Raportul Final Privind Implementarea Programului SAPARD

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL SAPARD
RAPORT FINAL PRIVIND IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI SAPARD ÎN ROMÂNIA
ROMÂNIA
Iunie, 2010
Raport Final privind implementarea Programului SAPARD în România
CUPRINS
CAPITOLUL I - REZUMAT ADMINISTRATIV -----------------------------------------------------------------6
CAPITOLUL II - INTRODUCERE -------------------------------------------------------------------------------- 15
CAPITOLUL III - INFORMAŢII OPERAŢIONALE ---------------------------------------------------------- 20

3.1 Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării
Programului SAPARD ----------------------------------------------------------------------------------------------- 20
3.2 Informaţii privind complementaritatea cu alte fonduri comunitare-------------------------------------- 42
CAPITOLUL IV - MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA PROGRAMULUI ----------------------- 43

4.1 Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD ------------------------------ 46
4.2 Modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală -------------------- 49
4.3 Schimbări majore în managementul şi monitorizarea Programului SAPARD --------------------- 60
4.4 Utilizarea asistenţei tehnice ------------------------------------------------------------------------------------ 61
4.5 Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în
implementarea Programului --------------------------------------------------------------------------------------- 71
4.6 Asigurarea publicităţii Programului SAPARD în România -------------------------------------------- 73
4.7 Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja
disponibile -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 84
4.8 Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea
Programului SAPARD ---------------------------------------------------------------------------------------------- 89
CAPITOLUL V - REZULTATELE CONTROALELOR EFECTUATE ------------------------------------106

5.1 Modificări în sistemul de control introduse în timpul perioadei de programare şi informaţii
cu privire la momentul în care Comisia a fost informată asupra acestora ------------------------------106
5.2 Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009.
Tipuri şi număr de controale efectuate. -------------------------------------------------------------------------106
5.3 Lista neregularităţilor detectate şi comunicate către OLAF, precum şi debitele constituite ----119
5.4 Misiuni de audit -------------------------------------------------------------------------------------------------121
5.4.1. Stadiul implementării recomandărilor Comisiei Europene ca urmare a misiunilor de audit ----121
5.4.2. Misiuni de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern din cadrul APDRP ---------------------123
2
CAPITOLUL VI - IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI --------------------------------------------------158

6.1 Implementarea financiară -------------------------------------------------------------------------------------158
6.1.1. Situaţia tuturor cheltuielilor programate, angajate şi plătite pentru întreg programul şi
întreaga perioadă de programare ----------------------------------------------------------------------------------158
6.1.2. Aspecte generale legate de monitorizarea acreditării Programului SAPARD în anul 2009 -----160
6.1.3. Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată la Comisia Europeană - 2009 -----------------------------162
6.1.4. Plăţi de la Fondul Naţional către Agenţia SAPARD ---------------------------------------------------164
6.1.5. Dobânda acumulată ------------------------------------------------------------------------------------------164
6.1.6. Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei MAFA----------------165
6.1.7. Deciziile de lichidare a conturilor şi de lichidare referitoare la conformitate ----------------------166
6.2 Implementarea măsurilor Programului SAPARD -------------------------------------------------------167
6.2.1. Sinteza stadiului implementării Programului SAPARD -----------------------------------------------167
6.2.2. Descriere cantitativă şi calificativă bazată pe indicatorii de rezultat ---------------------------------170
6.2.3. Analiza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor SAPARD. Evaluarea măsurii în
care obiectivele Programului au fost atinse la nivel de program, măsură şi submăsură pentru
perioada de implementare. ------------------------------------------------------------------------------------------171
6.2.4. Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele ------------236
6.2.5. Principalele recomandări rezultate în urma evaluării intermediare a Programului SAPARD
şi punctul de vedere al autorităţilor române ---------------------------------------------------------------------238
CAPITOLUL VII - COORDONAREA PROGRAMULUI SAPARD CU ALTE INSTRUMENTE

FINANCIARE DE SPRIJIN INTERNAŢIONAL --------------------------------------------------------------267
7.1 Cadru general ----------------------------------------------------------------------------------------------------267
7. 2 Asistenţa acordată prin Programul PHARE în perioada 2000-2009 --------------------------------268
7. 3 Alte instrumente financiare ----------------------------------------------------------------------------------280
7.3.1. Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA -----------------------------280
7.3.2. Proiecte finanţate prin Banca Mondială ------------------------------------------------------------------280
CAPITOLUL VIII - EXPERIENŢA CÂŞTIGATĂ DIN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

SAPARD ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------283
3
Acronime
aprox. – aproximativ
AFA – Acord Anual de Finanţare
AM – Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD
ANCA – Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă
ANIF - Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare
ANPA – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
APIA – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
BEI – Banca Europeană de Investiţii
BIRD – Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
buc. – bucăţi
cca. – circa
CE – Comunitatea Europeană
CM – Comitetul de Monitorizare
CMM – Comitetul Mixt de Monitorizare
Comitet STAR – Comitetul pentru Structuri Agricole şi Rurale
CRPDRP – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
DADR – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
DAI – Direcţia de Audit Intern
DAPI – Direcţia Audit Public Intern
DC – Direcţia Coordonare
DCA – Direcţia de Control şi Antifraudă
DG Agri – Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Comisia Europeană
DGDR – AM PNDR – Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management
pentru PNDR
DLAF – Departamentul pentru Luptă Antifraudă
DNA – Direcţia Naţională Anticorupţie
DPP – Direcţia Plăţi Proiecte
DSC – Direcţia Selectare Contractare
DST – Drept Special de Tragere
DSVSA – Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă
FEOGA – Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă
FIDA – Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă
FN – Fondul Naţional
ha. – hectar
HG – Hotărârea Guvernului
hl. – hectolitru
IC – Centrul de Informare
IFN – Instituţii Financiare Non-bancare
4
ISPA – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare

kg. – kilogram
lit. – litera
MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MAFA – Acord Multi-Anual de Finanţare
MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor
MFP - Ministerul Finanţelor Publice
mil. – milion
mld. – miliard
MM – Ministerul Mediului
MO – Monitorul Oficial
MS – Ministerul Sănătăţii
MTI – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
nr. – număr
OJCA – Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă
OJPDRP – Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
OUG – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
pct. – punct
PHARE – Polonia şi Ungaria, Asistenţă pentru Dezvoltare Economică
PIB – Produsul Intern Brut
PNADR – Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013
POP – Programul Operaţional pentru Pescuit
RNAF – Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării
SAPARD – Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
STD – Serviciul Tehnic Delegat
UE – Uniunea Europeană
UMP – Unitatea de Management al Proiectului
USD – Dolar SUA
t.- tonă
5
CAPITOLUL I
REZUMAT ADMINISTRATIV
În conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de

Finanţare între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (MAFA), semnat la
Bruxelles, în data de 2 februarie 2001 (Acord ratificat prin Legea nr. 316/2001 publicată în
M.O. nr. 362/2001), România are obligaţia de a întocmi şi transmite Comisiei Europene, până
la data de 30 iunie 2010, Raportul final de implementare a Programului SAPARD pentru
perioada 2000-2009.
Raportul final de implementare prezintă datele aferente întregii perioade 2000-2009, precum
şi distinct datele aferente anului 2009.
Raportul final este elaborat în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene privind elaborarea
Programului anual de implementare a Programului SAPARD pentru anul 2009 şi raportul
final SAPARD transmis prin adresa nr. 178456 din data de 23.04.2010.
În ceea ce priveşte acoperirea geografică menţionăm că Programul SAPARD este un program
naţional fiind implementat pe întreg teritoriul României.
Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD

reprezintă o contribuţie financiară a Comunităţii Europene (CE), pentru perioada de pre-
aderare, stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999,
privind sprijinul Comunităţii pentru măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturii şi
dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul şi estul Europei.
Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării

Programului SAPARD
Referitor la evoluţia macro-economică şi caracteristicele structurale ale economiei romaneşti,
se constată că între anii 2002-2008, economia românească a înregistrat o importantă creştere
economică, dezinflaţia şi scăderea ratei şomajului înregistrată la Agenţia Naţională de
Ocupare a Forţei de Muncă confirmând progresele realizate spre o dezvoltare economică
durabilă.
Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2000-2008,

atingând valoarea de 514.654,0 milioane lei în 2008. În anul 2009, PIB-ul a scăzut la o
valoare de 491.273,7 milioane lei.
Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere în perioada 2000-2007. În anul 2009,
aceasta era de 5,59%, faţă de 7,85% cât s-a înregistrat în anul 2008.
În perioada 2002-2008 s-a observat o scădere continuă a ratei şomajului înregistrată la

agenţiile de ocupare a forţei de muncă, comparativ cu anul 2009 când aceasta a început să
crească, ajungând la 6,8% faţă de 5,8% în anul 2008.
6
În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agriculturii faţă de anul precedent, se observă
creşteri în anii 2001 (+22,7%), 2003 (+7,5%), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,9%), precum şi în
anul 2008 (+21,2%).
La data de 1 iulie 2009, populaţia României era de 21,47 milioane locuitori, populaţia rurală
reprezentând 44,9% din populaţia ţării.
Valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe au făcut
ca populaţia României să se reducă continuu (-34,483 mii locuitori în perioada 1 iulie 2008 -
1 iulie 2009; - 965,246 mii locuitori 1 iulie 2000 - 1 iulie 2009).
Managementul şi administrarea Programului

Cadrul instituţional de implementare a Programului SAPARD a fost reglementat de Acordul
Multianual de Finanţare (MAFA), organismele din România care au atribuţii în
managementul şi implementarea Programului fiind următoarele:
• Agenţia SAPARD;
• Fondul Naţional;
• Autoritatea de Management;
• Organismul de Certificare.
Pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Guvernul României a adoptat, la 14 septembrie 2000,
Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2000, aprobată prin Legea nr. 309/2001, care reglementează
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD, unitate în subordinea
Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, organizată la nivel central şi la nivel
regional (8 birouri regionale corespunzătoare celor 8 regiuni de dezvoltare a ţării).
În anul 2006, în baza OUG 13/ 2006 Agenţia SAPARD s-a reorganizat, prin reorganizarea
acesteia înfiinţându-se Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Conform prevederilor articolului 2, Secţiunea A din Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea
Acordului Multianual de Finanţare (MAFA), Fondul Naţional reprezintă organismul numit de
România şi aflat sub responsabilitatea Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării,
care acţionează în calitate de Autoritate Competentă pentru Programul SAPARD.
Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a funcţionat în cadrul

Ministerului Integrării Europene, fiind preluată de Ministerul Finanţelor Publice, iar ulterior
de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Această funcţie este îndeplinită de
Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care are atribuţiile de Autoritate de Management pentru
Programul SAPARD şi de Autoritate de Management pentru Programul Naţional pentru
Dezvoltare Rurală.
Funcţia de Organism de certificare este îndeplinită de către Autoritatea de Audit din cadrul
Curţii de Conturi a României.
Principalele demersuri şi decizii promovate de Autoritatea de Management pentru

Programul SAPARD atât în cursul procesului de pregătire a acreditării, cât şi după
acreditare, au fost următoarele:
• încheierea, ratificarea şi notificarea Acordurilor de finanţare dintre Guvernul
României şi Comisia Comunităţii Europene;
7
• constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD (Decizia nr.

271/2001 a Primului Ministru) şi organizarea reuniunilor Comitetului de
Monitorizare, cu modificările şi completările ulterioare;
• elaborarea rapoartelor anuale privind implementarea Programului SAPARD;
• acordarea de sprijin instituţional pentru definitivarea structurii organizatorice,
asigurarea sediului şi dotărilor corespunzătoare pentru APDRP;
• derularea procedurilor specifice pentru acreditarea măsurilor cuprinse în PNADR;
• îmbunătăţirea publicităţii Programului;
• prezentarea propunerilor legate de modificarea Programului în vederea aprobării de
către Comitetul STAR, precum şi a propunerilor de modificare a tabelului financiar
din PNADR;
• organizarea în cooperare cu Comisia Europeană a evaluării ex-ante, intermediare şi
ex-post a Programului;
• sesizarea organismelor implicate asupra priorităţilor de acţiune în plan legislativ şi
instituţional;
• alte demersuri instituţionale şi legislative impuse de atingerea obiectivelor specifice
Programului SAPARD şi pentru eficientizarea activităţilor.
În perioada 2000-2009, Autoritatea de Management a organizat şaptesprezece reuniuni ale

Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD.
Principalele decizii adoptate în cadrul celor şaptesprezece reuniuni ale Comitetului de
Monitorizare pentru Programul SAPARD sunt:
• modificarea şi completarea structurii şi nivelului de reprezentare în Comitetul de
Monitorizare pentru Programul SAPARD prin includerea de noi membri;
• modificarea Regulamentului Intern de Organizare şi Funcţionare a Comitetului de
Monitorizare, în scopul creşterii eficienţei activităţilor Comitetului, fiind prevăzută o
nouă procedură pentru adoptarea minutelor reuniunilor;
• constituirea grupurilor de lucru consultative pe măsuri, incluzând şi partenerii
economici şi sociali, în scopul informării permanente a reprezentanţilor asociaţiilor
profesionale şi a partenerilor economici şi sociali cu privire la modificările măsurilor
SAPARD, la cele mai frecvente probleme întâmpinate în aplicarea măsurilor,
precum şi la progresul implementării măsurilor;
• modificarea PNADR, respectiv a tabelelor financiare – realocări în cadrul măsurilor;
• modificarea fişelor tehnice ale măsurilor Programului;
• aprobarea rapoartelor anuale de implementare a Programului SAPARD în România;
• aprobarea Planurilor de Acţiune pentru implementarea măsurii 4.2 “Asistenţă
tehnică” şi al Planurilor de acţiune privind absorbţia fondurilor SAPARD.
Modificările Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au fost

aprobate prin Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 27.05.2003, 01.08.2003,
17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006, 05.07.2006 şi 27.12.2006.
Dintre acestea, cinci au privit modificarea tabelului financiar al PNADR, respectiv Deciziile
Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006 şi
27.12.2006.
Ultima propunere de modificare a tabelului financiar a fost aprobată în cadrul Comitetului
STAR din data de 20 decembrie 2006 prin Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie
2006, care modifică Decizia C(2000) 3742/12 decembrie 2000 privind aprobarea
Programului SAPARD în România.
8
Prezentarea principalelor modificări în managementul şi monitorizarea Programului

SAPARD
Principalele modificări în managementul Programului au constat în mutarea Autorităţii de
Management pentru Programul SAPARD din cadrul Ministerului Integrării Europene la
Ministerul Finanţelor Publice, iar ulterior la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale, precum şi în înfiinţarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin
reorganizarea Agenţiei SAPARD.
În ceea ce priveşte principalele modificări ale sistemului de monitorizare pe parcursul

perioadei de programare acestea au constat în aprobarea noilor tabele cu indicatori pentru
monitorizarea în mod distinct a proiectelor calamitate din cadrul măsurilor 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4.
De asemenea, o dată cu modificarea organigramei de funcţionare a APDRP, colectarea
indicatorilor şi transmiterea tabelelor de monitorizare de la nivel regional la nivel central nu
se mai efectuează de către expertul IT din cadrul compartimentului Implementare Program, ci
de către un expert din cadrul Serviciului Evaluare, Contractare.
De la începutul Programului SAPARD APDRP a transmis serviciilor Responsabilului

Naţional cu Autorizarea Finanţării/ Autoritatea de Certificare şi Plată un număr de 122 de
instrucţiuni de modificare a procedurilor, toate fiind transmise la CE de către RNAF pentru
examinare/informare.
De asemenea, RNAF a transmis un număr de 23 de instrucţiuni pentru modificarea
procedurilor Fondului Naţional.
Utilizarea asistenţei tehnice

Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura 4.2 “Asistenţă tehnică” au fost aprobate 10 proiecte
în valoare 5.839,98 mii lei, reprezentând 1,54 mil. Euro.
Prin proiectele aprobate s-a asigurat asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de
Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2
proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (2 proiecte), crearea bazei de
date cu preţuri de referinţă (1 proiect) şi realizarea evaluării intermediare a Programului (2
proiecte).
Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură,
fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,57 mii lei, reprezentând 1,42
milioane Euro.
În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul anului
2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 13.287,55 mii lei reprezentând 3,65 mil. Euro,
toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005.
Prin proiectele aprobate s-a asigurat îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici de
producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile economic, tehnic şi
juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi
marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice,
protecţia mediului şi înfiinţarea grupurilor de producători şi pentru promovarea obiectivelor,
principiilor şi modalităţii de funcţionare a acestora, precum şi pregătirea membrilor
grupurilor de producători recunoscute, în vederea îmbunătăţirii activităţii acestora.
9
milioane Euro.
Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în

implementarea Programului
Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului şi asigurarea unei informări eficiente a
potenţialilor beneficiari un rol determinant l-au avut autorităţile locale şi structurile
descentralizate ale instituţiilor publice centrale implicate în implementarea Programului.
Astfel, pentru asigurarea transparenţei instituţionale între organismele centrale şi cele locale
şi/sau regionale au fost intensificate acţiunile autorităţilor de la nivel central şi din teritoriu,
existând o preocupare permanentă pentru eficientizarea comunicării instituţionale cu publicul
ţintă al Programului.
Prefecturile, consiliile locale, primăriile din localităţile rurale, pe de-o parte, şi Birourile
Regionale de Implementare a Programului SAPARD, Direcţiile pentru Agricultură si
Dezvoltare Rurală din subordinea MAPDR, precum şi Oficiile Judeţene de Consultanţă
Agricolă, pe de altă parte, şi-au intensificat, activităţile de informare şi sprijinire a
potenţialilor beneficiari ai Programului.
Implicarea autorităţilor locale în implementarea Programului SAPARD a fost realizată, în

principal, prin participarea acestora în campania de publicitate şi în alte campanii de
informare.
Activităţile referitoare la promovarea Programului SAPARD au urmărit trei direcţii

principale:
1. Elaborarea şi diseminarea materialelor informative (pliante, broşuri, prezentări);
2. Participarea la diferite seminarii, simpozioane şi târguri;
3. Activităţi de informare prin intermediul mass-media, firme de consultanţă, instituţii
şi organisme cu profil agricol şi agro-alimentar.
Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja

disponibile
Conform prevederilor art. 3 „Complementaritatea şi asistenţa tehnică” din Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 1268/1999 privind ajutorul financiar al Comunităţii destinat măsurilor de
preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din centrul şi estul
Europei, în perioada de preaderare, „acţiunea Comunităţii completează acţiunile naţionale
corespunzătoare sau contribuie la acestea”. Faţă de aceste prevederi, Guvernul României
promovează o politică de sprijin a producătorilor agricoli.
Din bugetul anului 2009, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi
animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a fost alocată suma de 2.543.791.885 lei.
Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea

Programului SAPARD
În scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului au fost
întreprinse următoarele acţiuni şi măsuri:
• măsuri privind asigurarea personalului necesar;
• măsuri de pregătire a personalului;
• măsuri privind cadrul legislativ în perioada 2000-2009;
10
• acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor;

• decizii privind îmbunătăţirea capacităţii de implementare a Programului SAPARD;
• acţiuni întreprinse de Serviciul IT în scopul soluţionării problemelor identificate în
implementarea Programului;
• măsuri privind baza materială SAPARD 2000-2009;
• acţiunile întreprinse de către Direcţia Control şi Antifraudă în scopul soluţionării
problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD.
Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009

Direcţia Control şi Antifraudă (DCA), aflată în subordinea directă a directorului general al
APDRP, efectuează, conform procedurilor acreditate, verificări tehnice şi financiare ale
proiectelor privind conformitatea, eligibilitatea, selecţia, achiziţiile, plăţile, menţinerea
eligibilităţii proiectelor pe perioada de monitorizare de 5 ani de la ultima plată dar şi controlul
intern, în scopul prevenirii fraudei şi asigurării utilizării corespunzătoare a fondurilor, cu
respectarea cerinţelor de calitate impuse prin proiect.
Principalele activităţi de control au constat în:

I. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie;
II. Verificarea proiectelor după ultima plată (verificare ex-post).
Misiuni de audit
În perioada 2000-2009 au fost efectuate următoarele misiuni de audit de către reprezentanţii
Comisiei Europene:
• Cu privire la închiderea conturilor Agenţiei SAPARD conform art. 12, Secţiunea A din
MAFA:
- în perioada 28 iunie - 2 iulie 2004 pentru anul 2004 cu privire la Măsura 1.1;
- în perioada 24-28 octombrie 2005 pentru anul 2005 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1
şi 3.4;
- în perioada 18-22 septembrie 2006 pentru anul 2006 cu privire la Măsurile 1.1 şi 2.1;
- în perioada 17-21.09.2007 pentru anul 2007 cu privire la măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1;
- în perioada 08-12.09.2008 pentru anul 2008 cu privire la Măsurile 1.2, 3.1, 3.3 şi 3.5;
- în perioada 23-27.11.2009 pentru anul 2009, având ca obiect verificarea sistemului de
gestionare şi control şi dacă cheltuielile efectuate în cadrul Programului SAPARD
respectă dispoziţiile legislaţiei UE;
• Cu privire la verificarea respectării criteriilor de acreditare conform cerinţelor MAFA în
perioada 03-13.06.2008.
Misiunile de audit din perioada 2003-2009 ale Direcţiei de Audit Intern din cadrul APDRP
sunt prezentate detaliat în raport.
Implementarea Programului
La data de 31 iulie 2007, România a încetat procesul de semnare a contractelor cu beneficiarii
finali ai Programului SAPARD, iar suma totală contractată a fost în valoare de
1.131.853.787,75 Euro, aferentă unui număr de 4.746 de contracte semnate. La 31 decembrie
2009, valoarea totală contractată a fost de 1.023.409.304,60 Euro, pentru un număr de 4.451
proiecte, scăzând cu 9.58% faţă de valoarea contractată şi cu 6,22% faţă de numărul de
proiecte aprobate, datorită rezilierii anumitor proiecte.
11
În perioada implementării Programului, România a primit din partea Comisiei Europene

suma de 1.016.769.500,52 Euro din care, suma de 75.074.955,00 Euro reprezintă valoarea
celor două avansuri primite în 2002 şi 2004, şi suma de 941.694.545,52 Euro care reprezintă
rambursări aferente declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de plată transmise la CE.
Dobânda acumulată la data de 31.12.2009 este în sumă de 2.900.294,10 Euro (suma
acumulată în anul 2009 a fost de 812.669,83 Euro).
De asemenea, dobânda totală acumulată în contul Euro SAPARD la data de 31.05.2010 este
în sumă de 3.281.410,88 Euro. Prin urmare, suma care trebuie rambursată CE este de
3.281.410,88 Euro.
Implementarea măsurilor Programului SAPARD

Pentru cele 10 măsuri acreditate din cadrul Programului SAPARD, în cursul anului 2009 s-a
continuat implementarea proiectelor contractate, efectuându-se un număr de 472 tranşe de
plată către beneficiarii Programului SAPARD, cu o valoare totală de 69,272 milioane euro.
Astfel, la finalul anului 2009 valoarea totală a angajamentelor financiare prin Programul
SAPARD se ridica la 1.354,929 milioane euro, rezultând un grad de acoperire de sută la sută
a AFA pentru anii 2000-2005 inclusiv, şi de 32,04% pentru AFA 2006. În ceea ce priveşte
consumul fondurilor alocate, la finalul anului 2009 valoarea totală a plăţilor efectuate către
beneficiarii Programului SAPARD se cifrează la 1.348,016 milioane euro, rezultând un grad
de consum de 100% pentru AFA 2000 – 2005 inclusiv şi de 29,22% pentru AFA 2006.
Până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 4.316 proiecte cu o valoare publică de
1.279,214 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 10,57% reprezintă contracte pe
măsura 1.1, 0,46% reprezintă contracte pe măsura 1.2, 17,70% reprezintă contracte pe măsura
2.1, 44,11% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.1, 0,07% reprezintă proiectele
contractate pe măsura 3.2, 0,02% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.3, 24,44%
reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.4, respectiv, 2,62% sunt proiectele contractate
pe măsura 3.5.
Valoarea publică contractată aferentă contractelor pe măsura 1.1 a fost de 331,350 mil. Euro,
reprezentând 25,90% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 1.2, valoarea publică
contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,63% din totalul angajamentelor APDRP,
pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 561,250 mil. Euro, respectiv 43,87% din
totalul angajamentelor, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 223,405 mil.
Euro, respectiv 17,46% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.2 valoarea publică
contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor, pe măsura
3.3 valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul
angajamentelor, pe măsura 3.4 valoarea publică contractată a fost de 66,336 mil. Euro,
respectiv 5,19% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a
fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP.
De asemenea, până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 120 proiecte calamitate cu
o valoare publică de 71,439 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 2,50%
reprezintă contracte pe măsura 1.1, 69,17% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 25,83%
reprezintă contracte pe măsura 3.1, respectiv, 2,50% sunt proiectele contractate pe măsura
3.4.
12
Valoarea publică contractată aferentă contractelor calamitate pe măsura 1.1 a fost de 6,057
mil. Euro, reprezentând 8,48% din totalul angajamentelor APDRP.
Pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 57,817 mil. Euro, respectiv 80,93% din
totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 7,133
mil. Euro, respectiv 9,98% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.4, valoarea publică
contractată a fost de 0,432 mil. Euro, respectiv 0,60% din totalul angajamentelor APDRP.
Până la data de 31 decembrie 2009, valoarea proiectelor plătite pe măsuri a fost de 1.348,016
mil. Euro, respectiv 69,272 mil. Euro în anul 2009, din care:
• 351,024 mil. Euro pentru măsura 1.1, respectiv 10,342 mil. Euro în anul 2009.
Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 3% comparativ cu
valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate
pentru măsura 1.1, 5,861 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru
proiectele calamitate;
Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 64% comparativ
cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008;
valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008.
Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 reflectă o creştere cu 5% comparativ cu
• Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.1, este de 3,028 mil. Euro;
• Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.2, este de 1,424 mil. Euro.
Până la 31 decembrie 2009, au fost finalizate 4.374 proiecte, din care 450 proiecte pe măsura
1.1, din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 19 proiecte pe măsura 1.2, 843 proiecte pe
măsura 2.1, din care 83 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.916 proiecte pe măsura 3.1, din
care 31 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.018 proiecte pe măsura 3.4 din care 3 proiecte
finalizate fiind calamitate, 113 proiecte pe măsura 3.5, 5 proiecte pe măsura 4.1, iar pe
măsura 4.2 s-au finalizat 10 proiecte.
13
Din totalul de 4.374 proiecte, în cursul anului 2009, a fost finalizat un număr de 409 proiecte,
din care: 20 proiecte pe măsura 1.1, 13 proiecte pe măsura 1.2, 94 proiecte pe măsura 2.1,
109 proiecte pe măsura 3.1, 116 proiecte pe măsura 3.4, 57 proiecte pe măsura 3.5.
Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele

Evaluarea preliminară a rezultatelor implementării şi a atingerii obiectivelor stabilite pentru
măsurile SAPARD este prezentată în capitolul 6. O analiză cantitativă şi calitativă a efectelor
implementării progreselor din punct de vedere socio-econonic şi de mediu va fi disponibilă la
finalizarea Raportului evaluării ex-post a Programului SAPARD.
Concluziile recomandărilor evaluării intermediare a Programului SAPARD şi

recomandările luate în considerare în implementarea programelor post-aderare
Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2005 a
fost realizată de un evaluator independent, consorţiul Agrotec incluzând Kvistgaard
Consult/DDH Consulting în asociaţie cu un număr de experţi locali şi internaţionali, în
perioada 27 octombrie 2005 – 28 februarie 2006.
Aceasta s-a realizat prin intermediul unui proiect finanţat din măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”,
proiect care s-a finalizat cu un Raport supus analizei Comitetului de Monitorizare şi înaintat
Comisiei Europene în data de 5 mai 2006, împreună cu poziţia Autorităţii de Management şi
a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu privire la concluziile şi
recomandările formulate de evaluator.
Coordonarea Programului SAPARD cu alte instrumente financiare de sprijin

internaţional
Pentru coordonarea Programului cu alte instrumente financiare şi în vederea evitării
suprapunerilor şi asigurării transparenţei utilizării instrumentelor cu finanţare internaţională,
România a creat structurile necesare pentru asigurarea coordonării, informării şi monitorizării
asistenţei financiare internaţionale.
În ceea ce priveşte asistenţa tehnică furnizată prin Programul PHARE, în perioada 2000-
2009, personalul Direcţiei Generale de Audit Intern şi al Fondului Naţional din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice, precum şi personalul Curţii de Conturi a României implicaţi
în implementarea Programului SAPARD au beneficiat de asistenţă tehnică.
În ceea ce priveşte asistenţa tehnică furnizată prin Programul PHARE, în perioada 2000-2009
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a beneficiat de numeroase proiecte.
Totodată, prin intermediul altor instrumente financiare de sprijin internaţional sunt finanţate
următoarele proiecte:
• Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA;
• Proiectul privind „Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii” finanţat prin BIRD;
• Proiectul de Dezvoltare Rurală finanţat prin Banca Mondială;
• Proiectul de finanţare rurală;
• Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură”
(MAKIS) finanţat prin Banca Mondială.
Experienţa câştigată din implementarea Programului SAPARD

Lecţiile învăţate din implementarea Programului SAPARD în special în ceea ce privesc
dificultăţile de punere în aplicare au fost luate în considerare în elaborarea noului program.
14
CAPITOLUL II
INTRODUCERE
În conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de

Finanţare între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (MAFA), semnat la
Bruxelles, în data de 2 februarie 2001 (Acord ratificat prin Legea nr. 316/2001 publicată în
M.O. nr. 362/2001), România are obligaţia de a întocmi şi transmite Comisiei Europene, până
la data de 30 iunie 2010, Raportul final de implementare a Programului SAPARD pentru
perioada 2000-2009.
Raportul final de implementare prezintă datele aferente întregii perioade 2000-2009,

precum şi distinct datele aferente anului 2009.
Anterior înaintării Comisiei Europene, Autoritatea de Management pentru Programul

SAPARD, în colaborare cu instituţiile implicate în implementarea Programului, a elaborat
raportul pe care îl supune, pentru analiză şi aprobare, membrilor Comitetului de Monitorizare
pentru Programul SAPARD.
Până în prezent, România a elaborat şase rapoarte anuale de implementare a Programului

SAPARD, primul dintre acestea acoperind perioada de implementare 1 august 2002 – 31
decembrie 2003, al doilea: 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2004, al treilea: 1 ianuarie 2005 –
31 decembrie 2005, al patrulea: 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006, al cincilea 1 ianuarie
2007 – 31 decembrie 2007, iar al şaselea 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2008.
Raportul Final de implementare a Programului SAPARD în România acoperă perioada de

implementare 2000-2009 şi, conform dispoziţiilor art. 8, pct. 5, Secţiunea B din Anexa la
MAFA, cuprinde informaţii referitoare la:
• schimbările intervenite în condiţiile generale cu relevanţă în implementarea
Programului, în special, principalele tendinţe socio-economice, schimbări ale
politicilor naţionale, regionale sau sectoriale şi, dacă este cazul, implicaţiile acestora
în consecvenţa asistenţei SAPARD cu cea provenind din alte instrumente financiare
ale Comunităţii;
• stadiul implementării priorităţilor şi măsurilor cu privire la atingerea obiectivelor
Programului, ceea ce permite o cuantificare a indicatorilor fizici şi a indicatorilor de
rezultat, precum şi a impactului Programului;
• etapele parcurse de Autoritatea de Management, de APDRP (fosta Agenţie
SAPARD), dacă este cazul, şi de Comitetul de Monitorizare în vederea asistării
asigurării calităţii şi eficienţei implementării;
• etapele parcurse în vederea asigurării coordonării întregii asistenţe comunitare
pentru perioada de pre-aderare;
• tabelele financiare care prezintă o detaliere a cheltuielilor pe măsuri şi, dacă este
cazul, pe submăsuri.
15
Raportul final este elaborat în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene privind elaborarea
Raportului anual de implementare a Programului SAPARD pentru anul 2009 şi raportul final
SAPARD transmis prin adresa nr. 178456 din data de 23.04.2010.
Implementarea Programului SAPARD în România
Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD

reprezintă o contribuţie financiară a Comunităţii Europene (CE), pentru perioada de pre-
aderare, stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999,
privind sprijinul Comunităţii pentru măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturii şi
dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul şi estul Europei.
În ceea ce priveşte acoperirea geografică menţionăm că Programul SAPARD este un

program naţional fiind implementat pe întreg teritoriul României.
Conform prevederilor art. 1(2) din Regulamentul (CE) nr. 1268/1999, sprijinul acordat de
Comunitate pentru perioada 2000 – 2006 a vizat acţiuni menite să contribuie la realizarea
următoarelor obiective generale:
• implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricolă Comună şi

politicile conexe;
• soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a
sectorului agricol şi a zonelor rurale din statele candidate.
Rolul Programului SAPARD a fost acela de a crea cadrul necesar implementării unei
agriculturi performante şi unei dezvoltări durabile a zonelor rurale în statele candidate.
Programul SAPARD a favorizat preluarea acquis-ului comunitar şi adaptarea progresivă a
mecanismelor de piaţă la principiile care guvernează Politica Agricolă Comună.
În acelaşi timp, Programul SAPARD a acordat statelor candidate responsabilităţi depline în

ceea ce priveşte gestionarea proiectelor de investiţii, începând cu etapa de selectare şi până la
efectuarea plăţilor, în vederea acumulării de experienţă în implementarea normelor şi
practicilor UE şi pentru gestionarea corespunzătoare a fondurilor post-aderare.
Prin Decizia Comisiei (CE) nr. 595 /1999, în baza unor criterii reprezentative pentru toate
ţările candidate (suprafaţa agricolă, populaţia ocupată în agricultură, produsul intern brut,
situaţia teritorială specială, zone defavorizate), au fost stabilite alocările anuale indicative
acordate statelor aplicante, iar în cazul României contribuţia financiară comunitară a
reprezentat aproximativ 151 milioane Euro/an (preţuri/1999).
La baza implementării Programului SAPARD în România s-a aflat Planul Naţional

pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) elaborat de către Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi aprobat prin Decizia (CE) nr.
3742/2000 din 12 decembrie 2000.
Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a fost adoptat prin Legea nr. 157 din
septembrie 2000 privind Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală aferent
Programului SAPARD pentru cofinanţarea acestuia de la bugetul de stat.
16
PNADR a clasificat priorităţile României privind dezvoltarea durabilă a zonelor rurale

pe patru axe:
Prioritatea 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi competitivitatea produselor
agricole prelucrate;
Prioritatea 2: Îmbunătăţirea infrastructurilor de dezvoltare rurală şi
agricultură;
Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale;
Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor umane.
În România, aceste axe prioritare au fost susţinute prin 10 măsuri (dintr-un total de 15
prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999) considerate de autorităţile
române ca fiind relevante pentru priorităţile de dezvoltare rurală, după cum urmează:
“Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi

Măsura 1.1
piscicole”;
„Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate,
Măsura 1.2 veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru
protecţia consumatorilor”;
Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”;
Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”;
Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”;
„Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să
Măsura 3.3
menţină peisajul rural”;
„Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează
Măsura 3.4
activităţi multiple şi venituri alternative”;
Măsura 3.5 „Silvicultură”;
Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”;
Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”.
Implementarea acestor măsuri din PNADR a debutat la data de 31 iulie 2002, Comisia
Europeană adoptând Decizia (CE) nr. 638/2002, prin care a conferit autorităţilor de resort din
România, managementul asistenţei SAPARD pentru primele trei măsuri, respectiv, măsura
1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”; măsura 2.1
„Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”.
La data de 5 decembrie 2003, Comisia Europeană a emis Decizia (CE) nr. 846/2003 de
conferire a managementului asistenţei financiare SAPARD pentru încă trei măsuri şi anume:
măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”; măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” şi măsura 4.1
„Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”.
În cursul anului 2006, au fost acreditate ultimele patru măsuri din PNADR1, respectiv 1.2
„Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar,
pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, 3.2 „Constituirea
1
În urma consultării părţii comunitare, autorităţile române au decis să nu mai implementeze măsura 2.2,
MAPDR propunând completarea măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” cu o nouă
submăsură „Infrastructură pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor”.
17
grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi

să menţină peisajul rural” şi 3.5 „Silvicultură”, ulterior transmiterii către Comisia Europeană,
în 30.01.2006, a versiunii finale a manualului de proceduri pentru implementarea acestora.
Decizia (CE) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenţei pentru măsurile
menţionate anterior a fost adoptată în data de 20 aprilie 2006.
Pentru definirea regulilor şi a condiţiilor de management a Programului SAPARD în

România, Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat la Bruxelles, la
2 februarie 2001, Acordul Multianual de Finanţare SAPARD (MAFA). Acest acord a fost
ratificat prin Legea nr. 316/2001 (M.O. nr. 362/5 iulie 2001).
În conformitate cu prevederile MAFA, angajamentul financiar al Comunităţii Europene,

precum şi perioada de valabilitate a acestui angajament, sunt stabilite anual, în Acordurile
Anuale de Finanţare.
În acest sens, au fost încheiate între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene,
Acordurile Anuale de Finanţare (AFA), aferente anilor 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 şi
2006, astfel:
• AFA 2000 semnat la 27 februarie 2001 şi ratificat prin Legea nr. 317/2001, publicată în
M.O. nr. 338/26.06.2001 care a prevăzut o contribuţie financiară de 153.214.194 Euro;
• AFA 2001 semnat la 30 ianuarie 2002 şi ratificat prin Legea nr. 416/2002, publicată în
• AFA 2002 semnat la 1 aprilie 2003 şi ratificat prin O.U.G. nr. 26/2003, publicată în
• AFA 2003 semnat la 31 iulie 2003 şi ratificat prin Legea nr. 496/2003, publicată în
M.O. nr. 843/26.11.2003 care a prevăzut o contribuţie financiară de 162.223.385 Euro.
Acest acord a fost modificat prin AFA 2003/II semnat la 24 decembrie 2004 şi ratificat
prin Legea nr. 258/2005 publicată în M.O. nr. 861/23.09.2005 care a prevăzut creşterea
contribuţiei financiare a Comunităţii Europene la 163.339.076 Euro;
• AFA 2004 semnat la 12 mai 2005 şi ratificat prin Legea nr. 265/2005 publicată în M.O.
920/14.10.2005 care a prevăzut o contribuţie financiară de 157.640.000 Euro. AFA
2004 a introdus în Acordul Multianual de Finanţare prevederile din Regulamentul
Consiliului nr. 2008/2004 privind noile limite cu privire la ratele de ajutor, stabilind că,
în privinţa investiţiilor în proiecte, cu excepţia celor de infrastructură care nu generau
venit net substanţial, cumularea ajutorului public acordat din toate sursele nu putea
depăşi 50% din totalul costurilor eligibile. Acest Acord a fost modificat prin AFA
2004/II semnat la 7 iulie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 25/2006 publicată în M.O. nr.
205/06.03.2006 care prevedea creşterea contribuţiei financiare a CE, pentru anul 2004,
la 158.690.000 Euro.
• AFA 2005 semnat la 29 decembrie 2005 la Bucureşti şi la 3 ianuarie 2006, la Bruxelles,
care a prevăzut o contribuţie financiară de 175.210.000 Euro.
Modificările aduse Acordului Multianual de Finanţare prin AFA 2005 s-au referit la
modificarea regulilor financiare privind achiziţiile publice, în concordanţă cu noul
Regulament Financiar în vigoare în Comunitatea Europeană, precum şi la introducerea
unor reguli specifice de reducere a cofinanţării comunitare pentru cazurile în care
perioada dintre primirea documentelor justificative cerute pentru executarea plăţii de
către Agenţia SAPARD şi emiterea ordinului de plată depăşeşte trei luni. De asemenea,
prin AFA 2005 s-a prevăzut obligativitatea utilizării de către România a sistemului de
18
raportare contabil şi financiar conform standardelor internaţionale de contabilitate şi

audit acceptate.
• Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 31
octombrie 2006, la Bucureşti şi, respectiv la Bruxelles, Acordul Anual de Finanţare
2006 (AFA 2006). A fost ratificată prin Legea nr. 66/2007 publicată în M.O. nr.
228/03.04.2007.
AFA 2006 a intrat în vigoare la data de 12 aprilie 2007, dată la care Comisia Europeană
a primit notificarea oficială privind ratificarea Acordului de către România.
Prevederile cuprinse în AFA 2006 s-au referit atât la stabilirea angajamentului financiar
al Comunităţii pentru România, pentru anul 2006, cât şi la modificarea Acordului
Multianual de Finanţare şi a Acordurilor Anuale de Finanţare pentru anii 2000-2005.
Astfel, contribuţia anuală maximă acordată României pentru anul 2006 a fost de
192.374.000 Euro.
Acordul a prevăzut, de asemenea, prelungirea termenului limită de valabilitate a
angajamentelor financiare stabilite prin Acordurile Anuale de Finanţare 2003, 2004 şi
2005, până la 31 decembrie 2007 pentru AFA 2003 şi 2004, şi respectiv , până la 31
decembrie 2008, pentru AFA 2005.
Totodată, AFA 2006 conţinea o prevedere care a fost introdusă şi în art. 3 al

Acordurilor Anuale de Finanţare 2000-2005 conform căreia nici un contract care
implică fonduri comunitare aferente AFA 2000-2006 nu va fi încheiat de către APDRP
cu vreun beneficiar după data la care România începe încheierea de contracte prin
FEADR.
AFA 2006 prevedea şi modificarea Acordului Multianual de Finanţare, atât prin
introducerea unor noi dispoziţii referitoare la Secţiunea A, B şi F din Anexa la Acordul
Multianual de Finanţare, cât şi prin adăugarea unei noi Secţiuni H, care avea ca scop
stabilirea regulilor privind accesul la asistenţa externă din partea Comunităţii.
• Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 4

decembrie 2008, la Bucureşti şi, respectiv la Bruxelles, Acordul dintre Guvernul
României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, pentru
modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006.
Acesta a fost ratificat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 213/2008 (M.O. nr.
842/15.12.2008) şi aprobat prin Legea nr. 82/2009 publicată în M.O. nr.
230/08.04.2009.
AFA 2006/II a intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2009, dată la care Comisia
Europeană a transmis notificarea oficială privind îndeplinirea tuturor formalităţilor
necesare pentru ratificarea Acordului.
Prin acest acord s-a prelungit termenul de valabilitate a angajamentului financiar al
Comunităţii până la 31 decembrie 2009, permiţând astfel, evitarea dezangajării
fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru anul 2006.
19
CAPITOLUL III
INFORMAŢII OPERAŢIONALE
3.1 Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra

implementării Programului SAPARD
Cadrul instituţional şi politic din România
În perioada 2000-2009 au avut loc alegeri prezidenţiale în anii 2000, 2004 şi 2009.
În urma alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 28 noiembrie 2004 s-au produs anumite
schimbări la nivelul instituţiilor publice. Având în vedere că în cursul lunii decembrie 2004 a
fost învestit noul Guvern, în perioada care a urmat au fost făcute o serie de restructurări la
nivelul administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens, în luna martie 2005, Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005, publicată în M.O. nr. 211/14.03.2005.
De asemenea, în anul 2007, prin OUG nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale (M.O. nr. 247/12.04.2007) a fost
modificată structura şi componenţa Guvernului României. Astfel, în luna aprilie 2007,
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicată în M.O. nr. 282/27.04.2007.
În urma alegerilor parlamentare din data de 30 noiembrie 2008 a fost modificată structura şi
componenţa Guvernului României, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 221/2008
pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale (M.O.
nr. 882/24.12.2008).
În acest sens, la începutul anului 2009, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 8/2009
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,
publicată în Monitorul Oficial nr. 38/21.01.2009.
Modificarea structurii şi componenţei Guvernului a presupus, după caz, reorganizarea,

comasarea, preluarea activităţii şi a structurilor specializate pe diverse domenii sau încetarea
activităţii anumitor structuri.
20
Caracteristicile structurale ale economiei din România şi evoluţia macro-economică
Între anii 2002-2008, economia românească a înregistrat o importantă creştere economică,

dezinflaţia şi scăderea ratei şomajului înregistrată la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei
de Muncă confirmând progresele realizate spre o dezvoltare economică durabilă.
Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2000-2008,

atingând valoarea de 514.654,0 milioane lei în 2008. În anul 2009, PIB-ul a scăzut la o
valoare de 491.273,7 milioane lei.
Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere în perioada 2000-2007. În anul 2009,
aceasta era de 5,59%, faţă de 7,85% cât s-a înregistrat în anul 2008.
În perioada 2002-2008 s-a observat o scădere continuă a ratei şomajului înregistrată la

agenţiile de ocupare a forţei de muncă, comparativ cu anul 2009 când aceasta a început să
crească, ajungând la 6,8% faţă de 5,8% în anul 2008.
Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2008, veniturile totale2, în termeni nominali, au fost de

731,53 lei lunar pe o persoană, în creştere cu 153,82 lei faţă de anul 2007. De asemenea, s-au
înregistrat creşteri ale veniturilor gospodăriilor de agricultori, acestea au fost mai mari cu
92,05 lei comparativ cu anul 2007.
În cadrul producţiei ramurii agriculturii, în perioada 2000-2009, ponderea cea mai mare o
deţine producţia vegetală.
În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agriculturii faţă de anul precedent, se observă
creşteri în anii 2001 (+22,7%), 2003 (+7,5%), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,9%), precum şi în
anul 2008 (+21,2%).
La producţia animală în anul 2009 se constată o creştere de 7,6%, iar la producţia vegetală de
42,0% faţă de anul precedent.
Procesul de denominare a monedei naţionale a fost declanşat odată cu trecerea în 2005 şi a

devenit efectiv de la 1 iulie, potrivit strategiei elaborate de Banca Naţională şi aprobată prin
Lege în 2004.
La data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât
10.000 lei vechi au fost preschimbaţi pentru 1 leu nou.
Principalii indicatori macroeconomici aferenţi perioadei 2000-2009 sunt prezentaţi în Tabelul

3.1.
2
Cuprind veniturile din salarii, agricultură, activităţi neagricole independente, prestaţii sociale, proprietate,
vânzări de active din patrimoniul gospodăriei şi alte venituri băneşti, precum şi veniturile în natură (evaluate în
lei).
21
Tabelul 3.1
Principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2000 – 2009
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20081) 20092)
Venitul naţional brut - mil. lei preţuri curente 80.309,2 117.053,9 150.414,2 192.856,3 237.001,8 280.463,8 333.114,5 401.081,4 499.678,5
Produsul intern brut - mil. lei preţuri curente 80.984,6 117.945,8 152.017,0 197.427,6 247.368,0 288.954,6 344.650,6 416.006,8 514.654,0 491.273,7
Produsul intern brut - în % faţă de anul precedent 102,4 105,7 105,1 105,2 108,5 104,2 107,9 106,3 107,3 92,9
Valoarea adăugată brută - mil. lei preţuri curente 72.736,4 106.120.0 136.922,3 175.640,9 220.931,3 255.232,7 304.269,8 368.356,3 458.489,4 441.935,4
Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură 8.773,4 15.641,6 17.289,3 22.847,5 31.055,0 24.291,8 26.861,9 23.992,2 34.448,2 30.768,0
Industrie, inclusiv energie 21.107,0 31.247,4 41.095,5 48.778,1 61.627,2 71.731,2 84.556,0 101.148,0 117.995,7 116.474,8
Construcţii 3.892,5 6.237,3 8.648,8 11.318,4 14.649,0 18.865,2 25.547,8 37.923,8 54.538,2 48.386,4
Comerţ; repararea automobilelor şi articolelor casnice;
17.279,5 23.960,8 30.128,5 40.096,3 50.980,5 62.566,8 76.432,6 94.375,8 112.892,1 104.292,5
hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii
Activităţi financiare; imobiliare, închirieri şi servicii pentru
11.946,6 16.023,4 21.572,8 24.299,4 30.426,1 38.189,9 45.694,1 57.006,0 71.881,5 74.133.4
întreprinderi
Alte activităţi de servicii 9.737,4 13.009,5 18.187,4 28.301,2 32.193,5 39.587,8 45.177,4 53.910,5 66.733,7 67.880,3
Valoarea adăugată brută - în % faţă de anul precedent 102,7 105,9 105,0 105,1 108,5 103,6 107,8 106,9 107,6 93,5
Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură 81,6 128,2 93,1 105,0 118,6 82,8 103,4 84,7 121,9 99,6
Industrie, inclusiv energie 105,8 104,8 105,5 104,4 107,6 102,6 107,2 105,4 101,9 95,7
Construcţii 104,3 111,3 108,8 107,0 109,4 111,2 123,4 133,9 126,1 86,4
Comerţ; repararea automobilelor şi articolelor casnice;
104,1 103,9 105,4 110,2 111,0 111,6 113.2 110,3 108,1 88,8
hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii
Activităţi financiare; imobiliare, închirieri şi servicii pentru
109,3 101,0 110,8 100,3 109,6 110,2 111,9 107,2 105,2 94,2
întreprinderi
Alte activităţi de servicii 109,0 95,3 108,2 103,1 97,0 103,1 92,0 101,5 100,7 99,7
Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură - %
10,8 13,3 11,4 11,6 12,6 8,4 7,8 5,8 6,7 6,3
în PIB
Exportul de bunuri şi servicii - în % faţă de anul precedent 123,2 111,9 117,1 109,3 114,1 107,6 110,4 107,8 108,7 94,5
Importul de bunuri şi servicii - în % faţă de anul precedent 127,5 118,7 112,3 116,5 122,1 116,0 122,6 127,3 107,8 79,4
Rata medie anuală a inflaţiei - % 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 9 6,56 4,84 7,85 5,59
*Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României
1)
Date semidefinitive.
2)
Date provizorii.
22
Tabel 3.2
Agricultura şi dezvoltarea rurală: datele de bază (anii 2000-2009)
Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20081) 20092)
Producţia ramurii agricole – milioane lei preţuri curente
Total 16.071 27.843 31.585 40.412 55.314 46.540 50.650 47.700 66.994 60.352
Vegetală 9.910 17.482 18.084 25.919 38.097 27.959 31.327 28.723 45.742 36.394
Animală 5.962 10.045 13.139 14.118 16.825 18.186 18.849 18.292 20.536 23.266
Servicii
199 316 362 375 392 395 474 685 716 692
agricole
Indicii producţiei ramurii agricole (anul precedent = 100) - %
Total 85,2 122,7 96,5 107,5 118,1 86,9 102,4 82,3 121,2 98,9
vegetală 79,2 135,3 88,7 110,0 126,8 82,5 102,2 71,3 140,9 98,9
animală 96,7 102,1 110,2 104,6 102,9 96,9 102,4 99,4 91,4 99,0
servicii
73,6 114,0 91,1 84,7 86,4 86,0 107,0 132,5 90,9 93,2
agricole
Evoluţia efectivelor de animale, păsări şi familii de albine - mii capete 3)
bovine –
2.870 2.800 2.878 2.897 2.808 2.862 2.934 2.819 2.684 2.503
total
vaci,
juninci şi 1.775 1.746 1.759 1.757 1.756 1.812 1.810 1.732 1.639 1.528
bivoliţe
porcine –
4.797 4.447 5.058 5.146 6.495 6.622 6.815 6.565 6.174 5.893
total
scroafe de
323 334 362 335 426 495 520 442 376 359
prăsilă
ovine şi
caprine – 8.195 7.776 7.945 8.125 8.086 8.298 8.406 9.334 9.780 10.385
total
cabaline –
865 860 879 897 840 834 805 862 820 781
total
păsări –
70.076 71.413 77.379 76.616 87.014 86.552 84.991 82.036 84.373 83.631
total
păsări
40.760 42.156 44.667 44.122 51.889 49.725 50.278 45.208 45.529 39.834
ouătoare
familii de
albine - mii 649 745 781 840 888 888 891 982 998 1.106
familii
*Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României

1)
Date semidefinitive.
2)
Date provizorii.
3)
Efectivele de animale, păsări şi familii de albine sunt la 1 decembrie în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009 şi
la 31 decembrie pentru perioada 2000 - 2003.
23
Evoluţia demografică şi caracteristicile populaţiei din România
La data de 1 iulie 2009, populaţia României era de 21,47 milioane locuitori, populaţia rurală
reprezentând 44,9% din populaţia ţării.
Valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe au făcut
ca populaţia României să se reducă continuu (-34,483 mii locuitori în perioada 1 iulie 2008 -
1 iulie 2009; - 965,246 mii locuitori 1 iulie 2000 - 1 iulie 2009).
În perioada 2000-2009 populaţia din mediul rural a scăzut cu 544,164 mii locuitori, iar cea
din mediul urban cu 421,082 mii locuitori.
În anul 2009, scăderea s-a realizat în principal pe seama reducerii populaţiei din mediul rural
(-22,671 mii persoane faţă de 2008).
Scăderea din mediul rural a afectat mai mult populaţia feminină decât populaţia masculină.
În mod similar şi densitatea medie s-a diminuat uşor comparativ cu anul 2008, ajungând în
2009 la 90,1 locuitori/km2 (46,5 loc/km2 în rural); de asemenea, această reducere poate fi
observată şi comparativ cu anul 2000 când densitatea medie a fost de 94,1 locuitori/km2 (47,9
loc/km2 în rural).
Structura pe vârste a populaţiei confirmă continuarea lentă, dar sigură a procesului de

îmbătrânire demografică, cu valori mai accentuate în mediul rural. Populaţia feminină este
mai îmbătrânită decât cea masculină, îndeosebi în mediul rural.
Vârsta medie a populaţiei, cu valori mai mari la populaţia feminină, a crescut comparativ cu
anul 2008, în ambele medii, precum şi comparativ cu anul 2000. (Tabelul 3.3).
În privinţa nivelului de educaţie în trimestrul III 2009, 60,8% din populaţia de 15 ani şi peste
are cel puţin un nivel de instruire mediu (52,1% sunt absolvenţi ai formei de învăţământ
mediu şi 10,02% ai învăţământului superior), iar 37,7% din populaţia de 15 ani şi peste are un
nivel scăzut de educaţie.
Există diferenţe între structura pe niveluri de educaţie a populaţiei din mediul urban şi din
rural. Astfel, se constată o mai mare concentrare a populaţiei de 15 ani şi peste cu un nivel
ridicat de educaţie în mediul urban (77,4% din persoane au studii medii sau superioare) faţă
de mediul rural, unde predomină populaţia cu un nivel scăzut de educaţie (56,7% au studii
primare, gimnaziale sau nu au absolvit nici o şcoală). Cea mai accentuată diferenţiere se
constată în cazul absolvenţilor învăţământului superior, a căror pondere este de aproximativ 7
ori mai mare în urban decât în rural.
24
Tabel 3.3
1)
Populaţia şi Populaţia la 1 Iulie (număr)
densitatea 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
România 22.435.205 22.408.393 21.794.793 21.733.556 21.673.328 21.623.849 21.584.365 21.537.563 21.504.442 21.469.959
Rural - date 10.190.607 10.164645 10.186.058 10.133.399 9.777.730 9.743.952 9.670.427 9.659.904 9.669.114 9.646.443
absolute
-% 45,4 45,4 46,7 46,6 45,1 45,1 44,8 44,8 44,9 44,9
Densitatea
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
(loc/Km2)
România - % 94,1 94,0 91,4 91,2 90,9 90,7 90,5 90,3 90,4 90,1
Rural - % 47,9 47,8 47,9 47,7 47,1 47,0 46,6 46,5 46,6 46,5
1)
Date calculate pe baza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 18 martie 2002.
România din care: Rural
Structura populaţiei pe
grupe de vârstă 65 ani şi 65 ani şi
0-14 ani 15-64 ani 0-14 ani 15-64 ani
peste peste
2000 18,3 68,4 13,3 19,7 62,7 17,6
2001 17,8 68,6 13,6 19,6 62,4 18,0
2002 17,3 68,6 14,0 19,2 62,8 18,0
2003 16,7 69,0 14,3 18,7 63,0 18,3
2004 16,1 69,4 14,5 18,3 63,2 18,5
2005 15,6 69,6 14,8 17,8 63,4 18,8
2006 15,4 69,8 14,8 17,7 63,6 18,7
2007 15,3 69,9 14,8 17,4 63,9 18,7
2008 15,2 69,9 14,9 17,4 64,0 18,6
2009 15,1 70,0 14,9 17,0 64,4 18,6
25
Vârsta medie a 2000 2001 2002

populaţiei
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
România 37,2 35,9 38,4 37,4 36,1 38,7 37,8 36,4 39,1
Rural 38,6 37,0 40,2 38,7 37,1 40,3 38,9 37,3 40,5
Vârsta medie a 2003 2004 2005

populaţiei
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
România 38,1 36,7 39,4 38,3 36,9 39,7 38,6 37,1 39,9
Rural 39,0 37,4 40,7 39,3 37,6 40,9 39,4 37,7 41,0
Vârsta medie a 2006 2007 2008 2009

populaţiei
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
România 38,8 37,3 40,1 39,0 37,6 40,4 39,2 37,8 40,7 39,5 38,0 40,9
Rural 39,6 37,9 41,2 39,8 38,1 41,4 39,9 38,3 41,6 40,1 38,4 41,7
26
Politica agricolă şi de dezvoltare rurală în România
2001 - 2004
Anul 2000 a marcat începutul deceniului integrării, caracterizat de reforme menite să

pregătească intrarea României în Uniunea Europeană (adoptarea acquis-ului comunitar),
obţinerea statutului de economie de piaţă şi sprijinirea exploataţiilor comerciale. Pentru
aceasta, s-au acordat diferite forme de sprijin pentru îmbunătăţirea dotării tehnice a
exploataţiilor, susţinerea producţiei marfă şi a procurării de input-uri.
În sectorul vegetal:
În această perioadă s-au implementat programe pentru îmbunătăţirea dotării tehnice a
agriculturii, astfel:
• program de achiziţionare tractoare, maşini agricole, utilaje, echipamente, prin
susţinerea cu 45%-55% din preţul de achiziţie;
• program de achiziţionare instalaţii de irigat, prin susţinerea cu 50%-70% din preţul de
achiziţie;
În anul 2001 s-a acordat un sprijin direct de 1 milion ROL/ha pentru:

• grâu, orz, orzoaică şi rapiţă pentru ulei însămânţate în toamna anului 2000;
• sfecla de zahăr şi furajeră, grâu de primăvară, floarea soarelui, porumb, orzoaică de
primăvară, ovăz, culturi furajere noi înfiinţate, sorg, soia, fasole, cartofi, legume de
câmp, sere, plante medicinale şi aromatice, in şi cânepă, însămânţate/plantate în
primăvară anului 2001;
• s-a acordat un sprijin direct al statului în perioada 2003-2004 de 2 milioane ROL/ha
pentru exploataţiile cu teren arabil de până la 5 ha, sprijin majorat pentru suprafeţele
însămânţate în toamna anului 2004 la 2,5 milioane ROL/ha;
• s-a subvenţionat producţia marfă pentru cereale, oleaginoase, legume fructe, struguri,
cartofi, sfeclă de zahăr;
• s-a acordat gratuit, în anul 2003, un ajutor în îngrăşăminte chimice micilor producători
agricoli care au în proprietate şi lucrează teren arabil în extravilan, în suprafaţă totală
de până la 2,5 ha (un sac de îngrăşăminte de 50 kg pentru fiecare ha);
• au fost acordate despăgubiri pentru calamităţi naturale la culturile de grâu, orz,
orzoaică şi rapiţă afectate de îngheţ şi secetă în anii 2003-2004;
• s-au acordat subvenţii pentru prima de asigurare la grâu, floarea soarelui, soia, sfeclă
de zahăr, vii, livezi;
• s-a acordat ajutor financiar pentru seminţe şi material săditor;
• s-a susţinut programul strategic fitosanitar, pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare
de combatere a bolilor şi dăunătorilor la culturile de importanţă naţională.
În zootehnie
• s-a desfăşurat din anul 2002 Programul pentru achiziţionarea de animale de
reproducţie, creştere şi îngrăşare, din speciile taurine şi porcine şi procurarea de utilaje
noi specifice activităţilor din zootehnie;
• s-a subvenţionat producţia marfă agricolă livrată pentru procesare: producţia de carne,
oua, miere;
• s-a susţinut producţia de lapte, activitatea de reproducţie şi patrimoniul genetic;
• s-au subvenţionat primele de asigurare la efectivele de bovine.
27
Alte forme de sprijin
În anul 2003 a demarat Programul de creştere a competitivităţii produselor

agroalimentare prin care s-a acordat agenţilor economici până la 75% (dar nu mai mult de 50
mii euro/proiect) din cheltuielile efectuate pentru:
• implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi/sau a sistemelor
de management de mediu;
• dotarea şi/sau modernizarea laboratoarelor de testare şi etalonare, precum şi
acreditarea acestora, după caz;
• înregistrarea şi protejarea pe piaţă externă a mărcilor, a brevetelor de invenţie, a
desenelor şi modelelor industriale româneşti.
Primirea documentaţiei pentru accesarea sprijinului s-a desfăşurat până la finele anului 2009.
2005 - 2006
În perioada 2005-2006 alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea
producătorilor agricoli, ca măsură a Programului de Guvernare 2005-2008, a urmat strategia
Politicii Agricole Comune privind plăţile directe. S-a acordat sprijin direct producătorilor,
prin prime şi subvenţii, în vederea creşterii cantitative şi calitative a producţiei agricole şi s-a
elaborat cadrul legal pentru modul de implementare, condiţiile specifice şi criteriile de
eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe
complementare în sectorul vegetal.
În sectorul vegetal:
• în 2005 s-a acordat un sprijin de 1,5 milioane ROL/ha pentru suprafeţele ce s-au
înfiinţat în primăvara anului 2005, sub forma de bonuri valorice pentru procurarea de
seminţe, îngrăşăminte şi pesticide;
• în toamna anului 2005 s-a acordat un sprijin financiar, pentru înfiinţarea culturilor de
toamnă, în valoare de 1,75 milioane ROL/ha, pentru suprafeţe de până la 5 ha, sub
formă de bonuri valorice;
• în 2005 s-a acordat pentru înfiinţarea culturilor de primăvară o subvenţie de 5000
ROL/litrul de motorina, iar pentru efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de
înfiinţare şi întreţinere a unor culturi agricole ce s-au însămânţat în primăvara anului
2006, s-a acordat producătorilor agricoli un sprijin financiar de 0,7 lei/litru pentru
achiziţionarea de motorină;
• a fost sprijinită financiar înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006, în cuantum de
150 lei/ha, sub forma de bonuri valorice pentru achiziţionarea de seminţe şi/sau
îngrăşăminte şi/sau pesticide;
• s-a acordat sprijin direct producătorilor agricoli în sectorul vegetal în anul 2006, prin
bonuri valorice (în etapa I) şi numerar (în etapa II) pe suprafaţa cultivată cu sfeclă de
zahăr, soia, plante textile, orez, plante medicinale şi aromatice, hamei, legume de
câmp şi cartofi timpurii, legume de solarii, plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi şi
căpşuni, viţă de vie din soiuri nobile şi culturi ecologice (soia, floarea soarelui, plante
medicinale şi aromatice, pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, legume), diferenţiat pe
culturi;
• pentru lucrările de înfiinţare a culturilor în anul 2006 s-a acordat producătorilor
agricoli un sprijin financiar de 1 leu/ litru pentru achiziţionarea de motorină şi/sau
biodiesel. Au beneficiat de sprijin culturile înfiinţate în toamnă şi culturile de
28
primăvară care nu au fost prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2006

privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în
anul 2006.
Despăgubiri la calamităţi:
• declararea stării de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânţate în
toamna anului 2004 şi în primăvara anului 2005, ca urmare a inundaţiilor din perioada
aprilie-septembrie în 41 judeţe şi municipiul Bucureşti. Au fost acordate despăgubiri
pentru culturile de grâu de toamnă şi primăvară, orz, orzoaică de toamnă şi primăvară,
rapiţă de toamnă şi primăvară, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr,
cartofi, culturi furajere, legume de câmp, viţă de vie şi pomi fructiferi.
• declararea stării de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânţate în

toamna anului 2005 şi în primăvara anului 2006, ca urmare a inundaţiilor din judeţele
situate de-a lungul Dunării la culturile de grâu de toamnă şi primăvară, orz, orzoaică
de toamnă şi primăvară, rapiţă de toamnă şi primăvară, porumb boabe, floarea
soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi furajere şi legume de câmp.
• declararea stării de calamitate pentru temperaturile excesiv de scăzute din perioada

ianuarie-martie 2006 şi inundaţii din revărsări de râuri, ploi abundente şi de durata din
perioada martie-iulie 2006 în toate judeţele tării, pentru culturile de grâu de toamnă şi
primăvară, orz, orzoaică de toamnă şi primăvară, rapiţă de toamnă şi primăvară,
porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi furajere şi legume
de câmp afectate în procent de 100%.
În horticultură, sprijinul specific a fost direcţionat pentru:

• înfiinţarea de plantaţii viticole;
• înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu specii sămânţoase - măr, păr şi cu specii
sâmburoase cais, piersic, prun, vişin, migdal şi nuc;
• înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi;
• funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea legumelor şi fructelor;
• producătorii de legume de seră şi ciuperci de cultură în anul 2006;
• anumite cantităţi de legume (tomate, mazăre, fasole, ardei) şi fructe proaspete (mere
pentru suc concentrat, prune, piersici, struguri de masă) destinate prelucrării
industriale în 2006;
• producătorii de tutun, sprijin sub formă de primă de producţie, acordată în scopul
creşterii producţiei şi a calităţii acestei culturi;
• acordarea de prime la exportul de vinuri.
În anul 2005 s-a continuat Programul de achiziţionare tractoare şi maşini agricole şi s-a
desfăşurat un program pentru achiziţionare de dotări specifice pentru zona de munte.
În sectorul zootehnic:
• în anul 2005 a demarat un Program de susţinere financiară pentru materialul seminal
congelat şi pentru azot lichid ;
• tot în anul 2005, producătorii agricoli au beneficiat de sprijinul direct al statului prin
acordarea de subvenţii producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru creşterea
producţiei animaliere şi piscicole, precum şi a efectivelor de animale;
29
• în 2006 a fost iniţiat un program de susţinere financiară a cabalinelor aflate în

patrimoniul genetic naţional;
• au fost finanţate cheltuieli pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor;
• începând din anul 2006, la specia bovină, sprijinul a fost orientat pentru încurajarea
unor măsuri de îmbunătăţire a calităţii genetice, a producţiilor performante de lapte şi
a producţiei de carne de vită, iar la specia porcine pentru încurajarea aplicării
legislaţiei privind sistemul de clasificare a carcaselor EUROP, identic cu sistemul
aplicat în ţările Uniunii Europene;
• pentru speciile ovine şi caprine, sprijinul acordat a fost acordat pentru creşterea
dimensiunii exploataţiilor la un nivel durabil şi eficient;
• producătorii agricoli din zona montană, care deţin suprafeţe de pajişti, au beneficiat în
anii 2006 şi 2007, de sprijin direct al statului pe suprafaţă, sub formă de bonuri
valorice, în cadrul programului «Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului
zootehnic şi piscicol, precum şi alte programe pe care Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare»”;
• pentru a produce lapte conform normelor UE, au fost susţinute fermele familiale cu
minim 3 vaci în vederea dotării lor cu aparate de muls, instalaţii pentru răcire şi
stocarea laptelui (cuantum de 60% din preţul de achiziţie);
• s-a desfăşurat programul de conservare şi utilizare a populaţiilor de animale în
stare critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile.
• creditul pentru producţie a fost subvenţionat cu cotă procentuală între 5% şi 15 %,
calculată din volumul creditelor acordate.
Cercetarea agricolă
Cu începere din anul 2006, în vederea consolidării strategiilor de guvernare şi a îmbunătăţirii
politicilor agricole aferente acestora, s-a introdus în sistemul naţional de cercetare agricolă
Planul Sectorial de CDI al MADR care se desfăşoară în intervalul 2006-2010.
Fundamentarea obiectivelor planului sectorial s-a făcut în conformitate cu Legea nr. 290/2002
privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile
agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
"Gheorghe lonescu-Şişeşti", cu modificările şi completările ulterioare. Finanţarea planului
sectorial s-a făcut decuplat de planurile naţionale de CDI finanţate de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării prin Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică.
Analiza situaţiei la data aderării
În sectorul vegetal, s-a înregistrat o scădere a suprafeţelor şi a producţiilor de cereale pentru

boabe în anul 2006 faţă de anul 2001 cu 18,8%, respectiv 16,5 %.
S-a înregistrat o creştere de cca. 5 ori a suprafeţei la orez şi de aproximativ 12 ori a producţiei
totale la această cultură.
La cultura de floarea soarelui a crescut suprafaţa cu 23%, iar producţia totală aproape s-a
dublat.
La cultura de rapiţă suprafaţa a crescut cu cca. 33% şi producţia totală cu aproximativ 72%.
La cultura de soia suprafaţa şi producţia totală au crescut de cca. 4 ori, iar la sfecla de zahăr
producţia totală a înregistrat o creştere de 30%.
30
În horticultură
În anul 2006 faţă de anul 2001 suprafaţa cultivată cu legume a crescut cu circa 10 mii ha, iar
producţia a avut o creştere de circa 7,5%.
Suprafaţa cu pomi fructiferi a avut o uşoară scădere, iar producţia de fructe a scăzut cu circa
20%, cauza principala fiind îmbătrânirea plantaţiilor existente.
În sectorul de creştere a animalelor s-a înregistrat o scădere a efectivelor totale de animale în

anul 2006 faţă de anul 2000: bovine (-9%), suine (-8%), ovine (-9,5%), însă efectivele de
păsări au crescut cu 24,5%, iar numărul de familii de albine a crescut cu 43,2%.
În ciuda acestor scăderi, producţia totală de carne, exprimată în mii tone greutate în viu, a
crescut în perioada 2000-2006 cu 4,2%. Pe specii, s-au înregistrat creşteri de 23% pentru
carnea de pasăre, 16% pentru carnea de bovine şi de 1,8% pentru carnea de ovine/caprine.
În aceeaşi perioadă, producţia de carne de porc a înregistrat o scădere de 9,8%. Producţia

totală de lapte (inclusiv laptele destinat pentru consumul viţeilor) a crescut în perioada
analizată cu 14% iar pentru lapte de vacă şi bivoliţă cu 12,0%. Producţia de ouă a crescut cu
37,5%, iar cea de ouă de găină cu 41%. Cantitatea de miere extrasă a crescut cu 77%.
Balanţa comercială cu produse agroalimentare în perioada 2000-2006 a înregistrat un

deficit de sold progresiv, astfel:
Anul Export Import Sold

2000 367,9 1013,1 -645,2
2001 483,9 1347,5 -863,6
2002 459,3 1241,1 -781,8
2003 497,9 1535,3 -1037,4
2004 587,4 1649,2 -1061,8
2005 673,3 2021,9 -1348,6
2006 854,0 2424,8 -1570,8
2007-2009
Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, a marcat o epocă nouă în economia
agricolă şi de dezvoltare rurală a ţării noastre. În acest context, România a trebuit să îşi
adapteze rapid economia agricolă şi de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piaţa
internă a Uniunii Europene şi a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (PAC).
Aderarea la UE a reprezentat, probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma
rapidă a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată fiind necesitatea integrării cu succes
în economia rurală europeană.
Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piaţă,

îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător,
oferirea unor aşezări rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din spaţiul rural, precum şi
integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura.
Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile directe acordate

agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei rurale şi spre protejarea
mediului înconjurător (pilonul II al PAC).
31
Economia rurală românească, dominată de agricultură în mare parte, era slab integrată în
economia de piaţă. În contextul economiei de piaţă, de modul înţelegerii şi aplicării tehnicilor
de marketing depinde bunăstarea cetăţenilor din zona rurală şi urbană, precum şi bunăstarea
producătorilor agricoli.
În aceasta perioadă a început acordarea plăţilor prin schema unică de plată pe suprafaţă
precum şi a plăţilor naţionale directe complementare pentru culturi agricole şi animale.
Sistemele de plată directă introduse au schimbat modelul de subvenţionare anterior, au
introdus un mod de administrare şi control transparent şi au condus la responsabilizarea celor
care lucrează terenul şi cresc animale fără cerinţele de gospodărire durabilă a resurselor.
În sectorul vegetal s-au acordat:

Plăţi SAPS pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS: cereale (grâu comun,
grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi
proteice (mazăre, fasole de câmp, lupin dulce şi linte), plante industriale (floarea-soarelui,
rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante
industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpşuni,
pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren
arabil, păşuni naturale, fâneţe, culturi permanente (pomi, vii), teren necultivat;
Plăţi decuplate de producţie pentru culturile de: grâu şi secară, orz , orzoaică, ovăz, porumb şi
sorg, orez, floarea soarelui, rapiţa, soia convenţională, leguminoase pentru boabe, cartofi,
plante medicinale şi aromatice, legume de câmp şi solarii, legume de seră, sfeclă de zahăr, alte
culturi arabile;
Plăţi cuplate de producţie pentru in şi cânepă pentru fibra, hamei, tutun;
scheme de plată pentru zahăr şi culturi energetice (floarea soarelui, rapiţă, soia şi porumb)
destinate producţiei de biocombustibili.
Având în vedere necesitatea reluării ciclului de producţie cu aplicarea tehnologiei specifice

fiecărei culturi agricole şi lipsa resurselor financiare ale producătorilor agricoli, aceştia au
beneficiat de un sprijin financiar de 1 leu/litru pentru achiziţionarea motorinei necesare
înfiinţării culturilor din primăvară anului 2007. Producţia marfă a continuat să fie susţinută la
sfecla de zahăr, orez, in şi cânepă pentru fibră şi soia.
Urmare a secetei excesive din perioada toamna 2006 - vara 2007, s-a declarat starea de
calamitate în toate judeţele tării şi s-au acordat despăgubiri pentru culturile de grâu, secară,
triticale, orz, orzoaică, rapiţă pentru ulei, porumb şi floarea soarelui.
În acest context a fost adoptată şi măsura subvenţionării costurilor achiziţionării de resurse

materiale (motorină, seminţe, pesticide, îngrăşăminte), necesare înfiinţării culturilor agricole
din toamna 2007, prin bonuri valorice.
În 2008 s-a declarat starea de calamitate urmare a inundaţiilor din revărsări de râuri din
perioada iulie-august 2008, în 7 judeţe din Moldova, 2 din Banat-Crişana şi 5 din
Transilvania. S-au acordat despăgubiri pentru culturile de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică,
ovăz, rapiţă, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr, mazăre boabe, muştar,
legume de câmp, cartof, plante de nutreţ şi plante medicinale.
32
Pentru înfiinţarea culturilor din toamna 2008 s-a acordat sprijin „de minimis” de 200 lei/ha
pentru o suprafaţă de minimum 1 ha, până la maximum 120 ha inclusiv, pe exploataţie.
Tot în anul 2008 s-a acordat subvenţie pentru producţia marfă valorificată la culturile de orez,
sfeclă de zahăr şi soia.
În horticultură:
În sectorul legume-fructe, sprijinul a fost direcţionat către funcţionarea grupurilor de
producători recunoscute, implementarea sistemului de Bune Practici EUREPGAP, legume în
sere şi ciuperci în spaţii climatizate.
Pentru viticultori s-au alocat sume pentru autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea
strugurilor de vin DOC, certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată
(DOC), efectuarea de tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru
struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri DOC şi pentru restructurarea şi reconversia
plantaţiilor vitivinicole.
Au beneficiat de asemenea de sprijin financiar producătorii de cartof pentru industrializare, de

plante medicinale şi aromatice şi cei de flori, plante dendrologice şi ornamentale.
S-a acordat producătorilor de seminţe şi material săditor un ajutor financiar pentru: cartof,
material săditor pomicol şi viticol.
În sectorul zootehnic, au fost stabilite plăţile naţionale directe complementare pentru bovine,
ovine şi caprine înregistrate în evidenţele oficiale, s-a susţinut ameliorarea populaţiilor de
animale, îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală producerea şi comercializarea
produselor apicole.
Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale - programul a fost destinat îmbunătăţirii

structurii genetice a populaţiilor de animale din speciile bovine, ovine, porcine şi păsări, în
vederea consolidării unor exploataţii durabile şi viabile, pentru asigurarea necesarului de
produse alimentare.
Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală s-a referit la implementarea

sistemului de clasificare a carcaselor de porc şi bovină, achiziţia de scrofiţe din ferme
comerciale care provin din ferme de reproducţie în rasă pură sau hibridare, la prima fătare,
susţinerea cărnii de pasăre – pui broiler şi a producţiei de miere şi lapte.
Pentru stimularea creşterii efectivelor de bovine în exploataţii şi a producţiei de carne şi de

produse tradiţionale, au fost aprobate plăţi naţionale complementare directe pentru perioada
2007-2010. Au fost alocate sume importante pentru conservarea şi utilizarea resurselor
genetice ale animalelor în stare critică şi în pericol de dispariţie, achiziţia materialului seminal
congelat de taur şi a fost susţinut controlul oficial al producţiilor la bovine.
Măsuri de intervenţie şi măsuri comerciale de piaţă în sectorul lapte şi produse lactate –

implementate conform reglementărilor privind Organizarea Comună de Piaţă:
• Intervenţia pentru unt, lapte praf degresat şi carne
• Stocarea privată pentru unt şi carne
• Laptele în şcoli
• Ajutor pentru fabricarea cazeinei şi cazeinatilor
• Ajutor pentru unt folosit de organizaţiile non profit
33
• Ajutor pentru utilizarea laptelui praf în hrana animalelor

• Promovarea consumului de lapte şi produse lactate
• Licenţele şi taxele pentru importuri
• Restituţiile pentru export
Alte forme de sprijin

Asociaţiile din agricultură constituite conform OG nr.26/2000 au fost sprijinite pentru
achitarea cotizaţiilor necesare şi a taxelor, pentru a participa la forurile internaţionale.
Pe baza Legii creditului pentru producţie s-au stabilit granturile pentru creditele de producţie
pe anul 2007 şi s-au acordat fonduri publice în valoare de 43 milioane lei.
În sectorul fitosanitar s-a finanţat prin Programul SAPARD, măsura 1.2, proiectul:
“Achiziţia de echipamente (staţii de măsură şi staţii de recepţie) pentru completarea
sistemului AGROEXPERT de supraveghere şi avertizare pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor din cele 42 unităţi fitosanitare”, contract de finanţare nr.
C1.20201684200002/13.07.2007 încheiat intre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
prin Agenţia Naţională Fitosanitară în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit în calitate de autoritate contractantă;
Suma totală eligibilă a contractului: 2 876 000,00 RON fără TVA;
Obiectivul proiectului: Completarea echipamentelor sistemului Agroexpert de supraveghere

şi avertizare agrometeorologică pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, existente în cele 42
de unităţi fitosanitare cu un număr de 250 staţii de măsură şi 60 staţii de recepţie necesare
pentru monitorizarea suprafeţelor pe care sunt înfiinţate culturile agricole din fiecare judeţ;
Implementarea proiectului la nivel teritorial s-a desfăşurat/finalizat în conformitate cu
termenele stabilite în Contractul de finanţare.
În anul 2009 s-au continuat majoritatea formelor de sprijin acordate în anii 2007 şi 2008
pentru producătorii agricoli în vederea îndeplinirii prevederilor Programului de Guvernare pe
perioada 2009-2012 privind creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole şi
asigurarea securităţii alimentare, astfel:
Sprijin SAPS pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS: cereale (grâu comun,
grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi
proteice (mazăre, fasole de câmp, lupin dulce şi linte), plante industriale (floarea-soarelui,
rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante
industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpşuni,
pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren
arabil, păşuni naturale, fâneţe, culturi permanente (pomi, vii), teren necultivat.
S-a acordat un avans, reprezentând 70% din sumele cuvenite din Schema de plată unică pe
suprafaţă (SAPS) aferente anului 2009.
Plăţi naţionale complementare:

• Plăţi decuplate de producţie pentru culturile de: grâu şi secară, orz , orzoaică, ovăz,
porumb şi sorg, orez, floarea soarelui, rapiţă, soia convenţională, leguminoase pentru
boabe, cartofi, plante medicinale şi aromatice, legume de câmp şi solarii, legume de
sera, sfeclă de zahăr, alte culturi arabile;
• Plăţi cuplate de producţie la: in şi cânepă pentru fibră, hamei şi tutun;
• Schema de plată separată pentru zahăr: pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată
producţiei de zahăr.
34
• Schema de plată pentru culturi energetice pentru culturile de floarea soarelui, rapiţă,
soia şi porumb destinate producţiei de biocombustibili
• Subvenţionarea motorinei utilizate pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor
agricole în anul 2009, în cuantum de 1 leu/litru;
S-a acordat sprijin financiar producătorilor agricoli din sectoarele: legume-fructe, viticol,
cultivarea cartofului, plante medicinale şi aromatice, flori, plante dendrologice şi ornamentale,
astfel:
1) legume-fructe:
• implementarea Sistemului de Bune Practici EUREPGAP/GLOBALGAP funcţionarea
grupurilor de producători recunoscute;
• legumele produse în serele încălzite;
• ciupercile de cultură în spaţii climatizate;
• legumele şi fructele destinate prelucrării industriale;
• achiziţionare ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor
pentru livrare în stare proaspătă;
• cheltuieli de depozitare a produselor agricole;
• susţinerea energiei termice şi electrice pentru legume şi ciuperci realizate în sere şi
solarii încălzite 35 % din valoarea (fără TVA) a facturii de energie termică şi/sau
electrică şi/sau combustibili de orice tip.
2) sector viticol:
• autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin DOC;
• certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC);
• tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi
vin, inclusiv pentru vinuri DOC.
3) producţia marfă la hamei şi cartof pentru industrializare, inclusiv depozitare cartof;

4) susţinerea producţiei de seminţe, plante întregi şi rădăcini la plante medicinale şi
aromatice;
5) susţinerea producţiei de flori, plante dendrologice şi ornamentale, în câmp şi în sere.
S-a creat cadrul legal pentru:

• Plăţi tranzitorii pe suprafaţă pentru tomate destinate procesării;
• Sprijin financiar pentru pierderi cauzate în pomicultură de îngheţul târziu de
primăvară;
• S-a continuat plata ajutoarelor de minimis demarate în anul 2007 în sectoarele legume-
fructe şi agricultura ecologică (susţinere taxă inspecţie şi certificare ecologică, culturi
teren arabil, păşuni şi fâneţe permanente în conversie, vii şi livezi, familii de albine
certificate ecologic);
• S-au sprijinit financiar grupurile de producători recunoscute preliminar (sprijin pentru
constituire şi pentru investiţii prevăzute în planul de recunoaştere) şi organizaţiile de
producători în sectorul fructe şi legume (finanţarea unor măsuri ce duc la accesarea
fondurilor comunitare specifice sectorului);
• S-a continuat sprijinul financiar pentru sectorul vitivinicol din fonduri comunitare
pentru promovarea pe pieţe terţe, restructurarea şi reconversia podgoriilor, asigurarea
recoltei, folosirea mustului de struguri concentrat, prima de defrişare;
• S-a acordat ajutor financiar pentru producţia internă de seminţe şi material săditor,
certificate oficial, destinată pentru însămânţare sau plantare în campaniile agricole din
35
toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009 pentru cartof, material săditor pomicol,
arbuşti fructiferi, material săditor viticol;
• S-a susţinut executarea tratamentelor fitosanitare de interes naţional pentru combaterea
agenţilor de dăunare.
În zootehnie s-au acordat:

• Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru bovine, ovine şi
caprine, prevăzute să fie achitate în două tranşe;
• Forme de sprijin pentru susţinerea ameliorării populaţiilor de animale şi îmbunătăţirea
calităţii produselor de origine animală, astfel:
1) Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale:

• conducerea registrelor genealogice pentru bovine, ovine şi caprine;
• efectuarea controlului oficial al performantelor de producţie la ovine şi caprine (lapte,
lână, pielicele, carne);
• introducerea, la nivelul fermelor, a tehnicilor, biotehnologiilor şi practicilor moderne
de reproducţie la speciile de animale, respectiv achiziţia de containere pentru
conservarea materialului seminal congelat cu capacitate de peste 20 litri şi cu
autonomie dinamica de peste 90 zile;
• susţinerea cheltuielilor de testare a masculilor de bovine, ovine şi caprine de
reproducţie;
• efectuarea analizei calităţii produselor animaliere în vederea evaluării genetice a
animalelor;
• elaborarea şi întreţinerea sistemului informatic, constituirea bazelor de date şi
estimarea valorii de ameliorare a animalelor.
2) Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală:

• îmbunătăţirea calităţii producţiilor de carne prin susţinerea financiară a implementării
sistemului de clasificare a carcaselor (carcase porcine E si U, carcase bovine);
• îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin
susţinerea producţiilor de carne (scrofiţe din ferme comerciale care provin din ferme
de reproducţie în rasa pură sau hibridare, la prima fătare, carne pasăre) şi ouă consum;
• îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine;
• îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea
standardelor de calitate din Uniunea Europeană, respectiv susţinerea laptelui livrat cu
număr total de germeni (NTG) mai mic sau egal cu 100.000/ml şi un număr de celule
somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml.
De asemenea, fondurile au fost direcţionate pentru:

• Susţinerea cheltuielilor pentru achiziţionarea materialului seminal congelat la bovine;
• Susţinerea efectuării controlului oficial al producţiilor la bovine;
• Susţinerea măsurilor pentru producerea şi comercializarea produselor apicole: preţ fără
TVA pentru achiziţionare de medicamente în vederea combaterii virozei, pentru
achiziţia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine;
• Finanţarea programelor de conservare şi utilizare a populaţiilor de animale în stare
critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile, pe specii şi rase;
• Au fost susţinute cheltuielile pentru neutralizarea deşeurilor de origine animală;
36
• S-a acordat sprijin pentru achiziţionarea de masculi pentru reproducţie din speciile
ovine şi/sau caprine;
• Au fost acordate despăgubiri animale – epizootii;
Alte forme de sprijin:

• S-a continuat susţinerea asociaţiilor din agricultura în vederea participării la
organizaţiile constituite la nivelul Uniunii Europene.
• Acordarea unui grant în procent de 30% din valoarea creditelor agricole pentru
producţie angajate de producătorii agricoli.
În domeniul cercetării agricole:

• susţinerea planului sectorial de cercetare;
• investiţii şi dotări;
• finanţarea proiectelor prin schema competitivă de granturi.
Planul sectorial al MADR a fost structurat pe 8 obiective generale (stabilite de către experţii
direcţiilor generale şi direcţiilor de specialitate ale MADR), finanţându-se în sistem
competiţional 64 de proiecte de CDI în valoare totală de 85.495.000,00 lei după cum urmează:
• Evaluarea potenţialului resurselor naturale – 2 proiecte;
• Sisteme durabile şi performante cu impact poluant redus – 10 proiecte;
• Managementul sectorului horticol - 5 proiecte;
• Tehnici performante în ameliorarea şi creşterea animalelor - 16 proiecte;
• Valorificarea resurselor agricole - 7 proiecte;
• Economie, organizare, management şi marketing în agricultură - 13 proiecte;
• Sisteme şi tehnologii performante pentru exploatarea durabilă a bioresurselor acvatice
- 3 proiecte;
• Silvicultura şi gestionarea durabilă a pădurilor - 7 proiecte;
• Măsuri de implementare a acţiunilor din cadrul Planului Naţional pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală - 1 proiect.
Cadrul legislativ
Pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară, în ceea ce priveşte agricultura şi

dezvoltarea rurală, în perioada 2000-2009, au fost elaborate şi adoptate o serie de acte
normative, cele mai importante dintre acestea fiind următoarele:
• OUG nr. 142/2000, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD
pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (M.O. nr. 471/28.09.2000);
• Legea nr. 317/2001 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare dintre Guvernul
României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare
pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles la 27 februarie
2001 (M.O. nr. 338/26.06.2001);
• Legea nr. 416/2002 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2001 dintre
Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de
aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002
(M.O. nr. 508/15.07.2002);
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de
finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire
37
la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la

Bucureşti şi la Bruxelles la 1 aprilie 2003 (M.O. nr. 283/23.04.2003);
Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special
de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles şi,
respectiv, la Bucureşti la 31 iulie 2003 (M.O. nr. 843/26.11.2003);
• Legea nr. 277/2004, privind constituirea recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de
producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole (M.O.
nr.580/30.06.2004);
• Legea muntelui nr. 347/14.07.2004, cu modificările şi completările ulterioare (M.O. nr.
670/26.07.2004);
• Hotărârea Guvernului nr. 1779/2004, privind elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă
a zonei montane (M.O. nr. 1024/05.11.2004);
• Legea nr. 435/25.10.2004 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural
(M.O. nr. 989/27.10.2004);
• Hotărârea Guvernului nr. 153/2004 privind aprobarea Fişei Tehnice a măsurii 3.4
„Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi
multiple şi venituri alternative” din cadrul PNADR (M.O. nr. 155/23.02.2004);
• Hotărârea Guvernului nr. 711/2004 privind garantarea unor credite interne necesare
desfăşurării măsurii 2.1 „Dezvoltarea infrastructurii rurale” a Programului SAPARD
(M.O. nr. 445/18.05.2004), modificată prin HG nr. 893/2004 (MO nr. 533/14.06.2004)
şi HG nr. 1251/2004 (M.O. nr. 764/20.08.2004);
• Legea nr. 530/25.11.2004 pentru completarea art. 2 din OUG nr. 142/2000, privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea
tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală (M.O. nr. 1149/06.12.2004);
• Hotărârea Guvernului nr. 497/01.04.2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru
coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (M.O. nr.
346/20.04.2004), modificată prin HG nr. 1179/2004 (M.O. nr. 690/30.07.2004) şi
Hotărârea Guvernului nr. 2001/2004 (M.O. nr. 1144/03.12.2004);
• Ordinul MAPDR nr. 301/11.05.2004 privind nominalizarea responsabilului autorizat
implicat în implementarea tehnică a Măsurii 4.2 “Asistenţă tehnică” a Programului
SAPARD;
• Ordinul MAPDR nr. 409/2004 privind constituirea Comitetului de sprijin şi
monitorizarea activităţii Agenţiei SAPARD;
• Ordinul nr. 641/09.09.2004 privind numirea preşedintelui Autorităţii de Management
pentru Programul SAPARD;
• Legea nr. 258/2005 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Comisia
Comunităţilor Europene care modifică acordurile anuale de finanţare 2000, 2001, 2002,
2003 şi Acordul multianual de finanţare, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti
la 24 decembrie 2004 (M.O. nr. 861/23.09.2005);
• Legea nr. 265 din 5 octombrie 2005 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2004
dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de
aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles şi,
respectiv, la Bucureşti la 12 mai 2005 (M.O. nr. 920/14.10.2005);
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 103/2005 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentar şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei
de Urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
38
Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special

de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală (M.O. nr. 646/21.07.2005);
• Legea nr. 300/2005 privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export
pentru produse agricole (M.O. nr. 955/27.10.2005) – transpune simplificat
Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a
sistemului de certificate de import şi export şi de certificate de fixare în avans pentru
produsele agricole;
• Legea nr. 299/2005 privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul
produselor agricole (MO nr. 956/27.10.2005) – transpune simplificat Regulamentul
(CEE) nr. 2220/1985 de stabilire a normelor detaliate comune de aplicare a sistemului
de garanţii pentru produsele agricole şi Secţiunea a IV-a a Regulamentului (CE) nr.
1291/2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de certificate de
import şi export şi de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole;
• Ordonanţa Guvernului nr. 46/2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD
prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor
SAPARD (M.O. nr. 755/18.08.2005);
• Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea
riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 610/14.07.2005);
• Hotărârea Guvernului nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin
preluarea riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 739/15.08.2005);
• Legea nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr.
608/13.07.2005);
• Hotărârea Guvernului nr. 934/2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură
(M.O. nr. 784/29.08.2005);
• Hotărârea Guvernului nr. 668/2005 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1
„Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 1.2
„Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”,
2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 „Investiţii în exploataţiile
agricole”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de
producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, 3.4 „Dezvoltarea şi
diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri
alternative”, 3.5 „Silvicultura”, 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi 4.2
„Asistenţă tehnică” din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 727 bis/10.08.2005);
• Hotărârea Guvernului nr. 1512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor
afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005 (M.O. 1132/ 14.12.2005);
• Ordonanţa Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de
producători pentru comercializarea produselor agricole şi silvice (MO nr.
652/22.07.2005) aprobată prin Legea nr. 338/2005 (M.O. nr. 1098/06.12.2005);
• Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi ministrului
administraţiei şi internelor nr. 143/2005 privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural
(MO nr. 382/06.05.2005);
• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 979/2005 pentru
aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi a plafonului maxim al creditelor ce se
acordă în anul 2005 în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în
agricultură (M.O. nr. 876/29.09.2005);
39
• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 242/2005 privind

funcţionarea serviciilor tehnice delegate de la nivelul Direcţiei Generale Dezvoltare
Rurală, a Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala judeţene şi a Municipiului
Bucureşti pentru implementarea tehnică a măsurii 3.2 „Constituirea grupurilor de
producători” şi a măsurii 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze
mediul şi să menţină peisajul rural” din cadrul Programului SAPARD;
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat
a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul
Programului SAPARD (M.O. nr. 759 /11.09.2006);
• Legea nr. 25/2006 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Comisia
Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, care modifică Acordul anual
de finanţare 2004, semnat la Bruxelles şi respectiv, la Bucureşti la 7 iulie 2005 (M.O.
nr. 205/ 06.03.2006);
Guvernul României, în numele României, şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat
la Bucureşti la 29 decembrie 2005 şi, respectiv, la Bruxelles la 3 ianuarie 2006 (M.O.
nr. 602/ 12.07.2006);
• Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1
„Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 1.2
„Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”,
2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 „Investiţii în exploataţiile
agricole”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de
producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, 3.4 „Dezvoltarea şi
alternative”, 3.5 „Silvicultură”, 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi 4.2
„Asistenţă tehnică” din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 531/20.06.2006);
• Ordonanţa Guvernului nr. 10/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de
către fondurile de garantare, care a creat posibilitatea garantării creditelor pentru:
Consiliile locale şi asociaţii ale consiliilor locale pentru proiecte de infrastructură rurală:
tehnico - edilitară şi drumuri forestiere; Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor
Funciare pentru infrastructura de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor; Direcţiile
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene pentru extinderea,
modernizarea construcţiilor şi dotarea laboratoarelor şi pentru reţeaua informaţională
naţională; persoane fizice şi juridice private pentru proiecte din domeniul silviculturii
(M.O. nr. 83/30.01.2006);
• Ordonanţa Guvernului nr. 12/2006 pentru aprobarea măsurilor privind susţinerea
finanţării documentaţiilor tehnice pentru proiectele din cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea
şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” din Programul SAPARD care a creat posibilitatea
elaborării, în regim de urgenţă, a studiilor de fezabilitate pentru drumuri, alimentări cu
apă, reţele de canalizare din satele afectate de inundaţiile din anul 2005 şi a proiectelor
tehnice pentru cele 24 de obiective de investiţii de prevenire şi protecţie împotriva
inundaţiilor(M.O. nr. 83/30.01.2006);
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), prin
reorganizarea Agenţiei SAPARD care va asigura atât continuitatea pentru noul Program
de Dezvoltare Rurală cât şi derularea Programului SAPARD (M.O. nr. 185/27.02.2006);
40
• Ordinul nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii, criteriile tehnice
de acordare, precum şi plafonul maxim al creditelor ce se acordă în anul 2006, în
condiţiile Legii nr. 231/2006 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr.
185/27.02.2006);
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor
nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea
Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi pre-finanţare alocate de la bugetul
de stat (M.O. nr. 745/ 2.11.2007);
• Legea nr. 66/2007 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul
României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat
la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (MO nr. 228/03.04.2007).
• Hotărârea Guvernului nr. 142/2007 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Normele
metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind
asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele
de investiţii din cadrul Programului SAPARD, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1644/2006 (M.O. nr. 122/ 19.02.2007);
• Hotărârea Guvernului nr. 177/2007 privind modificarea unor anexe la Hotărârea
Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor din Programul
naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr.
171/12.03.2007);
• Hotărârea Guvernului nr. 725/2007 privind modificarea anexelor nr. 11, 12, 13 şi 14 la
Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor din
Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD
(M.O. nr. 465/11.07.2007);
• Ordonanţa Guvernului nr. 31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru
stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD (M.O.
nr. 537/8.08.2007);
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre
Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii
Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru
modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia
Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi,
respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (M.O. nr. 842/15.12.2008);
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea
Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea
activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (M.O. nr. 418/ 04.06.2008);
• Hotărârea Guvernului nr. 688/2008 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.
876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005
privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către
fondurile de garantare (M.O. nr. 493/02.07.2008);
• Ordonanţa Guvernului nr. 20/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum
şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător (M.O. nr. 613
/20.08.2008).
41
3.2 Informaţii privind complementaritatea cu alte fonduri comunitare
România trebuie să asigure coordonarea asistenţei dintre SAPARD şi instrumentele de

preaderare ISPA, PHARE şi asistenţa de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi
alte instrumente financiare internaţionale.
Obiectivul general al Programului Phare a fost de a ajuta statele candidate să se pregătească în

vederea aderării la Uniunea Europeană, sprijinul concentrându-se asupra priorităţilor care duc
la îndeplinirea criteriilor de aderare de la Copenhaga, şi anume:
• stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, respectarea
drepturilor omului şi protecţia minorităţilor;
• existenţa unei economii de piaţă funcţionale şi capacitatea de a face faţă presiunii
concurenţiale şi forţelor pieţei din Uniunea Europeană;
• capacitatea de asumare a obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene.
Programul s-a concentrat asupra a două aspecte: dezvoltarea instituţională, sprijinirea

guvernelor ţărilor candidate în implementarea acquis-ului comunitar; investiţiile, sprijinirea
ţărilor candidate în efortul de a-şi alinia activităţile industriale şi infrastructura pe baza
standardelor UE, prin mobilizarea investiţiilor solicitate.
Agenţia SAPARD a beneficiat de sprijin prin Programul PHARE prin mai multe proiecte de
asistenţă tehnică, prezentate detaliat în capitolul 7 al acestui raport.
Începând din anul 2000 Uniunea Europeană a demarat un amplu program de finanţare,
denumit ISPA („Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare”), prin care se
acorda unui număr de 10 ţări (România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Polonia, Slovacia, Slovenia) o sumă de 1 miliard euro anual pentru implementarea unor
proiecte în domeniul mediului şi al transportului.
Programul a fost creat cu scopul de a sprijini aceste ţări în aducerea infrastructurii de mediu şi
a transportului la un asemenea nivel încât să corespundă cu cel al Uniunii Europene.
Un alt proiect de care a beneficiat România este Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor
Apuseni finanţat prin Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA).
De asemenea, s-au derulat şi proiecte finanţate prin Banca Mondială:

• Proiectul de Dezvoltare Rurală;
• Proiectul de Finanţare Rurală;
• Proiectul privind „Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii”.
42
CAPITOLUL IV
MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA PROGRAMULUI
Cadrul instituţional de implementare a Programului SAPARD a fost reglementat de Acordul

Multianual de Finanţare (MAFA), organismele din România care au atribuţii în
managementul şi implementarea programului fiind următoarele:
• Agenţia SAPARD;
• Fondul Naţional;
• Autoritatea de Management;
• Organismul de Certificare.
Pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Guvernul României a adoptat, la 14 septembrie 2000,
Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2000 (M.O. nr. 471/28.09.2000) aprobată prin Legea nr.
309/2001, care reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD,
unitate în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, organizată la nivel
central şi la nivel regional (8 birouri regionale corespunzătoare celor 8 regiuni de dezvoltare a
ţării).
Comisia Europeană a conferit autorităţilor de resort din România managementul asistenţei

SAPARD prin adoptarea următoarelor decizii:
• Decizia (CE) nr. 638/2002 de conferire a managementului asistenţei financiare
SAPARD pentru primele trei măsuri, respectiv măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării
şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, măsura 2.1 „Dezvoltarea şi
îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”;
• Decizia (CE) nr. 846/2003 de conferire a managementului asistenţei financiare
SAPARD pentru măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, măsura 3.4
„Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple
şi venituri alternative” şi măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”;
• Decizia (CE) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenţei pentru măsurile
respectiv 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate,
veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia
consumatorilor”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de
producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” şi 3.5
„Silvicultură”.
În anul 2006, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
(APDRP), prin reorganizarea Agenţiei SAPARD (M.O. nr. 185/27.02.2006) care prevedea
înfiinţarea APDRP prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, care s-a desfiinţat. Potrivit acestei
ordonanţe APDRP preia atribuţiile ce decurg din funcţiile de implementare tehnică şi
financiară ale Agenţiei SAPARD.
43
Totodată, structura nou înfiinţată urma să îndeplinească atribuţii legate de derularea fondurilor
alocate României pentru dezvoltare rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), funcţionând ca autoritate de plată.
Prin actul normativ mai sus menţionat a fost definită şi structura instituţională a Agenţiei.
Astfel, pe lângă preluarea integrală a personalului Agenţiei SAPARD, Agenţia de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi-a extins operaţiunile şi la nivel judeţean prin preluarea unui
număr de 386 de posturi aferente serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor judeţene
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. APDRP are în structură opt centre regionale de plăţi
pentru dezvoltare rurală şi pescuit (CRPDRP), precum şi un oficiu de plăţi (OJPDRP) la
nivelul fiecărui judeţ.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, rolul de
Fond Naţional pentru asistenţa naţională de pre-aderare, inclusiv SAPARD, îl are Autoritatea
de Plată, direcţie generală în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Aşa cum se menţionează
la litera (a), articolul 2, Secţiunea A din Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului
Multianual de Finanţare (MAFA), Fondul Naţional reprezintă organismul numit de România
şi aflat sub responsabilitatea Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, care
acţionează în calitate de Autoritate Competentă pentru Programul SAPARD.
Autoritatea de Management, conform prevederilor Secţiunii B, “Managementul,

monitorizarea şi evaluarea programului”, articolele 5 -11 din Anexa la Acordul Multianual de
Finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, are atribuţii privind
monitorizarea, raportarea anuală şi finală, organizarea evaluării intermediare şi ex-post a
Programului SAPARD, fiind organismul responsabil pentru eficienţa şi corectitudinea
coordonării şi raportării, privind monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD.
Autoritatea de Management este organismul autorizat care propunea Comisiei ajustarea
Programului, după consultarea cu Agenţia SAPARD şi pe baza acordului membrilor
Comitetului de Monitorizare.
În perioada 2001 – 2004, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a

funcţionat în cadrul Ministerului Integrării Europene conform Hotărârii Guvernului nr.
339/2001 (M.O. nr. 161/30.03.2001) pentru constituirea, în cadrul Ministerului Integrării
Europene, a Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD.
În cursul anului 2004, prin măsurile de reorganizare a administraţiei publice centrale,

Ministerul Finanţelor Publice a preluat în atribuţii coordonarea, raportarea, monitorizarea şi
evaluarea Programului SAPARD, îndeplinind funcţia de Autoritate de Management pentru
Programul SAPARD conform Hotărârii Guvernului nr. 1574/2003 (M.O. nr. 2/05.01.2004)
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 403/23 martie 2004 (M.O.
nr.275/30.03.2004).
Tot în anul 2004, conform Hotărârii Guvernului nr. 409/23 martie 2004 (M.O. nr.
291/01.04.2004) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1125/15 iulie 2004 (M.O.
nr.697/03.08.2004) a fost organizat în cadrul Autorităţii de Management Program Operaţional
44
Sectorial pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (AM POS ADRP), Serviciul de
Management Program SAPARD format din 12 posturi.
În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005, publicată în M.O. nr. 211/14.03.2005
s-a constituit Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care îndeplinea funcţia de Autoritate de
Management pentru Programul SAPARD. Atribuţiile MAPDR în domeniul dezvoltării rurale
stabilite prin H.G. nr. 155/2005 au fost modificate şi completate prin H.G. nr. 374/2005 (M.O.
nr. 398/11.05.2005), care prevedea că DGDR îndeplineşte şi funcţia şi atribuţiile de Autoritate
de Management pentru Programul SAPARD şi de Autoritate de Management pentru
Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală.
În perioada 2005 - 2009 au avut loc importante transformări organizatorice la nivelul MADR,
şi implicit al DGDR, acestea vizând, în principal, crearea şi consolidarea construcţiei
instituţionale pentru implementarea Politicii Agricole Comune şi absorbţia fondurilor
comunitare. Astfel, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală a fost reorganizată, îndeplinind, în
prezent, atât funcţia şi atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD,
cât şi funcţia şi atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.
Conform funcţiilor sale specifice, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a

acţionat atât în cursul procesului de pregătire a acreditării, cât şi după acreditare, exercitând
demersuri şi promovând decizii în ceea ce priveşte:
• încheierea, ratificarea şi notificarea Acordurilor de finanţare dintre Guvernul
României şi Comisia Comunităţii Europene;
• constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD (Decizia nr.
271/2001 a Primului Ministru cu modificările şi completările ulterioare) şi
organizarea reuniunilor Comitetului de Monitorizare;
• elaborarea rapoartelor anuale privind implementarea Programului SAPARD;
• acordarea de sprijin instituţional pentru definitivarea structurii organizatorice,
asigurarea sediului şi dotărilor corespunzătoare pentru APDRP;
• derularea procedurilor specifice pentru acreditarea măsurilor cuprinse în PNADR;
• îmbunătăţirea publicităţii Programului;
• prezentarea propunerilor legate de modificarea Programului în vederea aprobării de
către Comitetul STAR, precum şi a propunerilor de modificare a tabelului financiar
din PNADR;
• organizarea în cooperare cu Comisia Europeană a evaluării ex-ante, intermediare şi
ex-post a Programului;
• sesizarea organismelor implicate asupra priorităţilor de acţiune în plan legislativ şi
instituţional;
• alte demersuri instituţionale şi legislative impuse de atingerea obiectivelor specifice
Programului SAPARD şi pentru eficientizarea activităţilor.
Funcţia de Organism de certificare este îndeplinită de către Autoritatea de Audit din cadrul
Curţii de Conturi a României. Principalele atribuţii ale Organismului de Certificare sunt:
atestarea conturilor, raportarea asupra sistemelor de management şi control şi verificarea
elementelor de cofinanţare.
45
4.1 Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD
Ca structură, Comitetul de Monitorizare este un organism colectiv alcătuit din reprezentanţi ai

ministerelor şi ai altor autorităţi publice, precum şi ai unor asociaţii profesionale sau
organizaţii non-guvernamentale. În cadrul Comitetului participă, în calitate de observatori, şi
oficiali ai Comisiei Europene. Funcţia de preşedinte al Comitetului de Monitorizare este
îndeplinită de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, iar secretariatul Comitetului de
Monitorizare este asigurat de către Serviciul Evaluare, Raportare din cadrul Direcţiei Generale
Dezvoltare Rurală – MADR.
Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD a fost constituit prin Decizia Primului
Ministru nr. 271 din data de 04 mai 2001.
De la începutul funcţionării Comitetului şi până la data emiterii Deciziei nr. 87/21.04.2004,

preşedintele Comitetului de Monitorizare a fost Ministrul Integrării Europene.
Datorită transferului de responsabilităţi/competenţe privind Programul SAPARD, începând cu

aprilie 2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare a fost Ministrul Finanţelor Publice,
conform Deciziei Primului Ministru nr. 87/21.04.2004.
Din septembrie 2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare este Ministrul Agriculturii,

Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, conform Deciziei Primului Ministru nr.188/14.09.2004.
Datorită necesităţii de a include noi membri, precum şi pentru actualizarea denumirii

instituţiilor publice centrale componente datorată restructurării Guvernului, componenţa
Comitetului de Monitorizare a suferit o serie de transformări, pe parcursul perioadei în care a
funcţionat.
Astfel, la începutul anului 2005, în urma reorganizării administraţiei publice centrale,

structura şi nivelul de reprezentare a Comitetului de Monitorizare au suportat anumite
modificări. În acest sens a fost adoptată Decizia Preşedintelui Comitetului de Monitorizare nr.
1/04.02.2005 pentru modificarea Deciziei Primului Ministru nr. 271/2001 privind constituirea
Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD care prevedea includerea unui nou
membru, şi anume reprezentantul Ministerului Sănătăţii. Astfel, la sfârşitul anului 2005, în
structura Comitetului de Monitorizare erau 31 de membri cu drept de vot.
În anul 2007, în vederea includerii în structura CM a noilor ministere rezultate în urma

restructurării Guvernului a fost emisă o nouă Decizie nr. 1/72492/16.05.2007. Ultima decizie
a fost adoptată în anul 2009.
Comitetul de Monitorizare îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi

funcţionare, regulament care a fost adoptat în cadrul primei reuniuni a Comitetului din data de
28.11.2001.
În perioada 2000-2009, Autoritatea de Management a organizat şaptesprezece reuniuni ale

Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, după cum urmează:
• prima reuniune – 28.11.2001;
• a doua reuniune – 17.04.2002;
46
• a treia reuniune – 17.12.2002;

• a patra reuniune – 2.07.2003;
• a cincea reuniune – 10.03.2004;
• a şasea reuniune – 14.07.2004;
• a şaptea reuniune – 28.10.2004;
• a opta reuniune – 20.05.2005;
• a noua reuniune – 10.11.2005;
• a zecea reuniune – 17.03.2006;
• a unsprezecea reuniune a fost considerată aprobarea, de către membrii Comitetului de
Monitorizare, în procedură scrisă a Raportului anual SAPARD 2005, a modificărilor
măsurilor 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4 din PNADR şi a aplicării regulii de flexibilitate pentru
măsura 1.1;
• a doisprezecea reuniune – 28.11.2006;
• a treisprezecea reuniune a fost considerată aprobarea de către membrii Comitetului de
Monitorizare, în procedură scrisă, a Raportului anual privind implementarea
Programului SAPARD în România în anul 2006;
• a paisprezecea reuniune – 8.11.2007’
• a cincisprezecea reuniune a fost considerată aprobarea, în procedură scrisă, a
Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul
2007;
• a şaisprezecea reuniune – 25.11.2008;
• a şaptesprezecea reuniune – 09.07.2009.
În cadrul acestor reuniuni au fost adoptate decizii cu privire la:

• modificarea şi completarea structurii şi nivelului de reprezentare în Comitetul de
Monitorizare pentru Programul SAPARD prin includerea de noi membri;
• modificarea Regulamentului Intern de Organizare şi Funcţionare a Comitetului de
Monitorizare, în scopul creşterii eficienţei activităţilor Comitetului, fiind prevăzută o
nouă procedură pentru adoptarea minutelor reuniunilor;
• constituirea grupurilor de lucru consultative pe măsuri, incluzând şi partenerii
economici şi sociali, în scopul informării permanente a reprezentanţilor asociaţiilor
profesionale şi a partenerilor economici şi sociali cu privire la modificările măsurilor
SAPARD, la cele mai frecvente probleme întâmpinate în aplicarea măsurilor, precum
şi la progresul implementării măsurilor;
• modificarea PNADR, respectiv a tabelelor financiare – realocări în cadrul măsurilor;
• modificarea fişelor tehnice ale măsurilor Programului;
• aprobarea rapoartelor anuale de implementare a Programului SAPARD în România;
• aprobarea Planurilor de Acţiune pentru implementarea măsurii 4.2 “Asistenţă
tehnică” şi al Planurilor de acţiune privind absorbţia fondurilor SAPARD.
De asemenea, au fost prezentate principalele aspecte privind: stadiul implementării măsurilor

Programului SAPARD, progresele înregistrate în implementarea Programului SAPARD,
stadiul măsurilor 4.1 şi 4.2, măsurile întreprinse în urma constatărilor din Raportul de Audit al
Organismului de Certificare, pachetul legislativ adoptat în vederea facilitării accesului
beneficiarilor la fondurile SAPARD, analiza implementării financiare a Programului
SAPARD, inclusiv dobânda acumulată în contul Euro SAPARD, controalele efectuate şi
modul de soluţionare a sesizărilor primite de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală
şi Pescuit, evaluarea intermediară a Programului, informări privind ratificarea Acordurilor
Anuale de Finanţare, regulile stabilite pentru închiderea Programului.
47
Autoritatea de Management a asigurat secretariatul întâlnirilor Comitetului, a transmis

membrilor o serie de informări privind măsurile legislative adoptate în scopul accelerării
absorbţiei fondurilor SAPARD şi a menţinut un contact permanent cu organismele
reprezentate în cadrul Comitetului, în vederea identificării problemelor cu care acestea se
confruntă.
În ceea ce priveşte activitatea din 2009, în cadrul celei de-a şaptesprezecea reuniuni a
Comitetului de Monitorizare din data de 9 iulie 2009 au fost prezentate aspecte referitoare la:
• analiza implementării financiare a Programului SAPARD, inclusiv dobânda
acumulată în contul Euro SAPARD;
• problemele legate de absorbţia fondurilor SAPARD în 2008 şi 2009, inclusiv plăţile
efectuate către beneficiarii finali;
• informarea asupra implementării Planului de Acţiune în vederea depăşirii punctelor
slabe ale sistemului de management şi control al Programului SAPARD şi a
previziunilor privind implementarea financiară până la sfârşitul anului 2009;
• raportul privind controalele efectuate şi modul de soluţionare a sesizărilor primite de
către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;
• propunerile de modificare a tabelului financiar din PNADR;
• Raportul Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008.
În cadrul acestei reuniuni, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a propus

modificarea tabelului financiar din PNADR, respectiv realocarea sumei de 45 milioane Euro
din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la zone necalamitate.
În acest sens, faţă de ultima realocare aprobată de membrii CM SAPARD în data de 25

noiembrie 2008 Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a propus realocarea
sumei de 1,5 milioane Euro din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la
zone necalamitate.
Astfel, valoarea prevăzută în Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006 pentru
măsura 2.1 zone necalamitate urma să crească de la 387.204.554 Euro la 433.704.554 Euro,
iar la zone calamitate valoarea înregistra o reducere de la 137.604.545 Euro la 91.104.545
Euro, fără modificarea sumei alocate iniţial acestei măsuri, şi anume suma de 524,81 milioane
Euro.
În cadrul acestei reuniuni membrii Comitetului de Monitorizare au aprobat Raportul Anual de

Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008.
Totodată, au avut loc discuţii privind conţinutul Raportului Anual de Implementare a

Programului SAPARD pentru anul 2008 în urma cărora reprezentanţii Comisiei Europene au
solicitat completarea acestui document cu o serie de informaţii legate de motivele care au stat
la baza rezilierii unui număr semnificativ de proiecte contractate de la momentul finalizării
contractării în cadrul Programului SAPARD până la data Comitetului.
În conformitate cu solicitările reprezentanţilor CE, versiunea consolidată a Raportului anual

privind implementarea Programului SAPARD în anul 2009 a fost transmisă membrilor CM şi
reprezentanţilor CE în data de 11 septembrie 2010.
48
4.2 Modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Modificări ale fişelor tehnice ale măsurilor
Fiecare amendare a Programului SAPARD a demarat cu discuţii consultative între Autoritatea

de Management, Agenţia SAPARD (APDRP) şi reprezentanţii Comisiei Europene pentru a
ajunge la un numitor comun cu privire la propunerea de modificare din Program.
După aceste consultări reciproce, propunerile de amendare au fost supuse discuţiilor şi

aprobării Comitetului de Monitorizare. Odată ce propunerea a fost aprobată formal de CM,
aceasta era supusă analizei în cadrul serviciilor de specialitate ale Comisiei şi transmisă
Comitetului STAR în vederea aprobării. După ce opinia Comitetului STAR era emisă,
Comisia Europeană adopta decizia privind amendarea Programului.
PNADR a fost modificat de opt ori, respectiv prin Deciziile Comisiei Europene din data de
11.07.2002, 27.05.2003, 01.08.2003, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006, 05.07.2006 şi
27.12.2006.
Pe plan intern, fişele tehnice ale măsurilor finanţate prin SAPARD cu modificările avizate de
Comisie au fost aprobate prin următoarele Hotărâri ale Guvernului:
• nr. 535 din 8 mai 2003 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1
"Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 2.1
"Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile
agricole", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţă tehnică" din
Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat prin SAPARD
(M.O. 355 /26.05.2003);
• nr. 916 din 14 august 2003 privind alocările financiare pentru realizarea măsurilor
prioritare aprobate prin Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală,
finanţate prin Programul SAPARD, şi sursele de finanţare a acestora (M.O. 593
/20.08.2003);
• nr. 153 din 12 februarie 2004 privind aprobarea Fişei tehnice a măsurii 3.4
"Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi
multiple şi venituri alternative" din Programul Naţional pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. 155 /23..02.2004);
• nr. 668/2005 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 „Îmbunătăţirea
prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 1.2 „Îmbunătăţirea
structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru
calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, 2.1 „Dezvoltarea şi
îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, 3.2
„Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate
să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, 3.5
„Silvicultură”, 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi 4.2 „Asistenţă tehnică”
din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri
SAPARD (M.O. 727 bis/10.08.2005);
49
• nr. 759 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1
"îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2
"îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi
fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor",
2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile
agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de
producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea
şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri
alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2
“Asistenţă tehnică" din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
finanţat din fonduri SAPARD (M.O. 531/20.06.2006).
I. În cadrul reuniunilor Comitetului STAR din 26 iunie 2002 şi 9 aprilie 2003 au fost
prezentate şi adoptate modificări şi completări aferente fişelor tehnice ale măsurilor 1.1
„Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 2.1 “Dezvoltarea
şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole”, 4.1
„Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, şi respectiv 4.2 „Asistenţă tehnică”, după cum
urmează:
• Măsura 1.1:
completarea fişei tehnice a măsurii cu submăsura “procesare in şi cânepă”;
revizuirea documentelor justificative în acord cu legislaţia naţională.
• Măsura 2.1
introducerea noţiunii de drumuri rurale, în locul drumurilor comunale şi revizuirea
documentelor justificative în acord cu legislaţia naţională.
• Măsura 3.1
reactualizarea textului iniţial al măsurii (elaborate în anul 2000) în acord cu
legislaţia naţională a necesitat modificări ale fiecărui capitol.
• Măsura 4.1
extinderea ariei de aplicabilitate a măsurii pentru toate măsurile din Programul
SAPARD;
stabilirea responsabilităţii Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor
(MAAP) pentru implementarea acestei măsuri.
• Măsura 4.2
precizarea activităţilor care sunt finanţate prin această măsură;
stabilirea responsabilităţilor celor doi beneficiari ai măsurii – Autoritatea de
Management pentru Programul SAPARD (MIE) şi MAAP.
Aceste modificări au fost aprobate prin Deciziile din data de 11 iulie 2002 şi 27 mai 2003.
II. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 23 iulie 2003, prin Decizia din data de 01
august 2003, au fost avizate modificările propuse pentru măsura 3.4 „Dezvoltarea şi
alternative”:
50
s-a inclus procesarea fructelor de pădure, arbuştilor fructiferi, plantelor aromatice,

ciupercilor şi produselor piscicole la nivelul fermei, precum şi producţia şi
procesarea melcilor şi broaştelor;
s-au clarificat investiţiile eligibile realizate de către „echipamentele agricole” ;
s-au clarificat tipurile de activităţi de turism rural şi meşteşugăreşti ;
s-a adaptat definiţia viabilităţii, eligibilităţii şi scorării criteriilor, investiţiile
eligibile şi documentele de sprijin anexate cererii de finanţare;
s-au făcut anumite adaptări tehnice şi de tehnoredactare.
III. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 20 iulie 2004, prin Decizia din data de 17
septembrie 2004, au primit aviz favorabil următoarele propuneri de modificare a PNADR
prezentate de AM:
• modificările operate în fişa tehnică a măsurii 1.1:

unităţile de procesare trebuie să fie în acord cu standardele UE, înlocuindu-se
criteriul de selecţie privind prioritizarea investiţiilor de mediu cu cel de
abatorizare;
modificarea cofinanţării la sectorul cereale, de la 70% cofinanţare privată la 50%,
cu excepţia acelor unităţi care sunt amplasate în porturi;
includerea cooperativelor de consum în lista beneficiarilor eligibili;
creşterea plafonului maxim al proiectelor de la 2 milioane de Euro la 4 milioane
de Euro;
limitarea la 10% din totalul măsurii a procentului în sectorul investiţiilor
cerealelor;
introducerea spaţiului rural nou definit în cadrul capitolului “Acoperire
geografică”;
actualizarea anexelor 2 ”Situaţia capacităţilor de producţie în 2004” şi 3 ”Situaţia
unităţilor care sunt în conformitate cu standardele UE”.

modificarea dispoziţiilor financiare prin completarea cu utilizarea dobânzii în
cadrul acestei măsuri şi monitorizarea acestei acţiuni de către Comisia Europeană
şi Comitetul de Monitorizare (întreaga sumă a dobânzii provenită din contul Euro
SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din
cadrul acestei măsuri conform prevederilor art. 10, alin.3 ,secţiunea A din
MAFA);
modificarea şi completarea acoperirii geografice pentru proiectele localizate în
comunele care au devenit oraşe după încheierea contractului de finanţare;
introducerea la condiţiile de finanţare a obligativităţii ca localitatea să fie cuprinsă
în codul SIRUTA (Sistemul Informaţional Român al Unităţilor Teritorial
Administrative) la momentul depunerii cererii de finanţare;
o ultimă modificare în cadrul acestei măsuri se referă la sistemul administrativ de
implementare datorită trecerii experţilor verificatori de la Ministerul
Transporturilor Construcţiilor şi Turismului la Agenţia SAPARD.

completarea câmpului de acţiune la submăsura ferme de producţie vegetală cu
echipamente pentru prelucrarea resturilor vegetale;
51
la condiţiile de eligibilitate s-a reformulat obligativitatea prevederii pregătirii

profesionale ţinând cont că măsura 4.1 era în întârziere;
completarea criteriilor specifice referitoare la soiurile de pomi fructiferi şi viţa de
vie - soiurile de pomi fructiferi şi viţa de vie trebuie să fie înregistraţi în catalogul
soiurilor din România aprobat pentru anul în curs prin ordin al Ministrului sau
trebuie să fie înregistrate în cataloagele UE, să fie prevăzute în listele furnizorilor
din UE şi materialul trebuie să corespundă condiţiilor de calitate din UE şi
normelor naţionale;
reformularea condiţiei privind achiziţia animalelor, menţionându-se doar rasele de
bază şi cele care provin din acestea, fapt demonstrat prin pedigree sau prin
certificat de origine şi productivitate.
renunţarea la obligativitatea ca la finalizarea investiţiei, ferma să aibă o anumită
dimensiune;
scăderea limitei inferioare a valorii eligibile pentru un proiect de la 10.000 Euro la
5.000 Euro;
pentru bugetul indicativ la submăsura „Alte ferme vegetale şi de creştere a
animalelor şi pasărilor” s-a făcut menţiunea – „numai pentru produse destinate
consumului uman”;
introducerea spaţiilor atribuite spre folosinţă gratuită conform Ordonanţei
Guvernului nr. 168/2001 ca să poată fi finanţate şi amenajate;
introducerea la capitolul “Acoperirea geografică” a prevederilor privind
redefinirea spaţiului rural;
completarea anexei 3 – zone de potenţial ca urmare a finalizării studiului elaborat
în cadrul măsurii 4.2. „Asistenta tehnică” privind zonele de potenţial şi marja
brută şi s-a renunţat la Anexa 4.
• modificările prezentate pentru măsura 3.4, cu excepţia modificărilor propuse

pentru submăsura turism rural:
în cadrul criteriilor de eligibilitate s-a introdus amplasarea proiectelor conform
definirii spaţiului rural;
reformularea obligativităţii dovedirii pregătirii profesionale ca urmare a întârzierii
măsurii 4.1;
precizarea făcută pentru activităţile de turism şi alte tipuri de investiţii, care se vor
amplasa în zone economice mai puţin dezvoltate, dar cu potenţial turistic ridicat;
completarea capitolului privind categoriile de beneficiari cu Cooperativele de
consum şi Cooperativele meşteşugăreşti.
Modificările PNADR iniţiate, în cursul anului 2005, de către Autoritatea de Management

pentru Programul SAPARD în urma consultărilor cu Comisia Europeană – DG Agri şi pe
baza aprobării Comitetului de Monitorizare au fost discutate şi avizate în reuniunile
Comitetului STAR, din lunile februarie şi decembrie 2005.
Modificările au avut în vedere stimularea şi încurajarea potenţialilor beneficiari ai

Programului de a derula proiecte SAPARD pentru înfiinţarea şi dezvoltarea afacerilor în
mediul rural şi aplicarea prevederilor art. 16 - Secţiunea A din MAFA privind Dezastrele
naturale excepţionale (art. introdus prin AFA 2002 ratificat prin OUG nr. 26/2003).
IV. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 23 februarie 2005, au primit aviz favorabil
următoarele propuneri de modificare a PNADR prezentate de AM:
52
• includerea în categoria beneficiarilor a societăţilor comerciale cu capital privat egal

sau mai mare de 75%, făcând posibilă, astfel, şi participarea firmelor cu capital mixt,
public şi privat la implementarea proiectelor SAPARD;
• majorarea valorii totale eligibile a proiectelor finanţate prin măsura 3.1 pentru
fermele de creştere a animalelor şi pasărilor la 2.000.000 Euro, în următoarele
condiţii:
- pentru fermele care beneficiază de proiecte cu valoare mai mică sau egală cu
500.000 Euro, investiţia realizată cu fonduri SAPARD trebuie să fie în acord cu
legislaţia sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă şi de bunăstare a animalelor şi
de mediu a UE, iar ferma în totalitate, cu standardele naţionale;
- pentru fermele care beneficiază de proiecte cu o valoare mai mare de 500.000
Euro, întreaga fermă trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinară,
fitosanitară, de igienă şi de bunăstare a animalelor şi de mediu a UE;
• creşterea ajutorului financiar public pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1,
realizate de către tinerii fermierii (contribuţia publică, în acest caz ridicându-se la
55%), precum şi pentru proiectele din zonele montane (60% contribuţie publică).
Pentru situaţia în care proiectul este realizat în zona montană de către un fermier în
vârstă de până la 40 de ani, ajutorul financiar public ajunge la 65%;
• majorarea valorii totale eligibile la 500.000 Euro pentru proiectele de investiţii în

acvacultură finanţate prin măsura 3.4.
Modificările prezentate în luna februarie în Comitetul STAR au fost aprobate prin Decizia
Comisiei din data de 4 iulie 2005.
V. În cadrul celor două Comitete de Monitorizare din anul 2005, AM a prezentat mai multe
propuneri de modificare a PNADR care au fost prezentate în reuniunea Comitetului STAR
din 14 decembrie 2005, unde au primit aviz favorabil.
Modificările din 2005, pot fi structurate în trei categorii, după cum urmează:
1. modificări ale măsurilor acreditate, respectiv, măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4, în scopul
aplicării prevederilor art. 16 – secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale
excepţionale;
2. alte modificări ale măsurilor acreditate;
3. modificări necesare în vederea acreditării Agenţiei SAPARD pentru implementarea
noilor măsuri.
1. Modificări ale măsurilor acreditate, respectiv, măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4, în scopul
aplicării prevederilor art. 16 – secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale
excepţionale
Autorităţile române au întreprins demersurile necesare în vederea aplicării, pentru proiectele

situate în zonele afectate de inundaţiile grave din perioada aprilie-septembrie 2005, a
prevederilor art. 16 pct. 1, pct. 1 (a) şi pct. 1 (b) – Secţiunea A din MAFA. Este vorba despre:
53
1.creşterea ratei de cofinanţare comunitară de la 75% la 85% în cadrul măsurilor 1.1, 2.1
(cu excepţia sub-măsurii privind prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor), 3.1
şi 3.4 – art. 16 pct. (1);
2.creşterea ratei de cofinanţare publică de la 50% la 75% în cadrul măsurilor destinate
beneficiarilor privaţi, respectiv 1.1 (cu excepţia sectoarelor zahăr şi seminţe
oleaginoase), 3.1 şi 3.4 – art. 16, pct. 1 (a).
Astfel, în cadrul măsurii 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole

şi piscicole”, modificările avizate în Comitetul STAR au vizat:
¾ în satele cu grad de afectare mai mare de 30%, vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 pct.
1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, urmând să fie eligibile următoarele tipuri
de investiţii:
• investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri;
• investiţii noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de
întreprindere mică şi mijlocie, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.
¾ în satele cu grad de afectare între 10% şi 30%, vor fi aplicate prevederile art.16 pct.
1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile investiţiile de modernizare
pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care prezintă un document care să ateste că au
fost afectaţi de inundaţiile din perioada aprilie – septembrie 2005. Documentul va fi
emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă3 la nivel de comună.
În cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, pentru satele cu

grad de afectare mai mare de 5%, contribuţia financiară a CE a fost majorată la 85% din
valoarea totală eligibilă a proiectelor, cu excepţia submăsurii de lucrări pentru prevenirea şi
protecţia împotriva inundaţiilor. Trebuie subliniat faptul că au avut prioritate proiectele
eligibile, dar fără sursă de finanţare incluse pe lista de aşteptare a Agenţiei SAPARD.
Pentru măsurile 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” şi 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea

activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, condiţiile
stabilite pentru aplicarea art. 16 – Secţiunea A din MAFA sunt identice, respectiv:
¾ în satele cu grad de afectare mai mare de 30%, vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 pct.
şi investiţiile noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri;
¾ în satele cu grad de afectare între 10% şi 30%, vor fi aplicate prevederile art. 16 pct.
şi investiţiile noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care prezintă un document
care să ateste că au fost afectaţi de inundaţiile din perioada aprilie – septembrie
2005. Documentul era emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă la nivel de
comună.
Pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 - Secţiunea A din Acordul
Multianual de Finanţare, autorităţile române au aprobat Hotărârea Guvernului nr. 1512/2005
3
Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi
dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă (MO 885/28.09.2004).
54
pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie -
septembrie 2005, care cuprinde, în anexă:
• lista localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie - septembrie 2005 care
se declară zone calamitate (judeţe/comune/sate şi grad de afectare);
• lista proiectelor de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor care pot fi finanţate
în cadrul măsurii 2.1 “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” din
Programul SAPARD.
Aplicarea acestor modificări a fost condiţionată de o decizie care să ateste că sunt îndeplinite
condiţiile de ajutor în caz de dezastru prevăzute în cadrul Fondului Solidaritatea. O astfel de
decizie a implicat, de asemenea, recunoaşterea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în art. 16
privind determinarea cazului de dezastru natural excepţional.
Mai trebuie precizat faptul că prevederile art. 16 pct. 1 şi 16, pct. 1 (a) privind creşterea ratei
de cofinanţare comunitară şi a celei de cofinanţare publică se vor aplica proiectelor aprobate
de către Agenţia SAPARD până la data de 30 iunie 2006.
2. Alte modificări ale măsurilor acreditate
În cadrul măsurii 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi

piscicole”, a fost mărit ajutorul financiar public pentru proiectele de investiţii pentru
submăsura Seminţe oleaginoase, de la 30% la 50%, cu condiţia ca prin investiţia propusă să
fie îmbunătăţite normele de protecţie a mediului.
În cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, a fost introdusă

submăsura „Infrastructură pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor”, pentru un
număr de 24 de proiecte de îmbunătăţiri funciare. Beneficiarul acestei submăsuri este
Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. În cadrul submăsurii, proiectele au
cuprins următoarele categorii de lucrări:
• reabilitarea şi consolidarea malurilor şi digurilor din zonele afectate de inundaţii şi
din cele cu risc la inundaţii. Lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare
a incintelor îndiguite, atât la Dunăre, cât şi pe râurile interioare şi, de asemenea,
combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspiraţie şi/sau refulare ale
staţiilor de pompare amplasate la Dunăre;
• menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces din incintele îndiguite, prin
reţeaua de canale;
• reabilitarea unor construcţii hidrotehnice din zonele afectate de inundaţii şi din cele
cu risc la inundaţii. Lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare
a viiturilor şi de protecţie a localităţilor şi terenurilor agricole din zona respectivă;
• plantaţii forestiere, constituite în zone de protecţie şi consolidare;
• regularizarea scurgerilor pe versanţi;
• stabilizarea terenurilor cu alunecări;
• eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coastă de colectare a
precipitaţiilor şi conducerea acestora în emisarii naturali;
• amenajarea văilor şi ravenelor prin realizarea unor construcţii hidrotehnice adecvate.
55
La măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” au fost aduse următoarele modificări:

¾ renunţarea la enumerarea raselor de animale cu înaltă valoare genetică care se pot
achiziţiona în cadrul măsurii şi introducerea următorului text: ”pentru popularea
fermelor zootehnice, sunt eligibile animalele de reproducţie de rasă pură şi cele care
provin din acestea, din ţările Uniunii Europene şi ţările candidate, care sunt însoţite
de un certificat de origine şi valoare de ameliorare, eliberat în conformitate cu
legislaţia ţării de origine”;
¾ creşterea numărului de vaci de lapte cu înaltă valoare genetică care pot fi

achiziţionate de asociaţiile familiale, de la 15 la 20 de capete.
Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi

multiple şi venituri alternative” a fost completată cu o nouă submăsură, respectiv
“Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate”,
cu condiţia ca minim 50% din materiile prime utilizate să provină din producţia proprie a
beneficiarului. Prin această submăsură s-au putut realiza:
• construcţia sau modernizarea spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea, depozitarea,

condiţionarea şi marketingul produselor tradiţionale şi/sau ecologice, lapte şi
produse lactate, carne, produse din carne, peşte şi produse din peşte, fructe şi
legume;
• achiziţionarea de echipamente şi instalaţii specifice pentru procesare;
• achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru transportul produselor
alimentare a căror necesitate şi capacitate sunt demonstrate prin studiul de
fezabilitate.
3. Modificări necesare în vederea acreditării Agenţiei SAPARD pentru implementarea

noilor măsuri
Fişa măsurii 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” a fost completată cu grupurile de

producători pentru achiziţia şi creşterea caprelor care au fost omise în versiunea în limba
engleză, iar pentru categoriile mixte, în ambele versiuni, a fost explicitat modul de calcul al
bazei materiale şi al valorii producţiei.
La măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină

peisajul rural” au fost avizate următoarele modificări:
¾ completarea submăsurii Conservarea păşunilor şi fâneţelor montane cu cele din

zonele sub-montane care acoperă cca. 1,6 mil. ha şi au înaltă valoare naturală. Zona
Saschiz, judeţul Mureş a fost propusă ca proiect pilot;
¾ completarea zonelor pilot din cadrul submăsurilor Conservarea solului şi protecţia

împotriva eroziunii şi Agricultură ecologică cu mai multe judeţe.
¾ la criterii de eligibilitate specifice, stabilirea pantei de 8% în loc de 10%.
Aceste modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au

fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 11 aprilie 2006.
56
Modificările PNADR iniţiate, în anul 2006, de către Autoritatea de Management pentru

Programul SAPARD în urma consultărilor cu Comisia Europeană – DG Agri şi pe baza
aprobării Comitetului de Monitorizare au fost discutate şi avizate în cadrul reuniunilor
Comitetului STAR, din lunile iunie şi decembrie 2006.
Modificările au avut în vedere stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD în perioada de

sfârşit a implementării Programului, iar în a doua parte a anului 2006, reajustarea alocărilor
financiare între măsuri în scopul închiderii Programului.
VI. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 21-22 iunie 2006, au primit aviz favorabil
următoarele propuneri de modificare a PNADR prezentate de AM:
• aprobarea prelungirii perioadei de aplicare a prevederii art. 16, Secţiunea A din

MAFA, privind dezastrele naturale excepţionale pentru măsurile 1.1 „Îmbunătăţirea
prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 2.1 „Dezvoltarea şi
îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 „Investiţii în exploataţii agricole” şi 3.4
„Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi
multiple şi venituri alternative” de la 30 iunie 2006 la 31 decembrie 2006 (data
aprobării proiectului). Autoritatea de Management a solicitat această prelungire
întrucât aplicarea prevederilor privind dezastrele naturale excepţionale pentru
proiectele din cadrul măsurilor menţionate a fost aprobată de către Comisie în luna
aprilie a anului 2006, prin Decizia din 11 aprilie, iar perioada rămasă pentru
aprobarea proiectelor era extrem de scurtă (2 luni şi jumătate).
• aprobarea modificării fişei tehnice a măsurii 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi

marketingului produselor agricole şi piscicole” – Submăsura cereale, respectiv
limitarea contribuţiei publice la 25,6 milioane Euro, numai pentru proiectele din
cadrul unităţilor de procesare şi marketing, cu eliminarea acestei restricţii pentru
proiectele de investiţii în capacităţi de depozitare.
• modificarea fişei tehnice a măsurii 3.1 „Investiţii în exploataţii agricole”, respectiv

mărirea plafonului maxim eligibil pentru investiţiile în exploataţii viticole de la
500.000 Euro la 1 milion Euro.
Modificările prezentate în luna iunie în Comitetul STAR au fost aprobate prin Decizia
Comisiei C(2006) din 5 iulie 2006 privind modificarea Deciziei Comisiei C(2000) 3742 din
12 decembrie 2000 de aprobare a Programului SAPARD pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală pentru România.
Modificări ale tabelului financiar din cadrul PNADR
Tabelul financiar iniţial al Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a

fost aprobat împreună cu Programul prin Decizia Comisiei Europene nr. 3742/2000 din 12
decembrie 2000.
Pe parcursul perioadei de implementare a Programului Naţional pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală s-a impus modificarea tabelului financiar în mai multe rânduri, respectiv
prin Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006
şi 27.12.2006.
57
Prima modificare a tabelului financiar a fost aprobată în cadrul reuniunii Comitetului STAR
din data de 26 iunie 2002. Această modificare a fost determinată de faptul că în perioada
2000-2002 au fost acreditate numai trei măsuri (1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi
marketingului produselor agricole şi piscicole”, 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea
infrastructurii rurale” şi 4.2 „Asistenţă tehnică) şi a constat în realocarea fondurilor prevăzute
pentru măsurile care nu s-au acreditat în 2002.
Modificările tabelului financiar prezentate anterior au fost aprobate prin Decizia Comisiei
din data de 11 iulie 2002.
În cadrul reuniunii Comitetului STAR din data de 20 iulie 2004 au fost prezentate şi
aprobate propunerile privind alocările financiare pentru măsurile din PNADR: includerea
valorii aprobate pentru AFA 2003 (contribuţia Uniunii Europene 163.339.086 euro) şi
reducerea alocaţiei financiare prevăzută pentru Asistenţa tehnică la dispoziţia Comisiei
Europene la 1,050 mil. Euro pentru perioada 2004-2006.
Cu sumele rezultate a fost suplimentată alocarea măsurii 2.1 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea

infrastructurii rurale”.
Aceste modificări au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 17 septembrie 2004.
În cadrul Comitetului STAR din data de 23 februarie 2005 au primit aviz favorabil
propunerile de realocare financiară între măsurile SAPARD, fiind adoptată Decizia Comisiei
Europene din 04 iulie 2005.
Astfel s-a aprobat creşterea alocărilor pentru următoarele măsuri: 1.1 (52.000.000 Euro), 2.1
(49.782.046 Euro), 3.1 (26.040.000 Euro), precum şi reducerea alocărilor la următoarele
măsuri: 2.2 (17.527.000 Euro), 3.2 (9.754.982 Euro), 3.5 (22.500.000 Euro) şi 4.1
(45.000.000 Euro).
În cadrul Comitetului STAR din data de 14 decembrie 2005 a fost avizată o altă modificare
a tabelului financiar din PNADR, şi anume redistribuirea a 168,9 mil. Euro din contribuţia
Uniunii Europene de la măsurile 2.2, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 la măsura 2.1.
Din această valoare, 40 mil. euro contribuţie publică (contribuţie CE şi buget naţional) sunt
destinate investiţiilor în cadrul sub-măsurii „Infrastructura pentru prevenirea şi protecţia
împotriva inundaţiilor”.
Suma alocată măsurii 2.1 a fost redusă de la următoarele măsuri:
• Măsura 2.2 „Managementul resurselor de apă” – 15 mil. Euro;
• Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” – 7,7 mil. Euro;
• Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină
peisajul rural” – 19,2 mil. Euro;
• Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează
activităţi multiple şi venituri alternative” – 50 mil. Euro;
• Măsura 3.5 „Silvicultură” – 65 mil. Euro;
• Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” – 10 mil. Euro;
• Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” – 2 mil. Euro.
Aceste modificări ale tabelului financiar din PNADR au fost aprobate prin Decizia
Comisiei din data de 11 aprilie 2006.
58
Ca urmare a demersurilor întreprinse de AM, Comisia Europeană a aprobat aplicarea

prevederilor art.16 – Secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale excepţionale pentru
măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4. Astfel, în decizia Comisiei Europene alocările financiare aferente
acestor măsuri au fost menţionate separat, zone afectate de inundaţii (calamitate) şi zone
neafectate de inundaţii (necalamitate), începând cu data de 11 aprilie 2006.
Totodată, contribuţia Comisiei Europene aferentă anilor 2005 şi 2006 pentru măsurile 1.1, 2.1,
3.1 şi 3.4 în zonele afectate de inundaţii a crescut de la 75% la 85%, iar pentru zonele
neafectate de inundaţii ale acestor măsuri şi pentru celelalte măsuri (1.2, 3.2, 3.3, 3.5) a rămas
la 75%.
Astfel, în cadrul Comitetului STAR din data de 20 decembrie 2006 au primit aviz favorabil
propunerile de realocare financiară între măsurile SAPARD, fiind adoptată Decizia Comisiei
Europene din 27 decembrie 2006, care modifică Decizia C(2000) 3742/12 decembrie 2000
privind aprobarea Programului SAPARD în România.
Noul tabel financiar aprobat de către Comisia Europeană include următoarele realocări între
măsuri:
• La măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi
piscicole” s-a realizat o suplimentare cu 41.968.346 Euro pentru proiecte ale
unităţilor de procesare carne cu programe de restructurare aprobate, din listele B şi C
ale ANSVSA agreate cu DG SANCO.
• Alocarea la măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului
de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru
protecţia consumatorilor” s-a diminuat cu 2.555.541 Euro.
• În cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, alocarea
financiară a suferit o diminuare cu 30.453.696 Euro datorită faptului că proiectele
pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor, după elaborarea proiectelor
tehnice au avut valori mai mici decât cele prevăzute iniţial. Cheltuielile pentru
studiile de fezabilitate pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară şi cele
pentru proiectele tehnice ale obiectivelor de investiţii pentru prevenirea şi protecţia
împotriva inundaţiilor au fost suportate din bugetul naţional.
• Alocarea financiară pentru măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” a fost
redusă cu 242.921 Euro.
• La măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” s-a diminuat alocarea cu
2.354.981 Euro datorită perioadei scurte de implementare, având în vedere că
măsura a fost acreditată în aprilie 2006.
• Pentru măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să
menţină peisajul rural”, s-a diminuat alocarea cu 10.780.760 Euro datorită perioadei
scurte de implementare având în vedere că măsura a fost acreditată în aprilie 2006.
• Alocarea măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care
generează activităţi multiple şi venituri alternative” a fost suplimentată cu 514.412
euro.
• Alocarea financiară a măsurii 3.5 „Silvicultură” a cunoscut o suplimentare cu
8.239.842 Euro pentru reîntregirea alocării financiare iniţiale şi pentru finanţarea
unor proiecte de drumuri forestiere care au obţinut acelaşi punctaj de selecţie.
• Pentru măsurile 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi 4.2 „Asistenţă
Tehnică”, alocarea financiară a cunoscut o diminuare cu 2.824.826 Euro pentru
măsura 4.1 şi respectiv 1.509.875 Euro, pentru măsura 4.2, datorită faptului că nu
59
mai există timpul fizic pentru implementarea tuturor proiectelor propuse în cadrul
acestor măsuri.
În cadrul celei de-a şaptesprezecea reuniuni a CM membrii CM au aprobat propunerea

Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD de realocare a sumei de 1,5 milioane
Euro din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la zone necalamitate.
Valoarea prevăzută în Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006 pentru măsura 2.1
zone necalamitate urma să crească de la 387.204.554 Euro la 433.704.554 Euro, iar la zone
calamitate valoarea înregistra o reducere de la 137.604.545 Euro la 91.104.545 Euro, fără
modificarea sumei alocate iniţial acestei măsuri, şi anume suma de 524,81 milioane Euro.
În urma discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei s-a stabilit că nu se impune modificarea

tabelului financiar din PNADR deoarece realocările erau mai mici de 10% din fondurile
alocate unei măsuri.
În acest sens, ultimul plan financiar aplicabil pentru Programul SAPARD pentru România
este cel aprobat prin Decizia Comisiei Europene din data de 27 decembrie 2006. (Anexa nr.1)
4.3 Schimbări majore în managementul şi monitorizarea Programului SAPARD
Prezentarea principalelor modificări în managementul Programului SAPARD
Funcţia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD a fost preluată de

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în primăvara anului 2004, anterior AM
a funcţionat în cadrul Ministerului Integrării Europene şi respectiv al Ministerului Finanţelor
Publice.
De asemenea, în anul 2006, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
(APDRP), Agenţia SAPARD s-a reorganizat, fiind înfiinţată astfel Agenţia de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Potrivit acestei ordonanţe APDRP a preluat atribuţiile ce decurg din funcţiile de implementare
tehnică şi financiară ale Agenţiei SAPARD.
Prezentarea principalelor modificări ale sistemului de monitorizare pe parcursul perioadei

de programare
Pe parcursul implementării Programului SAPARD au fost aprobate noi tabele cu indicatori

pentru o monitorizare în mod distinct a proiectelor calamitate din cadrul măsurilor 1.1, 2.1,
3.1 şi 3.4. De asemenea o dată cu modificarea organigramei de funcţionare a APDRP,
colectarea indicatorilor şi transmiterea tabelelor de monitorizare de la nivel regional la nivel
central nu se mai efectuează de către expertul IT din cadrul compartimentului Implementare
Program, ci de către un expert din cadrul Serviciului Evaluare, Contractare.
De la începutul Programului SAPARD APDRP a transmis serviciilor RNAF/ ACP un număr

de 122 de instrucţiuni de modificare a procedurilor, toate fiind transmise la CE de către
RNAF pentru examinare/informare.
60
De asemenea, RNAF a transmis un număr de 23 de instrucţiuni pentru modificarea

procedurilor Fondului Naţional.
Înaintea aprobării, RNAF a comunicat propunerile de modificare primite de la APDRP, către

DAPI-MF, care a confirmat respectarea criteriilor de acreditare.
În acest sens, pe parcursul anului 2009, APDRP a efectuat următoarele modificări de

procedură cu privire la manualele de lucru:
- Instrucţiunea nr. 119 - propunerea de modificare a procedurii de constatare a

neregulilor şi recuperarea debitelor G 8 - IRD, aprobată de RNAF şi transmisă
serviciilor CE prin adresa nr. 373791/30.06.2009;
- Instrucţiunea no. 120, cu privire la îmbunătăţirea manualelor de procedură pentru
Programul SAPARD, în conformitate cu Ordinul nr.123/31.03.2009, emis de
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru argumentarea noii
structuri şi a aprobării regulamentului de organizare şi funcţionare al APDRP,
aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 372572/30.07.2009.
Explicaţiile pentru noua structură şi a noului regulament de organizare şi funcţionare
al APDRP au fost transmise la CE prin adresa nr. 372572/24.04.2009.
- Instrucţiunea nr. 121, privind modificarea/completarea procedurilor de Relaţii Publice
şi de Audit Intern, emisă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,
aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 375632/21.10.2009.
În anul 2010, a fost transmisă serviciilor CE Instrucţiunea nr. 122, privind

modificarea/completarea procedurilor manualului de Control şi Anti-Fraudă G9-CA aprobată
de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 466357/26.04.2010 (versiunea în limba
română) şi nr. 467748/26.05.2010 (versiunea în limba engleză).
4.4 Utilizarea asistenţei tehnice
Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” din cadrul Programului SAPARD a trebuit să acopere
asistenţa tehnică necesară pentru pregătirea şi implementarea tuturor măsurilor din Programul
SAPARD. Obiectivul măsurii a fost de a asigura asistenţă tehnică conform priorităţilor de
implementare, precum şi asistenţă în monitorizarea şi evaluarea Programului şi a eventualelor
sale modificări ulterioare. Pentru realizarea acestui obiectiv general au trebuit realizate
următoarele obiective specifice:
• asigurarea unui flux informaţional şi de promovare adecvat, informând publicul şi

potenţialii beneficiari despre fondurile SAPARD;
• sprijinirea pregătirii măsurilor Programului şi creşterea eficienţei implementării
acestora;
• sprijinirea activităţii Comitetului de Monitorizare, inclusiv reuniunile şi sprijinirea
experţilor, sub-contractarea serviciilor specializate necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor operaţionale ale Comitetului de Monitorizare;
• furnizarea unui sprijin pentru activităţi specifice de monitorizare şi evaluare a
Programului SAPARD şi ajustarea cadrului general şi a indicatorilor Programului;
• sprijinirea expertizelor externe, studiilor, vizitelor şi seminariilor necesare pentru
implementarea cu succes a Programului SAPARD.
61
Conform prevederilor Ghidului Comisiei Europene pentru ţările candidate privind asistenţa
tehnică în cadrul Programului SAPARD, toate proiectele şi activităţile ce urmau a fi finanţate
din măsura 4.2 „Asistenţă Tehnică”, au fost aprobate de Preşedintele Comitetului de
Monitorizare, fiind incluse în Planurile de Acţiune pentru Asistenţă Tehnică SAPARD
aprobate în cadrul reuniunilor Comitetului de Monitorizare.
În perioada 2000 – 2009, prin măsura de asistenţă tehnică s-au implementat următoarele
proiecte:
1. Evaluarea pe Termen Mediu a Programului Special de Pre-Aderare pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Buget: 200.000 Euro

Valoare Contract Cadru de Finanţare: 666.000 lei
Valoare contract servicii: 198.500 Euro
Evaluarea intermediară a avut rolul de a oferi o imagine asupra implementării Programului, de

a contribui la îmbunătăţirea implementării şi de a facilita adoptarea unor decizii privind o
eventuală reorientare a Programului.
Contractul de servicii pentru evaluarea intermediară a Programului SAPARD în România a

fost încheiat la data de 13 mai 2003 între Ministerul Integrării Europene, în calitate de
Autoritate Contractantă, şi compania URS Corporation din Marea Britanie, în calitate de
Contractor. Evaluarea intermediară a fost efectuată în două faze, dintre care prima a fost
executată de URS Corporation, în timp ce finalizarea raportului final a fost încredinţată firmei
Kvistgaard Consult ca subcontractant al URS Corporation.
În conformitate cu Termenii de Referinţă, evaluatorul a elaborat şi a prezentat Autorităţii de
Management un Raport Iniţial, două rapoarte intermediare de activitate şi proiectul Raportului
Final. Acest ultim raport a fost supus spre analiză Comitetului de Monitorizare şi transmis
Comisiei Europene.
Comitetul de coordonare a analizat şi avizat rapoartele de activitate realizate de către

evaluatorul independent (raportul iniţial, rapoartele intermediare şi raportul final).
Ca urmare a comentariilor şi recomandărilor membrilor Comitetului de Coordonare a
Evaluării, a fost definitivat Raportul Iniţial referitor la metodologia de lucru, şi acesta a fost
aprobat de către Autoritatea de Management.
În urma examinării proiectului Raportului Final şi ca o consecinţă a solicitării privind

îmbunătăţirea calităţii raportului, exprimată atât de membrii Comitetului de Coordonare a
Evaluării, cât şi de Comisia Europeană, Autoritatea de Management a solicitat evaluatorului
întărirea echipei de evaluare şi extindere a activităţilor în vederea finalizării documentului,
astfel încât să poată fi considerat cel puţin acceptabil.
Având în vedere întârzierile apărute în derularea evaluării intermediare şi pentru finalizarea

Raportului Final în timpul cel mai scurt, Autoritatea de Management a recomandat sub-
contractarea unui consultant cu o foarte bună experienţă în evaluarea programelor de
agricultură şi dezvoltare rurală. Ca urmare a recomandării Autorităţii de Management,
compania URS a subcontractat compania Kvistgaard Consult în vederea finalizării evaluării
intermediare.
62
Raportul de evaluare intermediară a Programului SAPARD a fost transmis Autorităţii de

Management în data de 22 martie 2004.
Pe baza observaţiilor şi comentariilor Autorităţii de Management şi a membrilor Comitetului
de Coordonare a Evaluării intermediare a Programului SAPARD, contractorul a elaborat
versiunea finală a Raportului de evaluare, pe care l-a înaintat Autorităţii de Management, la
data de 31 martie 2004.
În data de 27.04.2004, Comitetul de Coordonare a aprobat Raportul privind evaluarea

intermediară realizat pentru perioada de implementare a Programului SAPARD în România,
raport care a fost transmis la Comisia Europeană în data de 17 mai 2004.
2. Campanie de Informare şi Publicitate pentru Programul SAPARD
Buget: 199.000 Euro

Valoare Contract Cadru de Finanţare: 709.972,3 Lei
Valoare Contract de Servicii: 709.972,3 Lei
Prin acest proiect, beneficiarul – MADR, a implementat o campanie naţională de informare si

comunicare, incluzând evenimente interactive (conferinţe la nivel regional si naţional),
producerea şi diseminarea de materiale de promovare, mediatizarea Programului prin
materiale de presă, TV.
Prin acest proiect, beneficiarul – MADR, a implementat o campanie naţională de informare şi
comunicare. Au fost incluse în această campanie:
- conferinţe la nivel regional şi naţional (o conferinţă naţională şi 7 conferinţe
regionale);
- producerea şi diseminarea de materiale de promovare (6.000 buc – Broşura informare
generală, 13.000 buc. – afişe, 8.000 buc. – Ghidul solicitantului pentru Măsura 3.1 şi
Măsura 3.4, 8.000 buc. - CD-uri Cereri de finanţare aferente Măsurilor 3.1 si 3.4, 55
buc. - Display-uri portabile de interior)
- mediatizarea Programului prin materiale de presă (10 materiale de presă/articole în
ziare, reviste; un spot TV de 30 de secunde, film de prezentare a Programului
SAPARD de 10 min., spot radio de 30 de secunde).
3. Studiu pentru Determinarea Zonelor de Potenţial, Zonelor Geografice şi Marjelor

Brute Standard Unitare pentru proiectele din cadrul Măsurii 3.1 Investiţii în Exploataţii
Agricole din Programul SAPARD
Buget: 87.500 Euro

Valoare Contract de Servicii: 312.000 Lei
În cadrul proiectului s-au stabilit zonele de potenţial pe tipuri de culturi şi specii de animale şi
păsări, zonele geografice prin delimitarea comunelor în trei categorii de relief principale şi a
fost elaborată o metodologie privind marjele brute standard unitare.
Prin acest studiu s-a realizat:

• Stabilirea criteriilor pentru desemnarea zonelor de potenţial (ridicat, mediu, scăzut) în
funcţie de bazele de date şi metodologiile existente în domeniul climei, solului, panta
terenului, gradul de dezvoltare a spaţiului rural;
63
• Delimitarea zonelor de potenţial (ridicat, mediu, scăzut) pentru producţia vegetală

(cultura mare, plante tehnice, legumicultura, vii, pomi, pajişti, fâneţe) şi creşterea
animalelor (bovine, suine, ovine, cabaline, păsări);
• Încadrarea localităţilor rurale (comune) în cele trei zone de potenţial pentru producţia
vegetală şi animală;
• Stabilirea criteriilor pentru principalele forme de relief: câmpie, deal şi munte;
• Delimitarea zonelor pentru fiecare formă principală de relief;
• Încadrarea localităţilor rurale (comune) în cele trei zone de relief;
• Lista localităţilor rurale din zona montană; pentru unităţile administrativ teritoriale
(rurale) situate parţial în zona montană s-au specificat satele situate în arealul montan;
• Elaborarea unui caiet cuprinzând marjele brute standard unitare şi a aportului de ore
muncă pentru producţia vegetală, creşterea animalelor în vederea realizării analizelor
economico-financiare ale proiectelor pentru Măsura 3.1.
4. Fundamentarea Cerinţelor pentru Conţinutul Cursurilor de Formare a Adulţilor în

cadrul Măsurii 4.1 SAPARD: Îmbunătăţirea Formării Profesionale
Buget: 65.000 Euro

Valoare Contract de Servicii: 195.000 Lei
Proiectul a vizat pregătirea măsurii 4.1. În cadrul proiectului s-au stabilit tipurile de cursuri pe
măsuri şi submăsuri SAPARD, standardele ocupaţionale privind pregătirea profesională
pentru specializările necesare fiecărei masuri şi submăsuri, corelarea între criteriile de
performanţă pentru competenţele profesionale şi tipurile de curs propuse.
Prin acest studiu s-au definit obiectivele formării profesionale şi s-a stabilit:
• sistemul specific de formare profesională SAPARD;
• lista ocupaţiilor care fac obiectul formării profesionale;
• lista programelor/ modulelor de formare profesională şi conţinutul acestora;
• numărul de potenţiali cursanţi;
• cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de formare profesională;
• scenarii posibile de implementare a măsurii 4.1;
• estimarea cheltuielilor cu formarea profesională.
Rezultatele acestui studiu au fost utilizate de către MADR, beneficiarul măsurii 4.1, pentru
elaborarea Fişelor Standard de Proiect şi a Termenilor de Referinţă pentru proiectele din
cadrul măsurii 4.1.
5. Organizarea unui Seminar Naţional Dedicat Măsurii 4.1, Oportunităţilor de Pregătire

a Adulţilor din Mediul Rural, Condiţiilor si Cadrului Instituţional şi Legal pentru
Asigurarea Implementării ei Eficiente şi Impactului Pozitiv al Investiţiilor în Resurse
Umane din Agricultură şi Spaţiul Rural
Buget: 13.000 Euro;

Valoare contractată: 53.554,8 Lei
Proiectul şi-a propus promovarea la scară naţională a Măsurii 4.1 printr-o acţiune de
informare, comunicare şi vizibilitate dedicate acestei măsuri şi oportunităţilor de formare a
adulţilor din mediul rural.
64
6. Campania de Informare şi Publicitate pentru Programul SAPARD în România
Buget: 600.000 Euro

Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.446.320 lei
Valoare Contract de Servicii: 2.425.872,8 lei
Proiectul a avut ca obiectiv realizarea unei campanii naţionale integrate de comunicare şi

informare.
7. Organizarea şi pregătirea întâlnirilor Comitetului de Monitorizare în anii 2005, 2006

şi 2007
Buget: 60.000 Euro

Valoare contract servicii: 195.000 lei
În vederea creşterii eficienţei reuniunilor Comitetului de Monitorizare, proiectul a avut ca

scop finanţarea cheltuielilor legate de pregătirea acestor reuniuni în anii 2005, 2006 şi 2007.
8. Actualizarea Evaluării pe Termen Mediu a Programului Special de Pre-Aderare

pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Buget: 200.000 Euro

Valoare contract servicii: 198.500 Euro
Proiectul şi-a propus evaluarea calităţii şi eficienţei implementării Programului SAPARD în

scopul îmbunătăţirii acesteia şi dacă este cazul, al reorientării Programului.
9. Baza de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, lucrări şi servicii achiziţionate în

cadrul proiectelor implementate prin Programul SAPARD
Buget: 100.000 Euro

Valoare Contract de Servicii: 356.000 lei
Prin realizarea unei baze de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, lucrări şi servicii s-a
urmărit corelarea implementării Programului SAPARD cu principiile unui management
financiar eficient şi economic, determinarea realistă a costurilor asumate în raport cu
activităţile propuse prin proiect şi în consecinţă asigurarea unei mai bune protecţii în ceea ce
priveşte modul în care sunt folosiţi banii publici din contribuţia UE şi din cea naţională.
10. Organizarea unui seminar naţional dedicat măsurii 3.5 „Silvicultură” din Programul
SAPARD
Buget: 13.000 Euro

Valoare Contract de Servicii: 44.491 lei
65
Proiectul şi-a propus maximizarea eficienţei şi impactului investiţiilor în domeniul

silviculturii, crearea unui for de dezbatere privind aspecte specifice măsurii 3.5, care să
cuprindă instituţiile şi organizaţiile relevante, cu atribuţii în implementarea măsurii,
conştientizarea opiniei publice.
Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în
valoare 5.839,98 mii lei, reprezentând 1,54 mil. Euro.
milioane Euro.
În aceeaşi perioadă au fost reziliate următoarele proiecte:
1. Elaborarea unor îndrumare practice pentru potenţialii beneficiari, pentru fiecare

sub-măsură din Măsurile 3.1 şi 3.4
Buget: 70.000 Euro

Proiectul a fost reziliat deoarece ofertantul declarat câştigător nu a prezentat documente
justificative care să susţină elementele prezentate în oferta tehnică (diplome, certificate,
atestate, etc.).
2. Ateliere de lucru privind prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui

proiect finanţat prin măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice
care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative” a Programului SAPARD
Buget estimativ: 80.000 Euro

Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă.
3. Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a Programului SAPARD
Buget estimat: 50.000 Euro

Contractul a fost reziliat deoarece nu au fost primite minim 3 oferte pentru a putea continua
procedura de evaluare.
4. Ateliere de lucru privind prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui

proiect finanţat prin măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” a Programului
SAPARD

5. Tipărirea de autocolante pentru creşterea vizibilităţii Programului SAPARD

Contractul a fost reziliat în urma primirii notei SAPARD nr. 5726/02.02.2006 privind
prevederile procedurale specifice Programului SAPARD.
66
6. Ateliere de lucru la nivelul zonelor pilot intitulat - Prezentarea cerinţelor

procedurale pentru obţinerea finanţării prin măsura 3.3 „Metode agricole de producţie
destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”
Buget estimat : 60.000 Euro

7. Ateliere de lucru la nivelul fiecărei regiuni intitulate „Prezentarea cerinţelor

procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.5 „Silvicultura” a
Programului SAPARD”

8. Seminarii la nivelul fiecărei regiuni intitulate prezentarea cerinţelor procedurale în

elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” a
Programului SAPARD

Proiectul a fost reziliat deoarece nu a existat susţinere financiară din bugetul aferent anului
2005.
9. Seminarii la nivelul fiecărei regiuni intitulate prezentarea cerinţelor procedurale în

elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative” a
Programului SAPARD

Proiectul a fost reziliat deoarece nu a existat susţinere financiară din bugetul aferent anului
2005.
Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”

Obiectivul măsurii 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” a fost de a acorda asistenţă de
specialitate pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor profesionale pentru un
management eficient al activităţilor din agricultură. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale s-a
adresat fermierilor şi altor persoane implicate în activităţi agricole, piscicole şi forestiere,
precum şi în cazul conversiei acestora către activităţi non-agricole. Acest obiectiv a fost în
conformitate cu art. 2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999, cu art. 5 din
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2759/1999 şi cu prevederile capitolului III, titlul II din
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999.
Trebuie subliniat că, în cadrul măsurii 4.2 “Asistenţă tehnică” s-a finalizat un studiu pentru
măsura 4.1 referitor la nevoile de formare profesională. Prin acest studiu s-au stabilit tipurile
de cursuri pentru fiecare măsură şi submăsură, tematica cursurilor pe module, durata şi
numărul de participanţi, în concordanţă cu competenţele prevăzute în standardele
ocupaţionale.
67
1. Proiect: Pregătire profesională în agricultură – Modulul I – Pregătire

profesională în managementul general al exploataţiei/societăţii comerciale – pentru
producţia vegetală şi pentru cea zootehnică, Modulul II - Pregătire profesională a
fermierilor pentru producţia vegetală, Modulul III- Pregătire profesională a fermierilor
pentru creşterea vacilor de lapte, Modulul IV – Pregătire profesională pentru lucrătorii
din gospodăriile agroturistice
Buget: 967.950 Euro

Valoare Contract Cadru de Finanţare: 3.693.406,8 lei
Valoare contract de servicii: 966.130 Euro
Rezultatele proiectului au fost următoarele:
Modulul I - Pregătire profesională în managementul general al exploataţiei/societăţii
comerciale – pentru producţia vegetală şi pentru cea zootehnică:
• 4 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional
• 50 de cursanţi / acţiune
• au fost instruiţi 166 cursanţi
Modulul II - Pregătire profesională a fermierilor pentru producţia vegetală
• 3 acţiuni de pregătire organizate la nivel regional
Modulul III - Pregătire profesională a fermierilor pentru creşterea vacilor de lapte
Modulul IV - Pregătire profesională pentru lucrătorii din gospodăriile agroturistice:

În cadrul proiectului au fost instruiţi un număr de 516 cursanţi din 600 cât era prevăzut în
contractul de servicii.
Proiectul a fost finalizat în februarie 2007.
2. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind

managementul prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole (incluzând
managementul calităţii)
Buget: 496.613 Euro

Rezultatele proiectului au fost:

Modulul I – Managementul general în unităţile de prelucrare a produselor agricole şi
piscicole:
68
Modulul II – Marketingul şi managementul financiar-contabil în unităţile de prelucrare a
produselor agricole şi piscicole:
• au fost instruiţi 146 cursanţi.
Proiectul a fost finalizat în februarie 2007.
3. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind metodele
agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural
Buget: 595.725 Euro
Modulul I – Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi peisajul rural:
• au fost implementate în bune condiţii 25 de seminarii (de câte 40 de ore), în 14 judeţe;
• au fost instruiţi un număr de 703 cursanţi, cu 128 de cursanţi mai mult decât numărul
stipulat în contract - 575 de cursanţi;
Proiectul a fost finalizat în decembrie 2007.
4. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul

producţiei vegetale şi creşterii animalelor
Buget: 993.225 Euro
Valoare totală plătită în cadrul contractului de servicii: 804.907,75 Euro
În cadrul Modulului I – Creşterea animalelor şi cultura plantelor de câmp:
• au fost instruiţi 407 cursanţi:
În cadrul Modulului II – Horticultura:
Proiectul a fost finalizat în decembrie 2007.
5. Proiectul: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul

silviculturii
Buget: 595.725 Euro
69

Modulul I – Pregătire profesională în Managementul unităţii silvice administrative, de
exploatare sau de prelucrare a pepinierelor:
Modulul II - Pregătire profesională în prelucrarea primară a lemnului:

• au fost instruiţi 106 cursanţi;
Modulul III - Pregătire profesională în pepiniere silvice (culturi forestiere):
Modulului IV - Pregătire profesională în exploatări şi drumuri forestiere:
• au fost instruiţi 99 cursanţi.
Proiectul s-a terminat în decembrie 2007.
6. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind dezvoltarea

şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri
alternative
Buget: 595.725 Euro

Contractul cadru de finanţare a fost reziliat în octombrie 2006 deoarece timpul necesar
contractării serviciilor era de 4-5 luni, iar contractarea proiectelor trebuia făcută până la
31.12.2006.
7. Proiect: Pregătire profesională privind managementul asociaţiilor pentru

valorificarea şi marketingul produselor agricole, silvice şi piscicole
Buget: 695.888 Euro

Contractul cadru de finanţare a fost reziliat în octombrie 2006 deoarece timpul necesar
contractării serviciilor era de 4-5 luni, iar contractarea proiectelor trebuia făcută până la
31.12.2006.
70
În ceea ce priveşte această măsură, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în
valoare de 13.287,55 mii lei reprezentând 3,65 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind
contractate în decursul anului 2005.
milioane Euro.
4.5 Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din

teritoriu în implementarea Programului
Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului şi asigurarea unei informări eficiente a

potenţialilor beneficiari un rol determinant l-au avut autorităţile locale şi structurile
descentralizate ale instituţiilor publice centrale implicate în implementarea Programului.
Astfel, pentru asigurarea transparenţei instituţionale între organismele centrale şi cele locale
şi/sau regionale au fost intensificate acţiunile autorităţilor de la nivel central şi din teritoriu,
existând o preocupare permanentă pentru eficientizarea comunicării instituţionale cu publicul
ţintă al Programului.
Prefecturile, consiliile locale, primăriile din localităţile rurale, pe de-o parte, şi Birourile
Regionale de Implementare a Programului SAPARD, Direcţiile pentru Agricultură si
Dezvoltare Rurală din subordinea MAPDR, precum şi Oficiile Judeţene de Consultanţă
Agricolă, pe de altă parte, şi-au intensificat, activităţile de informare şi sprijinire a
potenţialilor beneficiari ai Programului, pe parcursul derulării Programului.
Implicarea autorităţilor locale în implementarea Programului SAPARD a fost realizată, în

principal, prin participarea acestora în campania de publicitate şi în alte campanii de
informare.
Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD care au colaborat permanent cu

autorităţile locale au urmărit ca la toate întâlnirile de informare din teritoriu să fie prezenţi şi
reprezentanţi ai consiliilor locale pentru a deveni la rândul lor vectori de informare la nivelul
comunelor pe care le administrau.
În urma întâlnirilor, s-a evidenţiat faptul că reprezentanţii locali au manifestat interes şi pentru
măsurile private ale Programului (1.1, 3.1 şi 3.4) din punctul de vedere al posibilităţilor de
investiţii în mediul rural oferite de aceste măsuri.
Pentru a stimula interesul autorităţilor locale de a participa la implementarea Programului au

fost organizate permanent, sesiuni de informare şi training la care au participat potenţiali
beneficiari, dar şi reprezentanţi ai consiliilor locale, atât în calitate de auditori, cât şi de
lectori.
Temele acestor sesiuni de informare care s-au desfăşurat în comunele şi statele din judeţele
arondate birourilor regionale au constat în informarea concretă asupra oportunităţilor de
finanţare, dar şi în prezentarea măsurilor încă neacreditate la acea dată.
La toate întâlnirile au fost distribuite materiale informative şi de promovare (Ghidul

Solicitantului, pliante, Broşură Îndrumar SAPARD, afişe).
71
În cadrul circuitului informaţional derulat în 1.012 de comune din România prin campania de
informare şi publicitate 2005, finanţată prin măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” a Programului
SAPARD, autorităţile locale au fost implicate direct în sensul organizării întâlnirilor cu
potenţialii beneficiari şi diseminării informaţiilor specifice SAPARD.
În cursul anului 2005, autorităţile locale au avut o implicare activă în gestionarea problemelor
apărute în urma inundaţiilor. În acest sens, trebuie menţionat că pentru identificarea
localităţilor afectate de calamităţi şi a gradului de afectare a acestora, a existat o colaborare
strânsă între nivelul central şi cel local. Astfel, prin intermediul Ministerului Administraţiei şi
Internelor, Prefecturile din fiecare judeţ au fost responsabile de colectarea datelor privind
localităţile rurale afectate de inundaţii. Pe baza raportărilor primarilor din satele şi comunele
afectate, prefecturile au transmis la centru listele cu localităţile afectate pentru a fi incluse în
Hotărârea Guvernului pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de
inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005.
Ţinând cont de condiţiile agriculturii româneşti şi de pregătirea pentru aderarea la Uniunea

Europeană, specialiştii consultanţi din cadrul ANCA, ai Oficiilor judeţene şi ai centrelor
locale de consultanţă agricolă s-au implicat în promovarea şi sprijinirea producătorilor
agricoli în accesarea fondurilor din Programul SAPARD prin completarea documentaţiei,
obţinerea creditului de cofinanţare, avizelor şi actelor necesare.
Pe parcursul implementării Programului, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă prin cele

42 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă a realizat:
• editarea, multiplicarea şi distribuirea gratuită de materiale informative: pliante,
postere, broşuri şi pe suport electronic;
• campanii de informare la nivel comunal şi judeţean organizate de specialiştii de la
Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, la care au participat şi specialişti de la
DADR şi BRIPS;
• participarea la ”Caravana SAPARD” alături de reprezentanţii autorităţilor locale,
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), Centrele Regionale de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Fondul de Garantare a Creditului Rural;
• participarea specialiştilor consultanţi de la nivel judeţean în cadrul Biroului
Fermierul înfiinţat pe lângă DADR;
• mediatizarea Programului SAPARD şi Fermierul în mass-media locală şi naţională;
• acordarea de asistenţă tehnică persoanelor interesate de accesarea fondurilor din
Programul SAPARD;
• elaborarea de proiecte model în domeniile: zootehnie, pomicultură, viticultură,
legumicultură;
• monitorizarea beneficiarilor de finanţări prin Programele SAPARD şi Fermierul;
• organizarea de întâlniri, dezbateri la nivel comunal cu posibilii beneficiari ai
Programelor SAPARD şi Fermierul.
De asemenea, Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în baza Ordinului ministrului

agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 121/2004 au realizat monitorizarea investiţiilor
finanţate prin măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” din cadrul
Programului SAPARD. Prin această acţiune, săptămânal Serviciile Tehnice pentru
implementarea Programului SAPARD din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală au monitorizat stadiul fizic şi problemele deosebite legate de investiţiile respective.
72
În acest context, a fost întocmit raportul verificărilor modului în care s-au comportat în
exploatare investiţiile respective, astfel încât, împreună, toate sistemele economico-
administrative care concurau la implementarea Programului SAPARD să remedieze operativ
şi eficient deficienţele apărute.
În scopul identificării şi susţinerii potenţialilor beneficiari, pe baza analizei stadiului de

implementare a măsurilor acreditate din Programul SAPARD şi a contractelor încheiate de
Agenţia SAPARD, s-a stabilit luarea unor măsuri la nivel local care să aibă ca rezultat o mai
bună accesare a fondurilor.
4.6 Asigurarea publicităţii Programului SAPARD în România
La data de 31 iulie 2002, Comisia Europeană a emis Decizia CE/638/31.07.2002, prin care s-a
conferit autorităţilor de resort din România, managementul asistenţei SAPARD.
La acel moment, promovarea Programului SAPARD era asigurată prin intermediul

Serviciului Promovare Comunicare din cadrul Direcţiei Coordonare Program. Serviciul
Promovare Comunicare avea în componenţa sa un şef şi doi experţi.
Perioada 2000 – 2002

Strategia de Informare şi Publicitate a Programului SAPARD a fost elaborată de către
personalul Serviciului Promovare Comunicare şi a fost derulată în prima fază cu ajutor din
partea Europa Fund – Proiect finanţat prin PHARE cu o durată de implementare de un an.
Acest proiect a reprezentat un sprijin substanţial şi o oportunitate pentru constituirea unei
reţele de Centre Regionale de Informare în Politica şi Programele Agricole Comunitare.
Astfel, au fost înfiinţate un număr de opt centre de informare care funcţionau pe lângă
Birourile Regionale ale Agenţiei SAPARD, asigurând transparenţa şi diseminarea în teritoriu
a informaţiilor referitoare la Politica Agricolă Comună, cadrul general legal şi piaţa unică a
UE, facilitând, în acelaşi timp, accesul la sursele de informaţii.
Activităţile referitoare la promovarea Programului SAPARD au urmărit trei direcţii

principale:
• Elaborarea şi diseminarea materialelor informative (pliante, broşuri, prezentări);
• Participarea la diferite seminarii, simpozioane şi târguri;
• Activităţi de informare prin intermediul mass-media, firme de consultanţă, instituţii
şi organisme cu profil agricol şi agro-alimentar.
În acest sens, Serviciul Promovare Comunicare a elaborat un set de pliante informative

cuprinzând detalii referitor la cadrul general al Programului SAPARD, precum şi o scurtă
prezentare a celor două măsuri de investiţii cu care Agenţia intenţiona să demareze după
acreditare. Au fost elaborate diferite materiale de prezentare pentru simpozioanele şi târgurile
în cadrul cărora Agenţia SAPARD a fost reprezentată.
În ceea ce priveşte diseminarea materialelor informative, un număr estimativ de 11.900 seturi

pliante au fost distribuite la sediul central şi la Birourile Regionale de Implementare a
Programului SAPARD (BRIPS). Diseminarea acestora către publicul ţintă a fost asigurată şi
prin intermediul Serviciilor Tehnice Delegate, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă
73
(ANCA) şi OJCA. De asemenea, a fost realizat conţinutul informativ al paginii de internet a

Agenţiei SAPARD www.sapard.ro.
Reprezentarea Agenţiei SAPARD în cadrul diferitelor manifestări (seminarii, simpozioane,

târguri, sesiuni ştiinţifice) a constituit o prioritate pentru promovarea cât mai eficientă a
Programului SAPARD. Astfel, atât reprezentanţi ai structurii centrale cât şi ai structurii
regionale, au participat activ la astfel de manifestări (Finagra 2001, Simpolact 2001, Simopan
2001, INDAGRA 2001, seminar de training la Poiana Braşov la care au participat 180
persoane).
Pentru identificarea publicului ţintă şi a potenţialilor beneficiari ai Programului SAPARD, au

fost întreprinse următoarele acţiuni: crearea unei baze de date care să cuprindă toţi partenerii
sociali şi reprezentanţi ai mass-media; consultarea partenerilor sociali şi ai instituţiilor/
organismelor interesate; crearea de legături cu alte programe similare; participarea la emisiuni
de specialitate TV şi radio în scopul mediatizării Programului SAPARD.
În scopul informării potenţialilor beneficiari asupra procedurilor şi condiţiilor de accesare a

fondurilor alocate prin Programul SAPARD, în cursul lunii mai 2002, a avut loc lansarea
procesului de pregătire a proiectelor în cadrul căruia au fost lansate „Ghidurile Solicitantului”,
care conţineau instrucţiuni privind modul de completare a Cererii de finanţare, documentele
anexe, criteriile de eligibilitate şi de selecţie, informaţiile referitoare la bugetul programului,
fişele tehnice ale măsurilor, conţinutul cadru al studiului de fezabilitate şi modelul unui plan
de afaceri, etc.
De asemenea, Serviciul Promovare Comunicare a elaborat Anunţul privind cererea de

proiecte şi l-a trimis către publicaţiile naţionale.
Această acţiune a fost precedată de o fază pregătitoare a licitaţiilor de proiecte pentru cele
două măsuri, începând cu 7 mai 2002, care a avut drept scop:
- informarea solicitanţilor asupra condiţiilor preliminare de participare la licitaţiile de
proiecte pentru Măsura 1.1 şi Măsura 2.1, privind conformitatea cererii de finanţare,
criteriile de eligibilitate şi de selecţie prin participări la conferinţe, seminarii,
întâlniri cu reprezentanţii comunităţilor locale, apariţii media, dar şi prin contact
permanent cu potenţialii beneficiari;
- debutul pregătirii proiectelor de către potenţialii beneficiari.
Pachetul informativ de lansare pentru Măsura 1.1 şi Măsura 2.1 a fost distribuit către BRIPS,
în vederea difuzării către solicitanţi, dar şi tuturor entităţilor implicate în derularea în bune
condiţii a Programului SAPARD: Consilii Judeţene, ANCA, Ministerul Agriculturii, alte
ministere şi instituţii. De asemenea, documentaţia era pusă la dispoziţia solicitanţilor şi pe
site-ul Agenţiei SAPARD (www.sapard.ro).
O altă iniţiativă a constat în elaborarea şi transmiterea unui material informativ referitor la

festivitatea de lansare oficială a Programului SAPARD începând cu data de 1 august 2002
către toţi potenţialii beneficiari regăsiţi în baza de date a BRIPS–urilor.
În acest sens, Agenţia SAPARD a organizat o conferinţă de presă în vederea lansării oficiale
a Programului SAPARD şi a celor două măsuri de investiţii cu care acesta demara.
74
De asemenea, au avut loc 166 de apariţii media ale reprezentanţilor conducerii Agenţiei
SAPARD cât şi ale reprezentanţilor BRIPS astfel: 30 apariţii TV, 37 interviuri în cadrul unor
emisiuni radio şi 99 interviuri în presa scrisă.
În această perioadă, personalul Agenţiei a răspuns invitaţiilor la manifestările organizate în

vederea promovării Programului SAPARD, astfel:
La sediul central – 14 evenimente/ întâlniri de lucru/ prezentări de program;
Biroul Regional 1 Nord – Est – Iaşi – 6 evenimente; ,
Biroul Regional 2 Sud - Est – Constanţa – 3 evenimente;
Biroul Regional 3 Sud - Muntenia – Târgovişte - 8 evenimente;
Biroul Regional 4 Sud - Vest Oltenia – Craiova – 19 evenimente;
Biroul Regional 5 Vest – Timişoara – 19 evenimente;
Biroul Regional 6 Nord Vest – Satu Mare – 13 evenimente;
Biroul Regional 7 Centru – Alba Iulia – 9 evenimente;
Biroul Regional 8 Bucureşti – Ilfov – 9 evenimente.
La toate aceste manifestări a fost asigurată asistenţa în ceea ce priveşte tehnica accesării
fondurilor şi au fost distribuite celor interesaţi pliante informative, ghiduri şi afişe.
De asemenea, începând cu decembrie 2002, Serviciul Promovare Comunicare a început

elaborarea unui buletin lunar de informare a tuturor celor interesaţi de Programul SAPARD.
Anul 2003
În vederea asigurării transparenţei totale în ceea ce priveşte activitatea Agenţiei SAPARD şi
stadiul implementării Programului SAPARD, la sediul central funcţiona (încă din anul 2001)
un punct de informare unde experţii Serviciului Promovare Comunicare ofereau permanent
informaţii precum şi materiale promoţionale utile potenţialilor beneficiari.
Un rol important în promovarea Programului SAPARD şi diseminarea informaţiilor în

teritoriu, îl deţinea şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA), prin intermediul
căreia s-au distribuit materiale promoţionale precum şi Ghidul Solicitantului. Implicarea
ANCA în acordarea de consultanţă potenţialilor beneficiari, s-a dezvoltat odată cu lansarea
Măsurii 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole” şi Măsurii 3.4 “Dezvoltarea şi diversificarea
activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative”.
Mediatizarea Programului s-a dezvoltat foarte mult şi pe linia informării prin intermediul
mass-media, astfel: organizarea unei conferinţe de presă în data de 5 februarie 2003 în vederea
comunicării stadiului activităţii de depunere, evaluare şi selectare a proiectelor depuse în
cadrul sesiunilor lunare; organizarea unei conferinţe de presă în zilele de 18 şi 19 februarie
2003 în vederea mediatizării Programului cu ocazia semnării contractelor de finanţare pentru
proiectele depuse în sesiunea august 2002 pentru ambele măsuri.
De asemenea, începând cu luna februarie, Agenţia SAPARD a transmis comunicate

săptămânale de presă către mass-media cu privire la stadiul implementării Programului
SAPARD în vederea mediatizării cât mai corecte asupra Programului.
Mai mult, atât la nivel naţional, cat şi regional s-a implementat strategia de promovare a
Programului SAPARD cu ajutorul mass-media, prin acordarea de interviuri, publicarea de
articole seriale în presa de specialitate. Astfel, reprezentanţii Agenţiei, inclusiv reprezentanţii
75
BRIPS, au acordat 59 interviuri în presa scrisă, au asigurat realizarea a 17 apariţii TV şi 14

interviuri radio.
În această perioadă, personalul Agenţiei a răspuns invitaţiilor la manifestările organizate în

vederea promovării Programului SAPARD, astfel:
La sediul central – 18 evenimente/ întâlniri de lucru/ prezentări de program;
Biroul Regional 1 Nord - Est – Iaşi – 8 evenimente;
Biroul Regional 2 Sud – Est – Constanţa – 15 evenimente;
Biroul Regional 3 Sud – Muntenia – Târgovişte – 10 evenimente;
Biroul Regional 4 Sud - Vest Oltenia – Craiova – 6 evenimente;
Biroul Regional 5 Vest – Timişoara – 16 evenimente;
Biroul Regional 6 Nord Vest – Satu Mare – 15 evenimente;
Biroul Regional 7 Centru – Alba Iulia – 12 evenimente;
Biroul Regional 8 Bucureşti – Ilfov – 7 evenimente.
Personalul Agenţiei SAPARD a actualizat permanent pagina oficială de internet a Agenţiei

SAPARD care cuprindea informaţii utile pentru potenţialii beneficiari, asigurând în acelaşi
timp transparenţa prin publicarea celor mai frecvente întrebări împreună cu răspunsurile
aferente.
Anul 2004
Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media din cadrul Agenţiei SAPARD a fost
înfiinţată în 31 martie 2004, cu scopul promovării constante şi susţinute a Programului
SAPARD, atât prin intermediul mass-media, cât şi direct către potenţialii beneficiari ai
Programului. În componenţa direcţiei existau două servicii: Promovare Comunicare, cu 1 şef
şi 3 experţi şi Relaţii Mass-Media cu 1 şef şi 3 experţi.
Importanţa şi eficienţa departamentului de promovare s-a reflectat în informarea şi atragerea

potenţialilor beneficiari către fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a contribuit la acest proces în
proporţie de aproximativ 20% – o pondere semnificativă pentru implementarea Programului
SAPARD în România – conform estimărilor din cadrul rapoartelor elaborate ulterior.
Activităţile de informare a potenţialilor beneficiari şi a persoanelor interesate de Programul

SAPARD (mass-media, firme de consultanţă, instituţii şi organisme cu profil agricol şi agro-
alimentar) au continuat pe tot parcursul anului 2004 prin oferirea de informaţii la sediu, prin
corespondenţă scrisă sau la telefon. În acelaşi timp, au fost transmise către mass-media
comunicate de presă săptămânale cu privire la stadiul implementării Programului SAPARD în
vederea mediatizării cât mai corecte asupra Programului. Au fost actualizate informaţiile
cuprinse în pliantele informative precum şi în pagina web a Agenţiei SAPARD –
www.sapard.ro.
Prin intermediul Campaniei de Informare derulată prin Măsura 4.2 „Asistenţă Tehnică” au
fost realizate acţiuni de promovare a Programului SAPARD, în completarea activităţii curente
de promovare. Astfel, prin această campanie a fost asigurată mediatizarea susţinută a
Programului SAPARD prin materiale de presă – articole (în ziare, reviste, publicaţii de
specialitate), prin crearea unui spot video de 30 secunde şi difuzarea acestuia pe posturi TV
naţionale, producţia unui material video de 10 minute, ce a fost prezentat în cadrul
conferinţelor, seminariilor şi la diverse emisiuni TV.
76
De asemenea, au avut loc peste 50 interviuri în emisiuni şi reviste de specialitate (Profitul

Agricol, Realitatea TV, Ziarul Popular) ale reprezentanţilor conducerii Agenţiei şi ale BRIPS.
Au fost distribuite pentru Măsurile de investiţii 1.1 şi 2.1 aproximativ 2.000 afişe, 500 seturi
de şapte pliante în limba română şi 150 seturi de pliante în limba engleză, circa 2.700 de
ghiduri pentru Măsura 1.1 în limba română şi 300 ghiduri în limba română pentru Măsura 2.1.
Au fost tipărite şi distribuite prin intermediul ANCA: pentru Măsura 1.1 – 10.000 bucăţi de
pliante (serie retipărită), pentru Măsura 3.1 – 30.000 bucăţi de pliante şi 20.000 bucăţi de
ghidul solicitantului, pentru Măsura 3.4 – 30.000 bucăţi de pliante şi 20.000 bucăţi de ghidul
solicitantului, pentru Măsura 4.1 – 10.000 bucăţi de pliante.
De asemenea, prin intermediul Măsurii 4.2 au fost editate 13.000 de exemplare de afişe, 6.000
de exemplare broşuri SAPARD (format A5 închis, 60 pagini), 8.000 de exemplare de ghiduri
ale solicitantului pentru Măsurile 3.1 şi 3.4, câte 4.000 de exemplare pentru fiecare măsură.
Serviciul Promovare Comunicare a continuat elaborarea buletinului lunar de informare a

tuturor celor interesaţi de accesarea Programului SAPARD.
Pentru susţinerea promovării Programului SAPARD şi, astfel, pentru asigurarea egalităţii de
şanse în accesarea fondurilor europene, s-a acordat o atenţie deosebită participării în cadrul
diferitelor manifestări (seminarii, simpozioane, târguri, sesiuni ştiinţifice). Reprezentanţi ai
structurii centrale a Agenţiei SAPARD, cât şi ai Birourilor Regionale de Implementare a
Programului SAPARD, au participat activ la peste 120 de astfel de manifestări.
Activitatea de comunicare şi promovare a Programului SAPARD a constat în acţiuni concrete

de diseminare a informaţiilor privind condiţiile de accesare a măsurilor finanţate prin
Program, după cum urmează:
• Organizarea unei conferinţe naţionale şi a şapte conferinţe regionale pentru
promovarea Programului, acţiuni la care au participat aproximativ 500 de persoane şi
în cadrul cărora au fost distribuite 700 de Ghiduri ale Solicitantului, 1.000 de pliante şi
700 de Broşuri.
• Elaborarea şi distribuirea broşurii „Cum poţi obţine fonduri gratuite pentru o
agricultură europeană” – 6.000 de exemplare.
• Derularea a două campanii de promovare a Programului în colaborare cu
CENTROCOOP şi Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului
Bucureşti (CCIRB). Campania de promovare realizată în colaborare cu
CENTROCOOP s-a desfăşurat în toată ţara, în fiecare regiune organizându-se câte o
întâlnire cu cooperativele meşteşugăreşti, potenţialii beneficiari ai Măsurii 3.4 din
cadrul Programului SAPARD, înregistrându-se în total 250 de participanţi. În
colaborare cu CCIRB, Agenţia SAPARD a stabilit planul de informare a potenţialilor
beneficiari prin reprezentanţele judeţene ale CCIRB. Acţiunile – întâlniri de lucru şi
conferinţe regionale – au fost planificate pentru desfăşurare începând cu luna august a
anului 2004, asigurându-se o continuitate până la finalizarea Programului SAPARD.
• Desfăşurarea Campaniei „SAPARD 2004” în colaborare cu Direcţiile pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale. Campania a presupus deplasarea a 40 de echipe judeţene formate
din câte 4 experţi ai instituţiilor implicate în campania de promovare în 1.500 comune
din toate judeţele României. În cadrul acestei campanii, aproximativ 30.000 de
77
persoane au primit direct informaţii referitor la cadrul general al Programului şi la

modalitatea de accesare a fondurilor SAPARD, precum şi materiale informative.
• Organizarea de conferinţe de presă şi emiterea de comunicate de presă, acţiuni
care au avut ca rezultat creşterea gradului de reflectări pozitive a Programului
SAPARD în mass-media, de la 30% la 85% în anul 2004.
De asemenea, în cursul anului a fost organizată conferinţa naţională de promovare a

Programului SAPARD la Bucureşti în 17 februarie 2004 şi 5 campanii la nivel regional
Constanţa (20 februarie), Timişoara (24 februarie), Craiova (26 februarie), Târgovişte (2
martie), Alba Iulia (4 martie), Satu Mare (11 martie) şi Iaşi (16 martie).
Anul 2005
În 2005 Serviciul Promovare Comunicare a oferit informaţii către 7.200 de beneficiari prin
intermediul discuţiilor directe, telefonice sau prin e-mail şi scrisori. Ponderea lunară a celor
care solicitau informaţii era de 600 de persoane – înregistrându-se în medie 30 de solicitări pe
zi. De asemenea, la nivel regional ponderea lunară a celor care solicitau informaţii se situa la
56 – 7 solicitări per fiecare Centru Regional – ceea ce reprezintă aproximativ 672 solicitări în
decursul a 12 luni.
De asemenea, au fost distribuite 160.000 de materiale informative în 2005, dintre care: Ghidul
Solicitantului – 85.000 bucăţi; Pliante – 65.000 bucăţi; Broşuri – 5.000 bucăţi; Afişe – 5.000
bucăţi.
Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a elaborat Ghidul Solicitantului în

varianta consolidată pentru Măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4, cu modificări semnificative, menite să
înlesnească înţelegerea Programului SAPARD. În primul trimestru al anului 2005 au fost
tipărite 8.000 de exemplare de Ghiduri ale Solicitantului care au fost distribuite către Centrele
Regionale, solicitanţi şi instituţii implicate în derularea Programului SAPARD, astfel: pentru
Măsura 1.1 (2.000 bucăţi), pentru Măsura 3.1 (3.000 bucăţi) şi pentru Măsura 3.4 (3.000
bucăţi).
Concomitent cu activitatea curentă, Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a

asigurat implementarea campaniei de promovare şi publicitate finanţată prin Măsura 4.2 a
Programului SAPARD şi realizată de către Mercury Promotions.
Proiectul a fost implementat pe o perioadă de 9 luni, începând cu 17 martie 2005 şi a fost

structurat pe trei componente principale, astfel:
9 Componenta 1 – Înfiinţare şi funcţionare InfoCentrelor SAPARD;
9 Componenta 2 – Campania mass-media;
9 Componenta 3 – Crearea şi diseminarea de materiale promoţionale şi informative.
Componenta 1 a proiectului, InfoCentre SAPARD, a implicat desfăşurarea următoarelor

activităţi:
• Înfiinţarea InfoCentrelor SAPARD cu următoarele rezultate: 7 InfoCentre SAPARD
înfiinţate şi complet echipate; Recrutarea a 21 de asistenţi pentru InfoCentre; Training
local pentru cei 21 de asistenţi ai InfoCentrelor; Stagii de practică learning-by-doing
pentru asistenţi în cadrul Centrelor regionale; Extra-training pentru asistenţi făcut de
către key-experts în cadrul InfoCentrelor; Evaluarea asistenţilor.
• Caravana cu următoarele rezultate: selectare şi training a 18 promoteri; evaluarea a 14
promotori; 1.012 comune vizitate şi prezentări organizate (125.000 km parcurşi);
78
23.307 potenţiali beneficiari informaţi în întâlnirile Caravanei; diseminarea pliantelor,

broşurilor, a Ghidului Solicitantului şi a altor materiale promoţionale; completarea
fişelor de evaluare preliminară.
• Activităţi de consultanţă şi informare cu următoarele rezultate: 42.209 persoane
informate şi consiliate despre măsurile de investiţii posibile prin Programul SAPARD
de către personalul InfoCentrelor, al Agenţiei şi prin Caravana de informare; 38.675 de
pliante diseminate către potenţialii beneficiari (inclusiv de către Caravana); 77 de
activităţi ale InfoCentrului Mobil (2.447 potenţiali beneficiari informaţi); 103
manifestări specifice de promovare ale Programului SAPARD organizate (târguri sau
expoziţii), fiind informaţi direct 5.695 de potenţiali beneficiari; broşuri şi alte
materiale promoţionale diseminate către potenţiali beneficiari; 4.200 de potenţiali
beneficiari informaţi prin Campania de Trimitere de Scrisori (I+II); 4.856 de fişe de
evaluare preliminară completate; 12.379 de contacte introduse în baza de date cu
potenţiali beneficiari ai Programului SAPARD.
Componenta 2 a proiectului, campania mass-media, a implicat următoarele activităţi:

• Relaţia cu media cu următoarele rezultate: conferinţă de presă la Agenţia SAPARD cu
ocazia lansării Caravanei; 7 conferinţe de presă cu ocazia lansării InfoCentrelor;
campanie de presă locală; articole publicate în diverse cotidiane locale; interviuri la
posturi de radio locale acordate de către coordonatori şi asistenţi; interviu la postul
maghiar de televiziune Duna TV; participarea jurnaliştilor din presa centrală la
întâlnirile Caravanei.
• Dezvoltarea conceptului creativ al campaniei cu următoarele rezultate: realizarea şi
aplicarea conceptului creativ al campaniei („Dacă ştii, ai”), inclusiv grafica pentru
toate componentele campaniei; realizarea şi aprobarea Key-visual-ului pentru
campanie şi proiect cât şi a Logo-ului SAPARD; aplicarea prin declinare a conceptului
creativ pentru presa scrisă, radio şi TV.
• Campania în presa scrisă cu următoarele rezultate: crearea a 3 materiale publicitare
pentru presa scrisă; publicarea a 61 de machete de presă; publicarea a 49 de reportaje
informative de prezentare a investiţiilor realizate prin SAPARD; publicarea a 9
anunţuri de cereri de proiecte pentru finanţare prin SAPARD; estimarea expunerii
materialelor publicate în presa scrisă a fost de 230.000 de persoane, care au vizualizat
macheta de cel puţin 3 ori (expunere optimă atât pentru obţinerea informaţiilor, cât şi
pentru asimilarea informaţiilor).
• Campania Radio cu următoarele rezultate: crearea a 3 spoturi radio de 30 de secunde;
difuzarea spotului radio prin 144 de apariţii.
• Campania TV cu următoarele rezultate: crearea a 3 spoturi TV pentru presa audio
vizuală; difuzarea spotului TV prin 268 de apariţii; difuzarea a 10 reportaje SAPARD
realizate de către personalul DPCRMM pentru prezentarea investiţiilor realizate cu
fonduri SAPARD; estimarea expunerii spotului a fost de 469.000 persoane, care au
vizualizat spotul de cel puţin 3 ori; estimarea expunerii reportajelor a fost de 440.000
de persoane, care au vizualizat reportajele cel puţin o dată.
• Producţia unui film video cu următoarele rezultate: un material video, tip documentar,
de 15 minute despre Programul SAPARD pentru presa audio-video; aprox. 900 de
prezentări ale filmului în întâlnirile din comunele vizitate.
Componenta 3 a proiectului Crearea şi diseminarea de materiale promoţionale şi

informative, a implicat următoarele:
79
• Producţia de pliante şi afişe cu următoarele rezultate: 200.000 de pliante produse şi

distribuite; 15.000 de afişe produse şi distribuite.
• Producţia broşurii cu următoarele rezultate: 50.000 de broşuri „Îndrumar SAPARD”
produse şi distribuite.
• Producţia de alte materiale promoţionale cu următoarele rezultate: 3 bannere produse
şi livrate; 470 de şepci cu cozoroc produse şi livrate; 500 de veste personalizate
produse şi livrate; 500 de tricouri personalizate produse şi livrate; 500 de genţi de
umăr personalizate produse şi livrate; 502 de ecusoane produse şi livrate; 6.000 block
notes produse şi livrate; 6.000 mape produse şi livrate; 2.000 serviete personalizate
produse şi livrate.
• Realizarea Ghidurilor Solicitantului şi a CD-urilor aferente: 67.000 de Ghiduri ale
Solicitantului produse şi distribuite; 30.000 CD-uri aferente produse şi distribuite.
Publicarea anunţului cererii de proiecte: DPCRMM a elaborat în fiecare lună anunţul cererii
de proiecte pe care l-a transmis către Delegaţia Comisiei Europene, către Centrele Regionale
şi Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), către MAPDR şi către
publicaţiile Adevărul, România Liberă şi Evenimentul Zilei.
Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a realizat mediatizarea Programului

SAPARD prin: comunicate de presă, conferinţe de presă, întâlniri organizate cu mass-media,
comunicare eficientă cu mass-media.
Comunicarea cu mass-media în 2005 a fost perfecţionată, având ca rezultat menţinerea unor
relaţii bune cu reprezentanţii principalelor canale mass-media (Rompres, Mediafax, Radio
România Actualităţi, Europa FM, BBC, Naţional TV, Realitatea TV, TVR 1, Prima TV,
Adevărul, Adevărul Economic, Bursa, Capital, Cotidianul, Economistul, Evenimentul Zilei,
Jurnalul Naţional, România Liberă, Ziarul Financiar).
Începând cu luna aprilie 2005 s-a introdus Fişa de asistenţă şi evaluare preliminară a
solicitanţilor de fonduri prin Programul SAPARD, pentru a fi evitate situaţiile în care
solicitantul primea un anumit material de informare (Ghidul Solicitantului, broşuri, pliante,
adrese etc.) fără a primi şi clarificările necesare în mod direct şi lămuritor. Fişa de asistenţă a
fost aplicată unitar la toate instituţiile care ofereau informaţii despre Programul SAPARD
(BRIPS, DADR, OJCA). Astfel, au fost completate 3952 de fişe de asistenţă.
Fişele de asistenţă se centralizau lunar la Agenţia SAPARD pentru evaluarea informaţiilor
oferite, a numărului de solicitanţi pe fiecare regiune în parte, dar şi pentru crearea unei baze
de date cu potenţialii beneficiari.
Anul 2006
Implicarea autorităţilor publice locale s-a desfăşurat la nivelul promovării Programului
SAPARD şi al absorbţiei fondurilor nerambursabile SAPARD disponibile pentru investiţiile
publice. Din acest punct de vedere, Agenţia SAPARD devenită ulterior Agenţia de Plăţi
pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a continuat, în anul 2006, politica de informare
susţinută de comunicarea cu autorităţile locale şi cu structurile descentralizate ale instituţiilor
publice centrale implicate în implementarea Programului.
APDRP a iniţiat sau a participat la sesiuni de informare organizate şi desfăşurate în comunele

şi satele din judeţele arondate celor 8 Centre Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit (CRPDRP). Prin toate aceste sesiuni s-a urmărit şi s-a realizat informarea concretă
asupra oportunităţilor de finanţare, asupra impactului investiţiilor finanţate prin Programul
SAPARD asupra mediului rural, dar şi prezentarea unor informaţii despre viitoarele fonduri
80
post-aderare. De asemenea, s-a urmărit implicarea autorităţilor locale prin invitarea acestora
în calitate de auditori, dar şi de lectori.
În cadrul tuturor întâlnirilor au fost distribuite, participanţilor, materiale informative şi de

promovare (Ghidul Solicitantului, pliante, Broşură - Îndrumar SAPARD, afişe).
Cele mai importante activităţi în acest sens au fost seminariile de informare şi perfecţionare
profesională în vederea accesării fondurilor europene organizate la nivel naţional cu
autorităţile publice locale. Seminariile au fost organizate de către Eurocom, cu implicarea
directă a APDRP. Din ianuarie până în decembrie 2006, Agenţia a asigurat diseminarea
informaţiilor în cadrul a 6 astfel de seminarii.
În aceeaşi măsură, reprezentanţii APDRP au participat şi la Consfătuirile naţionale cu privire

la posibilităţile de finanţare SAPARD, organizate de Prefecturi şi Consilii Judeţene.
Activitatea de promovare a Programului SAPARD, în cursul anului 2006, a permis

diseminarea eficientă a informaţiilor despre fondurile SAPARD disponibile şi la posibilităţile
de accesare a Programului către aproximativ 290.000 de potenţiali beneficiari (prin activităţi
de informare şi mediatizare, prin elaborarea materialelor informative), fapt ce a influenţat
pozitiv creşterea gradului de absorbţie al Programului SAPARD.
În acest sens, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întreprins o serie de
acţiuni de promovare şi anume:
Informarea potenţialilor beneficiari - Experţii APDRP de la nivel central şi regional au oferit

informaţii către 9.988 de potenţiali beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice,
prin e-mail şi scrisori. Ponderea lunară a celor care au solicitat informaţii despre fondurile
nerambursabile SAPARD este de peste 800 persoane, zilnic înregistrându-se în medie 40 de
solicitări din partea acestora. În decursul anului au fost oferite informaţii către potenţiali
beneficiari, astfel: 5.811 persoane fizice, 4.177 persoane juridice. Ponderea cea mai mare au
avut-o informările de tipul comunicării directe (7.683), urmând apoi cele electronice (1.807)
şi cele pe suport de hârtie (498).
Elaborarea şi distribuirea materialelor informative - Totodată, au fost informaţi aproximativ

55.000 de potenţiali beneficiari prin distribuirea a 27.740 de materiale informative tipărite,
dintre care: Ghidul Solicitantului (Măsurile 1.1, 3.1, 3.4) – 5.790 bucăţi; Pliante – 5.950
bucăţi; Broşuri – 3.000 bucăţi; Afişe – 2.000 bucăţi;
De asemenea, APDRP a elaborat Ghidul Solicitantului în varianta consolidată pentru Măsurile
3.2, 3.3 şi 3.5.
În al doilea trimestru al anului 2006 s-a realizat tipărirea a 11.000 de exemplare de Ghiduri ale
Solicitantului şi distribuirea acestor către Centrele Regionale ale APDRP, solicitanţi şi
instituţii implicate în derularea Programului SAPARD pentru Măsura 3.2 (3.000 buc), Măsura
3.3 (3.000 buc) şi pentru Măsura 3.5 (5.000 buc).
Publicarea anunţului cererii de proiecte - APDRP a elaborat 11 anunţuri de cereri de proiecte

în perioada ianuarie – noiembrie 2006 pe care le-a transmis către publicaţiile Adevărul,
România Liberă şi Evenimentul Zilei şi către Delegaţia Comisiei Europene. De asemenea,
anunţurile au fost postate pe site-ul www.sapard.ro şi au fost făcute publice prin intermediul
structurilor regionale ale APDRP.
81
Participarea la evenimente de promovare şi popularizare - APDRP a participat şi a asigurat

reprezentarea Programului SAPARD prin intermediul Direcţiei Promovare, Comunicare şi
Relaţii Mass-Media la cele mai importante evenimente specializate de promovare şi
popularizare. În cadrul acestor evenimente, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit a prezentat oportunităţile oferite prin SAPARD, a distribuit materiale informative şi a
oferit informaţii detaliate către publicul-ţintă despre modul de obţinere a fondurilor
nerambursabile.
Mediatizarea Programului SAPARD - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a

acordat o atenţie deosebită acestui tip de comunicare, asigurând mediatizarea Programului
SAPARD prin:
Comunicate de presă – Impactul acestui tip de informare a avut ca efect menţinerea

procentului de referiri pozitive şi neutre la aproximativ 80% din totalul apariţiilor media
despre SAPARD, cu influenţă directă asupra creşterii gradului de interes privind Programul
SAPARD.
Întâlniri organizate cu mass-media – În cursul anului au fost organizate 2 seminarii de

informare şi prezentare, inclusiv vizite de lucru, cu reprezentanţii celor mai importante canale
mass-media. Aceste întâlniri au fost concretizate printr-o deplasare în Regiunea 3 Târgovişte
(30 iunie – 2 iulie 2006), iar a doua deplasare s-a desfăşurat în Regiunea 2 Constanţa (1 – 3
septembrie 2006). În cadrul acestor deplasări au fost vizitate mai multe proiecte finanţate prin
Programul SAPARD din cadrul Măsurilor de finanţare 1.1, 2.1, 3.1 dar şi 3.4.
Unul dintre cele mai importante obiective ale segmentului de comunicare mediatică a fost
menţinerea unei comunicări permanente cu mass-media prin intermedierea contactului dintre
aceasta şi conducerea APDRP şi prin informarea rapidă şi completă a jurnaliştilor.
Numeroasele apariţii mediatice ale APDRP (aproximativ 290, cu o medie săptămânală de 7
apariţii) au creat o imagine pozitivă stabilă a Programului SAPARD.
Anul 2007
Activitatea de promovare a Programului SAPARD în cursul anului 2007 a permis diseminarea
eficientă a informaţiilor referitoare la fondurile SAPARD, concomitent cu cele referitoare la
FEADR, pentru a permite asocierea conceptuală a celor două programe europene, către
aproximativ 250.000 de potenţiali beneficiari (prin activităţi de informare şi mediatizare şi
prin elaborarea materialelor informative). Acest fapt a influenţat pozitiv atitudinea faţă de
Programul SAPARD şi, indirect, faţă de fondurile europene, precum şi interesul asupra
posibilităţilor de finanţare prin fonduri nerambursabile post-aderare. În acest sens, Agenţia de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întreprins o serie de acţiuni de promovare şi
anume:
Informarea potenţialilor beneficiari

În anul 2007 experţii APDRP de la nivel central, regional şi judeţean au oferit informaţii către
65.532 de potenţiali beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice, prin e-mail şi
scrisori.
Ponderea lunară a celor care au solicitat informaţii despre fondurile nerambursabile a fost de
peste 5.400 persoane, zilnic înregistrându-se în medie 273 de solicitări din partea acestora. În
decursul anului 2007 au fost oferite informaţii către potenţialii beneficiari, ponderea cea mai
82
mare având-o informările de tipul comunicării directe telefonice (32.499), urmând apoi cele
directe la sediu (27.867), cele pe suport de hârtie (3.145) şi cele electronice (2.021).
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a continuat să acorde o atenţie deosebită
acestui tip de comunicare, asigurând mediatizarea Programului SAPARD prin:
• Comunicate de presă: au fost trimise către mass-media 12 comunicate de presă,
acestea fiind preluate în mare proporţie de către presă. Impactul acestui tip de
informare a avut ca efect menţinerea procentului de referiri pozitive şi neutre în
aproximativ 80% din totalul apariţiilor media despre SAPARD, cu influenţă directă
asupra creşterii gradului de interes pentru Programul SAPARD.
• Numeroase apariţii mediatice ale APDRP (aproximativ 200 de apariţii în mass-media,

cu o medie săptămânală de 10 apariţii) au creat o imagine pozitivă stabilă a
Programului SAPARD.
Ponderea prezentărilor pozitive ale Programului SAPARD s-a reflectat în toate publicaţiile
monitorizate în anul 2007 dar şi în toate posturile de televiziune şi radio.
Cele mai multe apariţii au fost semnalate în luna aprilie 2007, respectiv 28 de articole cu
referiri la APDRP şi Programul SAPARD. Următoarele luni cu ponderi semnificative au fost
luna martie (25 de articole) şi luna ianuarie (19 articole).
Promovarea efectuată de APDRP pentru aceste programe a fost una care a reuşit să trezească
interesul opiniei publice, dovadă fiind articolele însemnate ca număr, care au ca temă
Programul SAPARD şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
2008 – prezent
Având în vedere faptul că încă de la finalul anului 2006 nu a mai fost posibilă accesarea
fondurilor SAPARD, fiind epuizate fondurile alocate acestui Program, din 2008 APDRP nu a
mai efectuat acţiuni de promovare şi informare, derularea unor astfel de acţiuni
nejustificându-se din punct de vedere financiar şi al impactului informaţional.
Astfel, APDRP nu a mai realizat materiale informative aferente Programului SAPARD,

accentul fiind pus pe informarea asupra modalităţilor de accesare a Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală (PNDR).
Activitatea de informare asupra Programului SAPARD s-a rezumat la a oferi exemple de

succes în cadrul manifestărilor la care reprezentanţii APDRP au participat, dar şi prin
acordarea de informaţii privitor la modalităţile de achiziţii şi rambursare a plăţilor efectuate
prin intermediul Programului SAPARD.
Pentru a creşte gradul de acces la informaţii şi a facilita formularea şi înaintarea sesizărilor

privind derularea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, APDRP a
implementat un număr Tel Verde, începând cu data de 5 ianuarie 2009. Numărul de telefon 0-
800-800-644, de tip TelVerde, poate fi apelat gratuit din orice reţea de telefonie, fiind
înregistrate până în prezent 16 sesizări (toate sesizările au fost soluţionate conform legislaţiei
în vigoare) precum şi alte 500 de apeluri pentru solicitarea informaţiilor specifice.
83
Concluzii
Principalele realizări ale Direcţiei Promovare Comunicare şi Relaţii Mass-Media (ulterior

Direcţia Relaţii Publice) sunt legate de crearea unei imagini majoritar pozitive a Agenţiei
SAPARD, în proporţie de 84%. Ca urmare a referirilor pozitive din mass-media, numărul
solicitanţilor de informaţii referitoare la Programul SAPARD s-a dublat începând chiar cu
intervalul 2004 – 2005. De exemplu, dacă la începutul anului 2005 se înregistra o medie de
aproximativ 15 solicitări zilnice, în a doua jumătate a aceluiaşi an, media era de 30 de
solicitări.
Materialele informative şi răspunsurile la solicitări au fost elaborate într-un stil direct, evitând
pe cât posibil termenii de specialitate pentru a înlesni înţelegerea Programului SAPARD.
Numeroasele apariţii mediatice ale APDRP – aproximativ 850 de apariţii în mass-media pe un
an, media săptămânală fiind de 30 de apariţii – precum şi participările la diferite târguri şi
evenimente de promovare, au creat o imagine pozitivă stabilă a Programului SAPARD.
Media ponderii pozitive a apariţiilor referitoare la imaginea Programului şi implicit a
Agenţiei, reflectată în toate publicaţiile monitorizate (Adevărul, Cotidianul, Curentul,
Curierul Naţional, Gândul, România Liberă, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naţional, Ziua,
Libertatea şi săptămânalul Capital) şi în toate posturile de televiziune şi radio, a fost de 65%,
ponderea neutră a imaginii a fost de 21%, iar ponderea apariţiilor negative a fost de 14%.
Promovarea efectuată de APDRP pentru acest Program este una care a reuşit să suscite
interesul opiniei publice, dovadă fiind articolele însemnate ca număr, care au avut ca temă
Programul SAPARD, precum şi numărul proiectelor depuse pentru finanţare prin Programul
SAPARD.
4.7 Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile

deja disponibile
Conform prevederilor art. 3 „Complementaritatea şi asistenţa tehnică” din Regulamentul

Consiliului (CE) nr. 1268/1999 privind ajutorul financiar al Comunităţii destinat măsurilor de
preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din centrul şi estul
Europei, în perioada de preaderare, „acţiunea Comunităţii completează acţiunile naţionale
corespunzătoare sau contribuie la acestea”. Faţă de aceste prevederi, Guvernul României
promovează o politică de sprijin a producătorilor agricoli.
Pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier în baza programelor
de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din bugetul
aprobat pentru perioada 2002-2009, au fost alocate următoarele sume:
• 730.120.000 lei pentru anul 2002;
• 1.217.560.000 lei pentru anul 2003;
• 2.027.070.000 lei pentru anul 2004;
• 2.128.852.251 lei pentru anul 2005;
• 2.826.043.041 lei pentru anul 2006;
• 2.743.785.944 lei pentru anul 2007;
• 3.127.090.019 lei pentru anul 2008;
• 2.543.791.885 lei pentru anul 2009.
84
În perioada 2002-2004 România a beneficiat de susţinere financiară a producţiei decât din

bugetul de stat.
Din bugetul anului 2009, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi
animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a fost alocată suma de 2.543.791.885 lei, astfel:
A. Sectorul vegetal: 756.329.584 lei
• 77.437.936 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli

conform schemei „Ajutor de minimis pentru înfiinţarea culturilor agricole în toamna
anului 2008”, (H.G nr.1153/2008) în cuantum de 200 lei/ha pentru o suprafaţă de
minim 1 ha până la maxim 120 ha pe o exploataţie (grâu-65.964.446 lei, rapiţa-
2.706.902 lei, orz/orzoaică-6.490.019 lei, alte culturi-2.588.404 lei);
• 24.646.810 lei, reprezentând sprijinul financiar achiziţionarea motorinei utilizată la

efectuarea lucrărilor mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în toamna anului 2008
(H.G. nr. 277/2008), în cuantum de 1 leu/l;
• 309.861.976 lei, reprezentând fonduri publice acordate producătorilor agricoli,

conform Legii creditului agricol, reprezentând bonificaţia acordată la volumul
creditelor angajate şi rambursate băncilor finanţatoare;
• 55.427.814 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din

sectorul vegetal în anul 2008 (H.G. nr. 570/2008), din care:
- Implementarea Sistemului European de Bune Practice Agricole (EUREPGAP)
în domeniul legumelor şi fructelor (până la 10.000 lei/contract) – 82.902 lei;
- Ciuperci de cultură produse şi recoltate din spaţii climatizate (800 lei/t) –
1.315.616 lei;
- Legume produse şi recoltate din sere încălzite (600 lei/t) – 12.187.734 lei;
- Legume şi fructe destinate prelucrării industriale (castraveţi cornişon 150 lei/t,
fasole păstăi 350 lei/t, mazăre boabe verzi 300 lei/t, ardei 300 lei/t, tomate 350
lei/t, mere 160 lei/t, struguri de masă 300 lei/t, piersici 300 lei/t, prune 200
lei/t) – 16.920.308 lei;
- Achiziţionarea de ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi
fructelor (până la 4 lei/bucata) – 2.102.437 lei;
- Sectorul viticol (autorizare plantaţii de struguri pentru vinuri cu denumire de
origine consacrată 10 lei/ha, certificare şi marcare vinuri cu denumire de
origine consacrată 12 lei/hl, aplicare tratamente fitosanitare în plantaţiile
viticole pe rod 500 lei/ha) – 4.020.675 lei;
- Producţia de cartofi (150 lei/t) – 2.836.744 lei;
- Sectorul plante medicinale şi aromatice (pentru culturile la care se utilizează
sămânţa 600 lei/t, pentru culturile la care se utilizează planta întreagă 800 lei/t)
– 3.695.632 lei;
- Funcţionare grupuri de producători recunoscute (400 lei/grup) – 200.000 lei;
- Energie termică şi electrică culturi realizate în solarii şi sere încălzite (35% din
valoarea facturii) – 11.002.149 lei;
- Depozitare produse agricole (mere) – 803.617 lei;
- Depozitare cartofi – 259.999 lei.
85

sectorul vegetal în anul 2009 (H.G. nr. 693/2009), din care:
- Ciuperci de cultură produse şi recoltate din spaţii climatizate (800 lei/t) –
3.006.633 lei;
- Legume produse şi recoltate din sere încălzite (600 lei/t) - 15.658.483 lei;
- Energie termică şi electrică culturi ciuperci realizate în spaţii climatizate (35%
din valoarea facturii) – 90.779 lei;
- Energie termică şi electrică culturi realizate în solarii şi sere încălzite (35% din
valoarea facturii) – 6.099.438 lei;
- Legume şi fructe destinate prelucrării industriale (castraveţi cornişon 150 lei/t,
fasole păstăi 350 lei/t, mazăre boabe verzi 300 lei/t, ardei 300 lei/t, tomate 350
lei/t, mere 160 lei/t, struguri de masă 300 lei/t, piersici 300 lei/t, prune 200
lei/t, cireşe 200 lei/t, vişine 200 lei/t) – 944.918 lei;
- Achiziţionarea de ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi
fructelor (până la 4 lei/bucata) – 372.333 lei;
- plante medicinale şi aromatice (pentru culturile la care se utilizează sămânţa
600 lei/t, pentru culturile la care se utilizează planta întreagă 800 lei/t) –
1.554.730 lei;
- flori, plante dendrologice şi ornamentale (pentru în câmp 5.000 lei/ha, pentru
culturi în sere 10.000 lei/ha) – 200.000 lei;
- Sectorul viticol (autorizare plantaţii de struguri pentru vinuri cu denumire de
origine consacrată 10 lei/ha, certificare şi marcare vinuri cu denumire de
origine consacrată 12 lei/hl, aplicare tratamente fitosanitare în plantaţiile
viticole pe rod 500 lei/ha) – 4.553.236 lei.
• 18.144.990 lei, reprezentând ajutorul financiar pentru seminţele sau materialul săditor
folosite pentru însămânţare sau plantare în campaniile din toamna anului 2008 şi
primăvara anului 2009 (H.G. 1343/2008), din care:
- 224.304 lei material săditor pomicol;
- 9.541.755 lei material săditor viticol;
- 8.363.393 lei cartof;
- 15.538 lei arbuşti fructiferi.
• 24.564.804 lei, reprezentând sprijinul financiar, în cuantum de 300 lei/t, acordat

producătorilor agricoli pentru producţie soia realizată în anul 2008 (H.G. nr.
1387/2008);
• 37.326.750 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli pentru

producţia de sfeclă de zahăr, orez şi in realizată în anul 2008 (H.G. nr. 1380/2008), din
care:
- 20.265.000 lei pentru sfecla de zahăr (cuantumul ajutorului este de 30 lei/t);
- 17.025.000 lei pentru orez (cuantumul ajutorului este de 500 lei/t);
- 36.750 lei pentru in (cuantumul ajutorului este de 250 lei/t).
• 41.204.198 lei, reprezentând ajutorul de minimis pentru sectorul legume – fructe şi

agricultura ecologică, (H.G. nr. 1195/2008);
86
• 66.121.104 lei, reprezentând sprijinul financiar pentru achiziţionarea motorinei

utilizată la efectuarea lucrărilor mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în anul
2009, (H.G. nr. 1626/2008) în cuantum de 1 leu/l;
• 832.500 lei, reprezentând susţinerea asociaţiilor din agricultură în vederea participării

la organizaţiile constituite la nivel UE (H.G. nr. 569/2009), aferent deconturilor
depuse de DADR Bucureşti la minister în data de 7 iulie 2009;
• 2.341.277 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru pierderile cauzate de

îngheţul târziu de primăvară în anul 2007 în sectorul pomicol, (O.U.G. nr. 41/2008);
• 11.575.198 lei, reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli care au

suferit pagube produse de fenomenele meteorologice nefavorabile (inundaţii) produse
în perioada iulie – august 2008, pentru culturile însămânţate în toamna anului 2007 şi
primăvara anului 2008, (H.G. nr. 1550/2008);
• 50.295.478 lei, reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2008, acordată în
conformitate cu prevederile titlului XI din Legea nr. 247/2005;
• 3.400.000 lei, au fost alocate Fondului de Garantare a Creditului Rural în scopul

administrării şi garantării certificatelor de depozit, potrivit prevederilor O.G. nr.
7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în
domeniul comerţului cu seminţe de consum;
• 668.199 lei, reprezentând stimularea investiţiilor în agricultură, conform prevederilor

Legii nr. 231/2005.
B. Sectorul zootehnic: 1.587.433.739 lei
• 410.210.067 lei, reprezentând plăţi naţionale directe complementare în sectorul

zootehnic în anul 2008 (H.G. nr. 1230/2008), acordate diferenţial pe specii, 495 lei/cap
bovină şi 43,9 lei/cap ovine şi caprine, din care:
- 202.842.905 lei bovine;
- 207.367.162 lei ovine şi caprine.

sectorul zootehnic în anul 2008 (H.G. nr. 3/2008), din care:
- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea
implementării sistemului de clasificare a carcaselor – carcase clasa (120
lei/carcasă) – 73.323.582 lei;
implementării sistemului de clasificare a carcaselor – carcase clasa U (100
lei/carcasă) –6.379.050 lei;
- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de bovine prin susţinerea
implementării sistemului de clasificare a carcaselor (100 lei/carcasă) –
1.103.450 lei;
- Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin
susţinerea producţiei de scrofiţe din ferme comerciale (150 lei/cap) –
1.849.275 lei;
87

susţinerea producţiei de carne de pasăre – pui broiler (1,6 lei/cap) –69.713.917
lei;
susţinerea producţiei de ouă de consum (0,05 lei/bucata) – 19.766.982 lei;
- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine
(20 lei/familie albine) – 4.285.061 lei;
- Îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă (0,3 lei/kg) – 49.127.792 lei;
- Achiziţii containere conservare material seminal – 25.313 lei.
• 1.633.046 lei, reprezentând susţinerea în anul 2008 a achiziţiei de berbeci şi/sau ţapi
pentru reproducţie, (H.G. nr. 1099/2008) în cuantum de 60% din preţul de achiziţie cu
T.V.A inclus, dar nu mai mult de 1.000 lei/berbec sau ţap;
• 3.260.305 lei, reprezentând despăgubiri acordate pentru animalele sacrificate în

vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor, (H.G. nr. 1415/2004) stabilite la valoarea
de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat la data când a avut loc acţiunea de
lichidare a focarului de boală;
• 34.576.005 lei, reprezentând sprijinul direct acordat pentru activitatea de neutralizare a

deşeurile de origine animală (H.G. nr. 1211/2005);

sectorul zootehnic în anul 2009 (H.G. nr. 1627/2008), pentru următoarele activităţi:
implementării sistemului de clasificare a carcaselor – carcase clasa E (120
implementării sistemului de clasificare a carcaselor – carcase clasa U (100
- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de bovine prin susţinerea
implementării sistemului de clasificare a carcaselor (100 lei/carcasă) –
1.918.100 lei;
susţinerea producţiei de scrofiţe din ferme comerciale (150 lei/cap) –
4.641.600 lei;
susţinerea producţiei de carne de pasăre – pui broiler (1,6 lei/cap) –
189.400.995 lei;
susţinerea producţiei de ouă de consum (0,05 lei/bucata) – 39.998.755 lei;
- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine
(20 lei/familie albine) – 10.970.499 lei;
- Îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă (0,3 lei/kg) – 119.886.422 lei;
- Efectuarea controlului oficial al performanţelor la ovine – 58.109 lei;
- Achiziţii containere conservare material seminal – 399.613 lei;
- Înfiinţare şi conducere registre genealogice la ovine – 35.502 lei.
88
• 1.928.053 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru achiziţia în anul 2008 a
materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial, folosit la
însămânţare artificială;
• 3.748.525 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru achiziţia în anul 2009 a
materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial, folosit la
însămânţare artificială;
• 274.082 lei, reprezentând finanţarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru

conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale în stare critică, în pericol de
dispariţie şi al celor vulnerabile, pentru anul 2008;
• 16.000 lei, reprezentând susţinerea în anul 2009 a achiziţiei de masculi din speciile
ovine/caprine pentru reproducţie, (H.G. nr. 700/2009) în cuantum de 50% din preţul
de achiziţie cu T.V.A. inclus, dar nu mai mult de 1000 lei/cap;
• 363.355.700 lei, reprezentând plăţi naţionale directe complementare în sectorul

zootehnic pentru speciile bovine (H.G. nr. 1252/2009) şi ovine în anul 2009 (H.G. nr.
1261/2009), respectiv tranşa I pentru speciile bovine 200 lei/cap (267.765.200 lei) şi
ovine/caprine 15 lei/cap (95.590.500 lei).
C. Sectorul îmbunătăţiri funciare: 87.547.477 lei

• 68.184.842 lei, reprezentând cheltuieli cu asigurarea stării de funcţionare a
infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în anul 2009 (H.G. nr. 269/2009), aflate în
administrarea OUAI – urilor;
• 19.362.635 lei, reprezentând cheltuieli cu asigurarea stării de funcţionare a

infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în anul 2008 (H.G. nr. 420/2008), aflate în
administrarea OUAI – urilor.
D. Programul SAPARD – 112.481.085 lei

• 112.481.085 lei, reprezentând cofinanţarea nerambursabilă de la bugetul de stat pentru
proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD (SAPARD românesc) (O.U.G.
nr. 59/2006).
4.8 Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în

implementarea Programului SAPARD
4.8.1 Măsuri privind asigurarea personalului necesar
În baza prevederilor Acordului Multianual de Finanţare - Legea 316/2001, a fost stabilit

cadrul legal pentru funcţionarea Agenţiei SAPARD care avea drept scop implementarea
tehnică şi financiară a Programului SAPARD.
Cerinţele privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei, stipulate în MAFA au fost puse în

aplicare prin realizarea construcţiei instituţionale a Agenţiei SAPARD în baza O.U.G
nr.142/2000, aprobată prin Legea nr. 319/2001.
89
Caracteristicile construcţiei instituţionale au reflectat cele două funcţii – de implementare şi

de plată ale căror îndeplinire a fost evidenţiată prin structura organizatorică care cuprindea în
perioada 2001 – februarie 2006, 2 nivele de organizare – nivel central şi nivel regional
reprezentat de 8 birouri regionale şi reflectă separarea celor două funcţii:
- de implementare care intra în responsabilitatea directorului general adjunct implementare
tehnică ce avea în coordonare 3 direcţii (Coordonare Program, Selectare Contractare,
Asistenţa Tehnică şi Pregătire Profesională) şi serviciile de implementare program din
cadrul Birourilor Regionale
- de plată care intra în responsabilitatea directorului general adjunct plăţi ce avea în
coordonare 2 direcţii (Plăţi Proiecte şi Economică) şi serviciile de preautorizare plăţi de la
nivelul Birourilor Regionale.
- în subordinea directorului general al Agenţiei sunt evidenţiate 3 direcţii (Resurse Umane,
Audit Intern şi Control şi Antifraudă) şi Serviciul Informatizare.
În cadrul acestei structuri, autoritatea la nivelul fiecărui departament este îndeplinită de

Director ajutat în activitatea sa de şef/ şefi de serviciu.
Numărul de posturi aprobat pentru perioada 2001-2002 a fost de 145 de posturi, repartizarea
fiind făcută în baza Ordinului ministrului agriculturii, 73 de posturi la nivel central şi 72 de
posturi la nivel regional, astfel încât pentru toate structurile să fie respectate prevederile
principiului de verificare,,4 ochi” – art. 14 - 2.2.2.din Anexa I – Legea nr. 316/2001, precum
şi supervizarea. La nivel regional pentru cele 2 servicii au fost alocate 8 posturi: 5 posturi la
serviciul implementare program şi 3 posturi la serviciul de preautorizare plăţi.
În funcţie de numărul de măsuri acreditate în baza Planului Naţional pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală, în anul 2003 numărul de posturi aprobate a fost de 186.
În anul 2004 la nivelul Agenţiei SAPARD a fost realizată preluarea serviciului tehnic delegat
din cadrul MLPTL reprezentând 50 de posturi din care 10 posturi au fost repartizate la nivel
central creându-se Serviciul Verificare Tehnică cu rol în verificarea cererilor de plată aferentă
proiectelor Măsurii 2.1 iar cele 40 de posturi au fost repartizate la cele 8 Centre Regionale
unde au fost create Servicii de Verificare Tehnică.
În cursul anului 2004 numărul de posturi a fost suplimentat cu 80, astfel numărul de posturi
aprobat fiind de 316 posturi.
În anul 2005 a fost aprobată suplimentarea numărului de personal al Agenţiei SAPARD cu

160 de posturi, iar numărul de posturi aprobat pentru întreaga instituţie a fost de 476 posturi
repartizate la nivel central şi regional.
În anul 2006 pentru consolidarea structurii organizaţionale a Agenţiei SAPARD, conform

O.U.G nr.1/2006, numărul de posturi a fost suplimentat cu 400 de posturi, iar în baza
prevederilor O.U.G nr.13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, a fost
realizată preluarea a 386 de experţi ai serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor
Generale pentru Agricultură, structura Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
având din martie 2006 3 nivele de organizare: central, regional şi judeţean şi un număr de
1.262 posturi.
90
În perioada septembrie 2006 – decembrie 2007, pentru respectarea criteriilor de acreditare

conform Regulamentului CE nr. 885/2006 şi pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor
de plată pentru proiectele SAPARD între cele trei niveluri ale Agenţiei, în funcţie de
necesităţi, s-a făcut realocarea numărului de posturi vacante conform tabelului. Această
realocare a vizat consolidarea Serviciilor de Verificare tehnică de la nivel regional şi a
Serviciilor Control Ex post, Monitorizare şi Autorizare Plăţi de la nivel central.
Pentru pregătirea fluxului de primire a proiectelor FEADR au fost consolidate Serviciile

Control Financiar Preventiv Propriu şi Contabilizare Plăţi prin includerea experţilor cu aceste
atribuţii din cadrul Serviciilor de Autorizare Plăţi de la nivel regional la cele 2 servicii de la
nivel central, în vederea asigurării separării responsabilităţilor conform Regulamentului CE
nr. 885/2006.
În anul 2008 numărul de posturi al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost
de 1.613 posturi, fiind suplimentat faţă de numărul de posturi aprobat în 2007 cu 350 de
posturi conform prevederilor O.U.G nr. 65/2008.
În anul 2009 numărul de posturi aprobat este de 1.613.
Evoluţia numărului de personal în perioada 2001-2009 Tabel 4.1.

Grad de
Anul Nr. de posturi aprobat ocupare/nr Suplimentare nr. de posturi
posturi ocupate
2001- 145 din care: -
2002 • 73 posturi la nivel central
• 72 posturi la nivel regional
2003 186 din care: 173 de posturi 41 de posturi faţă de numărul aprobat
• 103 posturi la nivel central ocupate – 93% în 2002 repartizate astfel:
• 83 posturi la nivel regional grad de ocupare • Nivel central – 30 posturi
• Nivel regional – 11 posturi
pentru serviciile de preautorizare
plăţi
2004 316 din care: 300 de posturi 130 de posturi faţă de numărul
• 150 posturi la nivel central ocupate – 94% aprobat în 2003 din care:
• 166 posturi la nivel grad de ocupare • 80 de posturi vacante primite de
regional la MAPAM
• 50 de posturi reprezentând
preluarea personalului cu atribuţii
SAPARD din cadrul MTCT
Repartizarea posturilor:
• Nivel central – 47 posturi
• Nivel regional – 83 posturi
2005 476 din care: 418 posturi 160 de posturi faţă de numărul
• 197 posturi la nivel central ocupate – 88% aprobat în 2004 din care:
• 279 posturi la nivel grad de ocupare • Nivel central – 47 posturi
regional • Nivel regional – 113 posturi
2006 1262 din care: 1.184 posturi În cursul anului 2006, prin preluarea
213 posturi la nivel central ocupate – 94% a 386 experţi ai serviciilor tehnice
327 posturi la nivel regional grad de ocupare delegate din cadrul Direcţiilor
722 posturi la nivel judeţean Generale pentru Agricultură, s-a
suplimentat numărul de personal al
91
Repartizarea posturilor în Agenţiei.

perioada martie – august 2006 400 posturi vacante repartizate după
a fost următoarea: cum urmează:
• Nivel central – 219 posturi • Nivel central – 16 posturi
• Nivel regional – 324 • Nivel regional – 48 posturi
posturi • Nivel judeţean – 336 posturi
• Nivel judeţean – 719
posturi.
Repartizarea posturilor în
perioada septembrie –
decembrie 2006 a fost
următoarea:
• Nivel central -246 posturi
• Nivel regional – 337
posturi
posturi
2007 1262 din care: 1.215 posturi
• Nivel central – 259 posturi ocupate – 96%
• Nivel regional – 323 grad de ocupare
posturi
posturi
2008 1613 din care: 1.461 posturi 351 posturi vacante

• Nivel central – 323 posturi ocupate – 88%
• Nivel regional – 451 grad de ocupare
posturi
posturi
2009 1613 din care: 1.437 posturi 351 posturi vacante
• Nivel central – 325 posturi ocupate –
• Nivel regional – 440 86% grad de
posturi ocupare
posturi
Tabel 4.2
Evoluţia
Ordine de
numărului Ordine de ministru
ministru
Temeiul legal care stă de angajaţi Unităţile prin care s-a modificat
Denumirea prin care s-
la baza înfiinţării de la aflate în structura
instituţiei au aprobat
instituţiei înfiinţare subordine organizatorică a
atribuţiile
până în instituţiei
instituţiei
prezent
OUG nr.142/2000 - Ordinul nr. Ordinul nr.
privind înfiinţarea, 203/27.10.2000; 171/17.05.2
Agenţia organizarea şi - Ordinul nr. 170/ 001;
SAPARD funcţionarea Agenţiei În perioada 8 Birouri 17.05.2001; Ordinul nr.
SAPARD pentru 2001 -2002 Regionale - Ordinul nr. 261/24.06.2
implementarea tehnică 145 332/28.08.2001; 002;
92
şi financiară a angajaţi - Ordinul nr. Ordinul nr.

Instrumentului special 352/12.09.2009; 191/23.05.2
de preaderare pentru - Ordinul nr. 003;
agricultură şi dezvoltare 446/12.11.2001; Ordinul nr.
rurală - Ordinul nr. 161/24.06.2
215/27.05.2002; 002;
LEGE nr. 309 / 2001 - Ordinul nr. Ordinul nr.
pentru aprobarea 522/11.11.2002; 804/10.10.2
Ordonanţei de urgenţă a - Ordinul nr. 003;
Guvernului nr. 142/2000 933/18.11.2003; Ordinul nr.
privind înfiinţarea, - Ordinul nr. 539/30.07.2
organizarea şi 141/31.03.2004; 004.
funcţionarea Agenţiei - Ordinul nr.
SAPARD pentru 124/15.04.2004;
implementarea tehnică - Ordinul nr.
şi financiară a 160/24.05.2004;
Instrumentului special - Ordinul nr.
de preaderare pentru 179/30.06.2004;
agricultură şi dezvoltare Ordinul nr.
rurală
Începând cu Ordinul nr.
180/23.03.2005 al
ministrului agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării
Ordonanţa de Urgenţă În anul rurale, la nivelul
nr. 11/2004 privind 2003 instituţiei s-a aprobat
stabilirea unor măsuri de 186 prin acelaşi ordin atât
reorganizare în cadrul angajaţi structura organizatorică,
administraţiei publice cât şi regulamentul de
centrale În anul organizare şi
2004 funcţionare.
316 Ordinul nr.
angajaţi 505/23.05.2005;
Ordinul nr.
În anul 776/09.08.2005;
2005 Ordinul nr.
476 137/27.02.2006;
angajaţi Ordinul nr.
669/03.10.2006;
Ordinul nr.
152/04.07.2008;
Ordinul nr.
123/31.03.2009.
O.U.G. nr.13/2006
pentru înfiinţarea, 8 Centre
organizarea şi Regionale de
funcţionarea Agenţiei de În perioada Plăţi pentru
Plăţi pentru Dezvoltare 2006 -2007 Dezvoltare
Rurală şi Pescuit, prin 1262 Rurala şi
reorganizarea Agenţiei angajaţi Pescuit
Agenţia de SAPARD
Plăţi
pentru Legea nr. 198/2006
Dezvoltare pentru aprobarea 42 Oficii
93
Rurală şi Ordonanţei de urgenţă a Judeţene de

Pescuit Guvernului nr. 13/2006 Plăţi pentru
privind înfiinţarea, Dezvoltare
organizarea şi Rurală şi
funcţionarea Agenţiei de Pescuit
Plăţi pentru Dezvoltare
Rurală şi Pescuit, prin
reorganizarea Agenţiei
SAPARD
O.U.G nr. 65/2008

pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului În cursul
nr. 13/2006 privind anului 2008
înfiinţarea, organizarea 1613
şi funcţionarea Agenţiei angajaţi
de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi
Pescuit, prin În cursul
reorganizarea Agenţiei anului 2009
SAPARD, precum şi 1613
pentru stabilirea unor angajaţi
măsuri pentru
eficientizarea activităţii
Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru
Agricultură
Măsuri de pregătire a personalului
2002 - 2003
Formarea personalului Agenţiei SAPARD, s-a efectuat în baza planurilor de instruire din
2002 şi 2003, realizându-se cursuri de instruire pentru specialişti cu atribuţii directe în
implementarea noilor măsuri (1.1, 2.1, 3.1, 3.4 şi 4.1), precum şi instruiri ale personalului
implicat în resursele umane, asistenţă juridică, asistenţă tehnică, informatizare şi audit intern.
Finanţarea pentru aceste cursuri a fost asigurată din bugetul Agenţiei SAPARD şi prin
proiectul de twining Phare 2000- RO-0006.08 „Politica agricolă şi rurală la nivel naţional”,
proiectul Phare 2001- RO 01.06.07 şi proiectul Phare 2000 – RO 0006.08.02.
Eforturi speciale (seminarii de instruire, instruire la locul de muncă) au fost direcţionate spre
personalul Birourilor Regionale direct implicat în implementarea Programului, fiind instruit
un număr de 81 experţi.
2004
În baza planului de pregătire al Agenţiei SAPARD au fost organizate sesiuni de pregătire a
personalului Agenţiei pe măsurile acreditate 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.1 şi în vederea consolidării
competenţei profesionale a personalului implicat în aplicarea metodologiei pentru evaluarea,
selectarea, contractarea, achiziţiile publice, autorizarea, recuperarea debitelor, efectuarea
plăţilor, activitatea de control tehnic, financiar şi antifraudă privind proiectele SAPARD, prin
94
proiectul Phare RO 001/0106.07. Acest proiect a cuprins şase module de pregătire de care au
beneficiat 174 de angajaţi cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Agenţiei SAPARD
de la nivel central şi regional.
- 111 persoane nou angajate au beneficiat de un program special de pregătire la locul de

muncă cu supervizarea şefilor ierarhici;
- 16 persoane cu funcţii de conducere din cadrul compartimentelor de implementare, control şi
audit intern au participat la sesiuni internaţionale de pregătire privind modul de derulare a
fondurilor structurale.
2006
Pregătirea profesională a personalului APDRP a vizat consolidarea competenţelor
profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în
următoarele domenii: IT, dezvoltare rurală, legislaţie, integrare, management, comunicare,
contabilitate. Numărul de angajaţi incluşi în programe de pregătire a fost de 408.
2007
următoarele domenii: securitatea informaţiei, măsuri de dezvoltare rurală privind evaluarea,
contractarea, autorizarea şi contabilizarea plăţilor, recuperarea debitelor, legislaţie,
management, comunicare. Numărul de angajaţi incluşi în programe de pregătire a fost de 934.
2008
următoarele domenii: securitatea informaţiei, măsuri de dezvoltare rurală privind evaluarea,
contractarea, autorizarea şi contabilizarea plăţilor, recuperarea debitelor, legislaţie,
management, comunicare şi aplicarea unitară a procedurilor de lucru aferente Programului
SAPARD şi FEADR. 1.400 de angajaţi au fost incluşi în programe de pregătire. Personalul
cu atribuţii SAPARD a beneficiat de training intern, în timp ce personalul cu atribuţii
FEADR a beneficiat atât de training intern privind modul de aplicare a procedurilor de lucru
cât şi de sesiuni de pregătire în cadrul:
• Proiectului de Twinning RO2006/IB/AG/02 "Organizarea structurilor
corespunzătoare care să asigure absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală,
după aderare";
• Programului Phare 2005 "Instruirea personalului din cadrul instituţiilor implicate în
derularea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi a Programului Operaţional
pentru Pescuit, precum şi a potenţialilor beneficiari";
• Programului Phare RO 2004/016-772.03.02.01.02 "Pregătire pentru personalul
Autorităţii de Management şi al celorlalte instituţii implicate în procesul de
programare şi implementare a sistemului privind FEADR şi FEP".
4.8.2. Măsuri privind cadrul legislativ în perioada 2000-2009
În vederea asigurării cadrului legal corespunzător implementării Programului SAPARD,

precum şi accelerării gradului de absorbţie a fondurilor derulate, au fost emise următoarele
acte normative:
95
2000
Ordonanţa de Urgenţă nr. 142 din 21 septembrie 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului
special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
2001
Legea nr. 309 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru
implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură
şi dezvoltare rurală;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 140 din 25 octombrie 2001 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei
SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare
pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
2002
Legea nr. 130 din 18 martie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
140/2001 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea
tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare
rurală;
2003
Legea nr. 240 din 6 iunie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
14/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi
financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 14 din 13 martie 2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD
pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru
agricultură şi dezvoltare rural;
2004
Ordonanţa de Urgenţă nr. 116 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei
SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare
pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
Legea nr. 490 din 10 noiembrie 2004 privind stimularea financiară a personalului care
gestionează fonduri comunitare;
Hotărârea Guvernului nr. 1179 din 29 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,
implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale;
96
Legea nr. 165 din 14 mai 2004 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD
agricultură şi dezvoltare rurală;
Legea nr. 530 din 25 noiembrie 2004 pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a
agricultură şi dezvoltare rurală.
2005
Ordonanţa Guvernului nr. 46 din 11 august 2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor
SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul
proiectelor SAPARD;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 103 din 14 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a
agricultură şi dezvoltare rurală;
Legea nr. 359 din 12 decembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 103/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie
Alimentară şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi
financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
2006
Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD;
Legea nr. 198 din 22 mai 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare
Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD;
Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 137/27.02.2006 privind

aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a
numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;
2007
Ordonanţa de Urgenţă nr. 120/2007 referitor la modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr.
67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole
comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi
prefinanţare alocate de la bugetul de stat;
Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice la Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului nr. 67 din 13 septembrie 2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile
97
destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi

a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat;
Hotărârea Guvernului privind aprobarea normelor metodologice ale Ordonanţei Guvernului

nr. 79 din 28 august 2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a
fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător;
Ordonanţa Guvernului nr. 31/2007, privind reglementarea unor măsuri financiare pentru
stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD;
Legea nr. 324/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2007, privind
reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor
alocate prin Programul SAPARD;
Ordinul nr. 700/2006, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 31/2007, privind
reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor
alocate prin Programul SAPARD;
2008
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 65 din 21 mai 2008 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea
Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii
Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Publicată în Monitorul Oficial cu numărul
418 din data de 4 iunie 2008;
Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 152 din 4 iulie 2008 privind aprobarea
structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a numărului de
posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;
Ordonanţa Guvernului nr. 20 din 13 august 2008 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare,
precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător – publicată în
Monitorul Oficial nr. 613/20.08.2008;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 213 din 4 decembrie 2008 pentru ratificarea Acordului dintre
Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene,
semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea
Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor
Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la
31 octombrie 2006 – publicată în Monitorul Oficial nr. 842/15/12/2009;
2009
Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 123/31.03.2009 privind
aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a
numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
98
4.8.3. Acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor
În anul 2009 au fost modificate următoarele manuale de proceduri acreditate pentru

implementarea Programului SAPARD:
Instrucţiunea 119 de modificare a Manualului de procedura de constatare a neregulilor şi

recuperare a datoriilor, cod manual G8-IRD. Prin modificările efectuate au fost implementate
recomandările formulate de Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României
privind implementarea Planului de acţiune Program SAPARD, observaţiile formulate de DG
Agri în urma misiunilor de control şi de modificare a structurii organizatorice şi a
Regulamentului de organizare şi funcţionare ale APDRP, modificări aprobate prin Ordinul
MADR nr. 123/2009.
Instrucţiunea 119 a fost aplicată începând cu data de 24.07.2009, după data transmiterii
acesteia la CE, precum şi după data comunicării către CR/OJ.
Instrucţiunea 120 pentru corelarea următoarelor proceduri cu noua structură organizatorică a

APDRP aprobată prin Ordinul MADR nr. 123/2009:
- Manual de autorizare plăţi, cod manual G5-AP;
- Manual de contabilizare plăţi, cod manual G5-AP;
- Manualul managementului structurii de conducere, cod manual G5-AP;
- Manual de metodologie, cod manual G5-AP;
- Manual de monitorizare, evaluare şi raportare, cod manual G5-AP;
- Manual de Efectuare Plăţi, cod manual G5-AP;
- Manual de Control şi Antifraudă, cod manual G9-CA;
- Manual de arhivare, cod manual G10-AR;
- Manuale de prezentare generală pentru măsurile 2.1, 1.1, 3.1, 3.4, 1.2, 3.2, 3.3, 3.5.
Instrucţiunea 120 a fost aplicată de APDRP începând cu data de 17.08.2009, după data
transmiterii acesteia la CE, precum şi după data comunicării ei către CR/OJ.
Instrucţiunea 121 de actualizare a procedurilor de Audit Intern şi Relaţii Publice atât pentru
Programul SAPARD cât şi pentru FEADR, având în vedere Nota de anulare nr.
11646/03.06.2009 şi înlocuirea acestora cu:
- Manualul de proceduri audit intern, cod manual M02-02;
- Manualul de procedura Relaţii Publice, cod manual M02-03.
Manualele de proceduri sunt comune pentru cele două Programe, respectiv Programul
SAPARD şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi au fost aprobate prin Ordinul
MAPDR nr. 525/2009. Instrucţiunea nr. 121 se aplică de către APDRP începând cu data de
07.12.2009.
4.8.4. Decizii privind îmbunătăţirea capacităţii de implementare a Programului SAPARD
2002-2003
În scopul implementării corespunzătoare a Programului, Agenţia a încheiat acorduri cadru cu
Direcţia de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Alimentaţiei şi
Mediului (MAPAM), un protocol de colaborare cu Agenţia Naţională de Consultanţă
Agricolă, precum şi acte adiţionale la protocoalele de colaborare cu Agenţia Naţională
Sanitară Veterinară, Departamentul de Mediu din cadru MAPAM, Ministerul Sănătăţii, acte
99
adiţionale care prevăd anunţarea imediată a Agenţiei la apariţia de modificări a condiţiilor şi

avizelor iniţiale. În plus, protocoalele de colaborare şi actele adiţionale încheiate vizează
întărirea rolului asigurator al avizelor în ceea ce priveşte respectarea standardelor. De
asemenea, pentru eficientizarea monitorizării şi evitarea riscului dublei finanţări, au fost
încheiate protocoale cu Ministerul Integrării Europene şi Unitatea de Management a
Programului de Restructurare a Întreprinderilor şi Reconversie Profesională (RICOP).
În plus, în vederea facilitării accesului la surse de cofinanţare Agenţia a încheiat protocoale cu

26 bănci comerciale în vederea cooperării în implementarea măsurilor SAPARD asigurându-
se garantarea creditelor şi prin Fondul de Garantare a Creditului Rural. S-a asigurat o facilitate
beneficiarilor care solicită credite bancare pentru asigurarea cofinanţării cu Programul
SAPARD, în sensul ca aceştia să nu fie nevoiţi să elaboreze documentaţii suplimentare şi să
nu fie supuşi unor noi taxe şi comisioane bancare pentru analiza şi eliberarea scrisorii de
confort;
2004
În scopul acordării de facilităţi pentru beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD, Agenţia a
încheiat o serie de protocoale noi cu autorităţile de resort implicate în implementarea
Programului SAPARD. La data de 9 septembrie 2004 Agenţia a încheiat Protocolul de
colaborare cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în
baza căruia părţile semnatare vor acţiona în comun pentru realizarea următoarelor obiective:
• Îmbunătăţirea accesului întreprinderilor private mici şi mijlocii la informaţiile privind

activităţile Agenţiei;
• Optimizarea şi promovarea activităţilor IMM-urilor din domeniul agriculturii,
aplicarea principiilor transparenţei decizionale şi a informaţiilor, la nivel naţional,
regional, judeţean şi local;
• Stimularea antreprenoriatului, realizarea unei culturi antreprenoriale şi a unei imagini
pozitive a întreprinzătorului.
În data de 17 noiembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Autoritatea Naţională Sanitară

Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA).
Acesta are drept obiectiv verificarea de către ANSVSA a conformităţii proiectelor sau, dupǎ
caz, unităţilor potenţiale beneficiare/ beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene
privind igiena şi bunăstarea animală şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitar veterinare.
De asemenea, în data de 24 noiembrie 2004 a fost semnat protocolul între Agenţia SAPARD,
Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, Casa de Economie şi Consemnaţiuni, Fondul de
Garantare a Creditului Rural, Fondul Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM şi
Agenţia Naţională pentru IMM şi Cooperaţie.
Obiectivul protocolului este sprijinirea solicitanţilor care nu dispun de fondurile proprii de

cofinanţare şi nu au posibilitatea să întocmească cererea de finanţare SAPARD, în vederea
realizării de investiţii cu valori de până la 10.000 Euro, în cadrul Măsurii 3.1 „Investiţii în
exploataţiile agricole” şi Măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice
care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative”.
În data de 22 decembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Sănătăţii (MS). Acesta
are drept obiectiv verificarea de către Ministerul Sănătăţii a conformităţii proiectelor sau,
100
după caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii

Europene privind igiena şi sănătatea publică şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitare.
Tot în data de 22 decembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Mediului şi

Gospodăririi Apelor (MMGA). Acesta are drept obiectiv verificarea de către Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor a conformităţii proiectelor sau, dupǎ caz, unităţilor potenţiale
beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind mediul.
Protocoalele semnate în anul 2004 cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), MS şi MMGA constituie versiuni consolidate ale
protocoalelor semnate anterior cu aceste instituţii, pentru a se răspunde cerinţelor
modificărilor fişelor măsurilor acreditate, aprobate de către Comisia Europeană.
2005
În vederea intensificării colaborării instituţionale, Agenţia SAPARD a încheiat o serie de
protocoale cu autorităţile de resort implicate în implementarea Programului, după cum
urmează:
• În data de 25 august 2005 a fost semnat Protocolul cu Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA). Acesta are drept obiectiv
verificarea de către ANSVSA a conformităţii proiectelor sau, după caz, unităţilor
potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind
igiena şi bunăstarea animală şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitar veterinare;
• În data de 28 septembrie 2005 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Sănătăţii (MS).
Acesta are drept obiectiv verificarea de către Ministerul Sănătăţii a conformităţii
proiectelor sau, după caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu
legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi sănătatea publică şi eliberarea avizelor şi
autorizaţiilor sanitare;
Protocoalele semnate în anul 2005 cu ANSVSA şi MS constituie versiuni consolidate ale

protocoalelor semnate anterior cu aceste instituţii, pentru a se răspunde cerinţelor
modificărilor fişelor măsurilor acreditate, aprobate de către Comisia Europeană, precum şi
celor privind măsurile în curs de acreditare.
2006
În data de 24.03.2006, APDRP şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului au încheiat un
protocol prin care se stabileşte cadrul legislativ, administrativ şi operaţional în temeiul căruia
pe de o parte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, având în subordine Agenţiile
Teritoriale pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu care la rândul său are în
subordine Comisariatele Regionale şi Judeţene şi, pe de altă parte APDRP, vor colabora în
vederea verificării proiectelor finanţate prin măsurile Programului SAPARD.
Totodată, APDRP a mai semnat încă 3 protocoale de colaborare cu instituţii bancare în

vederea acordării de credite beneficiarilor care se încadrează în cerinţele de finanţare ale
Programului SAPARD, respectiv:
• Protocolul nr. 32 din 07.02.2006 încheiat cu ProCredit Bank S.A.;
• Protocolul nr. 35 din 24.03.2006 încheiat cu OTP Bank România S.A.;
• Protocolul nr. 38 din 02.06.2006 încheiat cu Banca C.R. Firenze România S.A.
101
Astfel, la sfârşitul anului 2006 au fost încheiate un număr total de 34 de protocoale de

colaborare încheiate cu instituţii bancare în vederea facilitării absorbţiei fondurilor desfăşurate
prin Programul SAPARD.
4.8.5. Acţiuni întreprinse de Serviciul IT în scopul soluţionării problemelor identificate în

implementarea Programului
Perioada 2000 – 2008

În această perioadă s-au derulat o serie de proiecte Phare pentru dotarea cu echipamente
hardware a Agenţiei, precum şi proiecte software:
• RO9807.01.03.06.02-L001 privind achiziţionarea de echipamente IT de reţea în
vederea stabilirii unei topologii IT iniţiale.
• RO9807.01.03.06.04 (RO981IB/SPP/03) privind realizarea site-ului web al Agenţiei
SAPARD.
• RO 0106.07 privind achiziţionarea şi actualizarea de echipamente IT în vederea
utilizării reţelei intranet VPN a Agenţiei.
• RO 2002/000-586.03.05 privind achiziţionarea de echipamente IT dintre care pot fi
menţionate: Application Cluster Server (2 clusters), Database Cluster Server (2
clusters) şi un Data Base Server pentru fiecare din Centrele Regionale.
• RO 2002/000-586.03.05 EuropeAid/116225/D/SV/RO privind realizarea unui sistem
software integrat pentru derularea Programului SAPARD.
În perioada 2001-2006 a fost implementată şi adaptată în timp, conform modificărilor
legislative aplicaţia contabilă Proteus pentru contabilizarea plăţilor UE (Visual Fox PRO)
asigurând în principal:
• evidenţa contabilă în conturi bilanţiere (înregistrarea angajamentelor şi a plăţilor în
registre contabile diferite de registrele de cheltuieli ale Agenţiei SAPARD);
• înregistrarea detaliată a datoriilor ce trebuie recuperate;
• însumarea periodică a cheltuielilor;
• declaraţiile periodice şi anuale către CE.
În perioada 2006-2007 a fost implementată aplicaţia contabilă Prosys (SGBDR MS-SQL) care
a înlocuit aplicaţia Proteus pe partea de contabilitate UE a Programului SAPARD, care să ţină
cont de schimbările legislative precum şi a celor impuse de schimbările survenite în
reglementărilor interne ale beneficiarului.
În cadrul aplicaţiei:
• s-au actualizat procedurile de salvare / restaurare a datelor;
• s-au actualizat politicile de asigurare a securităţii datelor şi a accesului la programe;
• s-au asigurat înnoiri de programe, realizate de către furnizor.
În intervalul 2001-2008 a fost implementată aplicaţia SIMEC (Sistem Informatic de

management economic), aplicaţie pentru contabilitatea internă proprie şi management
financiar-contabil, program structurat pe module, elaborat în mediul VISUAL FOX PRO 6:
• Managementul Financiar - Contabil
• Managementul Bugetelor
• Managementul Partenerilor (Furnizori/Clienţi/Debitori/Creditori)
• Managementul Mijloacelor Fixe
• Managementul Stocurilor şi Obiectelor de Inventar Managementul Conturilor Extra-
bilanţiere.
102
În 2008, SIMEC a fost înlocuit de modulul non-UE al aplicaţiei contabile SIVAPPS.

Pentru echipamentele achiziţionate precum şi pentru sistemele de operare MS Windows,
bazele de date SQL, securitatea sistemelor informatice au fost realizate mai multe sesiuni de
instruire atât pentru experţii IT de la sediul central cât şi pentru cei din Centrele Regionale.
A fost realizată o bază de date cu preţuri de referinţă estimative pentru preţurile produselor
achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD.
A fost realizată o bază de date cu proiecte SAPARD (pentru preluarea datelor istorice din
dosarele solicitărilor de finanţare şi din dosarele proiectelor finanţate depuse pentru
Programul SAPARD în perioada 2000-2006), conformă cu cerinţele primite de la Comisia
Europeană. În cadrul proiectării şi realizării au fost culese informaţiile necesare din dosarele
solicitărilor de finanţare şi din dosarele proiectelor finanţate, realizate proceduri de
salvare/restaurare a datelor, realizate politici de asigurare a securităţii datelor şi a accesului la
baza de date, realizarea şi asigurarea unui mecanism de acordare a drepturilor de acces la
nivel de utilizator, asigurarea formatului de export al bazei de date către Comisia Europeană,
realizarea unei evidenţe zilnice a datelor introduse în baza de date, elaborarea unor liste de
verificări a datelor din baza de date, proiectarea, realizarea şi dezvoltarea unor rapoarte de
monitorizare a procesului de încărcare date, realizarea procedurilor de update automat al
programelor instalate la utilizatori, realizarea verificării integrităţii şi a corelaţiilor bazei de
date care va fi predată la Comisia Europeană.
În vederea uniformizării standardelor IT utilizate pentru gestionarea programelor SAPARD şi

FEADR manualele IT corespunzătoare au fost unificate în varianta 0.9.3c.
În anul 2009
Serviciul Informatizare a asigurat pe parcursul acestui an suportul pentru activităţile
informatice de înregistrare a derulării şi finalizării Programului SAPARD.
4.8.6. Măsuri privind baza materială SAPARD 2000-2009
În vederea asigurării bazei materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii, în toată perioada
de implementare a Programului SAPARD 2000 – 2009 au fost asigurate surse de la bugetul de
stat pentru funcţionarea în bune condiţii atât a sediului central cât şi pentru cele opt Birouri
Regionale, la care s-au adăugat cele 42 Oficii Judeţene odată cu preluarea acestora în 2006,
conform OUG nr. 13 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, aprobată şi modificată
prin Legea nr.198/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Sursele primite de la bugetul statului au fost utilizate atât pentru asigurarea cheltuielilor de
întreţinere şi funcţionare pentru toate structurile enumerate mai sus cât şi pentru asigurarea
dotărilor de care personalul Agenţiei a avut nevoie în toată această perioadă, pentru ca
Programul SAPARD să fie implementat cu succes.
Printre principalele dotări achiziţionate în această perioadă amintim:

• Calculatoare PC – staţii de lucru pentru întreg personalul încadrat de la înfiinţare
(2000) până la sfârşitul programului;
• Servere de reţea;
• Copiatoare;
• Faxuri;
103
• Autoturisme;
• Imprimante laser de reţea;
• Mobilier pentru birouri;
• Centrale telefonice;
• Centrale termice;
• Sistem de acces securizat pentru sediul central şi o parte din structurile din teritoriu;
• Licenţe;
• Receptoare GPS pentru măsurători pe teren;
• Rafturi metalice pentru arhiva sediului central şi pentru toate subunităţile.
Pe lângă dotările menţionate, din sursele primite de la bugetul statului au fost asigurate sume
pentru întreţinerea acestora precum şi alte cheltuieli curente pentru desfăşurarea activităţii
după cum urmează:
• Piese şi accesorii pentru calculatoare şi periferice informatice;
• Servicii pentru mentenanţă periferică, pentru centrală telefonică, pentru aplicaţii
informatice;
• Servicii consultanţă pentru auditare achiziţii publice în cadrul Programului SAPARD;
• Rechizite, papetărie şi alte consumabile de birou;
• Servicii de arhivare documente;
• Lucrări de consolidare, amenajare şi reabilitare sediu CRPDRP Satu Mare
• Lucrări de reparaţii, recompartimentări, igienizări sedii precum şi amenajări spaţii de
arhivare pentru toţi solicitanţii;
• Servicii de legătorie şi arhivare documente;
• Servicii de consultanţă în vederea acreditării Agenţiei conform standardului ISO 27
001;
• Punerea la dispoziţia personalului a mijloacelor de transport, precum şi a materialelor
solicitate pentru efectuarea controalelor pe teren şi a diverselor acţiuni de promovare a
Programului SAPARD, în toate zonele ţării unde s-au desfăşurat astfel de acţiuni.
Totodată precizăm că pe parcursul derulării Programului SAPARD, în completarea alocaţiilor

primite de la bugetul statului, Agenţia a fost utilizator final al diverselor achiziţii pentru
echipamente IT finanţate din fonduri Phare, a căror valoare a depăşit suma de 6.100 mii lei
(RON).
4.8.7. Activităţi întreprinse de către Serviciul Achiziţii
În cursul anului 2009 Serviciul Achiziţii a desfăşurat acţiuni de coordonare a Centrelor

Regionale, după cum urmează:
a. Întocmirea şi transmiterea operativă de către Serviciul Achiziţii - APDRP a modificărilor

apărute în legislaţie privind achiziţiile publice, ori de câte ori este cazul (OUG nr. 34/2006
cu modificările şi completările ulterioare, ordine emise de ANRMAP, MEF/UCVAP etc.)
către Centrele Regionale.
b. Monitorizarea permanentă a procedurilor de achiziţii prin:

• transmiterea informaţiilor necesare către Centrele Regionale la finalizarea fiecărei
proceduri de achiziţii;
• transmiterea (săptămânală) de către CRPDRP a situaţiei privind stadiul procedurilor
de achiziţii pentru fiecare proiect aflat în curs de implementare;
104
• întocmirea (săptămânală) a bazelor de date pentru fiecare măsură privind stadiul

procedurilor de achiziţii.
c. Organizarea de cursuri de instruire pentru personalul CRPDRP şi OJPDRP (ori de câte ori
este nevoie) cu privire la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi a
instrucţiunilor pentru beneficiarii privaţi (modificări legislative sau procedurale, studii de
caz/simulări).
d. Organizarea de cursuri de pregătire a reprezentanţilor beneficiarilor publici cu

responsabilităţi în aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor.
e. Coordonarea şi asistenţă tehnică de specialitate pentru aplicarea corectă a legislaţiei şi

prevederilor procedurale privind achiziţiile efectuate de beneficiari publici şi privaţi.
f. Informarea permanentă a Centrelor Regionale privind procedurile de cooperare

interinstituţionale dintre ANRMAP-MEF/UCVAP şi APDRP în îndeplinirea funcţiilor şi
atribuţiilor fiecărei instituţii, conform competenţelor acestora (schimb de informaţii în urma
verificărilor efectuate de fiecare parte pentru respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor
publice).
g. Elaborarea de puncte de vedere/instrucţiuni (ori de cate ori este nevoie) pentru unele
prevederi procedurale care contribuie la implementarea în termenele contractuale a
proiectelor.
h. Transmiterea de scrisori de informare către beneficiarii publici şi privaţi privind aplicarea

procedurilor de achiziţii.
i. Realizarea de analize (la sediile CRPDRP) şi monitorizarea atentă a proiectelor aflate în

dificultate privind stadiul procedurilor de achiziţii.
4.8.8. Acţiunile întreprinse de către Direcţia Control şi Antifraudă în scopul soluţionării

problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD
În paralel cu activitatea de control, DCA a lucrat la:

• îmbunătăţirea procedurii de control pe SAPARD ca urmare a recomandărilor DG
AGRI făcute în Scrisoarea de observaţii din iulie 2008 emisă ca urmare a misiunii
DG-AGRI din iunie 2008;
• elaborarea Planului de acţiune solicitat de Comisia Europeană (CE).
Acest lucru a presupus modificarea procedurii de control ca urmare a neacceptării CE a

prevederilor Instrucţiunii 105;
• elaborarea Instrucţiunii 118 privind modificarea procedurii de control;
• elaborarea unui eşantion majorat la 15% pentru proiectele nefinalizate până la
30.11.2008;
• participarea la numeroase întâlniri avute cu Autoritatea de Certificare şi Platǎ (ACP) şi
Autoritatea de Management (AM).
105
CAPITOLUL V
REZULTATELE CONTROALELOR EFECTUATE
5.1 Modificări în sistemul de control introduse în timpul perioadei de programare şi

informaţii cu privire la momentul în care Comisia a fost informată asupra acestora
Îmbunătăţirea procedurii de control pe SAPARD s-a făcut prin Instrucţiunile 118 şi 120.
Comisia Europeană a fost informată în data de 26.09.2008 cu privire la modificările
procedurale intervenite prin Instrucţiunea 118 şi în data de 30.07.2009 cu privire la
modificările procedurale intervenite prin Instrucţiunea 120.
5.2 Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-

2009. Tipuri şi număr de controale efectuate.
Direcţia Control şi Antifraudă (DCA), aflată în subordinea directă a directorului general al

APDRP, efectuează, conform procedurilor acreditate, verificări tehnice şi financiare ale
proiectelor privind conformitatea, eligibilitatea, selecţia, achiziţiile, plăţile, menţinerea
eligibilităţii proiectelor pe perioada de monitorizare de 5 ani de la ultima plată dar şi controlul
intern, în scopul prevenirii fraudei şi asigurării utilizării corespunzătoare a fondurilor, cu
respectarea cerinţelor de calitate impuse prin proiect.
Principalele activităţi de control au constat în:

1. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie;
2. Verificarea proiectelor după ultima plată (verificare ex-post).
I. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie

1. Controlul pe eşantion a proiectelor înainte şi după prima plată;
2. Soluţionarea, în limita competenţelor ce îi revin, a petiţiilor, sesizărilor, reclamaţiilor
şi notificărilor venite din interiorul APDRP, de la beneficiari, persoane fizice sau
juridice, instituţii implicate, mass-media sau ca urmare a autosesizării, inclusiv pe
cele vizând calitatea lucrărilor realizate pe măsura 2.1, cât şi a celorlalte măsuri;
3. Analizarea şi monitorizarea neregularităţilor primite de la celelalte direcţii/servicii
angrenate în activitatea de verificare şi control şi raportarea acestora Comisiei
Europene prin Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
4. Analizarea, verificarea documentară şi după caz pe teren, a sesizărilor/solicitărilor
primite de la alte organisme de control, OLAF, DLAF, DNA.
Totodată, începând din 2006 Direcţia Control şi Antifraudă, prin consilierii săi, a făcut parte
din:
• Comisii de verificare a modului de implementare a unor proiecte, în vederea stabilirii
prejudiciului şi întocmirii Procesului Verbal de control cu valoare de titlu de creanţă
106
şi de titlu executoriu, în baza O.G. nr. 79/2003, aproximativ 139 procese de control,
din care: 23 în 2006, 32 în 2007, 35 în 2008 şi 49 în 2009;
• Comisii de soluţionare a contestaţiilor la procesele verbale, aproximativ 117
contestaţii, din care: 10 în 2006, 40 în 2007, 40 în 2008 şi 27 în 2009 .
1. Controlul pe eşantion
Primul control pe eşantion făcut de DCA a fost în anul 2004.

Controlul pe eşantion s-a stabilit pe baza „metodei analizei de risc”, din procedura de control
şi antifraudă, pe un procent de 5% sau 10% din valoarea totală eligibilă contractată.
Determinarea eşantionului s-a făcut pentru fiecare CRPDRP în parte pe baza numărului total
de proiecte contractate şi mărimea valorilor acestor proiecte, ţinând cont şi de prevederea din
procedura de control ca:
• 30% din proiectele cuprinse în eşantion să fie controlate înainte de prima plată şi
• 70% să fie verificate după efectuarea primei plăţi.
Prin controlul pe eşantion în perioada 2004-2009 au fost verificate un număr de 352 proiecte,
din care: 14 în 2004, 62 în 2005, 101 în 2006, 44 în 2007, 68 în 2008 şi 63 în 2009.
Pentru proiectele verificate documentar şi pe teren s-au întocmit rapoarte de control aprobate
de Directorul general şi pentru care situaţia se prezintă în felul următor:
¾ în 2004 – 14 proiecte pe măsura 1.1 (eşantion 10%) din care la 12 proiecte s-au
descoperit neregularităţi fără implicaţii financiare (86% raportat la numărul de
proiecte) şi la 2 proiecte la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare
(14% raportat la numărul de proiecte);
¾ în 2005 – 62 proiecte pe măsura 2.1 (eşantion 10%) pentru care situaţia se prezintă
astfel: 41 proiecte (respectiv 66,13%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau
la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 21
proiecte (respectiv 33,87%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii
financiare. Raportând valoarea implicaţiilor, respectiv sumele pentru care s-a solicitat
deja constituirea ca debit la fiecare din cele 21 proiecte, la valoarea totală eligibilă a
celor 62 proiecte rezultă un procent de circa 1,8%;
¾ în 2006 - 54 proiecte pe măsura 3.1 (eşantion 10%) şi 47 proiecte pe măsura 3.4

(eşantion 10%) pentru care situaţia se prezintă astfel:
- pentru măsura 3.1 au fost 50 proiecte (respectiv 92,6%) la care nu au fost
descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din
cele cu implicaţii financiare şi 4 proiecte (respectiv 7,4% ) la care s-au
descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare.
cele cu implicaţii financiare, 6 proiecte (respectiv 12,76%) la care s-au
descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare, 2 proiecte reziliate
(respectiv 0,04%) şi 3 proiecte (respectiv 0,06%) au fost transmise la poliţie
pentru investigaţii suplimentare. În momentul de faţă două dintre ele sunt încă
in investigaţii iar pentru cel de-al treilea proiect nu s-au confirmat
suspiciunile.
107
¾ în 2007- 17 proiecte pe măsura 1.1 (eşantion 5%) şi 27 proiecte pe măsura 3.1

(eşantion 5%) pentru care situaţia se prezintă astfel:
cele cu implicaţii financiare şi 1 proiect (respectiv 5,88%) la care s-au
cele cu implicaţii financiare şi 6 proiecte (respectiv 22,23%) la care s-au
¾ în 2008 – 29 proiecte pe măsura 3.1 (eşantion 5%), 26 proiecte pe măsura 2.1

(eşantion 10%), şi 13 proiecte pe măsura 3.5 (eşantion 10%), pentru care situaţia se
prezintă astfel:
descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare şi 1 proiect (respectiv 3,44%)
trimis la Garda Financiară pentru investigaţii suplimentare şi pentru care nu s-
a primit încă răspuns.
descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. Raportând valoarea debitelor
constituite de 259.262,17 lei la valoarea totală eligibilă a celor 26 proiecte din
eşantion de 145.068.889,0 lei, rezultă că debitele constituite reprezintă un
procent de 0,18%.
- pentru măsura 3.5 au fost 13 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost
cele cu implicaţii financiare.
În ceea ce priveşte controlul DCA pe eşantion în anul 2009, în conformitate cu

recomandările ACP şi DG AGRI cuprinse în scrisoarea nr. D/28332/25.11.2008 cu referire la
Planul de acţiune, DCA a procedat la extinderea eşantionului de la 10%, aşa cum este
prevăzut în procedura de control acreditată, la 15% din valoarea totală eligibilă contractată
pentru proiectele nefinalizate la 30.11.2008.
Eşantionul a fost stabilit pentru fiecare centru regional pe baza numărului total de proiecte
nefinalizate la data de 30.11.2008, respectiv 412 proiecte şi mărimea valorilor acestor
proiecte, rezultând un număr de 63 proiecte de verificat.
Misiunile de control stabilite s-au desfăşurat în conformitate cu Planurile de control aprobate

şi înregistrate sub nr. 636/14.01.2009 şi 2012/30.01.2009.
În urma verificării celor 63 proiecte nefinalizate la 30.11.2008 s-au încheiat rapoarte de

control aprobate de directorul general pentru toate proiectele, situaţia prezentându-se astfel:
a) Proiecte la care nu au fost descoperite nereguli sau la care neregulile constatate nu sunt
din cele cu implicaţii financiare – 60 proiecte, respectiv 95,24%;
108
b) Proiecte la care au fost descoperite nereguli cu implicaţii financiare – 3 proiecte,

respectiv 4,76%. Menţionăm că au fost considerate neregularităţi cu implicaţii
financiare doar acelea care au presupus constituirea unui debit.
Principalele neregularităţi fără implicaţii financiare au fost următoarele:

• deficienţe constatate în teren, în execuţia lucrărilor;
• neexecutarea branşamentelor individuale şi renunţarea la o parte din cişmelele
stradale;
• nu s-a regăsit pe teren un bun achiziţionat prin Programul SAPARD;
• achiziţia animalelor s-a făcut înainte de finalizarea lucrărilor, acest fapt influenţând
negativ condiţiile de viaţă ale acestora;
• în urma verificării comparative a copiilor cu documentele originale ale beneficiarului
s-a constatat că unele dintre copiile Hotărârilor de Consiliu Local nu corespund cu
originalele, iar numerele de înregistrare înscrise pe acestea sunt diferite;
• efective incomplete de animale achiziţionate prin Programul SAPARD;
• lucrări neexecutate la momentul controlului dar solicitate la plată de către beneficiar în
cererea de plată aflată în instrumentare la structurile teritoriale ale APDRP;
• lipsa panoului publicitar corespunzător cerinţelor;
• depăşirea cu 500 m a lungimii drumului prevăzut în proiectul tehnic;
• pe anumite tronsoane de drum şanţurile de evacuare a apelor pluviale erau colmatate;
• contabilitatea beneficiarului aferentă proiectului implementat prin Programul
SAPARD nu reflecta toate înregistrările aferente investiţiei derulate prin proiect;
• drumurile laterale sunt amenajate cu îmbrăcăminţi adecvate pe o lungime de 10 m şi
nu 30 m cum prevede Studiul de fezabilitate;
• neinscripţionarea pe mijloacele fixe achiziţionate a numerelor de inventar atribuite de
serviciul contabilitate.
Principalele propuneri rezultate în urma controlului proiectelor au fost următoarele:

• remedierea deficienţelor constatate în teren în termenele stabilite de APDRP şi
verificarea acestor remedieri de către structurile teritoriale ale APDRP;
• achiziţionarea din surse proprii a bunului ce nu a fost regăsit pe teren;
• suma autorizată la plată de APDRP reprezentând cote care nu se regăsesc în oferta
constructorului, va fi scăzută din valoarea cheltuielilor eligibile care vor fi admise la
următoarea tranşă de plată;
• transmiterea de adrese scrise autorităţilor competente (Autoritatea de sănătate publică,
Agenţia pentru protecţia mediului) pentru verificarea proiectelor cu ferme de creştere a
animalelor pentru reverificarea proiectului din punct de vedere al autorizaţiilor de
funcţionare şi monitorizarea ex-post în fiecare an a proiectului până la expirarea
perioadei de 5 ani de la data ultimei plăţi;
• transmiterea aspectelor constatate, spre investigare, Inspectoratului de Poliţie
Judeţeană;
• atenţionarea beneficiarului cu privire la obligativitatea de a prevedea în Bugetul
Consiliului Local cheltuieli de întreţinere;
• achiziţia numărului lipsă de juninci gestante de la acelaşi furnizor în termenul stabilit
de APDRP;
• finalizarea lucrărilor neexecutate în termenele stabilite de APDRP;
• neacceptarea la ultima tranşă de plată a cheltuielilor aferente lucrărilor neexecutate
până la momentul controlului;
109
• realizarea publicităţii proiectului conform cerinţelor;

• refacerea evidenţei contabile aferentă Programului SAPARD;
• decolmatarea şanţurilor de evacuare a apelor pluviale şi prevederea în bugetul
Consiliului Local a cheltuielilor de întreţinere a investiţiei;
• nedecontarea la plată a porţiunii de drum care a depăşit lungimea de drum prevăzută în
proiectul tehnic;
• beneficiarul va realiza amenajarea intrărilor drumurilor laterale cu îmbrăcăminţi
adecvate pe o lungime de 30 m, iar CRPDRP va verifica remedierea acestor deficienţe;
• inscripţionarea pe mijloacele fixe achiziţionate, până la depunerea ultimei tranşe de
plată, a numerelor de inventar atribuite de serviciul contabilitate;
• verificarea ex-post pentru constatarea remedierii deficienţelor şi verificarea în vederea
menţinerii eligibilităţii proiectului pe o perioadă de 5 ani de la finalizare;
• monitorizarea păstrării activităţii specifice prevăzută în contract şi în cererea de
finanţare de către Serviciul Control Ex-post.
Principalele neregularităţi cu implicaţii financiare au fost următoarele:

• decontarea cheltuielilor privind unele cote din încheierea de deviz care nu au fost
incluse în oferta constructorului;
• depăşirea perioadei de execuţie prevăzută în actul adiţional, modificarea soluţiei
tehnice fără încheierea unui act adiţional, nerespectarea criteriului de eligibilitate
specific E.S. 2.4 (capacitate de cazare depăşită).
Pentru neregularităţile cu implicaţii financiare s-a iniţiat procedura de recuperare debite

conform prevederilor legale în vigoare (OG nr. 79/2003, norme metodologice de aplicare a
O.G. nr. 79/2003).
Neregularităţile care au avut ca rezultat, spre exemplu remedierea deficienţelor constatate în
teren în termenele stabilite de Agenţie şi verificarea acestor remedieri de către structurile
teritoriale, înştiinţarea centrelor regionale în vederea nedecontării anumitor sume în cazul în
care beneficiarul le va solicita au fost incluse în categoria neregularităţilor fără implicaţii
financiare.
DCA a considerat că neregularităţile fără implicaţii financiare, nu influenţează eligibilitatea

proiectelor, propunându-se astfel implementarea lor în continuare.
Pentru cazul în care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare, s-a iniţiat procedura
de recuperare debite conform prevederilor legale în vigoare (OG 79/2003, norme
metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003.
2. Contestaţii, reclamaţii şi sesizări

DCA a soluţionat în perioada 2002-2009 un total de 799 divergenţe, sesizări, reclamaţii şi
contestaţii, din care:
- 112 în anul 2002 pentru care s-au întocmit 112 rapoarte de control;
- 161 în anul 2003 pentru care s-au întocmit 161 rapoarte de control;
- 150 în anul 2004 pentru care s-au întocmit:
• 119 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor (pentru toate
contestaţiile aferente licitaţiei desfăşurate la un consiliu local s-a întocmit un
raport de control);
110

• 128 rapoarte de control aferente contestaţiilor (pentru toate contestaţiile
aferente licitaţiei desfăşurate la un consiliu local s-a întocmit un raport de
control);

• 36 rapoarte de control aferente contestaţiilor;
• 3 note de clasare;
• 14 răspunsuri la solicitările venite din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie
(DNA), precum şi DLAF privind modul de implementare a unor proiecte,
sesizări şi nereguli constatate pe parcursul derulării lor şi modul de
soluţionare a acestora;
• 9 procese verbale de rezolvare a contestaţiilor privind constituirea debitelor.

• 71 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor;
• 23 adrese de răspuns fără întocmire de rapoarte de control;


Una dintre sesizări a fost clasată.
Aspectele vizate în sesizările şi contestaţiile instrumentate de către DCA în perioada

menţionată inclusiv 2009 sunt: modul de desfăşurare şi de adjudecare a licitaţiilor de servicii,
bunuri şi lucrări, utilizarea fondurilor SAPARD în alte scopuri, situaţii de plată achiziţionarea
de utilaje second-hand, deficient în executarea lucrărilor (lucrări neexecutate sau executate
necorespunzător), eligibilitatea proiectelor, divergenţe între SVT-DPP şi SVT-CRPDRP în
cadrul unei tranşe de plată, divergenţe între experţii CRPDRP şi auditorii Autorităţii de Audit
cu privire la modul în care beneficiarul a desfăşurat achiziţiile de bunuri, neachitarea în
totalitate de către beneficiar a facturilor emise de către executantul lucrării cu toate ca lucrarea
e finalizată şi sumele sunt decontate de APDRP, nerespectarea clauzelor contractuale pe o
perioadă de 5 ani de la data ultimei plăţi, reverificarea unor cheltuieli neacceptate la plată,
neacceptarea de acte adiţionale, realizarea investiţiei pe domeniul diferit de cel public,
suspiciuni de fraude, modul de verificare a procedurii de achiziţie publică la nivel CRPDRP,
respectiv DSC-SAP, decontarea unor cheltuieli în avans, terenuri în litigiu pe care se
construiesc pensiuni, etc., pe măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.4.
În urma rapoartelor de control, s-au întocmit şi transmis :

• Scrisori de răspuns către petenţi;
• Scrisori de informare către consiliile locale aferente autorităţilor care au făcut
sesizarea;
• Note de răspuns asupra unor probleme ridicate de Comisia Europeană sau OLAF,
prin MAPDR;
111
• Note reprezentând o sinteză a raportului de control şi măsurile care urmează a fi

întreprinse, notă transmisă serviciilor implicate;
• Note către Cancelaria Primului Ministru - Compartimentul inspecţii în cazul unor
suspiciuni de fraudă;
• Concluziile investigaţiilor DCA către CRPDRP-urile implicate, către DLAF, Curtea
de Conturi, Garda de Mediu, IJP, după caz ;
• Note către Serviciile de Verificare Tehnică din cadrul CRPDRP-urilor privind
obligativitatea verificării ducerii la îndeplinire de către beneficiari a măsurilor
propuse de Direcţia Control şi Antifraudă şi informarea DCA cu privire la aceste
verificări.
Toate aceste sesizări au fost întocmite şi transmise la DCA de către:

• Directorul General ca urmare a raportului Curţii de Conturi, Direcţiile din cadrul
APDRP şi /sau CRPDRP-uri;
• Instituţiile de administraţie publică centrală şi locală (Fondul Naţional, Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, DLAF, DNA, Poliţie, Garda Financiară, Protecţia
Consumatorului, Curtea de Conturi, etc.);
• Societăţile comerciale participante în calitate de ofertant la procedura de achiziţie
publică;
• Persoanele fizice (locuitori ai comunelor beneficiare ale Programului SAPARD,
Consilieri locali ai Consiliilor Locale beneficiare ale Programului SAPARD);
• Diverse articole apărute în presă;
• DG AGRI şi OLAF Bruxelles.
În vederea soluţionării acestor sesizări s-au efectuat :

• control documentar;
• control pe teren, care a constat în: examen fizic şi măsurători, săpături şi prelevare
probe din structura rutieră, examinare vizuală a acestora şi efectuare de măsurători
asupra straturilor componente; preluarea de probe şi transmiterea acestora la
laboratoare autorizate în vederea stabilirii compoziţiei probelor prelevate, verificarea
prin sondaj a conductelor montate în traseele reţelelor de distribuţie şi aducţiune
stabilite prin proiect, în cazul proiectelor de alimentare cu apă.
Măsurile propuse de Direcţia Control şi Antifraudă şi transmise entităţilor implicate au

constat în:
• clarificarea situaţiei expuse de fiecare petent;
• reevaluarea ofertelor cu o nouă comisie;
• refacerea caietului de sarcini şi reluarea licitaţiei;
• anularea licitaţiei şi reluarea procedurii de achiziţii conform OG 34;
• refacerea lucrărilor degradate;
• constituire debit (lucrări executate dar nepuse în operă, subcontractarea în totalitate a
lucrărilor de construcţii unei societăţi al cărui asociat şi administrator este una şi
aceeaşi persoana sau neachitarea în totalitate de către beneficiar a facturilor emise de
către executantul lucrării cu toate că lucrarea e finalizata şi sumele sunt decontate de
APDRP) sau nedecontarea cheltuielilor pentru lucrările necorespunzătoare;
• rezilierea contractelor;
• transmiterea spre cercetare DLAF (suspiciuni de fals în documente). În funcţie de
rezultatele investigaţiilor DLAF se vor lua măsurile necesare;
112
• transmiterea spre cercetare DNA (amplasarea unor pensiuni în spaţiul urban sau
periurban). În funcţie de rezultatele investigaţiilor DNA se va proceda la rezilierea
sau nu a contractelor cu beneficiarii;
• suspendarea contractului de finanţare şi a plăţilor până la finalizarea problemelor
judiciare (terenul pe care se construieşte pensiunea este în litigiu);
• crearea pe site-ul APDRP a „Listei firmelor de proiectare la care au fost descoperite
nereguli în implementarea Programului SAPARD”;
• înaintarea spre cercetarea faptelor către Inspectoratele de Poliţie judeţene (fals şi uz
de fals);
Dacă proiectele nu au prezentat nereguli în urma controalelor DCA, s-a propus continuarea
implementării proiectelor.
3. Analiza şi monitorizarea neregularităţilor

În perioada 2000-2009 s-au întocmit şi înregistrat un număr de 529 neregularităţi cu sau fără
implicaţii financiare (IR 1.1) din care în anul:
¾ 2004 – 111 neregularităţi;
¾ 2005 – 116 neregularităţi;
¾ 2006 – 74 neregularităţi din care 5 neregularităţi fără implicaţii financiare şi 69
neregularităţi cu implicaţii financiare;
¾ 2007 – 85 neregularităţi cu implicaţii financiare;
¾ 2008 – 94 neregularităţi cu implicaţii financiare;
¾ 2009 – 49 neregularităţi cu implicaţii financiare.
4. Analizarea şi verificarea sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de

control
• 27 răspunsuri către OLAF în urma Notelor de control întocmite de DLAF şi
transmise la OLAF;
• 124 răspunsuri la solicitarea OLAF, DNA, DLAF, IGP, GF, Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative, pentru care au fost verificate şi în teren unele proiecte;
• au fost verificate documentar 42 proiecte pe măsura 1.1 ca urmare a recomandărilor
CE (DG AGRI şi OLAF).
• 19 răspunsuri la solicitările OLAF ca urmare a unor sesizări instrumentate de aceasta
instituţie sau transmiterea de informaţii referitoare la unele proiecte;
• 4 controale efectuate în urma notificărilor DLAF, DNA, MFP;
• 20 controale pe teren în urma solicitărilor OLAF;
• Instrumentarea a 31 de Note de informare transmise de DLAF către APDRP;
• 159 răspunsuri la solicitarea de documente şi informaţii din partea DNA şi DLAF,
IGP;
• Misiuni de control pentru identificarea conflictului de interese în cazul a 85 cereri de
plată la solicitarea Direcţiei de Audit Intern (2004).
Activitatea de analiză şi verificare a sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme
de control s-a concretizat în anul 2009 în:
• 38 răspunsuri la solicitările OLAF ca urmare a unor sesizări instrumentate de această
instituţie sau transmiterea de informaţii referitoare la unele proiecte;
• 3 controale efectuate în urma notificărilor DLAF, DNA, MFP;
• 10 controale pe teren în urma solicitărilor OLAF;
• 94 de răspunsuri la solicitarea de documente şi informaţii din partea DNA şi DLAF;
• 4 răspunsuri la solicitarea IGP.
113
II. Verificarea proiectelor după ultima plată (Controlul ex-post)
Controlul ex-post care a devenit posibil ca urmare a creării serviciului de control ex-post prin
O.G. nr. 13/2006, în cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă.
Misiunile de control privind verificarea proiectelor pe eşantionul ex-post au avut ca obiective

verificarea următoarelor criterii de menţinere a eligibilităţii, criterii stabilite în conformitate cu
prevederile Acordului Multianual de Finanţare:
- păstrarea localizării (amplasamentului) activităţii productive cofinanţate conform
Contractului şi Cererii de Finanţare;
- păstrarea naturii proprietăţii asupra tuturor elementelor de infrastructură;
- păstrarea naturii proprietăţii asupra mijloacelor de producţie;
- păstrarea condiţiilor de implementare prevăzute în contract;
- acordarea unei firme sau organism public a unui avantaj nejustificat;
- păstrarea activităţii specifice prevăzută în Contract şi în Cererea de finanţare;
- încetarea activităţii productive cofinanţate.
Conform Planurilor de control ex-post, începând din anul 2006 până în 2009 a fost verificat
un număr de 231 proiecte după cum urmează:
¾ Verificare ex-post 2006 – 53 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1. 3.1, 3.4
În urma verificărilor au fost descoperite nereguli fără implicaţii financiare.
¾ Verificare ex-post 2007 – 50 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4.

În urma verificărilor au fost descoperite:
- nereguli cu implicaţii financiare la 5 proiecte;
- nereguli fără implicaţii financiare la 45 proiecte.
¾ Verificare ex-post 2008 - 61 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4

În urma verificărilor au rezultat următoarele:
- nereguli cu implicaţii financiare la 2 proiecte;
- nereguli fără implicaţii financiare la 59 proiecte.
În urma efectuării misiunilor de control, Direcţia Control şi Antifraudă a emis şi Directorul

General a aprobat rapoartele de control aferente misiunilor respective.
În perioada 2006-2008, principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de
control şi prezentate în rapoartele de control se referă la următoarele deficienţe:
a) Neregularităţi fără implicaţii financiare: panouri publicitare neconforme; autorizaţii

sanitare, sanitar veterinare, mediu expirate sau în curs de reactualizare; neinformarea APDRP
de schimbarea reprezentantului legal / tehnic; înregistrarea eronată în documentele financiar -
contabile a investiţiei; investiţii afectate de calamităţi aflate în curs de reparare şi îndepărtare
a efectelor datorate calamităţilor; clarificarea situaţiei juridice asupra construcţiilor şi
terenurilor în urma finalizării investiţiei; încheierea contractelor de întreţinere şi exploatare a
investiţiilor ce privesc alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor cu operatori autorizaţi de
către A.N.R.S.C.; zone de drum cu porţiuni deteriorate aflate în curs de reparare.
b)Neregularităţile cu implicaţii financiare: neutilizarea bunurilor achiziţionate conform

specificaţiilor din cererea de finanţare şi proiectul tehnic; retragerea certificatului de
clasificare de către Autoritatea Naţională pentru Turism; încetarea activităţii productive.
114
Direcţia Control şi Antifraudă a considerat că neregularităţile fără implicaţii financiare

semnalate mai sus nu influenţează eligibilitatea proiectelor. În cazul proiectelor controlate la
care s-au descoperit neregularităţi fără implicaţii financiare, acestea au fost supuse
monitorizării până la remedierea deficienţelor. În cazul proiectelor aflate sub monitorizare, în
situaţia în care beneficiarii nu au adus la îndeplinire solicitările APDRP conform clauzelor
contractuale, s-a declanşat procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil.
Această situaţie s-a identificat în cazul a două proiecte.
În cazul proiectelor la care s-au descoperit nereguli cu implicaţii financiare, s-au întocmit
Rapoarte de control cu propunerea de constituire debit şi s-a demarat procedura de recuperare
a debitului.
Începând cu anul 2007 Serviciul Control Ex-Post prin consilierii săi a participat alături de
consilieri din cadrul DCA şi din cadrul altor direcţii la instrumentarea şi soluţionarea unor
sesizări, reclamaţii, recomandări ale altor autorităţi cu atribuţii de control. Astfel:
• au fost verificate ex-post şi monitorizate 20 de proiecte, în vederea formulării de
răspunsuri la constatările şi recomandările Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de
Conturi a României;
• au fost formulate răspunsuri la constatările şi recomandările Direcţiei de Audit Intern
din cadrul APDRP;
• au fost formulate răspunsuri la solicitări O.L.A.F., Parchet, D.L.A.F., răspunsuri ce
au avut la bază controale asupra proiectelor;
• au fost soluţionate sesizări venite din partea cetăţenilor, presei, asupra cărora s-a
efectuat control documentar şi pentru o parte a fost necesar şi control pe teren;
• desfăşurarea activităţii de monitorizare asupra 85% din proiectele controlate pe teren,
în vederea remedierii deficienţelor constatate în urma controalelor.
¾ Verificare ex-post 2009

În anul 2009, odată cu descentralizarea activităţii de control ex-post la nivelul structurilor
regionale, activităţile specifice controlului ex-post pe teren au fost efectuate atât prin
intermediul Serviciului Control Ex-Post din cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă cât şi prin
intermediul Birourilor Control Proiecte Finalizate constituite la nivelul Centrelor Regionale
de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Activităţile de control ex-post desfăşurate au fost executate cu scopul de a oferi o asigurare

rezonabilă cu privire la menţinerea eligibilităţii pentru co-finanţarea Comunităţii în sensul că
proiectele nu au suferit o modificare substanţială pe o perioadă de 5 ani de la data plăţii finale
realizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Astfel, în cursul anului 2009 au fost desfăşurate următoarele activităţi de control ex-post:
• Serviciul Control Ex-Post din Cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă

În cursul anului 2009 s-au desfăşurat următoarele activităţi de control ex-post:
- control pe teren conform Plan control ex-post asupra a 67 proiecte, repartizate astfel:
- Măsura 1.1 7 proiecte;
- Măsura 3.5 1 proiect;
115
Din cele 67 proiecte supuse verificărilor pe teren de către Serviciul Control Ex-Post în anul
2009, 52 proiecte reprezintă eşantionul de minimum 10% (stabilit în baza metodei analizei de
risc) din proiectele verificate ex-post pe teren de către centrele regionale, restul de 15 proiecte
fiind introduse în planul de control ca urmare a unor sesizări primite de la D.A.I., Autoritatea
de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, D.L.A.F., O.L.A.F., etc.
- control pe teren, suplimentar faţă de Planul de control ex-post aferent anului 2009, ca
urmare a înregistrării la APDRP de sesizări şi reclamaţii primite de la cetăţeni, Comisia
Europeană, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, O.L.A.F.,
D.L.A.F. şi autosesizări ale APDRP, asupra a 7 proiecte, repartizate astfel:
din care:
o 2 proiecte verificate ca urmare a autosesizării APDRP;
o 2 proiecte verificate ca urmare a reclamaţiilor formulate de cetăţeni;
o 1 proiect verificat ca urmare a sesizării D.L.A.F.;
o 1 proiect verificat ca urmare a recomandărilor Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea
de Conturi a României;
o 1 proiect verificat ca urmare a sesizării transmisă de Comisia Europeană.
- pentru 7 proiecte s-a efectuat monitorizare, în vederea formulării de răspunsuri la

constatările şi recomandările transmise de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi
a României, iar în cazul a 3 dintre proiecte se va efectua şi control ex-post pe teren în anul
2010;
- realizarea bazei de date necesară la întocmirea Planului de control ex-post ce se va
derula în cursul anului 2010 atât la nivel regional cât şi la nivel central;
- întocmire Procese Verbale de control cu valoare de titlu de creanţă şi a deciziilor de
soluţionare a contestaţiilor la titlurile de creanţă;
- întocmire şi redactare răspuns la observaţiile formulate de DG Agri.
În cadrul Serviciului Ex-Post au fost desfăşurate activităţi de monitorizare a proiectelor

controlate pe teren, în vederea remedierii deficienţelor constatate în urma controalelor pe
teren. Activitatea de monitorizare a acoperit circa 85% dintre proiectele controlate.
În urma efectuării misiunilor de control, Direcţia Control ş Antifraudă a emis şi Directorul

General a aprobat rapoartele de control aferente misiunilor respective.
De asemenea, Serviciul Control Ex-Post din cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă a verificat
prin planul de control ex-post şi modul în care experţii cu atribuţii ex-post din cadrul
structurilor regionale au respectat prevederile procedurale privind acest tip de control.
• Birourile Control Proiecte Finalizate din cadrul Centrelor Regionale de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit
Birourile Control Proiecte Finalizate constituite la nivelul Centrelor Regionale de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit au efectuat, în cursul anului 2009, verificări asupra a 500
proiecte Program SAPARD, repartizarea pe regiuni a acestora fiind următoarea:
116
Total proiecte/
Măsura 1.1 Măsura 2.1. Măsura 3.1 Măsura 3.4
Regiune
C.R.P.D.R.P. 1 115 9 87 17 2
C.R.P.D.R.P. 2 107 7 63 35 2
C.R.P.D.R.P. 3 73 2 35 33 3
C.R.P.D.R.P. 4 30 3 24 2 1
C.R.P.D.R.P. 5 93 5 9 66 13
C.R.P.D.R.P. 6 31 7 11 9 7
C.R.P.D.R.P. 7 46 9 8 16 13
C.R.P.D.R.P. 8 5 3 0 0 2
Total 500 45 237 175 43
Controlul ex-post efectuat de Birourile Control Proiecte finalizate s-a desfăşurat astfel:
- în perioada 01.01.2009 - 16.08.2009 controlul ex-post pe teren s-a desfăşurat în
conformitate cu prevederile Manualului de proceduri privind controlul şi antifrauda –
G9-CA versiunea 02, consolidate prin Instrucţiunea nr. 118;
- în perioada 17.08.2009 - 31.12.2009 controlul ex-post pe teren s-a desfăşurat în
conformitate cu prevederile Manualului de proceduri privind controlul şi antifrauda –
G9-CA versiunea 03, modificat prin Instrucţiunea nr. 120.
În urma efectuării misiunilor de control au fost întocmite şi aprobate Notele de Control

aferente misiunilor respective.
Principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de control şi prezentate în

rapoartele de control se referă la următoarele deficienţe:
a) Nereguli fără implicaţii financiare: panouri publicitare neconforme; autorizaţii sanitare,

sanitar veterinare, mediu expirate sau în curs de reactualizare; neinformarea A.P.D.R.P. de
schimbarea reprezentantului legal/tehnic; înregistrarea eronată în documentele financiar -
contabile a investiţiei; nereactualizarea inventarului domeniului public cu investiţia realizată
prin Program SAPARD în cazul beneficiarilor publici; investiţii afectate de calamităţi aflate în
curs de reparare şi îndepărtare a efectelor datorate calamităţilor; clarificarea situaţiei juridice
asupra construcţiilor şi terenurilor în urma finalizării investiţiei; încheierea contractelor de
întreţinere şi exploatare a investiţiilor ce privesc alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor
cu operatori autorizaţi de către A.N.R.S.C.; zone de drum cu porţiuni deteriorate aflate în curs
de reparare.
În cazul proiectelor controlate la care s-au descoperit nereguli fără implicaţii financiare,
acestea au fost supuse monitorizării până la remedierea deficienţelor.
b) Nereguli cu implicaţii financiare: neutilizarea bunurilor achiziţionate conform

specificaţiilor din cererea de finanţare şi proiectul tehnic, încetarea activităţii productive,
înstrăinarea bunurilor achiziţionate prin Program SAPARD şi înregistrarea unor rezultate
economico-financiare negative.
În cazul a 22 proiecte la care în urma controalelor s-au identificat nereguli cu implicaţii

financiare s-au întocmit Rapoarte de control/Note de Control cu propunerea de constituire
debit şi s-a declanşat procedura de recuperare debite conform legislaţiei în vigoare.
La un număr 3 proiecte s-a constatat că beneficiarii au intrat în procedura de insolvenţă în
vederea reorganizării. Urmare a acestui fapt a fost informată Direcţia Juridică care a depus
cererea APDRP de înscriere la masa credală.
117
În urma constatărilor făcute ca urmare a activităţii de control ex-post s-a propus şi urmărit
îndeplinirea următoarelor măsuri:
• remedierea deficienţelor constatate;
• purtarea de corespondenţă cu beneficiarii în vederea remedierii deficienţelor
constatate la vizita pe teren;
• acordarea de termene în vederea realizării lucrărilor de remediere a deficienţelor
constatate asupra proiectelor finanţate prin Program SAPARD;
• întocmirea procesului verbal de constatare în vederea recuperării ajutorului financiar
nerambursabil în cazul proiectelor la care s-au identificat nereguli cu implicaţii
financiare;
• reverificarea pe teren a unor proiecte în cursul anului 2010 în vederea constatării
modului în care beneficiarii au dus la îndeplinire recomandările formulate de către
Birourile Control Proiecte Finalizate.
Rezultatele controalelor efectuate pe fiecare măsură şi indicarea procentului de beneficiari

parţial sau integral neconformi
• Măsura 1.1
37 proiecte din care la 33 proiecte (89,19%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care
neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 4 proiecte (10,81%) la
care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare.
În anul 2009 din 7 proiecte verificate la 5 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (71,42%),
iar la 2 proiecte au fost descoperite neregularităţi (28,57%).
• Măsura 2.1
neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 24 proiecte (23,53%) la
care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare.
• Măsura 3.1
123 proiecte din care la 110 proiecte (89,44%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la
care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 13 proiecte
(10,56%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare.
• Măsura 3.4
neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 10 proiecte (14,92%) la
care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare şi 3 proiecte (4,48%) integral
neconforme (proiecte reziliate).
În anul 2009 din 30 proiecte verificate la 24 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (80%),
iar la 6 proiecte au fost descoperite neregularităţi (20%).
118
• Măsura 3.5
20 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care
neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare.
În anul 2009 din 8 proiecte verificate la 7 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (87,5%), iar
la 1 proiect au fost descoperite neregularităţi (12,5%).
• Măsura 1.2
3 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care
neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare.
5.3 Lista neregularităţilor detectate şi comunicate către OLAF, precum şi debitele

constituite
Situaţia raportării neregularităţilor constatate de diverse organisme cu atribuţii de control al

modului de utilizare a fondurilor europene (OLAF, DLAF, DNA) în cursul anilor 2008 şi
2009 este prezentată în Anexa nr. 2.
Menţionăm că pentru rapoartele respective APDRP nu a întocmit debite la nivelul anului 2008
şi 2009, dar fie au fost constituite debite la nivelul anului 2010, fie sunt în investigaţie la
diverse organisme cu atribuţii în acest sens, urmând ca la finalizarea acestor investigaţii
APDRP să ia măsurile care se impun.
Situaţie debitori 2004
În anul 2004 au fost constituite 32 de debite în cuantum de 417.067,73 lei (102.986,63 Euro –
la cursul de schimb de la data constituirii), toate aceste debite au fost recuperate integral,
suma recuperată fiind de 417.067,73 lei (103.102,26 Euro – la cursul de schimb de la data
recuperării). De asemenea, datorită neachitării la termen a sumelor datorate au fost constituite
şi recuperate majorări de întârziere în cuantum de 8.947,86 lei. Pentru debitele constituite în
anul 2004 nu au fost depuse contestaţii.
Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2004
Nr.
2 0 30 0 0 0 0 32
debite
În anul 2005 au fost constituite 71 de debite, dintre acestea un număr de 5 debite au fost
anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale. Debitele
constituite au fost în cuantum de 2.689.268,51 lei (738.546,59 Euro – la cursul de schimb de
la data constituirii), din cele 66 de debite fiind recuperate 64 în cuantum de 2.632.675,23 lei
(714.794,81 Euro – la cursul de schimb de la data recuperării). Majorări de întârziere
constituite şi recuperate au fost în cuantum de 961.069,20 lei. Cele 2 debite rămase de
recuperat au fost transmise înspre executare silită, iar valoarea aferentă contribuţiei CE a fost
prescrisă. Pentru anul 2005 au fost depuse 7 contestaţii administrative şi 16 contestaţii la
instanţele naţionale.
119
Nr.
4 0 60 1 0 1 0 66
debite
În decursul anului 2006 au fost constituite 64 de debite, dintre acestea un număr de 4 debite
au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale.
Cuantumul celor 60 de debite este de 5.433.000,33 lei (1.541.394,52 Euro – la cursul de
schimb de la data constituirii), dintre acestea au fost recuperate 56 de debite, valoarea sumei
recuperate fiind de 2.106.217,64 lei (579.214,13 Euro – la cursul de schimb de la data
recuperării), în timp ce majorările de întârziere recuperate au fost în cuantum de 689.560,62
lei. Debitele rămase de recuperat sunt transmise înspre executare silită, iar valoarea aferentă
contribuţiei CE a fost prescrisă. Pentru anul 2006 au fost depuse 19 contestaţii administrative
şi 16 contestaţii la instanţele naţionale.
Nr.
2 0 46 6 0 6 0 60
debite
În anul 2007 au fost constituite 83 de debite, dintre acestea un număr de 8 debite au fost
anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale. Debitele
constituite au fost în cuantum de 15.035.063,41 lei (4.492.820,74 Euro – la cursul de schimb
de la data constituirii). Un număr de 66 de debite au fost recuperate din cele 75, valoarea
sumelor recuperate fiind în cuantum de 7.951.900,16 lei (2.184.902,39 Euro – la cursul de
schimb de la data recuperării), în timp ce majorările de întârziere constituite şi recuperate au
fost în cuantum de 1.441.620,41 lei. Cele 9 debite rămase de recuperat au fost transmise
înspre executare silită, iar valoarea aferentă contribuţiei CE a fost prescrisă. Pentru anul 2007
au fost depuse 32 contestaţii administrative şi 8 contestaţii la instanţele naţionale.
Nr.
11 1 30 12 0 21 0 75
debite
În decursul anului 2008 au fost constituite 150 de debite, dintre acestea un număr de 15 debite
au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP. Cuantumul celor 135 de debite
este de 21.752.446,37 lei (6.022.113,62 Euro - la cursul de schimb de la data constituirii),
dintre acestea au fost recuperate 82 de debite, valoarea sumei recuperate fiind de 5.756.050,99
lei (1.511.112,61 Euro – la cursul de schimb de la data recuperării), în timp ce majorările de
întârziere recuperate au fost în cuantum de 172.946,45 lei. Debitele rămase de recuperat sunt
transmise înspre executare silită, iar pentru debitele care au împlinit 2 ani de la data
constituirii contribuţia CE a fost prescrisă. Pentru anul 2008 au fost depuse 82 contestaţii
administrative şi 1 contestaţie la instanţele naţionale.
120
Nr.
21 1 28 13 45 25 2 135
debite
Pentru anul 2009 debitele constituite au fost în număr de 124, un număr de 16 dintre acestea
fiind anulate în urma unor decizii emise de către APDRP. Cele 108 debite sunt în cuantum de
59.102.723,11 lei (14.012.029,10 Euro - la cursul de schimb de la data constituirii).
Cuantumul mare al debitelor constituite se datorează existenţei unui număr mare de proiecte
cu valoare mare care au fost reziliate 15 dintre acestea având valoarea mai mare de un milion
de lei. Din 108 debite constituite au fost recuperate 47, valoarea sumei recuperate fiind în
cuantum de 4.051.779,82 lei (1.511.112,61 Euro - la cursul de schimb de la data recuperării),
de asemenea au mai fost recuperate majorări de întârziere în cuantum de 124.016,28 lei. Toate
debitele care nu au fost achitate de către beneficiari în termen au fost transmise către
autorităţile statului în vederea executării silite. Contestaţiile administrative depuse de către
beneficiari fiind în număr de 62.
Nr.
30 1 23 21 1 30 2 108
debite
Situaţia detaliată a tuturor debitelor constituite în perioada 2004 – 2009 se găseşte în Anexa
nr. 3.
5.4 Misiuni de audit
5.4.1. Stadiul implementării recomandărilor Comisiei Europene ca urmare a misiunilor de

audit
În perioada 2000-2009 au fost efectuate următoarele misiuni de audit de către reprezentanţii

Comisiei Europene:
1) Cu privire la închiderea conturilor Agenţiei SAPARD conform art. 12, Secţiunea A din
MAFA:
• în perioada 28 iunie - 2 iulie 2004 pentru anul 2004 cu privire la Măsura 1.1;
• în perioada 24-28 octombrie 2005 pentru anul 2005 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1
şi 3.4;
• în perioada 18-22 septembrie 2006 pentru anul 2006 cu privire la Măsurile 1.1 şi 2.1;
• în perioada 17-21.09.2007 pentru anul 2007 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1;
• în perioada 08-12.09.2008 pentru anul 2008 cu privire la Măsurile 1.2, 3.1, 3.3 şi 3.5;
• în perioada 23-27.11.2009 pentru anul 2009, având ca obiect verificarea sistemului de
gestionare şi control şi dacă cheltuielile efectuate în cadrul Programului SAPARD
respectă dispoziţiile legislaţiei UE;
2) Cu privire la verificarea respectării criteriilor de acreditare conform cerinţelor MAFA în

perioada 03-13.06.2008.
121
Stadiul implementării principalelor recomandări formulate în urma acestor misiuni de audit au

vizat următoarele aspecte:
• în baza recomandării privind detalierea rapoartelor de control pentru Măsurile 1.1, 2.1,
3.1, 3.4 în anii 2004, 2005, 2006, 2008 şi 2009 s-a realizat modificarea procedurii de
autorizare plăţi cu privire la verificările pe teren astfel încât rapoartele să cuprindă
detalii în ceea ce priveşte verificarea fizică şi administrativă, metoda şi rezultatul
controlului efectuat, aplicarea de sancţiuni în cazul în care se constată nerespectarea
condiţiilor impuse prin proiect;
• cu privire la verificările administrative privind studiile de fezabilitate pentru Măsura
2.1 realizate în anii 2004, 2005, 2006 şi parţial 2007 Comisia Europeană a recomandat
realizarea unor verificări mai detaliate ale datelor calitative şi economice prezentate în
studiile de fezabilitate pentru a obţine asigurări rezonabile cu privire la utilitatea şi
fezabilitatea soluţiei de proiectare. Pentru acest punct autorităţile române au prezentat
explicaţii şi documente justificative cu privire la controalele existente în proceduri şi
în legislaţia naţională cu privire la studiile de fezabilitate astfel încât să se demonstreze
utilitatea proiectului;
• în ceea ce priveşte identificarea riscului de conflict de interese prin procedurile de
lucru pentru achiziţii publice pentru Măsura 2.1, Comisia Europeană a preluat
constatările şi recomandările autorităţilor române din anii 2003 şi 2004, iar prin
măsurile întreprinse, inclusiv constituirea şi recuperarea de debite, Agenţia a
demonstrat că a adresat corespunzător această recomandare;
• în ceea ce priveşte rezonabilitatea preţurilor auditorii CE au recomandat
implementarea unor proceduri suplimentare prin care să se poată stabili în ce măsură
preţurile prezentate de beneficiari erau sau nu rezonabile. În baza răspunsurilor
formulate de autorităţile române această recomandare a fost considerată închisă pentru
anii 2004-2007. În plus pentru a adresa această recomandare în anul 2009 a fost
elaborată o procedură de reverificare a achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai
Programului SAPARD din punct de vedere al conformităţii ofertelor depuse de către
operatorii economici participanţi la licitaţie şi a rezonabilităţii preţurilor din oferta
câştigătoare, în baza căreia au fost efectuate reverificări suplimentare;
• în ceea ce priveşte respectarea principiului separării responsabilităţilor pentru
controalele ex-post Agenţia a luat măsuri suplimentare şi asiguratorii prin crearea unui
birou de control al proiectelor finalizate la nivelul fiecărui centru regional.
În baza analizării răspunsurilor formulate şi a documentelor justificative prezentate de

autorităţilor române, la data elaborării prezentului raport (iunie 2010) stadiul misiunilor de
audit ale Comisiei Europene era următorul:
• pentru misiunile de audit desfăşurate în anii 2004 şi 2005 au fost aplicate corecţii
financiare pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4 după desfăşurarea unei întâlniri
bilaterale cu reprezentanţii DG Agri şi a unei reuniuni cu Organismul de Conciliere
din cadrul Comisiei Europene;
• pentru misiunea de audit desfăşurată în anul 2006 au fost propuse corecţii financiare
pentru Măsurile 1.1 şi 2.1 după desfăşurarea unei întâlniri bilaterale cu reprezentanţii
DG AGRI, urmând ca în luna iulie 2010 să aibă loc reuniunea cu Organismul de
Conciliere din cadrul Comisiei Europene ca urmare a demersurilor întreprinse de
autorităţile române;
122
• pentru misiunea de audit desfăşurată în 2007, în data de 16.10.2008 s-a desfăşurat o

întâlnire bilaterală cu reprezentanţii DG Agri, urmând a fi primită o decizie a Comisiei
Europene cu privire la lichidarea conturilor Agenţiei;
• pentru misiunea de audit desfăşurată în 2008 cu privire la lichidarea conturilor
Agenţiei au fost transmise Comisiei Europene răspunsurile şi documentele justificative
necesare în mai 2009, urmând să fie stabilită o întâlnire bilaterală de comun acord;
• pentru misiunea de audit desfăşurată în 2008 cu privire la respectarea criteriilor de
acreditare, în urma elaborării şi implementării unui Plan de acţiune de către autorităţile
române, plăţile din fonduri comunitare au fost reluate în iulie 2009;
• pentru misiunea de audit desfăşurată în 2009 Agenţia a transmis în aprilie 2010
autorităţilor naţionale (Autoritatea de Certificare şi Plată din cadrul MFP) răspunsurile
şi documentele justificative necesare, urmând să fie transmise Comisiei Europene în
cel mai scurt timp.
5.4.2. Misiuni de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern din cadrul APDRP
Misiuni de audit efectuate în anul 2003
În cursul anului 2003 Direcţia de Audit Intern a efectuat o serie de activităţi, conform planului
anual de audit intern pentru 2003 care face parte din Planul Strategic de Audit 2003-2005,
întocmit de către Directorul Direcţiei Audit Intern şi aprobat de către Directorul General al
Agenţiei SAPARD în data de 20 Decembrie 2002.
Astfel, au fost planificate şi efectuate următoarele misiuni de audit:

• misiuni de audit privind reverificarea în proporţie de 100% a proiectelor depuse în
sesiunea august 2002 pentru măsurile 2.1 şi 1.1;
• autoevaluarea acreditării măsurilor 3.1, 3.4 şi 4.1;
• urmărirea recomandărilor menţionate în raportul de audit emis de firma de audit
Deloitte&Touche pentru acreditarea Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii 4.1;
• urmărirea recomandărilor menţionate în Scrisorile cu Observaţii emise de CE pentru
acreditarea Măsurii 1.1, Măsurii 2.1, Măsurii 4.2, Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii
4.1;
• urmărirea recomandărilor menţionate în raportul de audit emis de Organismul de
Certificare în aprilie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale pentru anul 2002;
• urmărirea recomandărilor menţionate în raportul preliminar de audit emis de
Organismul de Certificare în decembrie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale
pentru anul 2003;
• rezultatele misiunii de urmărire a implementării recomandărilor au fost înaintate
Fondului Naţional şi auditorilor externi;
• misiuni speciale de audit referitoare la evaluarea propunerilor de modificare a
procedurilor acreditate emise de următoarele entităţi: Direcţia Coordonare-Promovare,
Direcţia Selectare-Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte, Direcţia Asistenţă Tehnică şi
Formare Profesională, Serviciile Tehnice Delegate pentru implementarea Măsurii 1.1,
Serviciile Tehnice Delegate pentru implementarea Măsurii 2.1.
Activităţile desfăşurate în anul 2003 de către Direcţia de Audit Intern au fost planificate şi
executate conform Planului Strategic de Audit pentru perioada 2003-2005, cu scopul de a
oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:
123
• Structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsura

2.1 au fost funcţionale aşa cum au fost ele prevăzute în proceduri;
• Obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi au fost în
concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi
cu toate reglementările în vigoare (Legislaţie Naţională, Cerinţele Comisiei Europene);
• Procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi;
• Interesele financiare ale UE au fost protejate;
• Controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările
premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei SAPARD
funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;
• Proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul
implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare;
• Concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de
plată au fost corecte.
Planul Strategic de Audit 2003-2005 a fost întocmit de către Directorul Direcţiei Audit Intern
şi aprobat de către Directorul General al Agenţiei SAPARD în data de 20 Decembrie 2002.
În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia de Audit Intern a emis rapoarte de audit
care au fost înaintate conducerii Agenţiei SAPARD, Fondului Naţional şi auditorilor externi.
Rezumatul de mai jos subliniază principalele constatări din rapoartele de audit menţionate mai
sus:
a) Management financiar solid

Auditorii externi şi auditorii interni ai Agenţiei SAPARD, pe parcursul activităţii desfăşurate
în anul 2003, au identificat necesitatea existenţei unei baze de date cu preţuri estimative
pentru bunurile, materiile prime şi cantităţile de materiale necesare în procesul de execuţie a
proiectului, a lucrărilor etc., astfel încât să existe un control mai bun asupra plăţilor efectuate
pentru măsurile acreditate.
Conducerea Agenţiei SAPARD a iniţiat elaborarea unei astfel de baze de date, procesul
aflându-se în derulare.
b) Verificările Bugetului Indicativ

Auditorii interni au recomandat ca experţii implicaţi în procesul de verificare a plăţilor să
verifice dacă plăţile au fost incluse în capitolele de cheltuieli menţionate în Bugetul Indicativ.
Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia de
Audit Intern, dar pentru o îmbunătăţire a verificărilor a fost necesară efectuarea unei verificări
unitare de către experţii Direcţiei Plăţi Proiecte – Serviciul Autorizare.
c) Capacitatea administrativă şi instituţională

Auditorii interni au observat lipsuri în capacitatea administrativă şi instituţională la entităţile
implicate în implementarea Programului SAPARD. Acest aspect putea conduce la întârzieri
atât în procesul de verificare a proiectelor cât şi în procesul de plată al proiectelor, afectând
astfel beneficiarii.
Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia
Audit Intern dar, pentru a se asigura o verificare consecventă, trebuiau aduse îmbunătăţiri
astfel încât experţii Direcţiei Plăţi Proiecte – Serviciul Autorizare să efectueze o verificare
unitară.
124
d) Site-ul Agenţiei SAPARD

Auditorii interni au identificat necesitatea ca site-ul Agenţiei SAPARD ar trebui să fie
actualizat, în concordanţă cu ultimele informaţii privitoare la modificările din procedurile
măsurilor acreditate care ar putea fi de interes pentru potenţialii beneficiari.
Conducerea Agenţiei SAPARD a actualizat site-ul Agenţiei şi a desemnat o persoană pentru a
asigura întreţinerea acestuia.
e) Dubla verificare
Auditorii interni au accentuat importanţa asigurării separării responsabilităţii pe parcursul
verificării eligibilităţii, efectuate atât la nivel central cât şi regional, astfel încât să se
îmbunătăţească, calitatea verificărilor şi să sporească responsabilitatea fiecărei entităţi
implicată în procesul de implementare a Programului SAPARD.
Recomandarea Direcţiei de Audit Intern a fost acceptată şi însuşită de către Conducerea
Agenţiei SAPARD, excepţie făcând Măsura 2.1 pentru care nu s-a mai depus nici un proiect.
f) Dubla finanţare
Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să se asigure că experţii verificatori
verificau dacă proiectele primesc şi alte fonduri nerambursabile decât cele alocate prin
Programul SAPARD.
Conducerea Agenţiei SAPARD a hotărât ca înaintea efectuării plăţilor să se facă reconcilieri

între Agenţie şi alte instituţii care sunt implicate în gestionarea altor fonduri internaţionale.
Recomandarea Auditului Intern a fost ca toate verificările şi reconcilierile efectuate să fie
documentate.
g) Sistemul de raportare
Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să achiziţioneze/dezvolte un soft
astfel încât să asigure monitorizarea şi raportarea stadiului proiectelor pentru fiecare măsură
acreditată.
La nivelul Agenţiei SAPARD a fost decisă achiziţionarea unui sistem VPN, pentru
implementarea Programului SAPARD, cu scopul îmbunătăţirii securităţii datelor, traficului pe
Internet, restricţiilor de acces, politicii de securitate informaţională, atât la nivel central, cât şi
regional.
h) Calitatea verificării eligibilităţii

Divergenţele în ceea ce priveşte cheltuielile eligibile/neeligibile şi criteriile de selecţie erau
soluţionate la nivelul Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD.
Direcţia Selectare-Contractare ar fi trebuit să stabilească un procent (de exemplu 10%) din
valoarea eligibilă a proiectului în cazul în care apăreau divergenţe între Birourile Regionale
pentru Implementarea Programului SAPARD şi Serviciile Tehnice Delegate.
Conducerea Agenţiei SAPARD a decis ca divergenţele privind cheltuielile

eligibile/neeligibile şi criteriile de selecţie să fie rezolvate de către experţii Serviciului
Evaluare Selectare.
i) Calitatea verificărilor autorizării plăţilor

Direcţia de Audit Intern a recomandat ca toate documentele să fie corect şi exact completate
şi/sau verificate de experţi, semnate, datate şi ştampilate ca dovada că verificările au fost
efectuate.
125
În urma recomandării formulate de Auditul Intern, calitatea documentelor interne întocmite de

experţii Direcţiei Plăţi Proiecte şi calitatea verificărilor efectuate s-au îmbunătăţit.
j) Securitatea Informaţiei şi Sistemul informatic

Atât securitatea logică cât şi cea fizică a sistemului Proteus folosit de Direcţia Plăţi Proiecte-
Serviciul Contabilizare Plăţi a fost nesatisfăcătoare comparativ cu practica din acest domeniu,
activitatea Serviciului IT fiind concentrată pe îmbunătăţirea Sistemului de Securitate
Informaţională.
k) Verificări pe teren efectuate de Serviciile Tehnice Delegate

Manualele de proceduri pentru experţii regionali nu conţineau indicaţii adecvate pentru
înregistrarea verificărilor pe teren. Aşadar, când s-au auditat aceste regiuni nu au fost găsite
evidenţe ale verificărilor pe teren.
Recomandarea auditului a fost să se întocmească un raport după fiecare vizită pe teren şi ca
beneficiarul să ştampileze ordinele de deplasare ale experţilor.
Conducerea Serviciilor Tehnice Delegate a actualizat manualul procedurii, pentru Măsura 1.1,
în concordanţă cu recomandările formulate de Direcţia de Audit Intern, dar pentru Măsura 2.1
recomandarea se afla în curs de implementare la acea dată.
l) Constatări specifice şi recomandări rezultate din verificarea proiectelor pe Măsura

1.1
Ghidul solicitantului
Condiţiile privind stabilirea cheltuielilor eligibile prezentate spre plată erau prevăzute doar în
procedura Serviciilor Tehnice Delegate - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală –
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Secţiunea B, “Cererea de plată”, fără a
fi incluse în Ghidul Solicitantului. Ghidul Solicitantului trebuia corelat cu toate cerinţele
stipulate în procedura Serviciilor Tehnice Delegate.
Conducerea Serviciilor Tehnice Delegate pentru Măsura 1.1 a agreat implementarea
recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern.
Planul de Afaceri
Experţii Agenţiei SAPARD/ Serviciilor Tehnice Delegate verificau doar corectitudinea
cifrelor din tabelele care conţin indicatorii financiari fără să analizeze şi să concluzioneze
asupra performanţei economico-financiare a companiei beneficiarului. Informaţiile oferite de
Declaraţiile Financiare ar fi trebuit să fie utilizate în scopul analizării viabilităţii economice a
companiei beneficiarului şi veridicităţii proiecţiei Planului Financiar.
Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia
Audit Intern.
m) Constatări specifice şi recomandări rezultate din verificarea proiectelor pe Măsura

2.1
Achiziţii
Conform procedurii de achiziţii, experţii Serviciului de Achiziţii verificau numai din punct de
vedere procedural dosarele de achiziţii pentru proiectele pe Măsura 2.1. Ulterior, în etapa de
pre-autorizare şi autorizare a plăţii nu se mai efectua verificarea conţinutului dosarelor de
achiziţii în detaliu din punct de vedere al validităţii şi exactităţii documentelor. În procedura
126
de achiziţii publice trebuiau incluse referinţe clare privind verificările detaliate ale validităţii
documentelor ataşate dosarelor de achiziţii.
Audit Intern.
În conformitate cu planul anual de audit pentru 2004, Direcţia Audit Intern a realizat
următoarele activităţi:
• misiuni de audit la sediul central al Agenţiei SAPARD fiind auditate următoarele
direcţii: Direcţia Selectare-Contractare–Serviciul Evaluare-Selectare, Serviciul
Achiziţii Publice, Serviciul Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte – Serviciul Autorizare
Plăţi şi Recuperare Debite, Serviciul Efectuare Plăţi, Serviciul Contabilizare, Direcţia
Resurse Umane, Direcţia Economică; Serviciul IT;
• 100% Re-performance pentru Măsura 3.1, Măsura 3.4 şi Măsura 4.2;
• urmărirea recomandărilor menţionate în Scrisorile cu Observaţii emise de CE pentru
acreditarea Măsurii 1.1, Măsurii 2.1, Măsurii 4.2, Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii
4.1;
• urmărirea recomandărilor formulate de Comisia Europeană cu privire la
Instrucţiunile de modificare a procedurilor;
• urmărirea recomandărilor menţionate în rapoartele de audit emise de Organismul de
Certificare în decembrie 2003 şi aprilie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale
pentru anul 2003;
• urmărirea recomandărilor formulate în rapoartele DAI referitoare la misiunea de
audit 100% re-performance pentru măsurile 1.1 şi 2.1;
• misiuni speciale de audit cu privire la evaluarea propunerilor de modificare a
procedurilor acreditate formulate de către următoarele entităţi din cadrul Agenţiei
SAPARD: Direcţia de Coordonare Program, Direcţia Promovare Comunicare şi
Relaţii Mass Media, Direcţia Selectare – Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte, Direcţia
Asistenţă Tehnică şi Formare Profesională, Direcţia Control şi Antifraudă;
• misiuni speciale de audit efectuate la solicitarea Directorului General al Agenţiei
SAPARD care au vizat: verificarea modului de respectare a procedurilor de
preautorizare a plăţii cu privire la termenele de efectuare a verificărilor de către
personalul BRIPS 3 Târgovişte; evaluarea cunoştinţelor personalului BRIPS implicat
în aplicarea noilor proceduri de pre-autorizare a plăţii pentru Măsura 2.1; evaluarea
atribuţiilor personalului Agenţiei SAPARD prevăzute în fişa postului; verificarea
modului de respectare a procedurii de achiziţii şi a Instrucţiunii referitoare la
verificarea conflictului de interese pentru Măsura 2.1 de către personalul BRIPS Iaşi;
clarificarea aspectelor referitoare la modul de calcul şi decontare a cotei de
aprovizionare pentru materiale din situaţiile de lucrări.
Direcţia Audit Intern a efectuat misiuni de audit cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4 şi 4.2
la Agenţia SAPARD, Birourile Regionale şi Serviciile Tehnice Delegate pentru a furniza
conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:
• structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii cererilor de finanţare şi
cererilor de plată pentru aceste măsuri au fost funcţionale aşa cum au fost ele
prevăzute în proceduri;
127
• proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în etapa de

implementare tehnică cât şi în etapa de implementare financiară;
• procedurile de evaluare a eligibilităţii cererilor de finanţare şi autorizare a cererilor
de plată au condus la concluzii corecte;
• procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi;
• controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările
premergătoare plăţilor, contabilizare şi procedurile de plăţi ale Agenţiei SAPARD
funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;
• obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi în
concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi
cu toate reglementările în vigoare. (Legislaţie Naţională, Cerinţele Comisiei
Europene);
• interesele financiare ale UE au fost protejate.
Principalele constatări şi recomandări formulate în rapoartele de audit întocmite în anul 2004,

precum şi modul de soluţionare al acestora de către conducerea Agenţiei SAPARD, au fost
următoarele:
a) Management financiar solid

Auditorii interni ai Agenţiei SAPARD, pe parcursul activităţii desfăşurate în anul 2004, au
identificat necesitatea existenţei unei baze de date cu preţuri estimative pentru bunurile,
materiile prime şi cantităţile de materiale necesare în procesul de execuţie a proiectului, a
lucrărilor etc., astfel încât să existe un control mai bun asupra plăţilor efectuate pentru
măsurile acreditate.
Conducerea Agenţiei SAPARD a iniţiat elaborarea unei astfel de baze de date, procesul fiind
în derulare.
b) Protejarea adecvată a intereselor financiare ale Uniunii Europene şi ale României

Auditorii interni au verificat în cadrul misiunilor de audit efectuate în cursul anului 2004
corectitudinea şi acurateţea modului de efectuare a plăţilor pentru măsurile acreditate în cadrul
Programului SAPARD. În acest sens au fost efectuate misiuni de audit având ca obiect
verificarea respectării manualelor de proceduri de verificare a cererilor de plată. Auditorii
interni au formulat recomandări vizând corectarea deficienţelor constatate. În acele cazuri în
care a fost constatată efectuarea plăţii unor sume necuvenite către beneficiari, auditorii interni
au solicitat declanşarea procedurii de constituire a debitelor, în vederea recuperării integrale a
tuturor sumelor plătite necuvenit.
Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat recomandările auditorilor interni şi a dispus
întreprinderea de acţiuni în sensul implementării recomandărilor formulate de către auditorii
interni.
c) Fluidizarea procedurilor de verificare a proiectelor şi descentralizarea procesului de

verificare pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3 4.
În anul 2004 au fost iniţiate de către conducerea Agenţiei SAPARD propuneri de modificare a
procedurilor acreditate, vizând descentralizarea procesului de verificare a proiectelor, prin
transferul de responsabilităţi şi atribuţii de la nivelul central al Agenţiei SAPARD la nivelul
Birourilor Regionale. De asemenea s-au modificat procedurile în sensul eliminării
redundanţelor şi paralelismelor existente între atribuţiile diverselor entităţi implicate în
procesul de verificare.
128
Direcţia Audit Intern a evaluat aceste propuneri pentru a se asigura că prin modificările
propuse se asigura respectarea în continuare a criteriilor de acreditare. Auditorii interni au
recomandat ca în condiţiile descentralizării sistemului de verificare să fie menţinută o funcţie
de supervizare şi monitorizare la nivel central.
Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia
Audit Intern şi a îmbunătăţit propunerile de modificare a procedurilor.
d) Prevenirea, tratarea şi soluţionarea conflictelor de interese

În cursul misiunilor de audit, în urma identificării de către auditorii interni şi auditorii externi
a unor situaţii susceptibile să dea naştere unor conflicte de interese şi formulării de
recomandări, a fost elaborată o procedură de verificare menită să prevină apariţia pe viitor a
unor situaţii similare.
Auditorii interni au evaluat această procedură şi au formulat recomandări cu privire la
conţinutul acesteia.
De asemenea, urmare identificării de către auditorii interni a unor conflicte de interese au fost
formulate recomandări cu privire la constituirea de debite pentru proiectele verificate.
Conducerea Agenţiei SAPARD şi-a însuşit recomandările auditorilor interni şi a luat măsurile
necesare în vederea corectării deficienţelor constatate şi recuperării debitelor.
e) Dubla verificare
Auditorii interni au accentuat importanţa asigurării separării responsabilităţii pe parcursul
verificării eligibilităţii, efectuate atât la nivel central cât şi regional, astfel încât să se
îmbunătăţească în primul rând calitatea verificărilor şi să sporească responsabilitatea fiecărei
entităţi implicată în procesul de implementare a Programului SAPARD.
Recomandarea Direcţiei de Audit Intern a fost acceptată şi însuşită de către conducerea
Agenţiei SAPARD.
f) Dubla finanţare
Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să se asigure ca experţii verificau
dacă proiectele primesc şi alte fonduri nerambursabile decât cele alocate prin Programul
SAPARD.
Conducerea Agenţiei SAPARD a hotărât ca înaintea efectuării plăţilor să se efectueze
reconcilieri între Agenţie şi alte instituţii care sunt implicate în gestionarea altor fonduri
internaţionale. Recomandarea Auditului Intern a fost ca toate verificările şi reconcilierile
efectuate să fie documentate.
g) Exactitatea situaţiilor contabile

Direcţia de Audit Intern a formulat recomandări vizând îmbunătăţirea modului de elaborare a
situaţiilor contabile, în sensul reflectării în mod fidel a situaţiei existente.
Conducerea Agenţiei SAPARD şi-a însuşit recomandările Agenţiei în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea sistemului contabil.
h) Calitatea verificărilor autorizării plăţilor

Direcţia de Audit Intern a recomandat ca toate documentele să fie corect şi exact completate
şi/sau verificate de experţi, semnate, datate şi ştampilate drept dovadă că verificările au fost
efectuate.
În urma recomandării formulate de Auditul Intern calitatea documentelor interne întocmite de
experţii Direcţiei Plăţi Proiecte şi calitatea verificărilor efectuate s-au îmbunătăţit.
129
i) Verificarea Planului de Afaceri

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că în proceduri se prevede doar verificarea
corectitudinii cifrelor din tabelele care conţin indicatorii financiari fără să analizeze şi să
concluzioneze asupra performanţei economico-financiare a firmei beneficiare. Direcţia Audit
Intern a recomandat ca informaţiile oferite de Declaraţiile Financiare să fie utilizate în scopul
analizării viabilităţii economice a companiei beneficiarului şi veridicităţii proiecţiei Planului
Financiar.
Audit Intern.
j) Securitatea Informaţiei şi Sistemul informatic

Atât securitatea logică, cât şi cea fizică a sistemului Proteus folosit de Direcţia Plăţi Proiecte-
Serviciul Contabilizare Plăţi a fost considerată ca fiind nesatisfăcătoare comparativ cu
practica din acest domeniu, activitatea Serviciului IT fiind concentrată pe îmbunătăţirea
Sistemului de Securitate Informaţională.
k) Verificarea dosarelor de achiziţii pentru proiectele aferente Măsurii 2.1

Conform procedurii de achiziţii, experţii Serviciului de Achiziţii verificau numai din punct de
vedere procedural dosarele de achiziţii pentru proiectele pe Măsura 2.1. Ulterior, în etapa de
pre-autorizare şi autorizare a plăţii nu se mai efectua verificarea conţinutului dosarelor de
achiziţii în detaliu din punct de vedere al validităţii şi exactităţii documentelor. În procedura
de achiziţii publice trebuia să se includă referinţe clare privind verificările detaliate ale
validităţii documentelor ataşate dosarelor de achiziţii.
Audit Intern.
În anul 2005 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi conform Planului Anual
pentru 2005 şi Planului Strategic de Audit pentru perioada 2004-2006, precum şi la solicitarea
Directorului General al Agenţiei SAPARD. Misiunile de audit efectuate de către Direcţia
Audit Intern au vizat următoarele aspecte:
• procesul de autoevaluare în vederea acreditării Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5;
• auditarea entităţilor de la nivel central, regional şi judeţean pentru Măsura 3.1 şi 3.4;
• misiuni de urmărire a stadiului de implementare a recomandărilor din rapoartele de
audit privind reverificarea proceselor în proporţie de 100% (”100% re-performance”)
pentru Măsura 2.1, Măsura 1.1, Măsura 3.1, Măsura 3.4 şi Măsura 4.2 (conform
solicitării Comisiei Europene);
• verificarea modului de utilizare a alocărilor bugetare şi verificarea modului de
respectare a legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte achiziţiile publice la Direcţia
Economică;
• verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei
SAPARD;
• monitorizarea proiectului de asistenţă tehnică pentru consolidarea şi extinderea
sistemului de aplicaţii în cadrul Tehnologiei Comunicaţiei şi Informatizării pentru
programul SAPARD;
• misiuni de audit efectuate la nivelul Direcţiilor Agenţiei SAPARD: Direcţia
Economică şi Direcţia Control şi Antifraudă (conform prevederilor MAFA);
130
• misiuni de audit speciale referitoare la evaluarea propunerilor de modificare a

procedurilor acreditate (conform solicitării Directorului General);
• urmărirea stadiului de implementare a recomandărilor din rapoartele precedente emise
de Direcţia Audit Intern;
• urmărirea stadiului de implementare a recomandărilor auditorilor externi şi asistarea
acestora (Comisia Europeană, Curtea de Conturi a României, Curtea de Conturi
Europeană).
Misiunile Direcţiei Audit Intern au fost efectuate cu scopul de a oferi conducerii o asigurare
rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:
• structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile
1.1, 2.1, 3.1, 3.4 au fost funcţionale aşa cum au fost ele prevăzute în proceduri;
• obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi au fost în
concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare şi cu
toate reglementările în vigoare (Legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene);
• procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi;
• interesele financiare ale UE au fost protejate;
• controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare
plăţilor, procedurile de plăţi şi contabilizare ale Agenţiei SAPARD funcţionau şi
ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;
• proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării
tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare;
• concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de
plată au fost corecte;
• propunerile de modificare a procedurilor asigurau verificarea conformităţii cu
prevederile MAFA;
• au fost luate măsurile corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor auditorilor
interni şi externi.
În urma efectuării acestor misiuni de audit Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care
au fost înaintate conducerii Agenţiei SAPARD, Fondului Naţional şi auditorilor externi din
cadrul Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, Comisiei Europene şi
Curţii Europene a Auditorilor.
Principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în

rapoartele de audit întocmite în anul 2005 vizau următoarele deficienţe:
a) Principiile unui management financiar solid

Conform prevederilor MAFA evaluarea proiectelor trebuia să se conducă după principiile
unui management financiar solid. În vederea respectării acestui principiu personalul Agenţiei
trebuia să dispună de o bază de date orientativă cuprinzând preţurile estimative ale
principalelor bunuri, materii prime şi cantităţi de materiale necesare în procesul de execuţie a
proiectului, lucrări etc. Recomandarea auditului intern cu privire la crearea de baze de date cu
preţurile practicate în zona respectivă aplicabile obiectului cererii de finanţare era în curs de
implementare în acel moment, baza de date urmând a fi livrată în cursul trimestrului I 2006 şi
a fi actualizată periodic până la 21.02.2007.
b) Protocoale încheiate cu entităţile implicate în implementarea noilor Măsuri 1.2, 3.2,

3.3 şi 3.5
131
La data emiterii Raportului de Autoevaluare privind acreditarea noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi
3.5 nu erau semnate protocoale cu entităţile implicate în implementarea acestor Măsuri, şi
anume Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi Siguranţa
Alimentelor. În urma recomandărilor auditului intern au fost încheiate protocoale cu entităţile
menţionate.
c) Activitatea serviciilor tehnice delegate

Deşi în Acordurile Cadru de delegare de atribuţii era prevăzut ca personalul STD să fie
disponibil pentru activităţile pentru implementarea Programului SAPARD, personalul STD
desfăşura şi alte activităţi decât cele menţionate în fişa postului de către experţii STD. Auditul
intern a formulat recomandări cu privire la respectarea prevederilor Acordurilor Cadru şi
fişelor de post, această deficienţă urmând a fi eliminată prin preluarea personalului STD în
structura Agenţiei, implementarea recomandării DAI fiind urmărită în misiunile de audit
ulterioare.
d) Fişele Tehnice ale noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5

La data emiterii Raportului de Autoevaluare privind acreditarea noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi
3.5 existau neconcordanţe între versiunea în limba română şi versiunea în limba engleză a
Fişelor Tehnice a Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5. În urma recomandărilor auditului intern
diferenţele constatate au fost corectate.
e) Descrierea verificărilor în procedurile de lucru

Există situaţii în care verificările experţilor nu se realizează în mod unitar datorită faptului că
procedurile de lucru ale Agenţiei SAPARD nu reglementează anumite aspecte identificate de
către experţi pe parcursul verificării proiectelor. Auditul intern a formulat recomandări privind
îmbunătăţirea descrierilor din procedurile de lucru cu privire la aspectele constatate. O parte a
recomandărilor formulate au fost implementate, procedurile de lucru fiind modificate
corespunzător.
Existau neconcordanţe între procedurile de verificare a proiectelor pentru Măsurile 1.1, 2.1,
3.1, 3 4 şi 4.2 şi prevederile Fişelor Tehnice ale acestor măsuri. În urma recomandărilor
auditului intern o parte a recomandărilor formulate au fost implementate, procedurile de lucru
fiind modificate corespunzător.
În procedurile de autorizare a plăţilor nu era menţionat cursul de schimb lei/euro ce se utiliza

pentru determinarea valorii eligibile (lei) în cazul importurilor de bunuri pentru care se
efectua plata în euro. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la detalierea
instrucţiunilor elaborate şi urmărirea aplicării lor unitare pentru toate verificările efectuate
care nu au fost încă implementate.
f) Calitatea verificărilor privind stabilirea eligibilităţii cererilor de finanţare şi

autorizarea plăţilor
Pentru un proiect din patru verificate (25%) pentru Măsura 3.4 s-a constatat că verificările în
vederea stabilirii eligibilităţii cererii de finanţare au fost de o calitate necorespunzătoare
deoarece nu s-a asigurat respectarea prevederilor legislaţiei naţionale. Recomandările
auditului intern cu privire la reanalizarea eligibilităţii proiectului nu au fost implementate.
Pentru un număr de 8 proiecte din 63 verificate (12%) pentru Măsurile 2.1, 3.1 şi 3.4 s-a
constatat că au fost autorizate la plată cheltuieli pe baza unor verificări incomplete sau a unor
documente justificative insuficiente. În urma recomandărilor auditului intern Agenţia
132
SAPARD a luat măsuri corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor formulate cu

privire la reanalizarea eligibilităţii cheltuielilor decontate pentru două din cele opt proiecte
menţionate.
În cazul a 2 proiecte din 33 proiecte verificate (6%) pentru măsura 3.4 nu au fost îndeplinite
condiţiile minime prevăzute în legislaţia naţională pentru clasificarea unei pensiuni turistice la
nivel de 3 flori deoarece fie nu existau grupuri sanitare proprii pentru fiecare spaţiu de cazare,
fie nu era menţionat modul de organizare a spaţiului de servire a mesei pentru turişti.
Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la
acea dată.
În cazul unui proiect având ca obiectiv construirea unei pensiuni turistice, nu au fost depuse
de către beneficiar dosarele de achiziţii complete pentru lucrări/ servicii şi nu au fost întocmite
documente justificative conform prevederilor procedurale şi legislaţiei naţionale, deşi o parte
a lucrărilor pentru construirea acestei pensiuni turistice fuseseră finalizate. Recomandările
formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată.
În cazul a 3 din cele 33 de proiecte verificate (9%) pentru Măsura 3.4 firmele ofertante pentru
achiziţiile de lucrări/ servicii/ bunuri nu aveau prevăzut în obiectul de activitate categoriile de
lucrări/ servicii pentru care au depus ofertă (conform codului CAEN). Recomandările
În cazul a 3 proiecte din cele 33 verificate (9%) pentru Măsura 3.4 au fost identificate
potenţiale conflicte de interese în ceea ce priveşte existenţa unor potenţiale legături între
firmele ofertante în cadrul procedurilor de achiziţii pentru lucrări/ bunuri. Recomandările
În cazul unui proiect pentru Măsura 3.4 existau în dosarul de achiziţii devize ofertă care
conţineau erori de calcul şi pe baza cărora s-au efectuat decontări de către Agenţia SAPARD.
acea dată.
În cazul a două proiecte este imposibilă delimitarea spaţiului aferent unor investiţii realizate
de doi beneficiari ai Măsurii 3.4 deoarece proiectele aveau ca obiectiv modernizarea unei
clădiri comune cu două intrări separate. Recomandările formulate de către auditul intern erau
în analiză de către entităţile auditate la acea dată.
În cazul unui proiect pentru Măsura 3.4 au fost decontate facturi emise anterior datei de
semnare a contractului de achiziţii. Recomandările formulate de către auditul intern erau în
analiză de către entităţile auditate la acea dată.
Au fost sub-contractate servicii de proiectare fără informarea Agenţiei SAPARD de către un

beneficiar al Măsurii 3.4. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de
către entităţile auditate la acea dată.
În cazul a 5 proiecte din cele 33 proiecte verificate (15%) pentru Măsura 3.4 au fost
nerespectate prevederile din studiul de fezabilitate şi/ sau proiectul tehnic sau din cererea de
finanţare. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile
auditate la acea dată.
133
Raportările contabile întocmite de 6 beneficiari din 30 verificaţi (20%) pentru Măsura 3.4 au
fost incomplete sau eronate. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză
de către entităţile auditate la acea dată.
În cazul a 2 proiecte din cele 33 proiecte verificate (6%) pentru Măsura 3.4 nu au fost
respectate prevederile din legislaţia naţională cu privire la clasificarea pensiunilor turistice.
acea dată.
g) Standardele minime de igienă şi sanitar-veterinare

Emiterea avizelor/ autorizaţiilor cu privire la respectarea standardelor Uniunii Europene în
domeniul igienei publice şi sanitar–veterinar nu s-a realizat cu respectarea prevederilor din
protocoalele încheiate cu instituţiile emitente. Auditul intern a formulat recomandări cu
privire la urmărirea respectării acestor protocoale de către Agenţia SAPARD şi MAPDR care
nu au fost implementate.
h) Contabilizarea plăţilor
Situaţiile contabile cu privire la angajamente nu erau complete în ceea ce priveşte
înregistrarea în contabilitate a sumelor dezangajate pentru 7 din 30 de contracte verificate
(23%) pentru Măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1. În urma recomandărilor auditului intern Agenţia
SAPARD a luat măsuri pentru corectarea situaţiilor contabile în cazul a 5 din cele 7 contracte,
iar pentru 2 contracte recomandarea formulată este în curs de implementare.
i) Securitatea informaţiilor şi a sistemelor informatice

Procedurile descrise în noul manual IT elaborat nu sunt respectate şi nu au fost actualizate în
condiţiile modificării infrastructurii IT a Agenţiei SAPARD, una din cauze fiind numărul de
personal insuficient în cadrul Serviciului Informatizare. Auditul intern a formulat recomandări
cu privire la adaptarea manualului de proceduri IT la cerinţele standardelor în domeniu şi la
infrastructura existentă care sunt în curs de implementare, termenul stabilit de conducerea
Agenţiei pentru elaborarea unui nou manual de proceduri fiind iunie 2006.
Existau întârzieri în ceea ce priveşte desfăşurarea proiectului privind implementarea

sistemului informatic integrat. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la diminuarea
riscurilor generate de aceste întârzieri, care au fost însuşite de conducerea Agenţiei şi se aflau
în curs de implementare la acea dată.
j) Pregătirea personalului Serviciilor Tehnice Delegate

Era necesară pregătirea personalului STD în domeniile de implementare a Măsurilor derulate
prin Programul SAPARD din cauza lipsei calificării personalului STD în aceste domenii.
Recomandarea auditului intern cu privire la asigurarea pregătirii corespunzătoare a
personalului STD se afla în curs de implementare în momentul respectiv. Conducerea
Agenţiei SAPARD şi MAPDR a iniţiat măsurile necesare pentru asigurarea pregătirii
personalului.
Direcţia Audit Intern a formulat recomandări de îmbunătăţire cu privire la aspectele

menţionate mai sus şi le-a adus la cunoştinţa conducerii Agenţiei.
Conducerea Agenţiei SAPARD a întreprins măsuri pentru implementarea unor recomandări

formulate de către Direcţia Audit Intern, care erau încă în curs de implementare la acea dată.
134
În anul 2006 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi conform Planului anual de
audit pentru 2006 şi Planului strategic de audit pentru perioada 2006-2008, precum şi unele
activităţi la solicitarea directorului general al Agenţiei.
Activităţile şi misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern în cursul anului 2006
au vizat următoarele aspecte:
• verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei;
• verificarea modului de respectare a procedurilor acreditate şi a legislaţiei naţionale de
către personalul Direcţiei Control şi Antifraudă;
• verificarea conflictelor de interese identificate de Agenţie în perioada 2003-2005 în
regiunea Satu-Mare;
• reverificarea în proporţie de 100% a proiectelor aferente Măsurii 4.1;
• verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor consolidate
pentru Măsurile 1.1, 3.1, 3.4 la nivel central, regional şi judeţean;
• verificarea modului de respectare a procedurii de achiziţii publice pentru proiectele
aferente măsurii 2.1 din regiunile afectate de calamităţi;
• verificarea cheltuielilor de capital pentru anii 2003, 2004, 2005 şi cheltuielilor de
deplasare în ţară şi străinătate pentru anii 2004, 2005;
• monitorizarea proiectului de asistenţă tehnică pentru consolidarea şi extinderea
sistemului de aplicaţii în cadrul Tehnologiei Comunicaţiei şi Informatizării pentru
Programul SAPARD;
• misiuni de audit ad-hoc privind evaluarea procedurilor noi elaborate şi a propunerilor
de modificare a procedurilor acreditate ca urmare a modificării fişelor tehnice ale
măsurilor, modificării legislaţiei naţionale cu privire la organizarea şi funcţionarea
Agenţiei, experienţei acumulate în aplicarea procedurilor acreditate, necesităţii
accelerării absorbţiei fondurilor alocate pentru Programul SAPARD şi a
recomandărilor auditorilor interni şi externi;
• misiuni de audit de urmărire a recomandărilor formulate de auditorii interni şi externi
(Comisia Europeană, Curtea Europeană a Auditorilor, Fondul Naţional, Organismul
de Certificare);
• activităţi de consiliere a conducerii Agenţiei.
Activităţile desfăşurate în anul 2006 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi
executate conform Planului anual pentru 2006 şi Planului strategic de audit intern pentru
perioada 2006 - 2008, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la
următoarele aspecte:
• structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru
Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.2 şi 4.1 au fost funcţionale, astfel cum au fost ele
• obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi sunt în concordanţă cu
criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi cu toate
reglementările în vigoare (legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene);
• procedurile Agenţiei au fost respectate de către experţi;
• interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate;
premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau
şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;
135
• proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul

• procedurile noi elaborate şi propunerile de modificare a procedurilor acreditate
asigurau verificarea conformităţii cu prevederile MAFA;
• au fost luate măsurile corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor
auditorilor interni şi externi.
În urma efectuării acestor misiuni de audit Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care
au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, Responsabilului
Naţional cu Autorizarea Finanţării şi auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit –
Curtea de Conturi a României, Comisiei Europene şi Curţii Europene a Auditorilor.
Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma

misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2006 vizau
următoarele deficienţe:
1. Aplicarea procedurilor de lucru
1.1. Nerespectarea prevederilor legale pentru clasificarea pensiunilor turistice
Pentru două proiecte aferente Măsurii 3.4 s-a constatat că nu au fost îndeplinite condiţiile
minime prevăzute în legislaţia naţională pentru clasificarea unei pensiuni turistice la nivelul
de 3 flori, astfel:
• pensiune amplasată într-o zonă cu trafic intens, expusă la poluare fonică şi noxe
(centură oraş);
• în cazul altei pensiuni dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate
turiştilor nu erau în exclusivitate la dispoziţia turiştilor, clădirea, inclusiv anexele
gospodăreşti, necesitând renovare şi întreţinere/ curăţenie permanentă, căile de acces
proprii şi spaţiile înconjurătoare nu erau bine întreţinute, spaţiul pentru prepararea
mesei nu era corespunzător şi nu era igienic, mobilierul nu era uniform ca stil şi nici
de calitate corespunzătoare, iar dotările camerelor nu respectau prevederile legislaţiei
naţionale în domeniu.
Auditul intern a recomandat:

• să se solicite informaţii suplimentare de la MTCT – Autoritatea Naţională pentru
Turism şi efectuarea unor reverificări cu privire la modul în care proiectele
îndeplinesc criteriile minime de clasificare ca pensiuni turistice;
• să se analizeze situaţiile prezentate şi posibilitatea de respingere a proiectelor care,
deşi au obţinut toate certificatele şi autorizaţiile, la verificările efectuate cu ocazia
vizitei pe teren se constată că nu respectă standardele minime sanitare şi de igienă şi
luarea măsurilor de remediere corespunzătoare;
• la efectuarea vizitelor pe teren, în cazul în care s-a constatat că nu au fost respectate
standardele minime sanitare şi de igienă, să se menţioneze aceste aspecte în
rapoartele întocmite de experţii Oficiilor Judeţene, chiar dacă beneficiarii prezintă
documente din care rezultă că acestea sunt îndeplinite.
Recomandările se aflau în curs de implementare la acea dată.
Implicaţiile financiare pentru aceste constatări au fost de 398.391,08 RON.
136
1.2 Conflicte de interese

În cazul a 4 proiecte aferente Măsurii 1.1, 1 proiect aferent Măsurii 2.1 şi 3 proiecte aferente
Măsurii 3.1 în cadrul procedurilor de achiziţii pentru lucrări/ servicii/ bunuri s-au identificat
potenţiale conflicte de interese, astfel:
• existenţa unor potenţiale legături între beneficiarii măsurilor din cadrul Programului
SAPARD şi firmele ofertante;
• existenţa unor legături între acţionarii firmelor ofertante sau firmele ofertante au
acţionari comuni.
Auditul intern a recomandat să se reanalizeze legăturile existente între beneficiari şi firmele

ofertante sau între firmele ofertante/ acţionarii firmelor ofertante şi să se aplice procedura de
recuperare a debitelor în cazul identificării unor conflicte de interese.
De asemenea s-a recomandat îmbunătăţirea procedurii şi a fişelor de verificare a conflictului

de interese prin includerea verificării structurii acţionariatului tuturor ofertanţilor participanţi
la licitaţie şi a beneficiarilor care sunt firme cu capital străin.
Recomandările nu au fost agreate şi nu au fost implementate.
Implicaţiile financiare pentru aceste constatări au fost de 681.189,7 RON.
1.3 Calitatea verificărilor pe teren în vederea autorizării plăţilor

În urma verificărilor efectuate pe teren pentru un proiect aferent Măsurii 3.4 s-a constatat că
structura funcţională a construcţiei executate nu corespunde specificaţiilor Proiectului Tehnic.
Auditul intern a recomandat să se solicite beneficiarului documente prin care să se clarifice şi

să se fundamenteze modificările aduse, iar în cazul în care aceste documente nu vor fi depuse
să se ia măsurile care se impun conform prevederilor contractuale.
Modul de soluţionare a problemei identificate a fost agreat de audit, beneficiarul prezentând

documentele care să justifice modificările realizate.
Această constatare nu are implicaţii financiare.
1.4 Contabilizarea angajamentelor şi plăţilor

În cazul Măsurilor 1.1, 2.1, 4.2, 2.2, 3.2, 3.5 şi 4.1 s-au constatat diferenţe în plus şi/ sau în
minus între valorile alocaţiilor financiare naţionale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
668/2005, valorile înregistrate în contabilitatea Agenţiei şi valorile menţionate în evidenţele
Serviciului Monitorizare, Evaluare şi Raportare.
Auditul intern a recomandat luarea măsurilor necesare pentru înregistrarea în evidenţele

contabile, respectiv evidenţele Serviciului Monitorizare, Evaluare şi Raportare a valorilor
prevăzute de actul normativ în vigoare la data efectuării verificărilor.
Recomandarea nu a fost implementată, dar ulterior emiterii Raportului final de audit intern au
fost modificate alocaţiile financiare aferente Programului SAPARD printr-un nou act
normativ.
Implicaţiile financiare ale acestei constatări au fost de 24.607.361,02 Euro (reprezentând

aproximativ 91.712.237,86 RON).
Pentru măsura 2.1 au fost încheiate şi înregistrate în contabilitate contracte a căror valoare
totală este mai mare decât valoarea alocaţiilor pentru această măsură menţionate în Hotărârea
Guvernului nr. 668/2005, aferente anilor 2000 – 2004, pentru care au fost ratificate Acordurile
Anuale de Finanţare.
137
S-a recomandat să se întreprindă demersurile necesare către MAPDR pentru a fi prevăzute în

bugetul MAPDR sumele care să acopere valoarea contribuţiei Comunităţii Europene pentru
contractele de finanţare încheiate sau pentru a se semna şi ratifica Acordurile Anuale de
Finanţare pentru anii 2005 şi 2006.
Recomandarea nu a fost implementată, dar, ulterior emiterii Raportului final de audit au fost
modificate alocaţiile financiare aferente Programului SAPARD printr-un nou act normativ.
Implicaţiile financiare ale acestei constatări au fost de 16.445.211,89 euro (contribuţia

Comunităţii Europene), respectiv 12.877.139,02 euro (contribuţia de la bugetul naţional).
2. Evaluarea procedurilor şi a instrucţiunilor de modificare a procedurilor acreditate

2.1 Nedetalierea atribuţiilor în proceduri
S-a constatat că procedurile noi elaborate şi propunerile de modificare a procedurilor

acreditate nu stabileau sau nu detaliau suficient atribuţiile personalului în Fişele de post sau
atribuţiile descrise în Fişele de posturi nu corespundeau fluxului procedural şi activităţilor
reale realizate.
Auditul intern a recomandat să se întocmească Fişele de post pentru posturile nou create, să se
stabilească şi să se detalieze atribuţiile specifice şi menţionarea în cadrul procedurii a
responsabilităţilor ce le revin, conform organigramei APDRP.
Recomandarea a fost implementată prin stabilirea şi detalierea atribuţiilor specifice în
procedură şi în fişele de post.
2.2 Efectuarea modificărilor în versiuni de procedură veche
Modificările manualului „Prezentare Generală” pentru măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4 au fost realizate
pe baza unei versiuni care nu era ultima din punct de vedere cronologic.
Auditul intern a recomandat utilizarea ultimei versiuni de procedură pentru efectuarea
modificărilor.
Recomandarea a fost implementată.
2.3 Neactualizarea procedurilor în conformitate cu Fişele tehnice

Propunerile de modificare a procedurilor pentru implementarea măsurilor 1.1, 2.1, 3.4 şi 4.1
nu au reflectat întotdeauna integral şi corect modificările aduse fişelor tehnice ale acestor
măsuri.
Auditul intern a recomandat corelarea şi actualizarea procedurilor în conformitate cu
modificările din fişele tehnice ale măsurilor publicate în Monitorul Oficial.
2.4 Nedetalierea fluxului procedural

În procedura de metodologie nu au fost menţionate etapele care trebuiau parcurse, paşii de
executat în cadrul fiecărei etape, termenele care trebuiau respectate şi persoanele (experţii)
implicaţi în desfăşurarea fiecărei activităţi.
În procedura de contractare şi procedura de pre-autorizare a plăţii la nivel regional nu se
prevede transmiterea unor documente (dosar de achiziţii, pista de buget) entităţilor cu atribuţii
în verificarea acestora sau care trebuiau să cunoască informaţiile cuprinse de acestea
(OJPDRP).
138
Recomandările auditului intern au făcut referire la introducerea şi detalierea în proceduri a

tuturor etapelor/paşilor de realizat, evidenţierea termenelor care trebuiau respectate şi a
persoanelor implicate în desfăşurarea fiecărei etape/activităţi.
Recomandarea a fost implementată în procedura de pre-autorizare a plăţilor la nivel regional.
2.5 Necorelarea procedurilor

S-a constatat existenţa unor necorelări între informaţiile existente în cadrul diferitelor
proceduri, inclusiv ghidul solicitantului, şi formulare cu privire la depunerea şi verificarea
dosarului cererii de plată.
S-a recomandat să se precizeze în mod unitar în toate procedurile fluxul procedural pentru
depunerea şi verificarea dosarului cererii de plată.
Recomandarea a fost parţial implementată.
2.6 Necorelare/ lipsă prevederi în fişele tehnice ale măsurilor

S-a constatat că nu au fost prevăzute anumite informaţii sau există necorelări în cadrul fişelor
tehnice ale măsurilor 2.1 şi 3.4, atât între prevederile din versiunea în limba română, cât şi
între prevederile variantei în limba română şi engleză.
Recomandarea auditului intern a fost de a se corela între ele prevederile fişelor tehnice ale
măsurilor, precum şi corelarea acestora cu legislaţia naţională în vigoare şi corelarea variantei
în limba engleză cu cea în limba română.
Recomandarea cu privire la fişa tehnică a măsurii 2.1 era în curs de implementare.
Recomandarea cu privire la corelarea fişei tehnice a măsurii 3.4 nu a fost implementată.
2.7 Lipsă prevederi procedurale

În urma evaluării procedurilor pentru implementarea măsurilor 2.1, 3.1, 3.4 şi a procedurii de
contabilizare s-au identificat o serie de lacune şi de formulări ambigue care nu ofereau o
asigurare rezonabilă privind concluzia verificărilor efectuate.
Recomandarea auditului intern a fost să se detalieze în proceduri toate verificările efectuate de
către experţi şi introducerea acelor documente necesare în vederea emiterii unei concluzii
certe şi neechivoce privind rezultatul verificărilor efectuate.
2.8 Nedetalierea instrucţiunilor de modificare a procedurilor

Instrucţiunile de modificare a procedurilor nu au fost detaliate suficient pentru a putea
justifica aceste modificări şi de asemenea nu se făcea referire la capitolele care se modificau
în proceduri.
Recomandarea auditului intern a fost de a fundamenta toate modificările aduse procedurilor
prin instrucţiuni şi de a anexa la instrucţiuni documente de susţinere şi de fundamentare a
modificărilor aduse procedurilor.
3. Implementarea sistemului informatic integrat la nivelul Agenţiei

3.1 Întârzieri în testarea şi implementarea sistemului informatic integrat
S-a constatat că la începutul anului 2006 exista o întârziere generală în desfăşurarea
proiectului cu consecinţa accelerării finalizării proiectului pe finalul contractului şi a apariţiei
de erori în dezvoltarea sistemului, în procedura de testare şi acceptanţă.
Recomandările auditului intern vizau urmărirea de către managerul de proiect desemnat de
Agenţie a termenelor stabilite de comun acord cu furnizorul, precum şi respectarea acestora.
139
3.2 Testarea la nivelul locaţiilor regionale ale Agenţiei

Auditul intern a recomandat efectuarea de teste la nivelul unui centru regional situat la
distanţă de Bucureşti (Târgovişte) pentru a simula cât mai bine situaţia din realitate, deoarece
am considerat că un roll out în cele 8 locaţii de la nivel regional trebuie efectuat doar după cel
puţin o testare a sistemului integrat.
3.3 Testele de acceptanţă

Auditul intern a recomandat ca realizarea testelor de acceptanţă să dureze cel puţin 3 zile în
fiecare locaţie, iar la fiecare test de acceptanţă să fie prezent şi un expert din partea Serviciului
Informatizare care să ofere suport tehnic persoanei responsabile cu semnarea testelor, precum
şi un expert din cadrul Direcţiei Audit Intern pentru a prezenta şi verifica punctele care
necesită o atenţie deosebită din partea Agenţiei.
3.4 Generarea rapoartelor în format electronic

Pe parcursul derulării proiectului Serviciul Monitorizare, Evaluare, Raportare a transmis
furnizorului un nou set de rapoarte care trebuie introduse în sistem.
S-a recomandat urmărirea implementării rapoartelor, precum şi instruirea unei persoane din
cadrul Serviciului Informatizare pentru a putea realiza transformarea rapoartelor în funcţie de
cerinţele Serviciului Monitorizare după finalizarea contractului.
3.5 Interfaţa cu sistemului integrat cu aplicaţiile informatice existente în cadrul Agenţiei

Având în vedere că reprezentanţii furnizorului au afirmat că integrarea se va rezuma la
prezentarea specificaţiilor tehnice prin care alt program poate fi interconectat cu softul
integrat, iar în calendarul proiectului nu a fost menţionat nici un termen pentru rezolvarea
acestei probleme exista riscul ca sistemul integrat să nu comunice cu sistemele informatice
preexistente în cadrul Agenţiei.
Auditul intern a recomandat clarificarea acestei situaţii şi desemnarea entităţii responsabile cu
efectuarea integrării sistemelor informatice existente.
3.6 Manualul utilizatorilor

Deoarece s-a considerat că manualele şi documentaţia pentru utilizatori trebuiau prezentate în
limba română şi să fie prezentate acestora de către o persoană din cadrul Serviciului
Informatizare, înainte de prezentarea acestora de către furnizor în cadrul procedurii de
instruire a utilizatorilor finali, Direcţia Audit Intern a recomandat pregătirea utilizatorilor şi
punerea la dispoziţia acestora a manualului de utilizare a sistemului integrat în limba română
înainte de realizarea testărilor şi a acceptanţelor.
De asemenea, Direcţia Audit Intern a înaintat conducerii Agenţiei, Serviciului Informatizare şi
managerului de proiect o propunere a termenelor şi perioadelor în care ar trebui să se
desfăşoare principalele etape ale proiectului, astfel încât să se atingă obiectivele propuse cu
respectarea termenului de prelungire a contractului încheiat cu furnizorul.
În anul 2007 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de misiuni conform Planului Anual de
Audit pe 2007 şi Planului Strategic de Audit pentru perioada 2007-2009 pentru Programul
SAPARD, precum şi unele misiuni ad-hoc la solicitarea directorului general al Agenţiei.
Misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern în cursul anului 2007 au cuprins
verificări cu privire la:
140
• evaluarea sistemelor de control intern şi gestionare a recuperării creanţelor rezultate

din nereguli şi/sau fraudă, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor
comunitare şi a fondurilor de cofinanţare aferente;
• verificarea modului de respectare a procedurilor aferente implementării Măsurilor
1.2, 3.3, 3.5 şi 4.1 („100% Re-performance”);
• verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor consolidate
pentru Măsura 1.1, Măsura 3.1, Măsura 3.4 de către experţii AS, CRPDRP, OJPDRP;
• verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei
pentru perioada 01.01-31.12.2007;
• evaluarea modului de organizare şi de exercitare a controlului financiar preventiv
propriu în anii 2004-2007.
Misiunile desfăşurate în anul 2007 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi
executate cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele
aspecte:
• structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru
Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.2 şi 4.1 au fost funcţionale, astfel cum au fost ele
• obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă
cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi în
reglementările în vigoare (legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene);
• procedurile Agenţiei au fost respectate de către experţi;
premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau
şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;
În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care
au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit,
Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, Direcţiei Audit din cadrul MADR,
auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit – Curtea de Conturi a României, Comisiei
Europene şi Curţii Europene de Conturi.
1. Verificarea proiectelor:
1.1 Calitatea verificărilor privind autorizarea plăţilor
Pentru un proiect aferent Măsurii 1.2 s-a constatat existenţa unei erori de calcul în cadrul
verificării valorilor eligibile ce trebuiau a fi decontate beneficiarului, în sensul că preţurile
descrise în anexa la factură erau mai mari decât cele din ofertă.
141
Direcţia Audit Intern a recomandat ca diferenţa constatată a fi eronată să fie scăzută la

următoarea tranşă de plată din totalul cheltuielilor ce vor fi decontate către beneficiar şi
reflectarea acestui fapt în situaţiile contabile.
Recomandarea formulată a fost implementată.
1.2 Rezonabilitatea preţurilor

Pentru 7 proiecte aferente Măsurii 3.5 şi pentru 6 proiecte aferente Măsurii 2.1, în etapa de
implementare tehnică, la verificarea preţurilor s-au constatat următoarele:
• experţii Agenţiei nu au efectuat în toate cazurile o verificare efectivă a preţurilor
întrucât baza de date cu preţuri de referinţă era incompletă sau în curs de finalizare;
• existenţa unor neconcordanţe între verificările efectuate de către personalul Agenţiei
de la nivel central şi regional cu privire la verificarea preţurilor cu baza de date
întrucât, pentru aceleaşi bunuri, personalul de la nivel regional a menţionat în fişele
de verificare că a verificat preţurile cu baza de date, iar personalul de la nivel central
a menţionat în fişele de verificare că nu au regăsit acele bunuri în baza de date şi au
descris modalitatea de verificare prin analiza ofertelor depuse de beneficiar.
Direcţia Audit Intern a recomandat experţilor din cadrul Centrelor Regionale, ca pe viitor, să
consulte baza de date, iar în cazul în care nu regăsesc preţurile pentru anumite bunuri să se
informeze din alte surse ataşându-le ca documente justificative şi să menţioneze în fişa de
verificare modalitatea de comparaţie a rezonabilităţii preţurilor pentru proiectele verificate şi
să se realizeze propuneri periodice de completare şi actualizare a bazei de date cu preţurile de
referinţă ale materialelor/ lucrărilor/ bunurilor care nu se regăseau sau pentru care experţii
verificatori constataseră că nu erau rezonabile (limitele minime şi maxime).
Recomandarea trebuia urmărită cu ocazia misiunilor de audit viitoare.
1.3 Potenţiale conflicte de interese

În cazul unui proiect aferent Măsurii 3.5 s-a constatat existenţa unor legături între firmele
ofertante pentru achiziţia unui utilaj, privind acţionariatul acestora. S-a considerat că astfel au
fost încălcate prevederile MAFA cu privire la existenţa a minim 3 oferte conforme în cazul
achiziţiilor efectuate de beneficiari privaţi care depăşesc valoric pragul de 10.000 EURO.
În cazul unui proiect aferent Măsurii 2.1 s-a constatat existenţa unei posibile relaţii de rudenie
între beneficiar şi acţionarul uneia dintre firmele ofertante, iar în cazul a altor două proiecte
aferente aceleiaşi măsuri s-a constatat existenţa unor acţionari comuni şi/sau înrudiţi, respectiv
legături economice ale firmelor participante la achiziţie.
Direcţia Audit Intern a recomandat reanalizarea corectitudinii efectuării achiziţiilor organizate
de către beneficiari şi, în situaţia în care se constată existenţa unui conflict de interese, să se
constituie debit pentru valoarea achiziţiei afectată de conflictul de interese.
Recomandarea formulată nu a fost implementată.
1.4 Deficienţe rezultate din analiza prevederilor aplicabile eligibilităţii cheltuielilor pentru
Măsura 3.4
În urma verificării unui proiect aferent Măsurii 3.4 au fost constatate următoarele deficienţe:
• necorelarea prevederilor între versiunea în limba română şi cea în limba engleză a
Listei cheltuielilor eligibile pentru Măsura 3.4 transmisă spre aprobare Comisiei
Europene de către Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD din
cadrul MADR.
142
• existenţa unui punct de vedere distinct al Autorităţii de Management pentru

Programul SAPARD, faţă de cel al APDRP privitor la cheltuielile eligibile aferente
Măsurii 3.4, submăsura Turism rural;
• existenţa posibilităţii de interpretare a Listei cheltuielilor eligibile pentru Măsura 3.4,
având în vedere faptul că prevederile generale ale OUG nr. 109/ 2005 privind
transporturile rutiere nu au fost corelate scopului implementării Programului
SAPARD. Conform prevederilor OUG nr. 109/ 2005, mijloacele de transport
pasageri care pot fi finanţate având în vedere Lista cheltuielilor eligibile, sunt
clasificate după următoarele categorii: autoturism, autobuz, autocar, microbuz;
• informarea beneficiarilor de către Agenţie asupra cheltuielilor eligibile aferente
Măsurii 3.4, submăsura Turism rural fără a se obţine asigurarea asupra aprobării de
către Comisia Europeană a ultimei versiuni a Listei cheltuielilor eligibile pentru
măsura 3.4;
• publicarea pe site-ul Agenţiei www.sapard.ro de informaţii contradictorii privitoare
la cheltuielile eligibile pentru Măsura 3.4;
• punerea la dispoziţia potenţialilor beneficiari a Ghidului solicitantului neactualizat cu
informaţiile publicate pe site-ul Agenţiei privitoare la cheltuielile eligibile pentru
Măsura 3.4, realizându-se astfel discriminarea persoanelor care ar fi dorit accesarea
Programului SAPARD.
Au fost întreprinse măsuri de corectare a situaţiei create, însă deficienţele constatate nu au fost
pe deplin remediate de către departamentele de specialitate ale APDRP.
1.5 Realocări de sume

În urma verificărilor efectuate s-a constatat că nu s-a respectat încadrarea în sumele alocate pe
fiecare măsură în parte, astfel:
• pentru Măsura 1.2 realocarea sumelor către alte măsuri derulate prin Programul
SAPARD a fost efectuată neluându-se în calcul valoarea angajată în cadrul măsurii la
momentul efectuării realocărilor;
• pentru Măsura 4.1 datorită realocărilor către alte măsuri s-a depăşit valoarea
alocărilor financiare anuale din bugetul total specificat în Scrisoarea de invitaţie.
Direcţia Audit Intern a recomandat întreprinderea acţiunilor necesare pentru acoperirea

sumelor contractate.
Recomandările formulate au fost implementate.
În urma verificărilor efectuate asupra valorii alocărilor financiare aferente Măsurii 3.5 s-a
identificat o neconcordanţă, între Decizia Comisiei Europene din decembrie 2006 şi Hotărârea
Guvernului nr. 177/2007, cu privire la valorile alocărilor financiare.
Direcţia Audit Intern a recomandat conducerii Agenţiei să comunice Direcţiei Generale pentru
Dezvoltare Rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD
neconcordanţa dintre Hotărârea Guvernului şi Decizia CE.
Recomandarea a fost implementată ulterior emiterii raportului de audit prin apariţia Hotărârii
de Guvern nr. 725/ 2007.
2. Sistemul de control intern

2.1 Înregistrări contabile eronate
În cazul unui proiect aferent Măsurii 3.5, înregistrările contabile cu privire la angajamentele
bugetare şi legale au fost efectuate în mod eronat, având în vedere şi prevederile contractului
143
de finanţare încheiat cu Agenţia, iar în ceea ce priveşte acurateţea conturilor contabile ale
APDRP pentru anul 2006, Direcţia Audit Intern a constatat o serie de deficienţe privind:
• înregistrările în contabilitate a sumelor reprezentând alocările financiare de la bugetul
naţional;
• plăţile efectuate şi reflectate în „Rapoartele contabile privind plăţile efectuate”;
• debite provenite din penalităţi/ întârzieri.
Direcţia Audit Intern a recomandat următoarele:

• rectificarea înregistrărilor contabile şi a valorilor reflectate în contabilitate cu privire
la angajamentele bugetare şi legale aferente proiectului în cauză, astfel încât acestea
să reflecte conţinutul documentelor justificative în baza cărora au fost efectuate;
• efectuarea demersurilor necesare pentru modificarea soft-ului contabil, în sensul
restricţionării efectuării de modificări în situaţiile raportate ulterior încheierii
exerciţiului financiar;
• menţionarea integrală, corectă şi la timp a sumelor ce constituie debite constituite/ de
recuperat/ recuperate în „Registrul debitorilor”.
Conducerea Serviciului Contractare din cadrul Direcţiei Selectare Contractare şi a Serviciului

Contabilizare Plăţi din cadrul Direcţiei Plăţi Proiecte şi-au însuşit recomandările şi au luat
măsuri pentru remedierea deficienţelor.
2.2 Efectuarea de modificări în soft-ul contabil ulterior încheierii exerciţiului financiar

Pe parcursul desfăşurării misiunii de audit ”Verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii
conturilor contabile ale Agenţiei pentru anul 2006”, Direcţia Audit Intern a constatat că a fost
posibilă efectuarea de modificări/ corecţii în anul 2007 asupra înregistrărilor din soft-ul
contabil al Agenţiei, ulterior încheierii exerciţiului financiar al anului 2006.
Direcţia Audit Intern a recomandat conducerii DPP-SCP şi conducerii Serviciului
Informatizare să efectueze demersurile necesare pentru modificarea soft-ului contabil, în
sensul restricţionării efectuării de modificări în situaţiile raportate, ulterior încheierii unui
exerciţiu financiar.
Răspunsul conducerii Serviciului Contabilitate Plăţi a vizat faptul că eventualele corecţii ale
situaţiilor prezentate în rapoartele contabile se datorau sesizării unor erori ce au necesitat
intervenţia dezvoltatorului aplicaţiei.
2.3 Aplicarea cu întârziere a procedurilor acreditate pentru autorizarea plăţilor la nivel

central
S-a constatat aplicarea cu întârziere a ultimei versiuni a manualului de proceduri privind
autorizarea plăţilor la nivelul central al Agenţiei pentru Programul SAPARD deoarece experţii
nu au fost informaţi în scris şi la timp cu privire la data intrării în vigoare a acestor versiuni
ale procedurii.
Direcţia Audit Intern a recomandat să se stabilească data intrării în vigoare/data aplicării
instrucţiunilor de modificare după comunicarea către Comisia Europeană a acestora sau după
primirea de către APDRP a deciziei CE de aprobare a unei modificări a procedurilor şi ca pe
viitor să se asigure implementarea unitară a modificărilor aduse procedurilor prin
comunicarea formală către toate entităţile implicate a datei aprobării şi a datei aplicării
modificărilor procedurilor şi a conţinutului modificărilor aduse procedurilor aprobate.
144
Recomandarea a fost implementată pentru modificările aduse procedurilor APDRP ulterior

emiterii raportului de audit.
2.4 Deficienţe în întocmirea documentelor privind procedura de achiziţii publice

În unele cazuri documentele întocmite pentru evidenţa procedurilor de achiziţii publice,
respectiv verificarea conflictelor de interese pentru beneficiarii publici fie au fost completate
de persoane neautorizate, fie nu au fost semnate şi datate pentru verificare, nu au fost
întocmite la momentul prevăzut în procedură sau nu au fost înregistrate la CRPDRP.
Direcţia Audit Intern a recomandat ca pe viitor să se asigure o completare riguroasă a
documentelor privitoare la procedura de achiziţii, respectiv la verificarea conflictelor de
interese şi efectuarea de stagii de pregătire a experţilor care vor realiza în viitor verificări
asupra procedurii de achiziţii desfăşurate de beneficiarii publici.
Recomandarea formulată a fost urmărită cu ocazia misiunilor de audit ulterioare.
3. Elaborarea de proceduri
3.1 Prevederile Instrucţiunii nr. 66/ 10.05.2004
Prevederile Instrucţiunii nr. 66/ 10.05.2004 privind verificarea conflictului de interese în
cadrul achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai proiectelor SAPARD sunt incomplete.
Direcţia Audit Intern a recomandat ca experţii verificatori să se asigure că, pentru plăţile ce au
mai rămas de efectuat în cadrul Programului SAPARD, nu vor fi decontate cheltuieli
neeligibile rezultate din achiziţii realizate pe baza unui contract viciat prin existenţa unui
conflict de interese şi ca pe viitor să se asigure verificarea integrală a eventualelor conflicte de
interese ce pot apărea în procesul de achiziţii desfăşurat de beneficiarii privaţi ai asistenţei
FEADR.
Recomandarea formulată era în curs de analiză la data emiterii raportului de audit.
În anul 2008 Direcţia Audit Intern a desfăşurat următoarele tipuri de activităţi/ misiuni de
audit :
• auditul modului de respectare a procedurilor aferente implementării Măsurilor 1.2, 3.2,
3.3 („100% Re-performance”) şi urmărirea recomandărilor aferente acestor verificări;
• integritatea, acurateţea şi veridicitatea conturilor contabile ale Agenţiei pe anii 2006 şi
2007;
• auditul modului de respectare a procedurii de achiziţii publice pentru proiectele
aferente Măsurii 2.1 din regiunile afectate de calamităţi;
• evaluarea aplicaţiei informatice PROSYS;
• evaluarea modului de stabilire a procedurii de achiziţii publice (G3 ACP), aplicabile
pentru achiziţiile desfăşurate în anul 2007 de beneficiarii Măsurilor 1.2 şi 2.1;
• identificarea cauzelor care au determinat apariţia unor diferenţe între evidenţele
direcţiilor Agenţiei pentru proiectele finanţate prin Programul SAPARD;
• evaluarea pistei de audit pentru instrucţiunile şi circularele emise în vederea
modificării procedurilor pentru implementarea Programului SAPARD;
• evaluarea Manualului de proceduri de înregistrare şi recuperare datorii G8 IRD;
• evaluarea propunerilor de modificare a procedurii de efectuare plăţi, G6–EP;
• evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor elaborate pentru implementarea
Programului SAPARD în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 63/ 2008;
145
• evaluarea propunerilor de modificare şi completare a procedurilor elaborate pentru

implementarea Programului SAPARD în conformitate cu recomandările Comisiei
Europene din adresa nr. 16.859/ 09.07.2008;
• urmărirea recomandărilor şi observaţiilor formulate de către entităţile externe abilitate,
şi anume: Curtea Europeană a Auditorilor, auditorii Comisiei Europene, Autoritatea de
Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice –
Direcţia Audit Public Intern, Departamentul de Control al Guvernului, Direcţia
Generală de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul MADR.
executate conform Planului anual pentru 2008 şi Planului strategic de audit intern pentru
perioada 2008 – 2010 pentru Programul SAPARD, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare
rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:
• structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile

1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 erau funcţionale, astfel cum au fost ele
• obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu
criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare dintre Comunitatea
Europeană şi România pentru SAPARD;
• procedurile Agenţiei au fost respectate de către personalul Agenţiei;
plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o
asigurare rezonabilă asupra proceselor;
În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care
au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit,
Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, Direcţiei de Audit din cadrul MAPDR,
auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României,
Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Audit Public Intern şi Comisiei Europene.

a) Efectuarea unei plăţi în exces

S-a constatat că în cazul unei cereri de plată pentru Măsura 1.2 depusă la CRPDRP Timiş a
fost aprobată la plată o sumă mai mare decât cea cuvenită.
S-a recomandat să se ţină cont de suma constatată ca plătită necuvenit prin scăderea acesteia
din tranşa de plată următoare sau constituirea de debit pentru recuperarea sumei.
Recomandarea cu nivel înalt de importanţă a fost implementată prin constituirea unui debit
pentru plata în exces şi recuperarea acestuia.
146
b) Nerespectarea principiului bunei gestionări financiare (sound financial management),

conform prevederilor MAFA, Secţ. B, art. 4
Pentru un număr de 3 proiecte din regiunea 3 Târgovişte şi pentru toate proiectele din
Regiunea 4 Craiova s-au identificat efectuarea de verificări incomplete sau neefectuarea
verificărilor cu privire la rezonabilitatea preţurilor materialelor, lucrărilor.
S-au recomandat următoarele:
• să se consulte baza de date de către experţii Centrelor Regionale 3 Târgovişte şi 4
Craiova, iar în cazul în care nu regăsesc preţurile pentru anumite servicii/
materiale/lucrări experţii verificatori să se informeze din alte surse, ataşându-le ca
documente justificative, şi să menţioneze în Fişa de verificare a contractului
modalitatea de comparaţie a rezonabilităţii preţurilor pentru proiectele verificate;
• să se realizeze propuneri periodice de completare/modificare/actualizare DSC – SA şi
CRPDRP a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/lucrărilor/ serviciilor
care nu se regăsesc sau pentru care experţii verificatori constată că nu sunt rezonabile;
• reverificarea rezonabilităţii de către experţii DSC – SA pentru proiectele din Regiunea
4 a preţurilor din oferta declarată câştigătoare, iar în cazul în care se constată că
acestea nu sunt rezonabile să se procedeze la neavizarea contractelor de lucrări/
servicii sau reducerea corespunzătoare a valorii acestuia.
În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate era

următoarea:
• recomandarea referitoare la consultarea bazei de date cu preţurile de referinţă nu a fost
implementată;
• recomandarea referitoare la realizarea de propuneri periodice de completare/
modificare/ actualizare de către personalul DSC – SA şi CRPDRP a bazei de date cu
preţurile de referinţă ale materialelor/ lucrărilor/ serviciilor care nu se regăsesc sau
pentru care experţii verificatori constată că nu sunt rezonabile se va urmări pentru
proiectele depuse pentru FEADR;
• recomandarea referitoare la reverificarea de către experţii DSC – SA a proiectelor din
Regiunea 4 nu a fost agreată.
c) Completarea şi/sau clarificarea procedurilor de achiziţii

În Circulara nr. 164/ 30.08.2006 prin care s-a completat procedura de achiziţii publice G3-
ACP, versiunea 010 cu „Alternativa 3 – licitarea la pachet a serviciilor de proiectare şi a
execuţiei lucrărilor” se menţiona că „documentaţia pentru oferta financiară de lucrări va fi
întocmită în preţuri unitare defalcate pe material, manoperă, utilaj şi transport fără a exista un
proiect tehnic”.
Menţionăm că în circulară nu au fost precizate următoarele:

• termenul în care trebuie realizat şi înaintat proiectul tehnic la Centrul Regional;
• persoanele responsabile şi termenele în care trebuie să se realizeze verificarea
concordanţei dintre oferta declarată câştigătoare şi proiectul tehnic.
S-a recomandat ca, pentru proiectele cărora le sunt aplicabile prevederile Circularei nr.
164/30.08.2006, conducerea DSC să stabilească şi să informeze Centrele Regionale şi
beneficiarii cu privire la:
• termenul în care trebuie realizat şi înaintat proiectul tehnic la Centrul Regional astfel
încât să se respecte termenele de realizare a investiţiilor din cererile de finanţare;
147
• persoanele responsabile şi termenele în care trebuie să se realizeze verificarea

concordanţei dintre oferta câştigătoare şi proiectul tehnic.
Opinia auditului: Recomandarea a fost considerată închisă având în vedere că la data emiterii
raportului de audit erau finalizate procedurile de achiziţii publice pentru măsura 2.1 în
proporţie de 94%, deşi nu au fost întreprinse măsuri pentru implementarea ei.
d) Necorelarea manualului de proceduri G8 – IRD cu alte proceduri APDRP elaborate

pentru Programul SAPARD ori alte documente din legislaţia naţională
Există necorelări între Manualul de proceduri G8 – IRD şi Manualul de proceduri pentru
control şi antifraudă G9 – CA sub următoarele aspecte:
• situaţia suspendării plăţii;
• efectuarea de către DCA a controlului preliminar, respectiv a verificărilor cu privire la
sesizările din partea organismelor cu atribuţii de control/ investigaţie;
• competenţa exclusivă a DCA de a analiza neregulile primite atât din interiorul, cât şi
din exteriorul APDRP, actualizarea procedurii cu legislaţia naţională referitoare la
recuperarea creanţelor şi cu prevederile Circularei nr. 152/ 2006, întocmirea de
documente care nu mai sunt necesare desfăşurării fluxului;
S-a recomandat corelarea prevederilor din cele două manuale pentru aplicarea unitară a
procedurilor, respectiv nedublarea activităţilor.
e) Nerespectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare cu privire la achiziţiile

publice
S-a constatat că pentru 5 proiecte aferente măsurii 2.1, respectiv 8 proiecte aferente măsurii
1.2, pentru care unele proceduri de achiziţii au fost demarate după data de 01.01.2007 (anunţ
de participare în 2007) nu au fost aplicate prevederile legislaţiei naţionale cu privire la
achiziţiile publice, nefiind astfel respectate prevederile MAFA şi notificările Comisiei
Europene în ceea ce priveşte regulile aplicabile după data aderării României la Uniunea
Europeană.
S-a recomandat să se excludă din declaraţia de cheltuieli sumele deja plătite pentru achiziţiile
aferente proiectelor în cauză cât şi neincluderea în declaraţie a sumelor viitoare pentru
achiziţiile care urmează a fi plătite.
Recomandarea nu a fost implementată.
f) Lipsa adoptării de măsuri asiguratorii
S-a constatat că APDRP a decis anularea licitaţiilor aflate în derulare conform manualului
elaborat pe baza manualului Comisiei pentru 5 beneficiari publici şi reluarea acestora conform
prevederilor legislaţiei naţionale fără a elabora un plan de monitorizare pentru derularea
proiectelor pentru a se încadra în termenele contractuale stabilite.
S-a recomandat să se monitorizeze îndeaproape derularea acestor proiecte astfel încât să se
asigure finalizarea acestora în termenele stabilite iniţial prin contractul de finanţare
g) Utilizarea unui manual de proceduri care nu respectă cerinţele Comisiei Europene
S-a constatat că până la sfârşitul lunii februarie 2007 nu a fost întocmit manualul de proceduri
privind achiziţiile publice conform OUG nr. 34/ 2006, deşi Agenţia a fost informată de către
Comisia Europeană prin scrisoarea nr.35029/ 22.12.2006 că prevederile Regulamentului de
tranziţie de la Programul SAPARD la Programele de dezvoltare rurală post – aderare privind
148
procedurile de achiziţie publică vor fi aplicabile retroactiv începând cu data aderării precum şi
faptul că forma draft a regulamentului incluzând clauza de aplicare retroactivă a fost avizată
pozitiv în Comitetul Star din noiembrie 2006.
S-a recomandat ca pe viitor să se analizeze modificările legislative din momentul existenţei
primelor informaţii cu privire la aceste modificări şi impactul acestora asupra procedurilor
existente pentru a preîntâmpina situaţii similare.
Recomandarea nu a fost agreată.
h) Prevederi procedurale incomplete

h1. Prevederi procedurale incomplete în ceea ce priveşte introducerea, identificarea şi
corectarea operativă a informaţiilor eronate sau incomplete în sistem
S-a constatat că prevederile procedurale în ceea ce priveşte introducerea, identificarea şi
corectarea operativă a informaţiilor eronate sau incomplete în sistem sunt inconsistente.
S-a constatat faptul că prevederile procedurale doar vizează eliminarea posibilităţii procesării
electronice a unor informaţii eronate însă, în fapt, nu exista un cadru adecvat care să
diminueze rata erorilor cauzate de introducere a unor informaţii eronate sau incomplete.
Calitatea informaţiei prezentată în format electronic a fost influenţată de gradul de acoperire a

unor necesităţi specifice:
• procesul de gestionare a informaţiilor din sistem, mai exact organizarea, exploatarea
şi protejarea corespunzătore a acestora;
• supervizării activităţii de introducere, extragere şi raportare a informaţiilor, în sensul
lipsei de supervizare a conformităţii datelor introduse în sistem cu documentele
primare.
S-a recomandat să se stabilească norme procedurale specifice asigurării calităţii informaţiei
introduse în sistem, care să asigure în mod real acurateţea, integritatea, completitudinea
consistenţa şi încrederea în informaţiile provenite din zonele de colectare.
Recomandarea nu a fost implementată.
h2. Prevederi procedurale incomplete – Monitorizare, Evaluare şi Raportare

S-a constatat că DC-SMER colectează, prelucrează, centralizează şi transmite diferite
informaţii către entităţi din cadrul APDRP şi către AM, deşi nu există prevederi procedurale
în acest sens. Aceste informaţii colectate de la nivel regional şi prelucrate de către DC-SMER
au fost primite doar în format electronic şi nu exista certitudinea că acestea au fost corect
culese şi supervizate.
S-a recomandat luarea măsurilor pentru includerea în procedura DC-SMER a unor prevederi
care să acopere activităţile pe care le desfăşoară în momentul respectiv în afara prevederilor
procedurale.
h3. Prevederi procedurale incomplete - Contractare

S-au identificat următoarele deficienţe în modul de derulare a reconcilierilor lunare cu privire
la contractele şi actele adiţionale încheiate de Agenţie, astfel:
• serviciile implicate în derularea reconcilierilor (DSC-SC, DPP-SCP, DC-SMER,
DAT) nu completau un formular unic de reconcilieri;
• reconcilierea dintre DC-SMER şi DSC-SC se efectua prin preluarea de către DC-
SMER a bazelor de date transmise de DSC-SC şi compararea cu sumele din cadrul
DC-SMER – sume preluate tot de la DSC-SC, fără a mai exista o sursă independentă
de comparare a sumelor cu privire la contracte;
149
• explicarea diferenţelor era realizată de DC-SMER şi viza rotunjirile valorilor

contractelor generate de denominare, însă aceste diferenţe deveneau de ordinul
zecilor de lei cu riscul de a se înmulţi, fapt care nu a fost sesizat în reconcilierile
DSC-SC cu DPP-SCP;
• o altă explicaţie a diferenţelor rezultate din reconcilierile DC-SMER şi DSC-SC viza
contractele reziliate care erau preluate în baza de date de către DC-SMER în luna în
care rezilierea a fost efectuată iar de către DSC-SC şi DPP-SCP în momentul primirii
înştiinţării de către DPP a efectuării rezilierii;
• existenţa diferenţelor în cadrul reconcilierilor pentru contractele reziliate era şi din
cauza transmiterii cu întârziere a înştiinţărilor cu privire la rezilieri fapt datorat
timpului relativ mare cu care se operează dezangajarea sumelor provenite din
rezilieri (semnarea de către SCFPP, ordonator de credite etc);
• înregistrările în baza de date a DSC-SC a contractelor, actelor adiţionale, contractelor
reziliate sau operarea dezangajărilor de sume nu se efectua în momentul primirii
documentelor aferente ci spre sfârşitul lunii de reconciliere sau la o anumită perioadă
de timp, de către o singură persoană din cadrul serviciului, fapt care afecta
operativitatea acestei activităţi şi putea genera erori independente de voinţa
expertului responsabil;
• reconcilierea dintre DSC-SC şi DC-SMER se efectua pe rulajul lunii aferente
reconcilierii (intrările curente) fără să existe o reconciliere a valorilor globale ale
contractelor din cadrul Programului SAPARD cu riscul ca în cazul strecurării unei
greşeli într-o lună anterioară, aceasta să nu fie descoperită;
• reconcilierea contractelor şi a actelor adiţionale (CP 18.J.1.) dintre SCP, DSC şi DAT
exceda cadrului procedural deoarece în cazul listelor cu contractele şi actele
adiţionale care făceau obiectul reconcilierilor nu se făcea dovada însuşirii acestora,
prin semnătură, de către persoanele responsabile din cadrul părţilor implicate sau nu
erau menţionate numele semnatarilor.

1. să se efectueze reconcilieri între toate cele trei servicii implicate în procesul raportărilor cu
privire la sumele contractate în cadrul Programului SAPARD (DSC-SC, DPP-SCP, DC-
SMER), în cadrul unui formular unic în care să se explice diferenţele rezultate şi acestea să fie
însuşite de cei trei semnatari. În acest mod toate cele trei servicii vor cunoaşte ce diferenţe pot
exista cu privire la sumele contractate în cadrul Programului SAPARD şi nu doar între
serviciile care se reconciliază, aşa cum este în prezent (DC-SMER şi DSC-SC sau DSC-SC şi
DC-SMER). De asemenea, s-a recomandat ca reconcilierile să fie efectuate atât lunar, pe
intrările curente, dar şi pe sumele globale înregistrate de la începutul Programului până în
prezent.
2. în cazul în care diferenţele din reconcilieri rezultate din rotunjiri ale valorilor contractelor
datorate denominării tindeau să devină semnificative, s-a recomandat luarea măsurilor pentru
identificarea contractelor care generează aceste diferenţe şi corectarea sumelor în toate bazele
de date existente la nivelul APDRP.
3. să se stabilească cu exactitate momentul în care trebuia operată în bazele de date
înregistrarea cu privire la contractele reziliate pentru a nu mai exista astfel de diferenţe în
cadrul reconcilierilor ţinându-se seama şi de decalajul generat de semnarea si aprobarea
„Propunerii de angajare a unei cheltuieli”.
4. pentru operativitatea înregistrării în baza de date a DSC-SC şi efectuarea reconcilierilor cu
privire la sumele contractate era necesară alocarea mai multor experţi pentru această
activitate.
150
5. ca raportările întocmite la nivelul serviciilor/ direcţiilor să cuprindă funcţia, numele şi

semnătura persoanelor implicate.
În baza răspunsurilor primite, auditul a opinat că primele 3 recomandări nu au fost
implementate, în timp ce ultima recomandare a fost implementată.
h4. Prevederi procedurale incomplete - Plăţi

S-a constatat că după plata ultimei tranşe efectuate către beneficiar şi în cazul în care exista o
diferenţă între valoarea contractată şi valoarea totală plătită, în lipsa unui document prin care
să se efectueze dezangajarea sumei rămase, era o perioadă foarte mare în care suma rămâne
indisponibilă pentru a fi reangajată pentru alte contracte.
S-a recomandat luarea măsurilor pentru scurtarea termenului în care se efectuează
dezangajarea sumelor neutilizate prin urmărirea termenului de contestaţie a beneficiarilor şi
demararea procedurii de dezangajare a acestor sume.
S-a considerat recomandarea închisă pentru implementarea SAPARD deoarece gradul de
absorbţie al fondurilor nu mai poate fi afectat.
h5. Prevederi procedurale incomplete

În ceea ce priveşte întocmirea „Declaraţiei de cheltuieli” s-au constatat următoarele
deficienţe:
1. este întocmită manual prin culegerea informaţiilor direct din documentele
justificative existând riscul omiterii unor înregistrări sau înscrierii unor cifre care nu
erau de actualitate;
2. era întocmită de către o singură persoană (Şeful SCP), fără să existe o dovadă cu
privire la supervizarea acesteia.
Această constatare a mai fost reiterată cu ocazia altor misiuni de audit când au fost constatate
o serie de erori în Declaraţiile de cheltuieli.

1. implicarea mai multor persoane în întocmirea Declaraţiei de cheltuieli pentru
asigurarea unui nivel corespunzător de control şi expertiză.
2. introducerea unei raportări care să stea la baza Declaraţiei de cheltuieli care să fie
oferită de către softul contabil pe baza informaţiilor din contabilitate.
În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate este

următoarea:
1. recomandare implementată;
2. recomandare parţial implementată întrucât softul utilizat nu generează Declaraţia de
Cheltuieli.
h6. Comunicarea deficitară

În privinţa utilizării procedurilor de autorizare plăţi s-a constatat că au fost utilizate versiuni
diferite ale acestor proceduri la nivelul OJ si CR (CRPDRP – 11.06.2007, OJPDRP –
17.09.2007 - cea oficială), cauzate de comunicarea ineficientă a modificărilor procedurale
operate în timp la nivelul APDRP, a modificărilor efectuate cu track changes, a folosirii
procedurilor postate pe domeniul comun fileserver alocat Serviciului Metodologie. De
asemenea, nu exista un tabel de luare la cunoştinţă de către experţii CR si OJ cu privire la
modificările procedurale.
S-a recomandat îmbunătăţirea atât a procesului de comunicare şi transmitere de documente
între entităţile de la nivelul APDRP cât şi întărirea controlului intern.
Recomandare parţial implementată.
151
În cursul anului 2009, Direcţia Audit Intern a efectuat următoarele misiuni de audit:
• Auditul cheltuielilor de capital pentru anii 2006, 2007, 2008: oportunitatea, realitatea
şi legalitatea achiziţiilor publice de bunuri şi a serviciilor;
• Verificarea faptului că noile locaţii erau adecvate pentru continuarea desfăşurării
activităţilor, în special cu privire la sistemele de securitate, conform recomandării CE
din misiunea de audit din 3 - 13 iunie 2008;
• Auditul cheltuielilor privind deplasările în ţară şi străinătate ale personalului pe anii
2006, 2007 şi 2008: oportunitatea şi eficienţa deplasărilor;
• Verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor de
autorizare, efectuare şi contabilizare plată pentru Măsura 2.1 de către experţii
APDRP de la nivel central, regional şi judeţean;
• Verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei
pentru perioada 01.01. 2008 - 30.09.2009;
• Urmărirea recomandărilor MAPDR-DA din misiunile de audit efectuate în cursul
anului 2008 la APDRP;
• Urmărirea constatărilor şi recomandărilor rezultate în urma evaluării aplicaţiei
informatice PROSYS pentru Programul SAPARD.
În cursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a efectuat următoarele misiuni de audit ad-hoc
solicitate de către Directorul General:
• Evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor elaborate pentru implementarea
Programului SAPARD în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 123/
2009;
• Urmărirea implementării recomandărilor DAPI-MFP cuprinse în rapoartele de audit
anterioare privind Programul SAPARD;
• Efectuarea unei misiuni cu privire la verificarea a 5% dintre proiectele afectate de
aplicarea circularei 172/26.06.2007.
În cursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi de consiliere cu
privire la activităţile aferente implementării Programului SAPARD după cum urmează:
• participarea DAI în cadrul unui grup de lucru cu privire la identificarea riscurilor
apărute în urma elaborării specificaţiilor tehnice în vederea contractării unui potenţial
studiu privind analiza rezonabilităţii preţurilor bunurilor achiziţionate de către
beneficiarii proiectelor finanţate prin Măsura 1.1, sub – măsura 0.2;
• centralizare nereguli identificate de către CCR, ACP, CE şi DAI care au făcut
obiectul unei prime constatări administrative sau juridice;
• emitere punct de vedere Direcţiei Audit Intern cu privire la observaţiile formulate de
Direcţia de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în urma
analizării propunerilor de modificare a procedurii de constatare nereguli, recuperare
datorii G8- IRD prin intermediul Instrucţiunii nr. 119;
• observaţii formulate de către DAI în ceea ce priveşte procedura de re-verificare a
achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD;
• punctul de vedere al Direcţiei Audit Intern asupra modului de implementare a
observaţiilor ACP referitoare la propunerile de modificare a Instrucţiunii nr. 120;
152
• punctul de vedere al DAI privind nominalizarea persoanelor responsabile cu

înregistrarea IRD – 01;
• punct de vedere cu privire la respectarea principiului separării responsabilităţilor la
nivelul controlului ex-post;
• punct de vedere cu privire la propunerile de modificare a manualelor de proceduri
pentru Audit Intern M 02-02 şi Relaţii Publice M 02-03 şi modul în care aceste
modificări ar putea să afecteze criteriile de acreditare.
În cursul anului 2009, auditorii interni au urmărit modul de implementare a recomandărilor

Comisiei Europene, după cum urmează:
• urmărirea recomandărilor Comisiei Europene pentru închiderea conturilor Agenţiei
pentru Programul SAPARD formulate ca urmare a misiunii de audit din perioada 8-
12 septembrie 2008;
• urmărirea recomandărilor Comisiei Europene rezultate în urma misiunii de audit
privind verificarea sistemului de gestionare şi control şi cheltuielile efectuate în
legătură cu Programul SAPARD - Lichidare conturi 2008.
În cursul anului 2009 auditorii interni au participat ca observatori la misiunea de audit a ECA
cu privire la auditul plăţilor şi al sistemelor de control instituite pentru Programul SAPARD –
DAS 2009.
Tot în cursul anului 2009, auditorii interni au urmărit modul de implementare a

recomandărilor MFP – DAPI cuprinse în rapoartele de audit anterioare privind Programul
SAPARD.
De asemenea, s-a realizat o prioritizare a misiunilor de audit şi cele care au fost considerate ca
fiind foarte importante, au fost realizate cu întâietate.
Pe parcursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a demarat toate misiunile de audit prevăzute în
planul anual pentru SAPARD 2009. Majoritatea misiunilor de audit au fost finalizate cu
emiterea unui raport parţial sau final de audit intern.
executate, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele
aspecte:
• obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu

criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare dintre Comunitatea
Europeană şi România pentru SAPARD;
• procedurile au fost respectate de către personalul Agenţiei;
plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o
asigurare rezonabilă asupra proceselor.
Direcţia Audit Intern a alocat importante resurse pentru activităţile de monitorizare a

misiunilor de audit din partea Comisiei Europene şi Curţii Europene de Conturi prin
pregătirea documentelor solicitate sau prin însoţirea auditorilor externi la vizitele efectuate la
centrele regionale şi judeţene dar şi la locul de implementare al proiectelor.
153

1) Necesitatea elaborării unei proceduri interne pentru desfăşurarea achiziţiilor publice

În urma derulării misiunii nr. 2/2009 s-a constatat că nu a fost elaborat un manual de
procedură pentru specificul activităţii de achiziţii publice conform OMFP 946/ 2005 cu
modificările şi completările ulterioare, care să detalieze etapele procedurale precum şi
atribuţiile Direcţiei Economice pentru această activitate.
Din personalul Serviciului Administrativ, doar şeful serviciului are în fişa de post atribuţii
detaliate în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii de achiziţie publică.
S-a recomandat elaborarea de norme procedurale interne în care să se detalieze etapele şi
documentele necesare pentru atribuirea contractelor de achiziţii, în mod special cele care nu
sunt reglementate prin OUG 34/2006 (ex: achiziţie directă), respectiv îmbunătăţirea fişelor de
post ale angajaţilor Direcţiei Economice cu prevederi privind respectarea legislaţiei naţionale
în domeniu şi a procedurii interne.
2) Deficienţe cu privire la securitatea şi protecţia spaţiului de lucru

În ceea ce priveşte verificările efectuate la sediul CRPDRP 6, Satu Mare, la sediul OJPDRP
Arad, OJPDRP Dolj, OJPDRP Bihor, OJPDRP Buzău s-au constatat următoarele deficienţe:
• nu exista un sistem de control/monitorizare al accesului persoanelor în incintă;
• sistemul de alarmă existent la cele 3 niveluri amenajate ale clădirii unde funcţionează
CRPDRP 6 NV Satu Mare, era funcţional, dar nu era conectat la sistemul de alarmare
al poliţiei, al unei firme de pază şi securitate, sau la telefonul unei persoane autorizate
din cadrul CRPDRP-ului;
• nu existau sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor: sistem de detectare a
fumului, sistem de sprinklere, drencere, hidranţi, etc.;
• nu erau afişate în loc vizibil normele/ instrucţiunile specifice, hărţile de evacuare,
posibilităţile de evacuare în caz de urgenţă, numerele de telefon utile;
• nu existau echipamente specifice necesare efectuării verificărilor pe teren
(instrumente de măsurat, echipamente de protecţie, etc.
• clădirea nu era prevăzută cu rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi aşa cum
este menţionat în Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap cu completările ulterioare. De asemenea, s-a constatat că
datorită construcţiei clădirii nu era posibil accesul persoanelor cu dizabilităţi la
etajele superioare ale clădirii.
S-a recomandat adoptarea măsurilor ce se impun pentru remedierea deficienţelor constatate:

achiziţionarea bunurilor şi echipamentelor necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime şi
în deplină siguranţă a activităţii şi asigurarea securităţii documentelor (în curs de
implementare); amenajarea unei rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi
(implementată); postarea în loc vizibil a unor afişe care să conţină informaţiile menţionate
(implementată).
3) Neîntocmirea documentelor specificate de legile în vigoare sau întocmirea lor incompletă

În urma verificării dispoziţiilor de plată aferente avansului acordat pentru deplasare, precum şi
cele aferente restituirii diferenţei de încasat de către titular pentru cheltuielile neacoperite din
avans, s-a constatat faptul că dispoziţiile de plată aferente mai multor avansuri acordate pentru
154
deplasare, precum şi cele aferente restituirii diferenţei de încasat de către titulari pentru
cheltuielile neacoperite din avans au fost întocmite şi achitate fără ca acestea să conţină toate
aprobările necesare, conform legislaţiei în vigoare.
S-a recomandat respectarea prevederilor legale în vigoare privind plata cheltuielilor,

respectarea separării funcţiilor de ordonator de credite, şef compartiment financiar - contabil,
casier şi CFPP, precum şi luarea măsurilor necesare pentru organizarea la nivelul OJPDRP a
controlului financiar preventiv propriu ţinând cont de posibilitatea utilizării sistemului
informatic integrat existent şi de personalul cu atribuţii CFPP deja existent.
Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit.
4) Nerespectarea legislaţiei privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind

încasările şi plăţile în valută
Contravaloarea în lei din registrul de casă în valută aferent avansurilor acordate pentru
deplasări externe era întocmit la un curs valutar diferit de cursul BNR din ziua înregistrării,
contrar prevederilor din Normele metodologice privind organizarea şi conducerea
contabilităţii instituţiilor publice aprobate prin Ordinul 1917/ 2005.
S-a recomandat ca înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind încasările şi plăţile în

valută la cursul zilei, comunicat de BNR, în conformitate cu Normele metodologice privind
organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice din Ordinul 1917/ 2005.
5) Nerespectarea legislaţiei în vigoare privind acordarea de avansuri

Acordarea sumelor drept avans unui singur titular cu toate că justificarea acestui avans
conţine diurne şi cheltuieli de cazare pentru 3 persoane. Astfel au fost încălcate prevederile
art. 30 din Anexa la Decretul nr. 209/ 1976 privind transmiterea avansului (Ex.: Târziu Viorel,
avans 1215 euro/ 14.06.2006 pentru 3 persoane; Gârban Gabriel avans 6200 euro/ 14.01.2008
pentru 3 persoane).
S-a recomandat ca pe viitor să se respecte prevederile art. 30 din Anexa la Decretul nr. 209/
1976 privind transmiterea avansului, şi de asemenea deschiderea unui cont în EURO la care
să fie ataşate mai multe carduri pentru a permite mai multor persoane să efectueze deplasări în
străinătate.
6) Nerespectarea procedurii de autorizare a plăţilor şi a prevederilor contractuale

În urma testelor efectuate au fost constatate următoarele deficienţe:
6.1 Declararea cererii de plată „conformă cu observaţii/ neconformă“ pentru CL Baldovineşti,

jud. Olt. (astfel, din Fişa de verificare tehnică şi financiară, Secţiunea A1, elaborată de
Serviciul Verificare Cereri de Plată-OJPDRP (AP 1.4) documentele în baza cărora cererea de
plată a fost declarată conformă cu observaţii erau ordinele de plată şi extrasele de cont, deşi
conform procedurii documentele în baza cărora cererile de plată pot fi declarate “conforme cu
observaţii” erau doar autorizaţiile de mediu, sanitar şi sanitar-veterinar. Ulterior, deşi cererea
de plată a fost declarată conformă cu observaţii, iar beneficiarul a depus extrasele de cont şi
ordinele de plată, Secţiunea A1 a Fişei de verificare tehnică şi financiară nu a fost refăcută aşa
cum era prevăzut în procedură. De asemenea, aceeaşi fişă de verificare tehnică şi financiară
elaborată de Serviciul Verificare Tehnicǎ-CRPDRP, Secţiunea A2 (AP 1.4) prezintă puncte de
verificare care nu au fost completate, nu era semnată de expertul 2 şi de şeful SVT, era datată
155
anterior (01.07.2007) datei de depunere a cererii de plată (cerere de plată depusă pe

26.07.2007) deşi din verificările realizate de către experţii SAP – CRPDRP şi prezentate în
cadrul Fişei de verificare a dosarului cererii de plată de către SAP (AP 2.1) rezultă că a fost
respectată procedura cu privire la verificarea conformităţii, conţinutului şi a condiţiilor
contractuale şi administrativ procedurale).
S-a recomandat respectarea procedurii în vigoare în ceea ce priveşte verificarea conformităţii
dosarului cererii de plată şi exercitarea controlului intern de către şefii de serviciu.
Recomandarea se va urmări cu ocazia altor misiuni de audit.
6.2 Nerespectarea prevederilor contractuale:

a) prin depăşirea perioadei în care beneficiarul se angajează să elaboreze proiectul tehnic, cu
mai mult de 6 luni de la semnarea contractului de finanţare (CL Brăeşti);
b) prin nefuncţionarea investiţiei: în cazul beneficiarului ANIF RA Vaslui, cu toate că
proiectul fusese finalizat nu fuseseră executate lucrări de întreţinere a canalelor şi zonelor
adiacente acestea fiind invadate de vegetaţie spontană.
c) nemenţinerea criteriilor de eligibilitate cu consecinţa prejudicierii fondurilor alocate de
Comisia Europeană şi bugetul de stat. Astfel, în cazul CL Livada, reprezentantul legal a
precizat faptul că pentru a putea depune ultima cerere de plată au fost necesare lucrări de
reabilitare a celor două staţii de pompare vechi existente şi a staţiei de epurare. Pentru
primirea autorizaţiei de funcţionare aceste lucrări trebuiau finalizate. Stadiul real din teren nu
reflecta realizarea de lucrări la staţia de epurare, iar aceasta nu funcţiona, deşi are o capacitate
prevăzută de 1.560 mc/zi (18l/secundă) pentru reţele de canalizare pe 8,33 km (2,2 km de
reţea existentă şi 6,13 km construiţi prin proiect).
S-a recomandat ca în momentul efectuării vizitelor pe teren cu ocazia monitorizării ex-post să

se verifice faptul că beneficiarul execută lucrări de întreţinere, conform angajamentelor
asumate, pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea proiectului şi că se asigură integritatea
investiţiei, iar în cazul în care sunt deteriorate/ distruse elemente acestea să fie înlocuite
pentru a menţine funcţionalitatea proiectului pe toată durata de viaţă.
6.3 Expirarea termenului de valabilitate a documentelor. Astfel, în cazul CL Livada, s-a

constatat expirarea termenului de valabilitate a contractului de asigurare a lucrărilor pe
perioada execuţiei, a garanţiei de bună execuţie pentru servicii şi lucrări al cărei termen de
valabilitate expirase în momentul finalizării lucrărilor; a autorizaţiei de construcţie care nu
mai era valabilă la data finalizării lucrărilor.
S-a recomandat să se ia toate măsurile pentru a se asigura că toate documentele depuse la

această tranşă de plată au respectat condiţiile de valabilitate şi acoperă întreaga perioadă până
la momentul finalizării lucrărilor.
6.4 Nerespectarea prevederilor procedurale în cazul a doi beneficiari: CL Urmeniş şi CL

Silivaşu de Câmpie care nu au dat în folosinţă investiţiile finalizate, întrucât până la data
efectuării vizitei pe teren (18.06.2009), nu se încheiase un contract de preluare a reţelei de
alimentare în vederea gestionării şi furnizării apei potabile.
S-a recomandat monitorizarea proiectelor în vederea asigurării că acesta îşi menţine condiţiile
de eligibilitate pe perioada de 5 ani de la data finalizării, astfel încât să îşi dovedească
viabilitatea tehnică şi funcţională.
156
7) Prevederi procedurale incomplete

În urma testelor efectuate, s-a constatat că au fost elaborate două instrucţiuni şi proceduri
distincte pentru Programul SAPARD finanţat din bugetul de stat şi bugetul CE şi pentru
Programul SAPARD finanţat integral de la bugetul de stat, dar ambele conţin prevederi
referitoare la ambele programe.
S-a recomandat specificarea în procedura de autorizare plăţi a prevederilor care sunt aplicabile
exclusiv Programului SAPARD comunitar şi includerea acestora şi în instrucţiunile de
modificare, fie, crearea unor proceduri de autorizare a plăţilor distincte pentru fiecare program
(Programul SAPARD finanţat integral din bugetul de stat şi finanţat din bugetul de stat şi
bugetul CE) care să includă exclusiv prevederile aplicabile programului respectiv.
Totodată, s-a constatat şi faptul că în instrucţiune şi în procedură se precizează că Şeful de

Serviciu Control Ex-post împreună cu Directorul DCA verifică modul în care Birourile
Control Proiecte Finalizate respectă prevederile procedurale, dar nu a fost prezentată nici o
fişă de verificare specifică acestei activităţi.
S-a recomandat elaborarea în cadrul procedurii de control şi antifraudă a unei fişe de

verificare pentru asigurarea supervizării activităţii Birourilor Control Proiecte Finalizate din
cadrul Centrelor Regionale, de către Şeful de Serviciu Ex-post şi Directorul DCA cu privire la
modul de respectare a procedurilor.
157
CAPITOLUL VI
IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI
6.1 Implementarea financiară
6.1.1. Situaţia tuturor cheltuielilor programate, angajate şi plătite pentru întreg programul
şi întreaga perioadă de programare
Pentru întregul Program, la finalul anului 2009, suma totală angajată este de 1.354,929 mil.
Euro, rezultând într-un grad de angajare de 89,06% în raport cu alocările 2000-2006.
În ceea ce priveşte plăţile efectuate, la 31 decembrie 2009 s-a înregistrat suma totală de
1.348,016 mil. Euro, rezultând într-un grad de consumare de 88,60% în raport cu alocările
2000-2006.
Situaţia detaliată a angajărilor şi plăţilor pe fiecare măsură şi submăsură este prezentă la

punctul 6.2.3.6.
158
Sume alocate/ angajate/plătite în cadrul Programului SAPARD la data de 31.12.2009 Tabel 6.1
EURO
Gradul de
Gradul de
Alocare consumare Total certificat
Măsură Suma angajată angajare % Suma plătită
2000-2006 Contribuţie UE Buget de stat Contribuţie UE Buget de stat Contribuţie UE Buget de stat % din (Contribuţie UE + Contribuţie UE Buget de stat
(31.12.2009) din alocare (31.12.2009)
Contribuţie Publică alocare buget de stat)
2000-2006
2000-2006
1.1 „Îmbunătăţirea
prelucrării şi
marketingului produselor
379.513.279,37 285.868.434,00 93.644.845,37 337.407.826,18 253.661.607,26 83.746.218,92 88,91% 351.024.392,26 263.854.389,25 87.170.002.82 92,49% 348.353.225,23 261,851,014,04 86,502,211,19
agricole şi piscicole”
structurilor în vederea
realizării controlului de
calitate, veterinar şi
fitosanitar, pentru calitatea
37.791.593,33 28.343.695,00 9.447.898,33 33.697.636,09 25.273.227,07 8.424.409,02 89,17% 29.355.166,21 22.016.374,66 7.338.791,55 77,68% 29.355.106.70 22,016,330,01 7,338,776,69
produselor alimentare şi
pentru protecţia
consumatorilor”
2.1 „Dezvoltarea şi
îmbunătăţirea 678.160.438,67 524.809.099,00 153.351.339,67 619.066.735,75 470.081.713,49 148.985.022,27 91,29% 600.300.647,49 455.897.363,06 144.403.284,53 88,52% 592.515.682,45 450.039.170,98 142.476.511,47
infrastructurii rurale”
3.1 „Investiţii în
exploataţiile agricole”
259.072.564,55 195.418.480,00 63.654.084,55 230.537.693,17 173.616.585,47 56.921.107,70 88,99% 236.839.730,49 178.382.259,70 58.457.470,94 91,42% 235.251.279,00 177.176.672,96 58.074.606,04
3.2 „Înfiinţarea grupurilor
de producători”
1.000.000,00 750.000,00 250.000,00 75.114,59 56.335,94 18.778,65 7,51% 57.200,22 42.900,16 14.300,05 5,72% 57.200,21 42.900,16 14.300,05
3.3 „Metode agricole de
productie proiectate pentru
protejarea mediului
înconjurător şi
1.849.504,00 1.387.128,00 462.376,00 14.250,03 10.687,52 3.562,51 0,77% 190.681,04 143.010,78 47.670,26 10,31% 129.936,14 97.452,16 32.483,98
conservarea peisajului
rural”
3.4 „Dezvoltarea şi
diversificarea activităţilor
economice care generează 84.220.533,41 63.255.547,00 20.964.986,41 66.768.022,93 50.119.198,59 16.648.824,34 79,28% 68.196.079,21 51.191.508,68 17.004.570,74 80,97% 66.251.897,82 49.733.372,48 16.518.525,34
activităţi multiple şi
venituri alternative”
3.5 „Silvicultură” 74.451.006,67 55.838.255,00 18.612.751,67 63.086.089,98 47.314.567,49 15.771.522,50 84,74% 57.599.443,58 43.199.582,69 14.399.860,90 77,37% 57.389.061,30 43.041.795,92 14.347.265,38
pregătirii profesionale”
3.949.238,67 2.961.929,00 987.309,67 2.901.044,70 2.175.783,53 725.261,18 73,46% 3.028.493,44 2.271.370,07 757.123,36 76,69% 3.028.493,44 2.271.370,07 757.123,37
4.2 „Asistenţă tehnică” 1.441.406,25 1.153.125.00 288.281,25 1.374.497,80 1.099.598,24 274.899,56 95,36% 1.424.016,47 1.139.213,16 284.803,29 98,79% 1.424.016,45 1.139.213,15 284.803,30
TOTAL 1.521.449.564,92 1.159.785.692,00 361.663.872,92 1.354.928.911,22 1.023.409.304,60 331.519.606,63 89,06% 1.348.015.850,40 1.018.137.972,21 329.877.878,44 88,60% 1.333.755.898,74 1.007.409.291,93 326.346.606,81
*Diferenţa între valoarea plăţilor efectuate şi valoarea contractelor provine de la contractele reziliate pentru care au fost efectuate plăţi.
Diferenţa dintre valoarea plăţilor efectuate şi valoarea sumelor certificate este reprezentată de valoarea debitelor.
159
6.1.2. Aspecte generale legate de monitorizarea acreditării Programului SAPARD în anul

2009
În conformitate cu prevederile art. 6 din Regulamentul CE nr. 248/2007, cu privire la

măsurile referitoare la acordurile multianuale şi la acordurile anuale de finanţare semnate
pe baza Programului SAPARD, precum şi la tranziţia de la Programul SAPARD la
programele pentru dezvoltare rurală, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării
(RNAF) a informat Comisia Europeană imediat ce au fost propuse modificările legate de
implementarea Programului SAPARD, în anul 2009.
Ca urmare a recomandărilor emise de către auditorii CE - DG Agri, rezultate în urma a

misiunii de monitorizare a Programului SAPARD în România, desfăşurată în perioada 3-13
iunie, 2008, autorităţile române au stabilit un plan de acţiune pentru a aborda punctele slabe şi
deficienţele identificate de către auditori CE în legătură cu funcţionarea sistemelor de
management şi control, precum şi în vederea respectării criteriilor de acreditare ale
Programului SAPARD, în conformitate cu MAFA.
Prin adresa nr. 372837/06.05.2009, RNAF a confirmat că aspectele majore cuprinse în planul
de acţiune au fost implementate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
(APDRP) şi Fondul Naţional (ACP) şi anume că autorităţile române au luat măsurile necesare
în vederea implementării recomandărilor CE şi că sistemele de management şi control au fost
îmbunătăţite în mod semnificativ. Acest lucru a fost confirmat şi de Organismul de Certificare
(OC), prin intermediul raportului final privind implementarea planului de acţiune, emis în
aprilie 2009 şi transmis către CE cu ocazia adresei RNAF mai sus-menţionată.
La data de 30.06.2009 RNAF a transmis CE o nouă adresa (nr. 373791) de răspuns la

scrisoarea CE nr. 142600/16.06.2009 în vederea clarificării aspectelor legate de:
• utilizarea în procesul de verificare a unei baze de date cu preţuri de referinţă care să fie
permanent actualizată;
• testele/verificările efectuate de OC asupra preţului de referinţă pe un eşantion de 20 de
cazuri verificate, având la bază procedurile SAPARD aprobate de către RNAF la data
de 24 martie 2009;
• faptul că gradul de materialitate de 2% nu a fost atins în cadrul verificărilor de
conformitate efectuate;
• înregistrarea debitelor şi neregulilor în registrul debitorilor.
În exercitarea rolului său în monitorizarea acreditării, RNAF a continuat să se bazeze pe

funcţia proprie de audit intern, după cum urmează:
Conform planului de audit intern DAPI-MFP pentru anul 2009, în luna martie 2009 s-a
efectuat o misiune de audit intern de sistem privind menţinerea criteriilor de acreditare
SAPARD – semestru I 2009.
Misiunea de audit intern a contribuit totodată la monitorizarea la nivel naţional a

implementării planului de acţiuni care a fost stabilit de autorităţile române implicate în
implementarea tehnică şi financiară a Programului SAPARD, aceasta fiind una dintre
recomandările CE rezultate ce urmare a misiunii de audit din perioada 03 – 13.06.2008.
160
Concluziile auditorilor au avut la bază:
• evaluarea respectării cadrului legal şi procedural:

Ca urmare a verificării documentelor suport furnizate echipei de audit, operaţiunile avute în
vedere în cadrul obiectivului general au un grad ridicat de conformitate cu cadrul legal şi
procedural aplicabil.
• evaluarea sistemului de control intern:

Gradul de asigurare furnizat de echipa de audit se bazează pe evaluarea menţinerii criteriilor
de acreditare, exclusiv/numai prin prisma obiectivelor specifice stabilite, formulate pe baza
analizei nivelului de conformitate, cu cadrul legal şi procedural şi cu diagnoza sistemului de
control intern.
În acest sens, auditorii consideră că, în mod rezonabil, criteriile de acreditare SAPARD, aşa
cum sunt prevăzute în MAFA, secţiunea A, art. 14, sunt respectate.
DAPI a realizat în perioada 25.05-24.07.2009 misiunea de audit cu “privire la monitorizarea

implementării recomandărilor incluse în misiunile de audit intern anterioare, pentru
Programul SAPARD”, respectiv pentru recomandările emise în perioada 2007-2008.
Această misiune a luat în considerare rezultatele misiunii realizate în anul 2008, de această
dată fiind evaluate recomandările neimplementate la acel moment cât şi recomandările emise
ulterior de DAPI.
Obiectivul general a fost de a evalua stadiul implementării recomandărilor şi pentru a oferi o
asigurare rezonabilă reprezentaţiilor MFP şi RNAF în legătură cu corectitudinea structurilor
de management auditate.
Nivelul de asigurare emis de auditori a fost satisfăcător, recomandările neimplementate/în
curs de implementare fiind referitoare la necesitatea modificării cadrului legal la nivel
naţional sau la unele restricţii bugetare, nici una dintre acestea nefiind de natură să afecteze
implementarea Programului SAPARD în România.
În perioada 07.09-30.11.2009, DAPI e efectuat misiunea de audit “Menţinerea criteriilor de

acreditare SAPARD – trimestrul II 2009” având ca:
9 obiective generale:
• asigurarea reprezentanţilor MFP, RNAF în special, cu privire la respectarea
criteriilor de acreditare aferente programului SAPARD, în conformitate cu
prevederile MAFA, art.14;
• menţinerea criteriilor de acreditare.
9 obiectiv suplimentar:
• asigurarea faptului că informaţiile furnizate de APDRP către serviciile RNAF, cu
privire la planul de acţiuni emis ca urmare a misiunii 3-13.06.2008, sunt corecte.
Elementele cheie pentru acest obiectiv sunt:
• utilizarea procedurii de re-verificare pentru achiziţiile publice pentru beneficiarii
privaţi ai Programului SAPARD şi re-evaluarea acestei activităţi la nivelul APDRP;
• existenţa re-verificărilor realizate pentru proiectele din cadrul măsurii 1.1, sub-măsura
“Carne şi produse din carne şi ouă”;
• stadiul recuperării debitelor care se aflau în procedură de conciliere cu Autoritatea de
Audit.
161
Concluzia auditorilor:
• evaluarea respectării cadrului legal şi procedural aplicabil:

Ca urmare a verificării documentelor suport furnizate echipei de audit, operaţiunile avute în
vedere în cadrul obiectivului general au un grad ridicat de conformitate cu cadrul legal şi
procedural aplicabil.
• evaluarea sistemului de control intern:

Gradul de asigurare furnizat de echipa de audit se bazează pe evaluarea menţinerii criteriilor
de acreditare, exclusiv/numai prin prisma obiectivelor specifice stabilite, formulate pe baza
analizei nivelului de conformitate cu cadrul legal şi procedural şi cu verificarea sistemului de
control intern.
În acest sens, auditorii consideră că, în mod rezonabil, criteriile de acreditare SAPARD, aşa
cum sunt prevăzute în MAFA, secţiunea A, art. 14, sunt respectate.
• obiectivul suplimentar
Informaţia furnizată serviciilor RNAF de către APDRP este corectă, iar DAPI a constatat doar
deficienţe minore, însă nici una dintre acestea nu afectează respectarea criteriilor de
acreditare. Mai mult decât atât APDRP a iniţiat măsuri corective imediate şi a implementat
recomandările.
6.1.3. Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată la Comisia Europeană - 2009
Suma totală alocată de Comisia Europeană Programului SAPARD în perioada 2000-2006 a

fost de 1.159.785.692,00 Euro, iar cea mai mare parte a acestei sume (în proporţie de 99,65%)
a fost alocată priorităţilor 1, 2 şi 3 (Îmbunătăţirea competitivităţii produselor procesate
agricole şi piscicole; Îmbunătăţirea infrastructurii pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi
Dezvoltarea economiei rurale).
La data de 31 iulie 2007, România a încetat procesul de semnare a contractelor cu beneficiarii

finali ai Programului SAPARD, iar suma totală contractată a fost în valoare de
1.131.853.787,75 Euro contribuţie UE, aferentă unui număr de 4.746 de contracte semnate. La
31 decembrie 2009, valoarea totală contractată a fost de 1.023.409.304,60 Euro contribuţie
UE, pentru un număr de 4.451 proiecte, scăzând cu 9,58% faţă de valoarea contractată şi cu
6,22% faţă de numărul de proiecte aprobate, datorită rezilierii anumitor proiecte.
În conformitate cu declaraţia suplimentară de cheltuieli şi aplicaţia finală de plată nr. 41, cu

dată de raportare decembrie 2009, valoarea totală a cheltuielilor incluse în declaraţiile de
cheltuieli transmite CE de la începerea Programului până la decembrie 2009 este de
1.007.409.291,93 Euro, sumă care include de asemenea şi 685.167,89 Euro, care reprezintă
plăţi efectuate din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD şi care, în conformitate cu
recomandările CE, a fost inclusă în tabelul A1 al declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de
fonduri (începând cu declaraţia de cheltuieli nr. 36 transmisă în 2008).
În perioada implementării Programului, România a primit din partea Comisiei Europene suma
de 1.016.769.500,52 Euro din care, suma de 75.074.955,00 Euro reprezintă valoarea celor
162
două avansuri primite în 2002 şi 2004, şi suma de 941.694.545,52 Euro care reprezintă
rambursări aferente declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de plată transmise la CE.
În anul 2009, Fondul Naţional a transmis la CE-DG AGRI, declaraţii de cheltuieli şi cereri de
fonduri în valoare de 97.445.415,14 Euro, din care 49.879.371,11 Euro reprezintă valoarea
declaraţiilor de cheltuieli aferente anului financiar 2009, iar 47.566.044,03 Euro reprezintă
valoarea declaraţiei suplimentare de cheltuieli nr. 37 din luna decembrie 2008.
În plus, valoarea totală a declaraţiilor de cheltuieli efectuate în anul 2009, în sumă de

49.879.371,11 Euro, poate fi împărţită pe trimestre după cum urmează:
• declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 38, aferentă trim. I 2009, în sumă de
9.379.818,51 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 373525 din data de 7
august 2009;
• declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 39, aferentă trim. II 2009, în sumă de
octombrie 2009;
• declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 40 aferentă trim. III 2009, în sumă de
noiembrie 2009;
• declaraţia suplimentară de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 41, cu dată de raportare 11
decembrie 2009, în sumă de 12.466.908,62 Euro, transmisă Comisiei Europene prin
adresa nr. 377890 din data de 29 decembrie 2009.
Tot în anul 2009, CE a rambursat Fondului Naţional suma totală de 173.231.131,00 Euro din
suma totală eligibilă solicitată prin declaraţiile de cheltuieli aferente anilor 2008 şi transmise
în 2008 (declaraţia de cheltuieli aferentă trim. I 2008 şi declaraţia suplimentară de cheltuieli,
cu termen de raportare 30.11.2008) şi 2009 (declaraţia suplimentară de cheltuieli, aferentă
lunii decembrie 2008).
Rambursări de la Comisia Europeană în anul 2009

Tabel nr. 6.2
Data Suma
Nr.
Declaraţia de cheltuieli şi transmiterii transferată de Data
decla Suma solicitată
cererea de plată la Comisia Comisia transferului
raţiei
Europeană Europeană
Declaraţie de cheltuieli şi
28.332.290,40
34 cerere de plată aferentă trim. I 12-Jun-08 29.479.040,00 22-iul.-2009
2008
35 cerere de plată aferentă trim. 0.00 3-Nov-08 0.00
III 2008
Declaraţie suplimentară de
36 cheltuieli şi cerere de plată - 112.021.419,79 19-Dec-08 111.199.596,00 29-iul.-2009
30.11.2008
37 cerere de plată aferentă trim. 47.566.044,03 19-Mai-09 32.552.495,00 6-aug.-2009
IV 2008
38 cerere de plată aferentă trim. I 9.379.818,51 7-Aug-09
2009
163
39 cerere de plată aferentă trim II 18.606.620,71 9-Oct-09
2009
40 cerere de plată aferentă trim III 9.426.023,27 19-Noi-09
2009
Declaraţie suplimentară de
41 cheltuieli şi cerere de plată – 12.466.908,62 29-Dec-09
11.12.2009
TOTAL 237.799.125,33
Din care:
2008 187.919.754,22 173.231.131,00
2009 49.879.371,11
Suma transferată, în valoare de 173.231.131,00 Euro a fost mai mică decât suma declarată, în
valoare totală de 187.919.754,22 Euro, diferenţa de 14.688.623,22 Euro, reprezintă în
principal corecţia financiară pentru anii 2004-2005 (în sumă de 13.964.315,00 Euro) şi plăţile
efectuate din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD (în sumă de 685.167,89 Euro),
incluse în tabelul A1 din declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 36, care nu mai
trebuia rambursată.
Menţionăm faptul că valoarea cheltuielilor declarate pentru anul 2009, în valoare de

49.879.371,11 Euro nu va fi rambursată de CE, deoarece acestea reprezintă justificarea unei
părţi din avansul primit de la CE în perioada 2002-2004.
6.1.4. Plăţi de la Fondul Naţional către Agenţia SAPARD în 2009
Agenţia SAPARD a pregătit şi transmis Fondului Naţional cereri de fonduri de 2 ori pe lună
sau o dată pe lună. Pe parcursul anului 2009, Fondul Naţional a transferat Agenţiei SAPARD
suma totală de 52.774.534,43 Euro, care reprezintă contribuţia CE la Programul SAPARD.
Datorită epuizării sumei disponibile în contul Euro SAPARD, determinată de diferenţa de

timp între utilizarea acesteia şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană, în anul 2009 a
fost transferată din Fondul de indisponibilităţi temporare al Agenţiei SAPARD, suma de
26.549.853,53 Euro. La finele anului 2009, contul Fondului de indisponibilităţi temporare a
fost reîntregit cu suma de 144.213.522,66 Euro (sumă utilizată în anul 2008 şi nereîntregită şi
suma utilizată în anul 2009). Această sumă a fost returnată bugetului de stat după reluarea de
către CE a efectuării plăţilor către România.
6.1.5. Dobânda acumulată
Dobânda acumulată la data de 31.12.2009 este în sumă de 2.900.294,10 Euro (suma

acumulată în anul 2009 a fost de 812.669,83 Euro).
De asemenea, dobânda totală acumulată în contul Euro SAPARD la data de 31.05.2010 este
în sumă de 3.281.410,88 Euro. Prin urmare, suma care trebuie rambursată CE este de
3.281.410,88 Euro.
164
6.1.6. Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei MAFA
Începând cu anul 2007 au fost prescrise primele debite, iar suma totală a acestora de la
începutul programului până la luna martie 2010 este în valoare de 3,20 milioane Euro, sumă
cu care contul Euro SAPARD a fost reîntregit din fonduri de la bugetul de stat. Suma
penalităţilor recuperate aferente debitelor prescrise cu care a fost de asemenea reîntregit
contul Euro SAPARD este 355.879,44 Euro.
Debitele prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA au fost
menţionate în Tabelul A4 –„Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A
a anexei la MAFA şi deduse din prezenta Declaraţie” (ataşat la fiecare declaraţie de
cheltuieli).
Pentru debitele prescrise în anul 2009 Fondul Naţional a reîntregit contul Euro SAPARD cu
suma totală de 1.954.053,25 Euro, sume de la bugetul de stat.
Tabel nr. 6.3

Suma Suma Declaraţia de
Data
anulată anulată cheltuieli şi
Nr. Nr/Data aprobării
Cod neregulă Beneficiar aferentă aferentă cererea de plată
crt debit de către
contribuţiei contribuţiei din care a fost
RNAF
CE (RON) CE (Euro) dedus
SC Teraluca Metal
191/ 373021/
1 RO/07/011/S Construct SRL, 71.826,97 21.685,57 Decl. nr. 39/2009
08.05.2007 21.05.2009
Bihor
194/ CL Paulesti, 373021/

2 RO/07/013/S 1.165.743,28 346.534,87 Decl. nr. 39/2009
08.05.2007 jud. Prahova 21.05.2009
206/ AF Lupu Nicolae, 373845/

3 RO/07/020/S 2.027,60 612,16 Decl. nr. 39/2009
04.06.2007 jud.Sibiu 24.06.2009
219/ SC Super Max 375085/

4 RO/07/031/S 17.873,97 5.644,53 Decl. nr.40/2009
24.07.2007 SRL, jud.Salaj 12.08.2009
222/ CL Paulesti, 375090/

5 RO/07/033/S 18.379,24 5.797,50 Decl. nr. 40/2009
03.08.2007 jud. Prahova 12.08.2009
224/ CL Voinesti, 375091/

6 RO/07/035/S 18.133,85 5.720,10 Decl. nr 40/2009
03.08.2007 jud. Dambovita 12.08.2009
225/ SC Casa Cristina 375218/

7 RO/07/036/S 20.543,32 6.487,50 Decl. nr. 40/2009
08.08.2007 SRL 14.08.2009
241/ ACL Popricani si 377049/

8 RO/07/045/S 2.374.876,29 703.646,19 Decl. nr. 41/2009
31.10.2007 Movileni, jud.Iasi 09.11.2009
243/ CL Vladeni, jud. 377048/

9 RO/07/047S 1.741.898,16 516.102,68 Decl. nr. 41/2009
31.10.2007 Iasi 09.11.2009
246/ SC Safir Com 377580/

10 RO/07/049/S 80.470,53 24.066,31 Decl. nr. 41/2009
20.11.2007 SRL, jud Cluj 27.11.2009
249/ CL Rozavlea, jud. 377581/

11 RO/07/052/S 1.062.480,21 317.755,84 Decl. nr. 41/2009
21.11.2007 MM 27.11.2009
Total: 6.574.253,42 1.954.053,25
165
Agenţia SAPARD este de asemenea responsabilă pentru recuperarea acestor debite în

conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor
comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu
modificările şi completările ulterioare, prescrierea dreptului de recuperare a debitului
intervenind în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.
6.1.7. Deciziile de lichidare a conturilor şi de lichidare referitoare la conformitate
Deciziile de lichidare a conturilor
Până în prezent CE a transmis României, deciziile de confirmare a lichidării conturilor pentru

anii 2003, 2004, 2005 şi 2006.
Activităţi privind lichidarea conturilor în 2009 şi 2010
Pe parcursul anului 2009, au fost continuate procedurile prevăzute în MAFA cu privire la

decizia de lichidare a conturilor pentru anul financiar 2007, pentru care autorităţile române au
pregătit şi transmis la CE informaţii şi explicaţii/clarificări suplimentare, referitoare la
recomandările emise de auditorii CE, ca urmare a misiunii de audit aferente.
În data de 01.09.2009, reprezentanţii Fondului Naţional şi ai APDRP au participat la

întâlnirea bilaterală de la Bruxelles (prima), în vederea analizării/clarificării unor aspecte cu
privire la constatările DG AGRI din adresa nr. DG AGRIGK/DA/D (2009)
187654/15.07.2009.
Adresa nr. 187654, de asemenea, face referire şi la corespondenţa transmisă de autorităţile

române (nr. 314716/19.09.2008 şi nr. 314716/29.09.2008), ca urmare a solicitărilor DG AGRI
din adresa nr. 17426/15.07.2008.
După întâlnirea bilaterală care a avut loc la Bruxelles, au fost transmise CE informaţii
suplimentare, în principal prin e-mail, în conformitate cu solicitările auditorilor CE. În
perioada 19-21.05.2010, a avut loc cea de-a doua întâlnire bilaterală, în principal, în vederea
clarificării aspectelor legate de decizia de lichidare a conturilor pentru anul financiar 2007.
În conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, Responsabilul Naţional cu

Autorizarea Finanţării a transmis la CE “Declaraţia Anuală a Conturilor pentru anul 2008”,
însoţită de Certificatul şi Raportul de audit pentru anul financiar 2008, emis de Organismul de
certificare în data de 06.05.2009 (Declaraţia Anuală a APDRP, Certificatul şi Raportul
Organismului de Certificare), prin adresa nr. 372837 şi în data de 15.05.2009 (versiunea în
limba engleză a raportului de audit).
Totodată, aspecte suplimentare legate de lichidarea conturilor pentru anii financiari 2006,
2007 şi 2008, au fost abordate, de asemenea, în cadrul vizitei DG AGRI desfăşurate în
România în perioada 19-21.05.2010, reprezentând cea de-a doua întâlnire bilaterală mai sus
menţionată, iar autorităţile române aşteaptă concluziile CE cu privire la deciziile de lichidare
a conturilor pentru respectivii ani.
166
De asemenea, potrivit Acordului Multianual de Finanţare, Responsabilul Naţional cu

Autorizarea Finanţării a transmis la CE "Declaraţia anuală de Conturi pentru anul 2009",
însoţită de Certificatul emis de Organismul de Certificare şi Raportul de audit pentru anul
2009, în data de 30 aprilie 2010, prin adresa nr. 467406 (Declaraţia Anuală a APDRP,
Certificatul Organismului de Certificare, Raportul de audit), şi în data de 12 mai 2010
versiunea în limba engleză a raportului de audit şi a certificatului emis de Organismul de
Certificare).
Deciziile de lichidare referitoare la conformitate
Până în prezent, serviciile CE au emis decizia de lichidare referitoare la conformitate doar

pentru perioada 2004-2005.
În acest sens, în vederea emiterii deciziei de conformitate a închiderii conturilor pentru

cheltuielile declarate de România în cadrul Programului SAPARD în anii 2004 şi 2005,
serviciile DG AGRI au propus (în conformitate cu art.12, secţiunea A din anexa la MAFA) o
corecţie forfetară în sumă totală de 21.447.601 Euro.
Ca urmare a consultării cu Agenţia SAPARD, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi

Autoritatea de Audit (Organismul de Certificare), RNAF a cerut Organismului de Conciliere,
demararea procedurii de conciliere, în conformitate cu art.12, (3), Secţiunea A din Anexa la
MAFA şi punctul 9, secţiunea F din anexa la MAFA.
În colaborare cu toate autorităţile române implicate în sistemul de management pentru

implementarea Programului SAPARD în România, a fost elaborat un document care a inclus
argumentele susţinute de către autorităţile române în scopul de a diminua corecţia financiară
propusă. Acest document a fost transmis Organismului de Conciliere în data de 09.10.2007,
împreună cu adresa nr. 204926 cu privire la cererea pentru procedura de conciliere.
În urma audierii DG AGRI din data de 11.12.2007, şi a audierii autorităţilor române în data de
13.02.2008, Organismul de Conciliere a emis raportul final. În concluzia raportului,
Organismul de Conciliere a recomandat DG AGRI să reevalueze propunerea de corecţie
financiară.
Ca urmare a reevaluării argumentelor prezentate de autorităţile române, CE a decis aplicarea
unei corecţii financiare pentru anii 2004-2005 în valoare de 13.964.315,00 euro. Această sumă
au fost reţinută de CE din sumele rambursate în 2009.
6.2 Implementarea măsurilor Programului SAPARD
6.2.1. Sinteza stadiului implementării Programului SAPARD
Pentru cele 10 măsuri acreditate din cadrul Programului SAPARD, în cursul anului 2009 s-a
continuat implementarea proiectelor contractate, efectuându-se un număr de 472 tranşe de
plată către beneficiarii Programului SAPARD, cu o valoare totală de 69,272 milioane euro.
Astfel, la finalul anului 2009 valoarea totală a angajamentelor financiare prin Programul
SAPARD se ridica la 1.354,929 milioane euro, rezultând un grad de acoperire de sută la sută a
AFA pentru anii 2000-2005 inclusiv, şi de 32,04% pentru AFA 2006. În ceea ce priveşte
consumul fondurilor alocate, la finalul anului 2009 valoarea totală a plăţilor efectuate către
167
beneficiarii Programului SAPARD se cifrează la 1.348,016 milioane euro, rezultând un grad

de consum de 100% pentru AFA 2000 – 2005 inclusiv şi de 29,22% pentru AFA 2006 (Tabel
6.4).
Tabel 6.4
Termen
Suma alocată
Alocare Angajat Consumat consumare
(mil. Euro)
fonduri
AFA 2000 204,235 100% 100% Consumat
AFA 2001 208,420 100% 100% Consumat
AFA 2002 214,164 100% 100% Consumat
AFA 2003 217,776 100% 100% Consumat
AFA 2004 211,578 100% 100% Consumat
AFA 2005 220,264 100% 100% Consumat
78,50 mil. euro 71,58 mil. euro Decembrie
AFA 2006 245,013
32,04% 29,22% 2009*
1.354,93 mil. euro 1.348,01 mil. euro
Total 1.521,450 mil. euro
89,06% 88,60%
* AFA 2006 = n+3
Notă: Cuantumul alocărilor reflectă valoarea publică – contribuţie CE şi contribuţia naţională
Per total program, la finalul anului 2009, suma totală angajată (1.354,929 mil. euro), reflectă
un grad de angajare de 89,06% în raport cu alocările 2000-2006.
Defalcat pe măsuri, situaţia angajărilor în cadrul Programului SAPARD se prezintă astfel

(Tabel 6.5):
• pe măsura 1.1, valoarea publică contractată aferentă contractelor a fost de 337,408
mil. Euro, respectiv 24,90% din totalul angajamentelor aferente Programului
SAPARD;
• pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv
2,49% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD;
0,10% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD.
168
Tabel 6.5
2008 2009
Sumele angajate Sumele angajate
MĂSURA Nr. proiecte Nr. proiecte
la data de la data de
angajate la data angajate la data
31.12.2008 31.12.2009
de 31.12.2008 de 31.12.2009
(mil. euro) (mil. euro)
Măsura 1.1 469 351,458 459 337,408
Măsura 1.2 20 36,104 20 33,698
Măsura 2.1 845 633,129 847 619,067
Măsura 3.1 1.952 238,506 1.935 230,538
Măsura 3.2 4 0,086 3 0,075
Măsura 3.3 47 0,217 1 0,014
Măsura 3.4 1.083 70,060 1.058 66,768
Măsura 3.5 114 66,677 113 63,086
Măsura 4.1 5 2,901 5 2,901
Măsura 4.2 10 1,374 10 1,374
TOTAL 4.549 1.400, 512 4.451 1.354,929
În ceea ce priveşte plăţile efectuate către beneficiari, suma totală înregistrată la finalul anului
2009 (1.348,016 milioane euro) rezultă într-un grad de consumare de 88,60% în raport cu
alocările 2000-2006. Situaţia pe măsuri se prezintă după cum urmează (Tabel 6.6):
• 351,024 mil. Euro pentru măsura 1.1, reprezentând 26,04% din totalul plăţilor efectuate;
• 1,424 mil. Euro pentru măsura 4.2, reprezentând 0,11% din totalul plăţilor efectuate.
Tabel 6.6
2008 2009
Valoarea plăţilor Valoarea plăţilor
MĂSURA Nr. plăţi la data la data de Nr. plăţi la data de la data de
de 31.12.2008 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2009
(mil. euro) (mil. euro)
Măsura 1.1 1.594 340,683 1.629 351,024
Măsura 1.2 41 17,853 54 29,355
Măsura 2.1 3.043 578,747 3.164 600,301
Măsura 3.1 3.169 229,412 3.266 236,840
Măsura 3.2 3 0,029 6 0,057
Măsura 3.3 48 0,187 49 0,191
Măsura 3.4 2.448 64,832 2.564 68,196
Măsura 3.5 261 42,548 347 57,599
169
Măsura 4.1** 15 3,028 15 3,028

Măsura 4.2** 22 1,424 22 1,424
TOTAL 10.644 1.278,744 11.116 1.348,016
** Pentru măsurile 4.1 şi 4.2, valoarea plăţilor în lei este egală cu valoarea contractelor semnate în lei. Pentru exprimarea în
euro a valorii contractelor şi respectiv a plăţilor, s-au folosit cursuri de schimb diferite. Din această cauză apar diferenţe între
valorile totale plătite exprimate în euro şi valorile contractelor exprimate în euro.
6.2.2. Descriere cantitativă şi calificativă bazată pe indicatorii de rezultat
Monitorizarea derulării Programului SAPARD se realizează cu ajutorul indicatorilor

corespunzători caracterului specific al asistenţei şi situaţiei socio-economice, structurale şi de
mediu din România.
La nivelul APDRP, indicatorii de monitorizare sunt grupaţi astfel: indicatori regionali,

indicatori de monitorizare financiară şi indicatori de realizare.
Indicatorii regionali oferă informaţii referitoare la localizarea sprijinului SAPARD în funcţie

de regiunile de dezvoltare din România şi sunt utili pentru a evidenţia corelarea Programului
SAPARD cu strategiile de dezvoltare regională.
Indicatorii de monitorizare financiară evidenţiază gradul de execuţie a alocărilor financiare,

reliefând, pentru întregul Program, dar şi pe fiecare măsură, cheltuielile totale eligibile
programate, angajate şi executate. Aceşti indicatori pot fi folosiţi ca instrument pentru
programarea alocărilor la nivel naţional şi regional. De asemenea, indicatorii scot în evidenţă
şi anumite deficienţe care pot surveni pe parcursul implementării Programului, pe fluxul
financiar alocări - angajamente - plăţi.
Indicatorii de realizare măsoară efectele directe obţinute prin activităţile derulate în cadrul
fiecărei măsuri din Program, cuantificând obiectivele operaţionale ale măsurilor. De exemplu,
numărul de proiecte aprobate, capacităţile implicate, cheltuielile eligibile, contribuţia publică
plătită beneficiarilor pentru realizarea investiţiilor în capacităţi de prelucrare, înmagazinare şi
marketing (măsura 1.1) sau pentru modernizarea drumurilor comunale (măsura 2.1) sunt
indicatori de realizare.
Monitorizarea presupune colaborarea actorilor implicaţi în acest proces la nivel regional şi

naţional. La nivel local, experţii responsabili cu monitorizarea din cadrul Centrelor Regionale
de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ale Programului SAPARD colectează lunar datele
primare şi completează tabelele de monitorizare cu indicatori regionali.
Tabelele de monitorizare cu indicatori regionali se transmit la sediul central, unde se

centralizează şi, pe baza acestora, se obţin indicatorii de monitorizare la nivel naţional.
Tabelele de monitorizare aprobate de către conducerea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare

Rurală şi Pescuit se transmit ulterior Autorităţii de Management care le înaintează Comisiei
Europene în vederea pregătirii reuniunilor Comitetelor de Monitorizare.
Informaţii detaliate sunt prezentate în Anexele „Indicatori de monitorizare” (Tabele financiare

- Anexa 4, Tabele de monitorizare – Anexa 5, Proiecte aprobate – Anexa 6).
170
Pentru asigurarea unui sistem eficient de urmărire şi evidenţiere a stadiului implementării

Programului SAPARD s-au realizat o serie de acţiuni pentru monitorizare, concretizate în
diverse situaţii zilnice, săptămânale sau lunare privind colectarea informaţiilor şi a
indicatorilor în diverse etape pe care le parcurge proiectul: depunere, selecţie, notificare,
contractare, depunere cerere de plată, autorizare plată şi plata efectivă a tranşei.
În ceea ce priveşte indicatorii de rezultat aceştia au fost stabiliţi pe fiecare măsură din cadrul
programului. Având în vedere că aceşti indicatori presupun cercetări statistice complexe, nu
există o cuantificare a lor în situaţiile de monitorizare anuale prezentate de Agenţia de Plăţi
pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ei urmând a fi completaţi/cuantificaţi în evaluarea ex-
post a Programului SAPARD.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 11 al Secţiunii B “Managementul, monitorizarea şi

evaluarea programului”, din MAFA încheiat între Guvernul României şi Comisia Comunităţii
Europene, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management
pentru Programul SAPARD, este responsabil de realizarea evaluării ex-post a implementării
Programului SAPARD în România în perioada 2000-2009.
Având în vedere faptul că rezultatele trebuie comunicate Comisiei Europene până la sfârşitul
anului 2011, Autoritatea de Management a iniţiat demersurile în vederea organizării acesteia.
La sfârşitul anului 2009, AM a iniţiat, prin intermediul măsurii 511 de asistenţă tehnică din
cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, proiectul „Elaborarea evaluării
ex-post privind implementarea Programului SAPARD în România în perioada 2000-2008”.
În acest sens, au fost elaboraţi termenii de referinţă şi a fost publicat anunţul de participare cu
numărul 92422 în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în data de 24.12.2009. În
urma finalizării licitaţiei a fost desemnat câştigătorul, în cursul lunii iunie 2010 urmând a fi
semnat contractul cu acesta.
6.2.3. Analiza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor SAPARD. Evaluarea

măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse la nivel de program, măsură şi
submăsură pentru perioada de implementare.
6.2.3.1. Situaţia proiectelor aprobate
Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” –

proiecte necalamitate
Pe parcursul celor 48 de sesiuni desfăşurate în perioada august 2002 - iulie 2006, din cele 736
proiecte depuse, au fost contractate 456 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de
1.198.480,560 mii LEI, respectiv 331,350 mil. Euro.
Aproximativ 43% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează sectorului carne,
produse din carne şi ouă, vizând preponderent îmbunătăţirea standardelor de procesare pentru
unităţile mixte (138 proiecte aprobate), pentru abatoare (51 proiecte aprobate), pentru unităţile
procesare porc (2 proiecte aprobate), unităţile procesare păsări (4 proiecte aprobate) şi pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi ambalare ouă (1 proiect aprobat).
De asemenea, sectorul lapte şi produse lactate deţine o pondere de 20% din totalul proiectelor
aprobate pentru măsura 1.1, fiind, în principal, orientat spre unităţile de procesare a laptelui,
171
pentru care au fost aprobate 88 proiecte. Graficul de mai jos (Graficul 6. 1) prezintă situaţia
proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi în
funcţie de sectorul căruia se adresează: lapte şi produse lactate (1), carne, produse din carne şi
ouă (2), fructe, legume şi cartofi (3), vin (4), peşte (5), cereale (6) şi oleaginoase (7).
Grafic 6.1
Din punct de vedere al obiectivului, proiectele aprobate vizează, în principal, îmbunătăţirea

sau raţionalizarea procedeelor de procesare (aprox. 46%) şi realizarea de noi investiţii în
capacităţi de prelucrare, depozitare şi marketing (aprox. 36%). Diferenţa de 18% proiecte
aprobate pentru măsura 1.1, reprezintă proiecte care au ca obiectiv alinierea la standardele
Uniunii Europene privind igiena alimentară, calitatea produselor alimentare şi mediul,
îmbunătăţirea prezentării şi pregătirii produselor, îmbunătăţirea şi controlul calităţii producţiei
şi adoptarea de tehnologii pentru produsele noi, pentru îmbunătăţirea ambalării, îmbunătăţirea
capacităţilor de înmagazinare, îmbunătăţirea calităţii monitorizării, o mai bună utilizare şi
eliminare a produselor secundare sau a reziduurilor rezultate în urma procesării, şi altele.
Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” –

proiecte calamitate
Pe parcursul celor 3 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - iulie 2006, din cele 4 proiecte
depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 21.384,746 mii
LEI, respectiv 6,057 mil. Euro.
172
Cele 3 proiecte contractate aparţin submăsurii cereale (2) şi submăsurii carne, produse din
carne şi ouă (1), iar din punct de vedere al obiectivului acestea vizează îmbunătăţirea
capacităţilor de înmagazinare, îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedurilor de procesare şi
noi investiţii în capacităţi de prelucrare, înmagazinare şi marketing.
Graficul de mai jos (Graficul 6.2) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse
pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează:
Grafic 6.2
Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate,

consumatorilor”
Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - octombrie 2006, din cele 20
proiecte depuse, au fost contractate 20 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de
120.917,084 mii LEI, respectiv 33,698 mil. Euro.
În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine submăsura control sanitar – veterinar
cu 85% (17 proiecte aprobate), submăsura Control fitosanitar deţine o pondere de 10% (2
proiecte aprobate), iar submăsura Controlul calităţii produselor alimentare deţine o pondere de
5%. Cele 20 proiecte contractate vizează extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea cu
echipamente şi aparatură specifică (18) şi reţeaua informaţională naţională, achiziţionare de
mijloace informatice specifice (2).
pentru măsura 1.2, în perioada de referinţă:
173
Grafic 6.3
Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” – proiecte necalamitate
Pe parcursul celor 9 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada august – noiembrie 2002 şi în
perioada aprilie – august 2006, pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii
rurale”, din cele 781 proiecte depuse, au fost contractate 764 proiecte, cu o valoare eligibilă
totală aprobată de 2.062.894,879 mii LEI, respectiv 561,250 mil. Euro.
Situaţia proiectelor depuse, a celor respinse şi contractate, pe submăsuri, este prezentată în

Graficul de mai jos (Graficul 6.4).
Grafic 6.4
Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1, aproximativ 50% aparţin
Submăsurii Drumuri în zonele rurale (382 proiecte aprobate), 36% sunt pe Submăsura de
Alimentare cu apă (273 proiecte aprobate), 11% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura
privind canalizarea (87 proiecte aprobate) şi 3% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura
privind lucrările de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor (22 proiecte aprobate).
174
Dacă în cazul Submăsurii Drumuri, 92% din proiecte vizează modernizarea drumurilor
existente, în cazul Submăsurilor privind Alimentarea cu apă şi Canalizarea, 67% şi, respectiv,
82% din numărul de proiecte aprobate vizează executarea de lucrări noi.
Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” – proiecte calamitate
Pe parcursul celor 4 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada aprilie – iulie 2006, pentru
măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, din cele 96 proiecte depuse,
au fost contractate 83 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 206.566,640 mii LEI,
respectiv 57,817 mil. Euro.
Situaţia proiectelor calamitate depuse, a celor respinse şi contractate, pe submăsuri, este

prezentată în Graficul de mai jos (Graficul 6.5).
Grafic 6.5
Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1 calamitat, aproximativ 72% aparţin
Submăsurii Drumuri în zonele rurale (60 proiecte aprobate), 23% sunt pe Submăsura de
Alimentare cu apă (19 proiecte aprobate) şi 5% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura
privind Canalizarea (4 proiecte aprobate).
Dacă în cazul Submăsurii Drumuri, 83% din proiecte vizează modernizarea drumurilor
existente, în cazul Submăsurii privind Alimentarea cu apă 63% din numărul de proiecte
aprobate vizează executarea de lucrări noi, iar în ceea ce priveşte Submăsura Canalizare, 50%
din proiecte vizează refacerea sistemelor de canalizare.
Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” - proiecte necalamitate
Pe parcursul celor 32 sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele
2.984 proiecte depuse, au fost contractate 1.904 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală
aprobată de 805.853,100 mii LEI, respectiv 223,405 mil. Euro.
Aproximativ 62% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe
submăsura Culturi de câmp (1.186 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de
utilaje şi echipamente independente.
175
De asemenea, Submăsura Animale pentru lapte, deţine o pondere de 12% (227 contracte) din
totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.1, investiţiile fiind, în principal, orientate către
construcţia de grajduri pentru vaci şi bivoliţe (70% din investiţiile pe această submăsură,
respectiv, 160 de contracte) şi numai în proporţie de 12%, respectiv, 28 proiecte contractate
vizează achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată.
Corespunzător celor 2 submăsuri la care se face referire mai sus, 56% din total, respectiv, 323
de agricultori tineri sunt beneficiari de investiţii pe culturile de câmp şi 13%, respectiv, 74 de
agricultori tineri sunt beneficiari de investiţii pentru animale de lapte.
pentru măsura 3.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează:
Culturi de câmp (1), Horticultură (2), Viticultură (3), Pomicultură (4), Sere (5), Animale
pentru lapte (6), Creştere şi îngrăşare taurine (7), Creştere oi/capre (8), Îngrăşare berbecuţi
(9), Porcine (10), Păsări (11), Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări (12).
Grafic 6.6
Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” - proiecte calamitate
Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada martie 2006 - iulie 2006, din cele 45
proiecte depuse, au fost contractate 31 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de
25.298,870 mii LEI, respectiv 7,133 mil. Euro.
pentru măsura 3.1, în perioada de referinţă:
176
Grafic 6.7
submăsura Culturi de câmp (27 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de
utilaje şi echipamente independente.
Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”
Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au fost
depuse 4 proiecte, din care 3 proiecte contractate cu o valoare eligibilă totală aprobată de
266,640 mii LEI, respectiv 0,075 mil. Euro.
Proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Lapte.

Graficul de mai jos (Graficul 6.8) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate pentru
măsura 3.2, în perioada de referinţă:
Grafic 6.8
177
Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină

peisajul rural”
Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au fost
depuse 48 proiecte, din care s-a contractat 1 proiect cu o valoare eligibilă totală aprobată de
50,100 mii LEI, respectiv 0,014 mil. Euro.
Proiectul contractat vizează tipuri de activităţi privind conservarea biodiversităţii prin practici
agricole tradiţionale.
Graficul de mai jos (Graficul 6.9) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate pentru
măsura 3.3, în perioada de referinţă:
Grafic 6.9

multiple şi venituri alternative” – proiecte necalamitate
Pe parcursul celor 32 de sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele
1.658 proiecte depuse, au fost contractate 1.055 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată
de 239.856,313 mii LEI, respectiv 66,336 mil. Euro.
submăsura Turism rural (625 proiecte aprobate). De asemenea, submăsura „Alte activităţi”
deţine o pondere de 31% (330 contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.4,
investiţiile preponderente fiind orientate către apicultură (213 contracte reprezentând 65% din
total submăsură) şi într-o mai mică măsură către creşterea melcilor şi broaştelor (85 contracte
reprezentând 26% din total submăsură).
Graficul 6.10 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.4 în
perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată: Turism rural (1), Alte tipuri de
activităţi turistice în spaţiul rural (2), Activităţi meşteşugăreşti (3), Acvacultură (4), Alte
activităţi (5) - Melci şi broaşte, Apicultura, Ciuperci, Procesarea fructelor de pădure şi de
arbuşti fructiferi.
178
Grafic 6.10

multiple şi venituri alternative” – proiecte calamitate
Pe parcursul celor 2 de sesiuni desfăşurate în perioada iunie - iulie 2006, din cele 7 proiecte
depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 1.577,918 mii
LEI, respectiv 0,432 mil. Euro.
Graficul 6.11 prezintă situaţia proiectelor calamitate depuse, aprobate şi respinse pentru
măsura 3.4 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată:
Grafic 6.11
179
Măsura 3.5 „Silvicultură”
Pe parcursul celor 3 de sesiuni desfăşurate în perioada mai - iulie 2006, din cele 158 proiecte
depuse, au fost contractate 113 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 223.773,710
mii LEI, respectiv 63,086 mil. Euro.
În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare este deţinută de investiţiile pe drumuri
forestiere cu 66% (75 proiecte aprobate).
Graficul 6.12 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.5 în
perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată:
Grafic 6. 12
Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”
În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul anului
2009, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 10.521,610 mii LEI, reprezentând 2,901 mil.
Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005.
Prin proiectele aprobate se asigură îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici de

producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile economic, tehnic şi
juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi
marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice,
protecţia mediului.
Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”
Până la sfârşitul anului 2009, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în
valoare 5.214,570 mii LEI, reprezentând 1,374 mil. Euro.
Prin proiectele aprobate se asigură asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de
Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2
proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (3 proiecte) şi realizarea evaluării
intermediare a Programului (2 proiecte).
180
Concluzie
Până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 4.316 proiecte cu o valoare publică de
1.279,214 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 10,57% reprezintă contracte pe
măsura 1.1, 0,46% reprezintă contracte pe măsura 1.2, 17,70% reprezintă contracte pe măsura
2.1, 44,11% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.1, 0,07% reprezintă proiectele
contractate pe măsura 3.2, 0,02% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.3, 24,44%
reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.4, respectiv, 2,62% sunt proiectele contractate pe
măsura 3.5.
Valoarea publică contractată aferentă contractelor pe măsura 1.1 a fost de 331,350 mil. Euro,
reprezentând 25,90% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 1.2, valoarea publică
contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,63% din totalul angajamentelor APDRP, pe
măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 561,250 mil. Euro, respectiv 43,87% din
totalul angajamentelor, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 223,405 mil.
Euro, respectiv 17,46% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.2 valoarea publică
contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor, pe măsura
3.3 valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul
angajamentelor, pe măsura 3.4 valoarea publică contractată a fost de 66,336 mil. Euro,
respectiv 5,19% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a
fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP.
De asemenea, până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 120 proiecte calamitate cu
o valoare publică de 71,439 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 2,50%
reprezintă contracte pe măsura 1.1, 69,17% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 25,83%
reprezintă contracte pe măsura 3.1, respectiv, 2,50% sunt proiectele contractate pe măsura 3.4.
Valoarea publică contractată aferentă contractelor calamitate pe măsura 1.1 a fost de 6,057
mil. Euro, reprezentând 8,48% din totalul angajamentelor APDRP.
totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 7,133
mil. Euro, respectiv 9,98% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.4, valoarea publică
contractată a fost de 0,432 mil. Euro, respectiv 0,60% din totalul angajamentelor APDRP.
Detaliile referitoare la proiectele aprobate (cod proiect, beneficiar, valoare proiect) sunt
prezentate în Anexa nr. 6 - Proiecte aprobate.
181
Tabel 6.7. Tabel centralizator proiecte aprobate
M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.2 M 3.3 M 3.4 M 3.5
Regiunea Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
contractată contractată contractată contractată contractată contractată contractată contractată
Proiecte Proiecte Proiecte Proiecte Proiecte Proiecte Proiecte Proiecte
(Euro) (Euro) (Euro) (Euro) (Euro) (Euro) (Euro) (Euro)
1 Nord-Est
72 45 650 161.24 3 5 689 299.31 203 155 534 006.51 309 34 551 567.83 0 0.00 0 0.00 178 12 137 686.14 17 7 465 999.74
Iaşi
2 Sud Est
79 49 092 678.98 2 3 296 322.96 126 87 060 844.71 476 44 952 369.98 0 0.00 0 0.00 85 4 765 967.80 0 0.00
Constanta
3 Sud
Muntenia 70 58 199 781.14 2 3 654 452.78 147 110 860 087.09 362 51 781 650.64 0 0.00 0 0.00 71 4 173 201.04 2 483 892.76
Târgovişte
4 Sud Vest
Oltenia 28 24 103 089.43 2 3 450 919.28 105 70 577 062.68 119 15 593 049.21 0 0.00 0 0.00 146 6 099 937.15 5 2 931 520.18
Craiova
5 Vest
44 42 806 997.84 2 3 668 794.11 56 40 106 504.72 214 24 888 545.94 0 0.00 0 0.00 89 5 626 075.66 18 11 338 130.66
Timişoara
6 Nord -
Vest Satu 55 28 898 316.11 2 3 024 944.85 59 45 005 929.94 242 28 869 436.07 0 0.00 0 0.00 144 9 253 996.01 34 20 716 800.65
Mare
7 Centru
80 56 075 004.20 3 4 509 861.84 61 47 152 400.38 161 19 547 307.86 3 75 114.60 1 14 250.03 331 23 760 060.36 37 20 149 746.30
Alba Iulia
8 Bucureşti
28 26 524 418.87 4 6 403 040.95 7 4 953 282.67 21 3 220 608.66 0 0.00 0 0.00 11 519 287.83 0 0.00
Ilfov
TOTAL 456 331 350 447.82 20 33 697 636.09 764 561 250 118.71 1 904 223 404 536.18 3 75 114.60 1 14 250.03 1 055 66 336 212.00 113 63 086 090.29
* Conversia în Euro s-a realizat la cursul existent la data semnării raportului de selecţie.
182
Tabel 6.8. Tabel centralizator proiecte aprobate calamitate
M 1.1 M 2.1 M 3.1 M 3.4

Regiunea Valoare contractată Valoare contractată Valoare Valoare contractată
Nr. Proiecte Nr. Proiecte Nr. Proiecte Nr. Proiecte
(Euro) (Euro) contractată (Euro) (Euro)
1 Nord-Est Iaşi 0 0.00 17 12 493 594.69 2 233 900.35 0 0.00

2 Sud Est
0 0.00 12 5 977 842.99 0 0.00 0 0.00
Constanta
3 Sud Muntenia
0 0.00 17 12 410 044.31 2 726 801.51 0 0.00
Târgovişte
4 Sud Vest Oltenia
1 303 511.74 16 11 659 083.78 1 45 862.94 0 0.00
Craiova
5 Vest Timişoara 1 2 766 838.19 1 945 110.16 23 5 265 565.20 0 0.00
6 Nord -Vest Satu
0 0.00 8 5 976 047.74 0 0.00 0 0.00
Mare
7 Centru Alba Iulia 1 2 987 026.34 9 6 218 622.76 3 861 025.94 3 431 813.96
8 Bucureşti Ilfov 0 0.00 3 2 136 270.38 0 0.00 0 0.00

TOTAL 3 6 057 376.27 83 57 816 616.78 31 7 133 155.94 3 431 813.96
183
6.2.3.2. Cheltuielile pe măsuri
Până la data de 31 decembrie 2009, valoarea proiectelor plătite pe măsuri a fost de 1.348,016
mil. Euro, respectiv 69,272 mil. Euro în anul 2009, din care:
valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008;
• 0,057 mil. Euro pentru măsura 3.2, respectiv 0,028 mil. Euro în anul 2009. Valoarea
plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 95% comparativ cu valoarea
proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008;
• 0,191 mil. Euro pentru măsura 3.3, respectiv 0,004 mil. Euro în anul 2009. Valoarea
plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 2% comparativ cu valoarea
proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008.
Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 reflectă o creştere cu 5% comparativ cu
valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008;
• Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.1, este de 3,028 mil. Euro;
• Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.2, este de 1,424 mil. Euro.
Graficul 6.13 prezintă situaţia comparativă pe măsuri. Valorile sunt exprimate în milioane
Euro.
184
Grafic 6.13
În ceea ce priveşte distribuţia cheltuielilor totale pe fiecare submăsură în parte, situaţia se

prezintă ca în graficele de mai jos. Valorile sunt exprimate în milioane Euro.
Grafic 6.14
185
Grafic 6.15
Grafic 6.16
186
Grafic 6.17
Grafic 6.18
187
Grafic 6.19
Grafic 6.20
188
Grafic 6.21
Grafic 6.22
189
Grafic 6.23
Grafic 6.24
190
Grafic 6.25
Grafic 6.26
191
Grafic 6.27
6.2.3.3. Proiecte finalizate
Până la 31 decembrie 2009, au fost finalizate 4.374 proiecte, din care 450 proiecte pe măsura
1.1, din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 19 proiecte pe măsura 1.2, 843 proiecte pe
măsura 2.1, din care 83 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.916 proiecte pe măsura 3.1, din
care 31 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.018 proiecte pe măsura 3.4 din care 3 proiecte
finalizate fiind calamitate, 113 proiecte pe măsura 3.5, 5 proiecte pe măsura 4.1, iar pe măsura
4.2 s-au finalizat 10 proiecte.
Din totalul de 4.374 proiecte, în cursul anului 2009, a fost finalizat un număr de 409 proiecte,
din care: 20 proiecte pe măsura 1.1, 13 proiecte pe măsura 1.2, 94 proiecte pe măsura 2.1, 109
proiecte pe măsura 3.1, 116 proiecte pe măsura 3.4, 57 proiecte pe măsura 3.5.
Pentru întregul Program, la finalul anului 2009, se înregistra următoarea situaţie a proiectelor
finalizate:
¾ Pentru măsura 1.1, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea:

• Lapte şi produse lactate – 91 proiecte;
• Carne, produse din carne şi ouă – 192 proiecte, din care 1 proiect fiind calamitat;
• Fructe, legume şi cartofi – 39 proiecte;
• Vin – 43 proiecte;
• Peşte – 18 proiecte;
• Plante textile – 1 proiect;
• Cereale – 63 proiecte, din care 2 proiecte fiind calamitate;
• Oleaginoase – 3 proiecte.

• Control sanitar-veterinar– 16 proiecte;
• Control fitosanitar – 2 proiecte;
• Controlul calităţii produselor alimentare– 1 proiect.
192

• Drumuri în zona rurală – 441 proiecte, din care 60 proiecte calamitate;
• Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zona rurală – 292
proiecte, din care 19 proiecte calamitate;
• Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale – 91 proiecte, din care 4 proiecte
calamitate;.
• Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor – 19 proiecte.

• Culturi de câmp – 1.209 proiecte, din care 27 proiecte fiind calamitate;
• Horticultură – 76 proiecte;
• Viticultură – 62 proiecte;
• Pomicultură - 71 proiecte;
• Sere – 44 proiecte;
• Animale pentru lapte – 223 proiecte, din care 3 proiecte fiind calamitate;
• Creştere şi îngrăşare taurine – 15 proiecte;
• Creştere oi /capre – 23 proiecte;
• Îngrăşare berbecuţi – 9 proiecte;
• Porcine – 86 proiecte;
• Păsări – 80 proiecte;
• Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări – 18 proiecte, din care 1 proiect
fiind calamitat.

• Servicii agricole – 2 proiecte;
• Turism rural – 595 proiecte, din care 3 proiecte fiind calamitate;
• Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural – 63 proiecte;
• Activităţi meşteşugăreşti – 17 proiecte;
• Acvacultură – 16 proiecte;
• Melci şi broaşte – 82 proiecte;
• Sericicultură – 1 proiect;
• Apicultură – 211 proiecte;
• Ciuperci – 22 proiecte;
• Procesarea fructelor de pădure şi arbuşti fructiferi – 6 proiecte;
• Procesarea plantelor medicinale şi aromatice – 2 proiecte;
• Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate – 1 proiect.

• Împăduriri – 3 proiecte;
• Pepiniere – 1 proiect;
• Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului
produselor forestiere – 34 proiecte;
• Drumuri forestiere – 75 proiecte.
¾ Pe măsura 4.1 s-au finalizat 5 proiecte;
193
¾ Pentru măsura 4.2, distribuţia pe categorii de cheltuieli a proiectelor finalizate este

următoarea:
• Întâlnirile Comitetului de Monitorizare – 1 proiect;
• Informare şi campanii publicitare – 2 proiecte;
• Seminarii – 2 proiecte;
• Studii pregătitoare pentru alte măsuri – 3 proiecte;
• Evaluarea intermediară – 2 proiecte.
Menţionăm că au fost încadrate în monitorizare ca fiind proiecte finalizate, acele proiecte cu

grad de realizare 100% şi pentru care s-a efectuat plata finală.
Informaţii detaliate sunt prezentate în tabelele de monitorizare anexate (Anexa nr. 5) care
conţin indicatorii de monitorizare.
6.2.3.4. Sectoare sensibile
Situaţia proiectelor care au primit finanţare SAPARD şi care implică investiţii în sectoarele
sensibile se prezintă conform tabelului de mai jos (Tabelul 6.9):
194
Tabel 6.9
Sectoarele sensibile - pentru investiţiile în îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului
produselor agricole şi piscicole
Perioada 1 August 2002 - 31 Decembrie 2009
Capacitate Capacitatea sprijinită Total capacitate
Unitate de
Sector Activitate /produs naţională1 în prin SAPARD naţională
referinţă
2004 începând cu 2000* începând cu 20003
Total 000 tone/an 421,050
mixt 000 tone/an 203,913
Capacitate de abatorizare pentru: suine 000 tone/an 39,784
Carne
bovine 000 tone/an 33,922
ovine 000 tone/an 2,700
păsări 000 tone/an 140,731
Ouă Capacitate de ambalare Milioane ouă/an
Capacitate de utilizare globală 000 hl/an 4.460,888
Capacitate de producere a laptelui de consum 000 hl/an 962,989
Capacitate de producere a laptelui degresat 000 tone/an 0,322
praf, din care: integral 000 tone/an 0,326
Capacitate de producere a brânzeturilor (pe
Lapte 000 tone/an 42,627
sortimente)
Capacitate de producere a untului 000 tone/an 1,952
Capacitate de producere a cazeinei 000 tone/an 0,000
Capacitate de producere a zerului, praf 000 tone/an 1,080
din care: lichid 000 tone/an 256,830
cartofi 000 tone/an 0,000
Capacitate de producere a porumb 000 tone/an 0,000
Amidon
amidonului din: grâu 000 tone/an 0,000
alte cereale 000 tone/an 0,000
grâu comun 000 tone/an 293,607
grâu dur 000 tone/an 0,000
Morărit Capacitate de măcinare a:
orez 000 tone/an 0,000
Malţ Capacitate de producere a malţului 000 tone/an 0,000
195
capacitate
tone/zi 0,000
Capacitate de producere a zilnică
Zahăr
zahărului: 000
pe campanie 0,000
tone/campanie
Total hectolitri/an 464.644,589
Capacitate de producere a vinului, vin soiuri
Vin
din care: nobile hectolitri/an 277.890,019
(QWPSR4)
vin de masă hectolitri/an 186.754,570
* Sunt luate în considerare capacităţile nou înfiinţate şi creşterile de capacitate din cadrul proiectelor de modernizare. Capacităţile menţionate în această
coloană nu sunt identice cu cele din tabelul 6.a.1.1. Aceasta deoarece în tabelul 6.a.1.1 sunt contabilizate capacităţile totale implicate din proiectele
contractate în timp ce în acest tabel sunt contabilizate pentru proiectele contractate pentru investiţiile noi capacităţile totale implicate şi pentru modernizări
este contabilizată doar diferenţa dintre capacitatea care se va obţine la sfârşitul proiectului şi capacitatea existentă când s-au solicitat fonduri SAPARD.
1
- Conceptul de "capacitate" care se va utiliza trebuie să fie acelaşi pentru coloanele aferente.
2
- Dacă nu sunt disponibile informaţii pentru anul 2000, a se indica cele mai recente date specificând anul de referinţă.
3
- Se ia în considerare capacitatea sprijinită prin SAPARD, creşterea capacităţii realizată fără asistenţă SAPARD şi închiderile de capacităţi.
196
Tabel 6.10
Sectoarele sensibile - pentru investiţiile în îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului
produselor agricole şi piscicole – pentru proiectele calamitate
Perioada 1 Aprilie 2006 - 31 Decembrie 2009

Capacitatea
Capacitate sprijinită prin Total capacitate
Unitate de
Sector Activitate /produs naţională1 în SAPARD naţională începând
referinţă
2004 începând cu cu 20003
2000*
Total 000 tone/an 11,250
mixt 000 tone/an 11,250
Capacitate de abatorizare pentru: suine 000 tone/an 0,000
Carne
bovine 000 tone/an 0,000
ovine 000 tone/an 0,000
păsări 000 tone/an 0,000
Ouă Capacitate de ambalare Milioane ouă/an
Capacitate de utilizare globală 000 hl/an 0,000
Capacitate de producere a laptelui de consum 000 hl/an 0,000
Capacitate de producere a laptelui degresat 000 tone/an 0,000
praf, din care: integral 000 tone/an 0,000
Capacitate de producere a brânzeturilor (pe
Lapte 000 tone/an 0,000
sortimente)
Capacitate de producere a untului 000 tone/an 0,000
Capacitate de producere a cazeinei 000 tone/an 0,000
praf 000 tone/an 0,000
Capacitate de producere a zerului,
lichid 000 tone/an 0,000
din care:
cartofi 000 tone/an 0,000
Capacitate de producere a porumb 000 tone/an 0,000
Amidon
amidonului din: grâu 000 tone/an 0,000
197
grâu comun 000 tone/an 4,875

grâu dur 000 tone/an 0,000
Morărit Capacitate de măcinare a:
orez 000 tone/an 0,000
Malţ Capacitate de producere a malţului 000 tone/an 0,000
Capacitate de producere a capacitate zilnică tone/zi 0,000
Zahăr
zahărului: pe campanie 000 tone/campanie 0,000
Total hectolitri/an 0,000
Capacitate de producere a vinului, vin soiuri nobile
Vin hectolitri/an 0,000
din care: (QWPSR4)
vin de masă hectolitri/an 0,000
*Sunt luate în considerare capacităţile nou înfiinţate şi creşterile de capacitate din cadrul proiectelor de modernizare. Capacităţile menţionate în această
coloană nu sunt identice cu cele din tabelul 6.a.1.1. Aceasta deoarece în tabelul 6.a.1.1 sunt contabilizate capacităţile totale implicate din proiectele
contractate în timp ce în acest tabel sunt contabilizate pentru proiectele contractate pentru investiţiile noi capacităţile totale implicate şi pentru modernizări
este contabilizată doar diferenţa dintre capacitatea care se va obţine la sfârşitul proiectului şi capacitatea existentă când s-au solicitat fonduri SAPARD.
1
- Conceptul de "capacitate" care se va utiliza trebuie să fie acelaşi pentru coloanele aferente.
2
- Dacă nu sunt disponibile informaţii pentru anul 2000, a se indica cele mai recente date specificând anul de referinţă.
3
- Se ia în considerare capacitatea sprijinită prin SAPARD, creşterea capacităţii realizată fără asistenţă SAPARD şi închiderile de capacităţi.
198
6.2.3.5. Proiecte sancţionate şi reziliate
Până la 31 decembrie 2009, conform datelor oficiale au fost reziliate şi sancţionate datorită
iregularităţilor 1.021 proiecte, dintre care 139 proiecte pe măsura 1.1, 3 proiecte pe măsura
1.2, 254 proiecte pe măsura 2.1, 209 proiecte pe măsura 3.1, 1 proiect pe măsura 3.2, 92
proiecte pe măsura 3.3, 303 proiecte pe măsura 3.4, 9 proiecte pe măsura 3.5, 2 proiecte pe
măsura 4.1 şi 9 proiecte pe măsura 4.2.
Pe măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”,

au fost reziliate 60 de contracte de finanţare, la cererea beneficiarilor sau din diverse motive.
Pentru 21 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de
36.045,689 mii LEI. În decursul anului 2009 s-au reziliat 10 proiecte pe această măsură.
Alte 79 proiecte au fost sancţionate (din care 30 proiecte au fost sancţionate în decursul anului
2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea
sancţiunilor totalizând 59.637,662 mii LEI.
Pe măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor pentru realizarea controlului calităţii, veterinar şi

fitosanitar pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” au fost
sancţionate 3 proiecte (din care 1 proiect a fost sancţionat în decursul anului 2009), datorită
unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, în valoare de 45,220 mii LEI.
Pe măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, s-au reziliat 17 contracte

de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor. Pentru 5 proiecte se
efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 16.181,369 mii LEI.
Alte 237 proiecte au fost sancţionate (din care 28 proiecte au fost sancţionate în decursul
anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea
Pe măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, s-au reziliat 149 contracte de finanţare cu
APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor, 17 beneficiari solicitând rezilierea
contractelor în cursul anului 2009. Pentru 17 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării
contractului, în valoare de 8.416,086 mii LEI.
2009), valoarea sancţiunilor totalizând 14.112,042 mii LEI.
Pe măsura 3.2 „Înfiinţarea grupurilor de producători”, în cursul anului 2009 s-a reziliat 1
contract de finanţare cu APDRP. Pentru acest contract nu se efectuaseră plăţi până la data
încetării contractului.
Pe măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină

peisajul rural”, în cursul anului 2009 s-au reziliat 46 contracte de finanţare cu APDRP. Pentru
aceste proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 596,789
mii LEI.
Alte 46 proiecte au fost sancţionate (din care 1 proiect a fost sancţionat în decursul anului
2009), valoarea sancţiunilor totalizând 596,785 mii LEI.
199
Pe măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi

multiple şi venituri alternative”, s-au reziliat 213 contracte de finanţare cu APDRP din diverse
motive sau la cererea beneficiarilor, 25 beneficiari solicitând rezilierea contractelor în cursul
anului 2009. Pentru 48 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractelor, în
valoare de 5.732,758 mii LEI.
2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea
Pe măsura 3.5 „Silvicultură” au fost reziliate 5 contracte, la cererea beneficiarilor sau din
diverse motive, pentru care nu se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului. În
decursul anului 2009 s-a reziliat 1 proiect pe această măsură.
Au fost sancţionate 4 proiecte în decursul anului 2009, valoarea sancţiunilor totalizând
138,474 mii LEI.
Pe măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” au fost reziliate 2 contracte.

În ceea ce priveşte măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, au fost reziliate 9 proiecte.
6.2.3.6. Concluzii privind diferenţele înregistrate în implementarea proiectelor între

regiuni, măsuri, submăsuri
Efectuarea de plăţi către beneficiarii Programului SAPARD a început în luna septembrie

2003, situaţia plăţilor lunare efectuate în perioada septembrie 2003 – decembrie 2009 fiind
prezentată în graficele de mai jos.
Grafic 6.28
200
Grafic 6.29
Grafic 6.30
201
Grafic 6.31
Grafic 6.32
202
Grafic 6.33
Grafic 6.34
203
Grafic 6.35
Grafic 6.36
204
Grafic 6.37
Analizând stadiul implementării proiectelor contractate, rezultă că din 4.451 proiecte

contractate pe măsurile acreditate au fost finalizate 4.374.
La 31 decembrie 2009, distribuţia celor 4.451 proiecte contractate (cu o valoare publică totală
de 4.922.656.378,232 LEI, reprezentând 1.354.928.911,230 Euro) pe măsurile 1.1, 1.2, 2.1,
3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 este următoarea:
- 459 proiecte pe măsura 1.1;
- 1.935 proiecte pe măsura 3.1;
- 10 proiecte pe măsura 4.2.
Cele 4.374 proiecte finalizate sunt divizate pe măsuri după cum urmează:
- 10 proiecte pe măsura 4.2.
205
Din totalul de 1.521,450 mil. Euro reprezentând alocările financiare aferente Acordurilor
Anuale de Finanţare 2000-2006, corespunzătoare măsurilor acreditate în cadrul Programului
SAPARD, situaţia sumelor angajate şi a plăţilor efectuate se prezintă astfel:
- Valoarea proiectelor contractate 1.354,929 mil. Euro
- Valoarea plăţilor efectuate 1.348,016 mil. Euro
Din analiza angajamentelor existente în acest moment, rezultă că 46% din totalul sumei
angajate (1.354,929 milioane Euro) este reprezentată de angajamentele pe măsura 2.1, în
valoare de 619,067 mil. Euro.
Făcând o comparaţie a stadiului submăsurilor implementate în cadrul Programului SAPARD,

se observă că cea mai mare atractivitate o au următoarele submăsuri:
• Carne, produse din carne şi ouă (197 proiecte contractate) - măsura 1.1;
• Lapte şi produse lactate (91 proiecte contractate) - măsura 1.1;
• Culturi de câmp (1.213 proiecte contractate) - măsura 3.1;
• Ferme de vaci de lapte şi bivoliţe (230 proiecte contractate) - măsura 3.1;
• Turism rural (628 proiecte contractate) - măsura 3.4;
• Alte activităţi (330 proiecte contractate) - măsura 3.4.
O sinteză a stadiului măsurilor implementate de România, până la sfârşitul anului 2009, arată
că pentru măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi
piscicole”, valoarea publică contractată aferentă a fost de 337,408 mil. Euro, reprezentând
25% din totalul angajamentelor APDRP.
Pentru cele 459 de proiecte contractate pentru măsura 1.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi
în valoare totală de 1.241.691,988 mii LEI, reprezentând 351,024 milioane Euro (Tabel 6.12)
– 92,49% din alocările PNADR 2000-2006.
Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este
prezentată în Tabelele 6.11 şi 6.12.
Tabel 6.11
Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 1.1 până la data de 31.12.2009

Euro
Grad de
% din Alocare Valoare proiecte
SUBMĂSURA consumare %
măsură 2000 – 2006 contractate
2000-2006
Carne 23 87.288.054,26 174.703.218,09 200,15
Lapte şi produse lactate 23 87.288.054,26 48.469.277,83 55,53
Cereale 10 37.951.327,94 41.250.559,87 108,69
Seminţe oleaginoase 3 11.385.398,38 3.104.913,10 27,27
Vin 9 34.156.195,14 27.996.534,69 81,97
Fructe şi legume 16 60.722.124,70 30.926.482,44 50,93
Peşte şi produse piscicole 6 22.770.796,76 10.288.694,85 45,18
Zahăr 4 15.180.531,17 0,00 0,00
Plante textile 6 22.770.796,76 668.145,32 2,93
TOTAL 100 379.513.279,37 337.407.826,18 88,91
206
Tabel 6.12
Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 1.1 până la data de 31.12.2009

Euro
Grad de
% din Alocare Valoare plăţi
măsură 2000 – 2006 efectuate
2000-2006
Carne 23 87.288.054,26 181.929.449,66 208,42
Lapte şi produse lactate 23 87.288.054,26 50.255.143,89 57,57
Cereale 10 37.951.327,94 42.003.902,06 110,68
Seminţe oleaginoase 3 11.385.398,38 3.470.690,76 30,48
Vin 9 34.156.195,14 29.809.022,13 87,27
Fructe şi legume 16 60.722.124,70 32.181.771,62 53,00
Peşte şi produse piscicole 6 22.770.796,76 10.647.658,32 46,76
Zahăr 4 15.180.531,17 0,00 0,00
Plante textile 6 22.770.796,76 726.753,81 3,19
TOTAL 100 379.513.279,37 351.024.392,26 92,49
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 1.1,

Regiunea 7 Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 17,54% din total proiecte
aprobate pe această măsură urmata de Regiunea 2 Sud Est cu o pondere de 17,33%, iar
Regiunea 1 Nord – Est Iaşi deţine o pondere de aproximativ 15,79% din total proiecte
aprobate. Astfel, aceste trei regiuni deţin 50,66% din totalul proiectelor aprobate, aspect care
poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni includ zone cu tradiţie în producţia de lapte şi
carne, sectoare care de altfel sunt preponderente în totalul proiectelor aprobate pentru măsura
1.1. Distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru 1.1 este prezentată în Graficul
6.38.
Grafic 6.38
207
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 1.1 este
prezentată în Graficul 6.39.
Grafic 6.39
În privinţa măsurii 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate,

consumatorilor”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro,
respectiv 2,49% din totalul angajamentelor APDRP.
Pentru cele 20 proiecte contractate pentru măsura 1.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în
valoare totală de 114.654,165 mii LEI, reprezentând 29,355 milioane Euro –77,68% din
alocările PNADR 2000-2006.
Tabel 6.13
Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 1.2 până la data de 31.12.2009

Euro
Grad de
măsură 2002 – 2006 contractate
2002-2006
Control sanitar-veterinar 0.00 29.883.203,12 79,07
Control fitosanitar 0.00 2.173.096,33 5,75
Controlul calităţii
0.00 1.641.336,63 4,34
produselor alimentare
TOTAL 100 37.791.593,33 33.697.636,09 89,17
208
Tabel 6.14
Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 1.2 până la data de 31.12.2009

Euro
Grad de
măsură 2002 – 2006 efectuate
2002-2006
Control sanitar-veterinar - 25.775.281,08 68,20
Control fitosanitar - 1.960.054,03 5,19
Controlul calităţii
- 1.619.831,10 4,29
produselor alimentare
TOTAL 100 37.791.593,33 29.355.166,21 77,68
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, ponderea cea mai
mare o deţine Regiunea 8 Bucureşti Ilfov, respectiv 20% din total proiecte aprobate pe această
măsură, Regiunea 1 Nord Est deţine o pondere de 15% şi Regiunea 7 Alba Iulia deţine o
pondere de 15% din total proiecte aprobate pe această măsură . Astfel, aceste trei regiuni deţin
50% din totalul proiectelor aprobate pe această măsură.
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, aceasta este
Grafic 6.40
În ceea ce priveşte măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, se

observă că valoarea publică contractată a fost de 619,067 mil. Euro, respectiv 45,69% din
totalul angajamentelor APDRP.
209
La finalul anului 2009, pentru această măsură valoarea totală a contractelor, respectiv 619,067
milioane Euro, raportată la sumele alocate prin AFA 2000-2006 reprezintă un grad de
angajare de 91,29% (Tabel 6.15).
valoare totală de 2.265.940,628 mii LEI, reprezentând 600,301 milioane Euro (Tabel 6.16) –
88,52% din alocările PNADR 2000-2006.
Tabel 6.15
Euro
Grad de
măsură 2000 - 2006 contractate
2000-2006
Drumuri în zonele rurale 50 339.080.219,17 334.229.944,39 98,57
Alimentare cu apă 35 237.356.153,42 183.152.646,25 77,16
Canalizare în zonele
9,6 65.103.402,08 74.627.655,37 114,63
rurale
Infrastructura de
prevenire şi protecţie 5,4 36.620.663,67 27.056.489,75 73,88
împotriva inundaţiilor
TOTAL 100 678.160.438,33 619.066.735,75 91,29
Tabel 6.16

Euro
Grad de
măsură 2000 - 2006 efectuate
2000-2006
Drumuri în zonele
50 339.080.219,17 324.048.229,78 95,57
rurale
Alimentare cu apă 35 237.356.153,42 177.007.658,43 74,57
Canalizare în zonele
9,6 65.103.402,08 75.275.288,39 115,62
rurale
Infrastructura de
prevenire şi protecţie 5,4 36.620.663,67 23.969.470,89 65,45
împotriva inundaţiilor
TOTAL 100 678.160.438,33 600.300.647,49 88,52
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate aprobate pentru această

măsură, trei regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi (26,57%), Regiunea 2 Sud Est
Constanţa (16,49%) şi Regiunea 3 Sud-Muntenia Târgovişte (19,24%), deţin împreună un
procent de 62,30% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură. Distribuţia
regională a proiectelor aprobate pentru măsura 2.1 este prezentată în Graficul 6.41.
210
Grafic 6.41
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate aprobate pentru această

măsură, două regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi si Regiunea 3 Sud – Muntenia deţin
o pondere de 20,48%, iar Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia deţine o pondere de 19,28% din
totalul proiectelor calamitate aprobate. Astfel cele trei regiuni deţin o pondere de 60,24% din
totalul proiectelor calamitate aprobate. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru
măsura 2.1 este prezentată în Graficul 6.42.
Grafic 6.42
211
totalul angajamentelor.
Pentru cele 1.935 de proiecte contractate pentru măsura 3.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi
în valoare totală de 832.173,659 mii LEI, reprezentând 236,840 milioane Euro (Tabel 6.18) –
91,42% din alocările PNADR 2002-2006.
Tabel 6.17
Euro
Grad de
măsură 2002-2006 contractate
2002-2006
Culturi de câmp 19 49.223.787,26 110.053.117,13 223,58
Horticultură (din care din
8 20.725.805,16 2.975.614,81 14,36
floricultură 1,5%)
Viticultură 8 20.725.805,16 7.295.246,95 35,20
Pomicultură 8 20.725.805,16 5.006.015,53 24,15
Sere 4 10.362.902,58 5.283.973,55 50,99
Ferme de vaci de
14 36.270.159,04 31.063.456,23 85,64
lapte/bivoliţe
Creştere şi îngrăşare de
14 36.270.159,04 3.247.704,63 8,95
taurine
Ferme de oi/capre 3 7.772.176,94 3.927.494,87 50,53
Îngrăşătorii de berbecuţi 3 7.772.176,94 2.122.949,21 27,31
Ferme de porci 10 25.907.256,45 30.175.157,90 116,47
Ferme de păsări 5 12.953.628,23 26.494.631,99 204,53
Alte ferme vegetale şi de
creştere a animalelor şi
păsărilor specializate în 4 10.362.902,58 2.892.330,36 27,91
obţinerea de produse pentru
consumul uman
TOTAL 100 259.072.564,55 230.537.693,17 88,99
Tabel 6.18
Euro
Grad de
măsură 2002-2006 efectuate
2002-2006
Culturi de câmp 19 49.223.787,26 112.857.939,49 229,28
Horticultură (din care din
8 20.725.805,16 3.138.607,68 15,14
floricultură 1,5%)
Viticultură 8 20.725.805,16 7.738.594,03 37,34
Pomicultură 8 20.725.805,16 5.377.173,74 25,94
Sere 4 10.362.902,58 5.603.422,56 54,07
212
Ferme de vaci de
14 36.270.159,04 31.591. 311,97 87,10
lapte/bivoliţe
Creştere şi îngrăşare de
14 36.270.159,04 3.789.031,29 10,45
taurine
Ferme de oi/capre 3 7.772.176,94 3.601.519,02 46,34
Îngrăşătorii de berbecuţi 3 7.772.176,94 1.956.771,00 25,18
Ferme de porci 10 25.907.256,45 30.415.481,06 117,40
Ferme de păsări 5 12.953.628,23 27.762.626,08 214,32
Alte ferme vegetale şi de
creştere a animalelor şi
păsărilor specializate în 4 10.362.902,58 3.007.252,58 29,02
obţinerea de produse pentru
consumul uman.
TOTAL 100 259 072 564.55 236.839.730,49 91,42

Regiunea 2 Sud Est deţine cea mai mare pondere, respectiv 25,00% din total proiecte aprobate
pe această măsură, Regiunea 3 Sud - Muntenia deţine o pondere de aproximativ 19,01% din
total proiecte aprobate, iar Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine 16,23%. Astfel, aceste trei regiuni
deţin 60,24% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste
regiuni conţin zone cu tradiţie în producţia de lapte. De altfel, aceste regiuni sunt
preponderente şi în totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1.
Distribuţia regională a proiectelor pentru 3.1 este prezentată în Graficul 6.43.
Grafic 6.43
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.1, Regiunea 5
Vest Timişoara deţine cea mai mare pondere, respectiv 74,19% din total proiecte aprobate pe
această măsură.
213
Distribuţia regională a proiectelor calamitate în cadrul măsurii 3.1 este prezentată în Graficul
6. 44.
Grafic 6.44
În privinţa măsurii 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, se observă că valoarea

publică contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor
APDRP.
valoare totală de 226,983 mii LEI, reprezentând 0,057 milioane Euro (Tabel 6.20) – 5,72%
din alocările PNADR 2002-2006.
Tabel 6.19
Euro
Valoare Grad de
% din Alocare 2005-
SUBMĂSURA proiecte consumare %
măsură 2006
contractate 2005-2006
Cereale şi plante tehnice 0,00 0,00 0,00
Plante medicinale şi aromatice 0,00 0,00 0,00
Culturi specializate (Tutun,
0,00 0,00 0,00
Hamei)
Legume şi cartofi 0,00 0,00 0,00
Fructe, inclusiv struguri de masă 0,00 0,00 0,00
Struguri de vin 0,00 0,00 0,00
Ciuperci 0,00 0,00 0,00
Flori şi plante ornamentale 0,00 0,00 0,00
Lapte 0,00 75.114,59 7,51
Carne 0,00 0,00 0,00
214
Ouă de consum 0,00 0,00 0,00

Miere de albine şi produse
0,00 0,00 0,00
apicole
Produse pescăreşti 0,00 0,00 0,00
Produse silvice 0,00 0,00 0,00
TOTAL 100 1.000.000,00 75.114,59 7,51
Tabel 6.20
Euro
Grad de
2005-2006
Cereale şi plante tehnice 0,00 0,00 0,00
Plante medicinale şi aromatice 0,00 0,00 0,00
Culturi specializate (Tutun,
0,00 0,00 0,00
Hamei)
Legume si cartofi 0,00 0,00 0,00
Fructe, inclusiv struguri de masă 0,00 0,00 0,00
Struguri de vin 0,00 0,00 0,00
Ciuperci 0,00 0,00 0,00
Flori şi plante ornamentale 0,00 0,00 0,00
Lapte 0,00 57.200,22 5,72
Carne 0,00 0,00 0,00
Ouă de consum 0,00 0,00 0,00
Miere de albine şi produse
0,00 0,00 0,00
apicole
Produse pescăreşti 0,00 0,00 0,00
Produse silvice 0,00 0,00 0,00
TOTAL 100 1.000.000,00 57.200,22 5,72
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.2, aceasta este
Grafic 6.45
215
În privinţa măsurii 3.3 „Metode agricole de producţie, proiectate să protejeze mediul şi să

menţină peisajul rural”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro,
Pentru proiectele contractate pe măsura 3.3 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare
totală de 646,889 mii LEI, reprezentând 0,191 milioane Euro – 10,31% din alocările PNADR
2000-2006.
Tabel 6.21

Euro
Valoare Grad de
% din Alocare
SUBMĂSURA proiecte consumare %
măsură 2005-2006
contractate 2005-2006
Conservarea solului şi protecţia
40 739.801,60 0,00 0,00
împotriva eroziunii
Conservarea biodiversităţii prin
20 369.900,80 14.250,03 3,85
practici agricole tradiţionale
Agricultura ecologică 40 739.801,60 0,00 0,00
TOTAL 100 1.849.504,00 14.250,03 0,77
Tabel 6.22
Euro
Grad de
2005-2006
Conservarea solului şi protecţia
40 739.801,60 0,00 0,00
împotriva eroziunii
Conservarea biodiversităţii prin
20 369.900,80 190.681,04 51,55
practici agricole tradiţionale
Agricultura ecologică 40 739.801,60 0,00 0,00
TOTAL 100 1.849.504,00 190.681,04 10,31
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3,3, aceasta este
216
Grafic 6.46
În cadrul măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează

activităţi multiple şi venituri alternative”, valoarea publică contractată a fost de 66,768 mil.
Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP.
Pentru cele 1.058 de proiecte contractate pentru măsura 3.4 au fost autorizate şi efectuate plăţi
în valoare totală de 239.583,771 mii LEI, reprezentând 68,196 milioane Euro (Tabel 6.24) –
80,97% din alocările PNADR 2002- 2006.
Tabel 6.23
Euro
Grad de
2002-2006
Servicii agricole 2 1.684.410,67 188.523,40 11,19
Turism rural 25 21.055.133,35 52.727.268,33 250,42
Alte tipuri de activităţi
20 16.844.106,68 5.053.667,17 30,00
turistice în spaţiul rural
Meşteşuguri 10 8.422.053,34 1.203.674,36 14,29
Acvacultură 8 6.737.642,67 1.839.806,41 27,31
Alte activităţi 10 8.422.053,34 5.719.993,06 67,92
Procesarea la nivelul fermei, a
produselor tradiţionale
25 21.055.133,35 35.090,19 0,17
atestate şi / sau ecologice
certificate
TOTAL 100 84.220.533,41 66.768.022,93 79,28
217
Tabel 6.24
Euro
Grad de
% din Alocare Valoare Plăţi
2002-2006
Servicii agricole 2 1.684.410,67 203.213,87 12,06
Turism rural 25 21.055.133,35 53.783.611,09 255,44
Alte tipuri de activităţi
20 16.844.106,68 5.250.202,22 31,17
turistice în spaţiul rural
Meşteşuguri 10 8.422.053,34 1.170.444,86 13,90
Acvacultură 8 6.737.642,67 1.830.000,58 27,16
Alte activităţi 10 8.422.053,34 5.922.139,08 70,32
Procesarea la nivelul fermei, a
produselor tradiţionale
25 21.055.133,35 36.467,51 0,17
atestate şi / sau ecologice
certificate
TOTAL 100 84.220.533,41 68.196.079,21 80,97

Regiunea 7 Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 31,37% din total
proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine o pondere de
aproximativ 16,87% în total proiecte aprobate, iar Regiunea 4 Sud Vest Oltenia deţine
13,84%. Astfel, aceste trei regiuni deţin 62,08% din totalul proiectelor aprobate, aspect care
poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni conţin zone cu tradiţie în agroturism.
Distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.4 este prezentată în Graficul 6.47.
Grafic 6.47
Distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.4 este prezentată în Graficul
6.48.
218
Grafic 6.48
În cadrul măsurii 3.5 „Silvicultură”, valoarea publică contractată a fost de 63,086 mil. Euro,
Valoarea totală a contractelor încheiate pentru această măsură (63,086 milioane Euro)
reprezintă 84,74% AFA 2002-2006 (Tabel 6.25).
valoare totală de 218.828,750 mii LEI, reprezentând 57,599 milioane Euro (Tabel 6.26) –
Tabel 6.25
Euro
Grad de
2003-2006
Împăduriri 10 7.445.100,67 100.732,07 1,35
Pepiniere 5 3.722.550,33 23.892,09 0,64
Investiţii pentru
îmbunătăţirea prelucrării
primare a lemnului şi a 15 11.167.651,00 6.030.959,90 54,00
forestiere
Drumuri forestiere 20 14.890.201,33 56.930.505,93 382,34
Gospodărire de păduri 50 37.225.503,33 0,00 0,00
TOTAL 100 74.451.006,67 63.086.089,98 84,74
219
Tabel 6.26
Euro
Grad de
2003-2006
Împăduriri 10 7.445.100,67 96.403,36 1,29
Pepiniere 5 3.722.550,33 24.965,08 0,67
Investiţii pentru
îmbunătăţirea prelucrării
primare a lemnului şi a 15 11.167.651,00 6.409.488,72 57,39
forestiere
Drumuri forestiere 20 14.890.201,33 51.068.586,42 342,97
Gospodărire de păduri 50 37.225.503,33 0,00 0,00
TOTAL 100 74.451.006,67 57.599.443,58 77,37
În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.5, Regiunea 7 Centru
Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 32,74% din total proiecte aprobate pe
această măsură, Regiunea 6 Nord Vest deţine o pondere de aproximativ 30,09% în total
proiecte aprobate, în timp ce Regiunea 5 Vest România deţine o pondere de 15,93%. Astfel
cele trei regiuni deţin o pondere de 78,76% din total proiecte aprobate pe această măsură.
Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 3.5 este prezentată în Graficul 6.49.
Grafic 6.49
Pentru măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” valoarea publică contractată a fost
2,901 mil. Euro, respectiv 0,21% din totalul angajamentelor APDRP.
220
valoare totală de 10.521,61 mii LEI, reprezentând 3,028 milioane Euro (Tabel 6.27 şi 6.28) –
Tabel 6.27
Euro
Grad de utilizare
Alocare Valoare proiecte
Măsura 4.1 %
2002 - 2006 contractate
2002-2006
TOTAL 3.949.238,67 2.901.044,70 73,46
Tabel 6.28
Euro
Grad de utilizare
Alocare
Măsura 4.1 Valoare plăţi efectuate %
2002 - 2006
2002-2006
TOTAL 3.949.238,67 3.028.493,43 76,69
Pentru măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” valoarea publică contractată a fost 1,374 mil. Euro,
valoare totală de 5.214,570 mii LEI, reprezentând 1,424 milioane Euro (98,79% din alocările
PNADR 2000- 2006) (Tabel 6.30).
Tabel 6.29
Euro
Alocare Valoare proiecte Grad de utilizare %
Măsura 4.2
2000 - 2006 contractate 2000-2006
TOTAL 1.441.406,25 1.374.497,80 95,36
Tabel 6.30
Euro
Alocare Valoare plăţi Grad de consumare %
Măsura 4.2
2000 - 2006 efectuate 2000-2006
TOTAL 1.441.406,25 1.424.016,47 98,79
221
6.2.3.7. Evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse, atât la nivel de
program, măsură şi submăsură pentru întreaga perioadă de implementare
Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”
Obiectivul general al măsurii este creşterea eficienţei procesării şi marketingului produselor

agricole şi piscicole, rezultând în produse de calitate care să contribuie la implementarea
acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităţii şi valorii adăugate a produselor şi la
crearea de noi locuri de muncă.
Investiţiile realizate în cadrul acestei măsuri trebuie să contribuie la: orientarea producţiei în
acord cu tendinţele previzibile de piaţă, îmbunătăţirea sau raţionalizarea reţelelor de colectare
şi comercializare en-gross, îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor agricole şi
piscicole pe piaţă, creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne, îmbunătăţirea
calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea
cerinţelor minime ale siguranţei alimentare, promovarea metodelor de producţie care nu
dăunează mediului, creşterea numărului de locuri de muncă în mediul rural, precum şi
menţinerea celor existente.
Datele privind investiţiile finanţate în perioada de referinţă per obiectivul principal al

proiectului sunt prezentate în Anexa nr. 5 Tabele de monitorizare, respectiv tabelul a.1.1 şi
a.3.1 calamitat.
Capacităţile prevăzute a fi realizate sau modernizate prin această măsură, pentru proiectele
necalamitate şi pentru cele calamitate sunt prezentate în tabelele de mai jos.
Tabel 6.31 Proiecte Necalamitate
Număr de
Unitatea de referinţă pentru proiectele aprobate
proiecte
Sector
Unitate de Capacităţi implicate
Aprobate
măsură Nouă Îmbunătăţită
Lapte şi produse lactate 91 hl/an 2.677.455 6.881.813
colectare lapte 2 hl/an 9.612 120.000
din care unităţi procesare 2.667.843
88 hl/an 6.610.813
lapte
t/an 346.828 774.273
Carne şi produse din carne şi ouă-
196 mii buc
din care: 0 6.000
ouă/an
vită 0 t/an 0 0
porc 2 ' 0 14.200
procesare oaie 0 ' 0 0
păsări 4 ' 9.097 3.240
mixt 138 156.724 502.661
abatoare 51 ' 181.007 254.172
laboratoare 0 ' 0 0
Fructe, legume şi cartofi 40 ' 132.964 147.308
222
proaspete 20 ' 125.659 25.329

din care:
prelucrate 20 ' 7.305 121.979
Vin 44 ' 51.122 254.063
laboratoare 5 ' 3.000 3.140
din care: capacităţi de
12 16.147 136.662
depozitare
Peşte 18 ' 19.541 22.154
Plante textile 1 300 0
Cereale 63 ' 2.660.242
Oleaginoase 3 ' 0 252.600
Zahăr 0 ' 0
TOTAL 456
Tabel 6.32 Proiecte calamitate
Număr de
Unitatea de referinţă pentru proiectele aprobate
proiecte
Sector Capacităţi implicate
Unitate de
Aprobate
măsură Nouă Îmbunătăţită
Lapte şi produse lactate 0 hl/an 0,000 0,000
colectare lapte 0 hl/an 0,000 0,000
din care unităţi procesare
0 hl/an 0,000 0,000
lapte
t/an 11.250,000 0,000
Carne şi produse din carne şi ouă-
1 mii buc
din care: 0 0
ouă/an
vită 0 t/an 0,000 0,000
porc 0 ' 0,000 0,000
procesare oaie 0 ' 0,000 0,000
păsări 0 ' 0,000 0,000
mixt 0 0,000 0,000
abatoare 1 ' 11.250,000 0,000
laboratoare 0 ' 0,000 0,000
Fructe, legume şi cartofi 0 ' 0,000 0,000
proaspete 0 ' 0,000 0,000
din care:
prelucrate 0 ' 0,000 0,000
Vin 0 ' 0,000 0,000
laboratoare 0 ' 0,000 0,000
din care: capacităţi de
0 0,000 0,000
depozitare
Peşte 0 ' 0,000 0,000
Plante textile 0 0,000 0,000
Cereale 2 ' 18.500,000
Oleaginoase 0 ' 0,000 0,000
Zahăr 0 ' 0,000
TOTAL 3
223
În ceea ce priveşte submăsura Lapte şi produse lactate, cea mai mare pondere a investiţiilor
este orientată către unităţile de procesare lapte, pe ansamblul sectorului fiind prevăzute a fi
realizate capacităţi noi de colectare şi procesare a laptelui de 2.677,455 mii hl/an şi
îmbunătăţite capacităţi de 6.881,813 mii hl/an.
În ceea ce priveşte submăsura Carne, produse din carne şi ouă va fi realizată o capacitate nouă
de procesare de aproximativ 346,828 mii tone/an şi vor fi modernizate capacităţi în valoare de
774,273 mii tone/an şi 6.000 mii bucăţi de ouă/an, iar pentru proiectele calamitate va fi
realizată o capacitate nouă de aproximativ 11,250 mii tone/an. Ponderea cea mai mare a
capacităţilor se concentrează în sectorul de procesare de carne mixtă şi de abatorizare.
Prin submăsura Fructe, legume şi cartofi sunt prevăzute a fi realizate capacităţi noi de 132,964
mii tone, cu precădere axate către depozitarea şi sortarea legumelor proaspete, în timp ce
capacităţile îmbunătăţite, de 147,308 mii tone/an, sunt orientate în special către procesarea
legumelor, fructelor şi cartofilor.
Pe submăsura Vin, reprezentată prin 44 contracte, se preconizează crearea unei capacităţi noi
de 51,122 mii tone/an şi îmbunătăţirea unei capacităţi de 254,063 mii tone/an.
În sectorul Pisciculturii, se vor crea capacităţi noi de cca. 19,541 mii tone/an şi se vor
îmbunătăţi capacităţile existente de circa 22,154 mii tone/an.
Prin submăsura Plante textile, se vor crea capacităţi noi de cca. 0,300 mii tone/an.
În ce priveşte Cerealele, prin proiectele contractate se vor îmbunătăţi capacităţile existente de

circa 2.660,242 mii tone/an pentru proiectele necalamitate, şi circa 18,500 mii tone/an pentru
proiectele calamitate.
Prin contractele finanţate pe submăsura Oleaginoase, se vor îmbunătăţi capacităţile existente

de circa 252,600 mii tone/an.
Datele complete privind capacităţile prevăzute a fi realizate sau modernizate sunt prezentate
în Tabelele 6.31 şi 6.32.
Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost

atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 2.100 proiecte care se
încadrează în măsura de prelucrare şi marketing al produselor agricole, pentru următoarele
sectoare: lapte, carne, cereale, oleaginoase, vin, fructe şi legume, cartofi, peşte.
Pe Măsura 1.1 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 456 proiecte. Prin fişa
măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare
totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 – 4.000.000 Euro. Respectând regula din fişa măsurii
cele 456 de proiecte au reuşit să absoarbă întreaga sumă alocată acestei măsuri.
224
Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate,

consumatorilor”
Capacităţile prevăzute a fi realizate prin această măsură, pentru proiectele aprobate sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 6.33
Număr
Capacitate
Laboratoare proiecte
aprobate nr. tipuri de analize
control sanitar-veterinar 17 2.232
control fitosanitar 2 13
controlul calităţii produselor
1 65
alimentare
TOTAL 20
În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine numărul de tipuri de analize pentru
controlul sanitar – veterinar, respectiv 2.232 tipuri de analize.
Datele complete privind capacităţile prevăzute a fi realizate sunt prezentate în Tabelul 6.33.

atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 178 de proiecte de îmbunătăţire
a sistemului de control al calităţii.
Pe Măsura 1.2 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 20 proiecte. Prin fişa
măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare
totală eligibilă este cuprinsă între 50.000-2.000.000 Euro. Respectând regula din fişa măsurii
cele 20 de proiecte au reuşit să absoarbă întreaga sumă alocată acestei Măsuri. Având în
vedere că semnarea contractelor pentru această măsură a început în septembrie 2006, o serie
de proiecte ce s-au avut în vedere în PNADR au fost realizate din bugetul naţional.
Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”
Prin proiectele aprobate în perioada de referinţă pentru această măsură se prevede realizarea a
60,670 km de noi drumuri comunale, modernizarea a 2.397,494 km de drumuri comunale şi
73,898 km refăcuţi pentru drumurile calamitate, ponderea cea mai mare deţinând-o
modernizarea drumurilor comunale, respectiv 95% din total lucrări.
Pentru proiectele calamitate se prevede modernizarea a 259,450 km de drumuri comunale şi

refacerea a 27,918 km pentru drumurile calamitate.
În cazul submăsurii pentru alimentare cu apă, numai 28% din lucrările contractate reprezintă
modernizări ale reţelelor deja existente, cea mai mare pondere a investiţiilor fiind orientată
către executarea de lucrări noi de aprovizionare cu apă potabilă, cca. 3.669,075 km de
conductă. Pentru refacerea sistemelor de alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate
se prevăd executarea a cca. 55,989 km de conductă.
Pentru proiectele calamitate se prevede executarea a 150,149 km noi de conductă,

modernizarea a cca. 86,310 km de conductă şi refacerea a 12,337 km de conductă.
225
În ceea ce priveşte submăsura de canalizare în sistem centralizat, aceasta îşi propune execuţia
de lucrări pe un total de cca. 862,69 km de conducte din care execuţia de noi lucrări
reprezentând 86%, modernizarea sistemelor existente reprezentând 14%; pentru refacerea
sistemelor de canalizare se prevede a se realiza 0,200 km de conductă.
Pentru proiectele calamitate din cadrul acestei submăsuri, se prevede realizarea a 5 km noi de
conductă, modernizarea a 0,910 km de conductă şi refacerea a 6,100 km de conductă.
Pentru submăsura de lucrări de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor se prevede

realizarea a 112,725 km.
Aceste procente sunt corelate cu situaţia infrastructurii rurale prezentate în secţiunea de

diagnoză a PNADR. Implementarea submăsurilor pentru alimentare cu apă şi canalizare are
impact asupra unui număr total de cca. 1,33 milioane locuitori, respectiv 0,05 milioane
locuitori pentru proiectele calamitate.
Datele complete privind tipul obiectivelor ce vor fi realizate prin măsura 2.1 sunt prezentate în
tabelele de mai jos.
Tabel 6.34 Proiecte necalamitate
Unitatea de referinţă
Număr de
Acţiune proiecte Cantitate
Unitate de
aprobate măsură Proiecte Proiecte Proiecte în
aprobate finalizate derulare
Drumuri în zonele rurale din
382 km 2.532,062 2.509,078 22,985
care:
Construirea de noi drumuri
10 60,670 62,083 -1,413
comunale km
Modernizarea drumurilor
353 2.397,494 2.373,097 24,398
comunale km
Refacerea drumurilor calamitate 19 km 73,898 73,898 0,000
km de
Aprovizionarea cu apă 5.136,063 5.135,344 0,719
conducte
potabilă prin reţele
273 nr. de
centralizate în zonele rurale, -2
locuitori 983.795 983.797
din care:
vizaţi
Executarea de noi lucrări de km de
184 3.669,075 3.669,951 -0,875
aprovizionare cu apă potabilă conducte
km de
Extindere şi /sau modernizare 78 1.410,999 1.410,977 0,022
conducte
Refacere sisteme alimentare cu
km de
apă potabilă pentru zonele 11 55,989 54,416 1,573
conducte
calamitate
km de
862,690 861,388 1,302
Canalizare în sistem conducte
centralizat în zonele rurale, din 87 nr. de
care: locuitori 340.788 339.318 1.470
vizaţi
Executarea unor noi lucrări de km de
71 740,075 740,512 -0,437
canalizare conducte
226
km de
Extindere şi/sau modernizare 15 122,415 120,676 1,739
conducte
Refacere sisteme canalizare km de
1 0,200 0,200 0,000
pentru zonele calamitate conducte
Lucrări de prevenire şi de km 112,725 111,775 0,950
protecţie împotriva 22
inundaţiilor ha 3.522,180 3.333,750 188,430
TOTAL 764
Unitatea de referinţă
Număr de
Acţiune proiecte Cantitate
Unitate de
aprobate măsură Proiecte Proiecte Proiecte în
aprobate finalizate derulare
Drumuri în zonele rurale din
60 km 287,368 282,474 4,894
care:
Construirea de noi drumuri
0 km 0,000 0,000 0,000
comunale
Modernizarea drumurilor
50 km 259,450 251,181 8,269
comunale
Refacerea drumurilor calamitate 10 km 27,918 31,293 -3,375
km de
Aprovizionarea cu apă 248,796 249,220 -0,424
conducte
potabilă prin reţele
19 nr. de
centralizate în zonele rurale,
locuitori 45.332 45.332 0
din care:
vizaţi
Executarea de noi lucrări de km de
12 150,149 150,573 -0,424
aprovizionare cu apă potabilă conducte
km de
Extindere şi /sau modernizare 5 86,310 86,310 0,000
conducte
Refacere sisteme alimentare cu
km de
apă potabilă pentru zonele 2 12,337 12,337 0,000
conducte
calamitate
km de
12,010 11,779 0,231
Canalizare în sistem conducte
centralizat în zonele rurale, din 4 nr. de
care: locuitori 8.327 8.327 0
vizaţi
Executarea unor noi lucrări de km de
1 5,000 4,889 0,111
canalizare conducte
km de
Extindere şi/sau modernizare 1 0,910 0,910 0,000
conducte
Refacere sisteme canalizare km de
2 6,100 5,980 0,120
pentru zonele calamitate conducte
Lucrări de prevenire si de km 0,000 0,000 0,000
protecţie împotriva 0
inundaţiilor ha 0,000 0,000 0,000
TOTAL 83
227

atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 1.800 km de drumuri comunale,
ce reprezintă o creştere de 180% din totalul drumurilor modernizate existente.
Pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura drumuri în zonele rurale până la sfârşitul anului 2009,
s-au finalizat 382 proiecte cu o capacitate de 2.509,078 km. De asemenea, 60 proiecte
calamitate pe submăsura drumuri în zonele rurale s-au finalizat cu o capacitate de 282,474
km.
Totodată, se estimase realizarea a 2.700 km de ţevi pentru apă potabilă, ce reprezintă o
creştere cu 20% faţă de lungimea existentă.
Menţionăm că pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura Aprovizionarea cu apă potabilă prin
reţele centralizate în zonele rurale până la sfârşitul anului 2009 s-au finalizat 273 proiecte cu o
capacitate de 5.135,344 km. De asemenea, 19 proiecte calamitate pe submăsura
Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale s-au finalizat cu o
capacitate de 249,220 km.
PNADR prevedea şi realizarea a 1.300 km de ţevi pentru apă reziduală (canalizare), ce

reprezintă de 1,6 ori mai mult decât lungimea existentă (864 km).
Pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale până la
sfârşitul anului 2009 s-au finalizat 87 proiecte cu o capacitate de 861,388 km. De asemenea 4
proiecte calamitate pe submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale s-au
finalizat cu o capacitate de 11,779 km.
Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”
În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate pentru

proiectele contractate sunt prevăzute următoarele capacităţi (Tabelele 6.36 şi 6.37):
• modernizarea sau construcţia a 879 de grajduri şi alte construcţii în ferme; respectiv,
5 grajduri şi alte construcţii în ferme pentru proiectele calamitate;
• modernizarea a 16 sere pe o suprafaţă de 1,432 ha şi construcţia a 79 noi sere pe o
suprafaţă de 20,299 ha.
• achiziţionarea a 8.388 de utilaje şi echipamente, din care 99% sunt tractoare,
combine şi alte echipamente, respectiv achiziţionarea a 244 de utilaje şi echipamente
pentru proiectele calamitate;
• achiziţionarea a 9.894 de capete de animale cu valoare genetică ridicată;
• înfiinţarea sau modernizarea a 725,003 ha de plantaţii pomicole şi 886,590 ha
plantaţii viticole.

Unitate de referinţă pentru
Număr de proiectele aprobate
Tip de investiţie proiecte Cantitate / Suprafaţă
Unitate de
aprobate
măsură număr ha
Construcţii 347 bucăţi 974 209,861
Grajduri pentru vaci/bivoliţe 160 bucăţi 312 36,788
din Îngrăşătorii porci 71 bucăţi 276 89,156
care: Ferme pentru păsări 38 bucăţi 179 54,586
Alte grajduri 18 bucăţi 67 4,891
228
Suprafaţa acoperită
Sere şi 36 bucăţi/ha 79 20,299
nou construită
echipamente
adecvate 8 bucăţi/ha 16 1,432
modernizată
Alte construcţii în fermă 16 bucăţi 45 2,710
Utilaje şi echipamente independente 1.400 bucăţi 8.388 520.181,943
Tractoare, combine, alte echipamente 1.377 bucăţi 8.271 515.051,365
Canalizare /instalaţii de tratare a apelor
0 bucăţi 0 0,000
uzate
din
Instalaţii de irigat 20 bucăţi 75 5.105,372
care:
Instalaţii pentru procesarea complexă a
3 bucăţi 42 25,205
furajelor pentru animale
Fose septice şi platforme gunoi de grajd 0 bucăţi 0 0,000
Achiziţionarea de animale cu valoare genetică
43 capete 9.894 967,005
ridicată
Vaci de lapte /bivoliţe 28 capete 724 526,730
din care: Porci 1 capete 170 0,000
Oi / capre 14 capete 9.000 440,275
Plantaţii agricole: 62 ha 85 1.611,593
Pomicole 34 ha 39 725,003
din care:
Viticole 28 ha 46 886,590
Şcoli viţă de vie 0 ha 0 0,000
Altele 52 227 2.185,175
TOTAL 1.904
Unitate de referinţă pentru proiectele

Număr de aprobate
Tip de investiţie proiecte
aprobate Unitate de Cantitate /Suprafaţă
măsură număr ha
Construcţii 3 bucăţi 5 0,192
Grajduri pentru vaci /bivoliţe 1 bucăţi 1 0,081
Îngrăşătorii porci 0 bucăţi 0 0,000
Ferme pentru păsări 0 bucăţi 0 0,000
din Alte grajduri 1 bucăţi 1 0,071
care: Suprafaţa acoperită
Sere şi 0 bucăţi /ha 0 0,000
nou construită
echipamente
adecvate 0 bucăţi /ha 0 0,000
modernizată
Alte construcţii în fermă 1 bucăţi 3 0,040
Utilaje şi echipamente independente 28 bucăţi 244 7.910,210
Tractoare, combine, alte echipamente 28 bucăţi 244 7.910,210
Canalizare /instalaţii de tratare a apelor
0 bucăţi 0 0,000
din uzate
care: Instalaţii de irigat 0 bucăţi 0 0,000
Instalaţii pentru procesarea complexă a
0 bucăţi 0 0,000
furajelor pentru animale
229
Fose septice şi platforme gunoi de grajd 0 bucăţi 0 0,000

Achiziţionarea de animale cu valoare genetică
0 capete 0 0,000
ridicată
Vaci de lapte/bivoliţe 0 capete 0 0,000
din care: Porci 0 capete 0 0,000
Oi / capre 0 capete 0 0,000
Plantaţii agricole: 0 ha 0 0,000
Pomicole 0 ha 0 0,000
din care:
Viticole 0 ha 0 0,000
Şcoli viţă de vie ha
Altele 0 - 0 0,000
TOTAL 31

atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimaseră 40.000 ha cu condiţii îmbunătăţite pentru
irigaţii şi drenaj, ceea ce reprezintă 5% din actuala suprafaţă folosită.
Pe Măsura 3.1 tipul de investiţii-instalaţii de irigat până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas
contractate 20 de proiecte cu suprafaţa de 5.105,372 ha.
PNADR prevedea realizarea a 11.000 de proiecte pentru investiţii în exploataţiile agricole, ce

se vor adresa la circa 12.000 de producători agricoli, din care 20% vor fi tinerii fermieri.
Pe Măsura 3.1 Investiţii în exploataţii agricole până la sfârşitul anului 2009, au mai rămas
contractate 1.904 proiecte, ce vizează 580 agricultori tineri beneficiari.
Prin fişa măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a
căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5000 - 500.000 Euro.
Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al căror
obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi
păsărilor, după realizarea investiţiei.
Valoarea totală a contractelor de pe această măsură (1904) fiind cuprinsă între 5.000-
2.000.000 Euro.
De asemenea, pe Măsura 3.1 s-au contractat 31 proiecte calamitate ce vizează 14 agricultori
tineri beneficiari.
PNADR prevedea şi realizarea a 10.600 de echipamente pentru mecanizarea agriculturii;

Pe Măsura 3.1 pe tipul de investiţie Utilaje şi echipamente independente până la sfârşitul
anului 2009 au mai rămas contractate 1.400 proiecte ce au o capacitate de 8.388 utilaje şi
echipamente.
De asemenea, pe Măsura 3.1 s-au contractat 28 proiecte calamitate ce au o capacitate de 244
utilaje şi echipamente.
De asemenea, realizarea a 2.200 de grajduri nou construite sau modernizate a fost estimată a
se realiza conform PNADR.
Pe Măsura 3.1 tipurile de investiţie Grajduri pentru vaci/bivoliţe şi Alte grajduri până la
sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 178 proiecte prin care se fac 379 grajduri. De
asemenea, pe această măsura a fost contractat şi un proiect calamitat ce a avut ca tip de
investiţie construirea unui grajd pentru vaci/bivoliţe şi un proiect pe tipul de investiţie Alte
grajduri ce are capacitatea de 1 grajd.
230

multiple şi venituri alternative”
În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate, pentru

proiectele contractate sunt menţionate următoarele capacităţi (Tabelele 6.38 şi 6.39):
• pentru cele 2 proiecte aprobate pe servicii agricole se înregistrează un număr de 6
organizaţii şi 8 persoane;
• modernizare sau creare de spaţii de cazare (9.944 paturi în turismul rural) precum şi
50 paturi pentru proiectele calamitate şi 1.258 pe alte tipuri de activităţi turistice în
mediul rural;
• implicarea în activităţile meşteşugăreşti a 164 artizani;
• producerea şi procesarea a cca. 1.008,938 tone de produse de acvacultură, 510,634
tone de melci şi broaşte, 2.169,600 kg produse sericicultură, 1.363,897 tone de
produse apicole, 3.706,384 tone de ciuperci, 2.628,720 tone fructe de pădure şi de
arbuşti fructiferi şi 335,100 tone plante medicinale şi aromatice procesate;
• procesarea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate a 38.607,000 hl/an şi a
196,000 t/an.
Număr de Unitate de referinţă pentru proiectele

Acţiuni proiecte aprobate
aprobate Unitate de măsură Cantitate
nr. organizaţii 6
Servicii agricole 2
nr. persoane 8
Turism rural 625 nr. paturi 9.944
Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul
63 nr. paturi 1.258
rural
Activităţi meşteşugăreşti 18 nr. artizani 164
Acvacultură 16 tone/an 1.008,938
Melci şi broaşte 85 tone/an 510,634
Sericicultură 1 kg/an 2.169,600
Apicultură 213 tone/an 1.363,897
Ciuperci 23 tone/an 3.706,384
Procesarea fructelor de pădure şi de 6 tone/an 2.628,720
arbuşti fructiferi
Procesarea plantelor medicinale şi
2 tone/an 335,100
aromatice
Procesarea la nivelul fermei a produselor hl/an 38.607,000
tradiţionale atestate şi/sau ecologice 1
certificate, din care: tone/an 196,000
hl/an 0,000
Procesare produse ecologice 0
tone/an 0,000
hl/an 38.607,000
Procesare produse tradiţionale 1
tone/an 196,000
TOTAL 1.055
231
Număr de Unitate de referinţă pentru proiectele

Acţiuni proiecte aprobate
nr. organizaţii 0
Servicii agricole 0
nr. persoane 0
Turism rural 3 nr. paturi 50
Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul
0 nr. paturi 0
rural
Activităţi meşteşugăreşti 0 nr. artizani 0
Acvacultură 0 tone/an 0
Melci şi broaşte 0 tone/an 0
Sericicultură 0 kg/an 0
Apicultură 0 tone/an 0
Ciuperci 0 tone/an 0
Procesarea fructelor de pădure şi de
0 tone/an 0
arbuşti fructiferi
Procesarea plantelor medicinale şi
0 tone/an 0
aromatice
TOTAL 3

atinse menţionăm că potrivit PNADR se prevedea realizarea a 7.000 de proiecte de
diversificare a activităţii economice din care 3.700 de unităţi pentru agroturism şi silvoturism
(ce reprezintă 1,2 din cele existente).
Pe Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de

activităţi multiple şi venituri alternative” până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas
contractate 1.055 din care 625 proiecte vizând tipul de acţiune Turism rural şi 63 proiecte pe
Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural.
De asemenea, pe Măsura 3.4 s-au contractat 3 proiecte calamitate pe tipul de acţiune Turism
rural.
Măsura 3.5 „Silvicultură”
Capacităţile prevăzute a fi realizate prin această măsură, pentru proiectele aprobate sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 6.40
Unitate de referinţă pentru
Număr proiectele aprobate
Măsuri proiecte
ha 115,000
private 3
mii buc 468
Împăduriri
ha 0,000
publice 0
mii buc 0
Pepiniere 1 ha 4,500
Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării 34 Nr. buc, 207
232
primare a lemnului şi a marketingului echipamente, utilaje

produselor forestiere m3/an 736.251,000
private 1 km 20,700
Drumuri forestiere din care
publice 74 km 583,415
nr. utilaje 0
Gospodărire de păduri 0
nr. construcţii 0
Asociaţii ale 0 nr. membrii 0
din care proprietarilor 0 nr. utilaje 0
de păduri 0 nr. construcţii 0
TOTAL 113

atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase construirea a 1.200 km de drum forestier
construit sau îmbunătăţit.
În cadrul Măsurii 3.5 pe submăsura Drumuri forestiere-private până la sfârşitul anului 2009 a
fost contractat un proiect cu o capacitate de 20,700 km, iar pe Drumuri forestiere-publice s-au
contractat 74 proiecte cu o capacitate de 583,415 km. Având în vedere că semnarea
contractelor pentru această Măsură a început în octombrie 2006, o serie de proiecte ce s-au
avut în vedere în PNADR nu s-au mai putut realiza.
PNADR prevedea şi realizarea a 15.000 ha împăduriri în principal pe terenuri agricole

degradate. Pe Măsura 3.5 submăsura Împăduriri-private până la sfârşitul anului 2009 au mai
rămas contractate 3 proiecte cu o capacitate de 115,000 ha.
Conform PNADR se estimase sprijinirea a 400 de societăţi de exploatare a lemnului şi de

susţinere a procesării lemnului. Pe Măsura 3.5, submăsura Investiţii pentru îmbunătăţirea
prelucrării primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere până la sfârşitul anului
2009 au mai rămas contractate 34 proiecte.
În cadrul măsurii 3.2 “Constituirea grupurilor de producători” în PNADR se estima sprijinirea

a 500 de grupuri de producători, ce vor include circa 16.800 de fermieri din care 3.300 tineri.
Pe Măsura 3.2 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 3 proiecte ce vizează 3
grupuri de producători ce au 98 agricultori tineri beneficiari. Semnarea contractelor pentru
această Măsura a început în ianuarie 2007.
PNADR prevedea şi realizarea a 36.000 de ha acoperite de măsuri de agromediu în cadrul
măsurii 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul
rural”. Pe această măsură până la sfârşitul anului 2009 a mai rămas contractat 1 proiect pe
tipul de activitate B2 Conservarea păşunilor şi fâneţelor alpine ce are o suprafaţă implicată de
50 ha. Având în vedere că semnarea contractelor pentru această măsură a început în ianuarie
2007, iar condiţiile de finanţare erau mai avantajoase prin Programul FEADR, o serie de
beneficiari şi-au retras proiectele contractate prin Programul SAPARD, preferând să acceseze
Programul FEADR.
De asemenea, prin PNADR, măsura 4.1 “Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, se estimase
sprijinirea a 150.000 de fermieri sau proprietari de pădure instruiţi prin programe specializate.
Pe Măsura 4.1 încadrarea Pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile:
economic, tehnic, juridic, fiscal, din care: silvice, a participat un număr de 412 cursanţi până
la sfârşitul anului 2009.
233
Tabel 6.41
234
235
6.2.4. Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele
O evaluare preliminară a rezultatelor implementării şi a atingerii obiectivelor stabilite pentru

măsurile SAPARD a fost prezentată la începutul acestui capitol. O analiză cantitativă şi
calitativă a efectelor implementării progreselor din punct de vedere socio-econonic şi de
mediu va fi disponibilă la finalizarea Raportului evaluării ex-post a Programului SAPARD.
Implementarea Programului SAPARD a demonstrat efecte considerabile asupra indicatorilor

relevanţi utilizaţi pentru a măsura rezultatele şi impactul. Aceste efecte includ contribuţii
importante la creşterea economică a beneficiarilor sprijiniţi financiar, în special în sectorul
agricol şi de prelucrare a alimentelor, cu mult peste rata de creştere economică medie din
România, crearea de numeroase locuri de muncă în producţia primară şi în sectorul
prelucrării, şi o competitivitate şi productivitate îmbunătăţită realizată în conformitate cu
standardele UE privind calitatea şi siguranţa produselor, mediul înconjurător, condiţiile de
lucru şi bunăstarea animalelor.
236
Programul SAPARD a contribuit în mod semnificativ la îmbunătăţirea nivelului de trai din

zona rurală prin investiţii în infrastructura rurală şi prin crearea de noi posibilităţi de obţinere
de venituri alternative. Programul a făcut ca spaţiul rural să fie un loc cu condiţii mai bune de
trai comparativ cu situaţia în care nu ar fi existat sprijinul financiar al Programului.
Totodată, a contribuit la dezvoltarea competenţelor şi calificărilor relevante pentru

administrarea programelor UE în cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
(central, regional şi judeţean) şi a MADR, şi a contribuit de asemenea la dezvoltarea
competenţelor actorilor implicaţi şi beneficiarilor în general, asigurând o dezvoltare viitoare
promiţătoare a sectorului.
Sprijinul acordat prin Programul SAPARD a adus un aport important şi a completat

investiţiile de pe plan local. Pagubele cauzate de inundaţiile din 2005 au dovedit într-o
oarecare măsură nevoia unei întreţineri adecvate a investiţiilor făcute, precum şi consecinţele
care pot apărea în lipsa resurselor necesare.
Nivelul calităţii vieţii populaţiei rurale s-a îmbunătăţit mult datorită sprijinului, totodată
îmbunătăţindu-se şi capacitatea zonelor rurale de a-şi păstra populaţia pe plan local.
Importanţa modernizării producţiei agricole din România a fost evidentă, având în vedere
fragmentarea excesivă a terenurilor şi structura proprietăţii din acest sector, precum şi nivelul
tehnologic relativ redus.
Creşterea competenţei şi a nivelului de calificare ca urmare a cursurilor de formare organizate

în cadrul măsurii 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” a contribuit la atingerea
obiectivelor globale ale Programului, din perspectiva angajării, veniturilor şi creşterii
economice în zonele rurale. Impactul acestei măsuri se va materializa în noua perioadă de
programare, unde cunoştinţele dobândite vor avea un rol important în utilizarea noului
program.
237
6.2.5. Principalele recomandări rezultate în urma evaluării intermediare a Programului

SAPARD şi punctul de vedere al autorităţilor române
Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2005 a

fost realizată de un evaluator independent, consorţiul Agrotec incluzând Kvistgaard
Consult/DDH Consulting în asociaţie cu un număr de experţi locali şi internaţionali, în
perioada 27 octombrie 2005 – 28 februarie 2006.
Aceasta s-a realizat prin intermediul unui proiect finanţat din măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”,
proiect care s-a finalizat cu un Raport supus analizei Comitetului de Monitorizare şi înaintat
Comisiei Europene în data de 5 mai 2006.
Poziţia Autorităţii de Management şi a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

cu privire la concluziile şi recomandările formulate de evaluator, transmise prin adresa nr.
73133 din data de 05.05.2006 sunt prezentate în continuare.
238
Tabel 6.42
Nr. Recomandări neacceptate şi

Recomandări ale Raportului de Evaluare Intermediară Recomandări acceptate
crt motivaţia
Recomandări: Managementul instituţional al Programului
Recomandările privind managementul instituţional al Programului se referă la cadrul general instituţional care contribuie la buna implementare a
programului.
1 Sporirea rolului Autorităţii de Management Fluctuaţia în actul decizional a avut
Concluzie: Transferul Autorităţii de Management de la Ministerul ca şi consecinţă majoră întârzieri în
Integrării Europene la Ministerul Finanţelor şi apoi la Ministerul implementarea Programului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în toamna anului 2004, a SAPARD (din 2001până în sem. I
fost un pas fezabil în scopul întăririi implementării programului şi 2004 AM s-a aflat la MIE, iar apoi,
efectul este reprezentat de numărul de proiecte contractate. Această până în trim. II 2004 la MFP).
afirmaţie este sprijinită de diverşii actori implicaţi. Totuşi, de-a lungul Începând cu toamna anului 2004
întregii perioade din 2003 până în prezent, personalul AM nu a reuşit AM a trecut la MAPDR, astfel
să asigure întregul sprijin necesar pentru implementarea programului observându-se o îmbunătăţire a
datorită unor cauze diverse, generând critici din partea beneficiarilor. implementării Programului
Lipsa personalului şi nevoia de a recruta personal nou a restricţionat SAPARD.
capacitatea AM de a pregăti proceduri de licitaţie pentru proiectele din În perioada 2001-2003 au fost
cadrul măsurii 4.1 privind Instruirea profesională şi în cadrul măsurii contractate 536 proiecte cu o
4.2 Asistenţă Tehnică. Nivelul relativ scăzut al salariilor personalului valoare de 401 mil. Euro. În anul
din Minister comparativ cu sursele alternative de venituri din afara 2004 au fost contractate 461
ministerului a contribuit de asemenea la dificultăţi în atragerea uui proiecte cu o valoare 182,5 mil.
număr suficient de personal bine calificat. În primul trimestru al anului Euro, iar în 2005 au fost contractate
2006 va fi recrutat personal nou, chiar dacă se aşteaptă că acest lucru 827 proiecte cu o valoare de 128,2
nu va contribui prea curând la îmbunătăţirea implementării mil. Euro.
programului. Referitor la proiectele din cadrul
măsurii 4.1, de la data la care AM a
Recomandare: Este necesar ca MAPDR sa angajeze cât mai curând trecut la MAPDR, iar ANCA, în
personal nou şi să ofere condiţii mai atractive de muncă. calitate de structura implicată în
implementarea măsurii 4.1, a
239
Nivelul de intervenţie : MAPDR cât mai curând posibil. revenit în subordinea MAPDR, se
poate vorbi de un real progres în
implementarea acestei măsuri, fiind
contractate 7 proiecte. Dintre
acestea, au fost deja demarate
procedurile de achiziţii de servicii
pentru 4 proiecte, iar pentru primul
proiect, se află în curs de semnare
Contractul de servicii, urmând ca
implementarea să demareze cât de
curând.
Pentru dezvoltarea capacităţii AM,
în prima parte a anului 2006, au
fost organizate trei sesiuni de
concurs, în urma cărora au fost
ocupate 10 posturi.
În ceea ce priveşte salarizarea
personalului din cadrul A.M, o
creştere a drepturilor salariale cu
75% va fi aplicată în cursul acestui
an. În acest sens, există deja un
proiect de Hotărâre de Guvern, care
a fost aprobat de către Guvern în
data de 26 aprilie 2006.
2 Întărirea organizării instituţionale pe o singură linie şi două Pentru noul program se va avea în
niveluri începând cu 2007 vedere fluidizarea sistemului de
Concluzie: Sistemul de implementare a implicat trei niveluri de implementare pentru care sunt
implementare: central (AS), regional (BRIPS) şi local (la nivel de disponibile mai multe variante,
judeţ, prin DADR ca serviciu tehnic delegat pentru verificarea în respectiv:
teren). Evaluarea indică faptul că eficacitatea cadrului instituţional care - fie menţinerea celor trei nivele şi
implică trei niveluri de implementare poate fi îmbunătăţită prin primirea documentaţiei la nivel
reducerea numărului de niveluri operaţionale şi prin îndepărtarea judeţean;
240
potenţialelor fricţiuni cauzate de implicarea multi instituţională în - fie organizarea cu o singură linie
operaţiuni. Sunt disponibile mai multe modele. Un model constă în de comandă şi două niveluri de
transferul DADR de la MAPDR aşa cum s-a planificat, începând cu implementare.
1.04.2006, în cadrul AS şi să se includă sarcinile acestora în cadrul
BRIPS în scopul obţinerii unei organizări pe o singură linie cu
responsabilităţi comune şi linii de comandă şi operare numai la două
niveluri. Birourile judeţene ale DADR ar putea fi transformate în
birouri de informare care să acţioneze ca ambasadori ai SAPARD şi ai
noului program din 2007, având avantajul distanţei mici faţă de
potenţialii solicitanţi.
Recomandare: Îmbunătăţirea cadrului instituţional al administrării

Programului pe o singură linie, cu două niveluri de organizare şi cu un
nivel naţional şi regional.
Nivelul de intervenţie: MAPDR pentru perioada programului 2007-

2013
3 Utilizarea în mod activ a indicatorilor de output, rezultat şi impact Monitorizarea Programului
Concluzie: O monitorizare atentă a implementării programului, dar şi a SAPARD se realizează de către
dezvoltării economiei rurale şi agricole va permite să se intervină cu APDRP şi AM. În cadrul AM
ajustări oportune privind prioritizarea măsurilor, elaborarea criteriilor pentru monitorizarea indicatorilor
de eligibilitate şi va permite pe termen scurt modificări ale criteriilor de rezultat, realizare şi impact au
de selecţie. În cadrul AM, pentru monitorizarea outputului, fost elaborate fişe de proiect pe
rezultatului şi impactului, au fost elaboraţi indicatori precum şi fişe de fiecare submăsură pentru fiecare
proiect pe fiecare submăsură pentru fiecare proiect realizat; aceste fişe proiect finalizat; fişe care includ
includ indicatorii mai sus menţionaţi. Totuşi, monitorizarea indicatorii mai sus menţionaţi.
implementării programului se bazează în prezent în mod exclusiv pe Exemplu: Măsura 3.1, submăsura
indicatorii de input şi output, şi nu există nici o informaţie disponibilă Culturi de câmp
pentru Comitetul de Monitorizare în ceea ce priveşte realizările din a) număr de utilaje agricole –
cadrul programului. Singurele aspecte prezentate şi discutate în cadrul valoarea lor;
întâlnirilor este numărul de proiecte aprobate şi sumele de bani b) număr de tractoare – valoarea
angajate şi plătite. Aceste informaţii nu oferă Comitetului de lor;
241
Monitorizare posibilitatea să facă legătura între inputuri şi obiectivele c) număr de combine – valoarea
programului, şi în acelaşi timp, Comitetul de Monitorizare nu poate să lor;
evalueze eficacitatea şi eficienţa resurselor cheltuite, cu excepţia d) suprafaţa lucrată în fermă
oferirii unui punct de vedere asupra eficacităţii financiare. Pe baza înainte de implementarea
acestor observaţii, CM nu este capabil să-şi îndeplinească obligaţiile în proiectului şi după implementarea
conformitate cu statuturile CM şi AMF. lui;
e) număr de locuri de muncă nou
Recomandare: Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi a sistemului create;
de colectare a datelor în scopul de a oferi CM informaţii referitoare la f) număr total de locuri de muncă.
inputuri, outputuri, rezultate şi impact din cadrul implementării
programului, incluzând indicatori cu privire la aspectele de mediu, AM în colaborare cu Institutul
distribuţia beneficiilor pe suprafaţă şi pe tipuri de beneficiari. Naţional de Statistică este în curs
de a-şi definitiva indicatorii pentru
Nivelul de intervenţie: AM şi AS, cât de curând posibil pentru noul Program.
programul SAPARD, sau MAPDR pentru perioada programului 2007-
2013.
4 Creşterea gradului de participare a actorilor implicaţi În scopul realizării unui dialog mai
Concluzie: Actorii implicaţi relevanţi în dezvoltarea zonelor rurale din susţinut cu partenerii economici şi
România sunt reprezentaţi în cadrul Comitetului de Monitorizare, şi o sociali şi, în special, cu membrii
parte din aceştia au participat la întâlnirile de până acum ale CM, CM, precum şi pentru
desfăşurate pe întreaga perioadă a programului. Apreciem implicarea conştientizarea rolului pe care
multora dintre aceşti actori, dar trebuie să evidenţiem că anumiţi aceştia îl au în implementarea
parteneri extrem de importanţi solicită mai multe discuţii cu MAPDR. Programului, AM a organizat,
Considerăm că eforturile de a rezolva provocările din mediul rural începând cu luna august 2005,
românesc merită un nivel ridicat de consens între diverşii actorii reuniuni ale grupurilor de lucru
implicaţi. consultative pe măsurile din cadrul
Programului SAPARD, conform
Recomandare: Luarea unor măsuri (întâlniri, activităţi de informare Deciziei nr. 5 din 11.07.2005, a
etc.) pentru a creşte gradul de implicare a actorilor (ministere, membrilor Comitetului de
organizaţii, instituţii, etc.) în general şi a membrilor CM în special în Monitorizare. Componenţa
implementarea programului pe bază de informare şi printr-o grupurilor este formată atât membri
conştientizare a rolului şi responsabilităţilor în facilitarea ai CM, cât şi din reprezentanţi ai
implementării programului. Acest lucru va crea relaţii, structuri şi asociaţiilor profesionale, ONG-
242
capacităţi tehnice capabile să implice partenerii publici şi sociali într- urilor şi instituţiilor de învăţământ
un proces de planificare participativ în scopul elaborării obiectivelor superior şi ai institutelor de
SMART (specifice, măsurabile, realizabile, în timp realist) pentru cercetare, şi permite astfel
dezvoltarea agricolă şi rurală până la perioada de programare 2007- informarea, consultarea şi
2013. implicarea activă în implementarea
programului.
Nivelul de intervenţie: AM şi AS, cât de curând posibil pentru a
intensifica implementarea programului. În cursul anului 2006, AM a propus
organizarea unor noi întâlniri ale
acestor grupuri de lucru
consultative.
5 Consolidarea ANCA Sincopele în activitatea de
Concluzie: Este important ca ANCA să se consolideze, pentru a-i face consultanţă datorate deciziei luate
pe consultanţi şi mai utili în asistarea beneficiarilor cu pregătirea de divizarea sistemului
proiectului şi implementarea acestuia. Îmbunătăţirea competenţelor şi administrativ între două ministere
calificărilor este necesară, deşi recunoaştem eforturile depuse recent (MAPDR – coordonarea ANCA -
prin implicarea în proiecte intenţionale de asistenţă tehnică. În mod nivel central şi MAI - coordonare
special recomandăm să se realizeze consultanţa săptămânală în cadrul OJCA – nivel judeţean) au
unui birou de consultanţă local sau chiar la sediul fermierului, pentru a- influenţat consultanţa acordată
i informa pe beneficiari şi pentru a discuta cu aceştia aspecte legate de beneficiarilor pentru implementarea
Programul SAPARD şi ulterior despre Programul de Dezvoltare proiectelor.
Rurală, după obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene. Această situaţie a fost remediată la
ANCA ar putea să se dezvolte şi pentru a facilita creşterea spiritului începutul anului 2005 şi sunt deja
antreprenorial al beneficiarilor şi comportamentului economic al elaborate 26 proiecte tipizate.
acestora.
În cadrul proiectului „Asistenţa
Recomandare: Elaborarea unei evaluări a competenţelor şi nivelului de tehnică pentru întărirea capacităţii
calificare al angajaţilor ANCA şi dezvoltarea unor iniţiative menite să administrative a organismelor
consolideze ANCA pentru a fi capabilă să contribuie la o implementare publice de a furniza informaţii
îmbunătăţită a programului. specifice solicitanţilor de finanţare
SAPARD în elaborarea şi
Nivelul de intervenţie: MAPDR în cooperare cu ANCA, cât mai implementarea proiectelor şi
243
curând posibil. consolidarea efectivă a impactului

programului, derulat în perioada
decembrie 2004 - septembrie 2005
şi finanţat prin Programul PHARE,
200 de consultanţi din cadrul
ANCA, OJCA şi CLCA au fost
instruiţi în vederea sprijinirii
potenţialilor solicitanţi SAPARD la
pregătirea şi implementarea
proiectelor pe măsurile 3.1 şi 3.4.
De asemenea, instruirea
personalului ANCA se realizează şi
prin proiectul „Modernizarea
Sistemului de Informare şi
Cunoaşterea în Agricultură”,
finanţat prin Banca Mondială.
Recomandări: Design-ul programului
Concluziile şi recomandările cu privire la design-ul programului sunt în strânsă legătură cu alegerea criteriilor de eligibilitate şi de selecţie şi cu alte
caracteristici tehnice ale proiectării actualului program ce restricţionează implementarea programului.
6 Dezvoltarea sistemului de sprijin pentru accesarea Programului Pentru atingerea acestor obiective a
Concluzie: Absorbţia scăzută a fondurilor de până acum este fără nici o fost elaborat un pachet legislativ ce
îndoială legată de problemele privind co-finanţarea privată sau de conţine următoarele acte normative:
ezitările beneficiarilor de a utiliza serviciile băncilor din diverse • Legea nr. 218/ 2005 (MO 610/
motive sau de ezitările băncilor de a acorda împrumuturi 2005) privind stimularea absorbţiei
beneficiarilor. Noul Fond de Garantare a Creditului Rural şi Fondul fondurilor SAPARD prin preluarea
Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi riscului de către fondurile de
Mijlocii oferă garanţie băncilor până la 70% din valoarea garantare
împrumutului şi considerăm acest instrument util în vederea înlăturării • HG 876/ 2005 (MO nr.
riscurilor pe care şi le-ar asuma banca, riscuri datorită cărora băncile în 739/2005) pentru aprobarea
prezent sunt reticente în a se implica în proiecte agricole şi rurale. normelor metodologice de aplicare
Totuşi, este important să participe în cadrul programului cât mai multe a Legii 218/ 2005;
bănci, evitând tendinţele de monopol, astfel încât să nu se prefere unele • Legea nr. 231/ 2005 privind
244
bănci în defavoarea altora. Este extrem de important să se obţină stimularea investiţiilor în

aprobarea Băncii Naţionale şi să se aprobe reglementările relevante cat agricultură (MO nr. 608/2005);
mai curând posibil. În temeiul prevederilor acestei legi
se constituie la dispoziţia MAPDR
Recomandare: Se recomandă ca MAPDR să implice cât mai multe un fond pentru creditarea
bănci în Programul Fermierul şi să se obţină aprobarea Băncii investiţiilor în agricultură care e
Naţionale şi a altor reglementări relevante . derulat prin societăţi bancare si
instituţii financiare, selectate în
Nivelul de intervenţie: MAPDR, cât mai curând posibil urma unui proces de licitaţii
publice.
• HG nr. 934/ 2005 (MO
784/2005) privind aprobarea
normelor metodologice pentru
aplicarea prevederilor Legii nr.
231/ 2005;
• Ordinul ministrului nr. 979/
2005 pentru aprobarea listei
obiectivelor de investiţii şi plafonul
maxim al creditelor ce se acordă în
anul 2005;
• OUG nr. 46/ 2005 (MO nr. 755/
2005) privind accelerarea absorbţiei
fondurilor SAPARD prin
garantarea creditelor de cofinanţare
cu activele achiziţionate în cadrul
proiectelor SAPARD;
Legea 245/ 2005 (MO nr. 653/
22.07.2005) privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei
precum şi unele măsuri adiacente
care instituie renta viageră
contribuind la concentrarea
245
suprafeţelor agricole si
exploataţiilor.
La licitaţia care a avut loc in luna
februarie a.c. cu privire la derularea
fondurilor prin Programul
Fermierul au fost selectate 3
instituţii financiare, respectiv,
BRD, CEC şi Banca Carpatica,
acestea alăturându-se BCR care a
fost selectată anul trecut. Având în
vedere că fondurile alocate prin
Programul Fermierul nu au fost
epuizate în urma acestor selecţii,
trebuie subliniat că procesul de
licitaţie a fost reluat in vederea
desemnării şi a altor bănci.
Referitor la fondurile de garantare,

trebuie precizat că procentul de
garantare pe care FGCR îl poate
acorda a crescut de la 70% la
100%, toţi împrumutaţii care
derulează proiecte SAPARD
apelând la sistemul bancar având
astfel garantat creditul integral.
În baza OUG nr. 28/2006, BNR are

atribuţii de reglementare şi în
sectorul financiar nebancar. În
prezent, BNR analizează
posibilitatea ca garanţiile acordate
prin intermediul FGCR să fie
246
considerate diminuatoare de risc de

credit.
7 Creşterea gradului de comasare a terenurilor În vederea stimulării creşterii
Concluzie: Dificultăţile potenţialilor beneficiari de a avea acces la comasării terenurilor a fost adoptată
credite de la bănci sunt în strânsă legătură cu datoriile mari ale acestora Legea 245/ 2005 (MO nr. 653/
şi cu lipsa unor active pentru garantare. Fondul de Garantare a 22.07.2005) privind reforma în
Creditului Rural şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru domeniile proprietăţii şi justiţiei
Întreprinderile Mici şi Mijlocii descrise anterior pot contribui la precum şi unele măsuri adiacente
rezolvarea acestei probleme, dar o altă soluţie ar fi intensificarea care instituie renta viageră
comasării terenurilor. Proprietatea asupra terenurilor agricole este contribuind la concentrarea
foarte fărâmiţată în prezent şi favorizează aranjamente informale de suprafeţelor agricole si
arendare, neputând lăsa fermierilor posibilitatea de a garanta cu exploataţiilor.
pământul pentru obţinerea creditului de la bancă.
Recomandare: Sporirea eforturilor la nivel naţional şi în cadrul

programului în direcţia creşterii gradului de comasare a terenurilor
Nivelul de intervenţie: MAPDR în pregătirile pentru noua perioadă a

programului 2007- 2013.
8 Utilizarea strategică a criteriilor de eligibilitate şi selecţie din 2007 Respectarea criteriilor de
Concluzie: Recomandăm înlăturarea multora din restricţiile în eligibilitate e o condiţie obligatorie
implementarea programului, pentru a putea îmbunătăţi absorbţia pentru implementarea Programului,
fondurilor. Totuşi, suntem convinşi că o aplicare strategică a criteriilor multe din aceste criterii fiind de
de selecţie este utilă pentru realizarea obiectivelor generale bine- fapt condiţii impuse prin MAFA.
definite ale programului. Se recomandă prin urmare să se asigure o Criteriile de selecţie care se
coerenţă între proiectele aprobate - şi de asemenea şi între măsuri - regăsesc în fişele tehnice ale
pentru a obţine beneficii în urma sinergiei efectelor, ceea ce este de măsurilor sunt în conformitate cu
asemenea în linie cu politicile CE pentru 2007-2013. Selecţia strategia naţională de dezvoltare a
proiectelor se poate asigura prin utilizarea de- facto a criteriilor de agriculturii şi de asemenea
selecţie. Un instrument în asigurarea coerenţei şi sinergiei ar putea fi contribuie la o dezvoltare
crearea unor grupări geografice de proiecte sau acordarea priorităţii armonioasă a spaţiului rural.
proiectelor integrate pe întreg parcursul lanţului valoric de la producţia Numărul redus de proiecte care au
247
materiilor prime la procesare, marketing şi distribuţie. Pentru a reduce fost depuse nu a creat posibilitatea
diferenţele teritoriale sau pentru a exploata potenţialul regional, ar aplicării criteriilor de selecţie cu
trebui să se ia în considerare abordarea anumitor zone rurale prin excepţia măsurii 2.1 “Infrastructură
adoptarea unor criterii economice de selecţie suplimentare (rata rurală”.
ridicată a şomajului, nivelul scăzut al creşterii economice, etc.).
Recomandare: Se recomandă asigurarea coerenţei între proiectele

aprobate şi de asemenea între măsuri, pentru a obţine beneficii din
sinergia efectelor.
Nivel de intervenţie: MAPDR pentru noua perioada a programului

2007-2013
9 Realism în stabilirea obiectivelor Pentru noul Program se va avea în Obiectivul principal al
Concluzie: Am observat în multe cazuri obiective mult prea înalte şi vedere această recomandare. PNADR l-a constituit
nerealiste definite în cadrul PNADR. Comparând realizările pregătirea României pentru
intervenţiilor din cadrul programului cu obiectivele stabilite ajungem la aderare. În contextul analizei
concluzia că programul are un nivel scăzut de eficacitate, care în spaţiului rural, a strategiei de
realitate în mai multe cazuri se datorează obiectivelor prea înalte, şi nu sprijinire a formării clasei de
nivelului scăzut de activitate. Îmbunătăţirea cuantificării obiectivelor mijloc şi a fondurilor alocate
vizate, a costurilor unitare factuale ale proiectelor, ale outputurilor prin program au fost stabiliţi
proiectelor precum şi o analiză realistă a capacităţii de absorbţie a indicatori de realizare, rezultat
potenţialilor beneficiari ar putea reduce riscul apariţiei lobby-ului şi impact.
pentru actorii implicaţi, al nemulţumirilor actorilor implicaţi şi al
realocărilor greşite între măsuri.
Recomandare: Îmbunătăţirea cuantificării obiectivelor pentru

programul 2007-2013
Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS pentru noul program.
248
10 Iniţierea activităţilor de marketing generic MAFA nu permite includerea

Concluzie: Până în prezent, nu au existat proiecte în cadrul în categoria cheltuielilor
programului care să urmărească sprijinirea marketingului generic de eligibile a celor privind
produse agro-alimentare. Proiectele din cadrul măsurii 1.1 au avut ca promovarea produselor prin
obiectiv principal pentru beneficiarii individuali dezvoltarea unităţilor reclame, publicitate şi
de producţie. Se recomandă iniţierea în rândul principalilor actori organizarea de expoziţii.
implicaţi, al asociaţiilor industriale etc., formularea proiectelor care
vizează activităţile de marketing generic. Ar putea fi iniţiat un efort
comun pentru promovarea produselor dintr-o anumită zonă specifică
(Timişoara, Constanţa sau alte regiuni) sau tipuri de produse (carne de
porc, pasăre, peşte, fructe şi legume sau alte produse) pentru a crea
efecte de sinergie.
Recomandare: Iniţierea în rândul principalilor actori implicaţi a

formulărilor de proiecte care să se concentreze asupra activităţilor de
marketing generic.
Nivelul de intervenţie: AS şi MAPDR

11 Posibilitatea contractării în euro MAPDR şi Agenţia de Plăţi pentru
Concluzie: În prezent, contractele se încheie în RON, fapt care duce la Dezvoltare Rurală şi Pescuit au
pierderi pentru beneficiari, deoarece RON pierde valoare în timp faţă solicitat în numeroase rânduri
de euro. Dacă pregătirea, procesarea şi implementarea durează foarte Fondului Naţional contractarea
mult, preţurile proiectului şi costurile de investiţie pot creşte pur şi proiectelor în Euro. În acest sens a
simplu datorită modificărilor ratei de schimb euro/RON. Această fost menţionat exemplul
problemă a fost menţionată şi în evaluarea intermediară anterioară, şi Programului Special Pregătitor
nu s-au operat schimbări pentru a rezolva această problemă, deşi finanţat din PHARE.
MAPDR şi Agenţia SAPARD au încercat de mai multe ori să rezolve Până în prezent, FN nu a acceptat
problema în dialog cu Fondul Naţional de la Ministerul Finanţelor. această solicitare.
Recunoaştem însă că recomandarea merge dincolo de nivelul
programului, iar schimbările trebuie să fie agreate la nivelul Comisiei
Europene.
249
Recomandare: Luarea unor măsuri în vederea posibilităţii de semnare

a contractelor în euro în cadrul noului program din 2007- 2013.
Nivelul de intervenţie: MAPDR în colaborare cu reprezentanţii

Comisiei.
12 Eliminarea restricţiei privind numărul de proiecte pe beneficiar Această recomandare va fi avută în
Concluzie: Pe perioada desfăşurării actualului program, beneficiarilor vedere pentru noul program de
li s-a permis contractarea a maxim două proiecte (în cadrul perioadei Dezvoltare Rurală unde nu vor mai
programului). Motivele care stau la baza acestei decizii au fost acelea există limitări din punct de vedere
de a asigura o largă diseminare a fondurilor şi de a se evita al numărului de proiecte.
monopolizarea fondurilor de către beneficiarii cei mai mari şi mai
bogaţi. Totuşi, s-a dovedit că acest fapt reprezintă o restricţie în calea
eficacităţii financiare a programului, şi de aceea, pentru viitoarele
programe, se recomandă eliminarea acestei restricţii, cel puţin pentru o
anumită perioadă de timp. Câteva din noile state membre nu au avut
restricţii din acest punct de vedere şi beneficiarii au putut contracta
proiecte multiple, fără apariţia unor efecte grave de monopolizare. Însă
dacă efectele sunt considerate inacceptabile din punct de vedere politic,
restricţia ar putea fi reintrodusă.
Recomandare: Se recomandă ca beneficiarilor să li se permită să

contracteze mai multe proiecte în acelaşi timp şi pe parcursul perioadei
programului, deoarece în absenţa acestei facilităţi, se restricţionează
absorbţia fondurilor şi situaţia devine mai dificilă pentru procesatorii
alimentari care vor să îşi modernizeze unitatea, deoarece este foarte
dificil şi scump să realizeze acest lucru într-o singură etapă.
Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să schimbe criteriile de

eligibilitate ale programului şi/ sau să elimine aceste restricţii în cadrul
noului program.
13 Limite de buget mai mari sau lipsa restricţiilor bugetare Trebuie să se reţină faptul că odată
Concluzie: Acest program a avut până în prezent o limită superioară de cu creşterea plafonului de finanţare
250
buget (plafon) pentru investiţiile eligibile din cadrul proiectelor (de ex. măsura 1.1 de la 2,0 mil.
finanţate. Limitele au fost crescute de câteva ori (Măsura 1.1 de la 2 Euro la 4,0 mil. Euro, sau măsura
milioane euro la 4 milioane euro; Măsura 3,1 de la 0,5 milioane la 2 3.1 ferme zootehnice de la 0,5 mil
milioane euro), iar aceste creşteri sunt apreciate de către beneficiari şi Euro la 2,0 mil. Euro) au crescut şi
actorii implicaţi, întrucât limitele restricţionează posibilităţile exigenţele programului în sensul că
beneficiarilor de a implementa investiţii de mărime satisfăcătoare. întreaga unitate /fermă trebuie să
Recomandăm fie eliminarea acestei restricţii bugetare, fie creşterea respecte la finalizarea investiţiei
limitei de buget, în funcţie de caracterul măsurilor. standardele UE.
Pentru măsura 3.1 şi numai pentru
Recomandare: Înlăturarea sau ridicarea limitelor de buget pentru investiţiile de până la 0,5 mil. Euro
investiţiile eligibile în cadrul proiectelor individuale, pentru a condiţia este ca ferma să
intensifica absorbţia fondurilor . funcţioneze în acord cu standardele
naţionale şi numai investiţia să
Nivelul de intervenţie: MAPDR să schimbe criteriile de eligibilitate în respecte standardele UE.
cadrul programului şi/sau să asigure eliminarea restricţiilor în cadrul Menţionăm că această condiţie este
noului program. in acord cu strategia naţională şi
poate fi respectată, în prezent, de o
mare parte din potenţialii
beneficiari.
14 Renunţarea la cerinţa conformităţii depline după realizarea Respectarea standardelor UE
proiectului este obiectivul Programului
Concluzie: Ca o consecinţă a recentelor ajustări din cadrul SAPARD.
programului, investiţiile realizate în cadrul măsurii 1.1 trebuie să
asigure că firma se conformează standardelor Uniunii Europene, în
momentul terminării proiectului. Împreuna cu plafonul mai mare al
investiţiilor eligibile şi restricţiile impuse numărului de proiecte pe
beneficiar, această cerinţă face dificilă implicarea unor beneficiari, mai
ales a celor mai mici, în proiecte de investiţii. Prin urmare, acest
criteriu restricţionează absorbţia fondurilor.
Recomandare: Recomandăm acordarea posibilităţii beneficiarilor de a-

şi moderniza unităţile la nivelul standardelor europene, pas cu pas, pe
251
parcursul a mai multor proiecte, în conformitate cu puterea financiară a

acestora.
Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să schimbe criteriile de

eligibilitate şi/ sau să asigure eliminarea restricţiilor în cadrul noului
program în dialog cu reprezentanţii Comisiei.
15 Eliminarea verificării privind funcţionalitatea care constituie un Nu se pot efectua plăţi pentru
obstacol în acordarea ultimei plăţi în cadrul proiectului un obiectiv de investiţii care
Concluzie: În prezent există necesitatea unei aşa-numite verificări a nu funcţionează. Această
funcţionalităţii investiţiei, înaintea executării ultimei plăţi din cadrul condiţie este prevăzută
proiectului. Nu este întotdeauna necesară şi ar putea fi administrată inclusiv de legislaţia
într-un mod mult mai flexibil, de exemplu să fie aplicabilă numai naţională.
investiţiilor care depăşesc o anumită valoare, sau pentru anumite tipuri
de investiţii şi să nu încalce principiul general conform căruia
proiectele trebuie să funcţioneze. Ar putea fi solicitate controale ex-
post care să verifice investiţiile într-o fază ulterioară.
Recomandare: Re-evaluarea necesităţii verificării funcţionalităţii

noilor investiţii înaintea efectuării ultimei plăţi.
Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să se ocupe de schimbarea

criteriilor de eligibilitate şi/ sau de asigurarea eliminării restricţiilor în
cadrul noului program.
16 Pragul schimbărilor în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ale Necesitatea unei noi EIM
proiectelor deriva din prevederile
Concluzie: EIM consumă foarte mult timp de obicei şi întârzie legislaţiei naţionale de mediu,
aprobarea şi începerea propriu-zisă a investiţiei. EIM este corelată cu o armonizata cu legislaţia UE.
soluţie tehnică specifică. Dacă este necesară o noua soluţie tehnică, o Schimbarea soluţiei tehnice
nouă EIM trebuie elaborată, care întârzie şi mai mult implementarea adoptate poate avea un impact
investiţiei. Acest lucru face ca soluţiile tehnice să fie inflexibile, diferit asupra mediului, motiv
deoarece o nouă EIM va întârzia şi mai mult proiectul. Ar putea fi pentru care este necesara o
stabilit un prag pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea soluţiilor tehnice noua EIM. Totodată,
252
specifice fără a mai consuma timp cu elaborarea unei noi EIM. respectarea standardelor de
mediu reprezintă un obiectiv
Recomandare: Evaluarea posibilităţilor pentru adoptarea unui prag al al Programului.
schimbărilor în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ale proiectelor.
Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să se ocupe de schimbarea

criteriilor de eligibilitate şi/ sau de asigurarea eliminării restricţiilor în
cadrul noului program.
17 Eliminarea cererilor de documentare inutile pentru produsele In conformitate cu MAFA,
importate toate bunurile achiziţionate
Concluzie: În prezent, trebuie să fie disponibile o multitudine de prin Programul SAPARD
documente pentru produsele importate. Mai mulţi beneficiari sunt trebuie să respecte regula
nemulţumiţi de aceste cerinţe. Ar putea fi evaluată posibilitatea de a originii. In aceste sens, pentru
reduce cerinţele, împreună cu alte autorităţi relevante, pentru a putea a demonstra originea
găsi, dacă este posibil, o modalitate de simplificare. bunurilor, beneficiarii trebuie
sa prezinte unul din
Recomandare: MAPDR şi AS în cooperare cu alte autorităţi publice următoarele documente:
relevante - certificat de origine;
- certificat tip EUR I;
Nivelul de intervenţie: La nivelul programului - declaraţia pe factura
data de un exportator
autorizat.
Totodată, pentru bunurile

importate direct de beneficiari
aceştia trebuie sa prezinte
declaraţiile vamale pentru a
confrunta valoarea bunurilor
importate cu valoarea
prezentata spre decontare.
18 Reducerea numărului de cereri de plată de la 5 la 3 Numărul cererilor de plată în
Concluzie: Dacă timpul disponibil de procesare şi aprobare a cererilor program poate fi între 1-5,
253
de plată este foarte mare şi consumă foarte mult timp pentru AS, reprezentând opţiunea
conducând la întârzieri de plată şi nemulţumiri din partea beneficiarului în funcţie de
beneficiarilor, ar fi relevant să se reducă aceste cereri de plată de la 5, natura investiţiei (achiziţii,
cum se practică în prezent, la 3, de exemplu. Acest lucru ar reduce construcţii).
volumul de muncă care se realizează în legătură cu această activitate.
Recomandare: MAPDR şi AS ar trebui să schimbe procedurile
Nivelul de intervenţie: La nivelul programului

19 Aprobarea de a iniţia proiecte înainte de semnarea contractului Această recomandare
proiectului, dar pe propriul risc al beneficiarului contravine MAFA.
Concluzie: În prezent, părţile din investiţii iniţiate înainte de aprobarea In cazul acceptării aplicării
proiectului nu pot fi susţinute financiar în cadrul programului. Totuşi, acestei recomandări Agenţia
timpul de la depunerea cererii de proiect până la începerea investiţiei ar nu ar putea verifica situaţia
putea fi destul de lung, iar condiţiile specifice l-ar putea forţa pe iniţială prezentată documentar
beneficiar să dorească să iniţieze investiţia înainte de aprobarea cererii. de beneficiar si nici realitatea
În asemenea situaţii, acest lucru ar trebui permis, dacă este justificat, şi eventualelor lucrări ascunse
dacă se dovedeşte prin documente că activităţile nu au început înainte rezultate din implementarea
de data depunerii cererii. Acest lucru se va face pe propriul risc al proiectului realizată anterior
beneficiarului, şi dacă cererea sa este respinsă, el nu va beneficia de contractării.
nici un sprijin financiar pentru lucrările executate.
Recomandare : Faceţi posibilă acordarea sprijinului pentru investiţiile

iniţiate înainte de aprobarea cererii de proiect, dar pe propriul risc al
beneficiarului.
Nivelul de intervenţie : MAPDR şi reprezentanţii Comisiei pentru

modificarea reglementării
20 Procedura de selecţie rapidă pentru proiectele mai mici pe Această recomandare
propriul risc al beneficiarului contravine MAFA.
Concluzie: Una dintre problemele menţionate de mai mulţi beneficiari
este timpul relativ lung necesar pentru procesarea cererilor de către
254
autorităţile de implementare. Pe de o parte trebuie acceptat că

procesarea cererilor pentru noi proiecte trebuie să respecte formalităţile
cerute în regulament, dar pe de altă parte este dificil ca beneficiarii să
înţeleagă că trebuie - câteodată - să aştepte câteva luni pentru a se lua o
decizie şi pentru ca activităţile proiectului să poată începe. Ca soluţie s-
ar putea recomanda deschiderea aşa-numitei proceduri de aprobare
rapidă a cererilor de proiecte care se încadrează în anumite limite
financiare şi/sau caracterizate de o anumită simplitate, precum
investiţiile în noi echipamente şi altele asemănătoare.
Recomandare: Introducerea procedurii de aprobare rapidă pe riscul

beneficiarului.
Nivelul de intervenţie: MAPRD şi Comisia pentru schimbarea

programului şi regulamentului conform recomandării.
21 Susţinerea costului investit Această recomandare
Concluzie: Noile investiţii, inclusiv înlocuirea echipamentelor vechi contravine MAFA
existente a condus adesea la încetarea activităţilor pe perioada instalării
noilor tehnologii sau a construcţiei noilor clădiri. În timpul acestor
operaţiuni, beneficiarii nu obţin venituri. Este necesar ca beneficiarii să
includă aceste pierderi din încetarea activităţilor în costul total al
investiţiei, dar aceste costuri nu sunt eligibile în prezent şi în
consecinţă rata cofinanţării este adesea mai mare de 50 %. Se
recomandă ca aceste costuri investite să fie incluse în cadrul
investiţiilor eligibile şi să se ofere sprijin pentru instalare, pentru
înfiinţarea şi testarea noii investiţii pe o perioadă limitată de timp în
scopul compensării pierderilor suportate în timpul fazei de iniţiere a
proiectului.
Recomandare: Să se considere costurile de investiţie şi pierderile

operaţionale suportate pe perioada introducerii noilor investiţii ca şi
costuri acceptabile şi includerea acestora în categoria investiţiilor
255
eligibile.
Nivelul de intervenţie: Reprezentanţii MAPDR şi ai Comisiei la nivelul

programului şi al regulamentelor.
22 Renunţarea la transmiterea manuală a cererilor În MAFA şi în proceduri,
Concluzie: În prezent, este necesar ca documentele să fie transmise verificarea cererilor se face
manual la BRIPS şi beneficiarul împreună cu responsabilul BRIPS prin sistemul informatic
semnează împreună şi în acelaşi timp un document privind primirea realizat. Soluţia poate induce
cererii. Este foarte costisitor pentru beneficiar să se deplaseze până la timpi mari de transmitere a
biroul BRIPS, să aştepte verificarea conformităţii şi să semneze documentaţiilor prin poşta
împreună cu reprezentantul BRIPS documentul de înregistrare a precum şi timpi suplimentari
cererii. În multe cazuri, verificarea conformităţii arată că beneficiarul de poşta pentru informarea
trebuie să prezinte o documentaţie suplimentară şi trebuie să se potenţialilor beneficiari
întoarcă la BRIPS cu această documentaţie înaintea semnării asupra necesităţii completării
documentului de primire. Recomandăm ca această procedură să fie documentaţiilor transmise.
schimbată şi transmiterea documentaţiei să se poată face şi prin poştă,
iar documentul de primire să fie transmis de către BRIPS
beneficiarului. Suntem conştienţi de faptul că acest lucru implică
costuri suplimentare legate de serviciul poştal, dar ne aşteptăm la un
beneficiu net, care elimină alte dezavantaje suplimentare, cum ar fi
riscul potenţial de lipsă de încredere a solicitanţilor în personalul de la
BRIPS.
Mai târziu, s-ar putea transmite cererile şi în mod electronic sau

scanate, permiţând folosirea semnăturii electronice, renunţându-se
astfel la procedura curentă.
Recomandare: Se recomandă ca procedura de transmitere manuală să

fie schimbată, acceptându-se transmiterea cererii prin poştă şi
transmiterea scrisorii de confirmare de primire a cererii de la AS
BRIPS către beneficiar.
256
Nivelul de intervenţie: MAPDR şi Agenţia SAPARD la nivelul

programului.
Recomandări: Administraţia şi dezvoltarea instituţională
Recomandările privind administraţia se concentrează asupra aspectelor legate de cadrul administrativ al programului care să îmbunătăţească
eficacitatea administrativă a programului.
23 Creşterea rolului BRIPS Instruirea personalului Agenţiei

este un proces continuu care se
Concluzie: Comentariile primite de la beneficiari în timpul interviurilor
realizează în baza planului de
şi cele conţinute în chestionarele returnate indică faptul că aptitudinile
pregătire profesională anual aprobat
şi competenţele personalului din BRIPS, mai ales în ceea ce priveşte
de conducerea Agenţiei şi care
deschiderea şi dialogul cu beneficiarii, poate fi îmbunătăţit. Personalul
de la AS cere de asemenea competenţe sporite în acest domeniu. Am sintetizează nevoile de pregătire ale
constatat de asemenea că există critici privind organizarea internă a
personalului.
BRIPS, în special în ceea ce priveşte verificarea noilor cereri, Referitor la dialogul cu beneficiarii,
considerată a fi un blocaj în procesarea cererilor. Deşi beneficiarii sunt
în Codul de Conduită al
persoane individuale care pot reacţiona în mod subiectiv la întrebările
personalului AS sunt prevăzute
de evaluare, o anumită atenţie ar trebui acordată comentariilor lor.
norme clare privind
comportamentul personalului în
Recomandare: Creşterea cunoştinţelor şi competenţelor personalului relaţia cu beneficiarii.
BRIPS, în special în ceea ce priveşte deschiderea şi dialogul cu
beneficiarii.
Nivelul de intervenţie: Instruirea personalului la AS

24 Îmbunătăţirea informării în cadrul BRIPS Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare
Concluzie: Există o nevoie continuă de a îmbunătăţi calitatea Rurală şi Pescuit va urmări
informaţiei de la BRIPS în scopul oferirii unor informaţii consistente perfecţionarea informaţiilor
în timp şi spaţiu. Uniformitatea consultanţei este absolut necesară. transmise, acestea urmând a fi
Actualizarea paginii de internet trebuie să se realizeze în mod diseminate în funcţie de interesul
continuu. Aproape 90 % din totalul beneficiarilor trebuie să ofere economic al fiecărui potenţial
informaţii şi documente suplimentare pentru a li se înregistra cererile. beneficiar în parte. Astfel, se va
Dacă cererile de proiecte sunt mai bune, atunci timpul nu este irosit putea îmbunătăţi şi mai mult
nici pentru beneficiari, nici pentru AS. Recunoaştem efortul de calitatea informaţiei oferite,
257
informare întreprins în anul 2005 şi ne aşteptăm ca rezultatele acestui concentrată strict pe zona de interes
efort să fie şi mai vizibile în anul 2006 în comparaţie cu perioada economic a potenţialului beneficiar.
evaluării. Trebuie precizat că informaţiile
acordate în acest moment
Recomandare: AS trebuie să asigure în mod constant îmbunătăţirea potenţialilor beneficiari s-au
calităţii informaţiei. îmbunătăţit considerabil din
punctul de vedere al calităţii şi
Nivelul de intervenţie : AS acurateţii, constatare bazată pe
analizarea fiselor de evaluare care
se centralizează lunar la nivel
central.
Potenţialii beneficiari ce au primit
informaţii de la Centrele Regionale
se declara satisfăcuţi de calitatea si
cantitatea acestora.
Mai mult rezultatele campaniei de
promovare derulate in anul 2005 s-
au evidenţiat prin numărul record
de proiecte depuse in cadrul
sesiunilor din decembrie 2005 –
martie 2006.
In ceea ce priveşte actualizarea
paginii de internet, APDRP va pune
in scurt timp la dispoziţia
potenţialilor beneficiari ai
Programului o noua versiune a
acestei pagini care va cuprinde
informaţii complexe si actualizate,
si mai mult vom oferi modele de
documente tip pentru a facilita
accesul la fondurile nerambursabile
SAPARD.
258
25 Direcţionarea informaţiilor Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare

Concluzie: În general, informaţia adresată beneficiarilor trebuie să fieRurală şi Pescuit a planificat deja
mai directă, mai bine direcţionată şi mai relevantă pentru fiecare derularea în cursul anului 2006 a
beneficiar în parte. Este necesar un mai bun input pentru dezvoltarea doua campanii de informare: una la
proiectului, precum cel de la ANCA. Se recomandă de asemenea nivel intern care va implica
OJPDRP cu identificarea si
intensificarea informaţiilor la nivel regional şi local pentru sectoarele
subperformante, cum sunt creşterea ovinelor şi a porcilor. Deşi efecteleinformarea directa a potenţialilor
ultimei campanii de informare din 2005 nu s-au materializat încă în beneficiari printr-un circuit
întregime, aşteptăm ca acestea să fie pozitive, având de asemenea în informaţional la nivelul a 2.000 de
vedere nevoile specifice de informare la nivel regional şi local. comune.
A doua campanie de publicitate se
Recomandare: Informaţia trebuie să vizeze necesităţile specifice ale va derula prin Măsura 4.2, printre
potenţialilor beneficiari, evitându-se informaţiile generale. obiectivele acesteia fiind şi
identificarea cu acurateţe a
Nivelul de intervenţie: AS si ANCA necesităţilor specifice ale
potenţialilor beneficiari prin
derularea unei cercetări sociologice
de teren.
De asemenea, se vor tipări
materiale informative mult mai
accesibile potenţialilor beneficiari.
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare
Rurală şi Pescuit a renunţat încă din
al treilea trimestru al anului 2004 la
acordarea informaţiilor cu caracter
general, urmărindu-se îndeaproape
acordarea răspunsurilor concrete la
toate problemele ridicate de
potenţialii beneficiari.
26 Îmbunătăţirea ghidurilor pentru solicitanţi Pană la definitivarea
Concluzie: Ghidurile solicitanţilor, specifice pentru fiecare măsură în iniţiativei de a selecta
parte, pot fi îmbunătăţite. Unii beneficiari consideră manualele BRIPS operatori care să realizeze
259
ca fiind mult prea complicate în acest sens şi versiuni mai scurte şi mai aceste ghiduri, APDRP a luat
simple ale acestora sunt necesare urgent. Acest lucru a fost recunoscut deja decizia de a informa
de către AS şi MAPDR, şi deja au fost luate unele iniţiative (licitaţii) potenţialii beneficiari asupra
pentru măsura 4.2, pentru selectarea de operatori care să realizeze noilor măsuri care se vor
aceste ghiduri şi se aşteaptă ca proiectul sa fie implementat în cursul implementa in cursul acestui
anului 2006. an prin publicarea versiunilor
draft a acestora. De asemenea,
Recomandare: Trebuie luate măsuri astfel încât versiuni scurte şi sunt disponibile pe site-ul
simplificate ale ghidurilor pentru solicitanţi să fie disponibile pentru Agenţiei Ghidurile sinteză
potenţialii beneficiari cât mai curând posibil. pentru fiecare măsură în parte,
care conţin informaţiile
Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS cât mai curând posibil. esenţiale prezentate în mod
succint necesare unei
informări rapide a
potenţialilor beneficiari.
Mai mult începând din 23
martie 2006, Agenţia de Plăţi
pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit primeşte cereri de
finanţare pentru ultimele patru
Măsuri de finanţare aferente
Programului SAPARD.
Primirea cererilor de finanţare
şi crearea unui portofoliu de
proiecte în aşteptare este
menită să accelereze ritmul de
angajamente şi să fie evitaţi
timpii morţi de la depunere la
contractare.
27 Realizarea de dosare standard pentru proiecte În cadrul proiectului Phare
Concluzie: Pentru ca beneficiarii să poată elabora mai repede şi mai 2002/000-586.03.05-Asistenta
bine cererile de proiecte, şi pentru ca personalul AS sa evalueze mai tehnica pentru consolidarea
260
rapid proiectele, pot fi elaborate documente standard pentru proiecte informaţiei si sprijin
specifice pentru fiecare submăsură. Documentele standard pot fi solicitanţilor SAPARD prin
folosite ca modele de cerere pentru proiecte specifice, unde doar ANCA, in cadrul componentei
modificări minore vor fi necesare. Un proiect Phare pentru sprijinirea C-Asistenta Tehnica la nivel
ANCA a propus măsuri similare, şi solicităm Agenţiei SAPARD să central in vederea sprijinirii si
urmeze această idee în viitor. întăririi capacităţii
personalului ANCA de a oferi
Recomandare: Realizarea de dosare standard pentru proiecte, pentru a consultanta, din cele 51 de
face ca cererile să fie mult mai eficace. proiecte întocmite de către
personalul OJCA, a fost
Nivelul de intervenţie: AS selectat un număr de 26 de
proiecte model. După
verificarea finală a acestora
din punct de vedere tehnic si
economic de către experţii
proiectului, modelele au fost
prezentate şi dezbătute cu
consultanţii ANCA de la nivel
central în cadrul unor sesiuni
aplicative de asistenţă tehnică.
In cadrul aceluiaşi proiect s-au
distribuit către toate OJCA
250 CD-uri conţinând proiecte
model pe măsurile 3.1 şi 3.4
împreună cu un proiect model
reprezentativ in forma tipărită.
28 Cereri de plată îmbunătăţite realizate prin îmbunătăţirea Pentru Programul SAPARD
instrucţiunilor oferite beneficiarilor nu exista o modalitate
Concluzie: O mai bună informare a beneficiarilor referitoare la specifica de pregătire a
modalitatea de pregătire a facturilor şi cererilor de plată, pentru a facturilor. Acestea sunt
urgenta procesul de plată, este necesară şi cerută de către beneficiari. prezentate împreună cu
În prezent, pot trece şi 90 de zile până la efectuarea plăţii după documentele care atesta
261
depunerea cererii finale de plată. Acest proces trebuie accelerat pentru efectuarea plăţii şi extrasele
a reduce costurile la beneficiari (dobânzi) şi a creşte eficacitatea de cont.
procesării cererilor de plată. În prezent, cu excepţia
cererilor de plata pentru care
Recomandare: Îmbunătăţirea informaţiilor şi instrucţiunilor oferite beneficiarii nu furnizează
beneficiarilor referitoare la elaborarea cererilor de plată. documentele solicitate, între
depunerea cererii de plată şi
Nivelul de intervenţie: AS rambursarea efectivă nu trec
mai mult de 40-50 de zile.
Considerăm ca instrucţiunile
oferite beneficiarilor sunt
suficiente.
29 Dezvoltarea şi implementarea sistemului de tehnologia informaţiei In acest moment se afla in faza de
Concluzie: Procesarea cererilor de proiecte şi a cererilor de plată poate implementare proiectul “Technical
fi îmbunătăţită şi eficientizată daca vor fi proiectate şi implementate Assistance for the consolidation
sistemele de tehnologia informaţiei. Aceasta este o necesitate urgentă, and extension of the application of
şi suntem încântaţi de faptul că proiectul prezent de dezvoltare a ICT in the management of
promis să realizeze un sistem IT operaţional de administrare a SAPARD Programme”, noul sistem
proiectelor până la 15 martie. Introducerea sistemului IT ar putea de management al documentelor
afecta în mod negativ eficacitatea procesării cererilor de proiecte într-o fiind in curs de finalizare. Licitaţia
primă etapă, însă când instruirea şi rutina îşi vor face simţit efectul, pentru achiziţionarea de staţii de
eficienţa va creşte, sperăm în timp util anul acesta pentru a putea lucru si servere pentru Oficiile
contribui la procesarea mai multor noi cereri de proiecte şi cereri de Judeţene este in desfăşurare. Noul
plată care vor apărea în ultima parte a perioadei acestui program. Un sistem IT cuprinde si un sistem de
aspect important este acela că atât conducerea cât şi personalul sunt videoconferinţa, echipamentele
conştiente de riscul reducerii eficienţei în cursul implementării urmând sa fie utilizate la finalizarea
sistemului IT şi se iau măsuri pentru prevenirea acestui lucru. procedurii de achiziţie care are loc
tot in aceasta perioada.
Recomandare: Pregătirea pentru instalarea efectivă a noului sistem
administrativ IT
Nivelul intervenţiei: AS
262
30 Evaluarea necesităţilor de instruire a noului personal Evaluarea nivelului de

Concluzie: Dublarea numărului personalului în AS în vara anului 2005 pregătire a personalului
a reprezentat o provocare uriaşă la adresa Departamentului de Resurse SAPARD privind însuşirea
Umane cât şi pentru conducerea AS şi BRIPS în general. Am primit procedurilor de lucru
confirmarea din partea AS că întreg personalul nou a participat la acreditate nu se poate baza
programul de instruire deja realizat, şi că noul personal este la acelaşi exclusiv pe opiniile subiective
nivel profesional ca şi angajaţii mai vechi. Totuşi s-a raportat din rezultate din discuţiile cu unii
partea unor beneficiari că o parte din noul personal nu a oferit o beneficiari.
consultanţă adecvată beneficiarilor şi prezintă unele lacune în ceea ce Programele de pregătire
priveşte procedurile relevante. Motivele faptului că beneficiarii au profesională pentru personalul
adus critici capacităţii profesionale a noului personal ar putea fi existent şi nou angajat sunt
multiple, incluzând dificultăţile întâmpinate de beneficiari în a înţelege realizate în conformitate cu
şi a folosi în mod adecvat informaţiile primite, independent de calitatea procedurile acreditate şi cu
pregătirii profesionale ca atare. Totuşi, aceasta este sarcina conducerii nevoile de instruire
AS, să îi mulţumească cât mai mult posibil pe beneficiari de serviciile individuale, implementarea
oferite de agenţie. Prin urmare, se recomandă monitorizarea instruirii acestor programe este
noului personal, pentru ca acesta să devină cât mai eficient şi durabil, monitorizată de direcţia de
evitându-se astfel nemulţumirile în rândul beneficiarilor. specialitate din cadrul AS.
Recomandare: Se recomandă monitorizarea instruirii noului personal,

pentru ca acesta să devină cât mai eficient şi durabil, evitându-se astfel
nemulţumirile în rândul beneficiarilor.
Nivelul de intervenţie: AS
Recomandări: Evaluarea Impactului de Mediu

31 Realizarea unor proceduri EIM mult mai eficace Procedurile EIM sunt
Concluzie: Trebuie luată în considerare orice posibilitate de scurtare a elaborate de către Ministerul
unor etape din cadrul procedurilor EIM, în principal pentru proiectele Mediului si Gospodăririi
ce fac obiectul procedurii complete EIM şi consultării publice. Apelor si sunt in concordanta
cu normele UE.
Recomandare: Evaluarea posibilităţilor pentru o procedură EIM mai
263
simplă şi mai rapidă
Nivelul de intervenţie: AS împreună cu APM în dialog cu

reprezentanţii CE
32 Elaborarea unui pachet standard pentru pregătirea EIM Se va lua în considerare tratarea
diferenţiată în funcţie de impactul
Concluzie: Procedurile EIM sunt adesea lungi ca perioadă de timp şi
asupra mediului a diferitelor tipuri
conduc la întârzieri în implementarea proiectelor. Beneficiarii cer ca
procedurile EIM să devină mai eficace. de proiecte, realizându-se astfel o
simplificare a procedurilor şi
Recomandare: Elaborarea unui pachet standard pentru desfăşurarea finalizarea intr-un timp mai scurt.
EIM
Nivelul de intervenţie: AS in colaborare cu APM

33 Întărirea capacităţii personalului din BRIPS şi AS în problemele Personalul de la BRIPS-uri nu
legate de EIM analizează Evaluarea
Concluzie: În urma interpretării rezultatelor chestionarelor adresate impactului de mediu aceasta
Agenţiei SAPARD şi BRIPS, se evidenţiază necesitatea întăririi pe fiind sarcina MMGA. În baza
viitor a capacităţii de lucru a personalului din domeniul EIM, în special Protocolului de colaborare
în cadrul Agenţiei SAPARD, deşi EIM nu trebuie realizată de încheiat între Agenţie şi
personalul AS. Ministerul Mediului, experţii
celor două structuri
Recomandare: Întărirea capacităţii personalului din BRIPS şi AS în colaborează pentru
domeniul Evaluării Impactului de Mediu clarificarea aspectelor
punctuale ce pot sa apară.
Nivelul de intervenţie: AS în cooperare cu APM
264
34 Măsura 3.3 să devină o prioritate În Programul SAPARD, măsura 3.3

Concluzie: In cadrul măsurii 3.3: Metode de producţie agricolă menite se implementează ca măsură pilot
să protejeze mediul înconjurător şi să susţină zona rurală, problema cel Această măsura va căpăta o
mai des întâlnită este cea referitoare la suprapaşunat, aceasta putând fi importanţă deosebită în cadrul
prioritizată şi mai mult în viitor. noului program.
Recomandare: Considerarea măsurii 3.3 ca fiind prioritară
Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS, cât mai curând posibil şi în

cadrul noului program 2007 – 2013.
35 Măsura 3.5 să devină strategică În noul program, sunt mai multe
Concluzie: În cadrul măsurii 3.5: Silvicultură, câţiva parametri măsuri care se referă la sectorul
adiţionali pot fi luaţi în considerare în legătură cu criteriile de selecţie forestier, de exemplu: procesarea
şi rata de cofinanţare. Aceşti parametri se referă în principal la: lemnului (axa I) şi împădurirea
introducerea unui management mai durabil pentru pădurile terenului agricol şi neagricol (axa
municipalităţilor, selectarea de specii native/autohtone de arbori şi II).
arbuşti, şi un suport crescut pentru proiectele de împăduriri sinergice
cu implementarea directivelor CE privind Pasările şi Habitatele.
Măsura este inclusă în Axa a II-a a noului program.
Recomandare: Evaluarea posibilităţilor de dezvoltare a criteriilor de

selecţie specifice obiectivelor acestei măsuri în cadrul noului program
2007 – 2013.
Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS
265
36 Intensificarea instruirii pe probleme de agro-mediu Constituie o prioritate pentru AM.

Concluzie: În cadrul măsurii 4.1: Instruire, trebuie luată în considerare MAPDR implementează, în prezent
şi dezvoltarea instruirii în domeniul agro-mediu, în conformitate cu un proiect finanţat prin măsura 4.1
prevederile şi regulamentele UE. Aceasta trebuie să includă instruire “Pregătire profesională pentru
specifică în domeniul deşertificării şi eroziunii, unde sunt necesare dezvoltarea competenţelor privind
tehnologii şi maşini specifice. Se cunosc proiectele de instruire metodele agricole de producţie
pregătite în cadrul măsurii 4.1, care sunt relevante în acest context. destinate să protejeze mediul şi să
menţină peisajul rural. Obiectivul
Recomandare: Intensificarea instruirii pe probleme de agro-mediu proiectului este de a permite
cursanţilor sa asimileze cunoştinţe
Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS, cât mai curând posibil. privind regulile şi principiile
specifice agriculturii ecologice
necesare accesării fondurilor din
cadrul măsurii 3.3. din Programul
SAPARD. De asemenea, cursanţii
vor dobândi cunoştinţe privind
conservarea solului şi protecţia
împotriva eroziunii, precum si
conservarea bio-diversitătii prin
metode agricole tradiţionale.
În prezent, proiectul se află în faza
primirii aplicaţiilor pentru
începerea procedurii de selectare a
candidaţilor incluşi pe lista scurtă.
266
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL SAPARD
CAPITOLUL VII
COORDONAREA PROGRAMULUI SAPARD CU ALTE

INSTRUMENTE FINANCIARE DE SPRIJIN INTERNAŢIONAL
7.1 Cadru general
În conformitate cu prevederile art. 1 – secţiunea C din MAFA, Comisia Europeană şi

România trebuie să asigure coordonarea asistenţei dintre SAPARD şi instrumentele de
preaderare ISPA, PHARE şi asistenţa de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi
alte instrumente financiare internaţionale.
România are obligaţia, potrivit dispoziţiilor MAFA, ca în cazul în care un proiect SAPARD,
datorită naturii sale, este în întregime sau parţial potenţial eligibil pentru asistenţă în cadrul
unuia dintre celelalte instrumente menţionate, să evite orice risc ca această cheltuială să fie
suportată mai mult decât o dată.
În vederea evitării suprapunerilor şi asigurării transparenţei utilizării instrumentelor cu

finanţare internaţională, România a creat structurile necesare pentru asigurarea coordonării,
informării şi monitorizării asistenţei financiare internaţionale.
Comisia Europeană a analizat cu regularitate progresele înregistrate de România în utilizarea

fondurilor alocate prin cele trei instrumente financiare de pre-aderare PHARE, ISPA şi
SAPARD.
În acest scop s-au organizat anual reuniuni ale Comitetului Mixt de Monitorizare (CMM) la
care au participat atât reprezentanţi ai Comisiei Europene cât şi ai autorităţilor române
implicate în managementul fondurilor de pre-aderare. CMM a fost responsabil de
supervizarea progresului programelor de asistenţă financiară comunitară (PHARE, ISPA,
SAPARD).
Astfel, în perioada 2005 – 2009 au fost organizate 5 reuniuni ale Comitetului Mixt de
Monitorizare.
Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2004 (M.O. nr. 65/26.01.2004) a fost constituit
Comitetul de transparenţă pentru urmărirea utilizării fondurilor comunitare care are rolul de a
asigura fluxul permanent de informaţii privind programele comunitare de finanţare, modul de
accesare şi de implementare a acestora, precum şi de a dezbate şi face propuneri privind
priorităţile şi măsurile din strategiile sectoriale, respectiv din Planul naţional de dezvoltare,
care se afla la baza alocărilor fondurilor comunitare.
Structura instituţională de monitorizare, care furnizează informaţii privind contractarea şi

utilizarea fondurilor comunitare, a fost formată din instituţii responsabile pentru selectarea,
contractarea şi utilizarea fondurilor acordate României de către UE, respectiv: Guvernul
României – Cancelaria Primului-Ministru – Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru
şi urmărire a utilizării transparente a fondurilor comunitare, Ministerul Integrării Europene,
Ministerul Finanţelor Publice, Agenţiile de Implementare a fondurilor ISPA şi SAPARD
precum şi Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti.
În scopul evitării dublei finanţări, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a
colaborat cu instituţiile furnizoare de finanţare pentru proiecte similare celor finanţate prin
Programul SAPARD, în scopul identificării şi eliminării posibilităţii apariţiei de situaţii de
dublă finanţare.
Astfel, în baza Protocolului de colaborare nr. 11515 din 29.09.2003 încheiat de Agenţia de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu Ministerul Integrării Europene şi a Protocolului
de colaborare nr. 9 din 01.10.2003 încheiat cu Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia de Plăţi
pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi instituţiile menţionate se informează reciproc cu privire
la proiectele aprobate. Verificările realizate au vizat identificarea şi eliminarea eventualelor
situaţii de dublă finanţare prin analiza comparativă a bazelor de date de proiecte aprobate.
7. 2 Asistenţa acordată prin Programul PHARE în perioada 2000-2009
2000-2003 Proiectul Phare “Acţiuni Rurale, Program Pregătitor Special” RO 9807.01.03.05,

finalizat în 2002 a inclus în cadrul Programului SAPARD următoarele măsuri:
• Investiţii în întreprinderi agricole;
• Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;
• Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice în vederea generării activităţilor
multiple şi veniturilor alternative;
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale
În anul 2004 Agenţia SAPARD a beneficiat de asistenţă prin intermediul programului

PHARE 2001 RO 0106.07 - Consolidarea capacităţii instituţionale a României de a
implementa măsurile din PNADR în valoare de 1.963.347 Euro.
În acest sens, personalul din cadrul Direcţiei de Audit Intern a Agenţiei SAPARD, personalul
Direcţiei Generale de Audit Intern şi al Fondului Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor
Publice, precum şi personalul Curţii de Conturi a României implicaţi în implementarea
Programului SAPARD au beneficiat de asistenţă tehnică.
Asistenţă Tehnică în audit pentru Direcţia Audit Intern a Agenţiei SAPARD RO

01.06.07.01.
Furnizorul de servicii a fost firma KPMG.

În cadrul proiectului s-a acordat asistenţă tehnică personalului din Direcţia Audit Intern
privind:
• îmbunătăţirea experienţei în implementarea standardelor internaţionale de audit
recunoscute;
• îmbunătăţirea activităţii de audit privind implementarea măsurilor acreditate;
268
• îmbunătăţirea activităţii de audit privind implementarea măsurilor care urmează să fie

acreditate;
• asigurarea din partea contractorului a experţilor pentru auditul IT;
• dezvoltarea unei strategii pe termen lung de către conducerea Direcţiei Audit Intern.
În anul 2004, Curtea de Conturi a României în calitate de Organism de Cerificare şi Fondul

Naţional în calitate de Autoritate Competentă, au beneficiat de asistenţă tehnică prin
Programul PHARE, pentru îmbunătăţirea capacităţii lor instituţionale privind realizarea
funcţiilor care le revin pentru Programul SAPARD, prin următoarele proiecte de asistenţă
tehnică:
Asistenţa tehnică în audit pentru Fondul Naţional RO 01.06.07.05.
Furnizorul de servicii a fost Deloitte & Touche.

Prin acest proiect, Contractorul a acordat asistenţă tehnică Fondului Naţional pentru:
realizarea preacreditării sistemului şi a procedurilor de implementare elaborate de către
Agenţia SAPARD, pentru încă 5 măsuri ale Programului SAPARD; transfer de cunoştinţe
pentru a pune de acord îndeplinirea obligatorie a funcţiilor de audit ale Fondului Naţional şi
monitorizarea funcţiilor, activităţilor, sistemelor şi procedurilor Fondului Naţional privind
implementarea Programului SAPARD; examinarea, actualizarea şi îmbunătăţirea
instrucţiunilor pentru acreditarea naţională, elaborate de către Fond.
Asistenţă tehnică în audit pentru Curtea de Conturi a României RO 01.06.07.08.
Furnizorul de servicii KPMG.

În cadrul proiectului s-a realizat: supervizarea activităţii îndeplinite de către personalul Curţii
de Conturi a României în auditarea externă a fondurilor instrumentate prin Programul
SAPARD în anul financiar 2003 şi finalizarea certificatului de audit şi a raportului pentru
acelaşi an; transferul continuu de cunoştinţe către personalul Curţii de Conturi privind
planificarea, tehnici şi metode de audit, evaluarea sistemului IT. Aceste activităţi au fost
realizate în cadrul unor seminarii interactive, prin materiale documentare şi studii de caz”.
De asemenea, personalul Agenţiei SAPARD, al MAPDR şi al Autorităţii de Management din

cadrul Ministerului Finanţelor Publice a beneficiat de pregătire profesională în scopul
asigurării eficienţei în implementarea şi monitorizarea Programului.
Pregătire profesională de specialitate pentru personalul Agenţiei SAPARD şi a altor

persoane implicate în Programul SAPARD (Autoritatea de Management) în vederea
implementării eficiente a programului şi întărirea capacităţii Autorităţii de Management
în monitorizarea Programului SAPARD RO 01.06.07.02.
Furnizorul de servicii a fost firma ICON Institut.

În cadrul proiectului s-au desfăşurat 8 module de curs şi au vizat: prezentarea standardelor de
contabilitate internaţionale, specializarea personalului Agenţiei SAPARD de la nivel central şi
regional privind implementarea procedurilor de autorizare a plăţilor, specializarea
personalului Agenţiei SAPARD şi Autorităţii de Management privind selectarea şi evaluarea
proiectelor şi monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD.
269
Asistenţă Tehnică în serviciile de IT – RO 01.06.07.04.
Furnizorul de servicii a fost firma ASTEC.

În cadrul proiectului, asistenţă tehnică s-a concentrat pe acordarea de sprijin Serviciului IT
privind: configurarea şi managementul noilor module de aplicaţii în deplină concordanţă cu
noul echipament de la nivel central şi regional al Agenţiei SAPARD; achiziţionarea şi
configurarea modului de securitate pe Iplanet web server; definirea specificaţiilor/nevoilor
pentru implementarea unei baze de date; îmbunătăţirea aplicaţiilor software privind sistemul
informatic de bază SAPARD; pregătire profesională.
RO 2002/000-586.03.05 - Consolidarea şi extinderea sistemului de aplicaţii în cadrul

Tehnologiei Comunicaţiei şi Informatizării pentru Programul SAPARD (software)
Buget: 1.000.000 Euro

Valoarea Contractului de Servicii: 940.000 Euro
Perioada de implementare: 29.11.2004 – 15.03.2006
Obiectivul proiectului a fost realizarea unui sistem IT acreditat cu capacitatea de a susţine

întregul proces de evaluare a aplicaţiilor până la plata către beneficiar şi toate verificările
cerute şi monitorizarea funcţiilor.

1. elaborarea Electronic Digital Conversion Management System (EDCMS), care este
input pentru EDWMS, şi constă în conversia documentelor pe hârtie existente la
momentul actual, în formatul digital necesar procesării informaţiilor conţinute, în
cadrul fluxului automatizat.
2. elaborarea şi testarea pe diferite măsuri a Electronic Document and Workflow
Management System (EDWMS) care îndeplineşte următoarele funcţii:
• preluare de date din formularele electronice, de la utilizatorii sistemului, de la
documentele introduse în sistem ale beneficiarilor şi în plus metode şi verificări
ale conţinutului documentelor scanate şi preluate din EDCMS;
• aplicarea regulilor de transformare a documentelor şi a conţinutului lor, pe
parcursul fluxului procedural pe fiecare măsură conform cu procesul de
completare/validare de către personalul autorizat pe nivelul de acces respectiv;
• asigurarea concordanţei datelor din sistem cu sistemele financiare folosite de
agenţie şi a disponibilităţii datelor din raportări pentru persoanele care au
nevoie de acestea;
• realizarea unui modul de raportare;
• cursuri de pregătire pentru experţii APDRP privind scanarea şi preluarea de
date la fiecare locaţie regională, şi de asemenea în locaţia centrală cu experţii
pe probleme de monitorizare;
• cursuri de pregătire pentru utilizatorii programului;
• realizarea de formulare electronice pe baza documentelor utilizate în
procedurile de lucru pentru implementarea Programului SAPARD;
• furnizarea documentelor: Process Reengineering Planning, Model de Referinţă
şi Manual de administrare şi utilizare.
270
RO-2002/000 - 586.03.05 Întărirea şi extinderea Sistemului de Implementare a

Programului SAPARD înfiinţat pentru România
• RO 2002/000-586.03.05 - Asistenţa Tehnică şi formare profesională pentru pregătirea

şi implementarea măsurilor din PNADR, prin Programul SAPARD
Buget: 496.100 Euro

Obiectivele proiectului au vizat îmbunătăţirea aptitudinilor şi cunoştinţelor profesionale a

personalului SAPARD, prin instruire şi asistenţă tehnică, pentru a îndeplini cerinţele Comisiei
pentru un management eficient şi corect al ajutorului financiar al UE.
Activităţi derulate în cadrul proiectului au fost:

1. Activităţile de asistenţă tehnică şi instruire:
• Modulul 1: Evaluarea - selectarea - contractarea proiectelor şi achiziţia în
cadrul SAPARD
• Modulul 2: Pre-autorizarea, autorizarea, contabilitatea şi efectuarea plăţilor
• Modulul 3: Control şi anti-fraudă legate de implementarea Programului
SAPARD
• Modulul 4: Abilităţi manageriale, management strategic şi managementul
resurselor umane
• Modulul 5: Promovare, comunicare şi relaţii cu publicul
• Modulul 6: Monitorizare, evaluare şi raportare
• Modulul 7: Managementul proiectului
2. Seminarii şi schimb de experienţă cu statele membre

• Seminarii pentru transfer de know-how şi relatare a modului de implementare
şi plata proiectelor la măsurile 1.2, 2.2 şi 3.3;
• Schimb de experienţă pentru amplificarea expertizelor implementării
Programului SAPARD.
• RO 2002/000-586.03.05 – Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii administrative

a instituţiilor publice – ex. Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă - în vederea
furnizării de informaţii şi consultanţă solicitanţilor de proiecte SAPARD
Buget: 374.675 Euro

Obiectivele proiectului au avut în vedere asigurarea unei utilizări eficiente a ajutorului

SAPARD, maximizarea impactului pozitiv al Programului şi creşterea capacităţii de absorbţie
a fondurilor SAPARD, prin întărirea capacităţii administrative şi manageriale pentru ANCA,
sprijinind de urgenţă, la nivel naţional, un număr mare de solicitanţi ai ajutorului SAPARD
pentru a fi capabili să elaboreze şi să implementeze proiecte finanţate prin programele
descentralizate de asistenţă UE.
Activităţile derulate au fost următoarele:

1. Asistenţă Tehnică preliminară:
271
• Evaluarea instruirii, bazată pe o bună înţelegere a funcţiilor şi procedurilor

specifice, de ANCA, OJCA şi nivelul existent al expertizei.
• Elaborarea unui Plan de instruire pentru personalul ANCA, amândouă pentru
proiectul curent şi pentru viitoarele proiecte în vederea viitorului rol al ANCA.
De asemenea, în serviciile de extindere în agricultură, ANCA va ajuta categoria
de aplicanţi mai puţin educaţi şi pregătiţi pentru a accesa fondurile comunitare
şi viitorul PAC subvenţionat prin diferitele programe suport. Acestea sunt noi
cerinţe pentru personalul ANCA şi asistenţa externă este pentru a intensifica
capacitatea ANCA pentru a face faţă acestor noi responsabilităţi.
• Pregătirea suportului de curs, folosind prezentele PNADR (Fişele tehnice ale
măsurilor), Ghidurile Aplicanţilor pentru măsurile acreditate (publicate pe web
site www.sapard.ro şi manualele de proceduri de implementare SAPARD
elaborate de Agenţia SAPARD. Aplicaţiile specifice de calculator ale Agenţiei
SAPARD vor fi folosite pentru a se completa aplicaţiile în format electronic.
• Stabilirea pachetului metodologic cu modelul tip de proiect pentru a fi elaborat
de fiecare din cele 8 grupuri. Un număr al pachetelor metodologice cu proiecte
model au fost schiţate de fiecare din cele 8 grupuri în pregătirea componentei
B, acoperind toate (sub)măsurile.
• Modelul de pachet metodologic al proiectelor a fost finalizat cu detalii
complete în a doua etapă a asistenţei tehnice la OJCA pilot.
• Organizarea activităţilor de instruire, asistenţă la ANCA în selectarea
participanţilor.
2. Instruire:
• Modulul I: Măsura 3.1 „Investiţii în Exploataţii Agricole”
• Modulul II: Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi Diversificarea Activităţilor Economice
provenind din Activităţi Multiple şi Venituri Alternative”
• Modulul III: Implementarea Proiectului
• Modulul IV: Măsura 4.1 „Pregătire Profesională”
• Repartizare pentru aplicaţiile practice ale cunoştinţelor primite
• Asistenţă Tehnică
• Pregătirea la nivel regional
• Asistenţă Tehnică la nivel central
• RO 2002/000-586.03.05 - Asistenţă Tehnică pentru consolidarea şi dezvoltarea

sistemului TCI-Tehnologia Comunicării şi Informatizării în managementul Programului
SAPARD
Buget: 940.000 Euro

Obiectivul proiectului a fost reprezentat de integrarea unui sistem IT acreditat cu capacitatea

de a susţine întregul proces de evaluare a aplicaţiilor până la plata la beneficiar şi toate
verificările cerute şi monitorizarea funcţiilor.
Activităţile rezultate au fost următoarele:

• Instruire profesională pentru experţii SAPARD pentru a folosi tehnologia PILOT
EDCMS bazat pe tehnologia KOFAX
• Grup de lucru cu experţii SAPARD pentru informaţiile EDWMS
272
• Testarea şi acceptarea a EDWMS-EDCMS, Integrarea la SAPARD HQ

• Îndeplinite cu succes.
Furnizarea şi testarea pentru acceptare a primelor 5 procese PILOT EDWMS la
SAPARD HQ
• Integrarea aplicaţiilor interne SAPARD, Grup de lucru pentru plăţi şi înregistrarea
analizărilor
• Transfer de know-how pentru transformarea documentelor pentru a prezenta
formularele.
Proiectul a urmărit dezvoltarea unui sistem comprehensiv de gestionare a proiectelor, necesar

pentru funcţiile de implementare tehnică şi financiară şi monitorizarea Programului SAPARD,
consolidarea structurii de implementare şi mărirea capacităţii Agenţiei SAPARD şi
Organismelor Tehnice Delegate.
• RO 2002/000-586.03.05 - Achiziţia de echipament IT pentru Agenţia SAPARD
Buget: 292.035 Euro

Obiectivul proiectului l-a constituit achiziţia de echipament IT pentru Agenţia SAPARD.

Activităţile furnizate în cadrul proiectului au fost următoarele:
1. Achiziţia de echipament IT:
• 1 bucată Application Clustered Server
• 1 bucată Database Clustered Server
• 1 bucată HQ - Rack system
• 1 bucata Channel Storage System
• 1 bucată Software for Storage Management
• 1 bucată Storage Management Server
• 8 bucaţi Server System
• 8 bucaţi Rack System
• Spare Parts
2. Furnizarea, transportarea la locul livrării
3. Instalarea, configurarea, conectarea la reţea, punerea într-o operaţie pentru toată
documentaţia echipamentelor şi instruirea personalului IT la nivel central şi regional.
RO 2004/016-772.03. 02.01.02 EuropeAid/122610/D/SER/RO - Pregătirea personalului

Autorităţii de Management şi a organismelor implicate în procesul de programare şi în
stabilirea sistemului de implementare
Buget: 500.000 Euro

Perioada de implementare: 13 luni
Obiectivul proiectului l-a constituit îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale ale personalului

instituţiilor implicate în implementarea programelor de dezvoltare rurală şi pescuit 2007-2013,
prin asistenţă tehnică şi instruire, pentru îndeplinirea cererilor legislaţiei Uniunii Europene.
Rezultate proiectului au fost următoarele:
273
• Elaborarea unui plan detaliat de training pe o durată de 3 ani, în colaborare cu

autorităţile române, ce acoperă personalul ce va fi implicat în implementarea PNDR
şi POP;
• Instruirea a 134 persoane la nivel naţional, din cadrul Autorităţii de Management
pentru PNDR, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru
Pescuit şi din cadrul instituţiilor cu responsabilităţi orizontale pentru FEADR şi FEP;
• Instruirea a 575 persoane la nivelul structurilor regionale / judeţene din cadrul
Autorităţii de Management pentru PNDR, Autorităţii de Management pentru
Programul Operaţional pentru Pescuit, cât şi din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru
Dezvoltare Rurală şi Pescuit, la nivel regional / judeţean.
Contractul a fost semnat în data de 30.11.2006. Proiectul s-a încheiat în data de 09.02.2008.
PHARE 2004/016-772.03.02 - EU PHARE Proiect de Twinning – Consolidarea

capacităţii instituţionale a Agenţiei SAPARD la nivel central şi regional pentru
dezvoltarea competenţelor profesionale în implementarea programelor de dezvoltare
rurală finanţate de Uniunea Europeană - RO04-IBAG-12
Buget: 921.500 Euro

Valoarea Contractului de Twinning: 921.500 Euro
Perioada de Implementare: 8.12.2005 - 8.06.2007
Obiectivele proiectului:
• Dezvoltarea capacităţii instituţionale a Agenţiei SAPARD – în prezent Agenţia de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pentru implementarea programelor de
dezvoltare rurală şi asigurarea absorbţiei fondurilor UE;
• Creşterea capacităţii instituţionale a Agenţiei pentru dezvoltarea şi implementarea
eficientă a măsurilor SAPARD şi a politicilor generale de dezvoltare rurală.

• „Revizuirea eficacităţii sistemului de management a Programului SAPARD”,
inclusiv analiza SWOT a acestuia;
• Stabilirea liniilor directoare pentru ofertant în vederea furnizării sistemului IT şi
organizarea unor ateliere de lucru pentru prezentarea soluţiilor IT elaborate de către
Administraţiile din Franţa şi Italia;
• Stabilirea liniilor directoare pentru actualizarea procedurilor de implementare
utilizate de către Agenţie;
• Stabilirea liniilor directoare şi a exemplelor privind documentele care trebuie să fie
elaborate de către Agenţie şi transmise Organismului de Coordonare;
• Stabilirea liniilor directoare şi a sugestiilor privind modul de simplificare a
procedurilor de achiziţii publice, cel puţin pentru beneficiarii privaţi;
• Organizarea unor ateliere de lucru pentru prezentarea metodologiei de instruire a
resurselor umane şi elaborarea unui Raport privind identificarea aptitudinilor
personalului şi a nevoilor de pregătire a programelor de instruire;
• Asistenţă în evaluarea instruirilor personalului;
• 5 programe de instruire pentru viitorii instructori/traineri;
• 4 vizite de studii în Statele Membre UE îndeplinite; 39 persoane din statele
beneficiare instruite în diferite sisteme de management adoptate pe durata celor 4
vizite de studii;
274
• 5 vizite de lucru în Statele Membre ale UE; 10 persoane din statele beneficiare
instruite în diferite sisteme de management adoptate;
• 305 sesiuni de lucru efectuate pentru sprijinirea Agenţiei în implementarea
recomandărilor;
• Organizarea unor ateliere de lucru în vederea prezentării planului de lucru a
proiectelor din PNDR, a metodelor şi sugestiilor asupra modului de accelerare şi
simplificare a proceselor legate de primirea, înregistrarea şi procesarea cererilor de
finanţare;
• Stabilirea liniilor directoare pentru schiţarea procedurilor pentru selecţie, contractare,
monitorizare şi raportare a datelor, plată, contabilizare şi audit, stabilirea listelor de
prioritizare, precum şi prezentarea unor metode şi mijloace viabile pentru evaluarea
şi controlul măsurilor ce vor fi implementate de către Agenţie;
• Elaborarea liniilor directoare privind cerinţele pentru fiecare nivel de implementare,
scopul şi responsabilităţile acţiunilor relevante, programarea paşilor procedurali
pentru măsurile de dezvoltare rurală şi pescuit.
Proiectul s-a finalizat. A fost aprobat Raportul Final în data de 08.09.2007. Toate obiectivele
proiectului au fost atinse cu succes.
EU PHARE Twinning Project RO 2004/IB/AG-16 TL PHARE 2004/016 772.03.02 -

Sprijin pentru întocmirea procedurilor Organismului de Coordonare al Agenţiilor de
Plăţi
Buget: 190.000 Euro

Valoarea Contractului de Twinning: 190.000 Euro
Perioada de implementare: ianuarie 2007 – iunie 2007
Obiectivul proiectului a avut în vedere sprijinul acordat Organismului de Coordonare al

Agenţiilor de Plăţi din România pe parcursul procesului de acreditare, implementare şi
utilizare eficientă a instrumentelor şi procedurilor necesare raportării, verificării şi prelucrării
fluxului de date dintre Agenţiile de Plăţi şi Organismul Coordonator al Agenţiilor de Plăţi şi
dintre Organismul Coordonator al Agenţiilor de Plăţi şi Comisia Europeană.

• sprijin în elaborarea procedurilor;
• instruirea personalului Organismului de Coordonare în domeniile procesării datelor şi
transmiterii declaraţiilor de cheltuieli lunare;
• vizite de studiu în Statele Membre ale UE pentru personalul Organismului de
Coordonare;
• instruirea personalului Organismului de Coordonare în domeniul procesării datelor şi
încărcării acestora în sistemul informatic al CE.
Contractul de twinning a fost semnat în 30.11.2007. Proiectul s-a finalizat.
Contractul cadru ROSU 41-RO 2004/016-772.03.02.02.13.03 - Elaborarea Specificaţiilor

Tehnice pentru Sarcina 4 din MAP
Buget: 169.075 Euro

Valoare Contract de Servicii: 169.075 Euro
275
Obiectivele proiectului au fost:

• elaborarea Strategiei IT pentru Autoritatea de Management şi APDRP;
• elaborarea Specificaţiilor Tehnice (inclusiv Dosarul de Licitaţie şi Anunţul de
Participare) pentru achiziţia de echipamente IT;
• elaborarea Specificaţiilor Tehnice pentru software-ul necesar pentru implementarea
fondurilor de dezvoltare rurală şi pescuit de către APDRP.
S-au elaborat specificaţiile tehnice pentru achiziţia de echipamente. A fost aprobat Raportul
Final, conţinând Specificaţiile tehnice pentru software şi Strategia IT.
RO 2004/016-772.03.02.01.08 - EuropeAid/123015/D/SUP/RO - Achiziţia de echipamente

de comunicaţii şi IT pentru un management şi o implementare eficientă a fondurilor de
dezvoltare rurală şi pescuit (hardware)

Valoarea Contractului: 2.838.788 Euro

• creşterea eficienţei muncii pentru îndeplinirea sarcinilor operaţionale ale Oficiilor
Judeţene;
• asigurarea securităţii datelor şi protejarea informaţiei;
• asigurarea unei infrastructuri viabile pentru noua aplicaţie integrată a Agenţiei de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;
• îmbunătăţirea procedurii de recuperare în caz de dezastru, a procedurii de back-up şi
a procedurii de arhivare;
• îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului IT privind infrastructura generală IT şi în
particular pentru reţele prin documentaţii şi training.
Livrabilele proiectului:
• 10 x Server 1
• 93 x Server 2
• 1 x Tape library for backup
• 1 x Storage Area Network
• 2 x Rack System 1
• 2 x Rack System 2
• 790 x Workstation
• 1 x Graphical workstation
• 20 x Laptop-uri
• 133 x Switch
• 119 x Laser Network Printer A4
• 5 x Laser Network Printer A3
• 4 x Laser Network Color Printer A3
• 96 x Scanner A4
• 55 x See thru flatbed scanner
• 1 x licenta + disc pentru Microsoft ISA Server 2004
• 102 x kitt-uri de instalare pentru Windows 2003 Server Enterprise
• 1 x kitt de instalare pentru Trivoli Storage Management Client
276
• 25 x LTO tapes pentru driver LTO

• Training
• 1 x Camera Foto
• 1 x Camera Video
• 1 x Video-proiector
Contractul a fost semnat cu furnizorul în data de 30.11.2006. Proiectul s-a finalizat în data de
22.06.2007. Toate echipamentele, inclusiv instruirea experţilor IT, au fost livrate
corespunzător către APDRP, AM PNDR şi ANPA.
RO 2005/017-553.03.02.01 - Pregătirea personalului instituţiilor implicate în pregătirea

şi implementarea Programului pentru Dezvoltare Rurală şi Programului Operaţional
pentru Pescuit 2007-2013 şi activităţi de comunicare ale organismelor responsabile
pentru implementarea programelor
Buget: 800.000 Euro

Perioada de implementare: 10 luni
Obiectivele proiectului au fost: instruirea tuturor angajaţilor APIA, APDRP şi ai celor două
Autorităţi de Management responsabile cu funcţiile de implementare şi plată pentru
Programele de Dezvoltare Rurală şi de Pescuit; instruirea viitorilor membri ai Comitetelor de
Monitorizare pentru Programele de Dezvoltare Rurală şi de Pescuit; pregătirea de informaţii
detaliate pentru principalii actori implicaţi şi pentru potenţialii beneficiari ai Programelor de
Dezvoltare Rurală (PDR) şi de Pescuit (POP) privind oportunităţile de finanţare disponibile şi
procedurile administrative care trebuie urmate.

• furnizarea de training introductiv şi intermediar privind diverse aspecte ale
implementării PDR şi POP pentru diferitele instituţii implicate;
• realizarea a două seminarii pentru organismele şi principalii actori implicaţi privind
PDR şi POP;
• realizarea de materiale de informare de înaltă calitate - broşuri, ghiduri detaliate,
pagini web, afişe etc. - pentru a sprijini implementarea PDR şi POP în România.
Contractul a fost semnat în data de 30.11.2007, iar activităţile au demarat în data de

24.01.2008. Proiectul s-a finalizat.
RO 2005/017-553.03.02.03 - Asistenţă Tehnică pentru elaborarea software-ului necesar

implementării fondurilor de dezvoltare rurală şi pescuit

Valoarea Contractului de Servicii: 2.499.998 Euro
Specificaţiile tehnice au fost elaborate în cadrul proiectului Contract Cadru ROSU 41, forma
finală incluzând toate observaţiile formulate de beneficiari.
Obiectivul proiectului l-a constituit echiparea instituţiilor implicate în implementarea

programelor de dezvoltare rurală şi pescuit (Autoritatea de Management, Agenţia de Plăţi
pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi organismele delegate) cu software-ul necesar
277
Managementului Sistemului Informatic pentru operarea eficientă la toate nivelele de

management şi în toate etapele (programare, licitaţie, contractare, monitorizare, evaluare,
audit, control şi proceduri orizontale).
Rezultate aşteptate:
• analiza cerinţelor utilizatorului (funcţii şi date);
• definirea cerinţelor utilizatorului. Cerinţele trebuie captate/interpretate/ completate de
către contractor într-un document ce va fi completat interactiv pe tot parcursul
proiectului;
• documentul privind elaborarea aplicaţiei software – arhitectura detaliată a sistemului
şi specificaţii de funcţionare;
• crearea unei baze de date incluzând diagrame relaţionale detaliate şi corecte;
• un set de unităţi testate, sistem testat şi module de aplicaţie implementate;
• un set de unităţi testate, sistem testat şi module de interfaţă implementate;
• un set de unităţi testate, sistem testat şi module de conversie a datelor implementate.
Modulele de conversie a datelor implementate vor fi realizate în scopul integrării
datelor aflate în diferite formate (spre exemplu tip MS Office, .pdf şi altele);
• documentaţie tehnică de referinţă pentru aplicaţia software şi modulele de conversie
a datelor;
• medii de configurare a software-ului pentru dezvoltarea, testarea, testul pentru
acceptanţă a utilizatorului şi a versiunilor de producţie ale aplicaţiei;
• planuri şi rezultate privind testarea unităţilor şi sistemelor;
• instruirea utilizatorului, incluzând materiale de instruire şi lucrări practice; şi
documentarea utilizatorului incluzând ghidul utilizatorului şi manualul utilizatorului
Contractul de Servicii a fost semnat în data de 31.11.2007. Proiectul s-a finalizat în data de 27
februarie 2009.
Subprogram PHARE RO 01.06.07- Consolidarea capacităţii instituţionale a României

de a implementa măsurile PNADR
1. Deloitte & Touche – Asistenţa tehnică pentru întărirea funcţiei de audit şi certificarea
fondurilor comunitare a Fondului Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice
RO 01.06.070.02.01
Buget: 349.575 Euro

Perioada de implementare: 27 noiembrie 2003 - 31 august 2005

• asigurarea sprijinului Guvernului României pentru a implementa o politică de
dezvoltare rurală în conformitate cu strategia de coeziune economică şi socială
adoptată în contextul procesului de pre-aderare;
• consolidarea capacităţii instituţionale a organismelor publice din România (Agenţia
SAPARD, Fondul Naţional, Autoritatea de Management şi Organismul de
Certificare) implicate în Programul SAPARD.
În cadrul proiectului, au fost derulate următoarele activităţi:

• Fondul Naţional a participat la pre-acreditarea Agenţiei SAPARD. Activităţile de
pre-acreditare din contract au fost realizate. Finalizarea procedurilor de evaluare a
278
Agenţiei SAPARD. Pachetul de pre-acreditare care cuprinde raportul şi procedurile

Agenţiei SAPARD a fost trimis către serviciile CE.
• Toate procedurile şi sistemele există şi operează efectiv.
• Recomandări pentru îmbunătăţirea sistemelor Agenţiei SAPARD.
• Indicaţiile pentru acreditarea naţională elaborate, actualizate şi îmbunătăţite
• Transfer de know-how către unitatea de Audit Intern a Fondului Naţional.
2. KPMG – Asistenţă Tehnică pentru optimizarea activităţii Direcţiei de Audit Intern

din cadrul Agenţiei SAPARD
Buget: 449.975 Euro

Obiectivele proiectului au fost consolidarea capacităţii administrative a Direcţiei de Audit

Intern (DAI) în vederea conformităţii cu MAFA şi standardele internaţionale de audit
acceptate, respectiv:
• intensificarea experienţei în audit a personalului şi formarea unor calificări
internaţionale durabile în audit a DAI;
• întărirea capacităţii DAI pentru a promova un control intern efectiv,
• conştientizarea riscului şi managementul riscului;
• întărirea capacităţii DAI pentru respectarea cerinţelor stipulate în MAFA;
• asistenţă tehnică pentru personalul DAI pentru facilitarea obţinerii calificărilor
certificate de audit intern.
PHARE Twinning Project RO 2006/IB/AG/02 - Stabilirea structurilor adecvate pentru

asigurarea absorbţiei fondurilor europene pentru dezvoltare rurală şi pescuit după
aderare
Buget: 750.000 Euro

Obiectivul proiectului a avut în vedere îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor

necesare României, după aderare.
Au fost obţinute următoarele rezultate:

• întărirea capacităţii instituţionale a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi
Pescuit şi îmbunătăţirea cadrului operaţional pe baza legislaţiei şi a capacităţii
personalului;
• instruirea personalului de la nivel central, regional şi judeţean cu privire la manualele
operaţionale;
• instruirea personalului Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în
concordanţă cu Politica Agricolă Comună şi cu strategia de dezvoltare rurală;
• dezvoltarea sistemului şi funcţionalitatea acestuia pe deplin.
Contractul a fost semnat în data de 10.10.2007, iar activităţile au demarat în data de

3.12.2007.
279
7. 3 Alte instrumente financiare
7.3.1. Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA
România, reprezentată prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Fondul Internaţional pentru

Dezvoltare Agricolă (FIDA) au semnat, la 10 mai 1999, la Roma, Acordul de împrumut
privind proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni, ratificat prin Ordonanţa Guvernului
nr. 115/1999, aprobată prin Legea nr. 25/2000.
Obiectivul principal al Acordului l-a reprezentat creşterea veniturilor gospodăriilor şi

îmbunătăţirea nivelului de trai ale comunităţilor mai sărace din mediul rural montan, precum
şi crearea de noi locuri de muncă în mediul rural.
Valoarea finanţării asigurată prin acest program a fost de 12,4 mil. DST (Drept Special de
Tragere), în echivalent 16,4 mil. USD, împrumut ce trebuie rambursat începând cu 1 iunie
2004 până la 1 decembrie 2018.
Programul a fost finalizat la data de 31 decembrie 2006, ultima dată de tragere a fondurilor
fiind 30 iunie 2007. Începând cu anul 2007 Programul FIDA se derulează sub formă de credit
tip revolving până în anul 2018.
Acţiunile finanţate în cadrul Programului au vizat:

• investiţii care vizează dezvoltarea, modernizarea şi retehnologizarea unor capacităţi
mici şi mijlocii de prelucrare a laptelui, cărnii, prin echiparea cu utilaje specifice;
• achiziţionarea de animale pentru efective matcă de reproducţie, construirea unor
adăposturi moderne care să asigure condiţii optime de creştere a animalelor;
• dotarea gospodăriilor cu utilaje şi maşini agricole specifice;
• agroturism – modernizarea construcţiilor existente, cu păstrarea arhitecturii
tradiţionale a zonei, realizarea unei compartimentări corespunzătoare în interiorul
locuinţelor;
• activităţi meşteşugăreşti şi de artizanat tradiţionale;
• producţie agricolă, concretizată în:
- înfiinţarea culturilor vegetale - lucrări mecanice, achiziţionarea de sămânţă,
îngrăşăminte, carburanţi, etc.
- fermele zootehnice - achiziţionarea de nutreţuri concentrate, vitamine,
premixuri, etc.
Implementarea programului s-a realizat de către Unitatea de Coordonare a Proiectului (UCP)

din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR care a
monitorizat implementarea proiectului şi Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
din cele 15 judeţe care au acordat consultanţă potenţialilor beneficiari ai Programului FIDA.
7.3.2. Proiecte finanţate prin Banca Mondială
Proiectul de Dezvoltare Rurală (PDR) finanţat prin Banca Mondială s-a desfăşurat în
perioada 2002 - 30 septembrie 2007 şi a beneficiat de un împrumut în valoare de 40 de
milioane USD. Contribuţia părţii române fiind de 13,02 milioane USD.
280
Proiectul a fost coordonat de Ministerul Administraţiei şi Internelor cu sprijinul unei Unităţi

de Management a Proiectului şi a 5 Unităţi de Implementare la nivel de judeţ şi s-a adresat
comunelor, asociaţiilor de comune, precum şi comunităţilor sărace.
Proiectul a avut două mari obiective:

• îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice locale şi a comunităţilor sau a
grupurilor de utilizatori de a iniţia şi implementa o serie de investiţii publice viabile
din punct de vedere socio-economic şi tehnic care să răspundă nevoilor şi
preferinţelor locale;
• ameliorarea accesului locuitorilor din zonele rurale sărace la o infrastructură viabilă,
precum şi la alte bunuri şi servicii publice.
Proiectul a fost implementat în 5 judeţe ale ţării: Botoşani, Călăraşi, Dolj, Sălaj şi Tulcea.
Iniţial au fost selectate 20 de comune în fiecare judeţ. Ulterior, ca urmare a unor divizări
administrative în cadrul unora din aceste comune s-a ajuns la un număr de 105 comune.
Prin proiect, s-au acordat granturi de până la 300.000 USD pentru fiecare comună selectată.
De regulă, în cadrul sumei de 300.000 USD s-au realizat 2 subproiecte distincte.
Lucrările de infrastructură finanţate prin PDR au fost de modernizare de drumuri săteşti şi
comunale prin împietruire, realizarea de poduri şi de pasarele pietonale, sisteme de alimentare
cu apă şi modernizări de uzine de apă.
Proiectul privind „Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii” a avut următoarele

obiective: creşterea productivităţii agricole în aria proiectului, promovarea coeziunii şi
iniţiativei comunitare în managementul irigaţiilor şi întărirea sustenabilităţii instituţionale în
sectorul irigaţiilor.
Proiectul a fost structurat pe mai multe componente, respectiv:

• Reabilitarea amenajărilor de irigaţii;
• Consolidarea instituţională;
• Tehnologii pentru reducerea consumului de energie şi managementul apei în
amenajările interioare;
• Managementul proiectului.
Proiectul de finanţare rurală a asigurat suportul financiar pentru Programul Guvernului

României pe termen lung, menit să dezvolte din punct de vedere economic zonele rurale şi să
ridice nivelul de trai al populaţiei din aceste zone.
Implementarea Proiectului de Finanţare Rurală a fost asigurată de Ministerul Finanţelor

Publice prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP-RFP).
Proiectul de Finanţare Rurală a fost definit în cadrul Acordului de Împrumut nr. 4602, dintre
România (reprezentată prin MFP) şi BIRD ce a fost semnat la 30 aprilie 2001 şi ratificat prin
OUG nr. 8/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 307/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
Proiectul de finanţare rurală a urmărit realizarea următoarelor obiective generale:

• accelerarea transformării economiei rurale prin creşterea fluxului de investiţii de
capital în acest sector;
281
• întărirea rolului sectorului privat în economia rurală;

• întărirea capacităţii statului român de a absorbi fondurile SAPARD;
• reducerea sărăciei rurale prin finanţarea investiţiilor agricole şi non-agricole pentru
segmentele sărace ale populaţiei.
În scopul îndeplinirii obiectivelor prezentate, proiectul a avut următoarele componente:

Partea A: Credit rural şi facilităţi de leasing (A1 şi A2) – şi-a propus, în principal,
acordarea de credite prin intermediul băncilor comerciale private, în scopul finanţării
activităţilor rurale productive, finanţarea leasing-ului de active amortizabile şi
acordarea de microîmprumuturi, prin intermediul agenţilor de microcreditare, pentru
persoane fizice rezidente în zona rurală sau micro întreprinderi din zonele rurale sau
a căror activitate este legată de economia rurală.
Partea B: Servicii financiare în zonele rurale - îşi propune dezvoltarea unei reţele de
unităţi bancare şi puncte de lucru pentru acordarea de credite şi microcredite în
mediul rural de către bănci comerciale şi furnizori de servicii.
Partea C: Managementul proiectului şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea pieţei
financiare rurale – şi-a propus în principal dezvoltarea unui sistem de certificate de
depozit; furnizarea de informaţii şi asistenţă tehnică către beneficiarii eligibili asupra
modului de accesare a resurselor financiare din cadrul proiectului şi din cadrul
Programului SAPARD; campanie de informare publică asupra noilor opţiuni
financiare oferite în cadrul acestui proiect; evaluarea impactului social şi financiar al
proiectului de finanţare rurală ş.a.
Pentru credit bancar şi leasing au fost selecţionate şi au semnat cu MFP Acorduri de

Împrumut Subsidiar: Banca Românească, Robank (OTP), Banca Transilvania, Banca
Comercială Carpatica SA, Banca Romexterra, Unicredit Leasing şi Motoractive Leasing.
Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură”

(MAKIS) a avut ca obiectiv principal acordarea asistenţei financiare a Guvernului României
pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în vederea creşterii competitivităţii fermierilor
şi agro-procesatorilor în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Acest
obiectiv a fost realizat prin întărirea capacităţii instituţionale a Autorităţii Naţionale Sanitare –
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a Unităţilor Fito-sanitare, modernizarea
sistemului naţional de cercetare agricolă şi îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă şi
instruire. Astfel, s-a asigurat accesul comunităţii agricole la tehnologii de producţie şi la
informaţii relevante în vederea atingerii standardelor Uniunii Europene.
Proiectul a fost finanţat printr-un împrumut în valoare de 41,4 milioane Euro, cofinanţarea
Guvernului României fiind de 18,48 milioane Euro. Perioada de implementare a proiectului a
fost de cinci ani, începând cu anul 2005, şi a avut trei componente:
• Sprijin pentru Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor (ANSVSA) şi pentru Unităţile Fito-Sanitare astfel încât acestea să poată
implementa noua legislaţie în domeniul siguranţei alimentare;
• Sprijin pentru Cercetarea Agricolă în vederea îmbunătăţirii competitivităţii
agriculturii româneşti;
• Sprijin pentru Sistemul de Consultanţă şi Informare Agricolă care să asigure şi să
faciliteze accesul la informaţiile şi cunoştinţele agricole relevante.
282
CAPITOLUL VIII
EXPERIENŢA CÂŞTIGATĂ DIN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD
În vederea unei implementări eficiente a noului program de dezvoltare rurală au fost luate în
considerare cauzele absorbţiei scăzute a fondurilor SAPARD în primii ani de implementare a
programului printre care se numără şi lipsa informării beneficiarilor, lipsa accesului la
cofinanţarea privată, lipsa dorinţei băncilor de a-şi asuma riscul şi lipsa dorinţei beneficiarilor
de a-şi asuma riscul.
În privinţa problemelor cu caracter general care au afectat implementarea Programului

SAPARD trebuie menţionat că acestea au fost mult mai accentuate în prima parte a perioadei
de programare când, atât capacitatea administrativă şi lipsa de experienţă a autorităţilor
române implicate în derularea programului, cât şi conjunctura economică şi lipsa unei politici
coerente orientate spre încurajarea potenţialilor beneficiari au reprezentat un impediment
pentru derularea corespunzătoare a Programului. Aceste probleme au fost însă rezolvate pe
parcurs.
Dificultăţile majore întâmpinate în implementarea Programului SAPARD care au fost avute în

vedere în implementarea noului program sunt următoarele:
¾ concentrarea cvasitotală a activităţilor la nivel central şi crearea cu întârziere a
cadrului instituţional adecvat în vederea asigurării eficacităţii activităţilor desfăşurate;
¾ procedurile rigide de implementare, volumul extrem de mare de documente
justificative solicitate aplicanţilor, precum şi insuficienta consiliere a acestora de către
organismele abilitate care au condus la o îngreunare a procesului de depunere a
aplicaţiilor;
¾ termenele procedurale foarte lungi de evaluare şi selectare a dosarelor, respectiv de
autorizare a plăţilor;
¾ nivelul redus de informare a populaţiei determinat de insuficienta popularizare a
conţinutului Programului;
¾ accesul dificil la serviciile de consultanţă pentru pregătirea şi implementarea
proiectelor, costul ridicat al acestora şi nu de puţine ori calitatea slabă a serviciilor,
coroborat cu nivelul de funcţionalitate redus al Agenţiei Naţionale de Consultanţă
Agricolă;
¾ costul mare al creditelor bancare de cofinanţare în contextul general al unor rate medii
de rentabilitate modeste pentru activităţile cu specific agricol sau conexe, precum şi
lipsa cvasigeneralizată a garanţiilor pentru accesarea acestor credite, în special la
nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii şi a micilor fermieri;
¾ lipsa de strategii viabile şi de interes a băncilor comerciale şi a altor categorii de
instituţii de credit în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale;
¾ existenţa datoriilor la bugetele de stat, la nivelul agenţilor economici, datorată
blocajului financiar existent în economie care a împiedicat accesul la finanţările
SAPARD;
283
¾ dificultăţi în dovedirea dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra bunurilor

imobile (terenuri, construcţii care vor face obiectul modernizării) datorate
nereglementării definitive a regimului juridic al proprietăţii şi instabilităţii existente în
acest domeniu care a generat numeroase litigii.
Experienţa din implementarea Programului SAPARD demonstrează necesitatea punerii la

dispoziţia beneficiarilor a unor facilităţi de cofinanţare şi preluarea riscului prin intermediul
operaţiunilor de inginerie financiară, precum şi eliminarea restricţiilor identificate drept cauze
limitative pentru absorbţia fondurilor.
În acest scop, pentru noua perioadă de programare au fost aduse îmbunătăţiri condiţiilor de
finanţare care urmăresc să răspundă mai bine necesităţilor potenţialilor beneficiari. Astfel,
beneficiarii vor putea contribui în natură la execuţia proiectului, operaţiunile de leasing vor fi
acceptate la finanţare, iar beneficiarii măsurilor 121, 122, 123, 125, 312, 313 şi 322 vor putea
solicita plata unui avans din ajutorul acordat în limitele şi condiţiile stabilite prin program.
Lecţiile învăţate din implementarea Programului SAPARD în special în ceea ce privesc

dificultăţile de punere în aplicare au fost luate în considerare în elaborarea noului program.
Aşa cum s-a constatat ca urmare a implementării Programului SAPARD este necesar ca
informaţiile să fie bine structurate şi să existe o abordare coerentă la nivelul întregii ţări.
Structurile de implementare la nivel judeţean au fost pregătite mai bine pentru a susţine
publicitatea programului.
De asemenea, s-a impus dezvoltarea competenţelor specifice ale experţilor judeţeni pentru a
îmbunătăţi contactul cu beneficiarii/potenţialii beneficiari, oferirea de consultanţă privind
oportunităţile Programului în contextul dezvoltării mediului de agri-business la nivel de judeţ,
naţional şi european.
Având în vedere faptul că problematica cofinanţării private reprezintă un aspect cheie şi

pentru noua perioadă de programare, se impune continuarea măsurilor ce au determinat
creşterea absorbţiei fondurilor comunitare. De asemenea, având în vedere experienţa
acumulată, respectiv dificultăţile create în prima perioadă de implementare a Programului
SAPARD, în special, de procedurile extrem de rigide şi de complexitatea cerinţelor
procedurale cărora potenţialii beneficiari trebuiau să le facă faţă, s-a decis simplificarea
procesului de implementare, prin simplificarea documentelor solicitate la depunerea
proiectelor, precum şi implementarea PNDR pe trei niveluri: central, regional şi judeţean/local
– unde va fi asigurat contactul direct cu beneficiarii Programului.
IX. Anexe:
1. Tabelul financiar în vigoare;
2. Situaţia raportării neregularităţilor constatate de diverse organisme cu atribuţii de
control al modului de utilizare a fondurilor europene (OLAF, DLAF, DNA) în cursul
anilor 2008 şi 2009;
3. Situaţia detaliată a tuturor debitelor constituite în perioada 2004 – 2009;
4. Tabele financiare;
5. Tabele de monitorizare;
6. Proiecte aprobate.
284

Raportul Final Privind Implementarea Programului SAPARD

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul Final Privind Implementarea Programului SAPARD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL SAPARD

RAPORT FINAL PRIVIND IMPLEMENTAREA

CAPITOLUL I - REZUMAT ADMINISTRATIV -----------------------------------------------------------------6

CAPITOLUL II - INTRODUCERE -------------------------------------------------------------------------------- 15

CAPITOLUL III - INFORMAŢII OPERAŢIONALE ---------------------------------------------------------- 20

CAPITOLUL IV - MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA PROGRAMULUI ----------------------- 43

CAPITOLUL V - REZULTATELE CONTROALELOR EFECTUATE ------------------------------------106

CAPITOLUL VI - IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI --------------------------------------------------158

CAPITOLUL VII - COORDONAREA PROGRAMULUI SAPARD CU ALTE INSTRUMENTE

CAPITOLUL VIII - EXPERIENŢA CÂŞTIGATĂ DIN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

ISPA – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare

În conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de

Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD

Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării

Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2000-2008,

În perioada 2002-2008 s-a observat o scădere continuă a ratei şomajului înregistrată la

Managementul şi administrarea Programului

Pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru

Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a funcţionat în cadrul

Principalele demersuri şi decizii promovate de Autoritatea de Management pentru

• constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD (Decizia nr.

În perioada 2000-2009, Autoritatea de Management a organizat şaptesprezece reuniuni ale

Modificările Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au fost

Prezentarea principalelor modificări în managementul şi monitorizarea Programului

În ceea ce priveşte principalele modificări ale sistemului de monitorizare pe parcursul

De la începutul Programului SAPARD APDRP a transmis serviciilor Responsabilului

Utilizarea asistenţei tehnice

Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în

Implicarea autorităţilor locale în implementarea Programului SAPARD a fost realizată, în

Activităţile referitoare la promovarea Programului SAPARD au urmărit trei direcţii

Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja

Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea

• acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor;

Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009

Principalele activităţi de control au constat în:

În perioada implementării Programului, România a primit din partea Comisiei Europene

Implementarea măsurilor Programului SAPARD

Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele

Concluziile recomandărilor evaluării intermediare a Programului SAPARD şi

Coordonarea Programului SAPARD cu alte instrumente financiare de sprijin

Experienţa câştigată din implementarea Programului SAPARD

În conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de

Raportul final de implementare prezintă datele aferente întregii perioade 2000-2009,

Anterior înaintării Comisiei Europene, Autoritatea de Management pentru Programul

Până în prezent, România a elaborat şase rapoarte anuale de implementare a Programului

Raportul Final de implementare a Programului SAPARD în România acoperă perioada de

Implementarea Programului SAPARD în România

Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD

În ceea ce priveşte acoperirea geografică menţionăm că Programul SAPARD este un

• implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricolă Comună şi

În acelaşi timp, Programul SAPARD a acordat statelor candidate responsabilităţi depline în

La baza implementării Programului SAPARD în România s-a aflat Planul Naţional

PNADR a clasificat priorităţile României privind dezvoltarea durabilă a zonelor rurale

“Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi

grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi

Pentru definirea regulilor şi a condiţiilor de management a Programului SAPARD în

În conformitate cu prevederile MAFA, angajamentul financiar al Comunităţii Europene,

raportare contabil şi financiar conform standardelor internaţionale de contabilitate şi

Totodată, AFA 2006 conţinea o prevedere care a fost introdusă şi în art. 3 al

• Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 4

3.1 Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra

Cadrul instituţional şi politic din România

Modificarea structurii şi componenţei Guvernului a presupus, după caz, reorganizarea,