Sunteți pe pagina 1din 19

INFORMATICA MEDICALA

-SUBIECTE REZOLVATE PENTRU SESIUNE1.INFORMATICA MEDICALA.DEFINITIE.NOTIUNEA DE INFORMATIE


INFORMATICA MEDICALA
Definitie: Este stiinta care se ocupa cu colectarea, sistematizarea, interpretarea si prelucrarea
informatiilor din domeniul medical si domeniile conexe acestuia.
Van Bemmel: Informatica medicala cuprinde aspecte teoretice si practice ale procesarii si
transmiterii informatiei, bazate pe cunoasterea si experienta derivata din activitatea medicala si
ingrijirea sanatatii
-Medical Information Science termen frecvent folosit in S.U.A.
-Medical Informatics termen de origine europeana
-Stiinta : impune descoperirea si demonstrarea principiilor de baza
-Metoda: aplicarea unei tehnici pentru obtinere rezultatului urmarit
Tehnologia informatica este supusa legii lui More:
puterea de calcul a unui sistem este dublata la fiecare 18 luni

NOTIUNEA DE INFORMATIE

EXPERIMENTUL este orice activitate planificata avand ca scop obtinerea unui rezultat;
EVENIMENTUL reprezinta rezultatul obtinut in urma unui experiment;
CAMPUL DE EVENIMENTE reprezinta multimea evenimentelor posibile obtinute in urma
unui experiment;
CAMPUL COMPLET DE EVENIMENTE este multimea tuturor evenimentelor posibile
obtinute in urma experimentului;
CAMPUL DE EVENIMENTE MUTUAL EXCLUSIVE reprezinta campul de evenimente in
care producerea unui eveniment implica neaparitia celorlalte;
FRECVENTA RELATIVA de aparitie a unui eveniment este raportul numarului de
evenimente favorabile supra numarul total de evenimente;
PROBABILITATEA este o notiune strict matematica;
Este frecventa relativa de producere a unui eveniment in cadrul tuturor
evenimentelor posibile.
Se calculeaza pe baza altor parametri nu pe baza experimentului in sine
(exemplu: probabilitatea de a pica stema la aruncarea monedei, in trecut, prezent
si viitor, se considera un camp de evenimente complet si mutual exclusive).

2.ENTROPIA INFORMATIONALA

ENTROPIA INFORMATIONALA: ca marime nenegativa legata de gradul de dezordine al


unui sistem.
Se numeste asa deoarece expresia ei are aceeasi forma cu formula entropiei din fizica.
Entropia nu poate descreste intr-un sistem inchis si are doua proprietati:

este maxima daca si numai daca evenimentele sunt echiprobabile,


este zero daca campul de evenimente contine evenimentul cert
Entropia informaiei poate doar crete de la surs la receptor. Crete de la numere
discrete, msurtori, coduri, ctre textul liber.

3.TRANSMITEREA INFORMATIEI

Definitia informatiei dupa Shannon parintele teoriei comunicatiilor- definitie matematica


a aspectului sintactic al informatiei legata de legea a II-a a termodinamicii (Boltzmann):
Continutul informatiei unui mesaj in care un eveniment apare cu probabilitatea p este:
INFORMATIA reprezinta variatia cu sens schimbat a entropiei informationale de-a lungul
unui experiment:
1 bit este informatia necesara rezolvarii nedeterminarii unui camp de evenimente complet
si mutual exclusive alcatuit din doua evenimente echiprobabile. Este un concept
amaterial.
Exemplu:
Pentru un eveniment cu probabilitatea de aparitie de 1 la 1024,continutul informatiei este:
I=10 biti
Pentru inregistrarea sexului unui pacient, continutul in informatie este de 1 bit (poate fi o
si 1 sau M si F)
Informatia este subiectiva si depinde de receptorul fiecaruia
Este emisa de un emitator si receptata de un receptor;
Mesajul reprezinta informatia transmisa de la un emitator la un receptor;
Semnalul este suportul fizic al mesajului;
Informatia are o utilitate, functie atat de emtator cat si de receptor

Fiecare dintre elemente e supus perturbatiilor (sunt factori ce altereaza informatia


transmisa).
Pentru a creste probabilitatea ca un mesaj sa fie receptat corect se foloseste un
ansamblu de metode numite redundanta.
Exista doua tipuri de redundanta:
Pasiva (mesajul repetat si supradimensionat si nu implica un feed-back din
partea receptorului);
Activa (implica un feed-back al transmiterii mesajului) parametru de confirmare.
O transmitere perfect redundanta este rar utilizata.
LITERA este cel mai scurt semnal ce corespunde unui mesaj;
ALFABETUL este multimea tuturor literelor specifice unui mod de comunicare;
LIMBAJUL este alfabetul si modul de compunere a literelor astfel incat sa faca posibila
existenta unui canal de comunicare;
CUVANTUL este succesiunea de litere ce poate determina o actiune sau ridicarea unei
nedeterminari.
Limbajul nu trebuie sa determine neaparat comunicarea in ambele sensuri.
Exista doua tipuri de limbaj:
Folosind cuvinte de lungime fixa (separarea se face prin numerotarea lor
(exemplu cuvinte de 5 litere se numara din punctul de start din 5 in 5)
(cantoneta tinde catre acest tip de limbaj)
Folosind cuvinte de lungime variabila exista o litera in plus utilizata doar ca
separator intre cuvinte (spatiul este si el o litera)
Exemplu: acizii nucleici sunt alcatuiti din 4 baze azotate A T C G ce trebuie sa determine
20 aminoacizi.
Daca cuvantul ar avea
1 litera 4 cuvinte

2 litere 16 cuvinte
3 litere 64 cuvinte (CODON)
Cuvinte cu lungimi fixe (8 / 16 / 32 / 64)
In transmiterea de informatie in interiorul corpului uman prin cele doua mecanisme
existente, cuvintele sunt de lungime fixa in cazul Sistemului Nervos, numarul de litere
depinde de numarul de trasee neuronale existente.
In cazul sistemului endocrin ( ca transmitere informationala de obicei ne referim la SN)
cuvintele au lungime fixa de o singura litera.
O molecula de hormon = 1 cuvant

4.SISTEM.PARAMETRII UNUI SISTEM.STUDIUL UNUI SISTEM

Prin sistem se intelege o structura formata din elemente diferite si/sau identice, in
interactiune reciproca, structura capabila de a efectua procese fizico-chimice, biologice
sau de grup cu o finalitate observabila si care poate fi descrisa cu ajutorul legilor
obiective ale naturii sau grupului.
k amplificarea (gain)
o t
t timpul de intarziere
k
h(t) functie de pondere
i t
Traiectoria = multimea punctelor prin care trece sistemul

Sistem = ansamblu de componente care se comporta unitar dintr-un anumit punct de


vedere si este limitat spatial.
Parametrii unui system
Parametrii unui sistem:
Datele de intrare (input)
Datele de iesire (output)
Functia de pondere h(t) descrie activitatea sistemului si modul in care datele
de intrare modifica datele de iesire.
Amplificarea (k) raportul dintre OUTPUT si INPUT
Intarzierea (t ) 1 an masura a intervalului temporal dintre INPUT si aparitia OUTPUT-ului
caracteristic.

5.Clasificarea sistemelor:
1. Dupa modul de variatie temporala:
a. Continue h(t), o(t) variaza continuu cu timpul

b. Discrete h(t), o(t) pot lua doar anumite valori


c. Hibride h(t), o(t) variaza continuu si discret pentru tratarea matematica
i.
Continuizarea
ii.
Discontinuizarea
2. Dupa relatia cauzala input-output
a. Deterministe output-ul este univoc determinat de marimile de intrare si de
catre starile sistemului
b. Stohastice (probabilistice) output-ul este aleator
c. Vagi (fuzzy) cand multimea starilor sistemului este fuzzy (vaga)
3. Din punct de vedere al memorarii
a. Fara memorie daca h(t) = const. rezulta:
o(t)=f[i(t-),k]
a. Cu memorie output-ul depinde si de starile anterioare ale sistemului
4. Din punct de vedere al influentei timpului
a. Statice i,h,o nu sunt functii de timp
b. Dimanice in care parametri sistemului variaza functie de timp
5. Dupa modul in care output-ul influenteaza input-ul
a. Sisteme de comanda nu exista influenta output-ului asupra input-ului
b. Sisteme de reglare output-ul influenteaza input-ul (feedback)
6. Din punct de vedere al linearitatii functiilor care descriu sistemele
a. Sisteme liniare
b. Sisteme neliniare
7. Din punct de vedere al capacitatii de adaptare
a. Sisteme adaptive (adaptative)
b. Sisteme neadaptive
8. Din punct de vedere al localizarii parametrilor
a. Sisteme cu parametri concentrati se considera ca fiecare parametru este
localizat ecuatii diferentiale ordinare
b. Sisteme cu parametri distribuiti ecuatii diferentiale cu derivate partiale; inputul este procesat la mai multe nivele in interiorul sistemului
9. Din punct de vedere al interactiunii cu exteriorul
a. Izolate nu schimba nici masa, nici informatie cu mediul
b. Inchise nu schimba masa, schimba informatie
c. Deschise schimba masa si informatie cu mediul
10. Dupa natura componentelor
a. Sisteme inerte (tehnice)
b. Biosistemele
Sisteme de grup (sociale)

6.BIOSISTEME.DEFINITIE.PROPRIETATI
Biosistemele sunt sisteme naturale formate dintr-o multime de elemente, care impreuna
cu relatiile si conexiunile lor, alcatuiesc o formatiune integrala, ce apartine unui anumit
nivel de organizare al materiei vii.

I.

Proprietatile biosistemelor:
Metabolismul
a. Anabolismul implica sinteza macromoleculelor si structurilor macromoleculare
pe baza unui consum energetic; endoenergetic (G>0) si antientropic (S<0)
b.
Catabolismul procese de degradare care decurg cu eliberare de energie libera
(G<0), de caldura si cu crestere de entropie (S>0)

II.
III.

IV.
V.

Autoreproducerea conform tezei biogenezei orice fiinta actuala a provenit tot dintr-o
fiinta vie sexuata sau asexuata (teoria panspermiei)
Programarea reprezinta o schimbare posibila a sistemului in viitor, determinata de
structura sa actuala (Asby, 1972)
a. Programe proprii (pentru sine) permit autoconservarea biosistemului (relatia
cu mediul, nutritia)
b. Programe inferioare (subprograme) permit functionarea subsistemelor
componente
c. Programe superioare (supraprograme) permit integrarea sistemelor in alt
program ierarhic superior
Autoreglarea (homoestazia = mentinerea parametrilor interni intre anumite limite,
indiferent de modificarea parametrilor externi)
Disipativitatea in faza de dezvoltare a biositemelor entropia acestora scade, pe baza
unor procese cuplate ireversibile ce duc la cresterea entropiei in mediul extern

7.SISTEME DE CALCUL.HARDWARE.

Sistemele de calcul sunt formate din subsisteme electronice, electrono-mecanice si


electrono-optice, capabile sa realizeze o serie de operatii matematice cu reprezentari ale
unor proprietati fizice, generand rezultate care sunt reprezentate sub diferite forme.
Exista doua tipuri de sisteme de calcul:
Sisteme de calcul dedicate, capabile sa efectueze doar un anumit set de operatii
specifice unui domeniu sau unei actiuni (ex. Telefon mobil, pace-maker)
Sisteme de calcul de uz general (nededicate) capabile sa acopere mai multe
cerinte, fiind sisteme deschise capabile prin dezvoltare, sa inlocuiasca un sistem
dedicat.
Structura unui sistem de calcul:
Hardware - ansamblu de componente fizice;
Software informatia necesara pentru ca sistemul de calcul sa realizeze
actiunile propuse.

HARDWARE
Componentele hard ale calculatorului (dupa van Newmann unul dintre parintii
ciberneticii) o unitate de calcul trebuie sa contina:
Unitatea centrala de procesare (CPU);
O memorie de stocare a datelor utilizate la un moment dat;
Unitati de stocare permanenta, pentru o perioada lunga de timp;
Dispozitive de intrare-iesire;
Dispozitive de comunicatie.

Unitatea centrala de procesare = dispozitivul care manipuleaza, muta si calculeaza date


functie de datele si instructiunile primite.

CPU microprocesor

Dispozitive aferente

Dispozitivele de stocare a informatiei avem nevoie de dispozitive pentru programe


aflate in lucru si stocarea permanenta a datelor. Exista doua tipuri de memorie:

Volatila

Permanenta

Memoria volatila este reprezentata de o memorie RAM (Random Acces Memory =


memorie cu acces aleator) adica orice spatiu liber din memorie are aceeasi probabilitate de
ocupare, iar stocarea informatiei este indexata.

Citirea informatiei se face in doi pasi:

Cautarea informatiei in index


Accesarea informatiei

Memoria RAM este de tip electronic, are un timp de acces foarte scurt (nanosecunde),
capacitate de stocare medie, cost mediu (=pret efectiv/capacitate de stocare).

Capacitatea de stocare uzuala este de ordinul sutelor de megabyte (Mb).

Memoria cache memorie volatila, electronica, se gaseste in interiorul microprocesorului


sau imediata vecinatate, timp de acces foarte mic, in ea fiind stocate preemtiv informatiile de care
are nevoie procesorul.

Memoria permanenta

Memorie de tip ROM (Read Only Memory) electronica, timp de acces mic in care sunt
stocate informatiile necesare pornirii sistemului de calcul.

Hard-disk (HDD) memorie electrmagnetica-mecanica cu o capacitate foarte mare de


stocare, timp de acces mediu, pret mic (zeci-sute de gigabyte).

Floppy-disk (FDD) unitate electromagnetica mecanica, capacitate de stocare mica,


timp de acces mare, pret de cost relativ mic, portabilitate mare.

CD-ROM mediu de stocare optomecanic, capacitate de stocare mare (700 Mb), timp de
acces mediu, pret foarte mic.

DVD-ROM mediu de stocare optomecanic, arata ca un CD, poate fi inscriptionat pe


ambele fete, capacitate de stocare 2-17 Gb.

Memory stick mediu de stocare electronic, timp de acces mic, pret mediu, capacitate de
stocare mare (zeci de Gb)

Dispozitive de intrare/iesire (I/o) sunt dispozitive care permit legatura dintre utilizatori si
sistemul de calcul:

Monitor

Tastatura

Mouse

Imprimanta

Microfon

Boxe
8.SOFTWARE
Software ansamblu de informatii (instructiuni si date) necesare Hardware-ului pentru a
realiza procesele dorite de utilizator.
1. Programe de Bootstrap
2. Sisteme de operare
3. Programe de aplicatii
4. Compilatoare de limbaje de programare

Programele de Bootstrap sunt programe lansate in executie odata cu pornirea


sistemului de calcul, realizand configurarea minima necesara functionarii corecte a acestuia;
stabilesc protocoale de comunicare intre componente, apoi cedeaza controlul Hardware-ului,
sistemului de operare.
Sistemele de operare sunt programe ce realizeaza legatura dintre programele de aplicatii si
Hardware, facand posibila rularea programelor de aplicatii in diferite configuratii Hardware
Din punct de vedere istoric existau sisteme de operare:
- dedicate (hardware)

- software dedicat doar pentru anumite sisteme


La momentul actual sistemele de operare sunt:
- de tip multitasking capabile sa permita rularea si controlul mai multor procese
simultan
- de tip multiuser permit configurarea diferita pentru mai multi utilizatori si
prezinta GUI (graphic user interface)
Alte sisteme de operare sunt cele din categoria Windows, Unix, OS2, McOS, Linux

Programele de aplicatii
- de uz general programe cu care utilizatorul interactioneaza nemijlocit pentru
realizarea scopului propus utilizate de marea majoritate
- programe de aplicatii de uz restrans utilizate de anumite categorii de utilizatori;
programe de gestiune medicala, de imagistica medicala, baze de date de interes medical, de
realitate virtuala (VR) specifice.
Compilatoare de limbaje de programare sunt programe ce realizeaza programe
executabile, pe baza instructiunilor scrise de utilizator intr-un anumit limbaj de programare. ( Cele
mai folosite limbaje de programare clasa C, Fortran, Basic, Visual C, Visual Basic. Au aparut
limbaje indiferent de platforma: de tip java, clasa .net)
Programe utilitare sunt programe ce ajuta efectiv utilizatorul in realizarea scopului propus,
dar cresc randamentul muncii acestuia:
- Programe de comunicatii;
- Programe de mesagerie;
- Agende;
- Programe de management a resurselor Hardware.

9.CLASIFICAREA SISTEMELOR DE CALCUL DIN PUNCT DE VEDERE AL


COMPLEXITATII
1. Mainframe sisteme multiprocesor ce realizeaza operatiuni dedicate (in special analiza
in timp real, modelari complexe, data mining, gestionarea marilor baze de date,
controloare de trafic aerian, modelare matematica pentru explozii nucleare, etc.)
2. Servere calculatoare dedicate serviciilor de grup
- Servere de retea gestioneaza retele de calculatoare din punct de vedere al
traficului si al drepturilor
- Servere de mail
- File servere servere de fisiere si/sau date
3. Workstation (statii de lucru) sunt sisteme dedicate sa realizeze anumite
operatii/procese
- prelucrare de imagine
- procesare de semnal in timp real
4. PC (personal computer) sisteme de calcul ce deservesc un utilizator sau un numar
restrans de utilizatori.
5. Asistenti digitali (PDA personal digital assistant) sisteme de calcul cu un grad mare
de portabilitate, prevazute cu recunoastere vocala si/sau a scrisului, utilizate pentru
gestionarea activitatii si relatiilor (folosite ca agenda)
(Delimitarea nu este clara, moda ultimilor ani arata o tendinta a sistemelor de mica
putere (PDA, PC) de a patrunde in relatia schimbului de informatii cu exteriorul (multimedia,
recunoastere vocala, recunoastere de imagini) cresterea portabilitatii acestora (Tablet PC)).
6. Obiecte de larg consum ce au implementate sisteme de calcul (telefoane mobile,
aspiratoare inteligente).

10.RETELE DE CALCULATOARE.AVANTAJE

Retea de calculatoare - reprezinta un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul)


interconectate prin intermediul unor medii de comuncatie (cablu coaxial, fibra optica, linie
telefonica, ghid de unde) in scopul utilizarii in comun de catre un numar foarte mare de

utilizatori chiar la nivel mondial a tuturor resurselor fizice (hardware), logice (software
de baza si aplicatii) si informationale (baze de date) asociate calculatoarelor din retea.
Prin astfel de retele de calculatoare se poate asigura o integrare informatica a unui
numar foarte mare de utilizatori la nivel local, regional si mondial.
Dezvoltarea retelelor de calculatoare (mici sau mari) a contribuit la elaborarea si
utilizarea unor aplicatii cu un impact mare asupra vietii economice si sociale din intreaga
societate:
Accesul la programe complexe ce ofera informatii utile la nivel macroeconomic;
Accesul la marile baze de date din domeniile economic, financiar, comunicatii,
etc.;
Accesul la informatii stiintifice si transferul rapid al articolelor stiintifice
Astazi vechiul model al unui singur calculator (sistem de calcul) care rezolva problemele
(cererile) unui numar de utilizatori, este inlocuit cu modelul nou al unui sistem de
calculatoare interconectate.
Unul sau mai multe calculatoare dintr-o retea reprezinta calculatoarele centrale (FS
File Server) care controleaza si gestioneaza prin intermediul unui sistem de operare,
intreaga activitate de calcul din retea.
Aceste calculatoare centrale formeaza nucleul retelei.
Calculatorul central poate fi un calculator obisnuit (de regula cu cel putin 16 MB memorie
interna) pe care este instalat un sistem de operare pentru retea: NETWARE, UNIX,
LINUX, OS/2, WINDOWS NT.

11.RETELE DE CALCULATOARE.TIPURI DE RETELE

Functie de numarul statiilor de lucru si de aria lor de raspandire putem clasifica retelele
de clculatoare dupa cum urmeaza:
Retele locale (LAN- Local Area Networks) unesc resursele dintr-o suprafata
geografica limitata de genul unui birou/laborator, o cladire sau un grup de cladiri
avand distanta dintre statiile de lucru de 101000 m. Aceste resurse pot include
vocea, conversatia video la fel de bine ca si datele de calculator;
Retele orasenesti (MAN- Metropolitan Area Networks) lucreaza la nivelul unui
oras avand distanta dintre statiile de lucru de ordinul kilometrilor.
Retele regionale/mondiale (WAN- Wide Area Networks) lucreaza la nivelul unei
regiuni sau la nivel mondial avand distanta dintre statiile de lucru de ordinul miilor
de kilometri;
Retele publice (PDN Public Data Networks) lucreaza la nivelul unei regiuni
sau la nivel mondial si au acces la diverse retele locale, de exemplu:
INTERNET (E-mail posta electronica, WWW World Wide Web)
USENET si EUNET (Posta electronica si circulatia stirilor)
CSNET si ARPANET (cercetare stiintifica)
BITNET (informatii in diverse domenii)
O retea de transport lung uneste computerele la distanta mare. Ca si
reteaua la distanta mare reteaua locala este conceputa pentru a lucra
atat cu toate computerele interne cat si cu alte computere care sunt parti
dintr-o retea la mare distanta.
Cand un LAN comunica cu un alt LAN cu acelasi tip de arhitectura ea face aceasta
printr-o unitatea numita punte (bridge) sau repetitor.
Cand un LAN comunica cu o unitate cu alta proiectare comunicarea trebuie facuta printrun gateway.

12.Topologii ( structuri) de retele locale

Topologia (structura) unei retele de calculatoare reprezinta modul de conectare a statiilor


de lucru fata de Server. Modul de conectare va determina traseul pe care va circula
informatia in retea, prin urmare o structura a comunicatiilor in retea.
In general, exista trei tipuri de topologii pentru retelele LAN.
Topologia unei retele descrie modul in care sunt aranjate geometric legaturile si
nodurile.
Nodul poate fi un computer, un terminal, o imprimanta, etc, iar legatura este calea de
comunicare intre noduri.
Legaturile fizice se refera la conexiunile efective: legaturile logice se refera la caile
care pot fi folosite pentru comunicatiile dintre noduri.
Exista doua tipuri fundamentale de legaturi. Legaturile punct-cu-punct sunt circuite care
conecteaza doua si numai doua noduri fara sa treaca prin alte noduri.
Conexiunile dintre un computer si terminalele sale sunt in general structurate in acest fel.
Orice alt tip de legatura este numita legatura multipunct.
Nodurile dintr-o retea pot fi organizate cu un nod responsabil al retelei. In acest caz
exista un nod master cu noduri tributare lui.
Alternativ, o organizare mai democratica poate fi folosita, cu fiecare nod avand
responsabilitate pentru actiunile sale.
Acesta este numit control distribuit.
In fiecare caz controlul implica posibilitatea accesului la resursele retelei intr-o maniera
echitabila.
Fiecare nod individual este structurat intr-una din urmatoarele trei posibilitati: intr-o retea
in stea exista un singur procesor de control cu toate celelalte procesoare comunicand cu
el.
Nodul central al stelei este nodul master; toate comunicatiile dintre doua noduri tributare
acestuia trebuie sa treaca prin master.
O varianta a stelei este arborele. In acest caz nodurile tributare pot coordona
comunicatiile intre noduri subsidiare lor.

13.14.15 Mediul Internet si Reteaua (The Net)

Mediul Internet este un ansamblu de retele de calculatoare interconectate care impreuna


cu miile de calculatoare individuale (terminale, statii de lucru) si milioane de utilizatori, constituie
comunitatea Internet care are la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foarte multe
servicii informatice si resurse (baze de date diverse, biblioteci de programe, documentatii, etc.)
Mediul Internet constituie un ansamblu complex de arhitecturi, componente fizice si sisteme de
operare, care trateaza in mod egal atat minicalculatoarele sau retelele de calculatoare , cat si PCurile sau mainframe-urile.
Facilitatile mediului au o importanta egale, iar componentele sale se comporta una fata de alta
fara nici o discriminare.
Spre deosebire de retelele comerciale de calculatoare pentru servicii (Serviciile bancare:
Netbanking, E-banking, America On Line), mediul Internet este un ansamblu de retele de
calculatoare la nivel mondial ce realizeaza conectarea a milioane de calculatoare si care
reprezinta:
-calculatoare guvernamentale si ale institutiilor natiunilor den intreaga lume;
-calculataorele miilor de universitati si scoli din intreaga lume;
-sisteme de calcul ale marilor corporatii (Microsoft, IBM, Apple, etc.);
-sisteme de calcul ale unor organizatii si fundatii stiintifice, culturale, sociale;
-calculatoare ale marilor agentii de presa si televiziune din intreaga lume;
-calculatoarele milioanelor de utilizatori din intreaga lume
Din punct de vedere architectural, mediul Internet este de fapt o retea gigantica de retele de
calculatoare raspandita la nivel mondial si care inglobeaza diverse produse hardware si software
ce gestioneaza o mare colectie de baze de date ce contin informatii si servicii de toate tipurile,
acestea fiind accesibile de la orice calculator (terminal) conectat la retea in orice loc si la orice
moment.

16.IMAGISTICA MEDICALA.CLASIFICARE TEHNICI DE INVESTIGARE.


Imaginile se considera a fi obiecte dreptunghiulare, alcatuite dintr-o matrice pixel (pixel =
elementul cel mai mic din imagine, ce este definit individual).
1 pixel este caracterizat prin pozitia in cadrul imaginii si culoarea sa. Numarul maxim de
culori ce poate fi luat de un pixel se numeste adancime de culoare.
Cel mai des intalnite:
Adancimea de culoare de 1 bit pentru alb-negru;
Adancimea de culoare de 1 byte ce permite reprezentarea a 256 culor sau 256
nuante de gri;
Adancimea de culoare de 2 byte 64000 culori;
Adancimea de culoare de 4 byte cateva milioane de culori.
Clasificarea tehnicilor medicale de investigare
Tehnici invazive
Scintigrafia medicala
Radiografia
Tomografia computerizata
Tehnici minim invazive
Ultrasonografia (ecografia)
Termografia
Analiza de semnal (EKG, EEG, etc)
Rezonanta magnetica nucleara si de spin
. Modalitati de obtinere a imaginilor
Masurarea unui parametru fizic ce poate reflecta o caracteristica de interes a
organismului/tesutului
- Masurarea radiatiei emise de organism
- Masurarea unui semnal electric
Localizarea spatiala a valorii parametrului de interes.
- Discretizarea spatiala a organismului
- Calculul valorii parametrului de interes
Realizarea unei reprezentari grafice conventionale a valorilor parametrului
Analiza post-procesare si stocarea imaginilor

17.ECHOGRAFIA.ULTRASUNETELE

Sunt produse de cristale piezoelectrice ce transforma energia electrica in energie


acustica si vice-versa.
Cristalele pot vibra cu frecvente cuprinse intre 210 MHz, mult mai inalte decat frecventa
sunetelor pe care le putem auzi (maxim 20 kHz).
Similar radarului si sonarului sunt emise unde sonore pulsatorii si sunt masurate energiile
si timpii necesari sosirii ecoului dupa ce undele sonore au fost reflectate.
Principalul scop este determinarea distantei dintre sursa ultrasunetelor si mediile pe care
sufera reflexie.
Prin intermediul unui monitor se pot observa imaginile anatomice ale ariei investigate.
Precizia masuratorilor este invers proportionala cu durata pulsului: durata mica a pulsului
emis determina o precizie marita in masurarea distantei.
Nu prezinta efecte secundare daunatoare;
Este o metoda importanta de examinare a copiilor mici si a femeilor insarcinate;
Investigarea functionarii inimii;
Examinarea creierului;
Examinarea ochilor;
Detectarea tumorilor si a chisturilor.

18.RADIOLOGIA

Obtinerea imaginilor radiologice se bazeaza pe trimiterea unui fascicul de radiatii X catre


pacient in scopul examinarii.

19.Radiatia X transmisa este detectata de un ecran fluoroscopic cu expunerea unui film


sau prin intermediul unui intensificator de imagine.
Atenuarea radiatiei X depinde de tipul de tesut parcurs (densitate si structura chimica)
Odata ajunse la intensificatorul de imagine, radiatiile X sunt transformate intr-o distributie
de electroni ce produce o imagine amplificata a luminii pe un ecran fluorescent, imagine
ce poate fi vizualizata pe un monitor si poate fi stocata pe un CD-ROM

20. Radiologia digitala

Imaginile se genereaza pe o placa luminiscenta in locul combinatiilor ecran-film


radiologic.
Imaginea latenta formata este citita prin intermediul unui scaner laser.
Astfel se poate obtine imaginea radiografica digitala.
Imaginea este post-procesata pentru punerea in eviventa a detaliilor invizibile cu ochiul
liber.
Principiul maririi contrastului:
a) Distributie intensitatii de-a lungul unei linii a imaginii;
b) Aceeasi distributie dupa injectarea mediului de contrast;
c) Distributia intensitatii dupa substractie;
d) Distributia intensitatii dupa sporirea contrastului.

21.REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA


Asigura reprezentarea distributiei tesuturilor intr-o sectiune transversala a corpului, pe
baza densitatii atomilor de hidrogen.
La iradierea corpului cu radiatie EM de anumita frecventa, intr-o directie perpendiculara
pe un camp magnetic extern, vor rezona numai nucleele cu frecventa de rezonanta egala
cu frecventa pulsului de RF.
Frecventa Larmour depinde de intensitatea campului magnetic.
Apare un curent indus in spirele bobinei perpendiculare pe campul magnetic extern;
Amplitudinea curentului este proportionala cu numarul de nuclee rezonante din volum si
cu frecventa Larmour ce determina pozitia probei;
Se obtine densitatea atomilor de hidrogen la fiecare locatie, prin retroproiectie.
La incetarea pulsului de radiofrecventa, tesuturile magnetizate revin la echilibru prin
fenomenul de relaxare.
Relaxarea longitudinala T1- este datorata schimbului de energie cu nucleele
inconjuratoare 63% din nuclee se realiniaza in campul magnetic extern.
Relaxarea transversala T2 este datorata interactiunii spin-spin.
Tesuturi diferite au T1 si T2 diferiti functie de densitate.
Rezulta variatia in contrast a zonelor de tesut diferit.
Intr-un camp magnetic neomogen numai protonii vor rezona la anumite frecvente
localizate acolo unde intensitatea campului magnetic este in concordanta cu frecventa
radianta. Prin modificarea frecventei alte zone vor rezona.

22.TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

Reprezinta modalitatea de obtinere a imaginilor ce portretizeaza distributia reala a


tesuturilor in sectiune transversala.

Considerand o sectiune transversala de 1 mm grosime, o putem imparti in elemente de


arie foarte mica.
La trecerea unui fascicul ingust de radiatii X prin sectiune, fiecare element atenueaza
fasciculul pana la o anumita valoare;
Marimea atenuarii este determinata de compozitia moleculara si densitatea tesutului;
Intensitatea fasciculului transmis va fi mai mica decat cea a fasciculului incident;
Fiecare element atenueaza diferit datorita prezentei unui tesut diferit.
Principiul tomografiei computerizate. Combinatia unui tub de radiatii X cu un detector
este translatata de-a lungul pacientului, producand un profil al densitatii p(K,f). Prin
rotirea combinatiei detector-tub deradiatii X se obtin un numar de profile. Din aceste
profile se pot determina coeficientii de atenuare ai fiecarui pixel (voxel).

23.BAZELE DE DATE.GENERALITATI

O baz de date, uneori numit i "banc de date", reprezint o modalitate de stocare a


unor informaii i date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea regsirii
rapide a acestora.
Etimologie

Cuvntul "dat" provine din cuvntul latin datum, care gramatical este participiul trecut al
verbului latin dare, "a da". nc din antichitate propoziiile sau faptele considerate evident
adevrate erau numite "date".
Exista trei tipuri de obiecte care pot fi procesate: datele, informatiile i cunotintele (Knowledge).
Datele (def.) sunt cele mai mici elemente care pot fi procesate.
Informatiile (def.) sunt descrise ca seturi de date organizate pentru a asista luarea de decizii.
Cunotinele (def.) sunt reprezentate ca reguli pentru a crea informaii din date i informaii.
Baza de date (def.) reprezinta o colecie de date, organizate ca informaii, folosind o structura
derivat din cunoaterea utilizrii lor poteniale.
(Este necesar cunoaterea modalitii fizice de stocare a datelor, a modului de organizare i a
regulilor folosite pentru stabilirea conformaiei bazei de date).
Fiierul (inregistrarea)(def.) este o colecie de date pstrat in afara memoriei de lucru
(interne).
Fiierele trebuie pstrate on-line (pe un hard disk) sau salvate pe medii transportabile (banda
magnetic, floppy disk, compact disk)
Tipuri de date - Informaia poate ajunge la noi sub multe forme diferite i prin toate tipurile de
medii i transportori.
Tipuri de transportori:
Intregi: un numr discret ( numrul de contracii ventriculare ale unui prematur; numrul de
leucocite dintr-un specimen aa cum se vd ele la microscop)
Reali: o variabil msurat (temperatura sau presiunea sangelui, dar i biosemnalul sau o
imagine medical)
Codificai: o observaie (durere, inghiire)
text: limbaj natural (textul din istoricul pacientului, sau documentaia unui eveniment din timpul
monitorizrii pacientului)

24.ERORILE

Erorile pot fi sistematice i statistice.


Ex: La msurarea presiunii sngelui cu manonul n jurul braului, se msoar de fapt
presiunea n manon nu n arter. Aceast presiune este o aproximaie a presiunii
arteriale. Momentul citirii presiunii este determinat de momentul n care sunetul dispare
datorit obstrucionrii fluxului sanguin n artera brahialis. Adevrata presiune a sngelui
este aadar mai mic dect presiunea extern din manon, chiar dac nu tim exact ct.
Aceast deviaie se numete eroare sistematic.

Dac manometrul nu este calibrat corect, avem de-a face tot cu eroare
sistematic, ns diferit. Variaiile presiunii sngelui i variaiile n citirea
coloanei de mercur (dou msurtori succesive nu vor da niciodat aceeai
valoare) se numete eroare statistic.

Eroarea de citire poate fi att de natur sistematic ct i statistic.

25.PROCESAREA DATELOR
Procesarea datelor

Datele sunt analizate i transformate astfel incat informaia necesar poate fi prezentat
utilizatorului.
Sortarea datelor programele de calcul pot efectiv ordona sau sorta datele in diferite moduri:
numerele de la mic la mare; caracterele alfabetice - in mod lexicografic; dup criterii de sortare
adiionale.
Se pot ordona datele dup:

sex

varst

afeciune

varsta imbolnvirii
Stocarea i accesarea datelor

Adesea datele sunt sortate ca subiecte independente sau grupate impreun pentru c
aparin aceluiai eveniment sau aceluiai tip de clas

Ex.: toi pacienii admii intr-un departament oncologic pentru examenul mamografic sau
toi pacienii admii la departamentul de cardiologie pentru care s-au cerut teste de laborator.
Transformarea datelor

Capacitatea uman de recunoatere a tiparelor este limitat.

Ex.: intr-o imagine radiografic, vedem o umbr bidimensional a obiectului. Dou


obiecte similare unul in spatele celuilalt intr-un fascicul de radiaii X sunt dificil de distins, greu de
recunoscut i de interpretat in profunzime.

O serie de imagini ce radiaii X din diferite unghiuri culese de un sistem dedicat duc la
intocmirea unei tomografii computerizate cu ajutorul creia se pot distinge obiectele in
profunzime.
Prezentarea datelor

prezentarea corect a informaiei ctre utilizator este esenial pentru o bun intelegere.
Procesarea informaiei ar trebui s-I faciliteze utilizatorului extragerea informaiei relevante in cel
mai convenabil i inambiguu mod.

(Ex.: Putem judeca dac terapia cu medicamente antidepresive este eficient prin
prezentarera unei liste cu msurtori de presiune a sangelui efectuate de patru ori pe zi timp de
cateva luni dar ar fi mai uor dac ni s-ar da presiunea medie inainte de terapie i dup o lun,
dou de terapie. Cea mai potrivit ar fi o reprezentare grafic).
Specificaiile utilizatorului

este important ca utilizatorul s poat specifica modul de prezentare al datelor:

forma grafic

perioada de timp

scala verticala i orizontala, etc.


Multimedia

Inregistrarea computerizata a pacientului, in sectorul cardiologie spre exemplu, poate


conine:

date alfanumerice

istoricul pacientului sau examenul fizic

testele de laborator care pot fi la randul lor:


numerice

imagini

radiografii

cineangiografii

sunetul inimii

semnalul EKG
Restricii
impuse de rezoluia monitorului, in schimb se poate face zoom-in pentru imaginile radiografice de
rezoluie inalt distingandu-se detalii ale imaginii.
Avantaje:

se pot vedea in mai multe locuri simultan;

modificarea intensitii (contrastului) imaginii

calitatea imaginii crete prin tehnici de procesare a imaginii


26.INREGISTRAREA PACIENTILOR
Este un set ordonat de documente ce conin toate datele medicale colecionate de la
pacient pentru asistena acestuia.
Distingem:
Date administrative precum: numele, data de natere, numrul de identificare al
pacientului, numrul asigurrii de snatate

Date medicale permanente: sex, grup sanguin, alergii (singur apariie),

Date variabile i alte date medicale (apariii frecvente sau dependente de timp)

Datele variabile se mpart n subgrupuri:


istoricul pacientului
examenul fizic i examinrile de urmrire
rezultatul de laborator
medicamentele prescrise
imagini precum radiografiile X i scintigrafiile
semnale biologice (EKG-uri, spirograme, etc.)

27.MODELAREA DATELOR
Modelarea datelor
in sistemele informaionale sunt necesare, funcie de necesitile utilizatorului, modele specifice
de date pentru a vedea i procesa datele.
Modelul extern al datelor

Modelul conceptual al datelor

Modelul de implementarea al datelor

Modelul intern al datelor

Modelul fizic al datelor


Modelul extern al datelor
Utilizatorul sistemului de informaii este in primul rand interesat in datele asociate interesului su
curent.
in general, utilizatorul folosete calculatorul atat pentru introducerea datelor cat i pentru
prezentare i procesare.
Ex.: la stabilirea unei consultaii pentru un pacient este necesar vizualizarea ( de prefeinta intr-o
singur fereastr)a unei pri din datele administrative ale pacientului, numele clinicianului,
departamentul i timpul alocat consultaiilor.
Modelul conceptual al datelor


Datele stocate in bazele de date pot avea diferite proprieti.
Datele de identificare ale pacientului sunt diferite pentru datele de laborator sau pentru
tomografie computerizat.
Ex.: pentru a identifica un pacient vrem s stocm numele pacientului, adresa, numrul de
telefon, etc.
Pentru testele de laborator vrem s stocm tipul testului, data colectrii probei i de ctre cine s-a
fcut recoltarea i ce instrument a fost folosit pentru analiz.
Datele grupurilor ce au proprieti similare se numesc entiti.
Entitile i diferitele relaii dintre datele entiti, traseaz forma modelului conceptual al
datelor.
Modelul de implementare al datelor
Pentru a realiza un model de implementare a datelor n DBMS (Database management System=
Sistemul de Gestiune a Bazelor de date) este folosit un limbaj de definire a datelor (DDL
Data Definition Language), care este asigurat de cele mai multe dintre DBMS-urile moderne.
Intr-un model relaional, DDL definete bazele de date ca un set de tabele i descrie deasemenea
combinaiile datelor.
Modelul intern al datelor

DBMS-urile alctuiesc harta modelului de implementare intr-un model constand in fiiere


i inregistrri ale datelor logice.
Modelul fizic al datelor

Sistemul de fiiere al computerului are grij de stocarea fizic a datelor pe dispozitivul de


stocare.

Organizarea datelor fiierelor pe suportul fizic se numete modelul fizic al datelor.

28.CONTROLUL DATELOR
Controlul datelor

Este esenial pentru functionarea sistemului de administrare (gestiune) al bazei de date.


Controlul concurenial

Controlul accesului

Integrarea i consistena controlului

Procesul de tranzacie (transfer)

Securitatea datelor

Controlul concurenial

se refer la conflictele ce apar intre utilizrile simultane ale bazei de date de ctre diferii
utilizatori care, spre exemplu, introduc sau aduc la zi fiiere de date identice.
Controlul accesului

o alt sarcin important a DBMS-ului este protecia impotriva folosirii neautorizate.

DBMS-ul foreaz utilizatorii s se inregistreze cu log on pentru a ti cine a fost


utilizatorul i dac acesta cunoate parola secret.

DBMS-ul va garanta utilizatorului accesul permis de drept.

Ex: introducerea datelor i/sau accesarea utilizatorului legate de numele su i al


pacientului.
Integritatea i consistena controlului

Pentru a pstra datele intr-o baz de date corect (prin formalizare se numete
integritatea i consistena) designer-ul modelului conceptual al DBMs-ului poate defini reguli sau
constrangeri ce trebuiesc satisfcute.
Ex. La introducerea datelor de internare, DBMS-ul trebuie s verifice validitatea datei (dac nu e
vacan i dac spaiul de timp liber permite programarea)
Procesul de tranzacie (transfer)

Pentru a efectua un set de operaii in baza de date ca o operaie invizibil, DBMS suport
conceptul de tranzacie.

(Ex. Planul unei intervenii chirurgicale implic disponibilitatea chirurgului, rezervarea


unei camere de operaii i prezena anestezistului. Operaia nu poate fi programat pan ce nu
sunt indeplinite toate aceste condiii).
Dac tranzaciile bazei de date au fost executate numai parial, baza de date va rmane intr-o
stare necorespunztoare.
Dac una dintre instruciunile bazei de date ce aparin tranzaciei nu poate fi executat, ea se
reseteaz la starea iniial sau cel puin utilizatorul este avertizat asupra starii
necorespunztoare.
Securitatea datelor
Datele pot fi influenate nu doar de utilizator sau de utilizatorul programelor dar i din cauze
externe precum cderi de tensiune (distrugerea componentelor hardware).
Soluia unei astfel de probleme este realizarea copiilor datelor in mod regulat i pstrarea lor la
loc sigur.
O astfel de copie se numete back-up-ul bazei de date.
Comunicarea intre providerii de asisten medical

Calitatea comunicrii intre providerii de asisten medical influeneaz puternic calitatea


actului in sine.
Comunicarea este esenial pentru acei pacieni ce se afl sub ingrijirea comun a mai multor
medici.
Insuficienta comunicare intre acetia poate avea efecte nedorite precum terapii contradictorii sau
duplicarea testelor in scop diagnostic precum i irosirea resurselor financiare fapt ce influeneaz
negativ calitatea actului medical.
Comunicarea prin intermediul documentelor scrise

in prezent documentele scrise sunt cele mai comune i in cele mai multe cazuri singurele
modaliti de comunicare intre providerii de asisten medical.
Studiile au artat c acest mod de comunicare este foarte lent pentru urmrirea mesajelor ce
trebuie transmise i adesea nu aduc informaii satisfcatoare necesitilor celor implicai.

29.COMUNICAREA DATELOR
Comunicarea intre providerii de asisten medical

Calitatea comunicrii intre providerii de asisten medical influeneaz puternic calitatea


actului in sine.

Comunicarea este esenial pentru acei pacieni ce se afl sub ingrijirea comun a mai
multor medici.
Insuficienta comunicare intre acetia poate avea efecte nedorite precum terapii contradictorii sau
duplicarea testelor in scop diagnostic precum i irosirea resurselor financiare fapt ce influeneaz
negativ calitatea actului medical.
Comunicarea prin intermediul documentelor scrise

in prezent documentele scrise sunt cele mai comune i in cele mai multe cazuri singurele
modaliti de comunicare intre providerii de asisten medical.
Studiile au artat c acest mod de comunicare este foarte lent pentru urmrirea mesajelor ce
trebuie transmise i adesea nu aduc informaii satisfcatoare necesitilor celor implicai.
Faxul

prin intermediul faxului este posibil trimiterea documentelor prin intermediul telefonului
ctre un receptor unde documentele sunt tiprite, accelerand astfel comunicarea.

(Ex. Transmiterea scrisorilor de referin de la generalist la specialist cu informaii despre


interaciile medicamentelor sau referinele din literatur)

Se pot transmite chiar i imagini tomografice computerizate, spre exemplu de la un spital


de periferie ctre spitalul universitar.

in multe ri, faxurile sunt folosite curent pentru transmiterea de prescripii, scrisori de
referin sau facturi.

in cele mai multe cazuri pentru ca transmiterea s fie legal, documentul original (semnat
de expeditor) trebuie trimis prin pota normal, destinatarului. Aceasta mai ales in cazul actelor
medico-legale.
Avantajele i dezavantajele faxului

e uor de instalat i folosit, relativ ieftin, se incadreaz uor in rutina organizatoric.


Transmiterea de text, desene i imagine chiar la o calitate mai sczut poate fi efectuat rapid.
Dezavantaje:

calitatea relativ sczut a printrii, dei accelereaz comunicarea rmne o foaie de


hartie i dei se poate folosi computerul pentru intocmirea mesajului, datele nu pot fi folosite
direct in aplicaii ale calculatorului.
E-mail

a fost introdus inaintea faxurilor chiar dac acestea din urm au aprut sub form de
prototip pe la 1800.
Principiul de baz al e-mail-ului a fost folosit in comunicaia telex.
E-mail-ul este o form de pot electronic; atunci cand il folosete, expeditorul compune
mesajul pe computerul propriu folosind un procesor de text i il trimite prin intermediul reelei de
comunicare (Sistemul de telefonie sau Internet) ctre computerul destinatarului.
Aceasta se poate face direct de la computer la computer sau indirect prin intermediul aa
numitelor csue potale pentru e-mail-uri.
Destinatarul il poate nu doar citi ci i tipri sau edita deoarece spre deosebire de fax, mesajul
este inc in form electronic.
Mesajele electronice sunt de obicei in format text neformatat.
Aceasta impiedic procesarea automat a datelor de ctre sistemul computerului receptor pentru
care este esenial standardizarea mesajului.

Protocoale comune

Atunci cand providerii de asisten medical folosesc sisteme cu inregistrare


computerizat a pacienilor, comunicarea dintre aceste sisteme poate fi inalt automatizat, ceea
ce ofer cateva avantaje.

S-au dezvoltat protocoale comune pentru un numr de domenii medicale.

Asemenea protocoale implic imprirea sarcinilor intre diferii provideri de asisten


medical de la diferite discipline.

Comunicarea optim este considerat vital pentru protocoalele comune atat din punct
de vedere medical cat i al costului-eficacitii.

Standardizarea mesajelor este necesar nu numai in raport cu sintaxa mesajului ci i


vizavi de semantica i procedura medical.