Declinul participării la vot în România după 1990

După cum bine am observat în urma sondajelor electorale de la ultimele alegeri

prezidențiale se poate vedea o diferență considerabilă între numărul de alegători din
anii trecuți și ultimele alegeri. Aparent, după 1990 și până în present, numărul celor
care își exercită dreptul de a vota este tot mai mic. În cele ce urmează vom încerca să
înțelegem ce a dus la dezvoltarea acestui fenomen.

Situația declinului participării la vot

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a făcut un studiu, analizând situația

declinului participării la vot în România pe perioada 1990-1998.1
Pornind de la ideile lui Ronald Inglehart, Klingemann și Fuchs, Carmen
Mureanu, realizatoarea studiului, a ajuns la concluzia că “opoziția dintre cererile în
creștere ale cetățenilor și scăderea capacității guvernului de a realiza obiectivele
politice, situație datorată și declinului dezvoltării economice” duce la scăderea
interesului cetățenilor de a mai participa la vot.2
Făcând o analiză între numărul participanților la vot în 1990 și cei din 1998, s-a
ajuns la concluzia că interesul pentru politică este în directă legătură cu gradul de
informare. Informarea poate să fie de mai multe feluri: lectură politică (ziare), discuții
pe teme politice, sau participare activă în viața politică.3
În 1990, imediat dupa căderea comunismului, interesul oamenilor pentru politică
a crescut simţitor, în acelaşi timp şi numărul ziarelor care tratau acest subiect a
crescut. Contactul direct cu persoanele implicate în procesul politic în cadrul
întrunirilor publice lipsea însă din cauza “sechelelor rămase în urma perioadei
comuniste”.

1
Carmen, MUREANU, “SOCIETATEA CIVILĂ ŞI PARTICIPAREA POLITICĂ
ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE”, Revista CALITATEA VIEŢII, anul 10, nr.1-2/1999, pp. 1-10
2
Ibidem
3
Ibidem

1
 Trecerea timpului şi discrepanţele dintre aşteptările electoratului şi ceea ce
primeau de la cei aflaţi la conducere, “monopolizarea partidelor de către elite” au dus
la scăderea interesul faţă de politică.4
În 1990 ne loveam de scepticismul oamenilor cu privire la ceea ce va aduce
pentru ei noile schimbări, ca în 1998 să ne lovim de acelaşi scepticism, de această
dată cauzat de “incapacitatea politicienilor de a-şi îndeplini promisiunile”.5
Sondajele folosite de institut privind lipsa de încredere a electoratului faţă de
partidele politice era în 1990 de -44 iar în 1998 a ajuns pana la -84, unde – (minus)
reprezintă aprecierea negativă de la puţin la deloc pe o scara de la 1 la 100. Adică în 8
ani, lipsa de încredere aproape că s-a dublat.
Participarea politică raportată la caracteristicile socio-demografice ale populaţiei
ne-a dus la următoarele concluzii, şi anume, se pare că gradul cel mai mic de
implicare vine din partea tinerilor până în 20 de ani şi a vârstnicilor peste 60 de ani.
Între 20 şi 40 de ani interesul politic creşte treptat, după care începe să scadă. De
asemnea, se pare că bărbaţii sunt mai activi politic decât femeile, şi o dată cu
creşterea nivelului de educaţie creşte şi participarea politică.6
Analizând prezenţa la alegerile prezidenţiale începând cu 1990 am observat că
începând cu acea dată, numărul alegătorilor care se prezintă la vot a scăzut continuu.
În 1990 din 17.200.722 de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urme 86,19%.
Ulterior, în 1992, procentul a scăzut cu mai bine de 10%, ajungând la 72,29%. Şi
lucrurile au mers din ce în ce mai rău. La alegerile din 3 noiembrie 1996, din
17.218.654 de cetăţeni cu drept la vot, s-au prezentat doar 11.559.456. adică 66,31.%.
Patru ani mai târziu, număr alegătorilor prezenţi la vot a scăzut din nou ajungând la
cifra de 58,5%.
La ultimele alegeri, în 2009, în turul 1 de scrutin numărul prezenţei la vot a scăzut
până la 56,3% ca în turul 2 să ajungă la 58,02%.

4
Ibidem
5
Ibidem
6
Ibidem

2
 Nici la alegerile pentru Camera Deputaţilor lucrurile nu au stat mai bine. Putem să
vedem evoluţia 1990-2008 în graficul de mai jos.7
Studiul “Declinul participării la vot în România. Doar jumătate din participanţii la
vot din 1990 mai sunt astăzi interesaţi să voteze” a fost elaborat în cazul proiectului
Participarea la vot în România cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Friedrich
Ebert. Autorii acestui studiu, Violeta Alexandru, Adrian Moraru şi Loredana Ercuş
încearcă să atragă un semnal de alarmă asupra acestei probleme.
Analizând această lucrare aflăm faptul că în perioada 1992-2008, cea mai scăzută
prezenţă la alegerile parlamentare s-a înregistrat în judeţul Covasna, judeţ care în
1992 se afla pe locul 3 în topul naţional al prezenţei la vot. În 1992 Salaj era pe locul
7, ca în 2008 să ajungă pe locul 5, luându-I locul Constanţei care de pe locul 5 a ajuns
în 2008 pe locul 9, după cum putem să vedem în graficul 2.

Prezenţa la vot din 1990 până în 2008 la Camera Deputaţilor

7
Alexandru, VIOLETA, Moraru, ADRIAN, Ercuş, LOREDANA, “Declinul participării la vot în
România- Doar jumătate dintre participanţii la vot din ’90 mai sunt astăzi interesaţi să voteze”, Institutul pentru
Politici Publice, mai 2009, p. 16

3
 Studiul ne prezintă o idee preluată din lucrarea “Viaţa socială în România urbană”
a profesorului Dumitru Sandu, publicată la editura Polirom. Acesta spunea că “cei
care refuză sistematic votul provin din Transilvania. Votanţii partizani sunt în general
persoane de etnie maghiară, votanţii “afoni”(cei care nu pot aprecia sau nu vor să
răspundă sau altfel spus acordă un vot ignorant) provin din Muntenia iar şansele ca o
persoană să fie votant partizan cresc dacă persoana este de etnie maghiară”.

4
 Există şi probabil că vor exista mereu diferenţe între electoratul din zona urbană şi
cei din zona rurală. Este foarte clar faptul că dezinteresul celor din mediul urban este
cu mult mai mare decât a celor din mediul rural. Această diferenţa vine atât din
situaţia materială a votanţilor, cât şi din gradul de informare al fiecăruia. Este limpede
faptul că populaţia din mediul urban are parte de mai multe facilităţi, de la accesul la
urne până la accesul la televiziune, presă scrisă. Luând în calcul aceste lucruri am
putea crede că numărul celor care merg la vot din mediul urban este cu mult mai mare
decât al celor din mediul rural, însă lucrurile nu stau deloc aşa. Populaţia mediului
rural are o relaţie mult mai strânsă cu liderii politici locali, interacţionează mult mai
mult decât populaţia din mediul urban. Conectarea socială face ca populaţia din
mediul rural să fie mult mai activă din punctul de vedere al participării la vot.8
Pentru a întări această afirmaţie avem aici şi tabelul care prezintă o comparţie
între mediul urban şi rural a prezenţei la vot între 1996 şi 2008.

Observăm cţ prezenţa la vot în mediul urban a fost doar în 1996 puţin mai mare
decât cea în mediul rural, însă treptat scade ajungând la 35,7% în 2008.

8
Idem, p. 18

5
 Numărul tot mai scăzut al celor care votează a dus în anul 2008 la demersul iniţiat
de Institutul de Politici Publice prin care I s-a cerut Guvernului să remedieze situaţia
militarilor şi a studenţilor care nu puteau să voteze decât în localitatea de domiciliu.
Centrele universitare cum este Bucureştiul, Iaşi, Timişoara aveau pierderi foarte mari
din cauza acestei probleme.9

În graficul de mai sus avem prezentată situaţia pierderilor de alegători începând

cu 1992.
Se pare că rata participării la vot nu a scăzut substanţial doar în România, ci în
întreaga Europă de Est comparativ cu Europa de Vest.
Cei care au studiat acest fenomen au ajuns la concluzia că acest proces este
influenţat de numeroase resurse, de la vârstă ţi până la mediul de provenienţă,
satisfacţia faţă de regimul politic şi practicile de mobilizare folosite.
Se pare că românii asociază alegerile cu datoria sau cu alegerea răului cel mai
mic.10

9
Idem,p. 20
10
Ibidem

6
 În ceea ce priveşte alegerile pentru Parlamentul European, participarea a scăzut şi
acolo în întreaga Europă. Între 1994 şi 1999 a scăzut cu 7% ajungând sub 50%. În
2009 rata de participare la vot a ajuns la 43,24%. Sondajul Eurobarometru realizat în
lunile februatie-martie 2009 cu privire la alegerile pentru Parlamentul European arată
faptul că numai 34% dintre europenii intervievaţi ştiau sigur că vor participa la
scrutin. 60% dintre cei care au spus că nu vor participa au menţionat faptul că motivul
este acela că nu cunosc destul de bine rolul Parlamentului European. (Anexa 2.1
prezinta graficele aferente)11

Factori ce au dus la pierderea interesului participării la vot

Se pare că un motiv extrem de important care a dus la scăderea considerabilă a

interesului cetăţenilor de a se prezenta la vot este lipsa culturii civice.12

● lipsa de încredere
Un sondaj de opinie realizat de IPP DATA Research în martie 2009 privind
participarea la vot a scos în evidenţa rezultate uimitoare. Ţin să menţionez că acest
chestionar a fost aplicat unui eşantion de 800 de persoane din toata ţara, cu vârsta de
18 ani şi peste şi are o eroare de 3,4%.
La întrebare “Cât de interesat sunteţi de politică?”, 45% dintre respondeţi au spus
“Puţin interesat” în timp ce doar 7% au spus “foarte interesat”. La întrebarea “Cât de
interesat sunteţi de alegeri?” 37% au spus”puţin interesat” în timp ce doar 12% a
răspuns cu “foarte interesat”. În ciuda asteptărilor, aflăm că la întrebare “Când au loc
alegeri dumneavoastra participaţi…”, 54% dintre respondeţi au răspuns
“întotdeauna”, iar cu privire la alegerile prezidenţiale, 60% dintre respondenţi au spus
ca participă “întotdeauna”.

11
Dana, MURGEANU şi Catălin, DUMITRICă, “Participarea cetăţenească-mijloc de implicare
a cetăţeanului în procesul decizional”, Revista Sfera Politicii, Nr. 136, 2009
12
Alexandru, VIOLETA, Moraru, ADRIAN, Ercuş, LOREDANA, “Declinul participării la vot în
România- Doar jumătate dintre participanţii la vot din ’90 mai sunt astăzi interesaţi să voteze”, Institutul
pentru Politici Publice, mai 2009, p. 32

7
 De asemenea, potrivit a 60% dintre respondenţi, se pare că de la o alegere la alta,
interesul său pentru participarea la vot rămâne la fel.
Interesul pentru participarea la vot a scăzut treptat de-a lungul anilor, lucru care
este considerat de 29% dintre respondenţi ca fiind “foarte îngrijorător” şi 40% dintre
cei care au participat la acest sondaj consideră că este datoria instituţiilor Statului şi a
partidelor să aducă oamenii la vot. Din păcate însă 36% au răspuns că nu au încredere
nici în instituţiile statului nici în partide şi 50% s-au arătat împotriva introducerii
votului obligatoriu.
Faptul că rezultatele sondajului nu reflectă în totalitate realitatea ne arată faptul că
de la participarea la un astfel de sondaj şi până la mergea la urne există diverşi factori
care influenţeaza această decizie. Lipsa de încredere atât faţă de partide cât şi faţă de
instituţiile statului cântăreşte foarte mult în absenteismul de la urne.

● nivelul educaţie
Potrivit Exit Poll-ului realizat de INSOMAR la cererea postului Realitatea TV cu
ocazia alegerilor generale din 30 noiembrie 2008, doar 17% dintre cei care au mers la
vot aveau studii superioare în timp ce 50% dintre aceştia aveau cel mult 10 clase sau
şcoala profesională. Potrivit Exit Poll-ului realizat de INSOMAR la cererea aceluiaşi
post de televiziune cu ocazia alegerilor europarlamentare observăm că 18% dintre
respondenţi aveau studii superioare în timp de 49% aveau cel mult 10 clase.
În România s-a dovedit faptul că persoanele cu studii medii merg la urne constant,
în timp ce numărul persoanelor cu studii superioare este oscilant.

● vârsta
National Agency for Youth Initiatives Support a făcut un studiu în România
folosindu-se de focus grupuri la care au participat tineri cu vârste cuprinse între 15 şi
35 de ani din Bucureşti, Cluj Napoca, Iaşi şi Constanţa. Scopul acestui studiu este
“Participarea civică şi politică a tinerilor români”. Potrivit National Agency for Youth
Initiatives Support tinerii care se implică voluntar în organizaţii politice sau non-
politice participă mult mai des la discuţii pe teme politice. În anul 2007, Gallup

8
Organization a realizat studiul Young Europeans Barometer care a scos la iveală
faptul că atât în România cât şi în întreaga Europă, aproximativ 1,5% dintre tineri
sunt afiliaţi în organizaţii politice. De asemenea, potrivit acestora, România a
inregistrat cel mai mic nivel de interes faţă de politică şi implicare la nivel local sau
naţional.
Focus grupurile realizate de National Agency for Youth Initiatives Support au
arătat faptul că slaba participare politică este legată de slaba încredere în instituţii
politice şi de faptul că în opinia tinerilor, climatul politic este dominat de interesul
personal.

● factori informali
Formatorii de opinie au un rol foarte important în “ajutarea” auditoriului de a lua
o decizie. Unii politicieni, lideri de ONG sau oameni din presă au declarat în
nenumărate rânduri că alegerile pot fi fraudate, având un impact important asupra
electoratului. Aceste declaraţii sunt de cele mai multe ori nefondate iar realizatorii lor
nu oferă argumente care să sprijine aceste afirmaţii. De asemenea, faptul că declară în
presă că nu participă la alegeri deoarece consideră ca acestea sunt fraudate au un
impact ingrijorător asupra cetăţenilor.13

● slaba implicare a cetăţenilor de etnie rromă

Implicarea romilor în activitatea politică a fost analizată în “Studiu privind
participarea politica a romilor din România” finanţat de Naţional Endowment for
Democracy în cadrul programului regional al National Democratic Institute, în luna
august 2006, destinat creşterii participării politice a romilor. La acest studiu au
participat 600 de romi din comunităţi compacte, 600 de non-romi şi 200 de romi
integraţi. Studiul arată faptul că 47% dintre cei care au participat la acest studiu erau
în momentul respectiv şomeri în timp ce 38% aveau ca nivel de educaţie 5-8 clase şi
21% 1-4 clase. 22% dintre romii intervievaţi nu au votat la alegerile locale din 2004,

13
Idem, p. 48.

9
la fel ca 20% dintre non-romi. 26% din randul non-romilor şi 23% din rândul romilor
au menţionat faptul că nu au mers la vot deoarece “nu mă interesează politica”.
Dintre cei care au participat la alegeri, majoritatea, respectiv 24% în cazul romilor
şi 40% în cazul non-romilor au fost influenţaţi în momentul în care au votat de
“Imaginea/reputaţia candidatului/partidului”.
La întrebare “Dacă un partid ar avea pe liste într-un loc eligibil un candidat de
etnie rromă atunci..” 46% dintre romi au spus că ar vota cu partidul respectiv, în timp
ce 50% dintre non-romi au menţionat faptul că acest lucru “nu mi-ar influenţa votul
pentru un partid”.
Din păcate 62% dintre romi şi 57% dintre non-romi consideră că oamenii ca ei nu
pot influenţa hotărârile luate la nivel local, judeţean sau naţional însă cu o diferenţă
de 1% la ambele categorii, şi anume 61% dintre romi şi 56% dintre non-romi
consideră că “romii din România pot influenţa rezultatul votului atunci când se ţin
alegeri”.
Mai jos avem afişat graficul pentru întrebarea “A fost vreodată vizitată
comunitatea dvs. de un lider politic/reprezentant al unui partid?”

10
 Iar pentru cei care au răspuns la aceasta întrebare “Da” avem graficul următor:

Rezultatul la aceaste întrebări ne ajută să ne facem o idee despre motivul slabei

participări a romilor la alegeri. Lipsa interesului faţă de activitatea politică este
intarită de lipsa de interes a clasei politice faţă de acest segment al populaţiei. La
prima întrebare 60% dintre romi şi 55% dintre non-romi au răspuns cu “Nu”. Cei
32% dintre romi şi 30% dintre non-romi care au răspuns cu “Da” au menţionat la
întrebarea a 2a faptul că în majoritatea cazurilor şi anume 45% în cazul non-romilor şi
33% în cazul romilor motivul vizitei era campania electorală.

Stoparea declinului participării la vot

Realizatorii studiului privind declinul participării la vot consideră că în cazul în
care partidele ar lua masuri pentru a-şi repara imaginea pe care o au în faţă
electoratului, lucrurile ar începe să se îmbunătăţească. De asemenea, lucrurile ar sta
cu mult mai bine dacă partidele ar acorda mai multă atenţie caltităţii persoanelor pe
care le promovează. Alegătorii îţi arată dezacordul faţă de persoanele care iau parte la
viaţa politică neprezentându-se la vot. De asemenea voturile în alb sau ştampilate
intenţionat de mai multe ori reprezintă o formă de protest.

11
 Soluţia pe care o propun realizatorii studiului “Declinul participării la vot în
România” -este aceea de a responsabiliza partidele prin “cunatificarea mai strictă a
voturilor partidelor în relaţia cu suma de bani pe care o primesc din subvenţii”. Ei se
gândesc la o metoadă de tipul “1 vot-1 leu”.
Prin realizarea acestui studiu, IPP încearcă să tragă un semnal de alarmă înainte ca
acest fenomen să afecteze echilibrul politic. Aceştia consideră că acest lucru se poate
realiza dacă persoanele direct implicate, ONG-urile, partidele, presa ar încerca să
aducă în discuţie anumite posibilităţi ce ar putea duce la rezolvarea acestei probleme.
Cea mai dezbătută propunere din cadrul studiului a fost “Introducerea în lege a
posibilităţii de a se vota de la distanţă”. Aceasta ar putea rezolva problema neaflării în
oraşul de domiciliu în momentul alegerilor deoarece un segment important al
populaţiei se numară din rândul persoanelor active, care obişnuiesc să calatorească
atât în ţară cât şi în străinătate.
Ideea “Votului obligatoriu” a fost o problemă la fel de disputată. Potrivit
sondajului facut de IPP DATA Research despre care am vorbit mai sus, 50% dintre
cei intervievaţi au spus “nu” acestei posibilităţi. De asemenea, potrivit studiului
realizat de IPP, acest lucru ar înrautăţii lucrurile pentru “populaţia României pentru
care câştigarea dreptului de a vota a reprezentat unul dintre cele mai evidente
câştiguri de la Revoluţia din 1989”.
Declinul participării la vot în România va putea fi oprit doar cu ajutorul
instituţiilor statului, dar mai ales a celor direct implicaţi şi afectaţi, şi anume partidele
politice. Apropierea liderilor politici de electorat prin contact direct ar putea fi un
prim pas în acest process. De asemenea, asumarea promisiunilor făcute de clasa
politică şi tragerea la răspundere pentru nerealizarea lucrurilor promise în campanie i-
ar putea face pe cetăţeni să privească cu mai multă încredere spre liderii politici.

12
 Bibiliografie:
1. National Democratic Institute For International Affairs, “Studiu privind
participarea politică a romilor din România”
2. Alexandru, VIOLETA, Moraru, ADRIAN, Ercuş, LOREDANA, “Declinul
participării la vot în România- Doar jumătate dintre participanţii la vot din ’90 mai
sunt astăzi interesaţi să voteze”, Institutul pentru Politici Publice, mai 2009
3. National Agency of Youth Initiatives Support, “Civic and Politica Participation
of Romanian Youth”
4. INSOMAR, Raport Exit-Poll, “Alegeri prezidenţiale-Turul2”
5. Mureanu, CARMEN,“Societatea civilă şi participarea politică în perioada de
tranziţie”, Revista CALITATEA VIEŢII, anul 10, nr.1-2/1999, pp. 1-10
6. IPP DATA Research, Sondaj- Participarea la vot, martie 2009
7. Dana, MURGEANU şi Catălin, DUMITRICĂ, “Participarea cetăţenească-
mijloc de implicare a cetăţeanului în procesul decizional”, Revista Sfera Politicii, Nr.
136, 2009

13
Anexa 1

14
 Anexa 2.1

Anexa 2.2

15
Declinul participării la vot în
România după 1990

Alexa Andreea, SPR 3

16
17