Complexul Educational Gimnaziul Gradinita Neculaieuca.

,,Referat’’
Energia interna a corpurilor.

Realizat: Tihon Marinela

Profesor: Dodon Nina
Energia internă este o funcție de stare a
unui sistem termodinamic. Variația energiei interne
într-o transformare termodinamică este egală cu
energia transferată către sistem în cursul
transformării, sub formă de lucru mecanic și căldură.
Energia internă, notată de obicei U (uneori E)
corespunde energiei intrinseci a unui sistem
fizic sau chimic, evidențiabilă la scară micro-scopică
prin mișcarea particulelor microscopice (molecule,
atomi, etc.) care compun sistemul.
Energia internă e o componentă a energiei totale
a unui sistem, definită prin relația următoare:
Ea depinde numai de parametrii de
stare interni ai sistemului, ca urmare este
o funcție de stare,
variația infinitezimală dU fiind diferențială totală
exactă[1]. Ea include și energiile chimică, elec-
trică, magnetică, cuprinse sub formă intrinsecă
în substanța care se transformă. Starea internă
poate include polarizarea electrică și
magnetizația.
Variația energiei interne se manifestă la nivel
macroscopic prin variația temperaturii. Se spune
că energia internă e dependentă de
temperatură, fapt datorat introducerii
temperaturii empirice mult mai înaintea definirii
energiei interne.
Forme de energie interna:
Energia latentă este partea de energie
internă
datorită topirii, vaporizării sau sublimării 
substanțelor.
Energia termică este partea de energie
internă datorită energiei cinetice
de translație, rotație și vibrație a molecul
elor, de translație a electronilor și
de spin a electronilor și a nucleelor.
Energia termică include energia latentă.
Energie chimică este partea de energie
internă datorată forțelor intramoleculare.
Energia nucleară este partea de
energie internă datorată forțelor
intraatomice.
Energia internă este importantă
în termodinamica tehnică și
în termodinamica chimică.
Energia liberă este energia internă care se
poate transforma, în transformările izoterme,
direct în alte forme de energie. Variația energiei
libere într-un sistem fizic sau chimic într-o
transformare izotermă reversibilă este egală cu
lucrul mecanic efectuat în cursul transformării.
Din această egalitate se pot calcula acțiunile
motoare care se exercită asupra sistemului,
dacă se cunoaște expresia energiei libere în
funcție de mărimile de stare.

Energia legată este diferența dintre

energia internă și energia liberă a
sistemului. Această diferență este egală
cu produsul TS, unde T este
temperatura absolută a sistemului,
iar S este entropia lui.