Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară

-București-
Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului

Îndepărtarea azotului prin procedee chimice

Îndrumător
Prof. Ing. Paulina Iancu
Student
Călin Laurențiu

1
 Azotul se regăsește în pământ, în aer sau în apă, fiind prezent în cantități diferite. Azotul
este principalul component atmosferic ocupînd 4/5 din întregul volum de aer, fiind prezent în
stare gazoasă, starea cea mai stabilă. Azotul il găsim în apele de suprafață în cantități mari,
datorită degradării proteinelor și materiilor organice azotoase din deșeurile vegetale.
Traseul acesta închis asigură un echilibru permanent între
regnuri, mineral, vegetal, animal. Acest traseu mai este cunoscut și
sub numele de circuitul mic al azotului.1
Azotul este un element esențial pentru creșterea și dezvoltarea
plantelor. Plantele folosesc azotul amoniacal (NH4+) și pe cel nitric
(NO3-).
Culturile agricole folosesc azotul în special azotul ca NO 3-,
Organul în care are loc reducerea azotului nitric în azot amoniacal
diferă în funcție de specie. Unele plante realizează acest procedeu în
rădăcină, ca de exemplu porumbul, grâul, pomii fructiferi și plante ce
reduc nitrații în frunze tutunul, tomatele, castraveții.

Transformarea azotului în plantă cunoaște trei etape, anume:

Prima etapă constă în legarea azotului anorganic în substanțe organice cu greutate
moleculară mică.
În etapa următoare are loc sinteză substanțelor organice cu greutate mare, acestea fiind
proteinele și acizii nucleici.

1
Chimia azotului, Enciclopedia de buzunar,, Editura Științifică, București 1967, pag. 28
2
 În cea de-a treia etapa, poate avea loc descompunerea macromoleculară cu azot sub
acțiunea enzimelor hidrolaze, structurile rezultate putând fi iarăși utilizate. Frunezele și tulpinele
rezultate devin astfel îngrășământ.2
În domeniul agricol este folosit adesea azotul ca îngrășământ. Cele mai mari cantități sunt
folosite în perioada de maximă creștere și în aceea a formării organelor vegetative. Culturile de
toamnă au nevoie de îngrășăminte cu azot înainte de însămânțare.
Leguminoasele folosesc azotul din aer. Soia este un mare consumator de azot, mai mare
decât grâul și astfel se explică de ce plantele de soia sintetizează o mare cantitate de substanțe
proteice.
Pomii fructiferi și vița de vie au nevoie de cantități moderate de îngrășământe cu azot.
Insuficiența de azot are ca efect încetinirea sau oprirea creșterii plantelor, acestea
rămânând mici, cu tulpini subțiri, frunzele căzândule prematur.
Azotul este folosit și în alte industrii. Amintim industria chimică, industria electronică,
industria petrolieră și cea alimentară. Azotul tinde din ce în ce mai mult să înlcuiască argonul în
tehnica sudurii.
- industria electronică utilizează azotul în umplerea becurilor.
- industria petrolieră injectează în pungile de petrol, azot, pentru ca petrolul să poată fi
extras.
- domeniul medical, datorită temperaturilor scăzute pe bază de azot lichid, transportul și
conservarea sîngelui, poate fi reaizat.
-industria alimentară folosește azotul la răcirea instantanee a produselor, fără a le altera
calitatea, aspectul și proprietățile nutritive.
Datorită acestor industrii întâlnim în cursurile de apă azot amoniacal. Nitriții și nitrații au
devenit un factor poluant important al apelor. Ei apar în general în apele uzate netratate, ca
amoniac sau azot organic, fiind în stare solubilă, sub formă de uree. Deversarea apelor uzate
neepurate se manifestă în diferite moduri, afectând astfel sănătatea omului și a faunei.

Metode de îndepărtare a azotului din apele uzate sunt:

- prima, cea de nitrificare, moment în care amoniacul este transformat în nitrat NO3-;

- a doua etapă constă în procesul de denitrificare, atunci când nitratul este transformat în
azot gazos. În ambele proocedee apa uzată trebuie să conțină suficient carbon, C.
2
Agrochimie, Ministerul Învățământului, Editura Didacttică și Pedagogică București-1990, pag.
95
3
 Cloararea la breakpoint, constă în adaugarea de clor în apa uzată cu scopul de a oxida
azotul amoniacal. Astfel va fi eliberată o concentrație mică de amoniac în efluent. Prin acest
procedeu scade riscul infectării cu diferite boli transmisibile prin apă. Pot apărea și dezavantaje
atunci când se produce iminent și clorul rezidual, acesta fiind toxic pentru viețuitoarele acvatice
și pentru om.3 Este recomandat o monitorizare atentă de către operatori bine instruiți.

Coagularea chimică este un factor-cheie pentru eficiența îndepărtării contaminanților.

În multe cazuri, un coagulant anorganic este utilizat pentru a sprijini procesul de separare prin
precipitarea substanțelor dizolvate și coagularea suspensilor. Treapta chimică: se realizează în
unități de flotație sau în decantoare primare și constă în coagularea cu o sare de fier sau aluminiu,
flocularea cu polielectrolit și corecție a pH-ului. Etapa asigură reducerea parțială a azotului.4

Rășinile schimbătoare de ioni modificate atât prin sinteză chimică, cât şi prin schimb
ionic. Aceste răşini conţin reactivi care vor reţine, azotul. Celuloza şi lignina au în structura lor
grupe hidroxil de tip alcool (celuloza, lignina, chitosanul) sau fenol (lignina), prin care, în
anumite condiţii, pot participa la echilibre de schimb ionic, funcţionând similar unor răşini
schimbătoare de cation, slab acide. Pentru decontaminarea efluenţilor de speciile anorganice pot
fi folosite atât răşini schimbătoare de ioni modificate chimic.

Avantajele acestor procedee constau în rapiditatea realizării, posibilitatea de reutilizare a

rășinilor, posibilitatea folosirii acestuia unde condițiile climatice inhibă nitrificarea biologică.
Realizează un produs reciclabil, iar pentru efluent asigura cotele standard de azot admise.5

Procedeul de absorbția a azotului cu ajutorul cărbunelui activ este unul eficient. Se

recomandă respectarea temperaturii, a pH și a debitului.

Toate măsurile luate se dovedesc a fi uneori insuficiente, față de nivelul crescut al

impurității apelor cât și al solului, legislația în vigoare fiind tot mai strictă.

Concluzionând putem observa că toate aceste tehnici de îndepărtare a azotului, au scopul

de a proteja efluenții, fauna și pe noi oamenii.

3
https://inservaqua.ro/clorinarea-apei/
4
https://kemcristal.ro/aplicatii/epurarea-apelor-uzate/
5
https://www.chimie.unibuc.ro/images/teze_de_doctorat/2019/Marin/rezumat-rom.pdf
4
Bibliografie:

Agrochimie, Ministerul Învățământului, Editura Didacttică și Pedagogică București-1990

Chimia azotului, Enciclopedia de buzunar,, Editura Științifică, București 1967
Suportul de curs nr3, nr4
https://www.chimie.unibuc.ro/images/teze_de_doctorat/2019/Marin/rezumat-rom.pdf
https://inservaqua.ro/clorinarea-apei/
https://kemcristal.ro/produse/coagulanti/
https://kemcristal.ro/aplicatii/epurarea-apelor-uzate/