Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comunicarea Pacient Asistent Medical
Comunicarea Pacient Asistent Medical
pentru luarea deciziilor si pentru mentinerea sau cresterea motivatiei de a continua ingrijirea
bolii, mai ales atunci cand aceasta este cronica. Aceste intalniri pot fi intr-un sistem regulat,
sau sporadice, pot fi in regim intensiv sau ocazional si pot include doar medicul de familie sau
o intreaga echipa de medici specialisti, asistente etc. Abilitatea cadrelor medicale de a se
angaja intr-o comunicare eficienta cu pacientii influenteaza hotarator deciziile si
comportamentele ulterioare ale acestora. Prin modul in care comunicam unii cu ceilalti putem
incuraja sau descuraja hotararile sau actiunile intreprinse, ori pe care intentionam sa le facem.
Rolul comunicarii
Se accepta ca o comunicare eficienta cu echipa medicala poate usura acceptarea bolii de catre
pacient, poate imbunatati calitatea autoingrijirii, precum si starea de sanatate fizica si psihica
in general. Cu toate acestea, nu exista inca un consens in privinta a ceea ce inseamna si in ce
consta aceasta comunicare eficienta si cum se deosebeste de o comunicare ineficienta. elul 9
cuprinde temele comune ale comunicarii, asa cum sunt redate de catre pacienti avand patru
afectiuni cronice (diabet zaharat tip 2, insuficienta renala cronica, scleroza multipla si
fibromialgie), inclusi intr-un studiu recent asupra felului in care e vazuta comunicarea cu
echipa medicala.
Stim cu totii ca apar frecvent situatii in care controlul glicemic sau lipidic nu este satisfacator,
cu toate ca pacientii au facut tot ceea ce stiau pentru a evita aceasta situatie si a-si controla
valorile glicemice, lipidice, tensionale etc. Atunci cand se constata un bun control al bolii,
atitudinea personalului medical este cordiala si suportiva, insa in caz contrar poate deveni
critica si chiar cu accente de penalizare si amenintare (Daca nu faceti ce va spun, o sa ajungeti
sa orbiti sau sa vi se taie piciorul!\"). Recunoasterea faptului ca elutia bolii sau a
complicatiilor nu esle intotdeauna predictibila si acceptarea stradaniilor pentru a obtine un
control cat mai bun inseamna respect pentru pacient.
Reactiile pacientilor difera in functie de persoana cu care vin in contact. Fata de anumite
persoane pot manifesta atentie si entuziasm, iar fata de altele se comporta distant si expeditiv.
Exista mai multe explicatii plauzibile. Una dintre acestea este ca unele persoane se pot simti
neglijate de catre medicul specialist daca acesta il transfera\" sau il paseaza\" unui medic
rezident, unei asistente sau unui nutritionist pentru educatie. De aceea este necesara explicarea
rolului si functiei diferitilor membri ai echipei medicale implicati in controlul unei boli
cronice si cu care pacientul vtne in contact.
Majoritatea programelor de educatie in bolile cronice se centreaza pe managementul medical
al bolii, incluzand recomandarile de dieta, de autoadministrare a medicatiei, de monitorizare
etc. Toate aceste componente ale controlului unei boli cronice sunt foarte importante, dar sunt
ignorate aspecte precum modificarile specifice de comportament sau reactiile emotionale la
diagnostic si boala (depresie, furie, anxietate, sentimentul de abandon).
Prin dezltarea abilitatilor de comunicare si relationare putem preveni starile emotionale
negative care afecteaza persoanele cu boli cronice si care au consecinte nefaste asupra elutiei
si controlului acestor boli. Rolul personalului medical este sau ar trebui sa fie unul mai
degraba de consultanta (de exemplu in interpretarea simptomelor) si de oferire a sugestiilor de
tratament. Oferirea de informatii si recomandari persoanelor cu boli cronice nu se poate
realiza intuitiv sau dupa cum credem noi ca e mai bine pentru pacient\". Pregatirea pentru a
realiza o comunicare si, implicit, o educatie eficienta, presupune metode specifice si dezltarea
unor atitudini si abilitati fundamentale.