INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 1

2 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

3. TRANSFORMATOARE DE MASURĂ

1. ParticularităŃile transformatoarelor de măsură pentru protecŃie

Pentru supravegherea funcŃionării unei instalaŃii sau circuit electric este necesar să se poată
controla oricare dintre parametrii caracteristici: tensiunea, curentul, puterea, rezistenŃa (respectiv
impedanŃa sau reactanŃa), frecvenŃa şi unghiul de fază. În instalaŃiile de joasă tensiune sau în
circuitele în care curenŃii sunt de ordinul zecilor de amperi (în unele cazuri, chiar până la 200-300
A), funcŃionarea poate fi supravegheată măsurându-se direct tensiunile, curenŃii etc. ai circuitului
controlat, cu relee primare.
În instalaŃiile de curent alternativ de înalta tensiune, sau la care curenŃii depăşesc zeci de
amperi, parametrii caracteristici nu mai pot fi măsuraŃi direct, ci prin intermediul transformatoarelor
de măsură.
În tehnica protecŃiei prin relee, transformatoarele de măsura au rolu1 de a alimenta cu tensiune,
respectiv cu curent, schemele de protecŃie prin relee. În acest sens ele îndeplinesc trei funcŃiuni :
- reducerea tensiunii şi a curentului alternativ din instalaŃiile de forŃă, la valori convenabile
pentru alimentarea releelor (100 sau 110 V respectiv 5 sau 1 A) ;
- izolarea releelor şi a personalului de exploatare de tensiunea înaltă a circuitelor primare ;
- combinarea, în anumite moduri, a mărimilor transformate în prealabil pentru a obŃine o
mărime care să ilustreze cel mai potrivit o anumită stare de defect sau de funcŃionare anormală.
Transformatoarele de măsură utilizate pentru protecŃie au acelaşi principiu de funcŃionare şi
aceiaşi construcŃie ca şi cele uti1izate pentru măsura. Caracteristic, pentru primele, este însă regimul
de funcŃionare deoarece, în cazul protecŃiei, domeniul lor de măsură este mult mai larg în cazul unui
defect în reŃea, tensiunile pot varia de la valorile cele mai mici până la dublul tensiunii nominale
(faŃă de 30-120% din tensiunea nominală cât sunt limitele obişnuite pentru aparatele de măsurat).
Pentru curenŃi, domeniul de măsurare corespunzător curenŃilor de scurtcircuit este situat aproape
exclusiv deasupra curentului nominal pe care îl poate depăşi până la de 30-40 ori (faŃă de 10-120%
din curentul nominal, cât reprezintă limitele obişnuite pentru măsură).
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 3

2. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE
Transformatoarele de tensiune utilizate în prezent, atât pentru protecŃia prin relee cât şi
pentru măsură, sunt de două tipuri: inductive şi capacitive.

2.1. Transformatoare de tensiune inductive. FuncŃionare şi erori

În ce priveşte principiul de funcŃionare, un transformator de tensiune. inductiv este
asemănător cu un transformator de forŃă însă, spre deosebire de acesta, regimul său normal de
funcŃionare este apropiat de cel de mers în gol. Înfăşurarea primară este legată în derivaŃie la
circuitul de înaltă tensiune a cărui tensiune trebuie controlată, iar înfăşurarea secundară alimentează
aparatele de măsurat şi de protecŃie, legate de asemenea în derivaŃie. (fig.3.1).

Fig. 3.1. Schema de principiu a unui

transformator de tensiune monofazat

Înfăşurările secundare ale transformatoarelor de tensiune inductive de fabricaŃie românească

au tensiunile nominale de 100, 100 /√3 sau 100/3 V iar înfăşurările primare sunt construite pentru
tensiunile standardizate din instalaŃiile energetice, începând de la 0,5 kV până la 110 kV inclusiv.
Transformatoarele de tensiune se caracterizează prin raportul de transformare mare al
tensiunilor nominale ale celor două înfăşurări, U1 pentru înfăşurarea primară şi U2 pentru
înfăşurarea secundară,
U w
nt = 1 = 1 . (1)
U 2 w2
Din această cauză, numărul de spire W al înfăşurării primare este foarte mare (de ordinul
miilor), această înfăşurare fiind confecŃionată din sârmă foarte subŃire, în timp ce înfăşurarea
secundară are un număr redus de spire w (de ordinul zecilor).
Curentul de magnetizare al transformatorului de tensiune depinde de tensiunea reŃelei şi de
calitatea fierului, fiind independent de sarcina înfăşurării secundare.
Transformatoarele de tensiune sunt construite pentru următoarele clase de precizie: 0,1 ; 0,2;
0,5; 1 şi 3, indicele clasei reprezentând eroarea de tensiune în condiŃiile nominale de funcŃionare.
Primele trei clase sunt destinate în special măsurărilor, în timp ce clasele 1 şi 3 se folosesc şi pentru
protecŃie.
La înfăşurările speciale de protecŃie, clasa de precizie se exprimă prin eroarea maximă
admisibilă de tensiune în procente (în domeniul cuprins intre 5% din tensiunea nominală şi
tensiunea maximă admisibilă de funcŃionare) urmată de litera P. Clasele de precizie standardizate
sunt 3P şi 6P.
În prospectele transformatoarelor şi pe etichete este indicată, pentru fiecare clasă, puterea
corespunzătoare, pentru care este garantat transformatorul. De exemplu, la transformatoarele
TEMU-20; 25; 35, clasei 0,5 îi corespunde puterea de 90 VA, clasei 1 puterea de 180 VA, iar clasei
3, puterea de 300 V A.
Transformatoarele de tensiune inductive se construiesc monofazate sau trifazate.
Transformatoarele de tensiune inductive monofazate. Schema de principiu a unui
transformator monofazat este reprezentată în fig. 1.
Acestea se construiesc în execuŃie monopolară sau bipolară, respectiv cu un pol sau cu ambii
poli izolaŃi. În privinŃa naturii izolaŃiei, construcŃiile uzuale folosesc ulei, porŃelan sau răşină.
3 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Tensiunile nominale ale înfăşurărilor auxiliare au fost stabi1ite Ńinându-se seama că acestea sunt
destinate măsurării componentei homopolare de tensiune, care apare într-o reŃea trifazată în cazul
unui defect monofazat. În acest scop, înfăşurările auxiliare a trei transformatoare monofazate
conectate la fiecare fază a reŃelei se conectează în triunghi deschis, la bornele căruia, în cazul unei
puneri monofazate la pământ apare o tensiune egală cu 3 U f' dacă reŃeaua este compensată sau are
punctul neutru izolat şi o tensiune egală cu tensiunea pe faza U f' dacă reŃeaua are punctul neutru
legat direct la pământ. În ambele situaŃii, tensiunea maximă de alimentare a releului legat la bornele
triunghiului deschis este de 100 V.
În practică, transformatoarele monofazate de tensiune, pot fi uti1izate în diferite scheme de
conexiuni.

Fig. 2. Marcarea bornelor transformatorului de tensiune monofazat.

Pentru corecta legare a transformatoarelor de tensiune şi a aparatelor de protecŃie şi de

măsurat, sensibile la sensul vectorilor de tensiune (releele de putere, wattmetre, varmetre şi
contoare), bornele înfăşurărilor sunt marcate de fabrică, astfel încât curentul care trece prin aparatul
de măsurat sau prin releu, legat la înfăşurarea secundară, să aibă acelaşi sens ca şi în situaŃia când
aparatul respectiv ar fi legat direct pe partea primară la bornele de acelaşi nume fig.2). Bornele
înfăşurării primare sunt marcate cu literele mari A (pentru începutul înfăşurării) şi B, N sau X
(pentru sfârşitul înfăşurării), iar bornele înfăşurărilor secundare sunt marcate cu literele mici a şi b,
n sau x, completate cu cifrele 1 şi 2 în cazul transformatoarelor cu două înfăşurări secundare.

Transformatoarele de tensiuni inductive trifazate. Spre deosebire de transformatoarele

de forŃă, transformatoarele de tensiune trifazate au miezul magnetic cu cinci coloane. Această
construcŃie este necesară pentru a se da posibilitatea închiderii fluxului de secvenŃa homopolară
<1>0' care apare în cazul unei puneri la pământ în reŃea. După cum se vede în fig. 3.4, fluxul <1>0
se închide prin coloanele extreme, astfel că, amplasându-se pe aceste coloane două înfăşurări legate
în serie, la bornele a1, x1 apare tensiunea de secvenŃa homopolară care caracterizează un defect cu
punere la pământ.
În construcŃiile obişnuite însă (fig. 3,4), pentru obŃinerea tensiunii de secvenŃa homopolară
se utilizează, ca şi la transformatoarele monofazate, o înfăşurare în triunghi deschis rea1izată prin
legarea în serie a trei înfăşurări suplimentare amplasate pe cele trei coloane din mijloc.
Transformatoarele de tensiune trifazate au deci trei înfăşurări: una primară, legată în stea şi
două secundare din care una principală legată tot în stea (corespunzătoare clasei de conexiuni y, y -
12) şi a, doua auxiliară, în triunghi deschis despre care s-a vorbit mai înainte. Transformatoarele de
tensiune trifazate se construiesc, pentru tensiuni primare până la 15 kV inclusiv, fiind deci utilizate
în reŃele cu punctul neutru izolat sau în reŃele compensate.
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 4

Fig. 3. Transformator trifazat de tensiune cu Fig. 4. Transformator trifazat de tensiune cu

înfăşurările suplimentare amplasate pe coloanele înfăşurările suplimentare ale cu triunghiului
extreme deschis, amplasate pe coloanele centrale

Tensiunea primară nominală are valoarea U /√3 (U fiind tensiunea între faze a reŃelei), iar
tensiunile nominale sunt de 100//√3 V pentru înfăşurarea principală şi 100/3 V pentru înfăşurarea
auxiliară, în triunghi deschis. Această tensiune a fost stabilită după aceleaşi considerente ca şi la
transformatoarele monofazate cu tensiuni până la 35 kV.
Marcarea bornelor este următoarea: A, B, C, a, b, c, pentru începuturile înfăşurărilor şi X, Y,
Z, x, y, z pentru sfârşiturile înfăşurărilor, folosind literele mari pentru înfăşurările primare, iar
literele mici pentru cele secundare. Bornele punctelor neutre sunt marcate cu N respectiv n, iar
bornele înfăşurării secundare auxiliare cu a1, x1 sau cu da, dn.

3.2.2. Transformatoare de tensiune capacitive

Pentru tensiuni superioare valorii de 110 kV, s-au impus în ultimii ani transformatoarele de
tensiune capacitive. Acestea au faŃă de transformatoarele inductive avantajul că un acelaşi aparat
poate servi atât pentru măsură şi protecŃie, cât şi ca element de cuplaj la linia de înaltă tensiune a
unei instalaŃii de telecomunicaŃii de înalta frecvenŃă ;

3. DIVIZORUL DE TENSIUNE

La incercarea aparatelor de comutatie, în scopu1 masurarii tensiunilor de restabilire şi de arc

electric, se folosesc divizoare de tensiune capacitive, divizoare mixte R-C serie, divizoare
universale.

3.1. Divizorul capacitiv cu structura simpla.

Schema electrica a divizorului capacitiv este indicata în fig. 8, în care se observa ca tensiunea
masurata este Ul, iar tensiunea aplicata oscilografu1ui este U2, la bomele rezistentei R2 de intrare în
oscilograf; Rl este o rezistenta egala cu impedanta caracteristica acablului de masurare prin care se
5 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

transmite semnalul de la divizor la oscilograf. Rezistenta R2 are în mod uzual valoarea de 1 MΩ în

timp ce R1 = 50 Ω sau 175 Ω. Se constata deci ca:

Fig. 8. Schema e1ectrica a divizorului capacitiv.

Rl + R2 = R ≈ R2 (10)
Un divizor de tensiune capacitiv, al carui brat de joasa tensiune se inchide pe o rezistenta, nu poate
fi folosit la tnasurarea tensiunilor de curent continuu, dar poate fi folosit cu succes la masurarea
tensiunilor altemative pina la frecvente ridicate, spre exemplu 1 MHz.
Pentru frecvente foarte ridicate, de ordinul 10... 100 MHz, se folosesc divizoare de tensiune
inglobate în structuri coaxiale, la care inductivitatea intrinseca a conexiunilor intre bratul de inalta
tensiune - capacitatea C1 în fig.8 şi bratul de joasa tensiune -capacitatea C2- este practic nula. Un
astfel de divizor este prezentat în fig.9. Structura coaxiala este realizata intre conductorul cilindric
central 1 şi conductorul tubular 2. Armatura cilindrica 4, formeaza capacitatea C1 fata de
conductorull şi capacitatea C2 fata de conductorul 2, fata de care esteizolata cu pelicula electro-
izolanta 3. Cu ajutorul mufei coaxiale 5, se realizeaza legatura la cablul de masurare. Realizarea
unei presiuni de 10 bar în incinta, determina o sensibila creştere a rigiditatii dielectrice şi permite
astfel utilizarea divizorului la ten- siuni de ordinul 10... 30 kV. Masuri specia1e se iau pentru
obtinerea unor perfonnante deosebite, printre care sint: ecranarea prizei de masurare pe armatura 4
şi limitarea lungimii armaturii 4 la o va1oare mai mica decât 1/10 din lungimea de unda proprie a
structurii coaxiale.

Fig.9 Divizorul capacitiv coaxial Fig. 10 Divizorul de tensiune mixt serie RC

3.2. Divizorul de tensiune mixt, serie R-C, cu structura simpla.

Proprietatilea acestui tip de divizor rezulta din studiul comportarii schemei de baza prezentata în
fig.10. Bratul de inalta tensiune este folmat din rezistenta R1 şi capacitatea C1, iar cel de joasa
tensiune din rezistenşa R2 şi capacitatea C2. Divizorul de tensiune se conecteaza la placile
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 6

oscilogra- fului catodic prin intermediul unui cablu coaxial. în acest caz, este necesar ca acest cablu
sa se conecteze la divizor prin intermediul unei rezistenşe egala în valoare cu impedanşa
caracteristica Zc a cablului de masurare.
Raspunsul poate lua una din urmatoarele trei forme:
a) Pentru aceeaşi constanta de timp în bratul de inalta tensiune şi în bratul de joasa tensiune, adica
pentru: RIC1 = R2C2 = RC = τ se obtine:
R
u2 = 2 U
R
Adica, raspunsul este compensat de forma treptei ca în fig.11, a şi deci cu timpul de raspuns zero.
b) Pentru τ2/τ > 1 se obtine un raspuns supracompensat, ca în fig. 11, b.
c) Pentru 0 < τ2/τ < 1 rezulta un raspuns subcompensat, ca în fig.11, c.
La un divizor de tensiune compus din module RC identice şi la care se practica o priza, pentru
masurarea în joasa tensiune raspunsul este intot- deauna compensat.
La un divizor format din doua sau mai multe elemente eterogene, exista posibilitatea de a avea
oricare din cele trei tipuri de raspunsuri.

Fig.11 Răspunsuri posibi1e:

a -compensat ; b -supracompensat ; c -subcompensat.

3.3. TRANSFORMATOARE DE CURENT

3.3.1. FuncŃiunea, erorile şi condiŃiile cerute de protecŃie
La transformatoarele de curent, spre deosebire de cele de tensiune. înfăşurarea primară este
legată în serie cu circuitul al cărui curent trebuie măsurat. Releele şi aparatele de măsurat sunt de
asemenea legate în serie în circuitul înfăşurării secundare (fig. 5).
Înfăşurările secundare ale transformatoarelor de curent au curentul nominal de 5,2 sau 1 A,
iar înfăşurările primare se construiesc pentru valorile standardizate de curenŃi, începând de la 5 A
până la câteva mii de amperi. Tensiunile pentru care este izolată înfăşurarea primară corespund
seriei standardizate de tensiuni, începând de la 0,5 kV.
RelaŃia dintre curentul primar măsurat I şi curentul secundar i se exprimă, la
transformatoarele de curent, prin expresia:
I w
nt = 2 = 1 . (2)
I 1 w2

Fig. 5. Schema de principiu a unui transformator

de curent.
7 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Rezultă că numărul de spire ale înfăşurării secundare este mult mai mare decât ale
înfăşurării primare între ele existând acelaşi raport ca şi între curenŃii primar şi secundar. în realitate
curentul I0 nu poate fi neglijat. acest curent este proporŃional cu căderea de tensiune de la bornele
înfăşurării secundare, care la rândul ei depinde de numărul aparatelor conectate la secundar şi de
rezistenŃa conductoarelor de legătură adică de sarcina secundară.
În afară de regimul de funcŃionare normal. la un transformator de curent se deosebesc două
regimuri de funcŃionare extreme: cu înfăşurarea secundară legată în scurtcircuit şi cu înfăşurarea
secundară în gol.
În primu1 caz. căderea de tensiune în transformator este datorită numai rezistenŃei şi
reactanŃei inductive a înfăşurărilor primară şi secundară ceea ce are ca efect un curent de
magnetizare minim. Acest regim de funcŃionare, datorită impedanŃei mari şi a înfăşurării secundare,
nu constituie o stare de defect, ca la transformatoarele de tensiune, ci din contra, un regim foarte
apropiat de o funcŃionare ideală. De fapt. funcŃionarea normală a unui transformator de curent este
apropiată de regimul de scurtcircuit.
În al doilea caz. când înfăşurarea secundară este deschisă şi curentul i = 0. înseamnă că I = I0
şi deci întregu1 curent primar serveşte pentru magnetizare. Acest lucru are ca efect formarea unui
flux exagerat în miezu1 de fier, încălzirea acestuia peste limita admisibilă şi deteriorarea
transformatoru1ui. În acelaşi timp la bornele secundare apare o tensiune care poate atinge valori
pericu1oase pentru aparate şi pentru personalul de exploatare.
Din analiza acestor două regimuri rezu1tă că înfăşurările secundare ale transformatoarelor
de curent nu trebuie lăsate în gol. nici chiar pentru scurt timp; în cazu1 când la o înfăşurare
secundară nu se conectează nici un aparat, aceasta trebuie legată în scurtcircuit.
Bornele acestora sunt marcate după anumite reguli, stabilite prin normele fiecărei Ńări.
La transformatoarele de curent de fabricaŃie românească, bornele înfăşurării primare sunt
marcate cu literele L1 şi L2 sau P1 şi P2, iar bornele înfăşurării secundare cu literele 11 şi 12 sau S1
şi S2. Indicele 1 este folosit în ambele cazuri pentru a indica, în mod convenŃional, începutul
înfăşurărilor, iar indicele 2 sfârşitul înfăşurărilor. în cazul în care un transformator are mai multe
înfăşurări secundare, înaintea literelor l1(S1) şi 12(S2) sunt scrise cifrele 1-4 în funcŃie de numărul
înfăşurărilor.
La legarea în schema a unui transformator de curent, pentru a se păstra polaritatea bornelor,
trebuie respectată următoarea regulă generală: aparatul sau releul se leagă la bornele înfăşurării
secundare astfel încât sensul de curgere a curentului prin bobina aparatului sau releului să fie acelaşi
ca şi în cazul când acestea ar fi legate direct la circuitul primar (fig. 6, a). După cum se vede în fig.
6, b; dacă se respectă această regulă de conectare, când curentul circulă prin înfăşurarea primară de
la borna L1(P1) spre borna L2(P2) în înfăşurarea secundară el circulă de la borna 12(S2) spre borna
11(S1), adică în circuitul exterior, legat la înfăşurarea secundară, curentul circulă de la borna l1(S1)
spre borna 12(S2).
Pentru a exista o uniformitate în legarea transformatoarelor de curent, se obişnuieşte ca
începutul înfăşurării primare, (borna L1 sau P1) să fie legat spre bare, iar sfârşitul înfăşurării (borna
L2 sau P2) să fie legat spre linie spre transformatorul de forŃă etc. În acest mod, sensul vectorului
curentului primar se consideră în general de la borna L1(P1) spre borna L2(P2).
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 8

Fig. 6. Marcarea bornelor la transformatorul de Fig. 7. Determinarea experimentala a polarităŃii

curent: a - legarea directă; b - legarea prin bornelor
transformator de curent.

În schemele de principiu ale protecŃiei, transformatoarele de curent se reprezintă ca în fig. 6.

b (cu bornele începuturilor şi sfârşiturilor înfăşurărilor în aceiaşi parte).
La transformatoarele de curent la care nu se cunosc începuturile şi sfârşiturile înfăşurărilor,
polarităŃile bornelor pot fi determinate cu ajutorul unei baterii şi a unui galvanometru, într-un
montaj ca în fig. 7. Pentru un anumit mod de conectare a înfăşurării primare, borna secundară
corespunzătoare înfăşurării primare, este cea care la închiderea curentului primar face ca acul
galvanometrului să devieze spre dreapta adică în sensul curentului în circuitul secundar exterior este
de la + spre ca şi în circuitul exterior al bateriei.
În cazul scurtcircuitelor monofazate, pe faza fără transformator de curent, prin releu nu
circulă nici un curent. Această schemă este în mod special contraindicată pentru transformatoarele
de forŃă cu conexiunea stea-triunghi. Schema de conectare a transformatoarelor de curent ca filtru
de secvenŃă homopolară (fig. 8, e) se realizează cu transformatoarele de curent de pe cele trei faze
legate în paralel în secundar şi cu releul înseriat pe conductorul care uneşte bornele lor. În regim
normal şi în cazul scurtcircuitelor trifazate sau bifazate, suma curenŃilor pe cele trei faze este nulă şi
de aceea prin releu nu circulă decât curentul de dezechilibru cauzat, de neidentitatea caracteristicilor
transformatoarelor de curent. În cazul scurtcircuitelor monofazate, apare numai prin faza avariată
un curent de scurtcircuit care, prin transformatorul respectiv, se transmite releului. Schema se
utilizează la protecŃiile contra scurtcircuitelor monofazate, în reŃelele cu neutrul legat direct la
pământ şi pentru semnalizarea punerilor la pământ monofazate în reŃelele cu neutrul izolat sau
compensat. Aceleaşi rezultate se obŃin şi cu schema reprezentată în fig. 8, a, care are releu pe
conductorul neutru. La legarea în serie a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de curent
(fig. 8, f), schema folosită la transformatoarele de puteri mici, incluse în barele capsulate sau în
izolatoarele transformatoarelor de forŃă, sarcina ce revine fiecărui transformator este 50% din
sarcina secundară totală, deci se măreşte sarcina secundară utilă.
9 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Legarea în paralel a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de curent (fig. 8, g) face

ca sarcina ce revine fiecăruia să se dubleze (ceea ce constituie un dezavantaj), iar raportul de
transformare să se micşoreze de două ori faŃă de cazul montajului cu un singur transformator.
Conform normelor de tehnica securităŃii, circuitele înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de
curent se leagă întotdeauna la pământ.

3.3.4. Tipurile constructive ale transformatoarelor de curent

Transformatoarele de curent se construiesc în variante multiple, în funcŃie de tensiunea de
izolaŃie, locul de instalare, destinaŃia, materialul izolant folosit, numărul de înfăşurări secundare şi
clasa de precizie.
Industria noastră electrotehnică fabrică transformatoare de curent pentru instalaŃii cu
tensiunea între 0,5 şi 400 kV, pentru curenŃi nominali primari între 5 şi 5000 A şi curenŃi secundari
de 1 şi 5 A. Începând de la tensiunea de 10 kV transformatoarele de curent se construiesc cu două
înfăşurări secundare, iar cele de 110-400 kV cu trei sau patru înfăşurări. Clasele de precizie pentru
care se construiesc înfăşurările secundare sunt : 0,5; 1 ; .3 şi D sau în locul acesteia 5 p sau 10 P.
Înfăşurările secundare ale unui transformator de curent se pot grupa, după necesităŃi, în diferite
combinaŃii 0,5/3; 0,5/D; 1/3; 1/D; 0,5/1, 0,5/3/D etc.
O categorie aparte o formează transformatoarele de curent incluse în barele capsulate
folosite pentru căile de curent de valori mari sau în izolatoarele transformatoarelor de forŃă.
Pentru obŃinerea curenŃilor de secvenŃă homopolară necesari protecŃiilor contra punerilor la
pământ, s-au construit transformatoare speciale care realizează filtrele de secvenŃă homopolară pe
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 10

cale magnetică. Transformatoarele de curent homopolar se construiesc în două variante: inelare şi

dreptunghiulare.
Transformatorul inelar (fig. 9) este utilizat la cablurile trifazate. El constă dintr-un miez de
fier inelar C, pe care este dispusă înfăşurarea secundară s şi prin interiorul căruia trece cablul
protejat, care constituie înfăşurarea primară. Tensiunea electromotoare la bornele înfăşurării
secundare este proporŃiona1ă cu fluxul rezultat din suma fluxurilor magnetice produse de curentul
fiecărei faze a cablului. în regim norma1 şi în cazul scurtcircuitelor bifazate şi trifazate fără contact
cu pământul, fluxul magnetic rezultant este nul, deci t.e.m. la bornele înfăşurării secundare este de
asemenea nulă. În cazul unui scurtcircuit la pământ sau chiar a unei puneri monofazate la pământ,
într-o reŃea cu punctul neutru izolat, în miezul magnetic apare un flux care induce o tensiune
electromagnetică secundară, deci prin releu circulă un curent de acŃionare. Pentru a exista
posibilitatea instalării transformatoarelor de curent homopolar şi la cabluri existente, acestea se
execută şi cu miezul de fier împărŃit în două jumătăŃi, care după montare se asamblează. La noi în
Ńară se construiesc astfel de transformatoare, de tipul CIRH, pentru cabluri cu diametrul exterior de
80, 100 şi 150 mm.
Transformatorul dreptunghiular este utilizat ca filtru de curent de secvenŃă homopolară
pentru mai multe cabluri trifazate conectate în para1el sau pentru legăturile în bare (v. protecŃia
contra punerilor monofazate la pământ în statorul generatoarelor). Principiul său de funcŃionare este
acelaşi ca şi la transformatorul ine1ar.
Transformatoarele de curent de secvenŃă homopolară au o construcŃie simplă şi sigură şi au
curenŃi de dezechilibru mult mai mici decât la transformatoarele de curent obişnuite, legate ca filtre
(v. fig. 9, e).

Fig. 9. Transformator de curent de secvenŃă homopolară:

a-vedere în plan; b-montajul şi schema de legături.

Ele au miezul confecŃionat din tole de aliaj special (permalloy) care, având permeabi1itatea
magnetică de câteva ori mai mare decât a tolelor obişnuite, are o inducŃie mult mai mare. în felul
acesta se măreşte puterea la bornele de ieşire ale înfăşurării secundare, păstrându-se dimensiunile
relativ reduse a1e transformatorului.

BIBLIOGRAFIE

Prezentul material este preluat şi/sau prelucrat, pentru uzul studenŃilor, din următoarele
cărŃi:

1. Asandei I., ProtecŃia şi automatizarea sistemelor energetice, Editura MATRIX, Bucureşti,

2002;
2. Rusu A. C., PotecŃii moderne din sistemul energetic, Editura Lucyd Serv Iaşi 2006
3. Ivaşcu C., E.: Automatizarea şi protecŃia sistemelor energetice, Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara, 1999;
4. Călin S., Mihoc D., Popescu S., ProtecŃia prin relee şi automatizări în energetică, EDP
Bucureşti 1979
11 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

5. Badea I., Broşteanu Gh., Chenzbraun I., Columbeanu P: ProtecŃia prin relee şi automatizarea
sistemelor electrice, ET Bucureşti 1973;
6. Penescu, C., Calin, S., ProtecŃia prin relee electronice a sistemelor electrice, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1969. Suciu, Iacob. Echipamente electrice.I.P.Timisoara,1978.
7. Gheorghiu,N. Aparate si reŃele electrice.E.D.P.,Bucuresti,1971.
8. Matlac, I. Aparate electrice, Elemente de comutaŃie. Universitatea din Brasov,1971.
9. Cernat,M., Matlac,I. Aparate electrice. Universitatea din Braşov, 1981.
10. Canescu,T.,s.a. Aparate electrice de joasa tensiune, Îndreptar, Editura Tehnica,
Bucuresti,1977.
11. Herscovici,B.,s.a. Aparate electrice de înalta tensiune, Îndreptar, Editura Tehnica,
Bucuresti,1978.
12. Hortopan Gh., Aparate Electrice, EDP, Bucureşti, 1967,1972,1980;
13. Mira N., coordonator, Manualul de instalaŃii, InstalaŃii electrice şi de automatizare, Ed.
ARTECNO srl, Bucureşti 2002;
14. Pop F., şi colectiv, Proiectarea instalaŃiilor electrice de joasă tensiune, IP Cluj-Napoca,
1990;
15. *** Schneider Electric, Manualul instalaŃiilor electrice, agrementat MLPAT conform cu
CEI 364 şi I.7-98.
16. Knies W., Schierac K. Electrische Anlagetechnik, Ed. Carl Hanser Verlag, Munich, Wien,
1991

ANEXĂ

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 026-05 “Transformatoare pentru măsurare“

1. Domeniul de aplicare.
1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinŃele metrologice şi tehnice pe care
trebuie să le îndeplinească transformatoarele pentru măsurare (de curent şi de tensiune) pentru a
asigura ,în combinaŃie cu contoarele de energie electrică adecvate, desfăşurarea corectă a
tranzacŃiilor comerciale cu energie electrică. Norma prevede şi modalităŃile de atestare a legalităŃii
transformatoarelor pentru măsurare în scopul introducerii lor pe piaŃă, punerii în funcŃie sau
utilizării în tranzacŃii comerciale.
1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaŃă, puse în funcŃie sau utilizate în măsurările de interes
public, transformatoarele pentru măsurare prevăzute la pct.1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinŃele
metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinŃele aplicabile din norma de
metrologie legală NML 001-05 “CerinŃe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare
supuse controlului metrologic legal” Aplicabilitatea cerinŃelor din normele mai sus menŃionate
rezultă din tabelul 10 şi 11
1.3 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la transformatoarele pentru măsurare
destinate a fi utilizate în combinaŃie cu echipamente, altele decât contoarele de energie electrică
(circuite de protecŃie sau semnalizare, instalaŃii de automatizare, comandă sau control).
2. Terminologie
În sensul prezentei norme de metrologie legală, principalii termeni specifici sunt definiŃi după cum
urmează:
Pentru transformatoare de curent:
2.1 transformator de curent pentru măsurare: dispozitiv la care curentul secundar, în condiŃii
normale de utilizare, este practic proporŃional cu curentul primar şi defazat în raport cu acesta cu
un unghi apropiat de zero, pentru o legare corespunzătoare a înfăşurărilor.
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 12

2.2 curent primar nominal: valoare a curentului prin care este caracterizat transformatorul şi
în funcŃie de care se determină condiŃiile de funcŃionare.
2.3 curent secundar nominal: valoare a curentului secundar prin care este caracterizat
transformatorul şi în funcŃie de care se determină condiŃiile de funcŃionare.
2.4 curent termic de durată nominal: valoare a curentului care poate parcurge timp îndelungat
înfăşurarea primară, înfăşurarea secundară debitând pe sarcina de precizie, fără ca încălzirea să
depăşească limitele admise.
2.5 raport de transformare: raport între curentul primar şi curentul secundar.
2.6 raport de transformare nominal: raportul între curentul primar nominal şi curentul
secundar nominal.
2.7 eroare de curent (eroare de raport): eroare pe care transformatorul o introduce în
măsurarea unui curent şi care provine din aceea că raportul de transformare nu este egal cu raportul
nominal de transformare
2.8 eroare de unghi: diferenŃa de fază între vectorii curentului primar şi curentului secundar,
sensul vectorilor fiind astfel ales încât unghiul să fie zero pentru un transformator ideal.
Pentru transformatoare de tensiune:
2.9 transformator de tensiune pentru măsurare: dispozitiv la care tensiunea secundară, în
condiŃii normale de utilizare, este practic proporŃională cu tensiunea primară şi defazată în raport
cu aceasta cu un unghi apropiat de zero, pentru o legare corespunzătoare a înfăşurărilor.
2.10 tensiune primară nominală: valoare a tensiunii prin care este caracterizat transformatorul
şi în funcŃie de care se determină condiŃiile de funcŃionare.
2.11 tensiune secundară nominală: valoare a tensiunii secundare prin care este caracterizat
transformatorul şi în funcŃie de care se determină condiŃiile de funcŃionare.
2.12 raport de transformare: raport între tensiunea primară şi tensiunea secundară.
2.13 raport de transformare nominal: raportul între tensiunea primară nominală şi tensiunea
secundară nominală.
2.14 eroare de tensiune (eroare de raport): eroare pe care transformatorul o introduce în
măsurarea unei tensiuni şi care provine din aceea că raportul de transformare nu este egal cu
raportul nominal de transformare.

2.15 eroare de unghi: diferenŃa de fază între vectorii tensiunii primare şi tensiunea secundară ,
sensul vectorilor fiind astfel ales încât unghiul să fie zero pentru un transformator ideal.
2.16 transformator de tensiune capacitiv pentru măsurare: transformator de tensiune pentru
măsurare care conŃine un divizor capacitiv şi un element electromagnetic conceput şi conectat astfel
încât tensiunea secundară a elementului electromagnetic să fie practic proporŃională cu tensiunea
primară aplicată divizorului capacitiv şi în fază cu acesta.
2.17 sarcina de precizie: valoarea sarcinii pentru care sunt îndeplinite condiŃiile de precizie.
2.18 nivel de izolaŃie prescris: combinaŃie de valori de tensiune care caracterizează izolaŃia unui
transformator în ce priveşte capacitatea acestuia de a rezista la solicitări dielectrice.
3. CerinŃe metrologice şi tehnice specifice
3.1 CondiŃii nominale de funcŃionare
Producătorul trebuie să specifice, prin inscripŃionare, condiŃiile nominale de funcŃionare ale
transformatorului pentru măsurare, în special :
- fn valoarea frecvenŃei pentru care sunt aplicabile prescripŃiile prezentei norme
- Ipn : vezi pct. 2.2
- Isn: vezi pct. 2.3
- Upn: vezi pct. 2.10
- Usn: vezi pct. 2.11
13 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

- Pn: impedanŃa circuitului secundar exprimată în ohmi cu indicaŃia factorului de putere. Este, în
general, caracterizată prin puterea aparentă absorbită, în volt-amperi, la un factor de putere
indicat şi pentru curentul (tensiunea) secundar(ă) nominal(ă).
- Ith: valoarea eficace a curentului primar pe care transformatorul o poate suporta timp de 1 s,
secundarul fiind pus în scurtcircuit, fără ca el să sufere defecŃiuni.
- Idyn: valoarea de creastă a curentului primar pe care transformatorul o poate suporta fără să sufere
defecŃiuni electrice sau mecanice datorate forŃelor electromagnetice rezultate, secundarul
fiind pus în scurtcircuit.
3.2 Calitatea energiei electrice
Un transformator trebuie să îndeplinească cerinŃele privind exactitatea prevăzute în prezenta normă,
în cazul în care calitatea energiei electrice este cea specificată mai jos. În cazul în care calitatea
energiei electrice este, chiar şi numai temporar, inferioară celei specificate mai jos, nici una din
cerinŃele legale referitoare la performanŃa metrologică nu este aplicabilă.
Valorile tensiunii şi frecvenŃei sunt cuprinse în următoarele limite :
0,9⋅Un ≤ U ≤ 1,1⋅Un
0,98⋅fn ≤ f ≤ 1,02⋅fn
Factorul de putere este cuprins între următoarele limite: de la cos ϕ = 0,5 inductiv la cos ϕ = 0,8
capacitiv.
3.3 CondiŃiile de mediu
Producătorul trebuie să specifice condiŃiile de mediu climatic, mecanic şi electromagnetic în care
erste destinat să funcŃioneze transformatorul pentru măsurare, conform cerinŃei 2.1.3 din norma
001-05 “CerinŃe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului
metrologic legal”.
Din punct de vedere climatic, transformatoarele pentru măsurare sunt clasificate în trei categorii,
conform tabelului 1.
Tabelul 1 – Categorii de temperaturi
Temperatura minimă Temperatură maximă
Categorie o o
C C
-5/40 -5 40
-25/40 -25 40
-40/40 -40 40

CondiŃiile mecanice se aplică numai transformatoarelor pentru măsurare având Um (tensiunea cea
mai ridicată pentru echipament ) egală sau mai mare de 72 kV. Tabelul 2 dă valorile sarcinilor
statice pe care transformatoarele pentru măsurare trebuie să le suporte. Valorile cuprind şi sarcinile
datorate vântului sau gheŃii.
Tabelul 2 - Sarcinile statice
Um Sarcina statică
N
KV Sarcina / clasa I Sarcina / clasa II
72,5 – 100 1250 2500
123 – 170 2000 3000
245 – 362 2500 4000
≥ 420 4000 6000

3.4 Clase de exactitate

Sunt definite următoarele clase de exactitate: 0,1; 0,2; 0,5; 1
Pentru transformatoarele de curent pentru măsurare, mai sunt prevăzute şi următoarele clase
speciale: 0,2 S; 0,5 S.
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 14

3.5 Erori maxime tolerate

În tabelul 3 sunt indicate erorile de raport şi erorile de unghi pe care trebuie să le respecte
transformatorul de curent pentru măsurare, în condiŃiile nominale de funcŃionare, pentru o energie
electrică a cărei parametri de calitate se încadrează în limitele specificate la pct. 3.2 din prezenta
normă, atunci când sarcina secundară este cuprinsă între 25% şi 100% din sarcina nominală.

Tabelul 3 Erorile tolerate, de raport şi de unghi, la transformatoarele de curent pentru măsurare

Clasa Eroare de raport(curent) în procente, ±, Eroare de unghi, ± , în minute, pentru
de pentru valori ale curentului exprimate valori ale curentului exprimate în
exac- în procente din curentul nominal procente din curentul nominal
titate 1 5 20 100 120 1 5 20 100 120
0,1 0,40 0,20 0,10 0,10 15 8 5 5
0,2 0,75 0,35 0,20 0,20 30 15 10 10
0,2 S 0,75 0,35 0,20 0,20 0,20 30 15 10 10 10
0,5 1,50 0,75 0,50 0,50 90 45 30 30
0,5 S 1,50 0,75 0,50 0,50 0,50 90 45 30 30 30
1 3,00 1,50 1,00 1,00 180 90 60 60

În tabelul 4 sunt indicate erorile de raport şi erorile de unghi pe care trebuie să le respecte
transformatorul de tensiune pentru măsurare, în condiŃiile nominale de funcŃionare, pentru o energie
electrică a cărei parametri de calitate se încadrează în limitele specificate la pct. 3.2 din prezenta
normă, atunci când sarcina secundară este cuprinsă între 25% şi 100% din sarcina nominală.

Tabelul 4 Erorile tolerate, de raport şi de unghi, la transformatoarele de tensiune pentru măsurare

Clasa Eroarea de raport (tensiune) în procente, Eroarea de unghi, ± , în minute,
de ±, pentru valori ale tensiunii exprimate pentru valori ale tensiunii exprimate
exac- în procente din tensiunea nominală în procente din tensiunea nominală
titate 80 100 120 80 100 120
0,1 0,10 0,10 0,10 5 5 5
0,2 0,20 0,20 0,20 10 10 10
0,5 0,50 0,50 0,50 20 20 20
1 1,00 1,00 1,00 40 40 40

3.6 Verificarea marcării bornelor

Marcarea bornelor trebuie să permită identificarea:
- înfăşurărilor primare şi secundare
- secŃiunilor fiecărei înfăşurări (dacă există)
- polaritatea relativă a bornelor
- ieşirile intermediare (dacă există)
3.7 Verificarea încălzirii
Încălzirea unui transformator de curent pentru măsurare, parcurs de un curent egal cu curentul său
de încălzire, cu înfăşurarea secundară alimentată cu o sarcină egală cu sarcina sa de precizie, la
factor de putere egal cu unu, nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 5.
Încălzirea unui transformator de tensiune pentru măsurare, alimentat la 1,2⋅Un, la frecvenŃa
nominală, pentru sarcina de precizie şi la un factor de putere cuprins între 0,8 şi 1, nu trebuie să
depăşească valorile din tabelul 5.

Tabelul 5 – Limitele de încălzire

Clasele de izolaŃie (conf. CEI 60085) Limitele de încălzire
15 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

o
C
Toate clasele, înfăşurările fiind cufundate în ulei 60
Toate clasele, înfăşurările fiind cufundate în ulei şi închise 65
ermetic.
Toate clasele, înfăşurările fiind incluse într-o masă izolantă 50
bituminoasă
Înfăşurările care nu sunt nici cufundate în ulei nici incluse într-o
masă bituminoasă, pot avea următoarele clase de izolaŃie:
Y 45
A 60
E 75
B 85
F 110
H 135

3.8 Verificarea nivelului de izolaŃie a înfăşurărilor primare

Nivelul de izolaŃie a înfăşurărilor primare, trebuie să aibă la bază tensiunea cea mai ridicată pentru
echipament - Um.
- pentru înfăşurările cu Um cuprins în intervalul 0,72 kV≤ Um ≤ 300 kV nivelul de izolaŃie
nominal, definit prin încercarea la tensiunea nominală de Ńinere la impuls de trăsnet şi prin
tensiunea nominală de Ńinere de scurtă durată la frecvenŃă industrială, este unul din cele
indicate în tabelul 6.
- în cazul unui transformator de curent pentru măsurare fără înfăşurare primară şi fără izolaŃie
primară, valoarea lui Um se presupune a fi egală cu 0,72 kV
- pentru înfăşurările cu Um mai mare sau egal cu 300 kV, nivelul de izolaŃie nominal definit prin
încercarea la tensiunea nominală de Ńinere la impuls de comutaŃie, impuls de trăsnet şi
tensiunea nominală de Ńinere de scurtă durată la frecvenŃa industrială, este unul din cele
indicate în tabelul 7
Verificarea nivelului de izolaŃie sub ploaie artificială – pentru transformatoarele de exterior - se face
la aceleaşi valori, menŃionate mai sus.

Tabelul 6 – Nivelul de izolaŃie pentru înfăşurările având Um mai mic de 300 kV

Tensiunea cea mai ridicată Tensiunea de Ńinere la Tensiunea de Ńinere la
pentru echipament Um frecvenŃa industrială impuls de trăsnet
(valoare efectivă) (valoare efectivă) (valoare de vârf)
KV kV kV
0,72 3 -
1,2 6 -
3,6 10 20
40
7,2 20 40
60
12 28 60
75
17,5 38 75
95
24 50 95
125
36 70 145
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 16

170
52 95 250
72,5 140 250
100 185 450
123 185 450
230 550
145 230 550
275 650
170 275 650
325 750
245 395 950
460 1050

Tabelul 7 – Nivelul de izolaŃie pentru înfăşurările având Um egal sau mai mare de 300 kV
Tensiunea cea mai Tensiunea de Tensiunea de Tensiunea de Ńinere
ridicată pentru impuls de impuls de trăsnet la frecvenŃa
echipament Um comutaŃie (valoare de vârf) industrială
(valoare efectivă) (valoare de vârf) (valoare efectivă)
KV kV kV kV
300 750 950 395
850 1050 460
362 850 1050 460
950 1175 510
420 1050 1300 570
1050 1425 630
525 1050 1425 630
1175 1550 680
765 1425 1950 880
1550 2100 975

3.9 Verificarea nivelului de izolaŃie a înfăşurărilor secundare şi a izolaŃiei între secŃiunile

înfăşurării secundare (dacă există)
Nivelul de izolaŃie al înfăşurărilor secundare şi izolaŃia între secŃiunile înfăşurării secundare (dacă
există) se definesc prin încercarea de Ńinere la tensiunea de frecvenŃă industrială cu o valoare
efectivă de 3 kV timp de 1 minut.
3.10 Descărcările parŃiale
PrescripŃiile referitoare la descărcările parŃiale sunt aplicabile transformatoarelor pentru măsurare
având Um ≥ 7,2 kV
Nivelul descărcărilor parŃiale nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 8 şi din tabelul 9.
3.11 Verificarea perturbaŃiilor radio
PrescripŃiile privind perturbaŃiile radio se aplică transformatoarelor pentru măsurare având Um ≥
123 kV, montate în staŃii deschise.
3.12 Încercarea de Ńinere la curentul de scurtcircuit termic
Încercarea de Ńinere la curentul de scurtcircuit termic (la transformatoarele de curent pentru
măsurare), se efectuează cu înfăşurările secundare în scurtcircuit, prin înfăşurarea primară trecând
un curent I în timpul t, astfel ca valoarea I2⋅t să fie cel puŃin egală cu Ith2,( valoarea lui t să fie
cuprinsă între 0,5 şi 5 secunde).
Tabelul 8 – Limitele descărcărilor parŃiale pentru transformatoarele de curent pentru măsurare.
17 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Tensiunea de încercare a Nivelul admis al descărcărilor

descărcărilor parŃiale parŃiale
Tipul reŃelei
(valoare efectivă) pC
kV IzolaŃie lichidă IzolaŃie solidă
ReŃea cu neutru la Um 10 50
pământ 1,2 Um / 3 5 20
ReŃea cu neutru 1,2 Um 10 50
izolat 1.2 Um / 3 5 20

Tabelul 9 – Limitele descărcărilor parŃiale pentru transformatoarele de tensiune pentru măsurare.

Tensiunea de Nivelul admisibil al
încercare a descărcărilor parŃiale
Racordul
descărcărilor pC
Tipul reŃelei înfăşurării
parŃiale
primare IzolaŃie IzolaŃie
(val. efectivă)
lichidă solidă
kV
ReŃea cu neutru la Între fază şi Um 10 50
pământ pământ 1,2 Um 3 5 20
Între faze 1,2 Um 5 20
ReŃea cu neutru Între fază şi 1,2 Um 10 50
izolat pământ 1,2 Um/ 3 5 20
Între faze 1,2 Um 5 20

3.13 Încercarea de Ńinere la curentul de scurtcircuit dinamic

Încercarea de Ńinere la curentul de scurtcircuit dinamic. (la transformatoarele de curent pentru
măsurare) se efectuează cu înfăşurările secundare în scurtcircuit, prin înfăşurarea primară trecând
un astfel de curent încât valoarea primului vârf să fie cel puŃin egală cu curentul dinamic
nominal Idyn.
3.14 Încercarea de Ńinere la scurtcircuit secundar
Pentru încercarea de Ńinere la scurtcircuit secundar (la transformatoarele de tensiune pentru
măsurare), transformatorul se alimentează prin primar, iar la bornele secundare se provoacă, timp
de 1 secundă, scurtcircuitul.
3.15 Verificarea capacităŃii şi tg δ
Pentru verificarea capacităŃii şi tgδ (la transformatoarele de tensiune capacitive pentru măsurare), se
vor utiliza metode care evită erorile datorate armonicilor superioare.
3.16 Verificarea la ferorezonanŃă (la transformatoarele de tensiune capacitive pentru măsurare).
Când un transformator de tensiune capacitiv pentru măsurare este alimentat la 120% din tensiunea
nominală şi cu o sarcină practic nulă, cu bornele secundare scurtcircuitate iar scurtcircuitul este
suprimat brusc, valoarea de vârf a tensiunii secundare trebuie să revină la o valoare care să nu difere
cu mai mult de 10% faŃă de valoarea anterioară stabilirii scurtcircuitului, după zece cicluri de
frecvenŃă nominală.
3.17 Verificarea la răspuns tranzitoriu (la transformatoarele de tensiune capacitive pentru
măsurare)
După punerea în scurtcircuit a alimentării, între borna de înaltă tensiune şi borna de joasă tensiune
conectată la masă, tensiunea secundară trebuie să descrească, într-un ciclu de frecvenŃă nominală,
până la o valoare mai mică de 10% din valoarea sa de vârf, anterioară scurtcircuitului.
3.18 Adecvare
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 18

Transformatorul pentru măsurare trebuie să poată fi instalat astfel încât să poată funcŃiona în orice
poziŃie, cu excepŃia cazurilor când există o indicaŃie contrară, marcată clar pe transformatorul
pentru măsurare.
4 Atestarea legalităŃii
4.1 Atestarea legalităŃii unui transformator pentru măsurare se realizează numai după demonstrarea
conformităŃii acestuia cu cerinŃele metrologice şi tehnice prevăzute în tabelul 10 şi 11.
4.2 ModalităŃile de control metrologic legal aplicabile transformatoarelor pentru măsurare sunt cele
prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în
vigoare.

Tabelul 10 – ModalităŃi de control metrologic legal aplicabile transformatoarelor de curent pentru

măsurare
Joasă Medie Înaltă
Punctul din norma
Nr. CerinŃă metrologică tensiune max. tensiune tensiune (35-
de metrologie
crt. sau tehnică 0,72 kV (7,2-35) kV 800) kV
legală 1) 2)
AM VI AM VI AM VI
1 Verificarea marcării 3.6 /NML 026-05 X X X X X X
bornelor şi a informaŃiilor 2.9/NML 001-05
inscripŃionate pe plăcuŃa
transformatorului
2 Încercarea de Ńinere la 3.8/NML 026-05 X X X X X X
frecvenŃa industrială a
înfăşurărilor primare
3 Încercarea de Ńinere la 3.9/NML 026-05 X X X X X X
frecvenŃa industrială a
înfăşurărilor secundare
4 Încercarea de Ńinere la 3.9/NML 026-05 X X X X X X
frecvenŃa industrială între
secŃiuni
5 Determinarea erorilor 3.6/NML 026-05 X X X X X X
2.1.1/NML 001-05
6 Măsurarea descărcărilor 3.10/ NML 026-05 X X X X
parŃiale
7 Încercarea la încălzire 3.7/NML 026- X X X
8 Încercarea la impuls de 3.8/NML 026-05 X X
trăsnet
9 Încercarea la impuls de 3.7/NML 026-05 X
comutaŃie
10 Încercarea de Ńinere la 3.8/NML 026-05 X X
frecvenŃa industrială a
înfăşurărilor primare, sub
ploaie artificială, pentru
transformatoarele de exterior
11 Măsurarea perturbaŃiilor 3.9/NML 026-05 X X
radio
12 Încercarea de Ńinere la 3.12/NML 026-05 X X
curentul de scurtcircuit
termic
13 Încercarea de Ńinere la 3.13/NML 026-05 X X
19 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

curentul de scurtcircuit
dinamic
14 Adecvare 3.18/NML 026-05 X X X
1) 2) 3)
Aprobare de model; Verificare iniŃială; Încercări speciale

Tabelul 11 – ModalităŃi de control metrologic legal aplicabile transformatoarelor de tensiune şi

transformatoarelor de tensiune capacitive, pentru măsurare
Punctul din norma Joasă Medie Înaltă
Nr. de metrologie tensiune max. tensiune tensiune (35-
CerinŃă metrologică
crt. legală 0,72 kV (7,2-35) kV 800) kV
AM1) VI2) AM VI AM VI
1 Verificarea marcării 3.6/NML 026-05 X X X X X X
bornelor şi a informaŃiilor 2.1/NML 001-05
inscripŃionate pe plăcuŃa
transformatorului
2 Încercarea de Ńinere la 3.8/NML 026-05 X X X X X X
frecvenŃa industrială a
înfăşurărilor primare
3 Încercarea de Ńinere la 3.9/NML 026-05 X X X X X X
frecvenŃa industrială a
înfăşurărilor secundare
4 Încercarea la scurtcircuit 3.14/NML 026-05 X X
secundar
5 Determinarea erorilor 3.10/NML 026-05 X X X X X X
2.1/NML 001-05
6 Măsurarea descărcărilor 3.10/NML 026-05 X X X X
parŃiale
7 Încercarea la încălzire 3.11/NML 026-05 X X X
8 Încercarea la impuls de 3.12/NML 026-05 X X
trăsnet
9 Încercarea la impuls de 3.7/NML 026-05 X
comutaŃie
10 Încercarea de Ńinere la 3.8/NML 026-05 X X
frecvenŃa industrială a
înfăşurărilor primare, sub
ploaie artificială, pentru
transformatoarele de exterior
11 Măsurarea perturbaŃiilor 3.13/NML 026-05 X X
radio
123) Încercarea la ferorezonanŃă 3.16/NML 026-05 X
3)
13 Încercarea la răspuns 3.17/NMK 026-05 X
tranzitoriu
143) Verificarea C şi tg δ 3.15/NML 026-05 X X X X
15 Adecvare 3.18/NML 026-05 X X X
1) 2) 3)
Aprobare de model; Verificare iniŃială; Numai la transformatoare capacitive
 INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 20

4.3 Atestarea legalităŃii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor
documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucŃiunilor de metrologie legală în vigoare.