Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vasile Parvan Cetatea Tropaeum Considera
Vasile Parvan Cetatea Tropaeum Considera
CONSIDERAŢII ISTORICE
V ASILE PARVAN
BUCUREŞTI
TIP. „GUTENBERO" ). G o n i . S - S O R I , S T R . D O A M N E I , 2 0
www.cimec.ro
CETATEA T R O P A E U M
www.cimec.ro
DIN S C R I E R I L E A C E L U I A Ş A U T O R
ŢIUNII ISTORICE.
www.cimec.ro
CETATEA TROPAECJM
CONSIDERAŢII ISTORICE
DE
V A S I L E PARVAN
BUCUREŞTI
1Q12
www.cimec.ro
Studiu apărut întăi în „Buletinul Comisiunii M o n u
mentelor Istorice", pe 1911.
www.cimec.ro
(# ACADEMIEI* I
inscripţie).
www.cimec.ro
_ (i _
www.cimec.ro
în Thracia, şi apropiată de cultura ro
mană, înfloritoare în lagărele legionare
şi în oraşele de veterani delà D u n ă r e .
începătorul operei de romanizare a
Dacilor din Moesia inferioară a fost,
ca şi în Dacia propriu zisă, tot î m p ă
ratul Traian.
în războiul al doilea dacic Traian
porni nu numai cu oaste mai multă,
dar şi cu un plan strategic mai a d â n c
gândit. A atăcă pe Daci numai pe la
D u n ă r e a de mijloc şi numai în stânga
fluviului, ar fi î n s e m n a t a-i î m p i n g e
spre Moesia inferioară şi Thracia, toc
mai cum se întâmplase pe vremea lui
Augustus, în expediţia lui Cn. Cornelius
r
Lentulus '). Pe de altă parte, nu numai
naţional, ci şi politic, Dacii aveau încă
ϋ
de pe vremea lui Burebista ) o puter-
5
) Cf. Premerstein, l. c, col. 166 sqq.
°) Acesta stăpânise întreg teritoriul getic delà Sudul
Dunării împreună cu oraşele greceşti delà Mare, delà
Olbia în Nord, până la Apollonia în Sud (cf. Dio
Chrysostomus X X X V I , 4 şi vezi la Dittenberger, Syl-
9
loye inscriptionum Graecarum , n-rele 324 [pentru
www.cimec.ro
—Κ —
www.cimec.ro
- 9 —
www.cimec.ro
- 10 —
8
) Vezi A. v. Domaszewski, în ltiitologus, L X V , 320
sqq. şi 338 sqq. şi W. Weber, Untersuchungen zur
Geschichte des Kaisers IJadrianus, Leipzig 1907, p.
15 şi 18 sqq.
9
) Weber, o. c., p. 19, n. 69.
www.cimec.ro
- 11 —
10
) C I L . III 12467.-Cf.Tocilescu-Benndorf-Nicmann,
Monumentul delà Adamclissi, Viena, 1896, şi Toci-
lescu, Fouilles et recherches archéoloyitjues en Rou
manie, Bucarest 1900, passim.
www.cimec.ro
— 12 —
www.cimec.ro
— 13 —
www.cimec.ro
— 11 —
www.cimec.ro
— ΙΓ) -
www.cimec.ro
— Mi -
al cohortei I Lusitanoruin, î m p r e u n ă cu
1Γ
familia sa " ) . Cum această c o h o r t ă ')
nu e documentată până acum pentru
;
Moesia inferioară decât din a. 99 138 " ),
e probabil că şi veteranul nostru din
Tropaeum Traiani tot pe vremea lui
Traian ori Hadrian se va fi liberat şi
aşezat aici.
Ştim, în orice caz, că Hadrian a fost
până prin părţile acestea încă din pri
mul an al domniei sale, cu prilejul în
toarcerii din Asia — unde fusese pro
clamat împărat la moartea lui Traian -
») C I L . I I I 14214·'.
'"') Spre deosebire de cea cu ncelaş nume şi n u m ă r
care staţiona contemporan în Pannonia (v. C I L . III
p. 2496), cohorta din Moesia c supranumită în unele
diplome militare: X X X (a. 99) şi X X X I I I (a. 105) ( C I L .
I I I / , c), Cyrennica, pe când în altele, sau în inscripţii :
D . C V I I I (a. 138) şi n. 14214», nu poartă acest nume
suplimentar ( C I L . III p. 2660).
>°) Vezi nota precedentă. Fireşte nu e de fel impo
sibil ca veteranul nostru, originar din Pannonia, să fi
făcut armata în coli. I Lusit., care staţiona acolo şi e
constatată în Pannonia inferioară delà a. 114 până la a.
167 ( C I L . III p. 249ii). Ε totuşi mult mai probabil,
odată ce îl găsim ca veteran în Tropaeum, să fi servit
în coli. respectivă* din Moesia inferioară.
www.cimec.ro
— 17 -
www.cimec.ro
— IS —
www.cimec.ro
— 19 —
www.cimec.ro
— 20 —
www.cimec.ro
— 21 —
www.cimec.ro
22 -
www.cimec.ro
(^rtiti, sau rittijani C.liilius Vale(n)s vo
ter, leg. V Maced., mag(ister) viei, v. s.
I. z//.™); apoi la Isaccca, Tulcca şi Ba-
badag diferiţii viei (cu villae), mai sus po
meniţi ; la Karaliarman pe territorial
anticului Istrus, rcgione Histri ™), o
întreagă serie de viei romani : fines
terrae viei Parsal...(?), fines terrae viei
C...coss(P)"'), viei/s Cereris, î m p r e u n ă cu
altele nenumite : quod si q[ui] ex eis
viei s non fecerint.... ") ; alţi viei la şi
lângă actualul sat Kafamurat : Castas
Mucapori (dac !) a vico Clein[enJtin(o),
cu familia : soţia, tot cu nume dac
Sedida Reti.Jis, iar copiii cu nume ro
1
mane: Longinus, [MPJartia, Valerius '),
1
.../? mag. vi/ci Hi(...) ') ; insfârşit pe
www.cimec.ro
21 • -
www.cimec.ro
— 2.") —
www.cimec.ro
— 2(5 —
www.cimec.ro
- 27 -
www.cimec.ro
— 28 —
www.cimec.ro
Cornelius Vital is : răposatul Crcscens,
fiul lui Rigozus, e încă un dac veri
tabil; urmaşii săi (nu e sigur dacă Cor
nelius Vitalis poate fi privit ca atare)
au fost însă cu toţii, fără îndoială, ca
r,:
şi în cazurile de mai sus „ r o m a n i " ) .
Dar să u r m ă r i m pe Dacii romani
zaţi şi mai departe în lăuntrul Dobrogei
r,H
noastre. Dacă cele d o u ă ) centre dacice
delà Dunăre, Sucidava, la N.E. de D u -
rostorum şi Capidava (Kalakiôi), au pă
strat până mai târziu un element pre
c u m p ă n i t o r dac, nu putem şti. Căci din
1
Sucidava n'avem monumente" '), iar in¬
" ) C H . . I I I 14214 " (lectura inscripţiei nu e destul
www.cimec.ro
— :«) —
c o 1 0
) C I L . I I I 12478, 12491, 13737,13738, 14214
şi -°, 14440.
''") C I L . I I I 14447.
www.cimec.ro
— :» —
3
° ) Inscripţie publicată de Tocilescu numai în ad
denda la Mon. c\>itjr. şi sculpt., p. 636 ; cf. şi p. 646.
''•'') C H . . I I I 14413.
www.cimec.ro
— -.vi —
^ V C I D A V A , ^ I A M A V S şi B ' / R I D A V . ,
iar viens Siamaiis de pe malul drept
al Dunării, la Vest de Oescus, e con
firmat prin S I A M P V D V S şi celelalte,
ca tliracic, adică, pentru a preciza, ca
dacic. Tot de neam dac pare a fi şi
/alius Dizzace d i n Troesmis'"), femeea
Ziidccitulp dintr'o inscripţie găsită lângă
Cuzgun "'), Claudia Dusia din ţinutul
1ι;
anticului Istrus ' ), Aurelius Dalenus
ex vico Amlaidina şi Aurelia Uthis
uxor eius '"), Castas M u capori a vico
Clementino şi Sedida Reti....tis ucssor
feins) Apollonius Dadae şi Mama Da-
daeâxu Torni '"'), Pia etDaciscus, fratres,
7
şi Ti. Claudius Mucasius, tot de acolo "),
şi, fără îndoială, gladiatorul Σκίητος
71
Λμκη m;, care singur spune că edac ).
<'••') C I L . I I I 6189.
<*) C I L . I I I 7481.
luscr. găsită la Kasapkioi : C I L . I I I 14214 « .
« ) C I L . I I I | ' ) 7 Π : L'rlukiôi, lângă Constanţa.
'*) C I L . I I I 7505 : Karaniurat.
<») C I L . I I I 7539.
'») C I L . I I I 7573 şi 14214
; l
) Tocilescu, l-'uuilics <:t rccherclics, p. 226 sq.
www.cimec.ro
Fireşte, unii dintre locuitorii cu nume
thface ai Dobrogei noastre sânt Thraci
de alt neam decât cel getic. Astfel chiar
în vicus Ulmetus vedem aşezaţi cives
1
Romani et Bessi '), iar din o d i p l o m ă
militară dată de împăratul Hadrian în
a. 138 bossului Clagissa, liberat d i n
coli. II Mattiacorum, şi găsită lângă
Trnovo, deci în ţinutul getic din S.E.
de Nicopolis, vedem cum sânt coloni
zaţi în N o r d u l Haemului şi Thraci din
Sud, şi anume, precum e cazul lui Cla
gissa, aceştia păstrându-şi în noile lor
locuinţe încă multă vreme, m ă c a r în
forme latine tradiţia lor etnică specială.
Iată, de pildă, din c itata d i p l o m ă a lui Ha
drian o colecţie de noi cetăţeni romani,
urninşi cil M romanului" Clagissa: (se
www.cimec.ro
- 31 —
r s o u
) D . CV1II clin 28 Fcbr. 138, C H . . III p. 2328 .
u
) Κ caracteristică în această privinţă inscripţia clin
Tonii privitoare la cultul tlirac al lui Ilero Domnus,
pusă de colegiul respectiv, prin mater colleaii, „ma-
trem Bomanorum subscriplorum" : „Romanii" sânt
de origine din Perinthus, Tius, Nicomcdia, Heraclea,
Abonuteiclios, Ma/aca şi Tyana, adică mai toţi din
Asia mică : C I L . I I I , 7532.
" ) Câte un italian din Faventia ( C I L . I I I 6203) şi
www.cimec.ro
— :{."> —
www.cimec.ro
— —
;
însuşi fiind originar din Siscia ") ; fa
milia unui centurio leg. V Maccdonicae,
;
domo Amasict ") : acest centurion a
putut fi chiar cu serviciul activ în Tro
paeum, întru cât, precum vom vedea
mai jos, aici au stat un timp şi vexil-
laţii ale legiunii respective (până la M .
Aurelius în Troesmis, apoi în Dacia), în
g a r n i z o a n ă ; un veteran din leg. X I
Claudia (în Durostorum) şi familia sa""),
o altă familie de colonişti veterani, ne¬
s l
specificată mai de aproape ) ; un vete
s
ran din flota imperială cu soţia sa ' ) .
Foarte numeroase sânt apoi inscrip
ţiile care pomenesc persoane pur şi
simplu cu nume romane, unele cu o
situaţie oficială în oraş, altele numai
în calitatea de simpli răposaţi întru
zeii lor. M u l t mai rare sânt, în sec.
al 11-lea şi al Ill-lea, inscripţiile cu
" ) C H . . I I I 14214".
™) C H . . I I I 14214 ">.
C I L . I I I 13736.
e l
) CIL. III 14214
·>*) C I L . I I I 12472.
www.cimec.ro
— .'{7 —
lr
C I L . I I I 14214 >.
4
» ) C I L . I I I 14433.
www.cimec.ro
dire, trei altare, consacrate probabil la
divinităţi diferite, dar pomenind ca de-
ciicnnţi pe aceiaşi soldaţi ai celor d o u ă
legiuni, / Italica şi V Maccdonica*').
C â n d a stat această vexillaţie în Tro
paeum, cred că putem deduce din in
scripţia lui Daizus, fiul lui Comozous,
Sl
care a fost ucis de Costoboci '). Se ştie
delà Pansau ias, că năvala Costoboci lor
în peninsula balcanică a avut loc prin
anii 170, iar dintr'o inscripţie de la
Roma, că între anii 175 şi 180 L. Iulius
Iulian us are de luptat per Achaiam et
H
Macedoniam... adversas Castabocas ').
Prin urmare, tocmai în vremea teri-
8Λ 3
) C H . . I I I 14214 şi Tocilescu, Fouilles, p. 196.
Cât priveşte altarul închinat de Q. Lucilius Piscinus,
centurio leyionis I Italien;, Soli inviclo, in houorem
(IOJHUS divina; ( C H . . III 12468), el ar putea fi explicat
şi fără prezenţa unui detaşament din leg. 1 Italica în
Tropaeum. V. totuşi probabil că altarul stă în legătură
cu o garni/.onare a unei vexillaţii, pe care l'iscinusa
coinanclal-o în oraşul lui Traian.
e c 1 2
) C I L I I I 14214 : IJ. M. Daizi Coutozoi viril
an. L . inlerfectus a Caslabocis Iustus el Y(d(cns)
pairi b. m. posuerunt.
" ) Cf. Tocilescu, Fouilles, p. 197.
www.cimec.ro
— :«) —
www.cimec.ro
— ΊΟ —
8
«) C I L . I I I 14214 ».
"°) Tocilescu, Calera υκ»ι. epigr., în llew p. ixl.
arch, si fil. I X (1903) şi aparte, p. 33, n. 48.
www.cimec.ro
- 11
www.cimec.ro
— 12 —
www.cimec.ro
11-lea, d o c u m e n t a t ă mai sus în special
cu privire la viaţa rurală, s'a manifes
tat şi în fundaţia civilă a împăratului
Traian, la vicanii Traioncnscs Tropae-
enses. Năvala Costobocilor în a. 170
n'a avut desigur urmări mai grave,
afară de pieirea câtorva locuitori, ca
Daizus Comozoi, căruia apoi chiar fii lui,
rămaşi în viaţă, îi pun piatra funerară.
Aşezarea unei vexillaţii în castrul de
lângă vicus pe vremea războiului mar-
comanic şi activitatea binefăcătoare a
lui Helvius Pertinax în anii 177 şi urm.
aduseră la aşa desvoltare centrul daco
român din Tropaeum, încât, pe vre
mea lui Septimius Severus şi a lui
Caracalla, supt părinteasca oblăduire
a guvernatorului Ovinius Tertullus,
pe care 1'am întâlnit şi mai sus în i n
scripţia privitoare la vicanii B[u]ri-
dave/nsesf (?), şi care în general ne
apare din inscripţiile Moesiei infe
rioare ca un restaurator al provinciei,
vicanii Tropaeenses căpătară dreptul
de municipium.
www.cimec.ro
Il —
o s
) C H . . I I I 12465, găsit la Mulceova, aproape de
Adamclisi.
4
° ) Cf. iiiscrip(ia din DuiOSlorum : \receplvs] ex
captivitate barb(arorum) Pio et Proclo cos. (a. 238 !)
ex rolo ( C I L . I I I 12455).
o s
) Vezi izvoarele la Rappaport, Die Kinfùlle (1er
Oolen, p. 27 sq.
www.cimec.ro
- IΓ) -
M
) C I L . I I I 12519: pe drumul Marcianopolis- Abrit
tus Tropaeum, găsit la Suci de Abrittus; 13758, găsit
la Asargic, la Nord de Marcianopolis pe drumul spre
Durostorum.
Cf. Rappaport, p. 29 sqq.
8
» ) C I L . I I I 14214 \
www.cimec.ro
— <1(> -
www.cimec.ro
C ă oraşul a fost întărit cu ziduri de
piatră în secolul al IlI-lea, potrivit obi
ceiului din ce în ce mai răspândit din
cauza năvălirilor barbare, cari acum iau
o formă cu totul primejdioasă, e probabil,
dar trăinicia întăriturilor ridicate nu
mai cu puterile modeste ale munici
piului, n'a putut fi excepţională. Destul
că spre sfârşitul secolului al IlI-lea,
oraşul e total distrus de Goţi şi locui
torii se împrăştie prin cetăţile şi lagă
rele de primprejur.
în adevăr, e x a m i n â n d ruinele actuale
ale cetăţii, găsim întrebuinţate ca ma
terial de zidărie, pietre cu inscripţii,
sarcofage, fragmente architectonice şi
vcrcşlc prin celelalte inscripţii, căci găsim şi un du
umvir iurc dicundo; in orice caz, limba populară a
inscripţiei arată o anume decadenţă foarte semnifica
tivă a cullurei romane in Tropaeum ; cât priveşte lipsa
magistraţilor superiori, Bormann a propus o explicare
mult mai plausibilă ca a lui Mommsen : anume oficiul
judecătoresc al oraşului va fi fost exercitat chiar de
comandantul garnizoanei din Tropaeum, ca d. ]). în
Ravenna (Arch.-epiyr. Mill. X V I I , p. 112); 1 4 2 1 4 · :
10
undecurio municipii ; 12466: un duumvir (?); 14214 :
un cetăţean din Tropaeum, qui ntttus fuit Axiop(oli).
www.cimec.ro
— 1<S
www.cimec.ro
II.
www.cimec.ro
— no
www.cimec.ro
www.cimec.ro
năvălirilor, merge răspândirea din ce în
ce mai intensivă a elementelor greceşti
în centrul şi N E provinciei. Pănă de
parte în interior p ă t r u n d e acum delà
Mare, spre Tropaeum, cu împrejurimile
sale, cultura şi limba greacă. Pe cele
Γ>
trei drumuri (v. harta, p. 53) '" ), cari leagă
cetatea noastră cu Marea : delà Marciano
polis resp. Odessus, prin Abrittus şi
cetatea delà Azarlâc (la S de Adamclisi),
delà Callatis (Mangalia) şi Torni ( C o n
stanţa), prin cetatea antică delà Cava-
clar, - şi delà Torni, pe drumul central
„seythic" spreAxiopolisfCernavoda), vin
reprezentanţii culturei greceşti, să î n l o
cuiască energiile romane, slăbite din
lipsa contactului cu un sprijin mai p u
ternic, specific roman, la D u n ă r e , sau
total risipite de invaziile barbare.
La Urluia, spre N V d e Adamclisi, s'a
, o s
) Pentru o descriere geografică mai amănunţită
a Dobrogei în vremea romană, vezi harta ce am dat ca
anexă la studiul meu despre Ulmetum, în Analele
Academiei Ilomânc, ser. I I , voi. XXXIV (mem.
sec[. isl.).
www.cimec.ro
www.cimec.ro
- Γ) I —
l o c
) Cagnat, Inscriplioiies (iruecae ad res Hamu
li as perl. I, nr. 596 comp. cu nr. 399.
'»·) Arch.-epujr. Mill. XVII, 113, 60.
10f
>) Arcli.-epiijr. Mill. X V I I , 98, 37.
>"'·') C H . . III 7540.
"») .\rch.-epujr. Mill. V I I I , 8, 21.
www.cimec.ro
— O.) —
www.cimec.ro
— 50 —
, 1 S
) C H . . III 12464.
, 1 9
) Cât priveşte Tyras şi celelalte oraşe greceşti din
N o u l u i şi Siulul Mării Negre, documentate şi ele prin
inscrip(ii (cf. Arch.-rpigr. MUL, pustiim), acestea de
o c a m d a t ă nu intră în însăşi tema noastră, spre a in
sista mai mult asupra lor.
4
") Arch.-epigr. Mitt. V I I I 18, 50.
"·'') Arch.-epigr. Mitt. X I 41, 55 şi X I I 127 sc|i].
Pentru alte inscripţii greceşti din Tropaeum, vezi mai
jos în text.
www.cimec.ro
— 57 -
, l 0
) La ce s'a gândit Hormann, cânii a scris în Arch.-
epigr. Mill. X V I I , p. 108: „dass unter den heim Nen-
bau vcrwendctcn Stcinen eiue Insclirift ans der Zeii
293 304 sicii bcfindet, ist kcin geniigender Bcweis
dafiir, ilass in dieser Zeii die Sladt noch besland",
n'am putut nici odatâ înţelege. Doară Theotiinianus
nu erà să-şi pue monumentul voliv in pustietate! F i
reşte, oraşul erà sărăcit, şi decăzut din starea de stră
lucire avută prin anii 200, dar părăsit nu putea fi, din
bunul motiv că tocmai Diocleţian restabilise în mare
parte siguranţa /iiiit'.s-ului, clădind noi cetăţi şi repa
rând marile drumuri imperiale din D o b r o g e a ( c f . C I L . I I I ,
p. 997 : fortificaţiile delà Transmarisca Turtucaia,
nr. 7603 şi 7609 stâlpi miliari la Hârşova, - 7610 la
Măcin, 7614 la Oargalâk, şi v. şi scrierea mea
Sahoviu, Bucureşti, 1906, p. 17 sqq.).
www.cimec.ro
lor oropsite. Restaurările întreprinse
de împăraţii sec. I l l V I la D u n ă r e a
de jos nu sânt recolonizări cu element
roman, pe care nici n'ar fi avut de unde-1
mai aduce, ci zidiri şi restaurări de ce
tăţi şi castele, între fortificaţiile cărora
locuitorii, continuu dăinuitori în ţinutul
11T
acesta, sase poată adăposti mai sigur ).
u r
) în adevăr, chiar Histria, despre care ni se spune
doară apriat într'un i/vor, că a fost distrusă de G o ţ i
la a. 238 (υ. Max. et Bulb. 16,3), se constată totuşi ca
centru de cultură ce-i dreptul mult decăzut - şi în
anii următori (cf. Pick, Miiuzen von Uacieu and.
Mosicu, p. 147).
u e
) C I L . III 13734: Homaiiae securitatis liberla-
tisii(ne) fvfiudicibus il(oniinis) n(oslris) l-ï(avio) Va-
l(eeio) Constantino fel l.iciniuno LicinioJ l'iis l'e-
www.cimec.ro
Fig. 2 .
www.cimec.ro
— (O —
www.cimec.ro
— (il —
www.cimec.ro
- 02 —
, s o
) Iii a fost turnat strat de strat, ca u m p l u t u r ă a
spaţiului format de rândurile de placaj ce se ridicau
treptat, în sus, rând după rând : vezi în ..fig. 4, p. O i,
acest proces technic, devenit foarte clar prin deza
gregarea treptată a placajului şi a nucleului zidului
la turnurile porţii de Vest.
, S 1
) I.a cei 1200 m. în linie dreaptă, pe frontul ex
tern trebue adăogaţi alţi c. 1200 pe frontul intern +
placajul intern şi extern a c. 30 de turnuri, cu adân
cime medie de c. 12 m. şi diametru mediu de
c. 10 ni.
m
) Dobrogea ţinea de imperiul lui Licinius. Po
menirea lui Constantin în inscripţia c o m e m o r a t i v ă e
numai o formă protocolară, cerută de principiul u n i
tăţii ideale a imperiului roman (v. Sahovia, p. 29 sq.).
www.cimec.ro
www.cimec.ro
- (il —
turea de V, î n c e p â n d de la poarta de V
şi sfârşind la coltul N V al cetăţii, —iar din
celelalte laturi numai poarta de Ε şi de
l i 9
) C f . A . v. Coliausen, Die Befes!i(jun<jsweisen
(1er Vorzeit unci des Miltelalters, Wiesbaden 1898,
pl. 15 şi 16: în special Dax (n. 148 a), Auxerre (n.
147), Ziirich (152), etc., şi pag.. 122 sqq.
www.cimec.ro
— 65 —
www.cimec.ro
nordică nu s'a dat încă dc nici o u r m ă
dc p o a r t ă ; dar şi zidul c prea rău stri
cat, pentru a se putea stabili cevà sigur
numai prin sondagii, aşa precum s'a
încercat de răp. Tocilescu.
D u p ă configuraţia terenului cetatea
nu avea, propriu zis, nevoe decât de d o u ă
porţi : cea de V care-i serviâ pentru
drumurile spre V, Ν şi S, şi cea de E,
pentru drumurile spre Ε şi N E . C â t pri
veşte poarta de S, panta către exterior
erà şi este încă aşa de a b r u p t ă spre vale,
încât e probabil că, de fapt, nici n'au
putut urcă pe aici drumeţii cu vehicule,
12J
ci numai călăreţii şi p e d e ş t r i i ) . Că
poarta de V eră cea mai î n s e m n a t ă a
cetăţii, arată şi construcţia ei : pe când
porţile de S şi Ε sânt strâmte - c. 4 m. -
şi închise d e a p r o a p e î n t r e turnuri (v. fig.
6, cu secţiunea orizontală a porţii de E),
poarta de V (v. fig. 7) are o lărgime, între
www.cimec.ro
— (17 —
o
Fig. 6. Poarta de Est (arcliit. H . Brôtz).
d e c â t a t â t a : pe când la poarta de Ε i n
trarea în cetate se făcea direct pe p ă -
www.cimec.ro
- (Î8 —
înalte, şi prelucrate ca r ă m â n â n d pe o
mare a d â n c i m e în aer liber,— iar la poarta
de V însuşi canalul străzii principale e
scos din cetate pe supt pragul porţii, la
o a d â n c i m e de c. 1.20 m. (Cf. şi fig. 6
şi 7 cu 8 şi 9).
www.cimec.ro
Fig. 8. Poarta de Vest (fot. ing. St. Petrescu).
www.cimec.ro
Fig. 9. Poarta de Sud (fot. ing. St. Petrescu).
www.cimec.ro
- 71
www.cimec.ro
m. pe curtine şi turnurile scmi-rotunde
pană la 3 m. (la turnul de provizii : v.
mai jos) şi 3 m., 3.58 m. şi chiar 4.15
m., la intrarea în turnuri ori pe porţi.
Forma turnurilor este în genere cea
o b l o n g ă - s e m i r o t u n d ă , atât pe curtine,
cât şi la porţi, cu deosebirea că turnu
rile de porţi au o formă încă şi mai
lunguiaţă. La turnurile de colturi avem
forma de potcoavă, bine c u n o s c u t ă delà
cetăţile târzii romane şi prime byzantine,
precum la noi în Dobrogea avem pe
12H
cele delà Troesmis şi U l m e t u m ) , re
staurate, resp. din nou clădite, de Iusti-
nian. Pentru jumătatea nordică a laturei
de V a cetăţii Tropaeum mai avem şi
forma dreptunghiulară, aplicată pe lat
la zidul cetăţii, aşa cum întâlnim astfel
I 2 e
) Vezi ilustraţiile din citatul meu studiu despre
cetatea Ulmetum : atât pentru Troesmis (al cărei plan
se mai găseşte şi la Tocilescu, Bev. p. ist. arch, şi fit.
1, 1, p. 104 sqq., d u p ă Baudry în Bévue archéolo
gique V I I , 1868, pl. I X şi X - de unde şi la D u n n ,
Baukunsl (1er Borner, ed. 2, p. 433), cât şi pentru
Ulmetum (acum întâi săpat de mine).
www.cimec.ro
— 73 -
131
a t â ţ i a Troesmis, cât şi la Ulmetum ), -
dar cum turnul delà Tropaeum în nici
un caz n'a putut fi, deoarece e prea
s t r â m t pentru acest scop (de retragere
Ά garnizoanei în cazul de s u p r e m ă pri
1 3 2
mejdie) ) .
www.cimec.ro
— T i
www.cimec.ro
— /.) —
www.cimec.ro
— 7(> —
www.cimec.ro
— // —
www.cimec.ro
— 7.S
www.cimec.ro
-- 7(1 —
www.cimec.ro
— SO —
www.cimec.ro
— 81 —
www.cimec.ro
î n c o l o toate celelalte, fie chiar mai mari
ca Tropaeum, precum e cetatea delà
Slava rusească, în jud. Tulcea, nu ajung
în siguranţa, puterea şi acurateţa exe
cuţiei cetatea lui Licinius de lângă A d a m
clisi.
De observat ar mai fi, în legătură cu
frontul exterior al laturei de V, mai sus
studiat, şi prezenţa unor construcţii su
plimentare, cari se întind între marele
turn dreptunghiular şi turnul de colţ
spre N V : ele par a fi jucat un rol mai
mult de contraforturi ale zidului prin
cipal, clădit chiar pe marginea pantei,
www.cimec.ro
- 8:5 —
7
" ) Suprafaţa dc 12 lia., dală de obiceiu cetăţii delà
Adamclisi, d u p ă Tocilescu, Fouillas etrechevehes, p. 90
[cf. Weiss, Die Dobrudscha im Allerlum, Sarajevo
1911, p. 81 (după archil. Brotz, din serv. Muzeului Na
ţional), care dă tot 12 ha.], este mult exagerată.
IS
") Vezi citatele la Weiss, o. c., p. 36 sqq.
www.cimec.ro
— <st —
w
'• ) Tocilescu, în Comptes rendus de l'Académie
des inscr. et belles lettres, 1905, p. 565, Weiss. în
Wiener F.ranos zur 50. Vers, deutscher Philologen
u. Schulm. in Graz 1909, Wien 1909, p. 114 sqq., şi
Tocilescu în Jlev. p . ist. arch, şi fil. Χ (1909) p. '257.
14
°) Wiener Eranos, p. 116 sq.
www.cimec.ro
— 8Γ) —
www.cimec.ro
— SG —
www.cimec.ro
însăşi o mică fortăreaţă, complet alipită
pe una din laturi, la cetatea propriu zisă.
în adevăr apa neexistând în cetate de
cât la o imensă adâncime, la caz de
asediu, barbarii d i s t r u g â n d conductele
de apă ale Tropeenilor, cetăţenii ar fi
fost expuşi să m o a r ă de sete, ori să se
predea. D i m p o t r i v ă prin amenajarea unui
mare basin de apă, chiar în sistemul de
fortificaţii înconjurătoare, această pri
mejdie erà, pentru un timp destul de
î n d e l u n g a t , exclusă. —Conductul de a p ă
constatat lângă clădirea s u p l i m e n t a r ă de
care e vorba, merge de fapt chiar în
interiorul ei, caracterizând-o astfel ca
basin.
Q â n d i n d u - n e acum că însăşi construi
rea cetăţii a necesitat enorme cantităţi
de apă, e foarte probabil, că basinul
sudestic a fost clădit chiar delà înce
putul lucrărilor. Acea εΰρησις του ύδατος,
pentru care ί| πόλις Τροπεισίων mulţă-
meşte r e c u n o s c ă t o a r e Iunonei Regina,
e prin urmare mai d e g r a b ă un eveni-
www.cimec.ro
ment contemporan cu însăşi î n c e p u t u
rile operei de reclădire a cetăţii, decât
o întâmplare posterioară inaugurării din
316, şi în legătură numai cu viaţa popu
laţiei civile a noului oraş.
Cât priveşte acum cultul Iunonei Re
gina, cum îi zice inscripţia, " Π ρ η βασι-
?νίσσΐ|, chiar dacă n'ar fi fost stăpân
direct al Dobrogei împăratul Licinius,
prigonitorul creştinilor şi adoratorul pro
143
pagandist al lui Sol Invictus ), încă
tot n'am putea admite pentru începutul
secolului al IV-lea oficialitatea cultului
creştin în cetatea Tropeenilor. De-abia
delà Constantius înainte, creştinismul
fiind răspândit chiar cu deasila de re
prezentanţii puterii publice, în frunte cu
însuşi împăratul, poate fi vorba de o
comunitate creştină mai puternică şi în
U1
T r o p a e u m ) . Prin urmare e aproape
145
de prisos a mai d i s c u t ă ) caracterul
u i
) Cf. scrierea mea Salsovia, p. 27 sqq.
Cf. 1st. creşt. daco-voman, p. 2 şi 62 sqq. şi
Salsovin, p. 35 sqq.
, 4 S
) C u m face Weiss, Dubnidschu, p. 83.
www.cimec.ro
— 89 —
www.cimec.ro
— 00
www.cimec.ro
Fig. 13 (arehit. Cegăneanu).
www.cimec.ro
— 92 —
www.cimec.ro
Probabil cea mai veche, şi în orice
caz cea mai însemnată, a fost biserica
c u n o s c u t ă supt numele de „basilica de
m a r m o r ă " , d i n fata turnului de provizii
de pe laturea vestică a cetăţii, în apro
piere de laturea nordică. Inginerul D r .
Gustav v. Cube, care a săpat această b i
serică, distinge în planurile şi secţiunile
sale, păstrate în archiva Muzeului N a
tional, trei fundamente deosebite a trei
biserici, cari s'au urmat pe acelaş loc, în
1JH
timp relativ scurt una d u p ă alta ). N i c i
una d i n ele n'a avut crypta sau con-
fessio subterană, pentru păstrarea reli-
quiilor de martyri patronii fundaţiei
sacre, — aşa precum eră obiceiul mai
nou creştin şi chiar în Tropaeum g ă s i m
d o u ă atare basilici. Această constatare
trebue să ne fie o indicaţie că la cea
www.cimec.ro
I
www.cimec.ro
— 9Γ> —
www.cimec.ro
Fig. 15. Plan orizontal al basilicei de marmoră (Dr. ing. O . v. Cube).
www.cimec.ro
— 97 —
S E C T 1 V N E TRANSVERSALA PE N A O S
Fig. 16. (Dr. ing. G . v. Cube).
www.cimec.ro
Fig. 17. Apsis şi cancelli la basilica de marmoră (fot. ing. St. Petrescu).
www.cimec.ro
— 99 —
15
' ) Cf. şi c o m u n i c ă r i l e făcute de v. Cube Monse
niorului Netzhammer, la ac. din urmă, o. c, p. 100.
www.cimec.ro
- 100 —
1 04
te ' ), una n u m i t ă de Tocilescu „basilica
d u b l ă " şi de M u r n u „basilica-cisternă",
www.cimec.ro
- 101 -
www.cimec.ro
1 ig. 21. Vedere generală a ruinelor basilicei de marmoră şi baptisteriului (fot. ing. St. Petrescu).
www.cimec.ro
10.'5 -
awvi ut BA
www.cimec.ro
— 101 —
www.cimec.ro
Fig. 23. Ruinele baptisteriului (fot. ing. St. Petrescu).
www.cimec.ro
— 1(H) —
www.cimec.ro
— 107 —
www.cimec.ro
r i g . 25 (archit. Sp. Cegăneanu).
www.cimec.ro
— 109 -
1 5 H
apropierea bisericilor episcopale" ) r
rezultă :
1" că „basilica de m a r m o r ă " a fost
I M
de pe Ia a. 530 înainte ) biserică epis
c o p a l ă ; Iustinian cu prilejul restaurării
întregului ţinut danubian va fi creat
atunci întăi şi unele "'"') din acele episco
pate scythice pomenite de notitia episco-
patuum, şi printre cari e şi Tropaeum al
nostru ;
2" că, cu acel prilej, în chip firesc
lângă biserica episcopală s'a ridicat şi
un baptisterium ;
3" c ă - de sigur — atunci întăia dată
a d u c â n d u - s e cu mare cheltuială —mar
m o r ă d i n Sud s'a î m p o d o b i t atât bap-
tisteriul cât şi biserica restaurată a-
www.cimec.ro
— no -
www.cimec.ro
Ill
www.cimec.ro
— 112
www.cimec.ro
www.cimec.ro
şi naos-ul ei, vizibile pe plan (fig. 28), par a fi mai
târzii şi de natură profană, afară doară de trep
tele - cu portic—dinainteapronaos-ului (cf. Tocilescu,
FouiUet t;l recherchai, p. 91).
www.cimec.ro
— 11Γ) —
I 2S (archit. linii/).
www.cimec.ro
— no —
www.cimec.ro
— 117 -
www.cimec.ro
— 118 -
IC
") Cf. Kaufmann, o. c, p. 155, cu Kraus şi Hol-
l/.ingcr, o. c , passim, şi Strzygowski, l. c.
www.cimec.ro
Fig. 30. Vedere generală a ruinelor basilicei-cisterne (fot. ing. St. Petrescu).
www.cimec.ro
Fig. 31 (archit. C e g ă n e a n u ) .
www.cimec.ro
— 121 —
Fig. 32 (archit. C e g ă n e a n u ) .
www.cimec.ro
Fig. 33 (archit. C e g ă n e a n u ) .
www.cimec.ro
|;
în biserică "), aş atribui-o mai bu-
Fig. 34 (archit. C e g ă n e a n u ) .
www.cimec.ro
Tropeului, decât u r m a ş i l o r direcţi ai ve
chilor Oreco-Romani. C ă architecţii
erau şi acum tot „ r o m a n i " , lucrul se în
ţelege de la sine : altfel n'am mai putea
aveà acea unitate de plan şi technică, pe
care o vedem la toate basilicele din
Tropaeum şi care le leagă direct şi cu
arta veche creştină a centrelor mari din
Imperiu.
D a c ă însă ridicarea acestei basilice-
cisterne e de datat cam prin a doua
j u m ă t a t e a secolului al V-lea (v. şi mai
jos, p. 136), atunci, basilica cu duplu tran
sept, care prin technică şi formele ei se
arată a fi mai nouă, r ă m â n e să o socotim
întemeiată în secolul al Vl-lea. Ea va
fi fost poate ridicată odată cu noua
înflorire a Tropeului ca reşedinţă epi
s c o p a l ă — s u p t lustinian, fiind clădită din
acelaş avânt cultural religios, care cu sa
crificii în adevăr respectabile, ţinuse să
ornamenteze cu m a r m o r ă atât basilica
episcopală cât şi baptisteriul ei. în ade
văr şi delà basilica cu duplu transept
www.cimec.ro
ni s'au păstrat coloane de m a r m o r ă (câ
teva şi de piatră) şi anume într'un stil
evident târziu, înrâurit direct de arta
Răsăritului (v. fig. 35 — 37, p. 126 sqq.).
Se pune totuşi acum, faţă de expu
nerile şi părerile de mai sus, o între
bare : e, de fapt, d o c u m e n t a t ă şi prin
alte resturi o atare viaţă în forme „ro
mane" a populaţiei amestecate η romii"
π o " • η federate", mai mult barbare decât
romane, dar trăind în forme culturale
greco-romane aici în Tropaeum ? Sau
toate cele de mai sus sânt simple ipo
teze ?
M a i întăi de toate resturile târzii c r e ş
tine, capitèle cu cruci byzantine delà ba
silica de m a r m o r ă şi de la basilica cis
ternă (pentru aceasta din u r m ă vezi fig.
38) (deci, cel mai de vreme, sec. V - V I ) ,
lămpi de p ă m â n t ars, tot cu cruce (iarăş
sec. V - V I ) şi mai presus de toate inscrip
ţia creştină, d a t â n d deasemenea nu mai de
vreme ca din anii 500, cu σταυρόςθ α
νμτου καΐ α ν α σ τ μ σ ε ω ς — crux mortis et
www.cimec.ro
www.cimec.ro
— 127 -
www.cimec.ro
— 128 —
m
resiirrectionis ) , găsită la Başpunar, spre
www.cimec.ro
— 120 -
www.cimec.ro
— -
Primirea G o ţ i l o r ca „federaţi" şi „ c o
lonişti" în provinciile limitanee ale I m
periului, aduce o relativă liniştire şi aşe
zare în viata locuitorilor „ r o m a n i " delà
graniţă : Goţii păzesc acum de alţi nă
vălitori nordici, ca grăniceri, alăturea cu
provincialii băştinaşi, oraşele şi satele, în
comun locuite de Romani şi de G o ţ i .
Ulfila predică în Moesia inferioară, Thra
cia şi Scythia minor deopotrivă la Goţii
săi şi la „ R o m a n i " şi invers, episcopii
de Torni îşi întind jurisdicţia în toată
Dobrogea, ei fiind metropoliţi ai între
gului ţinut. Biserici creştine, de nuanţă
ariană ori athanasiană se ridică pretutin
deni, prin dărnicia credincioşilor de toate
1 7 8
neamurile,înfrăţiţi acum î n t r u C h r i s t u s ) :
d o a r ă eresia ariană de-i desparte pe alo-
174
curea ) ; în ţinuturile centrale ale M o e -
www.cimec.ro
siei inferioare către Durostorum nici
m ă c a r deosebiri de acestea religioase nu
g ă s i m : toţi sânt ariani, întocmai ca şi
împăraţii acestui timp, Constantius şi Va-
1 7 5
lens ) .
Această relativă pacificare a provin
ciilor delà D u n ă r e a de jos se documen
tează încă mai evident prin operele de
folos obştesc, împlinite aici de împăraţi.
Valens, Gratian şi Valentinian fundează
l7,i
noi castele în Dobrogea ) , u r m â n d prin
fapte, pildele lui Constantin şi ale fiilor
1 7 7
săi ) . Iulian, Valens, Valentinian, Gra
78
tian, Theodosiu şi Arcadiu ' ) restaurează
,75
) C.rcşt. daco-roman, p. 149 sqq.
"«) C I L . III 7494 : Valons, la Hasarlâk, lângă Hâr-
şova (a. 369); Procopius, de aedif.,\\I I I , cd. Bonn,
p. 308 (Valenliniana şi Gratiana, restaurate de Insti
ll ian ; a doua cunoscută încă din Not. diijn. Or.
XXXIX [ XXXVII).
, 7 7
) C I L . III 13734 ( A d a m c l i s i : Constantin şi L i
cinius, an. 316) ; 12483 (Carcaliu, lângă Igliţa Troea-
inis : fiii lui Constantin, a. 339); Hierocles, Sijnecd.,
V I , şi Procopius, de aedif., I V 11, ed. Bonn, p. 307:
Constantiana-Tomi, Ia Constanţa.
, 7 e
) C I L . III 7611 şi 7614 (Iulian, la Nicoliţel şi
Gargalâk) ; 12518 (Valentinian, Valens şi Gratian, la
www.cimec.ro
— ι:ΐ2
www.cimec.ro
i m
sită şi pentru comemorarea acestora ).
Secolul al IV-lea aduce dară şi pen
tru Tropaeum o oarecare renaştere. De
unde la restaurarea cetăţii de către L i
cinius noua civitas eră, cum am văzut
mai sus, foarte săracă în locuitori, supt
împăraţii următori oraşul se p o p u l e a z ă
din ce în ce mai mult, aşa încât alătu
rea de Abrittus în Sud, Axiopolis în
N o r d , Durostorum în Vest şi Torni în
lifl
E s t ) , Tropaeum a trebuit să alcătuiască
pentru creştinii păstoriţi de episcopii ro-
mano-gotici, orthodoxi, din Torni şi a-
riani din Durostorum, un centru des
tul de înfloritor la D u n ă r e a de jos.
în adevăr, faptul că încă din secolul
<il IV-lea au existat aici d o u ă basilici
creştine, iar în veacurile u r m ă t o a r e mai
g ă s i m încă două, şi anume, una dintre
ele fiind chiar biserică episcopală, cu
baptisterium, ne arată că îndărătul pu-
" j e
CIL. III 14464.
, e l
) Toate patru constatate prin ştiri literare şi mo
numente, ca fiind continuu înfloritoare pănă după
lustinian.
www.cimec.ro
1.51 —
www.cimec.ro
*0
www.cimec.ro
o m o n e t ă indescifrabila, dar aparţi
n â n d d u p ă tip secolului al IV-lea ;
un frumos capitel cu foi de acanthus
şi crucea byzantină, delà o colonetă,
poate a unui amvon, ori, mai puţin pro
babil, a unui c i b o r i u m : înălţimea lui,
c. 0.15 m., baza de jos c. 0.08 m., baza
de sus c. 0.15 m. ; înălţimea crucei, c.
0.06 m.; stilul capitelului indică secolul
al V-lea, mai de g r a b ă decât al VI-lea
(cf. fig. 38);
însfârşit din secolul V I avem tot
aici mai multe monete, dintre cari
d o u ă complet descifrabile: prima delà
Iustinian (din a. 551, „al 25-lea" al
împărăţiei sale), iar a doua delà I u
stin al ll-lea (a. 573, „al V I I Mea « al
domniei).
Exemplul dat de mine cu descope
ririle m ă r u n t e dintr'un singur loc -ba-
silica-cisternă- poate fi socotit ca tipic
pentru întreaga cetate. Prefaceri au fost
destule în înfăţişarea m o n u m e n t a l ă şi
etnică a cetăţii, dar o c o m p l e t ă pără-
www.cimec.ro
- Π7 —
1 B a
) D . Murnu a expus, în parte, rezultatele săpă
turilor tl-sale în broşura Noi săpături in cetatea Tro
paeum (1910) Bucureşti, 1910, 20 pp. in 8°, şi în Bule
tinul coniisiunii monum. istor. pe 1910 şi 1911.
www.cimec.ro
j u m ă t a t e a sec. V, această stradă a fost
restaurată şi î m p o d o b i t ă , d u p ă obiceiul
foarte răspândit în Orientul elenistic şi
apoi romano-byzantin, cu un porticus
vialis, „care apără trotoarul delà cele
d o u ă margini ale stradei". Colonada e
prin technică şi stilul elementelor ei
m
componente specific b y z a n t i n ă ) . î n -
sfârşit din ultimul timp, „ r o m a n o - b a r -
bar" al cetăţii, sânt construcţiile p r i m i
tive, cari strâmtează spre V strada şi
întretae prin fundamentele lor - ca
nalul, astupându-1 cu totul.
Tot din timpul lui Constantin, o b
servă şi d. M u m i i , că trebue să fie i m
p u n ă t o a r e a clădire cu colonade, basilica
l e <
) Murim, br. cil., p. 12: „coloanele necaiielate şi
monolitice, clin care câteva numai s'au păstrat întregi,
erau aşezate pe baze simple cu un singur torus şi
plinte pătrate, iar capitelurile, deşi ionienc, sunt pre
văzute cu un abacus înalt sau cu imposturi, o par
ticularitate aceasta care caracteriză perioada bizan
tină... C ă construcţia despre care-i vorba, e cliiitr'o
epocă târzie, apropiată de aceea a lui Iustinian, ne-o
dovedeşte mai departe varietatea sau incongruenţa di
feritelor piese arcliitectonice ale ei..."
www.cimec.ro
Fig. 40. Planul orizontal al basilicei forensis (archit. Fakler).
www.cimec.ro
F i g . 41. Basilica forensis ; vedere luată din strada principală (fot. ing. St. Petrescu).
www.cimec.ro
— πι—
Is8
) L . c, p. 20.
www.cimec.ro
Fig. 42. Basilica forensis : vedere luată dinspre V , cu privire către basilica creştină
cu duplu transept (fot. ing. St. Petrescu).
www.cimec.ro
— 1 13 -
www.cimec.ro
— 1 11 -
www.cimec.ro
- 115 —
10
www.cimec.ro
—m —
1 S 0
) Tlk-opliyl. Ilhi., ed. tie Unor, I 8, 10.
www.cimec.ro
— 147 —
www.cimec.ro
— 148 -
www.cimec.ro
ÎNDREPTĂRI
www.cimec.ro
ILUSTRAŢIILE
Pag,
www.cimec.ro
Pag
www.cimec.ro
— 152 —
Pag.
ΗΑΗΤΛ
Drumurile romane în Dobrogea de Sud. . 53
www.cimec.ro
CUPRINSUL
Pag.
www.cimec.ro
— 152 —
Pag.
ΗΑΗΤΛ
Drumurile romane în Dobrogea de Sud. . 53
www.cimec.ro
CUPRINSUL
Pag.
www.cimec.ro
— 151 -
Pig
www.cimec.ro
Pag.
www.cimec.ro