Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.Grile-Rezidentiat.ro
“
Dacă și Când au
fost plantate.
Nimic a crescut.
Proverb
PROCRASTINAREA: CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL ÎN LOC... și să faci ceea ce e important
01
Cuprins
05
Fenomenul Akrasia: De ce nu facem ceea ce ne-am promis că
vom face
11
Ce este procrastinarea?
15
Cum să nu mai procrastinezi, începând de acum
19
Cum să devii consecvent: Învață să elimini amânarea
22
FINAL: Cum să antrenezi mușchiul concentrării
Mihai Voinea
Fondator
Îmi aduc aminte că, prin 2015, pe când locuiam în Turcia pe perioada
Erasmusului, l-am sunat pe un prieten, psiholog în București, și am
stat de vorbă vreo trei ore pe tema procrastinării. Avusesem una dintre
cele mai proaste zile din viața mea, iar după ce am început să văd
totul mai clar, motivația mea de a face lucrurile să se întâmple s-a
modificat exponențial.
Așa a luat naștere cartea de față, din dorința de a-i ajuta pe utilizatorii
platformei Grile-Rezidentiat.ro să nu mai procrastineze.
Îți mulțumesc pentru că citești și îmi acorzi o parte din timpul tău
prețuit. Apreciez enorm.
Cu prietenie,
Mihai Voinea
co-fondator Grile-Rezidentiat.ro
În loc să scrie cartea, Hugo a petrecut anul viitor urmărind alte proiecte, distrând oaspeții și
întârziind lucrările sale asupra textului. Editorul lui Hugo a devenit frustrat de scuzele lui
repetate și a stabilit unui termen limită șocant.
Editorul i-a cerut ca Hugo să termine cartea până în februarie 1831 - la mai puțin de 6 luni distanță
Hugo a elaborat un plan pentru a reuși să ducă proiectul la bun sfârșit. Și-a strâns toate hainele, le-
a scos din camerele locuinței sale și le-a închis undeva, unde să nu aibă acces atât de ușor. Nu
avea nimic de purtat în afară de un șal mare. Lipsindu-i haine adecvate și potrivite pentru a merge
afară, Hugo nu mai era tentat să părăsească locuința și să fie distras.
Strategia a funcționat. Hugo a rămas în biroul său în fiecare zi și a scris furios în toamna și iarna
anului 1830. Cocoșatul de la Notre Dame a fost publicat cu două săptămâni mai devreme, pe 14
ianuarie 1831.
Ființele umane au procrastinat de secole. Nici artiștii prolifici precum Victor Hugo nu sunt imuni la
distragerile din viața de zi cu zi. Problema este atât de atemporală, de fapt, că filozofii greci antici
precum Socrates și Aristotel au dezvoltat un cuvânt pentru a descrie acest tip de comportament:
Akrasia.
Akrasia este starea de a acționa împotriva judecății tale mai bune. Atunci când faci un lucru
(adesea greșit), chiar dacă știi că ar trebui să faci altceva. În traducere, ai putea spune că akrasia
este o amânare sau o lipsă de auto-control. Akrasia este ceea ce te împiedică să urmezi planul,
ceea ce ai de gând să faci, de fapt.
Îți respect puterea de concentrare, mai ales că ți-ai luat din timpul tău pentru a citi
despre procrastinare și cum funcționează aceasta.
Când vine timpul să iei o decizie, totuși, nu mai faci o alegere pentru viitorul tău.
Acum ești în momentul în care creierul tău se gândește la sinele prezent. Și
cercetătorii au descoperit că sinele prezent adulează satisfacția instantanee, nu
cele (promise) pe termen lung. Acesta este motivul pentru care te-ai culcat cu
motivația de a face o schimbare în viața ta, dar când te trezești, te trezești cu
vechiul obicei.
Creierul tău prețuiește beneficiile pe termen lung atunci când acțiunile necesare
se află în viitor, dar caută o satisfacție imediată atunci când vine vorba de
momentul prezent.
Voi face o mică pauză aici și îți voi descrie experimentul ca să înțelegi mai bine
cum amânarea plăcerii/satisfacției imediat te ajută enorm în viitor.
Să vorbim despre ce s-a întâmplat și, mai important, despre modul în care tu te poți
folosi de acele rezultate.
Experimentul a început prin aducerea fiecărui copil într-o cameră privată, așezându-l
pe un scaun și plasând o bezea pe masă în fața lor.
Deci, alegerea era simplă: o bezea acum sau două bezele mai târziu.
După cum îți poți imagina, imaginile copiilor care așteptau singuri în cameră au fost
destul de distractive. Unii copii au sărit și au mâncat prima bezea de îndată ce
cercetătorul a închis ușa.
Alții s-au zbătut și s-au scufundat în scaunele lor în timp ce încercau să se împiedice,
dar în cele din urmă au cedat tentației câteva minute mai târziu. Și, în cele din urmă,
câțiva dintre copii au reușit să aștepte tot timpul.
Publicat în 1972, acest studiu popular a devenit cunoscut sub numele de Experimentul
Bezelei (considerând că bezeaua e o delicatesă dulce, un fel de simbol al zahărului și
plăcerii gustative imense), dar nu acest lucru l-a făcut cunoscut.
Nu era vorba doar despre servirea de bezele unor copii de 4-5 ani.
Copiii care erau dispuși să întârzie satisfacția și așteptau să primească a doua bezea au avut
scoruri mai mari la SAT (testele standardizate de admitere la universitate în Statele Unite),
niveluri mai scăzute de abuz de substanțe, probabilități mai scăzute de obezitate, răspunsuri
mai bune la stres, aptitudini sociale mai bune (raportate de părinți) și rezultate în general mai
bune într-o serie de alte domenii în viață. (Puteți vedea studiile de urmărire aici, aici și aici.)
Cercetătorii au urmărit fiecare copil timp de mai mult de 40 de ani și de fiecare dată, grupul
care a așteptat cu răbdare pentru a doua bezea a reușit mai multe, per total, decât primul
grup. Cu alte cuvinte, această serie de experimente a demonstrat că abilitatea de a întârzia
satisfacția de moment a fost esențială pentru succes în viață.
Dacă te uiți în jurul tău, vezi exemple ale gratificării imediate peste tot:
Procrastinarea este actul întârzierii sau amânării unei sarcini sau unui set de sarcini. Deci, indiferent
dacă te referi la ea ca la o întârziere sau o numești akrasia, este forța care te împiedică să urmezi
ceea ce ai de gând să faci.
De ce procrastinăm?
Ok, definițiile sunt minunate, dar de ce am procrastina, până la urmă? Ce se întâmplă în creier
astfel încât ne face să evităm lucrurile pe care știm că ar trebui să le facem?
De ce ai amâna învățatul pentru rezidențiat dacă știi că este cheia care deschide oportunitățile în
cariera ta?
Pare important.
Studiul psihologiei comportamentale a dezvăluit un fenomen numit „inconsecvență de timp”, pe care l-am
menționat și în capitolul precedent și care menționează de ce amânarea pare să ne tragă în direcția opusă în
ciuda bunelor noastre intenții. Inconsecvența de timp se referă la tendința creierului uman de a evalua
recompense imediate mai mult decât recompensele viitoare.
Cea mai bună modalitate de a înțelege acest lucru este imaginându-ți că ai două sine: Sinele Prezent și Sinele
Viitor.
Când îți stabilești un obiectiv - să zicem că vrei să repeți 50 de pagini pe zi pentru rezidențiat, sau să pierzi în
greutate, faci planuri pentru viitor. Îți imaginezi cum dorești să arate viața ta în viitor și când te gândești la
viitor, este ușor pentru creierul tău să vadă valoarea în luarea de decizii cu beneficii pe termen lung. Sinele
Viitor este activ.
Motivatia necesara
pentru a efectua o
rutina
Motivatie Necesara
Acesta este motivul pentru care te-ai culcat cu motivația de a face o schimbare
în viața ta, dar când te trezești, te trezești cu vechiul obicei.
Cu toate acestea, în timp ce Sinele Viitor poate stabili obiective, numai Sinele
Prezent poate lua măsuri. Când vine momentul să iei o decizie, nu mai faci o
alegere pentru viitorul tău. Creierul se gândește la Sinele Prezent. Cercetătorii
au descoperit că Sinele Prezent se bucură, într-adevăr, de satisfacția
instantanee, nu de recompensa pe termen lung.
Deci, Sinele Prezent și Sinele Viitor sunt adesea în contradicție între ele. Sinele
Viitor vrea să fie în formă, fit, fresh, dar Sinele Prezent vrea o gogoașă.
Sigur, toată lumea știe că ar trebui să mănânce sănătos astăzi pentru a evita
supraponderea în 10 ani. Dar consecințele precum un risc crescut de diabet sau
de insuficiență cardiacă sunt la câțiva ani distanță, iar Sinele Viitor nu are mare
putere.
În mod similar, mulți tineri știu că a face economii este important, dar beneficiul
acestei acțiuni va fi peste decenii. Este mult mai ușor pentru Sinele Prezent să
vadă valoarea cumpărării unei noi perechi de pantofi decât beneficiile
acumulării timp de ani și ani a aceleași sume, până când va crea ceva imens.
Pe scurt, creierul tău prețuiește beneficii pe termen lung atunci când se află în
viitor (mâine), dar preferă o satisfacție imediată atunci când vine vorba de
momentul prezent (astăzi).
Acesta este exact ceea ce se întâmplă în momentul în care, în cele din urmă,
depășim procrastinarea și luăm măsuri. De exemplu, să presupunem că ai de
repetat un capitol mare, cardiologia. Aveai planificat asta de câteva zile și ai
continuat să amâni zi de zi, din momentul în care a apărut în calendarul tău.
Experimentezi un pic anxietate pentru că știi că urmează hematologia și nefrologia
(alte capitole mari), iar timpul trece în defavoarea ta.
Punctul A de pe tabelul de mai sus este adesea mai dureros decât punctul B.
Vina, rușinea și anxietatea pe care o simți în timp ce amâni sunt de obicei mai rele
decât efortul și energia pe care trebuie să le depui în timpul efortului. Problema,
așa cum am menționat și mai devreme, nu este să depui efortul, ci să începi
efortul.
Dacă vrem să oprim procrastinarea, atunci trebuie să facem cât mai ușor posibil ca
Sinele Prezent să înceapă și să aibă încredere că motivația și impulsul vor veni
după ce vom începe.
Dacă poți găsi o modalitate mai bună de a face beneficiile alegerilor pe termen
lung mai rapide, atunci devine mai ușor să eviți amânarea. Una dintre cele mai
bune modalități de a aduce recompense viitoare în momentul de față este cu o
strategie cunoscută sub numele de gruparea tentațiilor.
Exemple:
Cu toate acestea, dacă îi promiți unui prieten că vei învăța cu el/ea sau veți merge
împreună la alergat sau oriunde altundeva, costul inacțiunii devine imediat.
O altă strategie este de a folosi un serviciu ca Stickk pentru a plasa un pariu. Dacă
nu faci ceea ce spui că vei face, atunci banii merg la ONG care nu îți place. Ideea
aici este de a-ți pune banii la bătaie împotriva procrastinării.
Ca fapt divers, acum câteva luni am primit un telefon de la un prieten de anul IV.
„Mihai, până mâine dimineață trebuie să termin ortopedia, mai am 150 pagini. O să
învăț toată noaptea. Să mă suni dimineață, iar dacă nu termin, îți trimit 50 lei pe
card.”
Nu a terminat.
Interesant, nu?
03 Automatizează-ți munca
Ia-ți angajamente. Ele te pot ajuta să oprești procrastinarea dacă pictezi și definești acțiunile
viitoare înainte de timp. Cu alte cuvinte, trebuie să îți ușurezi/automatizezi munca.
De exemplu, dacă vrei să nu mai folosești telefonul mobil când înveți, șterge jocurile și
aplicațiile de social media, precum Facebook, Instagram, Twitter, Snapchat. Dacă vrei să reduci
viitoarele obiceiuri alimentare, începe prin cumpărarea de alimente în pachete individuale, mai
degrabă decât vrac.
Exact cum a făcut Victor Hugo cu hainele, așa poți proceda și tu. Dacă vrei să economisești
bani, automatizează un transfer, o dată pe lună, din contul curent în contul de economii.
Șansele ca tu să faci asta manual, lună de lună, sunt foarte mici.
După ce termini de învățat, pregătește absolut tot ce trebuie pentru ziua următoare.
Automatizează.
Când începi să faci ceva, fie că este un obicei sau un lucru aleatoriu, efortul ar
trebui să dureze mai puțin de două minute. Ideea este să faci începutul cât mai
ușor posibil și pentru a genera încredere în această mini-motivație. Odată ce începi
să faci ceva, este mai ușor să continui să faci acel lucru. Regula de 2 minute elimină
procrastinarea și lenea, făcând mai ușor startul.
O altă modalitatea de a face obiectivul mai ușor de atins este să îl împarți în bucăți
mai mici. Dacă ai de învățat 100 de pagini, împarte task-ul în două, trei, patru, cinci,
zece mini-task-uri.
Dacă îți spui: „Mă apuc să învăț 100 pagini acum”, nu vei face asta.
Dar dacă spui, „Voi învăța 10 pagini acum și 10 pagini după amiază”, obiectivul
devine mai realist și nu mai sună atât de „periculos” pentru creierul care caută doar
satisfacția de moment - adică ceea ce e mai ușor de făcut.
Unul dintre cele mai bune sisteme de productivitate pe care le-am găsit este,
de asemenea, unul dintre cele mai simple.
Te obligă să iei decizii dure. Nu e nimic special legal de acel 5. Îl poți înlocui cu
cât vrei tu. Cu toate acestea, există ceva magic în ceea ce privește impunerea
limitelor asupra propriei persoane. Consider că cel mai bun lucru pe care
trebuie să-l faci atunci când ai prea multe idei (sau când ești copleșit de tot
ceea ce trebuie să faci) este să tai tot ceea ce nu este absolut necesar.
Calitatea Profuctivitatii
Nivelul de multitasking
Face startul mai ușor. Cel mai mare obstacol în calea finalizării celor mai
multe sarcini este începutul. Reiterez acest mesaj pentru că este, probabil, cel
mai important din această cărticică. Dacă știi ce ai de făcut din momentul în
care te-ai trezit, poți începe imediat. Nu ai nici o alegere de făcut.
Toate celelalte sarcini mai mici pot fi luate astfel în considerare dimineața
sau după-amiaza. Nu uita, nu trebuie să gestionezi timpul, ci energia.
Degeaba ai timp, dacă nu ai energie.
Dragos Voinea
0754633718
dragos@grile-rezidentiat.ro
www.Grile-Rezidentiat.ro
f www.facebook.com/grilerezidentiat.ro/