constiint.i",atiecdrei ,,intentii"
mentale, atunci apare firesc sd spunem cd acestesimetrii sunt acestestructuri? Desigur cb si o intrebare formulatd
sunt elementeesentialeale planului clupa care a fost creatd astfel este o umanizare a probiemei, pentru ch insusi
natura. FormrrlAnclin acest fel, imi este der-sigurciar ci cuvAntul,,constiinti"esterezrrltatulexperielr[eiumarre.
si cuvintele <plan> si <creati>> provin elin sfera uman5, Asadar,nu arn avea voie sa ir-llosjrn acestconceptin trfara
9i cd asadar in cel mai bun caz pot fi folosite ca metafore. domeniului uman. I)acains;i ne lirnitdm.rtat,-lerntrlt,rru
Dar este de inleles c"i limba nu ne poate pune ia clispozitie am avea voie r-ricisi vorbinr ticspre constiinta urrui arri-
concepteextraumanecu caresd ajungem mai aproapede mal. $i totusi a\.em senzatiaci un asemeneamocl cle ir

280 281
\,orbi ar€run anutne sens.Simtiln cA sensul ctlnceptulur numai o mic.i parte a realititiinoastre.Dar si acolouncle
cle ,,con9tiinti" clevinemai larg si in acelagitimp mai se pune irrtrebareaclespreciomeniul subiectir,,ordinea
ambiguu cAtrclincercdrns6-l folosim in afara domeniului cerrtraldse facesimtitii si ne refuzd clreptul clea privi ceea
u maI l. ce apare in acestdomeniu ca fiincl un joc al intAmplririi
Pentru pozitivrst exist.l aici tl solulie simpi.l: lumea sau al capriciului. Desigur cd itr donreniul subiectir,ific
trebuieimpartita itr ceera ce se poate exprima clar si restul, al indivicluiui, fie al popoarelor,poate apdreamulta con-
clesprec,.te t ebuie si t.icem. Asaciar,in acestcaz ar trerbui fuzie. Cu alte cuvinte, acoio rlomnesc si isi fac cie cap
sd ticem. Dar probabil c.i nu existi o filozofie mai absurdd clemonii ca si nrir exprim mai stiintific - functio-
decAtaceasta.Pentru ca.rproapenimic tru poate fi expri- neazd orclini partiale, care nu se potrivesc cu orclinca
mat clar. Dac.ise elimind tot ce estetreclar,ceeace rdmAne centraiS,care sunt rupte cleaceasta.Dar irr cele clin urnri
intotdeauna se irnpune orclineacetrtrald,<Unul,>,ca sd
sunt probat'rilnumai tautologii complet neinteresante'
folosirn ternrinolclgia.irrtica,cu .(rrc intram in relatieprin
Linlul gAnciurilor a iost intrerupt cle Wolfgang, carc
limbajul religiei. Cincl se pune intrebarea clesprer,;rlori,
relud cliscutia:
alunci imper;rtivul pare a fi si aclionam in sprritul or"clinii
,,Aclineauri ai spus ch tru iti esterstrdina nici limba centrale,tocmai pentru a evita confr:ziilecarcpot apiirca
imaginilor si a parabolelor ilr carevorbesc vechilerreligii
din cauza orclinilorpar"tialeclisjuncie.,,!11s1,, arc r-lrcprt
si ca din ace:asticauzh nu poti acceptalimitdrile pozi- efect si faptul cti percepem ceca ce este ordonat ca fiinrl
tivistilor. Ai f.isat sti se inteleagir ci clir''erselereligii, ct: bun, iar ceeace e confuz si l"raoticeste percepr.rtca fiinci
imaginile lor foartt: diferite, reprezir-rtiin cele clin urm'i, riu. I)riveli;tea unui oras clistnrsclebomba atonrici ni
dupi p.lrereata, acelasicontinut care- agate-aiexprimal se pare ingrozitoare, clar ne bucurtim cAtrr-lrcugim -si
- estein mocl funclamental legat de intrebarea privincl transformim nn desert intr-urr pcisaj infloritor. in stiin-
valorile.Ce ai vrut sa sprricu astasi ce legiturd are acesl Jelenaturii orclineacentrali poate fi recunoscrrtdprin
<continut>> cu conceptul tirr cle adev.ir?" faptul ci putem in celedin urm.i folosi metaforede genrrl
,,intrebareaprivind valorile esteintrebarea clespreceea <natura este creatb clupd acerstplan,,. Iar in acest loc se
ce facem, clesprece ue cltlrim, clesprecum trebuie s.i ne lea6;i conceptul meu cle ader,'ir cu continutul la care:se
comportim. intrebarea este agaclaro intrebare pusa cle referti religiilc. Eu gisesc c.l putem ginili mult mai bint:
clrn,iegatd clerc'rm.Esteintrebarea despre busola dup.i care toate acestecclnexirrniclecind teclriacuantici a fostinte-
trebuie si ne orientim cAndne ciutim clrumul prin viata' leasi. Pentrlr ci in teoria crranticdputem formula ordini
Aceasti busold a c.ip.itatin diferitele rcrligiisi in diferitele unitare asupra unor clomenii foarteintinserintr-un limbai
viziuni asupralumii nume foarte clif'erite:fericirea,voinla maternatic foarte abstract; recunoastem irrsi in acelrrsi
lui Dumrrezeu, sensul - pentru a numi cloar c6teva' timp c.i, in momentul in care vrern si clescriemefecterlc
Diferentele dintre nume inclici diferenle fundamentale acestclrorclini in limbajul natural, suntem clependenticle
in structura constiintei grupurilor cle oameni care 9i-au folosireaulror comparalii, a completmentarititii,si trebuie
nurnit in acest fel busola. Sigur cd ttu vreatt sd minima- si acceptdmparadoxuri si contradictiiaparente."
lizez acestecliferenle.Dar am irnpresiacd in toate ftrrmrt- Wolfgangrispunse: ,,1)a,acestmoclelde g6nclirepoate
iarile e vorba despre relatiile omului cu orclineacentrali fi fdrd inclojald inteles,dar ce vrei sd spui cu afirmatia t;"i
a lumii. Stim ci pentru noi realitatea depinde cie struc- ordinea centrald se irnpune mereu? Aceasta ordine estet
tura constiintei noastre, iar domeniul obiectivabil elste sau nu este prezenta.Dar ce inseamndca se impune?"

282 283
,,Vreau si spun cetvaabsolut banal, bun.loard faptul ,,Nu gtiu dacd te pot urma intru totul. Nu estepermis
ca dupa fiecareiama florile infloresc clin nou pe cArnpuri nici si-!i supraevaluezipropriile trairi."
9i cb dupd fiecarerdzboi oragelesunt reconstruite,agadar ,,Sigur ci nu, clar si in stiirrtelenaturii facem apel la
cd haosul se transform,i mereu iu ce'u'aorclonat." prclpriiletrbiri sau la celeale altora,desprecareni se rela-
Un timp armnrersln ticerreunul l6ngi altul 9i curAnd teaztiin mod creclibil."
am ajuns la capitul rrordic al l-iniei Lungi. De acolone-am ,,I)oatecd nu ar fi trebuit sir pur"rastfelintrebarea.Dar
continuat drumul pe digul careinainta in apa portului, prefer -si mi intorc la problema noastrd clela inceput, si
pAni la farul cel mic. ln nord, o dAri rosie luminoasd anurne fiiozofia pozitivista.lti e str.iini pentru ci, dacd
deosrpta liniei orizontului ardtacd soarele,in deplasarea te-ai supune tuturor interclictiilor ei, nu ai putea vorbi
lui spre est, se afla la tt clistanjdnu Preamare sub acerastd despre rrici unul dintre lucrurile despre care tocmai arn
linie. Contururile clddirilor clin port puteau fi recunoscute vorbit. Dar cle aici ai trage concluzia cd aceastdfilozofie
cu toat.l claritatea.Dupd ce am stat o vreme la capdtul nu are nimic cle-afacecu lumea valorilor? Cd in caclrul
ciigului, Wolfgang m.i intrebi brusc: ei nu poate in principiu existao etici?"
,,Crezide fapt in existentaunui l)umnezeu perstlnal? ,,La o primd privire asa aratd lucrurile, c-larprobabil
$tiu cd e greu sd dai utrei asemeneaintrebiri un setrsclar, cd clin punct cleveclereistoric lucrurile stau invers. Accst
dar directia intreb.lrii poate fi cunoscutd." pozitivism clesprecare.,'orbirnsi pe careil intilnim astazi
,,imi permi!i s.i formulez intrebarea9i in alt fel?", am a apdrut clin pragmatism si clin atitudinea etic.i cores-
replicateu. ,,Atunci ar suna asa:poti tu sau esteoare cu punzdtoare.I)ragmatismull-a invhtat pe fiecareindivid
putinfd s.i te apropii atAt de nemijltlcit de ordinea cen- si nu rimini inactiv deoparte,ci s5-si asume r;ispun-
trali a lucrurilor si a ceeace se int6mpla, sd intri atAtde clerea,sd se strdduiascdpentru ceeace se afld in imecliata
ncmijlocit in leg.iturd cu aceast.iorcline, asa cum este sa apropiere, fir.i a se g6ndi de la inceput la binele intregii
nosibil in cazul sufletului altui om? Folosescin acestcaz lumi, iar, trcolouncle fortele sunt suficietrte,sd actioneze
in mcld expres cur,.intul ,.suflet>,atAt de greu de itrter- pentru o orcline mai bun"1in micul sdu clomeniu cle ac!i-
pretat, pentru a nu fi itrleles gresit. DacI ilrtrebi in acest une. ln acest punct, pra6;matisn'rulmi sc parc superior
fel, atunci a9 rdspuncle afinnativ. $i pentru ci nu este multora dirrtre vechilerreligii. Pentru cd vechileinvitilturi
vorba aici clespretriiirile mele personale,a9 putea aminti duceau lesnelzro anulne pasivitate,la o atitudine fatalistd
de celebrultext pe carel'ascalil purta intotdeauna asupra fal.i cle lucrurile aparent inevitabile, acolo uncle cle fapt
lui 9i pe careil itrcepusecu cuvAntul ,,focr. I)ar acesttext s-ar fi putut imbun.ittiti incir rnulte prin activitateproprie.
nu ar fi valabil pentru mine." Sd incepi cu clomenii mici daci vrei sd imbunititesti la
,,Atunci crezi cd orditrea centrali poate fi prezenti cu scardmare este clesigurin materie cleacliune practicd urr
aceeasiintensitate ca 9i sulletul unui alt om?" prirrcipiu bun. Clhiarsi in stiintd poate cd acestclrum este
,,Poate." in mare parte corect,dacd marea conexiunenu este pier-
,,De ce ai folosit aici cuyAltul <suflet,' 9i nu ai vorbit dula din vcdcre irr rccsI rastimp. in fizicalui Newttirr,ru
pur si simplu de un alt otn?" fost firi indoialS prezentc amairdouh: stucliul riguros al
,,Pentru cd ,,suflet' reprezinti aici ordinea centrali, detaliilor si privirea asupra intregului. Pozitivismul in
centrul unei persoane,care in aparitiile sale exterioare forma cieazi face gregealacd refuzi si vadi marea cone-
poate fi foarte clivers si cle necupritts." xiune, cd vrea s-o tinti in rnod cclnstient---,prr;rtecti acum

284 285
exagerezcu critica mea - ill ceata.Clelputin nu incurajeaz.i t8
pe nimeni sd meclitezeasuPraei." DEZBATERI
iN POI,iT'ICA
STSTUruTA
,,Critica ta la aclresapozitivismului estepentru n-Iitt€r, (11)56_1s57)
asacum stii, prerrfect intemeiaia' Dar tot nu ai r;tsputtsla
intreharea mea. Ilac.1in cac'lrulacesteipoz-itii rezultatel
dirr amestecul dirrtre pragrnatism gi pozitivistn existd tl
etica - si ai clesigurclreptatecAnclspui ci ea exist.i 9i cd
poate fi mereu r'5zut.i in actiune in America si Anglia -
de unde isi ia aceastdeticd busola dup.i care se orien-
Ieazit?Tu ai pretins ci busola nu poatt: veni in cele din
urmi decAtdin relatia cu orclineacentrali, dar uncle gdsegti Dupi zeceani de Ia incheierearazboiului, celemai multe
aceastirelatiein pragmatism?" clintre clisirugerile prorrocatecle el fi-rseseriinltiturate.
,,Aici sunt de acorcl cu teza lui Max Weber potrir''it Iteconstructiaera,cei pufin irr parteavesticiia (iermaniei,
cireia eticapragmatismului prclvineitr cele clin urmd clir-r in RepublicaFecleral.i,at6t cle avansatS,inc6t se putea
calvinism, asaclarclin crestinism. L)acriin lrrmea aceasta pune problcrna p.rrticipirii inclustrieigermane 1artehnica
occiclentaldse Pune intrebarea cele bil"tcsi ce e rdu, ce e atomici aflati in curs rlc clczvoltare.ln toarnna anului
cledorit si ce e de conclamnat,atunci regisim in aceasta 1954 participasem la Washington in calitate cle repre-
privinlir mereu valorile:crestitrismului,chiar si iu dome- zentantal guvernului lecleralla primele rregocieriprir,'incl
niile in careimaginile si paraboleleacesteireligii nu mai reiuareaunor asemeneaactivitatiin Clermtrniafeclerali.
sunt clelocadec'n,ate. [)aci vreoc]ataiforta magneticd ce a Faptul ci irr tirnpul r.izbcliului in Cermanitr nu se irrtre-
aclionat asupra acesteibusole se va fi stins complet - prinseserd incercdri cle construircra brrmbei atomice, in
iar forla nu poate veni decit de la ordinea centralh-, ciuda faptului cirexistaucunostinteleprincipiale neccsare
atunci mi tem cd sevor putea iniAmpla lucruri inspiimin- pentru aceasta,a avut clcsigur o influenti favorabilti
titoare, carevor clepdsilagarelecleconcentrare9i bomlrar asuprarregocierilclr. llr orice caz,ni s-.raprsfill cotrstmctia
atomich. Dar n-are rost acum sd despre aceasth unui mic reactoratomic, si se pirea cd in curAnclbarierele
"'orbim puse in caleafoiosirii in scopuri pasrricea energieialornice
fa!dintunecatda lumii noashe si poate cd clomeniulcen-
tral r.'aredevernir.'izibil cle la sine in alti parte. f)ricum, in Cermania ar putea fi complet inldfurate.
in stiinti lucrurile stau cum a sPus Niels: cerinla praEJma- ln acesteconditii trebuia ca 9i in Clermanias.i se sta-
ticilor si pozitivistilor clea aveapreciziesi rigoarein deta- bilea-scidirectiile pentru clezvoltarreaviitoarera acestui
liu si claritate maximi in domeniul limbajr"rluiva putea ciomeniu" Primul lucru ce trebuia ficut era construirea
fi acceptati cu pldcere. Interdictiile lor insa vor trebui unui reactorpentru cercetare,astlelincAt fizicienii si ir-rgi-
derpdsite, pentru cd, clactinu ne mai estepermis si gAndim nerii, si in 6;eneralinclustriagerman.l,sti poatd lua cunos-
si sd vorbim clespremarile conexiuni, se pierde gi br"rsola tintd cleproblemele tehniceale acestuinou clomeniu.ltra
duph carene putem orienta." de la sirreinteles ca Institutului cleFizicd condus de Karl
in ciucla orei inaintate, o barci mic.i a acostat la dig Wtrtz, din cadrul Societdtii Max I)lanck, sd i se acorde
clucAnclu-neinapoi la Kongetrs Nyton', iar de acolo am un rol important ln acest proiect. Pentru cd aici se afla
putut ajunge upor la casalui LJohr. intreaga experientd clin timpul rizboiului legatir cle

286 287
clezl'oitareaunui reactor si tot aici erau clispclnibile,irl parte, pentru o conlucrarestrAnsdintre institut 9i centrul
misura posibilitatilor, inforrnatiile strAnseulterior clin pentru tehnicd atomicd ce urma sd fie infiintat pleda
bibliografiesi clin conferintelestiirrtifice.De aceea,am iost argumentul c.i experierrla acumulata de institlt in
solicitat de mai multe ori cle Adenauer si particip la timpul rizboiului putea fi folositdcel mai bine, iar echipa
clezbaterilecu organizatiileclestai si cu ir-rclustria, pentru institu tul ui nostru, preg,ititd pentru asemelteaactivita ti,
a avea griji ca prirnele planuri si coresputrdi nercesititilclr cloreacu ader'5rat si se ocupe cle tehnicd atomicd, cieci
factuale9i clin punct de veclerestiinlific. Pentru mine era nu putea fi ispititd sd foloseasc.ibugetul generos al cen-
clexperienfi nou.i, claci uu total ueagtepiatS,sii clescop.ir trului tel-rnicpentru alte activititi. Cur6nclinsd am obser-
ci nici tnicar intr-un stat clemocratic,cu formeljuriclice vat c.i reprezentatrtiiirrfluer-rtiai rnarii inclustrii nu aveau
bine ordonate, asenlelreacleciziiimportatrte precum cele cu adevirat ilrteresuldeschicleriiunei aserneneaperspec-
legate cle inceputurile noii tehnici atomice nu puteau fi tive cle clezvoltaretehnici in Bavaria. pe clrepisau nu,
luatc nurnai din punctrtl de vedere al scopurilor practice au consicleratci in lladerr-wrirttemberg conclitiilerar fi
si ci estervorbtr iu mai mare misurd clespreo echilibrare rnai irrielnice si de aceeai' cele clin urrni a fost ales orasul
complicata a unor intercseinclir.'iduale,caresunt greu ele Karlsruhe.in mod ciuclatin-si,pentru noua constructie
priitnrnssi clemulterori stau in caleascopttrilorpractice. ir in-stitutuluinostru tlin caclrulSocietdtiiMax Planck a
Ar fi si neclreptsi facerndin astaLlt'lreProgla atlresapoli- iost propr,rsi o cl.iclire nou.i la Mrinchen, a c6rei con-
ticienilor. I)impotrivti, armotrizareaunor interesepotrir'- strucfierfusescoferit.i - fapt imbucurdtor - cleconc]ucerea
nice intr-o comunitatefunctionaldesteuna dintre activititile lanclului l3avaria.Karl Wirtz a fost rugat si plece cle Ia
lor cele mai importante, a cirei ir-rclepliniretrebuie s.i le institut, irnpreuni cu echipa sa scoliti in terhnicareac_
fie ugurata.I'e clealta parte,in echilibrarcaitrtereseloreco- torilor,.sisd se mute la Karlsruhe.Carl Friedricha primit
nomice strupolitice eu €rramneatrtretrat, asaitrcAtla asel-
urr post de profesor de filozofie la Urriversitatea clirr
melrearnegocieri nu am pr.rtr.rt si aclrtcclecAto contributie
llamburg.
rnai mica decAtsperasem.
Persclralltu am fost prea nrultumit cle acesteclecizii
in cliscutiilepurtate pe vrerrleil .tceeacu colitl-roratclrii
care, desi luau in consiclerareclorinta mea in prirrinla
rnei cei mai apropiali irni fornrasenrpirelea cil arrfi potri-
]ocului - si anume orasul Mr.inchen-, igrroraumotivele
r.'itca primul reactor de cercetarepentru scopuri tehnice:
obiective pentru dezvoltarea tehnicii atomice in aprcl_
sii fie construit in irnecliataapropierea institutului nostru.
in acestscop trebuia clesiguiciutat petrtru institut si pen- piereainstituhrlui. ]jrarn tulburat clefaptul cd inclelungata
tru constructiile tehnice aferente care se vor extinde in mea colaborare cu Carl Frieclrich si Karl Wirtz trebuia
timp un spaliu nou, mai ntare,iar eu pledam pentru un acum s.i se incheie si md temeam cb nou irrfiintaful centru
loc in apropiere de MrJnchen. Trebuie sa recunosc ci pentru tehnicaatomic.iin scopuri pasnicede la Karlsruhe
propunerea mea era iIr parte influenlati ;i cle motive nu va putea in clecursultimpului si se fereascdde inter_
persc'rnale, clelegdturilemele cu orasul tineretii si studen- l,entiile celor care ar fi clorit sd foloseascdun buget atAt
tiei mele. Dar, independent de aceasta,mi se pdrea cd de mare in alte scopuri. Mi nelinistea faptul cd pentru
apropiereade un centru cultural atAtde important si at6t oamenii careaveau de luat cleciziide ceamai mare impor-
cle cleschislumii moclerne cum era Mr-inchenular fi fost tanth in acest domeniu granita dirrtre tehnica ai,rnrjcA
o bund premis.i pentru activitateainstitutuiui. I'e de alti pasnicdsi cea destinataarmarnentului atomic era la fel

288 289
de vagd ca aceea dintre tehnica atomicd si cercetarea
fundamentald in domeniul atomic. Carl Friedrich rdspunse: ,,La astfel cle intrebdri pe
Aceste temeri au fost sporite si cle faptul cd uneori se jumdtate politice, cuvAntul <obiectiv>e greu de defin'it.
fdceaauzitd - in cercurile politicienilor sau ale inclustriei, O asemeneadezvoltare tehnic.i are efectJmajore asupra
chiar dacd nu si in r6nduril-epopulalei germane _ opinia e-conomieiregiunii alese.Multi oameni i9i vor gdsi acblo
cd, in lumea noastrd, inarmarea atomicd face parte clirr de lucru, pentru ei se vor construi noi cartiere dJlocuinte,
mijloacele obignuite de securitate impotriva a'meninld_ inclustria care se ocupd cu proclucerea folosi.ea ene._
9i
rilor externe gi de ac_eea nu putea fi e,xclusdnici peniru giei va obtine acolo noi domenii de activitate si noi
RepublicaFederald.Contrar acesteipdreri, eu, imireund contracte.Agaclar;existddesigur motive ,.obiective,care
cu cei mai mulli dintre prietenii mei, e.am convins cd fac ca un oras sau un land sd-si cloreascdsd gbzcluiascd
inarmarea atomicd a Cermaniei ar cclnducenumai Ia sld_ o asemeneadezvoltare.In acestcaz - la fel ca in discutia
birea pozifiei ldrii noastre in poritica externd si c6 astfel noastrdderla Farm Hall desprebombele atomice_, eieci_
dorinta noastrd de a construi bombe atomice nu poate zia privirrd amplasareainstitutelor de cercetarein dome_
dec6t sd ne dduneze. $i asta pentru cd oroarea proclusd niul tehnicii atomice in scopuri pa-sniceeste o parte a
de actiunile conationalilor nogtri ir-ranii rdzboiului era pl a'u I ui irrtregii d ezvoltdri eion omico-tehnice a Rlpubli -
incd mult prea rdspAnditd pentru a se acceptaexisterrla cii Feclerale.Nu estesuficient sd .e irrtrebdm unde ur.,r'."
armelor atomice ir-rm6irri germane. in diferitele discuiii putem pune pe picioareun reactorfunctional.Vor fi luate
purtate in I'remea aceeacu cancelarul mi s_a pdrut cd in calcul si cu totul alte motive care tin de ansamblu.,,
Adenauer estereceptiv la argumenful meu conform chruia, ,,Tiebuiesd acceptamasemeneamotive. Tu crezi cd in
in problemele legate de inarmare, Republica Federald acestcaz au jucat rolul principal?',, am intrebat eu.
trebuie sd facd nurnai minimul din ce ne cer partene_ ,,Asta nu stiu si aici incep cu aclevirat temerile mele.
rii de coalitie. Dar si in acest caz era vorba deiigur de Dupd cum stii din cliscufiileavute, pentru cei mai multi
armonizarea unor interesefoarte diferite si foarte putin din afaracstc foartc grcu si sc hasr,zeo linic precisaclc
compatibile. demarcatieintre dezvoltareaplinuitd si pe je_o parte
Dintre prietenii mei, in special Carl Friedrich revenea tehnica militard, iar pe de altA parte cercetareafunda_
mereu la aceastdtemd, iar mai t6rziu a avut si initiativa mentald. Va exista o tendinjd - probabil nu foarte insem_
de a intreprinde un pas politic. poate ch una din nume_ rratd- de a se ingloba in noulientru anumite clomenii
roaselenoastre disculii a inceput cu o intrebare adresatd din cercetareafundamentald care nu sunt legate nemij-
lui Carl Friedrich cam in felul urmdtor: ,,Cepdrereai clespre locit de clezvoltareatehnicd, dar s-ar putea sd existe si
viitorul institutului nostru? Eu md tem ia rucrdrire tendinta - iar acestlucru este mult mii periculos _ ca
de irr cadrul dezvoltdrii pasnicea tehnicii atomice sd se facd
tehnicd atomicd vor fi complet separatede irrstitutul nos_
tru. Evident, in plan stiinlific,rrii e mult de lucru. Dar deja planuri pentru aplicafii militare, de exemplu in legd_
cine vrea de fapt aceastdseparare?Oare numai faptul turd cu oblinerea plutorriului. Karl Wirtz vi face fXra
cd indoiald tot ce-i std in putintd pentru a se mentine strict
am propus, poate cam egoist, oragul Mtincherr a generat
aceastdseparare?Sau existd motive obiective p"iltr,, pe linia dezvoltdrii exclusiv pasnice a tehnicii atomice.
.u Dar s-ar putea sd existe accilo forte puternice care sd
viitorul centru pentru tehnicd atomicd in scopuii pasnice
sd fie infiinfat separat de SocietateaMax planck?;, orientezecercetareain aite clirectiisi impotri."'acdrora un
om sing.lr practic nu are nici o sansd.Ar trebui sd irrcercdm
290
291
se obtinenl ile la gur,'etrnulnclstru o declaratie fermi in poatd cere acelasi lucru. lJineintelesci am contraargu-
ctire si specificeci uu cxista intentia de a proclucearme mentat imediat. [)ar ceea c€]m-a insp.iimAntat la acest
atomicer.[)ar un glrvern doregtein moc] firesc si-si pds- argument nu era scopul, ci premisa. Era consideratde la
trezecAt mai multe clrtlmuri cleschise. Nu se va lisa legat sine inteles faptul cd posesiaarmelor atomicear fi pentru
clemiirri. Am p'rslglsirne gindim 9i la o declarale pr"rblicti' noi un avantaj politic, itrr singura intrebare era cum ar
IJar arr as€rm€rnea declaratiivreo inselnnitate?Tu ai parti- putea fi atins acestscop. M.i tem cd reprezentantul acestei
cipat ciriar atrul tretcrttl;l o tleclarafielsemnat.l cle o serie opinii consiclerdc.i oricine g.lndesterarltfel,aclicdoricirre
Maitratt" Ai fost muitumit de ea?"
cle iizici*:r.ripe ir''.suler ar pune la indoiali premisarlnsdsi, este fie utr visdtor, fie
,,Atn <-olaborat 1arrcetititclirtne,clarin fond cletestase- esteun escroccare de fapi urmarerstecu toful alte scclpuri
lnenea rtrairil'estiri. I)acri afirrntirn public ci sutrtem der politice decAt pretincle, cle pilcl.i anexarca lieprrblicii
parteapacii si impslit'", birntt-rei atotnice,nu sunt c1ec.lt Fcrlcralela Rusia."
goale. ]'elrtru c;i fir:c;rreom aflat in cleplinitatea
vr,rrl-rcr ,,Acum exagerezipentru cd te-aienen'at.politica gu-
pentru pacesi impotriva bom-
facultirtilorllti ttste,l'irr,::rte:, vemului nostru fecleralestedesigur rnai rationalasi cxisti
bei atorrricesi tttt ar'atttt'r.riede cleclara[iaunor oatneni fird ?ndoial.inenumtirate stacJiiinter-meciiare intre inar-
r-lestiinti" (luv'crnt:lsvor itrt'littlt:in calculelelor poiitice mar€raatomici proprie -sio pasivitatetotali, cont6nclnrrmai
asenlenc'adeciaratii,r."trrli elc itrscltrpentru pace si ilnpc> pe sprijinul celorlalli.In orice caz trebuiesh facerntot ce
triva bornbei atcltnict:si l'ttr acltiugaclclarin subsicliarcd std in puterile noastreprentrua impieclicain acestdorne-
cste erviclerttvorba clt-'sprc{-)pacc care sii fie favorabilti si niu o dezvoltareirr rlirecbiagrcsiti."
onorabilapentnt proprirrlPOPolsic;i sutrtvizatemai ales ,,Va fi foarte dificil. I)acb arn irl'dtat ceva clin cele
l-"rombcic attrrniceclett:stal',ile ale celorlalti. Cu asta nu s-a petrecute ilr uitimele luni, atunci acestae faptul cd nu poti
cAstigattrir-ttic." facebine in acelasitimp si politici, si stiintl. irr orice caz,
,"()ricum,l-roPortrltrii st:atnitrtcsteclin nclu c.lt de absurcl eu unul nu sunt in staresi mi se parreperfectlogic. Atdt
al fi un rli2boi ctl itrrnc atonricel.[)ac.i tur asemeneai]ver- in stiirrtd,cAt si in politici e ne."'oiede implicare totali;
tisrnent uu ilr fi ratiuti;tl,lrrrlsl,lPilllci nu ai fi semnat jumit.itile de misr-rr.itru ajung. De aceeavreau sii mii
cleclaratiacle1aVIairrau." retrag cu totril irr stiintir."
,,Asa e, c'larcrt c;it o asettrent:acleclaralie crstemai ,,N-ai face un lucru bun. Politica nu este o ocupatiet
generalSsi mai lipsitii cleobligatlvitate,cu atAtefectulei cloarpentru specialistisi oarncni de meserie,ci este,iaca
va fi rnai slat,." vrem sd prer.enim catastrofeprecum cea din 1933,si o
,,liebuie sti rre girrciit'nla tt iictiune rnai eficientd claci inclatorire pentru fiecare clin noi. Nu ai voie si te eschi-
vrem ca la troi si se ?ttcercecu ac'lcvtiratceva lrou." vezi, mai alesc6ncle vorba cleconsecintelefizicii atomice.,,
,,Vecheapoliticii -- putcre economici si politic.i 9i san- ,,Bine,dac.iai nevoic tle ajutorul meu, poti si contezi
taj prin ametrinlatreactt forla a rnrelor - este consicleratti pesl."
inc"i de cei mai multi, mai cu searni in afara Ccrmaniei, In vara anului 1956,cAnd aveau loc acestecliscutii,rna
ca o politici realistd,clriar clac.lclernultd vreme a clevenit simteam obositsi aveam senzatiacd am ajunsla capdtui
ccmtrariirl.L)e curAnd arn anzit elerla un membru al gu- puteriltlr.I)rirrlrcaltclc,rna apj5x ()c()nh.o\L,rsa-stiirrtifici
vernului nostru argtttnetrtul ci, ciac.iFranla clispune de cu Wolfgang Pauli, pe carenu il pute.rnr cc-rnvinge dc pirer-
arm€ratomice, atunci si i{epublic,a}recleral6ar trebui sa rile mele intr-o problemd stiintifici foarte imporiantti

)_L)?". 293
pentru mine. Cu un an in urmd, la o conferintd clesfbsu- noastre adresate guvernului, pe care Carl Friedrich le
ratd la Pisa, fdcusempropuneri desful de neconvenfionale purta cu ceilalti piieteni. in pfi-u zi cAnd am putut sd
pentru structura matematicd a unei teorii a particulelor md scol din pat - era sfArgitul lui noiembrie - a a'u'ut
elementarecu care Wolfgang nu era de acord. Wolfgang loc la mine acasdo consfdtuirea grupului caremai tArziu
cercetaseel insusi nigte posibilitdti inrudite pe un model avea sd fie numit ,,cei 18 de la Cottin gen", ocaziecu care
matematic propus cle eminetrtul fizician american c1e a fost redactatdo scrisoarecdtreStraul3,ministrul de afunci
origine chinezd Lee si ajunsesela concluzia cd direcfia era al apdririi, fostul ministru al energiei atomice. I)acd nu
gregitd.Eu nu puteam crede acestlucru. Wolfgang m-a primeam la aceastiscrisoareun rdspuns convenabil,afunci
criticat agadarcu duritatealui obisnuitdin asemeneacazuri. intentionam - agascrisesem- sd facem publici pozilia
,,Acesteobsen'atii dovedesc inainte de toate cd itr tim- noastrdin problema inarmdrii atomice.Eram bucuros cd
pul conferintei de la Pisa n-ai inleles aProaPenimic din acela care luase initiativa pentru acest pas fusese Carl
propriile tale lucrdri", spultea el intr-o scrisoaretrimisd Friedrich,fiindcd din cauzastdrii mele nu puteam decAt
de la Ziirich. sd qrivesc ce fac ceilalti si sd md implic cloai pe jumatate.
La inceput eram prea obosit pentru a incepe cu toate In sdptdmAnileurm.itoare,pe cdnd md reficeam incet,
fortele lucrul la problema matematicd extrem de dificild am incercat sd ajung la o decizie in controver-sacu
si am hotlrAt sd fac o pauzd mai lungd pentru a md reface. Wolfgang. Era vorba de propunerea cle a ldrgi spaliul
Dc aceea,pe durata vacan!ei,m-am mutat cu intreaga matematicnecesarformuldrii legilor naturii perrtru parti-
familie la Liseleje,o micd localitatela malul mdrii situatd culele elementare,spafiu folosit in mecanicacuanticd pen-
pe insula Sjaelland din Danemarca,intr-o cas.i cle lara fru asemeneascopuri si numit de fizicieni,cam imprecis,
aflati la numai aproximativ 10 km cle casade vacantd a ,,spaliuHilbert". Ideeade a ldrgi acestspatiu prin admi-
lui llohr de la Tisvilde. L)oreamsi folosescaceast.iocazie tereaunei metrici ceva mai generaledec6t permitea meca-
pentru a petrece cAt mai rnult iirnp impreund cu Niels, nica cuanticd fusesepropusd cu 13 ani in urmd de Paul
fdrd si apelez la ospitalitatealui. Au fost sdptdmAniferi- Dirac. Dar pe vremea aceeaWolfgang demonstrasecd in
cite. Vizitele reciproceau ficut sd dispard oboseala9i ne- acestcaz mdrimile care trebuie interpretate in mecanica
au dat posibilitatea sd refacem legdtura intre vremurile cuarrticddrept probabilitaFpot aveauneori si valori nega-
cle odinioard, cAnd eram impreund, 9i lumea schimbati tive, deci o asemeneamatematicdnu mai putea fi interpre-
ir-rtretimp. A9a cum era firesc,Niels nu a vrut sd se ames- tatd fizic in mod rafional. Pe vremea corrferinteicle la Pisa,
tecein clisputamatematici clificildin care md angajasem Wolfgang isi prezentase criticile impotriva modelului
cu Wolfgang.Nu se simlea implicat in probleme careerau propus de Lee cu metode matematice,in detaliu. Dim-
de naturd mai mult matematicd clecAtfizicd. Dar era cle potrivd, eu reluasemin prelegereamea de la Pisa propu-
acord cu perspectivafiiozofici pe care voiam s-o asezla nerealui Dirac gi afirmasemcd in anumite cazuri, pe care
baza fizicii particulelor elementare 9i m-a incurajat sd le descriam, criticile lui Wolfgang puteau fi evitate. Era
continui in direclia in care pornisem. de inleles cd Wolfgang nu credea acestlucru.
C6teva sdptdmAni dupd intoarcerea din Danemarca Mi-am propus asadar sd demonstrez, chiar cu meto-
m-am inbolndvit grav 9i a trebuit sd stau mai multi vreme dele matematice ale lui Wolfgang si folosind tot modelul
la pat. De lucratnici nu putea fi vorba si nu puteam urmdri lui Lee, cd itr cazurile specialepomenite de mine dificultd-
decAt de la distanld disculiile politice privincl dorirrlele lile puteau fi ocolite. Abia in ianuarie ajunsesem sd
294 295
formulez demonstralia^mai clar gi i-am trimis-o intr-o existaualte motive de a crede cd solulia trebuia ciutatd
scrisoarelui Wolfgarrg.ln acelasitimp irrsd,stareasatri- aici si in sfArsit puteam lucra in continuare irr directia in
tdlii mele s-a inrdutdlit atAt de mult, incdt meclicul m-a care pornisem. La intoarcereade la Ascona a trebuit sd
sfdtuit sd pdrdsescCdttingenul si sd md duc la Ascona, mb duc la un consult meclicalminrrtios la clinica urri-
lAngd lacul Maggiore 9i sb m.i las ingrijit cle Elisabeth versitari clitr Zurich. Am folosit ocirziapentru a rni int6lni
pentru a md irrsdndtosicomplet. Schimbul cle scrisori pe cu Wolfgang, intdlnirc cares-a clesfasurl.rt intr-o atmosfcri
carel-am avut apoi clela Ascona cu Wolfgang mi-a r)mas calrni, a.saincaltWolfgatrgn-a putut si constatela urm.i
9i acumin memorie ca o amintire itrgrozitoare.De ambele decAt un ,,acrtrd plictisitor" intre pozitiile noastre. Cu
pdrli lupta se purta cu duritate si se ficeau eforturi enorme aceasta,,,bdtdliade la Ascona", cunr am numit mai t.lrziu
pentru claritate matematici des.ivdrgitd.Demonstralia in glumd controverseleclin schirnbui cie scrisori, a luat
mea nu era la inceput transparcntdin toate punctele, iar sf6rsit.
Wolfgang nu putea ir"rtelege unclevoiatn sd ajrrng.Mereu Am petrecutsiptdm.inile urmitoare la Urfeld, in vechea
incercam sd-i prezint rationamentele niele c6t tnai cleta- noastrdcasdclepe malul lacului Walchen,si m-am refdcut
liat si mereu Wolfgang era furios c.i nu acceptamcriticile acolo mult mai repecleclecit la Ascona. La intoarcerea
lui. ln cele din urmi isi pierclu aproapecu totul rdbdarea la Clottingenam aflat ca discutiilc politice asupra pro-
si scrise: ,,Am primit de la tirre o scrisoareprosteascd. blemei inarmdrii atomiceseinclreptauspre o criz.i.Cuver-
Aproape tot ce conline estedupa pdrereamea iremediabil nul fecleralrlrl se ldsaseconvins cle noi, fizicienii, sd se
fals... Nu faci decAt sa repeli ideile tale fixe, respectir. oblige sd urmeze un anurnit curs in problema ir-rarmirii
concluziile gregite,ca si cum nu ti-a9 fi scris nicioclati. atomice. l,,ucrulera cle'inteles,clarnoui ne sporea ingri-
In felul dsta nu am fdcut decAt sa-mi pierd timprrl gi va jorarea c.i se va merge in ciirectiagresita.Apoi Acler-rauer
trebui acum si intrerup cliscutianoastrd..." Dar eu nu a vorbit irrtr-un cliscurspublic clesprefaptul ci armele
iruteam sd cedez si, clegibt>alamea revenea clitr c.lnclin atomice nu sunt in foncl c'lecAto perfectionare si ctintdrire
cAnd,aclucAndcu ea crize clearneteal.isi clepresii,voiatn a artileriei,cd intre ele si armele conventionalenu e clecit
-sbreusescs.i aduc clemorrstrartia intr-o fonnd perfect clari. cl cliferentdcle grac1.C)asemcneaprezentareni s-a parut
i .^'.. r
In sf6r9it,r-lupasases.lptim6ni cle tensiune maximd am cd depigestecu mult m.isurasuportabilului.Era clela sine
reugit sd fac o bres.i in apdrarealui Wolfgang. A interles inteles ci ea inducea in r6nclul germanilor o imagine
cd nu md interesam de solutia cea mai g;eneral.ia pro- complet eronatd clespreefectelearmeior atomice.Ne-am
blerneimatematicepuse,ci doar de o familie speciali de simtit asaclardatori sd actiondm,iar Carl Frieclrichera
solufii si cd pretindeam c.i poate fi irrterpretatd hzicnumai de parere cd trebuia sd facem o cieclaraliepublicd.
aceastdfamilie speciald.Am fdcut astfelprinrul pas spre Am fost repede cu totii cle acorri ca nu putea fi vorba
intelegere, itrr clupi ce calculasemdiferite cletalii mate- in acestcaz despreo declaratiegenerali de bune intentii
matice eram in sfirsit conrrinsi aminc-loi ci am inteles in favoarea p.icii si impotrir.a bombei atomice. Trebuia
problema in intregime. Schema matematic.i neconven- sd avem in veclereobierctiver ioarte precisecare sd poati
!ionali pe carevoiam s-o pun Tabazateoriei particulelor fi atinse in cotrciitiilec1ate.ljorrii obiectirreerau aproape
elementarenu continea agadarin nici un caz cor-rtraclictii evidente:in primul rAnrl,locuitorii Germaniei trebuiau
interne ce puteau fi vdzute nemijlocit. Desigur, aceasta sd fie perfect informati privinri efectelearmelor atomice,
nu dovedea cd schema era cu ader,.iratfolositoare. Dtrr orice incercarede minirnalizare sau cosmetizaretrebuia

296 297
impiedicatd. in al doilea r6nd, trebuia sd incercdm sd La inceput Adenauer a spus cd pAnd in acel moment
obiinem schimbareapozifiei guvernului federal in pro- ne irrleleseserim bine in toate aspectelefundamentale,
blema inarmdrii atomice. De aceea,declaratia noastrd cd se fdcuserd mulli pagi in Republica Federal.l pentru
trebuia sd se refere numai la Cermania federald,iar noi dezvoltarea tehnicii atomicein scopuri pasrrice9i cd decla-
trebuia sd spunem cAt se poate de limpede cd posesia rafia noastri de la Cottingen i9i are originea probabil mai
armelor atomice cle cdtre Ilepublica Federala nu repre- ales intr-o confuzie. El credea asaclarcd se cuvenea sd
zerrtao sporire a siguranlei ldrii, ci, dimpotrivS, o sporire ascultdm cu atentie argumentelecareil fdcuserdsd-9iingd-
a pericolului extern. Ce g6ndeau alte guverne sau alte duie o mai mare libertatein problema inarmdrii atomice.
popoare despre armele atomice trebuia sd ne fie in cea Credea de asemeneac6,,dupd ce ii vom fi ascultat argu-
mai mare mdsurd indiferent in aceastdsituatie.Si, in fine, mentele, r'om ajunge repede la o intelegere,iar perrtru
credeam cd declaratianoastri ar avea si mai multd greu- el era important ca aceastdintelegeresd fie cunoscutd apoi
tate dacd ne obligam si ca persoane si refuzdm orice gi public. Am rdspuns cd eram bolnav si cd nu md sim-
colaborarela inarmarea atomicS.In mcld specialpentru noi leam in stare sd fac fatd unei controverseprivind probleme
era evident un asemeneareftz, fiindcd reu;isem chiar si atAt de delicate cum e inarmarea atomic.i.Si nici nu cre-
in timpul rdzboiului - de altfel, cu oarecarenoroc - si deam cd o apropiereva putea avea loc atAtde ugor.Argu-
nu colaborim la inarmarea atomicd.Carl Friedrich a dis- mentele care urmau sd ne fie prezentate nu se puteau
cutat detaliile cu prietenii nostri. Din cauza st.irii precare relcrila altccvadccAtla slibiciurieamilitaraclepanaacum
a sdndtd!i mele am lipsit la majoritateaintAlnirilor.Textul a Itepublicii Federale,la gradul de superioritaie militara
declaratiei a fost elaborat apoi de Carl Friedrich 9i dupd a rusilor si la faptul cd era inechitabil ca americanii sd se
diverse imbundtdtiri aduse in discutiile comune, a fost ocupe de apdrarea I{epublicii Fecleraledacd rru suntem
semnat de toti cei 18 fizicieni de la Cirttingen. si noi clispugi la sacrificii importarrte in acestsens. Dar
Textul a fost publicat in presdpe data de 16 aprilie1.957 la acesteargumente ne gdndiserhm in mod serios.I)oate
si a avut in mod vizibil un mare efect in spatiul public. cd gtiam mai bine dec6t cei mai mulli dintre conationalii
Dupd numai cAtevazile se pdreacd ne-am apropiatmult nostri care erau opiniile in Anglia si America in prir,,inta
de primul nostru obiectiv intrucAt de nici o parte nu se noastrd, a germanilor. Dupd toate cdldtoriile intreprinse
mai incercabagatelizareaefectelorarmelor atomice.I)ozi- in ultimii ani, nu md puteam indoi cd o inarmare atomicd
tia guvernului federal nu era unitari. Aclenauer pdrea a I{epublicii Federale ar genera o furtund de proteste, mai
afectatde o acfiune careii incurca planurile si ne-a chemat cu seamdin America, gi ci inrdutdtirea climatului politic,
pe cdtiva clintrenoi, fizicicnii clela Ciittingen, la o cliscuhe 9i agafoarte labil, ar atAmamult mai greu in balanla dec6t
la Bonn. Eu am refuzal, intrucAt nu imi inchipuiam ci ar orice avantaj militar.
fi putut apdrea puncte de vedere noi care s.l clucd la o Adenauer a rSspuns cd gtia cd noi, fizicienii, suntem
apropiere a pozifiilor, dar si fiindcd simteam ca starea niste idealisti care vor sd se increadd in puterea binelui
sdndtdtiinu mi-ar fi permis sd fac fatd unei disculii dure din oameni gi care detestdfolosireafortei. Ar fi fost intru
in contradictoriu. Adenauer mi-a telefonat ca sd md con- totul cle acord dacd am fi scris un apel general cdtre tofi
vingd sd md rdzgAndesc,iar astfel a luat nastereo lungd oamenii, cerdndu-le tuturor si renunle la inarmarea ato-
controversdpoliticd pe care,in punctele ei esenliale,am micd si sd facd eforturi pentru rezolvareaconflictelor de
ohstrat-trin mcmorie. intereseprin mijloace pasnice.Aceastaera 9i dorin!a lui.

298 299
Dar dirr ce scris€rserdm noi rezulta ci am fi dorit cu tot in caree incorsetatdactiuneapoliticb. in plus, se bucura
dinaclinsul o slabire a Ilepublicii Federale. in orice caz, sd gdseasci,intr-o oarecaremisurd, solulii aplicabile in
asa putea fi interpretatd declaratia noastri. caclrul posibilitdtilor clatesi era clezamigit CAndaceste
lmpotriva unui asemeneareprog m-am aparat foarte solutii se dor.'edeaua fi rnai dificil de urmat clecAtisi
inchipuise. Ilusola careil cdlduzeairr actiunile salenu era
energic, aproape furios. Eu credeam - aga am spus
influenfati cievechile imagini-sirnbol prusace,desprercare
atunci - cd tocmai in acestcaz am aclionat nu ca nigte
vorbisem cu Niels Ilohr cu zeci de ani in urmd in timoul
idealisti, ci ca nigte realisti lucizi. Noi eram convinsi cd
unei plimbdri in l)anemarca,si la fel de putin ,_1e r"prezerl-
orice fel cle inarmare atomicd a llenublicii Federale va
tarile clesprelibertateale vikingilor cliri miturile lilan.-lei,
duce cu necesitater la o slabire a 1-toritieiei politice si cd
dupb carese orientaseimperiul britalrrc.DirectiaIui era
astferlsiguranta,at6t de important.i - pe drept cuvAnt -
mai mult cleteminatade vecheatraditie romand si crestini
si pentru el, ar ii pus.i in mare pericol tocmai clatorit.
a Europei, care mai este incd vie in BisericaCatolicd, si
inarm.irii atomice. Eu credeam ci triim intr-o epocd in
de reprezentirile socialeformate in secoiul al XlX-lea, in
careproblemele de securitatese schimbi la fel de radical
careAclenaLlerrecunosteamiezul crestin,in ciuda contu-
ca lalrecereade la Evul Mediu la modernitate,si trebuie
nismului si ateismului. Cir-rclireacatolicacclntinectparte
si reflectirn prclfunclasupra acesteischimbiri inainterde
cieintelepciunesi filozofie orientali, si prot.'abrlcir acea-sta
a urma cu usurinti vechile moduri de g6ndire. A fost
era partc'aclin careisi tr.igeaAdenauer forta in momente
unul clintrescopurile declaratieinoastresd generezer inte-
clificile. Imi aduc arninte de o cliscutiein care ne poves-
resul in aceastddirectie si sa impieclice urmarea unei
team experienlelerlin timpul prizonieratului. intrucAt
directii gresiteca rezultat al unor rationamerrtetacticede
Aclenauerfuseser inchis pentru un timp cleCestapoitrtr-cl
stil r,'echi.
celuli strilmti 9i hrdrrit la limita supravietuirii,irr timp
Lui Adenaue:r i-a fost greu sd accepte argumentele
ce eu tr.iisemun prrizonieratrelativ plicut in Anglia,l-am
mele si i s-a pirut nedrept ca un grup mic cle oameni, in
intrebat clacdnu i-a fost greu in aceer perioatl.i.Aclenauer
acestcaz fizicieni atomisti, sa aib.i preterntiade a irrter- a spr-ls:,,Alr, stiti, cAnclesti inchis intr-o celula at.lt cle
verri irr planuri lndelung gAnclitecaretrebuie sd se oriern- strAmt.itimp de zile,siptim6ni,luni, cAndnu esti cleran-
tczc rlupa irrtcrcsulrrnor rnari comurritali politicc. irr jat de nici un telefon si cle nici un vizitatclr, atunci poti
acela;i timp ir"rsb,a simtit din efecteledeclaratieinoastrer medita, tc poti gincli in linistc la celece an fost si la ccle
in spaliul public c.i vorbisem in numele unei mari pdrti ce ar putea si mai fie, perfcctrelaxat,nurnai cu tine insuti:
a germanilor, ca gi a oamenilor clirr alte tiri, si ci argu- acerstlucru este in foncl foarte frumos."
mentelenoastrenu puteau fi pur si simplu ignorate.A
mai incercato clati s.i mi convingb si vin la discutia de
la Bonn, dar a inteles irr cele din urmd cd nu imi prrtea
cere at6t cle mult.
Nu stiu cAt de nemultumit a fost cu ade'n'drat Adena-
uer atunci cleacliuneanclastrd.CAfiva ani mai tArziu mi-a
scris o scrisoarein careimi spunea cd putea fdrd indoial.i
sd respecteo opinie politicd diferitd clea lui. Probabil cd
in fond era un sceptic,perfect congtient de limitele inguste

300
19 levogird, pe cdncl antineutrinii apdreau atunci in forma
dextrogirS. Wolfgang era in mod deosebit interesat cle
TEORIA UNITARA A CAMPULUI proprietdtile rreutrinilor si pentru motivul cd el fusese
(1es7-7e58) primul care preziseseexistentalor, cu 20 de ani in urmd.
Intre timp, existenla lor fusesede mult confirmatd expe-
rimental, dar noua clescoperiremodifica imaginea .lespre
neutrini intr-un mod special si incitant.
Noi, adicd Wolfgang si cu mine, am fo-stintotdeaurra
-
ctepdrerecd proprietdtile clesimetrie reprezentatede aceste
particule elementare farb masa trebuie sd fie si propri-
L6ngd portul Venejiei,in dreptul Palatului Dogilor gi al etdfiieclesimehie ale legilor fundamentaleale naturii. Daca
insd acum simetria dreapia-st6nganu exista la acestepar-
I'iazzettei, se afli insula San Ciorgio. Este proprietatea
ticule, atunci trebuia sd contdm pe posibilitatea ca ii ir-r
contelui Cini, care intretine acolo o scoaldpentru orfani
legile fundamentale ale naturii ea sf lipseascdla inceput
9i copii gdsiJi,ce sunt apoi gcolili ca sd devind marinari si sa apara rle-abiamai tArziu,de pilda pc calca ,r.rlitn
sau artizani, si care a restauratsi vecheamAnistire bene-
a interactiunii si a masei createin urma acesteiinterac-
dictind de pe insuld. CAteva dintre incdperile fastuoase
tiunii. Simetria dreapta-st6ngaar fi atunci urmarea unei
de la etajul mAndstirii au fost transformate in camere de
dubldri ulterioare, care ar putea apdrea matematic de
oaspeli. Cu ocaziaconferintei de fizicd atomicd ce a avut pildd din faptul cd o ecuafie are dbud solutii la fel de
loc la I'adova in toamna anului 1957, cAIivadintre parti- inclreptitite. Aceastd posibilitate era atAt de ir-rcitant.i
cipantii mai in vArstd, printre care Wolfgang si cu mine, fiincici ducea la o simplificare a legilor funclamer-rtale ale
au fost invitali de contele Cini sd locuiascdpe insula San naturii. Din cele trdite de noi ca fizicieni, inteleseserdm
Ciorgio. Curtea interioard a mAndstirii, unde zgomotul cd ori cle c6te ori apdrea in experimente o sirnplificare
portului nu ajunge decAt in surdind, ca gi drumurile la neagteptati, era cazul sb fim extrem de atenti, pentru ci
I'aclova fdcute uneori impreund, ofereau excelerrtepri- seputea si fi ajun-scu aceaocazieintr-un loc de unde marile
iejuri pentru discutii despre problemele actuale ale stiintei conexiuni cleveneauvizibile. Asadar, aveam senzatia cd
noastre. Pe atunci ne preocupa pe toti in mod special o in spateledescoperirii Lee-Yangse puteau asculcle cultos-
clescoperire a tinerilor fizicierri americani de origine tin!e decisive.
chinezd Lee 9i Yang;.Acestor doi teoreticieni le venise Si Lee, unul dintre cei doi clescoperitori,care lua parte
ideea cd simetria dreapta-stAnga, pdnd atunci consideratd le conferintd, pdrea sd impdrtds"ur.a u."urtd pirere. Am
ca ficdnd parte aproape evident dirr legile nahrrii, ar putea vorbit oclatdindelung cu el in curtea m6nasiirii despre
fi incdlcatd la interactiunile slabe,adicd la interacliunile con-secinfele ce puteau clecurgedin aceastdasimeirie
responsabile pentru efectelerad i oactive.Intr-ad evdr,expe- observatd,iar Lee a spus ca nu ne putem agterptaca noi
rimentele de mai tArziu ale lui Wu au ardtat cd in cazul conexiuni importante sd apard ,,de dupd col!,,. Dar, desi_
dezintegrdrii radioactive B apare o abatere foarte mare gur/ ln asemeneacazuri nu stim cAt de usor sau de greu
de la simetria dreapta-stAnga.Lucrurile ardtau ca 9i cum va fi de trecut ,,coltul" . Wolfgang era foarte optimist, pe de
la dezintegrareap particulele emise,fdrd masd,arsa-numi!i o parte fiinclcdajunsesela o foarte bund cunoasterea struc-
neutrini, nu efstau decAtintr-o anumiti fclrmd,s-onumim turilor matematice legate de neutrini, pe de alta fiindcd

302 303
clin rezultatele cliscutiilor noastre anterioarein legitur.i pildd translafiilesau roiatiile)caredetermindspatiul nahr_
cu ,,bitilia de la Ascona" c.lpdtasesperantaci o teroriecuan- rii. Dar apoi ajungem neapdrat la intrebarea de ce exista
ticd de cAmp relativist.i poate fi con-struiti fdrd contradictii tocmai acesteoperalii de simetrie si rru altele. procesul
matematice.Era fascinat de procesul arnintit de clublare dedubldrii pe caremi-l imaginez eu aici ar putea sd ajute
sau de declublarecare, asa curn cte.lea,putea fi r.ispun- in aces-tcaz, pentru cd ar ldrgi in mod firesc spatiul naturii,
zdtor de aptrriiiasimetriei dreapta-stAnga, desi incd nrr cre6nclastfelposibilitateaunor noi simetrii. Ne-am putea
se putuse cla o formulare matematicaadecvati pentru imagina, in cazul icleal,cd toate simetriile rlin naturi sunt
aceasta.Declublareaconfereanaturii, intr-un mod ce urm;r urnlarea cAteunui procesde cledublare.,,
sb fie eluciclat,posibilitatc;ide a introcluceulterior noi Munca propriu-zishla acesteproblemenu putea incepe
proprietali clesimetrie.Cum pritea si aibd loc apoi o rupere ,
dec6t dup.i intoarcerea clerla cbnferinti. La Gdttingen,
;,isimetriei, asupra acestui fapt avean'rpe atunci it-leisi mi-am coircentratelbrturile asupra gdsirii unei ecuatii de
n-raiputin ciare clec6tasul)radeclubldrii.ln orice caz,in cAmp care sd c-iescrie un c6mp de materie cu interactiune
cliscutiilenoastreapirea clin cAnclin cind icleeaci luntea intemi si care s.i reprezir"rteiritr-o form.i c6t mai compact.i
irr totalitatea ei, aclicircosntosul, nu trebuia neaptirat sir c6t mai multerclintre proprietilile de simetrie obseir,,ate
fie sinretric.ila operratiunilela carelegilc n.rturii er.ru ini .r- i. nafurh. Pent^r accastaam fol.sit ca model i.teract.iunea
rianter,cd asaclarsciclereasimetriei ar putea fi push pe esentialb empiric pentru dezintegrarea p care cdpdtase
seama asimetriei cosmosului. Toate ucesteiciei eriiu pe forma ei cea mai sirnpla si probabil clefinitiv.iprin desco-
atunci mult mai pr-rtinclarcin mintile noastrc clec.ltle-am perirea lui Lee si Yang.
prezentat aici. Dar clin ele emana o anumitd fascinatie In anul 7957,toamna tArziu, am avut de tinut o con_
cireia cu Elreuii pu tcai rezistaclacaliti indreptai gAndurile ferinli pe acesteteme la Ceneva, iar la intoarcere nl-am
in aceasti directie. Oclati l-am intrebat pe Wolfgang cie oprit pentru scurt timp la Zririch ca sd vorbesc cu
ce tinea at.lt de mult la .rcestproce-sal .leclublirii si rli-a \Volfgang rlespre incercirile mele. Wolfgang rn-a incurajat
clat aproximativ urmitorul r:ispuns: sh continui pe clrurr-rulpe care pornisem. Era un lucru
,,ln iizictrmai vcche a invelisulrri atomic s-a prrtut inc.i toarte important pentru mine, iar in siptdmdnile urmd_
porni de la rmagini careproveneaudin repertoriul fizicii toare am incercatmereu forme diferite cu ajutorul c.irora
clasice.I)rincipiul cle corespr-rnclent.i al lui Bohr afirma sd poatd fi reprezentatcimpul de materriecu interactiune
tocrnaipclsibilitateacieintrebuintare,fie si limitat.i, a unor internd. [3rusc,intre toate imaginile neclare,a apdrut o
asemeneairnagirri.I)ar si perrtru inverlisrrlatomic clerscri- ecuatie cle cdmp cu un gracl cie simetrie nerobisnuitcie
erea matematici a ceeace se intAmpli a cleverritapoi rnult ridicat.Forma ei era doar cu putin mai complicatddecAt
mai abstracti clecAtacesteimagini. I)utem chiar repre- vcchcaccuatiea lui Dir.rcp"nt., t,lcctron,tjar corrlinr,.r.
zenta acelasicontinut factualprin irnagini cornplet rliferite, pc lirrga structuraspatio-temporalia tcoricirelativitatii,
cum ar fi imaeinea de particuli si imagilrca de uncla.In 9i simetria dintre proton si neutron, carejucaseun rol at.lt
fizica particulelor elementareinsd, cu asentr.neainragini cie importarrtinch de pe vrcmca visului avut la cabana
lru vom mai putea realiza nimic. Aceastdfizicd esteinc.i clerla SteilerAlm din Ilavaria sau - ca sd md exprim mai
mult mai abstractd.Pentru formularea legilor naturii in matematic- confineape lAngdgrupul Lorentz-sigrupul
acest domeniu nu va putea exista probabil alt punct de izospin, asac.i intr-aclevdrreprezentao mare partr: ,.lirrpro_
pornire decAtproprietdtile de simetriecareapar in naturi prietdtile de simetrie careapdreauin naturd. Si Werl,.,,..y;,
:iau/ca s.i md exprim in alt fel, operatiile de simetrie (de cdruia ii scrisesemclespreasta,s-a ardtat imecjiat plirr c1e

304 30s
interes,cici pentru prima datd se pdrea cd aici fusesegdsit (cuv6ntul <indoial5> ar fi insemnat initial
"impdrtire in
.r. .u.lrt trfi.i"t-ti de larg pentiu a cuprinde intregul douir,diviziune,').Un cardinaldintr-o piesaa lul Be'marcl
spectru complicat al particulelor elementare9i al interac- Shaw spune: <A fair play for the devif please>.De aceea
de ingust P"]lttY sd nu lipseascdnici de Crdciun. Cei doi Domni divini -
flunilor lor, ii in acelasitimp suficient
u fi*u in acest domeniu tot ce nu trebuia privit ca fiind Cristos si diavolul - sd observe numai cd inlre timp au
doar pur si simplu contir-rgent.Ne-am hot6rAt agadarsi devenit mult mai simetrici. Te rog sd nu transmi[i aieste
incercdm s5 rdspundemimpreund la ir-rtrebareadacd aceastd erezii copiilor tdi, dar pofi sd le povestegti baronului
ecuatieputea deveni bazi unei teorii unitare a cArnpului v. Weizsdcker- acum ne-am intAlnit irrtru idei. Dn toatd,
particulelor elementare.Aici Wolfgang aveasperanla cd toatd inima, al tdu Wolfgang Pauli."
putinele simetrii care mai lipse-auputeau fi introduse C) scrisoaretrimisd vreo opt zile mai t?rziu incepea
ulterior prin procesul de dedublare' astfel:,,'Ioatecelebune tie si familiei tale in noul an, Cate
Cu filcare Pas Pe care il facea in aceastd direclie, sperim cd va aduce clarificareatotald a fizicti particulelor
Wolfgang deverrea-dince in ce mai entuziast' Nu l-am elementare." lar mai jos, Wolfgang scria:
vezulin i,ia1o*eu pe Wolfgang, nici inainte si .ici clupa ,,lmaginea se schimbd in fiecare zi. Totul curge. Nu
aceea,intr-o asemeneastaie de surescitarelegati de ce publicdm irrcd,dar va iesi ceva frumos. Deocamdatdnici
se intdmpld in stiinta noastrd. DacSin anii anteriori i9i nu putem prevedeatot ce va iesi de aici. Ureazd-minorcx
manifestise o pozitie criticd si scepticdfald de toate incer- ln a irrvdfa sd merg." $i citeazd: ,,<I{afiuneaincepe sd
carile teoretice- care de altfel se referiserd cl0ar la ordini vorbeascdclin nou / lar speranta sd-nfloreascir/ Ne e dor
parliale in fizica particulelor elementare,9i nu la conexi- de pAraiele vielli / Ah, ne e c-lorde izvorul ei...> Salutd
unea intregului i, acum era decissd formuleze el insugi zorii inrositi ai zilei, cAnd incepe 1958,inainte de rdsdri-
marea coiexiune cu aiutorul noii ecuatii a c6mpului' tul soarelui...Gata pentru azi. Materia estefoarteproduc-
Cdpdtasesperanla fermd cd aceastdecuafie,care itr sim- tivd. Acum vei gdsi multe singur... Ai sd observicd pudelulr
pliiatea si in marea ei simetrie era o formd unicd, trebuie a plecat.Si-a ardtat miezul: diviziune si scddereJa sime-
ia reprezinte punctul de pornire corect pentru o teorie triei. I-am iesit in intdmpinarecu antisimetriamea - l-am
unitard a cAmpului particulelor elementare' Si eu eram tratat cu fairplay - si ca urmare a dispdrut bl6nd... Si
fascinatde tloua posibilitate, care pdrea sd fie cheia mult acum un An Nou bun. Vom mirsdlui in intAmpinarealui.
cdutatd pentru poarta carebarasep6nd atunci accesulla It's a ltntgwaryto Tiylsernry,if 's n /ol.g zunyto.go.Din inimd,
lumea particulelor elementare.I'e de altd parte, r'9dea1n al tdu Wolfgang Pauli."
depdgit Pfnl la Desigur cd acestescrisori mai conlineau multe detalii
9i cAt de multe greutifi mai erau de
atingerea scopulul ProPus. Cu putin tlmp !3i1Je de Crd- de fizicd si matematicd,dar ele nu isi au locul aici.
ciun-ul\u'1957 am primit o scrisoarede la Wolfgang care CAteva sdptdmAni mai tArziu, Wolfgang a trebuit sd
conlinea multe det^aliimatematice,dar reda 9i starealui plece in America, unde se obligasesd tind prelegeri timp
de euforie din acelesdPtdmAni: de trei luni. Nu md incAntadeloc cd tocmai acum, in faia
fierbinte a dezvoltirii lucrdrii noastre,Wolfgang va fi supus
,,...Diviziune si scidere a simetriei, asta este esenfa''
Diviziunea este un foarte vechi atribut al diavolului influentei pragmatismului lucid american.Am inceicat
sd-l conving sd renunte la aceastdcdldtorie.insd planurile
1 lltcru"
,,Des Pudels Kem" in original, inseamni ,,esen!altnrti
pr'rdelultri"' rAlr,rzie la
clar traclus mot-ir-mot inseamni,,miezul ,,des pudels Kerrn", vezi nota anterioarii. (N. i.)

306 307
nu mai puteau fi schimbate. Am mai pregdtit o schi!.i a ciemine din nou prieteno-s,aproape ca pe vrerxuri. L)arr
unui articol pe care ttrma sd-l publicdm impreuni 9i am intr-un fel devenise alt clm. De multe ori ne-am plirnbat
trimis-o, a9J cum e obiceiul, cAton'a prieteni fizicieni de-a lungul zidului de piatrd inconjurat rle tranrliiiri c.rre
interesatiin mod cleosebitde acestdomeniu. Apoi Ocea- despdrteaparcul de lac sau am stat pe o banci intre flori
nul Atiantic ne-a ciespartit,iar scrisorilelui Wolfgang au si am privit clincolodc in tindert:aalbastrdde apd crestelc:
clevenit mai rare. Mi s-a ptirut c.I simt in ele o notd de muntilor. Wolfgang a inceput iar si vor.treascaclespre
oboseali si resemtrare,ciar itr ceeace privegte conlinutul sperantelenoastre contulte:
Wolfgangcontitruasi creacl.iitr drumul pe carc pomisem' ,,Cred cd e bine cd tu lucrezi in continuare la pro-
[3rusc:,mi-a scris in terrneni destul c]e duri ci se hotdrAse blerneleastea.Stii si tu cAtmai estede fdcut in acestrlJrne-
si nu mni continue si coiabottzenici la nlunca propriu-zisa, niu, iar in timp se vor faceprogretse.Poatec.i lucrurile star_r
nici la prrblicare.Mi-a rnai sprrs cd ii instiintase pe fizi- crr ade'n'.iratarsacum am sperat noi, poate c6 ai de fapt
cienii care primiser;l prima variantaici acel conlinut nu clreptatecu-optimismul thu. Dar eu nu mai pot sd particip.
rnai corcspiurclea cu piirereaiui actuald.imi didea liber- F-ortelemele nu mai sunt suficiente pelltru asta.De Cri-
tate tleplint'isa fac ce vreatt ctl rezultateleclepAnSatuuci. ciun, credeam inc.i si nrd pot lansalu toatd putcr.etr,ca
Cu aceasttr,cornutricarear epristoltrr.idintre noi s-a intrerupt pe trmprrri,in lumt'aaccastafl un()rproblemccu ttrtrrlnoi.
pentru mai rnultd vrcrIItc,iar er-tl)tl am reugit s.i aflu mai Dar lucrurile nu mai stau asa. l)oate cd ai sd reusesti tu,
inuite de 1aWolfgang clespreschimbarealui cleatitucline. poate colaboratorii tbi mai tineri. Se pare cd ai c6tiva fizi-
I'resuputream ci ceea ce f.icuse sI clispard curajul lui cicni tirrcrie xcclentila Cottilrgclr,la inshitufullju. l)t.rrtnr
Wolfgarrgera treclaritatera intregii construcfii mentale. Dar mine acum e prea grerr si trebuie sd acceptlucrul ista.,,
tot nu puteam irrlelegecomportnmenfullui. Eram clesigur Am incercat sd-l consolezpe lVolfgang. I)oate c.i este
constientde aceastaneclaritatc,dar inainte vreme ciu- cloarun pic clecepiionatci lucmrile nu au mers at6t cle
tasernimpreun.i un drum de iegireclin ceafi, iar astfel de repede cum speraseel cle Clraciunsi, dac.i se apucd de
situatii mic mi se pdreau celemai interesantein cercetare. lucru, curajul ii va reveni.Dar el nu era de acclrd.
L-am intAlnit pe Wolfgang din nou abia la o cor-rferintd A spus doar: ,,Nu, cu mine lucrurile stau cu tohrl altfel
carea avut loc la Gene','ain iulie 1958,uncle eu aveam cle decdtinainte".
tinut o prelegere tocmai despre stacliul analizei noastrcr Elisabeth,care ma insotise la Varenna,si-a exprimart
privincl acea ecualic de c6mp. Wolfgang s-a manifestat oclatdmarea ingrijorarecu privire la stareasAna*tii lui
aproape clu;minos fata cle miue" A criticat cletalii ale Wolfgang. Ea avea impresia c.i Woltgang estegrav bolnav.
analizei noastre chiar si ln punctele uncle mi se p.lrea a Dar eu nu puteam vedea acestlucru. Plimbirile ficute
fi cu totul nemotivat si nu am reugit sd-l conving si impreuni in parc la Varennaau fost ultima rneaintAlnire
discutdm in profunzitne clespreacesteprobleme. C6ter''a cu Wolfgang. Cdtre sfArsitulanului 1958am primit stirea
inspdimAntitoare cd Wolfgarrg a rnurit in urma ,rr-r"i,rp"-
sdptimdrri mai tArziu ne-am reintAlnit pctrtru ceva tnat
,r-rLltavrcmc Ir Varentta, pe' malul lacuiui Como. Acolo ratii c1eurgenld. Nu md indoiesc c.i inceputul bolii sale
se tin in mod regulat gcoli clevar.i, intr-o vili din grddina a coinciscu acelesiptdm.lni in carererruntasela spelanta
cdreiaprivirea poate cuprinde o mare parte a lacului dln desdvArgiriiteoriei particulelorelementare.Dariu stirr
mijloc, 9i, intrucit cle aceasthdatd terna cra fizica parti- care a fost cauza si care efectul.
culelor elementare,Wolfgalrg 9i cu mine fdceam paric'
dirrtreinvitati. L)edata aceastaWolfgang se comporta fata

308 309
20 imediat cu intrebdrile filozofice, care md intereseazdin
fond cel mai mult. Dar, inainte de toate, o asemeneateorie
PARTICULEELEMENTARE este fizicd zdravdnd. Tiebuie ori sd fie confirmatd de expe-
STFII,OZOFIE PLATON ICIANA rimerrte,ori sd fie infirmatd. Asadar, existd in acestsens
(1e61-196s) progrese despre care imi pute[i povesti? in moc] special
ag vrea sd stiu dacd ali gdsit ceva nou in legdturd cu tema
lui Pauli
"diviziune 9i reducere a simetriei,r."
Diirr: ,,Credemcd acum am inteles diviziunea, cel pufin
in cazul simetriei dreapta-stanga.Ea aparein realitateciin
faptul cd in teoria relativitdfii trebuie sd existepentru masa
particr-rleielementareo ecualie pdtraticb admifAncidoud
lnstitutul de fizicd si astrofizicdclin cadrul SocietaliiMax solufii. Dar reclucereasimetriei este si mai interesantd.
Planck, pe careil organizasemdupi rdzboi impreund cu Acolo par si fie implicate conexiuni foarte generale gi
colaboratorii mei la Ciottingen,s-a mutat in toamna ernului importante, care p6nd acum nu au fost luate in consi-
1958la Mrinchen si astfel a inceput o noui etapd in viala derare. Dacd o proprietate cle simetrie stricid a legilor
noastri. in clddirea moderlri si sptrfioasaa institutului, naturii apare irr spectrul particulelor elementarenumai
construit clupd planuriie unui vechi prieten din miscarea cu abateri, motivul nu poate fi decAtacelacd lumea, sau
de tineret,Sep I{uf, in nortlul oragului,la marginea Crdclinii cosmosul, sau fundamentul unic din care sunt create
Engleze, o noud generalie dertineri fizicieni preluase pro- particulele elementarc este mai pufin simetric dec6t legile
blemele careapiruserd in dezvoltareastjintei noastre.Un naturii. Acest lucru e in orice caz posibil 9i e in acord cu
interes special pentru teoria unitar.l a cAmpului parti- ecualia de c6mp. Dacd aceastaeste situatia, atunci con-
culelor elementare manifesta Hans-Peter L)tirr, care, cres- cluzia necesardpare a fi - nu vreau sd fac acum demon-
cut in Cermania, isi fdcuse studiile stiinfifice in Statele shatia - cd trebuie si existe forte cu razd de acfiune mare
Unite ale Americii si, dupd o perioadd mai lunga petre- sau particule elementarecu masd de repaus neglijabild.
cutd ca asistent al lui Eclwarclfbller irr Califonria, clorea Probabil cd electrodinamicapoate fi inteleasdin acestfel.
si lucreze din nou in Cermania. Probabil cd auzise de ltr Si gravitatia s-ar putea sd fie creatdin acelasifel, iar spe-
Teller despre fostul nostru cerc de laLeipzig, iar la Miindren ranta noastrd este cd aici putem gdsi legdtura cu punctul
putea relua contactelecu traditia aceeaprin discutii cu de la care Einstein voia sd pomeascd elaborareateoriei
Carl lrriedrich, care venea in mod regulat cAtevasdpta- unitare a c6mpului si a cosmologiei lui."
mAni in fiecaretoamnd la noi la institut pentru a nu lisa Carl Friedrich: ,,Dacdv-am inteles bine, atunci porniti
si se rupi firele dintre filozofie si fizici. A9a se face cd de Ia premisa cd forma cosmosului nu esteincd determi-
teoria unitard a cAmpului, in aspecteleei fizice si filozo- nati univoc de ecuafiade cAmp.Ar putea agadarsd existe
fice, a devenit deseori tema discutiilor purtate in trei, de diferite forme ale cosmosului care sunt compatibile cu
Carl Friedrich, Diirr si de mine in biroul meu de la ecuafia de c6mp. Asta ar insemna cd teoria contine un
instifut. I{edau aici una dintre acestedisculii, ca exemplu element de contingenld, ceea ce inseamnd cd in aceastd
pentru multe altele aseminhtoare. teorie joacd un rol intAmplarea sau, mai bine spus, eve-
Cari Friedrich: ,,Aii mai avansat de anul trecut cu nimentul unic ce nu mai poate fi explicat. Din punctul
teoria vclastrd unitard a cAmpului? Nu vreau si incep de vedere al fizicii de p6nd acum, acestlucru nici nu este

310 311
de mirare, cdci nici itr cadrul ei conditiile initiale nu sur-tt Cosrnosulnu existti decAto dati. Asaclar,la inceput apar
determinate de legile naturii, ele sunt contingente, ceea decizii unice pri'incl propriet.itile clesimetrie ale cosm.-
ce inseamnd cd ar putea fi si altfel. $i o privire asupra sului. Mai tdrziu se formeazdmulte Cdi Lacteesi multe
formei de astdzi a cosmosului, asupra nenum.iratelor lui stele,proces in carresunt luate iar si iar cleciziicleacelasi
Cdi Lactee,cu o distributie in cea mai mare parte dezor- tip, pe carc intr-un (lnllmc sens lr, ptrfernnrrmi intani-
donati de stele 9i sisteme stelare,aproape cd ne obligd pldtoare,tocmai clatoritanurnarului mare si a repetabi_
si gdndim ci ar putea ardta si altfel, ceea ce inseamni lititii lor. Abia aici i^tri irr funcfiu.e regurirefrecrne.tel'r
cd multimea stelelor,pozitiile lor, numdrul 9i mdrimea clin mecanicacua'tici. L)esigurc.i f.lrrsireaconceptului
Cdilor Lacteear putea avea si valori pulin diferite, fari cle timp in expresii ca .la inceput, si .<maitArziu,, este
ca aceastasd fie o lume cu alte legi ale naturii. Din fericire problematicd, intrucat insusi conceptul cle timpr capita
insd, cdnd e vorba de spectrul particulelor elementare, un sensclar de-abiaprin moclelulclecosmos.Dlr pbate
nu au importanld c-ietaliile relatiilor cosmicer. Dar pirerea ci acum e bine sd nu vorbim despreasta. legilenaturii
$i
dumneavoastrdestec"l proprietd!ile generaleale cosmo- i.sele sunt atunci decizii unice stabiliteclela bun i.ceput,
sului aclioneazdtofusi asupra acesfuispectru.Asemenea legi pe care voi vreti sd le descrieticu ecuatia voastri .le
propriet.ifi generalear putea fi eventual reprezentate,la cAmp.Pentru ci ne prrtem irrtreta dc cc legilenaturii au
fel ca in teoria gerrerali a relativiti!ii, cu ajutorul unor aceastdformi .sinu alta, la fel crrm ne putem intreba de
modele simplificateale cosmosului,iar ecua!iade c6mp ce cosmosulare acestcproprietati .le sirnetriesi .u altele.
carestd la baza lui ar permite existenfaanumitor moclele, Poatecd asemeneaintrebdrirtu au risptrns. Dar pe mine
gi rru a altora. Spectrul particulelclr elemetrtarear putea nu md multumeste sd accept pur si simplu ecr_ratia cle
ardta cliferit pentru fiecaredirrtre acestemodele posibile. .1-p, chiar clacaprin inalia ei simetrie si prin simplitatea
Aturrci ati putea trage concluzii in sensinvers clespresime- ei este privilergiat.i in raport cu toate ielelalte- forme
triile cosmosului din spectnrl particulelor elementare." posibile. Poatec.i,prin procesul clecliviziune si reclucere
Drirr: ,,1)a,exactastae spcraula noastrd.De pilcld, acum a simetriei al lui Pauli, ecualia r,,oastride c6mp capati
c.ltva timp fdcusemniste presupuneri despre proprietdtile o semnificatiemai ac16nc"i."
de simetrie care au fost infirmate de experimente noi cu Am rispuns: ,,Nu vreau sd exclud aceastdposibilitate,
anumite particule elementare,iar atunci am g.isit alte pre- - deocamdatd
clar clore-scs"isublir-riez
si mai mult u.icitatea
supuneri posibile,carese potrivesc cu rezultateleexperi- acestorprime decizii. Aceste clecizii stabilescsimetrii o
mentale. Acum se pare ci intreaga electrodinamicd ar clatdperrtru totcleauna,ele creeazdforme care cletermini
putea fi inteleasd pebaza asirnetriei lumii in raport crt in cea mai mare parte tot ce se \/a int.lmpla ulterior. ,.La
inlocuireaprotonului cu neutronul si, mai general,in raport irrceput a fost simetria>, aceastaeste cu si5;urantanr.ti
cu grupul izclspin.Aici, teoria unitard a cAmpului este ader..iratc-lec6t teza lui Democrit: ,,1; incepuia fosi parti_
cle pe acum suficient de flexibili pentru a arezala locul cula,,.Particuleleelementarei'trupe.zd iimetriile, su.t
lor, in conexiunea generald,fenomenele observate." reprezentdrile lor cele^maisimple, c-larnu sunt der.it cr
Carl Friedrich: ,,Dacdurmdm continuareaceasticlirec- consecintd a simehiilor.ln er.rrluti.r
cosmosului,intAmpIart,ir
tie, ajungem la o intrebare foarte interesanti 9i foarte intrd abia mai tArziuin joc"Darsi intAmpJ.rre.r" r,,1.,,,,,,
dificild. Cred cd in clomeniul contingentului trebuie si formelor createla ilrceput,ea se supune lecilor I'r.t,t vt,rr
facem o clistinctiefundamentalSintre unic 9i irrtAmpldtor. |elor din mecanicacuantici. irr evcilutianr,ril,lr,,rr..r .rt.

372 11a
JTJ
cievine din ce in ce mai complicatd, acest joc se poate ca si aceastdintAmplare sa fie cum\/a legatd cle ordinea
repeta.Din nou pot fi createprin decizii unice forme care centralS."
determini in cea mai rnare parte tot ce se va intAmpla Carl Friedrich:,,Md nemultumegie folosireaaici a cuv6n-
ulterior. Aga se pare c6 s-au intamplat lucrurile la crearea fului
"cumva". Ai putea explica mai exactce vrei sd spui?
fiintelor vii. Iar eu gdsesccd descopeririiebiologiei mo- Dupi pdrerea ta aceast6intAmplare este complet lipsita
clernesunt extrem de interesante'Condiliile geologicesi de sens?Nu face decAtsd indeplineasci ceeice foimu-
climaterice cte pe planeta noastrd au facui posibili o leazdmatematic legile mecanicii cuanticedespre frecvernta
chimie complicatd a carbonului, care permite existenla evenimentelor? Din cuvintele tale rezultd cd ai crede ch
unor lanfuri-molecularein care informafia poate fi stocatd' e.posibild,dincolo de toate acestea,o legdturdcu intregui,
Acizii nucleici s-au dovedit a fi un loc de stocareadecvat clespre care s-ar putea spune cd ar conferi un sens e'".e_
informatiilor pri'i.d structura fiintelor vii' in acestpunct nimerrtului izolat."
s-a luat o decizie unicd, s-a creat o formd care determind I)iirr: ,,Orice abatere cle la regulile frecventelor clin
intreaga evolutie biologica ulterioari' ln aceastdevolutie mecanica cuanticd ar face de neinteles faptui cd feno-
t6rzie int6mplarea joaca din nou un rol importalt' ]]a5a merrelese incadreazd altmirrteri in cadrul rlat c-lcteori.r
pe o plarreti dintr-un alt sistem solar ar fi indeplinite cuantic.i.De aceea,asemeneaabaterinu ar trebui consi-
acele4siconditii climatericesi geologiceca pe planeta noas- deratein nici 1Jr1 caz,confclrmexperientelorde pArraacum,
tr5 si clacdsi acolochimia carbonului ar permite iormarea a fi posibile. Dar probabil ca dumneavoastrdriici nu r,-ati
unor lanturi de acizi nucleici,atunci nu putem PresuPune gdndit la asta.Irrtrebarease referdprobabil la evenirnente
sau decizii care sunt, confclrmstructurii lor, unice, la care
cd acolo au ap.irut exact aceleasifiinle vii ca la noi, pe
agaeiarnu este vorba cle frecvente.Dar cuvAntul ((Seus)),
PdmAnt.Ilar vor fi formate dupd aceeasistructurd de bazi
tru pot evita pe c.lrel-ati folosit in forntularea dumneavoastri, faceca
a acizilor nucleici.FdcAndaceastdconstatarc',
aceastdintrebaresd devind rnaccesibilipentru stiintele
sa md gAndescla stiinfa naturii a lui Coethe, cate voia
naturii."
s5 cleducatoati botanicadin planta primordiald. Plantir
Aici s-a oprit convorbirea noastri in ziua aceea.Ilar
primordialS trebuia si fie un obiect, dar in acelasitirnp
am ccrntinuatcAtevazile mai lArziu, iar eu an-rparticipat
ia reprezi.te structura debazd,conform cireia su.t alcd-
mai mult ascultdnd.La lnstitutul Max Irlarrckptntru etc>
tuite toate plantele. in acest sens goethean, am putea
logie, care se afla pe rnalul unui mic lac irrconlur.rtr1e
spune cI acidul nucleic estefiinta vie primordiald, pentru
pdciuri, in zorra de dealuri dintre lacurile Starirberg:i
cd este si el pe cle o parte obiect, iar pe de alta structuri
Ammer, Konrad Lorenzi si Erich von ljolst2, impreuna
cle bazi p"ttttrl intreaga biologie. Dacd 'n'orbim in felul
cu colaboratorii lor, se dedicar: cercetariicon,p.r.tam"r-,-
acesta,suntem in plini filozofie platoniciana' Particulele
tului animalelor din aceazond. Ei vorbeau cu vitele -
elementare pot fi comparate cu corpurile regulate din a9asuni titlul uneia dirrtre cbrtile ]ui l_orerrz-, \,orbeuu
clialogul Tininiosal 1ui 1'laton.Ele sunt imaginile p-rimor-
diale,"suntideea de materie. Acidul nucleic esteideea de r_KonradLoren'. (1903-1
989), zoolog austriac, unr.rl ciintre
fiinta vie. Aceste imagini primordiale determind tot ce -
f.ndatoriieiol,giei. i^ 1973a primit preniiul N.bel pentrr,rmedi,
\/a a\/ea loc ulterior. Ele sunt reprezentanlii ordinii cen- ci ni . (N . t.)
h'ale.$i chiar dacd mai tArziu,in evolutia multitudinii cle 2 Frichvon I Iolst(1908-1962),
fizicllcgcomportarnerrtal
german.
forme, int6mplarea joaca un rol important, s-ar putea totusi (N f )

314 315
cu pdsdrilesi cu pestii. La acestinstitut avea loc in fiecare intentionase aici, si ce ar trebrri atunci sb apard in locul
toamni un ccllocviu la care biologi, fllozofi, fizicieni sl int,implhrii darwiniste. Putem sd ddm vrcun sens aici
chimisti discutau mai ales despre probleme cle teoria conceptului cle ,,intenlie"? l)e fapt, nu intelegem ce se
cunoagterriiin biologie. Era numit intr-un mod cam suPer- spune prin cuvdtrful ,,intentie"decAtin legdfurdcu omul.
ficial si simplificator ,,colclcviulcorp-suflet". La aceste La nevoier,putem acceptacd un cajrrecare sare pe m.tsa
ciiscufii luam parte uneori, cel mai acleseanumai ca din bucdtdrie are ,,intentia" sd rndnAncecArnatul.I)ar are
spectator,pentru cd stiam mult prea putin despre bic> cumva un bacteriofagcarese apropie de o bacterie,,inten-
logie. Dar incercam sd invdt din discuiiile biologilor. Imi tia" s.i pdtmndd in acea barcteriepentru a se inmulti
aduc aminte cd in ziua aceeaeta r,'orbaclespreteoria lui acolo?$i dacdin acestcaz mai suntem clispusisd spunem
Dant'in in formularea ei modema: ,,Mutafii int6mplStoare ,,cla",atunci rnai putem s5-i acorcl,imstructurii genetice
si seleclie".it-targr,-et-ttareaacesteiteorii a fost prezentat.l intentia cle a se schimba in asa fel inc6t sd fie mai bine
urmdtoareacomparafie:aparitia speciilorare loc probabil adaptati conclitiilor de mecliu?Evident, aici se abuzeazd
in mod asemdndtorcu aparilia uneltelor omului. Astfel, clecul'Antul ,,intentie".Dar am putea alegeo formulare
pentru deplasareape apd a fost inr.'entatdmai intAi barca mai pruclentda intrerbirii:posibilul, aclici scopul cleatins,
cu vAsle, iar tirmurile lacurilor 9i ale m.lrilclr au fost poate oare inf-luenfadesfigurareacauzaiii?Cu aceasta
populate cu bdrci cu vAsle.Apcli, un om oarecarea atrut aproapeci ne afldm din nou in caclrulmecarriciicuan-
icleeasd foloseascdputerea r,'Antuluicu ajutorul velelor, tice. Pentru cd functia de undi clir-rteoria cuanticd repre-
si astfelbircile cu vele au inlocuit bdrcile cu vAslepe cele zinti posibilul si nu factualul.Cu alte cuvinte: poate cir
m,ri rnrrltcirrtindcrimari dc apa. ilr sfArsit,a fostcorrstruit ini.lmplarea, carejoaci ur-rrol atAt cleimportant in teoriil
vaporul cu aburi, iar vapoareleau iulocuit bdrcile cu vele lui L)anvin, este,tocmai pentru cd se supune legilor meca-
pe toate mdrile. ln domeniul tehnicii, carese dezvtlltd con- nicii cuantice,ceva mult mai subtil clecAtrre inchipuim
rezultateleunor experimetrtenesatisfdcdtoare
tir-r.r.r, sunt la o prim,r .rrraliz,r
eiiminate foarterepede.llunioard, in tehnicade iluminat, Acest ian! cle gAnduri a fost intrerupt de aparifia in
larnpa Nernst a fost irnecliateliminati de becul electric. cliscutiea unor cliferentecleopinie notabileprivtncl impor-
Asemdndtor trebuie si ne inchipuim si procesul clesellec- tanta mecaniciicuanticein biologie.Asemeneaopinii cor-r-
tie intre diferitelespeciivii. Mutaliile au loc pur iniAm- trarii se explicd in general prin faptul cd cei mai multi
pl.itor, agacum ne in"'aii 9i mecanicacuatrticd,iar procesul biologi, ciersisunt ciispusis.i trcceptecd existenlaatomilor
de selectieelimirrd cele mai multe dintre acesteitrcercdri. si a moleculelor nu poate fi inleleasd dec.lt cu ajutorul
I{dmAn astfel dr:ar putine forme, gi anume cele mai bine mecanicii cuantice, r'or sd reprezinte elementeleconsti-
adaptatela conditiile rnediului exterior. tutive ale chimistilor si biologilor, ar,licdatomii si mole-
Cl6ndinclu-m.ila aceasticomparalie,am remarcatci culele, ca obiecte ale fizicii clasice,aclicasa oPcrczL.cu
procesul descris pentru tehnicd se cleosebestede teoria ele ca si cum ar fi pietre sau fire de nisip. O asemenea
clarwinistd intr-utr punct esenlial, 9i anume acolo unde metodd poate chiar s.i cclnducddeseori la rezultate corecte,
in teoria lui Darwin apareintAmplarea.Diferitele invenlii ciar, dacd trebuie s5 proceciezimai exact, trebuie recu-
umane nu apar din ?nt.implare, ci din intentia si dirr noscut cd structura conceptuald a teoriei cuantice este
gAndurile omului. Am incercat s.i-mi inchipui ce ar iesi totusi mult diferitd de ceai firlcii clasicc.I)e aceea,claci
c'lacdam lua aceastdcomparatie mai in serios clecAtse rationezi folosind conceptelefizicii cl;rsice,ntrti ajunge

376 Jt/
uneori la rezultate complet false. Dar nu voi relata aici medrta fir liniste la marile intrebari pe carele puseseI'laton
aceast.iparte a discutiei de la ,,colocviul corp-suflet". si care poate ci acum, in fizica particulelor elementare,
La institutul meu din Mrinchen se formase un grup isi giseau rdspunsul.
de tineri fizicieni care lucrau constant la problemele puse Carl Friedrich, aflat in viziti la noi, mi-a explicat ideile
de teoria unitard a cAmpului particulelor elementare.Con- clebazi ale incercdrii sale:,,Orice reflectieasupra naturii
troversele furtunoase, care ne tinusefd sub tensiune in trebuie inevitabil sd descrie in miscarea ei mari cercuri
primii ani, dispdruserd de mult, lisAnd locul unui mocl sau spirale,pentTu cd putem irrtelegeceva despre naturd
de abordare mai linistit. Acum era important sa patrun- numai in mdsura in care reflectim asllpra ei, iar noi, cu
dem in miezul teoriei Pas cu pas si sd incercdm sd gdsim intreg comportamerrtul si gAnclireanoastrd,suntem pro-
o imagine coerentd a fenomenelor izolate, atAt cAt era dusul istoriei naturii. Asa inc6t, in principiu, am putea
posibil. Experimentele care se fdceau la marile accele- incepe de orirrnde. Dar gAndirea noastri este astfel con-
ratoare de la Cerrer,'asi de la Brookhaven procurau noi struitd incAt se cuvine sa incepem cu ce estemai simplu,
informatii prir.itrclspectrul particulelor elementaresi tre- iar ce este mai simplu e o alegere:da sau nu, a fi sau a
buia vizut daci acesterezultate se potriveau cu afirma- nu fi, birre sau riu. AtAta vreme cAt intelegem alegerea
tiile teoriei. Pe mdsur.l ce, cle-alungul anilor, teoria unitari din perspectivavietii de zi cu zi, din ea nu mai relultd
clecAmp cdpdta astfel o formi fizicb solidi, cresteainte- nimic. Dar din mecanicacuantici noi gtim cd in cazul unei
resul lui Carl Frieclrich pentru intemeierea filozofici a alegeri nu existd numai rdspusurile cla sau nu, ci si alte
acesteiteorii. Vecheatemd a lui I)auli, ,,diviziune si redu- rdspunsuri, complement?ire,in care se stabilesteo pro-
cere a simetriei", nu era inch nici pe departe epuizatd. babilitate pentru da sau pentru nu si, in plus, are lic cr
Exemplul simetriei clreapta-stAnga, discutat de Diirr; fusese interferentd intre cla si nu, fapt extrem cle semnificatir'.
numai un caz particular, la care abia puteau fi recunoscute Existdagaclarun spectrucontinuu de rd-spunsuriposibile.
trdsdturile esenlialeale problemei. Acum Carl Friedrich Matematic, este vorba despre grupul continulr al trans-
se strdduia cu toatd seriozitateasd ajungd la rddicinile forn'rdrilorliniare a doud variabile complexe. in acestgmp
.rccsteiproblcmatici. estedeja continut grupul Lorentz din teoria relativitatii.
ir-tn.li ani, cleseoridiscutiile noa-streaveau lm la Urfeld. CAnclne intrebim despre unul dintre rbspunsurile posi-
Vlemurile deveniseri pentru noi mai pagnicesi mai linis- bile daca este corect sau nu, atunci ne putlem de.fapt
tite, a9a ch ne puteam retrage mai des, la sf6rgitul sip- intrebdri despre ur-rspaliu care e deja inruclit cu conii-
tim6nii sau itr lunile libere, la noi, pe rnalul lacului nuumul spatiu-timp al lumii reale.Vreau astfel sd incerc
Walchen. Stand in fata casei pe terasd vecleam lacul si sd dezvolt structura de grup pe care ati stabilit-o voi cu
muntii strdlucind in culorile care il entuziasmaserdpe ecuatia de c6mp si care subintinde intr-un anume sens
Lovis Corinth cu 40 de ani in urmd, determinAndu-l sd lumea, prin suprapunerea alternativelor."
picteze, 9i numai rareori imi trecea prin fala ochilor Am intervenit: ,,Pentru tine este asadar important ci
cealaltdima6;ine,ceadin ultimele zile de rdzboi: colorrelul diviziunea de care vorbea Pauli nu e o cliviziune ir-rser-,sul
american I'ash e cu pistolul-mihalierd in pozifia de tragere logicii aristotelice,ci cd aici intervine in mod decisiv com-
in spatelezidului terasei,de pe stradd se aud impugcituri, plementaritatea. Diviziunea in sensul lui Aristotel ar fi
iar copiii trebuie sd asteptein pivnit5, in spatele sacilor de fapt, cum scria Pauli, un atribut al diavolului, ea ar
cu nisip. Dar t,remurile tulburi trecuserd,iar noi puteam duce, prin rerpet"irisuccesive,cJoarla haos. Dar a treia

318 379
un mod de a gAndi la un nivel de abstractiecum nu a
posihilitate, care a aPArut odatd cu complementaritatea
fost folosit niciodatd pAnd acum, cel pufin in fizicd. pentru
clin mecanicacuanticS,poate fi rodr-rici9i ne poate con-
mine ar fi desigur prea greu. Dar generajia mai tAndrd
cluce,prin repetare,in spa!iul lumii reale. lntr-aclevdr,
nun-riiul .trei, este legat in vecheamisticd de principiul gAndesteabstractcu mai multd usurinld. Agadar trebuie
divin. Ca s.i nu ne intoarcetmpAn.ila mistic.i,ne-am putea sd incerci asta neapdrat cu colaboratorii tAi.,,
gAnclisi la cei trei pasi ai lui Hep;el:teld-antitezd-sintezd' Aici a interver-ritElisabeth,care urmdrise discutia cle
Sit-lt"ro tru poate fi doar un amestec,ul-l colnPromisintre la distanfd: ,,Chiar credefi cd putefi trezi interesul tinerei
tezi gi antitezd,ci ea clevinerodnicd numai clacirprirr leg'l- generafii pentru asemenea probleme dificile legate de
hrra clintretez.i 9i antitezase creeaz.lceva calitativ nou'" marea conexiune? Dacd pornesc de la ceea ce povestiti
Carl Friedrich nu era decAtpe jum.itatemuljttrnit: ,,Da, uneori despre marile centre de cercetarecle ajci sau din
acesteasunt gAndtrri filozofice foarte getrcrale,dar cu America, atunci mi se pare cd interesul, mai ales la
vreau s.i inteleg mai ex;rct.Sper de fapt ci irr felul acesta generatiat6ndrd,seinclreaptdaproapeexclusiv spre detalii,
serpoate ajunge chiar la lergilereale ale naturii. Ecuatia de parcd marile conexiuni ur ."pr"r".,ta ur-rfel c1etabu.
vilistrd rlerc.lmp, clesSrre care itrc.i llll s€lgtie sigur clacii Nu trebuie sd vorbesti despre ele. C)arein acestcaz lucru_
reprezinti cr-trect tratttta,arati ca si crttn ar ptlteil rczrlll'r rile nu seamdnd cu situafia astronomiei de la sfArsitul
cliir aceasti filozofie a alternativeior.Dar pAni 1a urmti Antichitdtii, cand se considera cd e suficient sd calculezi
acestlucru trebuieclemonstratcu acelgratl clerigtlarecare urmdtoareleeclipsede soaresau de lund cu ajutorul unor
se irrt6lnestein tnatermaticti." cicluri 9i epicicluri suprapuse,uitAnd de sistemul planetar
Am intervenit: ,,Asaclar,trt vrei sti construiesti parti- heliocentric al lui Aristarh? Nu e cu putinld oare ca inte_
culele elementaresi cu ele in cele dirr tirtn.i lumea, la fel resul pentru intrebdrile 'u'oastrep;eneralesd se stingd cu
cum voia Platon si-si construiascicorpurile regrtlate- totul?"
si cu ele lumea - clitr trirrnghiriri. Alternativerlesunt in Dar eu nu voiam sd fiu atAt c1epesimist in aceastd
acecasimdsurd materie ca si triungtrriurilelui l)laton din privinld si am contrazis-o: ,,Interesul pentru detalii e bun
[)ar, claci agezi la bazd logica tetlriei cuantice,
T'inrttitts. si necesa4fiindcd in cele din urmd vrem si stim cum stau
atunci aiternativa este cl formd funclalnetrtali clin care cu adevdrat lucrurile. ili amintesti cd gi Niels cita c'
rezultd, prrin repetitie, forrnc funclamentalemai cornpli- pldcere mereu versul <Numai plenitudinea duce la cla_
cate. Dacd te-ttm inieles bine, clrumul ar trebui sh clucti ritate>. Nici ideea de tabu nu md nemullumeste. l)entru
de la alterrnativela un gruP cle simetrie, aclicdla o prtl- cd un tabu nu urmdregteinterdictia de a vorbi despre un
prietate.I{eprezenttrntiiuneia sau mai multor proprie- lucru, ci vrea sd apere acel lucru cletrdncdneala
tirli sunt fortnele matematice care descriu particulele 9;tdtaia
de joc a celor multi. Dintotdeauna tabuurile au apdrut
elementare;sunt, ca sd spunem asa,ideile cle particule
dupd cum scria Goethe: <Nu spune nimdnui, in afara inte_
elementare,cirora iu cele din urmd le corerspuncle obiectul
leptilor;pentru cd mulfimea isi bate ioc imediat...,,Asadar.
particuld elementar.i. Aceastd constructie p;enerald mi se
nu hcbuit'sa lrc fcrim clc tabuuri. Vlr existamercu uu-",li
pare intru totul intelig;ibil6.9i clesigurcd alternativa este
noastre tineri carese vor gdndi si la marile conexiuni, fie si rrumai
o structuri mult mai fundamentald a gAndirii
pentru cd dorescsd fie cinstiti pAnd la capht,iar,rl,rr-rci
dec6t triur-rghiul.Dar infipiuirea riguroasd a acestuipro-
nici nu conteazdcdt de multi sunt.,,
gram mi se pare cleosebitde clificil,i. Pentru cd va cere

320 5/_ |
Cine mediteazd asupra filozofiei lui Platon gtie cd APOLOGIA LUI HEISENBERG
lumea estecleterminatdde imagini. De aceea,r'oi incheia
relatareaacestordisculii cu o imagine caremi s-a intipdrit MirceaFlonta
in memorie ca semn al anilor tArzii de la Mtinchen' Am
plecat in patru, Elisabeth,cei cloi fii mai mari ai nogtri 9i
cu mine, printre poienile pline de flori in zona dealurilor
dintre lacurile Starnberg 9i Ammer spre Seewiesen/pen-
tru a-i face o vizitd lui Erich von Holst,la Institutul Max
Planck pentru Etologie. Erich von Holst nu era trumai un
biolog excep;ional,ci 9i un bun violist si lutier,9i doream
sd-i cirem ifutrrl in legdturd cu un instrument muzical'
Multi cititori cu formatie umanistd, indeosebi cei cu preo-
Fiii nostri, pe atunci studerrfi,i9i aduseserdcu ei vioara
cupdri Iiterare si artistice,se pot intreba ce are de spus
si violoncelul, in cazul in cares-ar fi ivit prilejul de a face
un cercetitor al naturii publicului care nu se intereseazd
muzicd. Von Holst ne-a ardtat noua lui casd, pe care o
de gtiinld. Scepticismul lor va fi sustinut clesupozitia cd
pldrruise9i o aranjasecu gust artistic 9i foarte viu, in cea
omul cle gtiinfd este p6na la urmd un expert, ia oricare
mai mare parte prin munca lui,9i ne-acondus itttr-o sufra-
altul. Nu se vede ce relalie poate sd existe intre experi-
gerie spalioasi uncle lumina acesteizile irrsorite p'itrun-
enlele unei cariere clevarf irr cercetareanafurii si acerorizont
iiea cu-toatdputerea prin ferestrelesi usile larg deschise'
de intrebiri si reflectii careconstituie punctul cleconver-
Dacd priveaiafard, r'edeai fagi cle un l'ercle deschis sub
gentd al intereselortufuror oamenilorlnstruifi. Supozitia
un cei albastru intens, pe care se profilau, in zbot, siluetele
pdsirilor institutului Seewiese.Erich von Holst i9i aduse tacitdcaresustine indiferenta suverand a unei pd..ti ; publi_
cului cult fatd de evolutiile care au loc in sliir",toexactb
,riolo, t" agezdintre cei doi tineri 9i incepu sd cAnteimpre-
estecd acesteanu ar avea o ir-rciderrtd semnificativd asupra
und cu ei acea serenadd in re major de tinerele a lui
orierrtdriifundamentalea g6rrdirii si acfiu.ii noastre.cartea
ISeethoven,din care se revarsi forta vielii 9i bucuria, iar
de fatd este una din cele care sunt in mdsurd sd zclruncine
increderea in ordinea centrald invinge descurajarea9i
asemeneaprejudeciti.
oboseala.Ascultdnd-o, in mine cregteacertitudirrea cd
Autorul ei, Wemer Heisenberg,s-a ndscut in ar-rul1901,
toate vor continua, mdsurate in cadenle umane: viala,
muzica, gtiinla. Chiar dacd fiecare dintre noi nu putem aproapeodatd cu noul secol.Un secolin care oamenii cei
sd participdm decAt pentru scurtd \/reme - duph cum mai luminati clin vechile generatii si-au pus mari sperante.
Nu fdrd temeiuri. De treizeci de ani in Europa nu se mai
spnrleu Niels, mereu in acelasitimp spectatori si actori -
la marea drami a vietii. inregistrase nici un conflict major. Orizontui minfii ome_
negti se ldrgea continuu prin acumularea treptatd, dar
intr-un ritm tot mai sustinut, de noi cunogtinle. Stiinta
nafurii genera tehnologii caresatisfdceaumai bine si mai
economicosnevoile oamenilor. De dezvoltareastii.tei si
tehnic^iierau legate,pe atunci, numai promisiuni de mai
bine. Incredereain viitor pe carc o intrelinea ideologia
modernd a progresului pdrea mai justificatd ca oric6nd.

JZJ
Inzestrat cu un spirit deschis spre largi orizonturi, a fost
Departe de a avea parterde acelevremuri rnai Pagnlce/
in mod firesc tentat sh refiectezeasupra a ceeace fizica
mai senine Pe care le astt'ptau parintii si bunicii, gene-
atomului a schimbatnu numai in imagineaasupranafurii
ralia lui Heiienberg a trait poate epocaceamai dramatic'i
si a gtiinlei exacte,dar si in intelegereaviefii omenegti.
a istoriei moclerne,o epoc- ce a intrecut prin proportiile
Heisenberga impdrthgit convingerealui Einstein si a men-
distrugerii si amploareacruzimii celemai intunecateepi-
torului sdu Niels llohr cd h\ozoha stiinter trebuie sd fie
soade ale trecutului. A fost epoca marcatd de ascensrunea'
fdcutdin primul rAnd de cei careproduc stiilrfa. Iar ca unul
ce pdrea de neoprit, a unor regimuri politice care au neso-
din liderii generalrecunosculi ai unui domeniu de cerce-
.oiit ti ,.t ,rpri*ot in mocl brutal tot ce se cAgtigasein
privinta resptctului pentru demnitatea fiinlei umane' a tare cu un potential exceptional de inovalie tehnologicd,
iolerantei, a 9ar-,seloide dez'oltare liberd a i^dividua- Heisenberg nu s-a putut sustrage obligatiei de a lua pozi-
litAlii. Au fost provocate 9i ampiificate conflicte care au lie in probleme cu gra\reimplicalii pentru viitorul lumii
clus1a*usucrui"u pe tnoti'e rasiale,de stare sociald,ideo- civilizate. A fost congtient cd istoria il va retine si il va
logicesi politice a zeci de milioane cleoameni,la distru- judeca in trei ipostaze: cea de cercetdtor al naturii, cle
g"i"u o:i"-tiiunui riumir si rnai rnare defamilii' Heisenberg gAnditor 9i de actor pe marea scenda istoriei.
X fost adolescent ir-rar-riiPrimului l{dzboi Mondial, a Irr anii sdi mai tlrzii, Heisenberg nu a dorit doar, ca
cunoscutin tinerele privafiunile epocii postbelicesi apoi atAteapersonalitdli de prim.i mdrime, sd lase o mdrturie
delirul nationalist,antisemit 9i xenofob pe care l-a stArnit clespremodul cum s-a vdzut pe sine in acesteipostaze.
nalional-sociaiismul, a trdit ir.r anii deplinei maturitali El isi dddea seamacd apreciereauniversald a insemndtitii
catastrofacelui cle-alDoilea Rizboi Mondial, iar la bdtrA- contributiilt-rrsalc stiirrlificcsc afla intr-un arrumit con-
nele epoca Rizboiului llece.
'Ceea trast cu judecdli foarte diferite asupra unora din ideile
ce a conferit vietii sale o noti suplimentard de salesi indeosebi asupra unora din actiunile sale.Aceastd
drarnatism a fost calitatea de cercetitor de vArf in stiintele carteestemai mult decAto carte de amintiri, adicd o scriere
naturii. Din punctul de vedere al amplorii 9i profunzimii in care sunt schifate portretele unor oameni remarcabili
schimbariloipe cate le-a cunoscut, gtiinla fizicii a Parcurs/ care i-au fost apropiati autorului, sunt evocate intr-un
incepdncldin primii ani ai secolului, o perioadd "l]t1 I mod personal epoci apuse. Cu deosebirein ceeace pri-
istoriei sale, inauguratd prin oPera lui Kepler, Caiilei si vegtemodul de a gdndi carel-a condus in crealialui stiin-
Newton. Astdzi se poate vedea mai clar ci pentru o minte tificd si la decizii care i-au marcai viala, Heisenber5;a
cu aceleinsusiri sii.clinatji care au distins-. pe cea a lui resimlit nevoia puternicd si urgenta de a se face mai bine
Heisenberga fost o gansdextraordinard ca tcxmai in primii inleles. A dorit si contribuie la o mai bunA clarificare a
ani ai carierei sale domcniul in care a fost activ sd se ceeace a deosebit modul ln care a vdzut cunoastereafizicd
giseascdintr-unul clin acele momente rare in care initi- de cel al unor contemporani ca Aibert Einstein sau En^'in
itive din cele mai irrdrdznele sunt nu numai posibile, ci Schrodingersau de cel al unor lideri ai comunitalii fizicie-
gi bine-venite. A fost rnai tandr dec6t Newton si chiar dec6t niior atomigti din cea de-a doua jumatate a secoiului.A
Einstein cAnd, in anii 1925-1977,a adus contribulii care dorit sa se explice in ceea ce privegte relaliile sale cu
au consacrat peniru totcleaunanumele lui in istoria gtiin-
destinul lui Heise.- regimul national-socialistsi, in primui rAnd, in ceea ce
fei naturii. Ci 9i destinul lui Ei.stein, priveste modul in care a actionat, irr anii razboiului, in
t"rg u fost pecetluit de realizdrile sale stiinlifice epocale

324 325
calitatede conducdtor al unui proiect al cirui obiectiv era confirmare a acesteireflecfii. Logica alegerilor gi acfiunilor
pr0rl uccrca cnergiei atomice. sale va putea fi mai bine inteleasdlu6nd in considerarenu
Acei cititori care au parcurs o parte clin literatura isto- numai acelecondifii si imprejurdri care au acfionat adesea
rico-filozoficd mai veche 9i mai recentd 9i cu deosebire drept un cadru constrAngdtor, ci si particularitdli ale
scrieri istorice in care pozitia si activitatea lui Heisenberg firii sale.
in anii national-socialismului,modul cum s-a raportat el Copilul si tAndrul Heisenbergatrdgeaatentiaprin pld-
ulterior la ele, sunt judecate aspru, vor intelege mai bine cerea 9i fervoarea cu care se angaja in exersareaapti-
cAt de imperioasd a putut sd fie dorinla autorului c1ea-si tuclinilor sale fizice 9i intelectuale.Cel pufin cele din urmd
justifica deciziile si acfiunile. Cartea de fa!d, care devine au fost excepJionale.Dar el se angaja cu aceeagiambitie si
acum accesibildunui cerc larg de cititori datoritd strd- insufletire i:r exercitii ca tenisul de masd, schiul, drumetia
daniei unei fiziciene al cdrei tatd a fdcut doctoratul la sau excursiile pe bicicletS.Unul dirr indrumdtorii lui de
Leipzig, sub indrumarea lui Heisenberg, poate fi cititd ca la liceul umaniii Maximilian din Mtinchen nota: ,,isi atinge
o apologie a autorului. [n celece urmeazd,voi incercasd-i performantele iegitedin comun cu ugurinta celui care se
asist pe cei interesati sd o citeascddin aceastdperspecti'n,i. joacd;ele nu l-au costatnici o incordarea forfelor... Elevul
Autorul se explicd in legdturh cu subtitlul cdrtii. El este de asemeneadeosebit de increzdtor in capacitdtile
urmdregte sd arate cAt de importante pot fi discufla 9i sale 9i doregteintotdeauna sd strdluceascd."l
confruntareapentru a realizaun consensasupra unor noi Cu rezultate exceptionalela gtiinlele exacte,tAndrul
initiative stiinfifice,asupra clarificdrii semnificatieilor, in Heisenbergdorea initial sd studieze matematicala Univer-
ce fel realizareaunui consensde acestfel este favorizatd sitatea clin Mrinchen, o institufie pe care tatdl sdu o servea
de apropieri in tendinte si inclinatii ale g6ndirii cerce- ca profesor de bizantinisticd.A fost respins insd c1ecdtre
tdtorilor din prima linie. Competenta de specialitate 9i serleruI profesor Frercl inancl Linclemann. Independenla de
buna-credintdnu sunt acleseasuficiente.Si mai mari vor spirit a viitorului student, caracterulcuprinzdtor al inte-
fi dificultitile si obstacolelecare trebuie inr"'insepentru reselor si lecturilor sale, l-au contrariat pe acest mate-
a se ajunge la un acord in evaluareaimplicatiilor etice si matician purist. A fost probabil un accident cu urmdri
politice ale utilizbrii tehnologice a unor noi rezultate ale fericite pentru stiin!,i cd Heisenberg a ajuns,in acestfel,
cercet.lrii.Dar si in acestcaz confruntarea puncteior c'le elevul cunoscutului fizician teoreticianArnold Sommer-
vedere poate conduce ltr unele clarificiri. Ce rlrea sd spuna feld, profesoral aceleiasiuniversitdti.Aptitudinile neobig-
ins.i titlul, Pnrteasi irftregul?Se poate presupune cd ale- nuite pentru cercetare,dublate de ambilia de a fi mereu
gAnd acesttitlu Heisenberg si-a propus sd indice cd axul cel mai bun, de a seevidenfiaprin realizdriiesitedin comun,
in jurul cdruia seinvArt toate temelecirtii saleesterelalia au ficut ca studiile salesd nu se desfSgoarepe deplin ordo-
fizicii atomice- partea - cu intregul care estegAndirea nat, intr-o inaintare continud si sistematic6.Heisenberg
omului si viala colectivitdtii. publicase mai multe lucrdri stiintifice inainte de a fi inche-
iat cele gasesemestrede sfudii necesarepentru suslinerea
*** unui doctorat.Max l3om,bine<unoscuful profesor clefizici
teoreticdde la Gottingen, al cdrui colaboratorHeisenberg
Un filozof din vechime spunea cd destinul insului este devenise deja la 21 de ani, igi amintea: ,,lufeala 9i preci-
caracterul lui. intr-un fel, viata lui Heiserrberg este o zia lui de necrezut ii permiteau sd realizeze fdrd multi

326 JZ/
ostenealdun volum de muncd colosal. El si-a incheiat Heisenberg a avut totodatd sansade a inha cu capacitatea
lucrarea de hidrodinamic6, cercetaprobleme ale fizicii si dorinla de a infdptui lucruri mari intr-un domeniu care
atomice, in parte singur, in parte in colaborate cu mine, se afla in acei ani in cdutarea unei noi agezdri a funda-
si ma ajuta la indrumarea candidafilor Ia examen."2Stu- mentelor. Wolfgang I'auli, fizicianul cu spirit critic necru-
dentul Heisenberg nu era capabil sd se concentrezedecAt !dtor, care a fost prietenul de-o via!d al lui Heisenberg,
asupra problemelcr care il iirteresau cu adevarat. in pre- cenzorul cdruia ii supunea noile sale ic1ei,ii scria, in mai
gdtirea lui gtiinlificd existau de aceeadestule goluri. De 1925,unui coleg,cu referirela paradoxurile pe careirrcer-
exemplu, pe cAnd i9i pregdtea doctoratul in laboratorul cau pe atunci fdrd successd le depdseascdcercetitorii
de fizicd experimentald el a continuat sd se ocupe de teme fizicti cuantice: ,,Ftzica este momentan irrtr-o stare de
teoretice.Consecinfa a fost cd la examenul de fizici expe- deplind confuzie. Pentru mine, cel pufin, ea esteprea grea.
rimentald nu a putut rdspunde la nici una din intrebdrile As dori sd fiu actor comic sau ce\rade acestfel si sd nu
profesorului Wilhelm Wien. Nota lui la examenul oral de fi auzitniciodatd de fizica." in lumea cerceidtoriiorinte-
fizicd,ceamai micd notd de trecere,a fost rezultatul unui resali de cuante, agitatia si efen'escenta ajunseseri la
compromis intre indrumatorul sdu Sommerfelcl,care il apogeu.Iatd o mdrfurie hazlie a unui tAndrcercetdtordin
socoteaun geniu, gi Wien, care intenliona s5-l pice. Doar cercul lui Heisenberg,din perioaclain care cel clin urmd
la cAtevaluni dupd suslinerea doctoratului, Heisenberg era privat-docent la Gottingen. Acest coleg isi amintea
a oblinut docenla la Gottingen, sub conducerealui llorn. cd la meselede pr6nz modeste pe care le luau intr-un local
intr-un referat redactat in sprijinul acorddrii unei burse din apropiereaSeminarului erau clezbdtuteneincetat,cu
pentru privat-docentul sdu, Born scria, in anul 1925:,,Dr. lipsd totali de moderaiie 9i retinere, clilemelestiintifice
Werner Heisenberg este,in ciuda tinerelii sale, deja un ale momentului. Intr-o buni zi, patroanalocalului le-a
cercetdtor de renume morrdial. El si-a confirmat capa- comunicat cd din pdcate nu le va mai putea oferi masa,
citateaexceplionaldprin numeroaselucriri. . . Nu cred cd deoarecedisculiile lor au devenit de nesuportat pentru
spun prea mult dacd il consider ca avdnd, intre toti colegii ceilalti clienti.
tineri, pe departe cele mai mari perspective."3 in aceastdatmosferb de frustrare, dar si cle mari spe-
lnfluenla decisivd asupra modului in care a vdzut ranle, si-a fdcut intrarea t6nirul Heisenberg pe marea
Heisenberg fizica si a practicat cercetareaa exercitat-o scenda cercetdrii.ln anii 1975-7927el a publicat lucrari
relafia lui strAnsdcu marele fizician danez llohr. in anul care au reprezentattot atAteacontribulii 1aasezareafun-
1924,el a ajuns pentru prima datd la Copenhaga.irrdrumat damentelornoii mecanicicuantice.Premiul Nobel pentru
spre fizica atomului de primul sdu profesor, Sommerfeld, anul 1932i-a fost acordat,in formularea Comitetului de
Heisenberg a a'vrrtnorocul de a lucra in primii ani ai carierei la Stockholm, .pentru enuntarea mecanicii cuantice". Prin
sale stiinfifice in cele trei centre mai importante ale acestui eforturile unite ale cercet.itorilorclela Copenhagasi Gdttin-
domeniu de cercetare: Miincher-r, Gottingen 9i Copen- gen, in primul rAnd ale lui llohr, i{eiserrberg si l3orn, o
haga. La bdtrAneleii spunea colaboratorului si prietenului perioadi cleaproape treizeci cleani clecdutdri si fram6n-
sdu apropiat, fizicianul 9i filozoful Carl Friedrich von tdri, care a fost inauguratd prin descoperireacuantei de
Weiszdcker:,,La Sommerfeld am deprins increderea,la acjiurre cle cdtre Planck, a cunoscut o incheiere relativd
cei de la Gottingen am invdtat matematica,la l3ohr hzica." prin elaborareaunei teorii care ofereao explicatieunitard

328 329
9i coerentdfuturor efectelor cuantice cunoscute. Creatorii n* *
noii teorii, precum gi fizicienii care au acceptat-o,au fost
de acord cd ea reprezintd nu numai un Pas important in Creareasi interpretarea fizicii cuanticera prilejuit, ba
cunoagtereanaturii, dar;ibazapentru o reg6ndire 9i refor- chiar a impus, o noud dezbatereasupra unei teme pe care
mulare a principiilor cercetdrii. Deja in articolul sdu din fizicienii au inceput sd o discuteinci din epocalui Calilei
am;J 1927, intitulat ,,Despre conlinutul intuitiv al cine- si Newton. Intrebarea era: Ce trebuie sd ofere o teorie:
maticii 9i mecanicii cuantice", Heisenberg oferea o indicafie gtiinfificd?Care sunt cerintele pe care trebuie si le inde-
asupra radicalitdlii reconsideririlor filozofice la care con- plineascdo teorie fizici pentru a putea fi apreciat.idrept
duce aceastdnoud teorie a migcdrii. Un experiment mintal satisficdtoare? Autori ca Calilei, Ner,vton, Helmholfz,
aratd in mod clar cd in microcosm nu mai este posibilS Mach, Herlz, Planck,Einstein si altii au oferit rdspunsuri
determinareacoordonatelorspafale gi a impulsurilor unui mai mult sau mai putin elaborateia aceastdintrebare.
mobil cu o precizie oricAt de mare. Daci coordonateie Noua fizicd atomicd a reprezentato experienla de cunoas-
sunt mdsurate cu precizie, impulsul devine intr-o anumitd tere c'.i iotrrl ineditd, care a fertilizat reflectia filozoficd
mdsurd nedeterminat tocmai datoritd intervenliei instru- asupra stiintei, a fdcut posibild o noud abordare a cliscutiei
mentului de mdsurare; reciproca este in egald mdsurd asupra semnificatiei teoriilor ftzice.
valabild. O caracterizarea acesteinoi situalii a fost datd Toti cunoscbtorii erau cl'' ;lt'ord cd o teorie reusiti trer-
prin principiul complementaritdfii, formulat de Bohr. buie sd ofere modele matemattcecoerentesi consistente
Descrierile intuitive corpusculare gi ondulatorii ale siste- rentru un clomeniu cuprinzitor cle fenomene, cd ea r.a
melor atomice dau socoteal5de anumite experimente,dar ;rebui sd poatd fi supus-i controlului experientei si sd
ele se exclud totodatd in mod reciproc. Rezulta ci o cunoag- treacdcu succesaceastdprobd, in primul rdrrclprin confir-
tere incompletd a stdrii unui sistem individual reprezintd marea experimentald a predicliilor ei. I{aport.indu-se la
o componenti esentialda descrierii migcdrii microobiec- acestmocl de a gAndi pragmatic al unora clin colegii sdi,
telor. in articolul lui Heisenberg, consecinla filozoficd a Heisenberg va sublinia cu irrsister-rtd cd reugita preclictiilor
acesteisitualii cu totul noi a fost enunlatd astfel:,,In for- esteo conditie necesard,dar nu si suficienti, pentru a ne
cleclara cu adevirat muljurniti cle o teorje fizica [r_rtr-
mularea precisd a legii cauzalitdlii "Dacd cunoagtemcu
nu con- clamentald.Suntem inclreptdtifisd ceremteoriei si altceva,
precizie prezenful, atunci putem calcula
"'iitorul" 9i anume ca ea sd ofere cl ittalegercrt fetttlttt.tttlrrr. N-u
cluz\a,ci premisa estefalsd. Lr principiu, nu putem cunoa;te
ajungeci modelelematematiceconduc la calculareaunc)r
prezentul in toate determindrile sale."
valori care sunt in mocl constant in acorclcu clatelemdsu-
Ca 9i mentorul sdu Bohr, Heisenberg a socotit cd un
rdtorilor.
nou mod de a gAndi, unul deosebit de cel care a guvernat
fizica clasicd,este o premisd 9i, totodat6, o consecinld a Fizicianul va putea fi satisfiicut daci are o schem.i
matematicd pe care gtie sd o foloseascdpentru corelarea
dezvoltdrii fizicii atomului. Hfortul de a-i deslugi 9i de a-i
fixa contururile l-a reluat continuu, de-a lungul intregii si prediclia experimentelorcloar ca expert, dar nrr ca un
sale vieli, incepAnd cu textul amintii si sfArgind cu arti- om care g6nclesteintr-un orizont larg. in aceasrtiultimA
palitate,el ndzuieste sd rdspur-rcld acelui interes care,e-ste
colul ,,Ceeste o particuld elementard?", carea apdrut in
anul mortii sale, 1976.Pnrteagi ?ntregulconline una din 9i interesul publicului cult pentru stiintd. OricAt de inac-
contribuliile cele mai notabile in aceastdprivinld. cesibile ar fi penJru profani tehnicile pe care le folosesc

330 331
teoreticienii si experimentatorii, cele mai importante 1ezul- asupra evenimentelor. Funclia de probabilitate poate fi
tate la care ajung in munca lor vor sP-uneccva tiesPre legatd cu realitatea doar atunci c6nd este satisfdcutd o
lumea in care trdim si despre cerinlele cunoagterii ei' conditie esentiald,si anume atunci cAnd este realizatd o
Heisenberg suslinea cd in[elegem o teorie fizica atunci noud mdsurdtoare sau observatie pentru a fixa o anumitd
cAnclputerir rispunde la intrebareade ce modelele mate- proprietate a sistemului. Abia atunci functia de proba-
matice fac posi6ile in mod sistematicsuccesepredrctive' bilitate ne ingdduie sd calculdm rezultatul probabil al unei
Fizicianul va intelege atunci cAnd va reugi sa gaseasca noi mdsurdtori."+ Prin mdsurdtoare are loc agadar ceea
nofiunile potrivite pentru descriereaunui anumit dome- ce am putea numi transformareaposibilitdtii in realitate.
niu de feiomene, icele notiuni care explicd modul cum in functie c1ecaracteristiciledispozitivului experimental,
se coreleazdformalismul matematic al teoriei cu datele rezultatul va fi exprirnatintr-un limbaj intuitiv corpus-
experimentale.Criteriul cel mai demn de incredere pentru cular sau onclulatoriu. Teoria insbsi contine doar enunfuri
a siabili cd arrumite notiuni oferd inlelegere este acela ch despreprobabilititi, despre tendinle, despreceearce filo-
tocmai ele,9i nu altele,permit corelareacotrsistetlt'ia unei zofia aristotelicd desemna prin termenul Ttotetftitt. Ceea
mari varietati de fenomeneaparentdisparate'Simplitatea ce se poate prezice prin teorie este doar probabilitatea unui
si frumuseteaclescrieriimatematicePe careo fac posibila anumit rezultat experirnentai. Este o preclictiecare va putea
reprezintd unul din indiciile fundamentale ale aclecvirii fi testatd repet6nd de mai multe ori experimentul.
acestornofiuni. F,stetraclucereape care o da fizicianul in fizica iuantica, morlalitatea descrierii fenomenelor
teoretician vechiului dictorr cd simplitatea este sigiliul se schimbd, agadar,in mod fundamental. I)rin funclia de
adevhrului. probabilitate, teoria descrienu un anumit eveniment, ci
Distinclia dintre succesul pledictiv si intelegerea Pe o totaliiate de evenimente posibile. L,egileteoriei nu deter-
care o oferd o teorie fizicir, distinclie Pe care Heisenberg mind producerea unui anumit eveniment, ci doar pro-
punea atAtapre!, a fost er,'ider-rfiatd intr-un m^odexemplar babilitatea proclucerii lui. Ob[inerea intelegerii devine
de experien.tadezvoltirii fizicii cuantice. [ntr-o primd astfelposibili printr-o schimbarenu numai in confinutul
fazF, prediciii reusite ale datelor exPerimentale au fost gAnciirii fizice,ci sr in structura ei. Este vorba de o prefa-
obtinute atAt prin utilizarea modelelor matematice ale cerepe care Heiserrbergo prezintd astfel,in cuvintele lui
mecanicii matiicilor a lui Born, Heisenberg si Jordan, cAt [3ohr,care in dialogr-rrilecdrlii sale pare sd de]ind rolul
si a celor ale mecanicii onclulatorii a lui Schrddinger' La pe carc il are Socratein dialogurile lui Platon: ,,Sespune
intelegere s-a ajttns insd, susline Heiserrberg,abia prin mereu cd teoria cuar-rticd e nesartisfdcdtoare pentru ci nu
elaboiarea asa-numitei interpretari cle la Coper-rhagaa permite decAto descrieredualistd a naturii, prin nofiunile
mecanicii cuantice.lcleeade baza a acesteiinterpretbri a complementare de ,.undd" si "particul5". Cine a inteles
fost aceeacd imaginile intuitive corpuscuiare sau c'rndu- insd cu adevdrat mecanicacuanticd nici nu s-ar mai gAncli
latorii ale mecaniciiclasicesunt in esenlainadecvateperr- sd vorbeascd aici despre dualism. El va percepe teoria
tru o descriereunitard a caracteristiciiormicroobiectelor. drept o descriere uniiard a fenomenelor atomice, care
Acesteinragini pot reda doar rezultatelediferitelor expe- poate apdrea in moduri diferite numai acolo uncie este
rimente, dai nu si ceeace exprimh ecuatiileteoriei' Ecua- traclusdin limbajul natural, cAnd este aplicatd experi-
tiile insele descriu posibilitati, 9i nu realitali in sensul mentelor. Teoria cuanticd esterde aceea un exemplu
fizicii clasice.,,Elereprezinta o tendin!5 a evenimetrtclor, minunat pentru situalia in care un ansamblu de fapte e
posibilitatea e.venimentelor sau cunoasterca trOastt'it intelescu toatd claritatea,9i tofusi nu putetn vorbi clespre

3JL J-). )
aceste fapte dec6t in imagini 9i parabole. Imaginile si si nu fie constrAngdtoare nu sunt sirnple ltrejrulecdti,ci
parabolele sunt aici in esenld concepteleclasice,deci 9i opttiwriprivitoare la condiliile descrieriinaturii in teoriile
<unda>, si ..corpuscul". Ele r-ruse potrivesc intocmai cu fizice. Evocarea replicii lui llohr la sentinla lui Einstein
lumea reald,in plus relatia dintre ele estecomplementard, ,,Dumnezeu nu dd cu zarul" - ,,Dar nu-i putem noi dicta
si de aceease contrazic. Cu toate acestea,deoarecein lui Dumnezeu cum si guverneze lumea" - este repre-
descrierea fenomenelor trebuie sd rimAnem in caclrul zentativd in acest sens. Ilohr si Heisenberg percepeau
limbajului natural, nu ne putem apropia de starea de dificultafle de a extinde consensul fizicienilor si asupra
lucruri reald dec6t cu ajutorul acestorimagini." inlelegerii unei teorii cum este mecanica cuanticd drept
Dacd rreintrebhm de ce insistd at6t de mult Heisenberg o atingere adusd reprezentdriiconsacratesi clragi inimii
cd numai interpretarea scolii de la Coperrhaga oferd o lor despreexcelenlacunoagteriifizice. Ildspunz.lnd intre-
?rrtclcgere
a mecanicii cuantice,rdspunsul estela indemArrd. bdriloicunoscutului istoric american al siiintei Thomas
Pretenlia a fost contestatade ceicetatori cu cel mai inalt S. Kuhn, Bohr a formulat urmdtoarea reflectie semtri-
rang printre fizicienii contemporani. Einstein 9i Schro- ficativi cu referire la opozilia fermd a lui Einstein fatd cle
clinger au respinspAnd la sfArgitulviefii lor aceastdinter- interpretarea de la Copenhaga: ,,Aceastaeste, desigur,
pretare. Ei au suslinut cd o intelegere a faptelor care intr-aclevdr dificultatea, chci filozoful spune: Dacd iizi-
constituie baza experimentald a mecanicii cuantice va cienii atomisti nu cad de acord,de ce ne-am ingrijora rroi?"
putea fi oblinutd doar printr-o teorie care satisfaceacele Dialogurile din cartea de fafi reprezintd mdrturia
conclitii ale descrierii matematice a naturii care au fost impresionantd a eforfurilor pe care le-au desfisurat Bohr
consacrate de fizica clasicd. Einstein era cle acord cu si Heisenberg pentru a-i convinge pe colegii fizicieni cd
suslinitorii interpretdrii de la Copenhaga cd mecanica nu existi o altematir'5 la interprertareapropusd de ei r-neca-
cuatrtici este o teorie fizicd corectd deoarece permite nicii cuantice. Charisma lui llohr, ca 9i retorica lui
calculul si precliclia mdrimilor stabilite experimental pe Heisenberg,au fdcut, aldturi de alti factori,ca purrctul lor
baza unui formalism coerent,dar el cduta inlelegereaei de vecleresd fie o perioacl5cletimp net predominant. Mai
intr-o clirectiecu totul cliferitd.Relatirile lui Heisenberg tirziu, situalia s-a schirnbat. Schimbarea poate fi ugclr
asupra disculiilor pe care le-a purtat cu Einstein 9i cu perceputir prin compararea lucririlclr mai vechi consa-
Schrodinger,de cele mai multe ori aldturi de [3ohr,lasd crate isto^riei9i filozofiei mecanicii cuantice cu altele mai
sd se intrevadd o profundd frustrare. Sursa ei evidentd recente. lntr-c'lcarte reprezentatir'"lpentru prima cate-
esteconstatareacd toate aceleconsideratii matematice si gorie, MaxJammer afirma despreinterpretareaclela Copen-
experimentaleasupra cdrora cad de acord fizicienii com- haga, pe care o califica drept interpretarea stanclarcla
petenti si de bunS-creclinldnu au fost in mdsuri sd con- mecanicii cuantice: ,,De9i nu in mocl trecesar sitrgur.r
clucd la un consensin ceea ce priveste inlelegerea noii interpretarelogic posibild a fenomenelorcuantice,ea este
teorii. Cu tot respectulpe careil poartd si il mdrturiseste defnctt'tsingura schemd de idei pe deplin clare si cotr-
pentru cercetdtori de statura lui Planck, Einstein sau sistente,care introduc ordine intr-un domeniu altfel haotic
Schrodinger,Heisenbergsugereazdcd numai obignuinte clefapte si le fac inteligibile."5PestecAtevadecenii,irrtr-o
de gAndireaddncir-rridacinatei-ar fi impiedicat pe acegtia cercetareasuDra dezbaterilor si confruntdrilor din fun-
sd adere la interpretareade la Copenhaga.La fel ca si lur damentelefizicii cuantelor,seva ajungela o concluziefoarte
Bohr, lui Heisenberg i-a fost greu si acceptecd ceea ce diferita:,,I{etorica inevitabilitdtii implicd imposibilita-
fdceaca ar6;umentelein favoareapropriei lor interpretdri tea logicd a oricdrei alternative fatd c1efilozofia de la

J5+ 335
Copenhaga, ascunzAnd astfel libertatea interpretativd gi definitivd. Un rol important in argumentarea lui il joaci
fertile pe iare o oferd formalismul mecanicii cuantice.ln elaborareaconceptului de teoriahrchisti.Heisenberg carac-
acestfel, filozofia complementar"itdlii,care in mod sigur terizeazdteoriile inchise drept sistemecare asigurd descri-
legitimeazd una din multiplele opfiuni interpretative ereasi explicareaunitard a unui domeniu cuprinzdtor de
posibile, a fost transformatd intr-o ideologie rigidd, care fapte prin introducerea unor noi conceptesau prin apli-
i-a indus in eroare atAt pe oamenii _degtiinli, cAt 9i pe careaintr-un mod nou a conceptelorpreexistente.Meca-
oamenii instruili din afara stiinlei."b nica clasicdnewtoniand, electrodinamicalui Maxwell si
Einstein a cdutat intelegerea teoriei cuantelor intr-o teoria reshAnsda relativititii, termodinamica si mecanica
directie care ilustreazd foarle bine conceplia sa asuPra statisticd sunt asemeneateorii inchise. O teclrieinchisd
cerintelor pe care trebuie sa le satisfacdo teorie fizicb in corespunde unui anumit domeniu al experientei. Abia
genere si asupra sensului inaintirii cunoagterii fizice itr odati cu pdtrunderea intr-un nou domeniu al experientei,
iuccesiuneateoriilor. Din punctul cleveclereal lui Einstein, clomeniu in care aplicareacu succesa conceptelorvechii
o inlelegere a teoriei cuantelor va fi oblinutd abia atunci teorii se loveste de greutdli de neclepdgit,vor putea fi
cArrd ea va putea fi derivatd dintr-o teorie fizici ce va stabilite cu suficientd precizie granilele domeniului in care
satisfaceo cerinJhpe care deocamdatd mecanica cuanticd se aplicd ea. Astfel, granilele domeniului de aplicare a
nu o satisface,si anume cea a descrierii evolufiei in spafiu conceptelor mecanicii clasiceau putut fi bine precizate
si timp a sistemelor fizice individuale. Ca 9i mecanica odatd cu elaborarea teoriei restrAnsea relativitdtii si a
clasicS,mecanica cuanticd era vbzutd de Einstein drept un mecanicii cuantice.
pasin directiaunificdrii cunoasteriiprin ceeace cl numea Nu este greu de vdzut ce a urmdrit Heisenberg prin
,,pdtrundereaconexiunilor de o generalitatemai addnc6"' elaborareaacestuiconcept.Dacd mecanicacuantic.i este
Ilesi admitea cd mecanica cuanticd este teoria fizicd cu o teorie inchis.i, aceastainseamni c.i pentru un domeniu
cel mai mare succesin coordonarea si prediclia datelor distinct al experientei conceptele si enunturile ei vor
experienlei, Einstein aprecia cd ea rdm6ne o teorie pro- trebui acceptateca avAnd un caracterdefinitiv. Este sensul
vizorie, incornpletd, care va trebui sd fie depdsitb prin in care teoria nu va putea fi ,,imbundtdtitA" sau ,,depd-
integrarea ei intr-o teorie mai cuprinzdtoare, cu o baza 9itd". Vizdnd in mod clar punctul de vedere al lui Einsteirr
mai largd. Aceastd teorie va face posibild explicalia si cu privire la evolufia teoriilor ftzice,Heisenber6;sustine
preclicliaunor fapte noi, precum si derivareaprincipiilor cd tocmai elaborareamecanicii cuantice ar fi eviclentiat
mecanicii cuantice drept un caz particular' Unul din ulti- caracterul iluzoriu al concepliei potrivit cdreia lelul ultim
rnele articole pe care le-a scris Einstein, un text publicat al fizicii teoretice este descriereatuturor fenomenelor din
in anul i94U, debuteazi cu afirmatia cb mecalricacuan- naturi printr-un sistem conceptual unitars. Totodatd
ticd este o teorie fizicd incompletd care va trebui sd fie Heisenberg subliniazb ci acelepiefaceri in structura g6n-
tlaptd;itd:.,imiinchipui ca aceasidteorie va fi inclusA itrtr-o dirii pe care le atrage clupi sine elaborareaunei noi teorii
teorie ulterioard, la fel cum optica razelot de lumind a inchise exprimd cerintele adaptdrii notiunilor noastre la
fost inclusd in optica ondulatorie: relaliile vor rbm6ne, caracterist'icileunui nou .lorieniu al experientei. Criza
baza lor va fi aclAncita,respectiv inlocuitd cu una mai care precedi elaborareateoriei exprimd tocmai rezistenta
cuprinzito are."7 fati de asemeneaschimbdri, acea rezisterrti pe care c)
in opozilie cu acestpunct de vedere, Heisenberg va ilustreazdatAt de bine atitudinea unor fizicieni clin gene-
argumenta cd mecanica cuanticd este o teorie completa ratiile mai vechi fata de teoria cuantelor.Este eviclent cd

336 337
revenirea insistentd a lui Heisenberg asuPra acesteiteme cd efectele cuantice se manifestd mai izbitor in lumea
avea in vedere in primul rAnd pozilii ca aceea a lui atomicd decAtin lumea obiectelor macroscopicecu care
Einstein. Din perspectiva caracterizdriimecanicii cuantice avem de-a face in viata de fiecare zi. I)ar aieste efecte
drept teorie inchis6, Einstein 9i cei care ii impdrtSgeau existd si intr-un domeniu si in celdlaltr0.
opiniile apdreau drept cercetdtori conservatori, angaia!i
intr-o incercare fdrd sanse de succesde a obline inlelegerea ***
unor noi domenii ale experienlei cu vechiul sistem de
conceptesi principii ale fizicii cAmpuluiv.Astdzi, estegreu Ca cercetdtor al naturii, Heisenberg a resimtit cu acui-
de spus daCdaceastdjudecatd a lui Heisenberga fost sau tate contrastul dintre natura problemelor gtiintifice 9i a
nu confirmatd. Abia evolutia fizicii teoreticeintr-o pers- celor cu care se confruntd oamenii in viala de fiecare zi
pectivd istoricd largd va permite formularea unui verdict gi in politicd. Cele dintAi primesc cu timpul formuldri tot
definitiv in aceastdprivin!.i. mai clare 9i mai precise,iar solutiile propuse, oricAt ar fi
Conceptul cle teorie fizicd inchisd poate suscita cliscutii ele de imaginative, pot fi supuse controlului faptelor. Cei
si clacdeste examinat dintr-o altd perspectivd, drept cr avtzali vor cddea in genere de acord asupra calificdrii
contribulie la teoria cunoagteriistiinfifice. Se poate susfine unor solufii drept reugite 9i a altora drept neizbutite. Ei
cu bune temeiuri cd existd o anumitd tensiune intre acest vor putea inainta invdlAnd din gregeli.Dimpotrivd, pro-
concept si unele consideratii ale lui Heisenberg asuPra blemele din urmd rezistd celor mai persistenteincercdri
relatiilor dintre teorii fizice fundamentale. I3undoarS,in de a li se da o formulare clard, iar soluliile propuse pentru
discutiile evocate in capitolul Lizica ntttnricd;i gitdireeu ele intrunesc rareori acordul celor afectati.Incd si mai greu
prrtgnnticd,Heisenberg admite cd proprietdti fizice necla- estesd se obtind acestacord atunci cAnd soluliile propuse
sice, care au fost evidentiate de fizica cuantelor, pot fi au obazd rafionald. I'e cAt de suveran ne apare omul de
intAlnite si in lumea macroscoPicd,descrisdde mecanica stiintd creator in cele mai de seamd din infdptuirile sale,
newtoniand sau de teoria electromappreticd a lui Maxwell. pe atAt de slab, de neputincios 9i adeseoridezorientat este
Ceeace sugereazbcd fizica cuantelor oferd o descrieremai el in epoci de crizb, de conflicte politice si militare, care
adecvatd aiumii decdt teoriile fizicii clasice.in acestsens, genereazd adesea reaclii de adeziune necondifionatd,
sistemul conceptual al fizicii clasicear putea fi caracterizat entuziasm colectiv 9i intoleranfd,indbusind reflecfialucidd
drept un caz-limita al sistemului conceptualal fizicii cuan- si gAndirea criticd.
telor. Fenomenelemacroscopice9i cele atomice, ca doud Heisenberg a aparlinut unei generalii care a avut neno-
domenii distincte ale experienlei,nu ar fi, prin urmare, rocul sd triiascd intr-o lume zguduitd 9i zdruncinatd de
despdrlite de o granild clara si netd. Aceasta este o con- catastrofecu o intensitate si o amploare fdrd precedent.
clu2ie care nu se armonizeazdbine cu aceleconsideralii ln plus, ca fizician atomist, el a fost pus in sifua]ia de a
care au stat la baza elabordrii conceptului de teorie fizicd lua decizii 9i de a acliona in momente in care cei ce se
ir"rchis6.Una din implicaliile principiului coresponden!ei, aflau in avangarda acestui domeniu al cercet.iriiau fost
acceptatde Heisen6erg, este cd efectelecuantice sau rela- confruntati cu rdspunderi coplesitoare,in situafii pro-
tiviste se produc 9i in fenomenelecu careavem de-a faie nunlat dilematice. Pe cAt de norocos a fost Heisenberg
in viata de fiecarezi, chiar dacd dimensiunile lor 9i viteza sd poati lucra intr-un domeniu aflat tocmai in anii tine-
cu care se migcd acesteafac imposibild identificarea lor relii si maturitdlii sale intr-o epocd unicd de innoiri, pe
prin mdsurdtori. Ceea ce nu indicd nimic altceva decAt atAt a fost el de lipsit de gansdca individ pus in situalia

338 339
de a-si asuma rdspunderi in vremuri vitrege, in impre- temerea cd nu va gdsi niciunde in lume acelemici cercuri
jurdri in care nu poate fi gdsitS, de fapt, o solulie cu in care se poate face muzicd intr-o atmosferSde profuncld
adevdratbund. inlelegere reciprocd.l2
in centrul existenlei tAndrului Heisenberg au stat gtiinla, Nepdsareasi dezinteresullui Heisenbergpentru politicd
muzica si literatura, excursiile in naturd 9i camaraderia. nu au putut dura prea mult. Numit profesor titular de
Despre rdspunderile 9i indatoririle individului, el nu a fizich teoreiica la Leipzig, in 7927, inainte de a implini
avut reprezentiri accentuatpersonale.$i le-a insusit pe 26 de ani, a trebuit, prin indatoririle administrative care
cele ale familiei si ale mediului burghez cultivat in care ii reveneau,sd intrefin.i contactecu autoritdtile. A putut
s-a migcat la Miinchen. Politica nu l-a interesat. A fost, sd constatein noua lui pozitie cd, din pdcate,viata aca-
ce-i drept, gocatatunci c6nd, irsotindul pe profesorul sdu clemicdsi relafiile stiintifice nu pot fi puse ia addpost de
Sommerfeld la o conferintd gtiintificd ce a avut loc la influentele animozitililor si confruntdrilor care ap;itdviala
Leipzigin anul 1922,aputut constatacd o teorie gtiintificd publicd. Iar imediat dupd venirea la putere a lui Hitler,
precum teoria reiativitdlii poate fi atacatd de fizicieni incd in 1933,alungarea evreilor din universitdti l-a pus
ieputa! cu alte argumente decAtcele stiintifice. Acele mora- intr-o situafie deosebit cle grea pe tAndrul profesor. Nu
vuri profesic'rnale,ca 9i atmosfera liberald si tolerantd, numai politica noilor autoritdfi, ci si moclul de a g.lndi
caracteristicepentru mediile stiinfifice iu care s-a format, si de a acfionaal fizicienilor antisemiti germani l-a afectat
in preajma unor personalitdli ca Sommerfeld, Bohr 9i Llom, in mod grav, mai intAi ca prieten al multor colegi evrei,
au fdcut ca ceea ce s-a intAmplat \a Leipzig sd-i apard iar in al doilea r6nd ca fizician teoretician.C6teva infor-
drept un incidentizolat, iar impresia nepldcutd Pe care ma,tii pot fi ldmuritoare in ambele pri'u'inte.
a triit-o atunci sd se gtearp;itreptat. TAndrul Heisenberg In primii ani, atitudinea lui Heisenberrgfatd de regimul
a fost, pe de altd parte, un bun pairiot in sensul tradif onal nafional-socialist a fost una rezervatd, in foncl distanti
al cuv6ntului: itrdrdgostit de marea muzicd si literaturd si ostild.In 1933a semnat,aldturi de Planck, Max von Laue
germand, iubitor al peisajelor 9i oragelorvechi pe carele-a si Sommerfeld, o petitie ind reptat.l irnp otriv a concedierii
cunoscut in nenumdrate excursii fdcute pe jos sau cu oamenilor de stiintd evreridin universit.itile germane. A
bicicleta in iovdrdsia prietenilor s.ii. Aiasamentul sdu refuzat sd participe la reuniunile fizicienilor pronazisti
pentru limba si cultura germand a fost constant9i profund. gi sd rdspundd solicitdrilor de a-i critica pe fizicienii ciin
Acest atagamenti-a fost intirit de experienlele vielii in emigralie, care atacau regimul instaurat in Clermania.
colectivitd!i de cercetagi.A rdmas mereu credincios unui Ceeace i-a si atras reputatia de filosemit socotitdpe atulci,
jurdm6nt al cercetaguluicare suna aga:,,Noi, cercetagii, in cercuri largi, drerptdegradantdpentru un bun german.
dorim sd fim tineri 9i voiogi, sd tre ducem viala cu curd- In 7937 fizicianul JohannesStark, principalul asociat al
lui Philipp Lenard in campaniaimpotriva ,,hzicii evreiesti",
lenie 9i sinceritatelduntricd. Dorim sd fim gata cu sfatul
si cu fapta oriunde estevorba de a sprijini o cauzdbun5. a publicat intr-un ziar national-socialistun articol inti-
Dorim sd-i urmdm pe conducdtorii nostri in care avem fulat ,,Evrei albi in fizicd" . Aici Heisenberg era menfionat
incredere."ll Unul din biop;rafii lui Heisenberg et'ocd o drept exemplar pentru acest tip. Stark il acuza cd gi-a
mdrturie foarte semnificativd pentru ra!iunile atagamen- inceput activitatea la Leipzig concediind asistenfigermarri
tului siu fa!5 de Germania. Intrebat odatd de ce nu a si angajAnclasistenti evrei, cd seminarul sdu doctoral a
pdrdsit fara dupd venirea la putere a nafional-socialistilor, fost compus, pAn.i in 1933,mai mult din evrer. i)e.:rpre
el a raspuns cd in aceastddecizie un rol important l-a jucat felul cum era apreciat Heisenberg din punct de vecjere

340 347
politic spune multe 9i luarea de pozile scrisd,din acelagi mecanica relativisth si cea cuanticA,sublinia el, au fost
an, a conducdtorului organizaiiei rrafional-socialistea confirmate de toate experienlele la care au fclst supuse.
corpului didactic al Universititii. Acesta apreciaconvin- CAt cle departe se ajunsesein acesteclisculii o probeazd
gerile lui Heisenbergdrept ,,nalionalisle", dar adduga cd obsen'afia eviclent clefensivd a lui l{eisenberg cii aceste
el intreline strAnselegaturi cu fizicienii evrei din strdi- teorii se inscriu in tradifia filozofiei lui Kant, neputAncl
ndtate 9i cu cercuri apropiate acestoragi cd respirrgeanti- fi socotite un corp strditr in cultura germana.ls
semitismul. Este de agteptatca itr contacteleprilejuite de Heisenberg a resimfit alungarea er.,reilordin uni'n'er-
cdldtoriile stiinlifice in strdindtate el sd nu suslind politica sitdtile germane 9i contestareavaiorii stiintifice a fizicii
9i mdsurile autoritdlilor.13Cu greu s-ar putea contestacd teoreticeclrept o loviturd mortald datd pozitiei condu-
fizicienii care au imbrdtisat cu entuziasm ideile si acliu- cdtoare pe care o avusese itrainte lara sa in cercetarea
nile lui Hitler i-au fost ostili si au avut bune temeiuri sd-i stiinlificd.S-agAndit in mod seriossd pSriseascdCermania.
fie ostili. Astrofizicianul lJruno Thiiring a dat expresie Pentru el ca persoand,pentru familia iui, pentru conti-
acestei atitudini afirmAnd, intr-o scrisoare cdtre orga- nuarea cu succesa carierei sale clecercetitor, scllulia pdrea
ntza\ia universitarilor na!ional-socialigtidin Leipzig, cA atrdgdtoare.I{etrospectiv se poate aprecia cd l-ar fi pus
,,Heisenbergestepe deplin pdtruns de spiritul evreiesc"' la addpost de mari necazuri. De ce nu a plecat Heisen-
I'rofesorul diri Leipzig era vizat in mod clirect cle perg, iir ciucla insistenferiunor colegi emigrali in America?
atacurile impotriva teoriei relativitdtii 9i a fizicii cuantelor' ln cartea cle fa!d, ca 9i cu alte prilejuri, Heisenberg s-a
Adversarii ,,hztcli evreiegti" co^trtestau dreptul la existenta strdduit sd se explice.El a invocat opinia exprimati cle
al fizicii teoreticein general. Intr-o brogurd publicatd in un alt patriot, Max Plar-rck,clecanulclevArsti al fizicienilor
primii ani clupd rdzboi, Stark scria: ,,sirbitorita irrldturare germani, o personalitate cu un prestigiu profesional si
i eterului cleiatre Einstein nu esteo faptd mdrea!d,ci un moral incomparabil, carei-a spus intr-o discutie clin acei
pas inapoi distrugdtor in stiinta fizicd.lntroducereacorl- ani cd dacd toli cercetdtoriic1evdrf vor pdrdsi Cermania,
ceptului de eter in opticd si electrodinamicd, gAnclirea inclusiv si aceia care nu sunt siliti s-o facd din rnotive
iniuitiva legatd de el, s-a dovedit cleosebitde fertild in rasialesi politice, atunci marea traclifiegermand in stiintele
fizicd;eterul a devenit prin cercetareafizicd a unui secol naturii va suferi o prdbusirebruscd 9i irecuperabili. Cdci
dintr-o ipotezd, un fapi. O.fizicti.fdrtietar tru cstefizicti'"ta
si perspectiveleformdrii unor noi generafii de cercetdtori
intr-o cuvAntare tinutd in decembrie 1935, cu ocazia
vor fi grav afectate.Heisenberg lasd si se inleleagd c5,
inaug;urdrii lnstitutului Philipp Lenard, la Universitatea
alaiuri de legitura lui foarte strAnsdcu mediul cultural
din Heidelberg, Stark a spus in mod explicit ceeace aveil
german, acestargument a fost pentru el hotd16tor.Chiar
in veclere op.tt-tat-td,,fizica nordicd germand" ,,fizicii lui
daci opozitia cercurilor nalional-socialistecarel-au impie-
Einstein": ,,senzaliei9i reclamei cu care a fost intAmpinatd
ciicatsd oblind cateclracle fizica teoreticda Universitdtii
teoria relativitdtii a lui Einstein le-au urmat teoria matri-
din Miinchen, clevenitdliberd prin pensionarealui Som-
ciald a lui Heiser-rberg9i a9a-Ilumita mecanicd ondulatorie
a lui Schrodinger,tura mai netransparentddec6t cealalta' merfeld, l-a afectatmult, se pare cd decizia de a rdmAne
in ciuda acumuldrii de literaturd teoreticd de acestger-r in Germarriai-a fost intarith de asigurarea,transmisd din
in cantititi uriase,nu s-a ajuns la o cunoagteredeosebiti cercuri inalte, cd atacurile indreptate impotriva lui vor
despre realitatein fiztcdt'"Heisenberga reatclionatpubli- inceta. Stareaclespirit a lui Heisenberg,inainte de a primi
cdn^do replicd, in februarie 1936.Relaliile formulate de acesteasigurdri, estebine exprimatd in rAndurile pe care

a
J+^a
L J+J
i ie arlrcseazi lrri Sjommerfelcl, in aprilie 19-lE"Comu- producerii errergieiatomice ',irept o prol"rlemiicieschisii,
nir:andrr-iaccslrtiat intenfia cleir pirisi lara in c.rzulin care iar utilizareaei militard drept pufirr probabila.Cfriar ciac.i
ar-rtlrrit.itilcnLl \'or 1>unecapat unrrr atacttri c;r aceleaale o arrni atclmicdar putea fi construild, crecleauei, aceasta
lr"rililark, ei adatrgd:,.Uaperntrurnitre ar fi foartc dureros s-ar putea i^rrtdrnpladoar rirai tdrz:nt,dupa incheierea
sii p;iri:'t-'scCertrt,ilria tl gtiii; tl-ils vr€las;.t.t fac tlacd lru rdzboiului. In schiinb, construireraunui reactor carres;i
.,'ali neaptilat nece:;ar'."l'i lteferindtt-se la riisl-riirrdirea ilr proclucd energie le apbreadrept un obiectiv care meritS
intreagalt:me a t'rrslilr-rr stur-lentisi doctoranzi aj lui Heisen- urn'rdrit cu cea mai deplini angajare.hr plus, rnunca la
trerg de la l-eipzit1,ittrpravtrnirea la pt:tet'c a lui Hitler, acestproiect putea salva viefile rnultor tineri fizicieni, care
rrnul dinlre aci:sti;r,celelrlttl Lt,dvvtrrcl'k'lir:r, sfria ll-tilitArziu altfel ar fi fost trimisi pe front.
desprerprofesornl siru:,.1j1 insr-tsi a fost om cie stiin!6 si Heiserrberga crezut cd lucrAnd carfizician atomist irr
patr:iot.i-le,-'a ce a deverrit l cotrfrailicfietri'i;;ii.i."r: 5e poate arrii rizboiulrii ar putea realiza turul cle forta de a fi sincer
ir{rrrnili:iriarnrili nrult. l)eciziatle it riirnilnein (ir:rmania, cu autoritdlile, a servi cauzapoporului germiln si a rdmAnc
rrric,i\ ar ii ptltut l'i a'-:easta,
t de clerzilrlt't'es,rtri cel pulin in credincios principiilor sale morale. El nu a al'ut relinerri
rrncle ,lin lnotir.atiile'ei, il le|*:z'entat t'tu doitr ltn hatr- in a accepti rispurrderi inshtu!ionale. in prim6r,nm nr-,.,-
rlicatrprrrit"ttcarieratt ittrrirrariil ltttlii ill.rr{ iLl1--t'ttitc'rr,tlar lui1912, a fos;tnumit directorul Institr.rtrrluide tizicd al
a atla:;clttplisine,itr tlltlie cercttt'i, ind,liei"l l5llirra car;rcte- SociertdtiiKaiser-Wilhelm din l3erlin, iar in toamni pro-
ruliri ornului (irre a fr-r:it ile-'ist-'trtreJg, itr titttla aprercierii fesor clefizic.i teoreticdla Lhriversitateadin lJerlir-r. I'ubli-
'l-eller. cistului l(obcrt Yungk, car€-'a publicat irr ;rnii '50 o carte
pe carc i-ar.rpistrat-r.rutlii enrigralrti<.a
Sitrratiilr:cu caro s-a cotrfrttlrtatllt"isentrtrrgin anii desprebomba atomicd,Heisenbergi-a nrirrturisit:,,intr-o
lizboiului ar;rti cAt ilerpnrt-'lcniatic;i eslt' accalogic.l ce dictaturd pot opune rezisten!i numai cei care sirnuicaze-i
acct:ptar{:}ir
itlttclrlt't,'lit dc lils}}rlncieri itrstitr'itir'rtlalesi la colaborareacu regimul. I)acd cincva sc manifestdcleschis
(il
cr.rlnborarca autr)iit;itilc rrrtrtit'egirn cilrc li-il cloveclit impotriva sistenrului,esteeviclc'ntcd se iiirsestede orice
crirnitrni,tlitt ciorint;tclea salr';ii:evaciill re nlai putea fi mijloace cle a opunc o rezistenldactil'i."r8 Ileisenbelg
Deljaitr toamna pretindea, asadal, cd in anii rdzboiului cl a t,rlesin mocl
sarlvatintl-o r.:titastrilf;'r'1trlnafi pr:oportii.
anului 1939,1{eisenberga iost rnobilizatla Serviciui tle: premeditat calearezistenteiarctive,cu pre!ul irrevitabil al
inarrnarc ai arlnatei si a prirnit itrsircinareadr: a conduce compromisnrilorpe cale le irnpuneaurelatiilesalecu insti-
un proiect clecercetarctruilit Uraniu. hrclatorireagnlpu- tuliile statului nazist. Dup.l riizboi, aceast;ipretenfie ar
lui s.lu ertr dera stabili t:aresunt prerspectivelle proclucerii suscitatreactii extreme.Urra dintre ekr t:stebine iluslrati
enerrgiei atomicesi ale utriizdrii ei in scopuri militare. S-a de ceeace ii scri;i foshrl sdr-rprofesor N4axLlom lui }:,instein:
precizat ci si un rczultat negativ ai cercetirilclr esttrimpor- ,,Cei mai multi oarneni de stiintii germani arr colaborat
tarrt, c'leoarece erlar oferi asigrtrareaci armata germand cu nazistii. Clhiargi l{eisenberg a lucrat cu toate puterile
estelti ad;ipostde pericolul ca inamicui sa poatd construi pentru ace;ti crirninali."reCealaltdreaclieesteafirmatia
arme noi, cu Lur itnens proterrtialdistluctir'. "Lleiserrberg cd purlarea lui Heisenbergar fi fr:st ireprosatrili, cA el a
si colaboratririisii ar fi puirri refuza si lucrezt:la acest fdcut lucrul cel mai bun percare puiea si-i faci in inlpre-
proiect, desigur cu riscul de a fi trilnisr pe front" ln acel jurdrile clate.Arnbele judecili pot fi ir-rlelesc.ln logica
moment, ei au considerart irrsiicI au toatemotiveie pentru primeia, tie si numai coiaborareacu autorititjlr: unui regim
a acceptasi nici unul pctttru ttrl'uz.Iii apreciauposibilitatea carea cretrt,,iagircle mortii" justifici o cclnciiimnarer
mol;ilir.
t
--)++
-t 315
Cea cle-adoua este suslinutd de constatetrea cd Heisen- Dup.i r'azboi,Heisenberga respins totusi sugestiacd,
berg a contribuit in mod hotarAtclria nearrgajarea fizi- sustrd96ndu-se angajdriiin proiectul construirii bombei,
cienilor atomisti germani in cursa penhu construirea unei fizicienii germarnis-ar fi dovedit superiori din punct de
vedere moral colegilor lor din StateleUnite. Cdci acegtia
bombe atomice.Si ar fi facil sd calificdmaceastdafirmalie
au fost indreptdtiti sd considere obiectivul conducerii
drept o simpld incercarede a-l apdra pe Heisenberg.Si
politice si militare - oblinereavictoriei - drept propria
ne inchipuim ch el si colaboratorii sii ar fi fost atagati
lor cauzd.Grupul angajatin proiectul Urarriu a avut, dim-
cauzei regimului si ar fi dorit cu orice pre! sdJ ajute pe
potrivd, sansa sd poatd argumenta convingdtor cd per-
Hitler sd cAstigerdzboiul. Ce ar fi trebuit sd fac.i ei in acest spectivele construirii unei arme bazale pe energia atomici,
caz? Fdrd irrcloiald sd incercersd convingd guvernul cd caresd poatd fi utilizatd irerdzboiul in curs de desfdgurare,
nroiectului construirii ur-reri bombe atomice trebuie sd i sunt cu totul nerealiste.Ceeace a implicat, desigul, o dozd
se acorde prioritate absoh.rt5,cd in acest scop trebuie de duplicitate, in mdsura in care liderii grupului suslineau
mobilizate toate resurseledisponibile. Este tocmai ceea cd obiectivele militare nu pot fi realizate pur gi simplu
ce s-a f.lcut in America in cazul proiectului Manhattan. in timp util, ascunz6ndcd ei nu dorescsd le infdptuiascS,
Contrastul clintre atitudinea celor care au irritiat si au sd-i ofere bomba lui Hitler.20Ceea ce le-a reprogat dupd
inf.iptuit acestproiect gi cea a grupului lui Ileisenberg, rdzboi Heisenberg colegilor sdi americani este cd ei au
caredorea sd construiasc.lun reactor,nu o bomb.i, 9i sd-si abandonat controlul folosirii armei, ldsdnd decizia pe
scuteascdcolaboratorii r.le serviciul rnilitar actir,; este seama politicienilor 9i militarilor. Pe de alta parte, ei a
bitdtor la ochi.Ar fi putut adopta un fizicianatasatrcgi- intAmpinat cu amdr.iciune si sentimente de frustrare insi-
mului pozifia lui l{eisenb€rrg,care in vara anului 7912a nudrile repetateale unor fizicieni si istorici cd grupul pe
informat conducerearnilitar.i c5, clesiproduceleabonrbci care l-a condus ar fi dorit sd construiascdbomba, dar nu
estein principiu posibili, ea ar cereeforturi si cireltuielr a reugit. Heisenberg a recunoscutin schimb cd s-a strhduit
imense,conclilii,resurse,personaltehnic carenu mai pot p6nd la sf6rsitul rdzboiului sd pund in funcliune un reac-
rtizbo- tor care s.i produc.i energie 9i cd pentru el nereugita a
fi asiguratein Certnaniain aceafazd a clesfirsurirrii
reprezentat o infrdngere dureroasd.
iului, si cd nici inamicul nu o va putea proclucepAnd la
incheierea ostilitdlilor? Ntr ar fi trebuit un asemenea
fiziciarr si aclionezecu totul altfcl? Nu a fost hotdrarea ,.-**
iuatb atunci ca armata sd renunle la proiect gi ca grupul Heisenberg nu a regretat cd nu a pdrdsit Germania,
sd continue sd lucreze cu mijloace relativ moclestecloar chiar dacd el a presimfit cd a9a-numita revolutie natio-
la construirea unui reactor, menit sd produci energie, nal-socialistd r,'a reprezenta o catastrofd, at|t pentru
consecinlaincrederii autorit5lilor nu numai in compe- poporul german, cAt 9i pentru stiinla germand. Dupd
tenta, ci si in loialitatea lui Heiser-rberg?Pentru a nu aminti rdzboi, in 1945,a reacfionat la invitalia unui fost coleg
cleincercdrilebine intenliclnate,chiar dacd nu 9i realiste, care lucra pentru armata americand de a se stabili in
ale lui Heisenbergde a transmite fizicienilor din cealalti StateleUnite spunAnd: ,,Germaniaare nevoie de mine."
tabdrdcd parteagermani nu lucreazdla producereabom- Totodatd, Heisenberg a ldsat si se inteleagd cd isi dd
bei 9i ar fi bine ca ei sd procedezela fel? Nu au reprezentat seamacAt de mare a fost preful pe care a trebuit sd-l pld-
toate acestea,,tezistetttd activi"? teascd,cdt a pierdut in acest fel nu numai ca cercetdtor,

ana
J+ O 347
ci 9i in ceeace priveste imaginea lui in cercuri influente. intrebarea cu privire la ultimele elemente constitutive
Ne puteminchipui cum a resimlit Heisenberg acelecom- ale universului, o intrebare formulath mai iniAi de filozofi
paralii care l-au opus personalitdlilor 9i caracterelor in orizontui gAndirii pure, speculative, a intrat in era
bxemplarecare au fost Einstein si llohr. Strdduinlele care cercet6rii structurii atomului si a descoperirii particulelor
au marcat a doua parte a cariereisale poi fi vdzute ca tot numite ,,elementare"intr-o noud etapd a investigatieistiin-
atAteaincercdri clt a conferi vietii sile cAt mai multd jifice. Potrivit unui mod de gAndire influent ir"rr6ndul
consistenfain lumina acelor optiuni care 9i-au pus mai fizicienilor atomigti,la fel cum un corp macroscopiceste
inainte peceteape deciziile 9i acliunile sale.Heisenberg compus din pdr!,la r6ndul lor acesteparti sunt co^pnse
a dorit sd contribuie la recAstigareaa ceva din prestigiul din atomi, iar atomii din ,,particule erlementare".Obiec-
de care s-a bucurat stiinfa germand in anii tinerelii sale, ti'",ul inspirat de acest mod de a g6ndi este de a stabili
at6t ca purtdtor de cuvAnt recunoscutal comunitdli cerce- dacd existd elemente constitutir.e ultime, particule fun-
tdtorilor din lara lui, cAt 9i prin strSlucireaunei reugite damentale lipsite de orice structurd si care sunt acestea.
gtiin!ifice personaleexcepliorrale. ldentificarealor ar insemna incoronareacercetdrilorasunra
Capitolele finale ale cdrlii pot fi citite din aceasti per- structurii materiei. Marea ambile a lui Heisenberga fost
spectivd. Modul de a gAndi al lui HeisenberS;se con- sd elaboreze,pornind de la rezultatelecercetdrilorexpe-
tureazd aici cel mai bine prin opozilie gi confrutrtare cu rimentale, o teorie unificatoare,care marcheazdo inde-
o viziune accentuatpragmatici asuPrautilizdrii raliunii pdrtare radicald de orizontul de g6nclire al aiomisticii
in stiinld. in aceastdviziune, el a perceput pericolul rup- traditionale. Este vorba de o reactualtzarea viziunii lui
turii de ceeace a socotit a fi trdsdtura distinctivd a traditiei Platon, pentru care realitatea ultimd este forma mate-
culturii occidentale,echilibrul dintre lSrgireaorizontului maticd, nu substanla constituitd din particule. Semni-
cunoagterii 9i intelegerii, pe de o parte, si cregtereaputerii ficafia experimentelorprin carc se incearcdsi se determine
asupra lucrurilor, pe de alth parte. Esteun echilibru care strucfura p articulelor elementare,prin bclmbarclarea aces-
rra putea fi pdstrat 9i consoliclatnumai dacd cercetarea tora cu alte particule acceleratela energiiinalte, va putea
stiintificdva fi orientatdspre ceeace Heisenbergin ,,pdtrun- fi bine inleleasd, credea Heiser-rberg,doar din aieastd
derea marilor conexiuni". Este sensul in care inspiralia perspectivd.Particulele care iau nasteredin acestecioc-
filozoficd estegi rdmAneesenlialdpentru stiintd. Motivafia niri sunt ,,elementare"doar in sensul cd nu existd unele
profundi a angajdrii lui Heisenbergin acelecauze pe care mai simple decAtele.Dar ele nu pot fi caracterizatedrept
le-a susfinut ca personalitatea vielii publice gi ca cercetdtor elementeconstitutive ale altor particule. Toate ,,particulele
a stat tocmai in aceastdcredinld. Este credinla care s-a elementare",unele cu duratd derviatd foarte scurtd. nu
exprimat cu deosebitd forld in ultimul sdu mare proiect srurtrlecatslhri stationarcale urrci substanleunice,sub-
de cercetare. In spiritul traditiei umaniste europene/ stanld pe care o putem numi crrc,l.glc sau rntttarie. Parti-
Heisenberg vedea in gtiinla teoreticd nu numai, si nu in culele iau nagteredin aceastdsubstanld9i sunt anihilate
primul rAnd, o slujitoare a nevoilor materiale,o sursd de prin transformarea lor in aceastdsubstanld. Nu existd,
cregterea puterii oamenilol, ci o iegiredin orizontul g6n- prin urmare, particule mai simple decAtcele care au fost
dirii comune, o expresie superioard a ndzuinlei mintii deja identificate experimental. CAutareaunor particule
omenegtispre inlelegere.Esteviziunea care s-a exprimat mai simple prin experimentc tot mai costisitoarear fi
in mod exemplar in abordareapropusd de Fleisenbergin fost inspiratd de ceeace f{eisenberg a numit,,o filozoficr
fizica particulelor elementare. proastd". Itealitateaultimi esteenergia,acelcontinuu pe

348 349
careil desemneazdtermenul cfunpt.Obiectivulpe care l-a fizicieni. Nu i-a fost dat sd-siincheie carieraclecercetdtor
urmdrit Heisenberg, in ultima parte a carierei sale cle cu o biruinld de proporfiile celei care i-a marcat inceputul.
cercetdtor,a fost elaborareaunei teorii matematice unitare Colaboratorul si prietenul sdu apropiat, von Weiszdcker,
a cAmpului, o teorie care sd permitd declucereapropri- a caracterizatsituatia, intr-un volum consacrat mento-
etililor,,particulelor elementare" din caracteristicilede rului sdu cu ocazia implinirii r.Arsteide 70 de ani, scriind:
simetrie ale ecuatiilor si sd explice astfel spectrul par- ,,Mecanica cuanticd ne apare drept o campanie victo-
ticulelor. Succesulacesteiincerciri ar fi insemnat triumful rioasd,teoria cdmpului ca un rdzboi de pozifii istovitor."2r
ideii platonice, ideea cd la inceput a fost simetria, asuPra Reacfiafizicienilor care nu au impirtdsit viziunea gran-
ideii democritiene care afirmd primatul particulei.
dioasd, eroicd a lui Heisenberg asupra obiectivelor supreme
Cdtre sfArgitul anilor '50, Heisenberg a crezut cd a facut
ale stiintei seamdndcu cea a sobrului chimist lJerzelius
pagi importanti pe linia gdsirii ecualiilor fundamentale
fafd de teoriile colegului sdu Justus Liebig. Berzelius ii
ile acesteiteorii, cu cleosebireatunci cAnd s-a bucurat,
scrialui Liebig: ,,Predispozitiapoeticda mintii tale,legatd
pentru o perioadd de timp, de aprobarea9i colaborarea
lui Pauli, fizicianul unanim recunoscutgi apreciatpentru cu o mare usurinld a exprimdrii, te conduce pe cAmpul
mintea sa exceplional de lucidd 9i de criticd. Speranla unei fdrd granite al teoriei, acolo unde tocmai predispozitia
apropiate ,,clarificdri depline a fizicit particulelor ele- poeticd reprezintd insofitorul cel mai primejclios." Este,
mentare" l-a impins pe Heisenbergsd incercesh-siasigure oare, prea devreme sd se afirme dacd si in ce mdsuri e
prioritatea. Dupd expuneri fdcute itr cercuri stiintifice mai indreptd!it un asemeneascepticism?
iestrdnse, el a prezentat o schild a teoriei sale unitare a
cdmpului unui public mai larg,la 25 aprilie 1958,cu ocazia
implinirii a 100 de ani de la nagterealui Max Planck,
initiatorul fizicii cuantelor. Presa a scris atunci cd ecua-
liile noii teorii ar permite, pentru prima datd in istoria NOTE
hzicli, derivarea tuturor fenomenelor cunoscute. Heisen-
berg a protestat, ce-i drept, impotriva acestor exagerdri
jumalistice, precizdnd cd estevorba de un proiect asuPra 1 A. I lermann,I lci,senbtt y, Row.ol.rlt
Verlag,Reinbeckbei l lambtrrg,
1976,p.8.
cdruia va decide cercetareaanilor urmdtori. Este insd
2l Lti tl ent,p.22.
evident cb el spera atunci sd reugeascdacolo unde nu
3 l l ti dt:ur,p.37.
reugiseEinstein. Ar fi fost o afirmare supremd a viziunii
4 W. Heisenberg,,,Die KclpenhagenDeutung ,-ler er,ranten-
lor comune asupra gtiintei teoreticea naturii, ca strdduintd
tlrecrrie",in W. I leisenbergQuantatfuoriewd philosttlthie, Reclarn,
indreptatd spre dezvdluirea conexiunilor de cel mai irralt Sttrttgart, 1979,pp.44 45.
nivel de generalitate,a cdror cunoa,steteoferd deplind satis- 5 M. Jammer,TheConceLttual Drcclttpntertt
ttf QuantuntMechonics,
factie ratiunii, intr-o lume orientatdtot mai pragmatic. Si N{cGrow,-IlillBook Company,New York, 1966,p. VII.
ar fi fost o revangd tdrzie a lui Heisenberg, a stiir-rteiger- 6 M. Beller,,,Tlie Sokal Ho.rx: At whom are rve laughing?,,,in
mane, dupd umilitoarele comentarii Pe carele-a prilejuit, PlttlsicsTttdny,sept.1998,p. 33.
in anii de dupd rdzbot, egeculproiectului Uraniu' 7 A. Einstein,,,Mecanicacuanticdsi realitatea",in A. Einstein,
Teoria in care Heisenberp;si-a pus atAteasperanle a Ctuttuddeu lumen? , traducerecleM. Flonta,L p.irvtr, L).Stoil
fost int6mpinatd cu refinere de majoritatea colegilor ncrvici,I Iumanitas,Bucuresti,1996,p.148.

350 351
Vezi W. I{eisenberg, ,,Conceptul de teorie incliisi in stiinti'r C U PRI NS
modernd a natrrrii", in W. l{eisenberg, PLt;iptestegranitc, tra-
ducere de I. PArvu, Editura Politici, l3ucuresti, 1977,p.86.
Pentnr dezvoltarea acestei teme, r'ezi M. Flonta, ,,Succesiunc'
de teorii inchise sau asezare mai in adAncime a frrndamentelor?
Doud perspechr.e asupra evoltrfiei teoriilor in fizica moclern.i",
in Annlele Llnioersitdtii But:tn'e;ti.F-ilozofie, anul XL.lX, 2000,
oo. 91-11 6.
LO Subliniind cd din pr.rnctul de vederre al principiului cores-
pondenlei fizica neclasici poate fi calificatii drept o mai buni
aproximare a Lnor caracteristici ale fenomenelor fizice in raport
cu cea clasicd si, in acest sens, drept o ,,imbundtdtire" a descri- 1 . P r i m a i n t . i l n i r e c u t e o r i a a t o m i cd
erii teoretice, un critic conchide cd ,,clacdteoriile strtrt corelate
(re L et 9 2 0 ) Y
in acel mod profund ilr.rstrat cle principiul corespondenfei, ca
una dintre rela!iile posibile care existi inire dor.r.iteclrii,atunci 2. I lot.lrirea de a str.rr-'lia
fizic.a ('1920) 27
nu poate fi corect ci teclriile posecli domeniile lor exclusive 3. Conceptlrl cle ,,intelegere" in fizica moderni
de date si ci se poate pretinde ci ele sr,tntadevdrate uttmai (re20 1922) +.)
pentru acestedomenii." (FriedeI Weinert, ,,TherCorrt-'spondence lnv;itirrrintt:tiesprepolitici si iskrrie
I'rinciple anci tire Closure of Theories. Two Incompatible Aspechi (1922-1e2" 1) 63
crf I {eisenberg's Philosophy of Science", in Erkcnntnis 40, 199;1,
5 Mecanicacuanticdsi o cliscufiecr.rEinstein
o. 3 2 0 ).
l1 dupi | {elmut I(eclienberg,,,1leisenbergund clieJtrgendbe- (1.)25-le2r.) 8l
wegung 1919-1933",in (tlg.) ll. Reclrenberg,G. Wiemers, 6. I)lec-areacitre lumea nor.r.i(1926-1927) . . 97
-itat
WernerIlcisenLtcrg 1901-1976, Berrcha,Sax-Verlag, 2001,p. 25. 7. Prime cliscir!iiclesprerelatiagtiinlelornaturii
12 Ve zi A. I ler m ann,op. c i t' .,p .2 7 . crr religia (1927). t12
13 I I. Rechenberg,G. Wiemers,,,1ieisenbergr.rndc.lasI(eicherzie-
8. I--izicaatomic.isi g"inclireapragmatici
lrr.rngsministerir"rm I936--1941", irt Wt:rncrI lcisatbcrg190'l-1976 .
1.4J. Sttrrk,Die gegeniudrligrr Krisis irt dcr tleutscltttnPltr1sik,19)2.
(re2e) t26
l5 Aytud11.Rechenberg, G. Wiemers,tt1t. cif.,p.62. Discr,rtiiciesprerelaliadintre biologie,fizicd
si chi mi e (l 93tl -1932). .139
l6 Iltitlurt,p. 63.
t/ E.Tdler, ,,1Ieisenbergr.rnddie Qtrantenmechanik", in I i. Rechen- 10 Mecanic.lcr.rantic.i
si filozofie kantian.i
ber, G. Wiemers,opt.t:it.,p. 37. (re30-
r932) 157
18 R. Yr,rngk,Moi strdlrtcitorca o trriedt: sori, Eclitr.rraI'oliticd, 11.D i sctrti ici esprel i mbaj (1933) 16E
lluctrresti,1966,p. 87.
l9 Citat drrp.l A. l lermann, opt.t:it.,pp. 66-67. 12.Revolrrfiesi viatti universitard(1933). 1E8
20 Pentrr,ro clisculiecuprinzitoare a acestuic'az,in cadrr,rlr.rrrei 13. Disctr!iidespreposibilitilile tehnicii atomice
reflectiiasupra sitr,rafiei dilematicea eliterlorin regimtrri dic- si despreparticuleleelementare(1935-1937). . 206
tatoriale,r.ezi M. Flonta, ,,Colaboraresatt iesire clin scenS? 14.Actir,rneainclividrralSin mieztri catastrofei
Situaliadilematicda elitelorin regimuri clictatoriale,ilrrstratii pol i ti ce(I937-19.11) 219
cle cazul l{eisenberg", irr /tr:z'lsfnLlc r'ilozofic,5-6, 2002, pp.
15.D rumul c;i trenoul i nceput(1941- 1945) 237
5E1-598.Pentrr.r o versiuneengleztisi francezS,vezt llotrnninn
llecieit,si llez,rrcRouutninc,2007 . I 6. Despre responsabi I i tatea cercet.itorr,rI r.ri
21 Citat dup.l A. I lermann, oL). cit.,p. 115. (19'15-.1950) 25,1

352 35 3
17. Pozitivism,metafizicd9i reiigie (1952). 271
18. L)ezbateriin politici si ;tiinfd (1956-1957) 287
19. Teoriar.rnitaria cAmpului (1957-.1958) 302
20. Particuleelementaresi filozofieplatoniciani
(1e61-1
96s) 310

A1:ologiaI u i H eisenbcrg
Pcrstfatide Mircea Flonta . 323

lleclactor
V I-A D ZOC ]RA FI

Te]rnort'dactor
LU \'llNITA SI\4 IONIISC Li

DTP
DU\,,IITRU OI-TIIN NU
( ()R N [L D R i (;t l tn

Corector
CEORCI]TA-ANCA IONESCU

Apirut 200ti
B U ( L R I:S Tt- I{O \4n \l n

Lucrart: r:xecutath ta ,,ACCENT PRINT", SUCIttAVA


1834-4
lsBN978-973-sO-

llil llll
!ilrl!ll

S-ar putea să vă placă și