INUNDATIILE

CARACTERIZAREA ISTORICA A
INUNDATIILOR CATASTROFALE
• Inundatiile catastrofale au reprezentat un fenomen hidrologic prezent
in istoria Romaniei

• Cronicile vremii au inregistrat cu regularitate inundatii catastrofale:

 10 in secolul XVI;
 19 in secolul XVII;
 26 in secolul XVIII;
 28 in secolul XIX;
 42 in secolul XX.
• Aparitia frecventa a inundatiilor catastrofale si amplitudinea lor este
datorata:
 Schimbarilor climatice;
 Limitarea suprafetelor de scurgere a raurilor;
 Dezvoltare economica si crestere demografica;
 Deforestare excesiva;
 Lucrari de aparare :
• Acumulari semnificative: 400
• Volum stocat: 13070 mil. mc
• Volum de atenuare 3700 mil mc
• Derivatii: 1490 km
• Indiguiri si lucrari de regularizare:
18240 km
• Lucrari de drenaj: 3.2 mil. ha
Obiective aparate:
• Aria protejata: 2.13 mil. ha
• Localitati: 1298
• Drumuri si Cai ferate: 6100 km
• Obiective social-economice: 3100
PRINCIPALII DETINATORI DE LUCRARI:
Apele Romane , Hidroelectrica ,
Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare
Autoritati Locale
Distributia Lucrarilor de Aparare pe Bazine Hidrografice
TOTAL
67 114 1680
W.D. 1419 3700 18240
DA
SOMES
SOMES-
129 415 1738
TISA
TISA
DA
W.D.
No. Mil. mc. Km.
CRISURI
CRISURI W.D.
DA W.D.
DA Nr Lacuri
SIRET
SIRET PRUT
PRUT
31 194 1495
130 226 1780 Volume de atenuare
W.D. MURES
DA MURES (mil. m3)
308 2067 98
Indiguiri /regularizari
54 242 2095 191 113 1666 (km.)
W.D.
DA DA
W.D.
BANAT
BANAT OLT
OLT DA IALOMITA
W.D. IALOMITA
BUZAU
-BUZAU
DA W.D.
JIUJIU DA
W.D. DA
W.D. DOBROGEA
DOBROGEA
ARGES
ARGES 77 29 715
LITORAL
LITORAL
VEDEA
-VEDEA
50 177 890
224 104 384

36 35 138
LOCALITATI POTENTIAL AFECTATE DE INUNDATII DIN
CRESTERI DE NIVELURI PE RAURI

W.D.DA
SOMES-
SOMES
W.D. TISA
TISA
DA
CRISURI
CRISURI W.D.
DA W.D.DA TOTAL
SIRET
SIRET PRUT
PRUT 2050
1298
W.D.
DAMURES
MURES 752

DA
W.D.
BANAT
BANAT DA
W.D.
OLT
OLT DA IALOMITA
W.D. IALOMITA
BUZAU
-BUZAU
W.D.
DA
W.D.
DAJIU DA
W.D. DOBROGEA
DOBROGEA
JIU ARGES
ARGES LITORAL
LITORAL
VEDEA
-VEDEA
Localitati inundate in
conditii naturale
Localitati protejate (nr.)
Localitati fara aparare
impotriva inundatiilor (nr.)
 INFLUENTA INVESTITIILOR
IN APARAREA IMPOTRIVA INUNDATIILOR
ECONOMIE, INVESTITII, DEMOGRAFIE, PAGUBE

DEZVOLTARE
ECONOMICA
EVOLUTIA
PAGUBELOR

CRESTERE
DEMOGRAFICA
INVESTITII IN APARARE
INUNDATII PROPUSE (cumulat)

INVESTITII
REALIZATE(cumulat)

SEC XIX 1900-1950 1950-1990 1990-2006

 MODUL DE ATENUARE AL UNEI VIITURI
INTR-UN LAC DE ACUMULARE
precipitatii

Viitura formata
din scurgerea pe
versanti
Viitura
Viitura Atenuare in
atenuata dar
propagata acumulare
cu durata mai
mare

Acumulare
(permanenta sau nepermanenta)
 INFLUENTA VOLUMULUI VIITURII ASUPRA ACUMULARILOR

Qmax

Volum 1

Qmax

Volum 2 La acelasi debit maxim

Volum 2>Volum 1
INUNDATII 2005

INUNDATII 2005
Pagube datorate inundatiilor in perioada 1992-2005
50000
W.D.
SOMES-
W.D. TISA
CRISURI W.D. W.D.
SIRET PRUT

W.D. MURES

W.D.
BANAT W.D.
OLT W.D. IALOMITA
-BUZAU
W.D.
W.D. JIU W.D. DOBROGEA
ARGES LITORAL
-VEDEA

5860
TOTAL 1992-2004: 29581 Mld. lei

4253
3623
Miliarde lei

3332
2927
2588
2218 2352

958

411 520 374

165
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani
 PAGUBE PRODUSE IN PERIOADA 1962-2005

SUPRAFETE
ANUL AGRICOLE (Ha) CASE DRUMURI (km) PODURI
1962 581869 2031 123 143

1963 465416 2341 50 17

1965 408738 5093 327 295

1969 365110 18450 460 343

1970 1058376 85453 2843 3547

1975 330644 33784 1951 79

1995 78294 8252 2555.5 1208

2000 352607 5646 1382 1129

2005 416995 60828 4666.6 3244

Gradul de vulnerabilitate la nivel de judete pentru
perioada 1992-2004

SATU- BOTOSANI 29 %
MARE MARAMURES Dm<30 33 %
SUCEAVA Dtot<250 Dm>70
BIHOR BISTRITA- Dtot>750
NASAUD IASI
SALAJ
NEAMT

CLUJ
MURES 28 %
ARAD HARGHITA 10 %
VASLUI
Dm=30-50 Dm=50-70
BACAU Dtot=250-450 Dtot=455-750
ALBA COVASNA
SIBIU VRANCEA GALATI
TIMIS BRASOV
HUNEDOARA

BUZAU Dm – PAGUBE MEDII

CARAS
-SEVERIN (MILIARDE lei vechi)
VALCEA PRAHOVA TULCEA
GORJ ARGES BRAILA Dtot- PAGUBE TOTALE
DAMBOVITA
(MILIARDE lei vechi)
ILFOV IALOMITA
MEHEDINTI BUCHAREST
OLT CALARASI
DOLJ CONSTANTA
GIURGIU
TELEORMAN
Judete cu grad foarte mare de vulnerabilitate
Judete cu grad mare de vulnerabilitate
Judete cu grad mediu de vulnerabilitate
Judete cu grad mic de vulnerabilitate

Zone puternic afectate in 2005

 5500 (RECONST.)
4650 (INREGISTR.)
– IULIE 2005 –
2500 2800 – AUGUST 2005
-AUGUST 2005-

2OOO – IUNIE 2005

1250 – APRILIE 2005

1331 – SEPTEMBRIE 2005

 Inundatiile din
Bazinul Hidrografic Timis-Bega
Perioada 17.04-10.05.2005
 Turulung
Negres
Satu Mare La
SM

Cr
DESCRIEREA FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE
Domanesti

as
na
u
rca
Ba
Salard So
Oradea

Zona de formare a viiturilor a coincis cu zona Cprecipitatiilor

ri
ris
suull Reped
BH
ede e SJ
maxime (cumulat peste 200 l/mp) suprapuse peste
Tinca Holod
Zerind
stratul
Ciucea
de Clu
zapada existent (in unele zone depasind Talpos 1N m)
Cr Ho ollo
od
d
isu
Chisineu Cris egr
l CJ
u
s
Crriis
sul Alb Gurahont Arie
Arad AR
Radna
Digurile ce formeaza sistemul de aparare din cadrul DA Banat au fost AB
TM Pischia Mures
dimensionate in conformitate cu normativele in vigoare
Beregsau
he Balint
pentru
Faget asigurari
Branisca
VecChizatau
de 5% si 2%, viiturile inregistrateBegafiind de 1%. Bega
Lugoj HD

rei
Stre
Po

St
Voislova

g
on
Gataia

is
Ba Bistra
Bis tra
Partos rza
a ita Iscroni
rav va

Timi
o
VOLUMUL TOTAL AL VIITURII INREGISTRATE PE RAUL TIMIS IN
M
Moravita

s
Caras
SECTIUNEA SAG A FOST DE PESTE 770 000 000 mc ! In anul 2000, la

rt
CS

Gilo
rn
Varadia
debite comparative volumul viiturii a fost de 250 000 000 mc. GJ

Ce
ra
Bazias Ne
Toplet M
Dalboset ot
ru
T
MH
F
Fata Motrului

Gruia

De
Cetate

sn
a
Din cele trei hidrografe se poate
observa ca in afara debitelor
exceptionale, timpul de solicitare
al digurilor a fost extrem de mare
(peste 20 zile, la maxim 5 zile
aparand in general fenomenele de
tasare si infiltratii)
VOLUMUL DE APA TRANZITAT IN
SPATIUL BANAT A FOST DE
PESTE 770 MIL. MC.
 Pentru evacuarea apei din zonele inundate în
judeţul Timiş, s-a solicitat sprijin din partea
Ungariei, Germaniei, Franţei şi Finlandei. Au
acţionat 16 pompe din Ungaria, 24 pompe
submersibile din Germania, 8 pompe din
Finlanda, 2 pompe din Franţa, precum şi 8 pompe
de la SC AVERSA SA.
Administratia Nationala Apele Romane a actionat
pentru dragare cu o instalatie multifunctionala tip
Pelican si pentru realizarea platformelor de
instalare a pompelor, concomitent cu inchiderea
temporara a breselor de pe raul Timis

Pentru scurgerea apelor,

executarea pe teritoriul sarbesc
in urma negocierilor, a 5 brese in
zona Jasa Tomic (raul Timis) si 2
brese la un km in teritoriul sarb
(raul Bega)
 LECTII (RE)INVATATE
Operativ:
-Intarirea colaborarii intre institutiile responsabile de interventia
operativa: Institutia Prefectului, Inspectorate pentru Situatii de Urgenta,
Comitete Locale pentru Situatii de Urgenta, ANAR, ANIF, constructori
locali etc.
-Realizarea de scenarii de dezastre in baza studiilor hidrologice-
hidraulice, completate cu scenarii de interventie (prin colaborare inter-
institutionala)!
-Management integrat al exploatarilor la nivel de bazin hidrografic, bazat
pe prognoze hidrologice realizate bazinal;

Post-dezastru:
-Scurtarea perioadei de reconstructie.
De remarcat faptul ca in luna decembrie a acestui an, spatiul hidrografic Banat
a suportat noi viituri - nu de amploarea celor din luna aprilie dar au fost atinse
Faza II si local Faza III de aparare (la 50cm coronament dig), fara deversarea
digurilor- care au fost atenuate in lacuri si tranzitate printre diguri in conditii de
siguranta.
 Inundatiile din
Bazinul Hidrografic Olt Inferior si Arges Vedea
Perioada 08.06-18.06.2005
 PRECIPITATII CUMULATE
COLIBASI INREGISTRATE
TARGOVISTE LEGENDA
IN PERIOADA
PITESTI
8-14.06.2005
150-200 l/mp
TOPOLOVENI 80-150 l/mp
50-80 l/mp
GAESTI 30-50 l/mp
DRGAGASANI COSTESTI TITU 15-30 l/mp

SCORNICESTI BUFTEA
BUCURESTI
SLATINA BOLINTIN-VALE BUCURESTI
BUCURESTI
BALS PIATRA-OLT
MIHAILESTI
VIDELE BU
DRAGANESTI-OLT
CARACAL ROSIORI DE VEDE

ALEXANDRIA
GIURGIU

CORABIA
TURNU MAGURELE
 ULMU MAR E

UN

DA
T EIU S

MB
GU
NE GR

IZ
OV

VO
RE
MAVRO DIN (G HRGANI) VIZURESTI

A
PADURETI (CATANE , CIESTI) CO ADA IZVO RULUI

BA ID

R
AC. RU SCIOR I C IO

N IC

S UT A
B

U RI CI OAR

NI
TATULE STI CO LONE SIT SERBO IE NI (REDE A) E AC AC . VIZ UREST I

IS O AR
R
IV LESILE EL O SERDANU
R
BARLOG U BUTA MARUNTISU

VALEA VI ILO R
RACARI

AN
O

PL
A
TO MSANCA IA

AP
SUICA LUNG ULE TU

A
MOZACU BALDANA

A
VA
BRANCOV EANU

CE
HOL
OREASCA LE
VULTURE ANCA A

AM
VLADUTA BO RAGU MIULES TI S EMOARA
CO NSTANTINESTI PA SLOBOZIA

IL F
URSOAI A
NEGRASI CA
RASCAETI
BUZO IE STI LA PITARU AC

ICA
N

O
SCORNICESTI CO TMEANA (COCHINESTI, FALFAN) EG TA N CRO VU A
ULIES
E TI

VA

NE

VA
U VLAS CENI
IZBAS ESTI R A ZIDURILE TARTASE STI

T
LE

GR
IS
CO RNATEL O CRO ITO RIJL O BRE ZOAIE LE

A
PI O OPTASI-MAG URI AR PODU CRIS TINII

AS
L IT GOLEAS CA V

CA
A A MOZACENI Proprietar: BRE ZOAIA
STOLNICI PODU CORBE STII POTLOG I

IN
Proprietar : Marinete Florea Proprietar : Primaria Barla PIF = 1967

EL
DE AGU DE SUS (DEAGU DE JOS)
HANU LUI PALA BARACE NI

UI
JITARU PIF = 1970 PIF = 1967 Vt= 400.000
A C U mc
BABAROAG A BA R
VITANESTI VLAS CUTA CO RBII MARI

GL
Vt= 375.000 mc Vt= 1.400.000 mc L CARPE NIS U CASCIOARELE (DRAGANEAS CA)
MIHAILESTI-P OPESTI Eroziune regresiva pe rau catre baraj

AV
HUME LE CH VADU STANCHII
V nnr = 880.000 mc

SB
V nnr = 265.000 mc

AC
MARGINENI SLOBO ZIA IP

AG
HAPS ESTI RE CEA IC

IO
Dislocare terasamente de pe paramentul In deversorul lateral a aparut o bresa A GAISE NI

RE
N

C
POTCOAVA-FALCO ENI (BARCII, CHIRITEASCA) ORODE L FIERBINTI UL
pe o lungime de 50-60 m. CUP ELE TRESTIE NI
I MI N

aval pe o deschidere de 6-10 m Isi pe

AZ
MARTALOG NIG RIS OARA

A
JI BA R A
toataSTIinaltimea barajului H = 7 m. CO LTU UNGHENI R CU
PIF 1966
OG

TRULINE STEFAN CEL MARE N VANATORII MARI ULMI

CO RBU IZVO RU O EANU
GLOGOVV
ZADARICIU
Mozaceni Raca SELARU SARBE NI V=786.000 mc POE NARI
S AB AR
PALANCA
A
POTCOAVA AFRIE STI (ZUVE LCATI, BRABETI) C
IC

R
UDENI E V E
Sinesti STRAMBENI GLAV ACIOC
OS

GAISE ANCA
BresaDIA BO LINTIN-DEAL
FL

TAVARLAU CRE VE DIA MICA

O
DO

PALANGA L=30 m BO LINTIN-VALE

R IS

BURDE A
Movileni CALDARARU VATASI
R

VA
BIRLA GRATIA CRIVINA (MIHAI VO DA)
OL

URS OAIA
R

H=3.5 m CRE VE DIA MARE

EI

LE
BUCO V (RACA) CARTOJANI C H IPI
C Proprietar : Primaria Cosmesti

A
A NU
J ID

PERIETI

DO
CL EJ

PIF = 1966 OGREZENI

Urluieni

T ECU CI

BR
ICO ANA MIRO SI NE GRENI V nnr = 207.000 mc

BAL AC

EI
Proprietar : Nastase POE NI RO ATA DE JO S
A

V IR
AD IN CATA

EL

TE
BACEA A aparut o bresa in frontul
Cristian Proprietar : Primaria PIF 1964 TATARAS TII DE SUS
I VANEASA

BUTES TI

LE
ES

OS
VI I
SURDULE STI PODISO
barajului R L HO
AC . de
BAIA
= 10I m si H = 2 m.

EL

O
MAG URA ( CATANE L) Barla GRADINAR

TE
PIF = 1963 V-210.000 mc

RM

I
FLO RU

BU
TUFENI PIF = 1970

AN
Vt= 426.000 mc BURDENI DRACES TI PURANII DE SUS

EL
MARSA

CO
V nnr = 286.000 mc Vt= 468.000 mc SILISTEA MICA
PURANI
UIESTI Negrilesti

V
SCHITU
V at = 140.000 mc V nnr = 196.000 mc Crampoaia TATARAS TII DE J OS OBEDENI

PU
ZI M
BALACI
A

COT A RGI A
STRUNG URELU A aparut o bresa in SCURTU MARE VADU LAT
S-a deversat peste

T
E AS

BACIU

UR
PIF 1966 Talpa Bascoveni

BR E
STOBOTASTI (BARZA) frontul barajului de L
corpul barajului o

O
BAN

SERBANESTI

SU
VALE A PO STEI
= 30 m si H = 6 m . V=949.000 mc CLE JANI STEREA

AS C
lama de H = 10 – 12 OBARTU
TALPA
C PO STEI NE AJ LO VU
cm in 2 puncte pe o Deversorul lateral CIO LANES TI LA

A
ET U L
UI Bresa N PODU DOAMNEI
A DA N

IT

Talpa Ograzii Ciuperceni I

G este nefuctionabil. ZAMBRESCA A
lungime de 12 m L E A BU B
AGHIPETENII NO I CIO LANES TII DIN V ALE CO SMESTI BLE JES TI
BR
A T TE ISORI
VA AM Nivelul in acumulare L=30 m S
M
IL IL O
V
CA

respectiv 15VALCE
m. LE R SERICU ER IC CO
CA

ST TALPA VA BULBUCATA
LM

NICOLAEE ATITULESCU (CRAMP OIA) U

AL
la ora 14.00 era H=3 m VIDE LE CO SO AIA T
Proprietar : Primaria Cosmesti
AT

V GHIMPETENI
situat cu 3 m sub
UI

TRIVALE A- MOSTE NI MILCOV

PIF = ATU 1966
CA

GARDE STI
Cosmesti

PI ETRI
NNR.
LM

IZVO ARELE
BEUCA CIURARI
Proprietar : Primaria Galateni V nnr = 380.000 mc

T IN
NE CSE STI
AT

Beuca CRE VENICU A aparut o bresa in frontul

U

OA
BRATASANI
IU

S
VALE NI PIF = 1967
L

MERENI barajului LE TCA

de LNO=UA7 m si H = 1.5 m.
DRA G VARTO APE
SA Soricesti
SE

NA
DRACSE NE VI nnr = 200.000
SACE NI mc MERENII DE SUS
C

GALATENI
A aparut o bresa in frontul
TE

DIDES TI DRACSANI BUTCULES TI

P ARAU L VII
CU

barajului de L = 23 m si H = 4 PERII BROS TENI GRADISTEANCA

Administrator : TIRIS NEAG
Gradisteanca
CI

m. MOSTENI LE TCA V ECHE GHIMPATI

Primaria SOCETU SATUL V ECHI VARTOAPE LE DE SUS CLANITA

U
Proprietar : Primaria
SFINTESTI
Mosteni

C ENU SAR
STOICANES TI CUCUETI
VA LEA

Concesionat SC VARTO APE LE DE JOS OLTENI CO PACIU

FRASINET Galateni
R AI
DRAGANES TI-O LT SAVULAL SRL BRE BINA PIF O S= 1967
U
CAMINEAS CA
BABAITA
ST IU C

PIF = 1971 V nnr = 87.000 mc

SEACA
BRATCOVU
PIF 1956 BOTOROAGA
Vt= 325.000 mc RADOIES TI NAIPU
Frasinet I
CO STEI

A aparut o bresa in frontul

CRACIUNE I SCRIOAS TE A
V=200.000 mc ORBEASCA DE SUS CA
Botoroaga
II

DANEASA V nnr = 225.000 mc LN barajului de L = 3 m si H =

P. P
IS AC . BILA II
MALDAE NI
PES TRA A aparut o bresa in MIHAESTI Bresa ORBEASCA DE JO S
S
U
H
TE
A PRUNARU 1.5 m. AC . BILA I
CO SO TE NI
Frasinet II

O RU
frontul
S barajului de L ANTONES TI MARITA A
T
BE RINDE I
O
= 10-12
H
O m si H = 8m.
L=25 m COMOARA BUJ ORENI

M
GO L D RADOMIRES TI BUS CA RO SIORI DE VEDE DRAGANES TI-VLASCA AC . RASUC ENI
H= 4MERI
m

BE N
OG O CARAPANCEA PETRU RARES
AN L LICURICIU
SLAVENI CIOFLANU B R ATCO V
RASUCE NI

IL
DULCE ANCA
B UR DE

AC . FR UNZ ARU

N
LACENI

OR
IA
BA AC . RASUC ENI ICUCURUZU

M
SEC

R Proprietar : Primaria Botoroaga

DA
URIA AC AC . VACENI
EA VACE NIAC . VALEA ALBA AC . RASUCPIF
ENI II
= 1966

I
SIU

LU
GURUIE NI
AT UIU

UR AC . RASUC ENI III

BACALESTI LU

A
I V nnr = 150.000 mc

LE
FRUNZARU CHIRIACU

VA
A aparut o bresa inIS frontul
DO L

BABICIU (GO STAV ATU) PERE TU PARU ROTUND

C ALM

VAL IO NASCU M

S I LI S TE
SPRANCENATA

VAL EA ALB
EA R NE NCIULES TI MAVRO DIN A
ED EA barajului de L = 6 m si R H = 10 m.
S O HO

AC . STEJ AR U
CALMATUIU DE SUS VATRA
CRANGE NI PLOS CA
BARSESTII DE JOS:
Proprietar Primaria

A
TOPO RU
BALTA SARATA PIF 1956 BUZE SCU
VALE A VLA D ILA Beuca LUDANEAS CA AC . TOMU LESTI

A
TRO IANUL
VALE AC . RU SAN ESTI PIF BECIU
= 1967 DO ROBANTUL
V=1.400.000 mc NANOV SCHITU PO IE NARI RASMIRES TI
A FIN SCARISO ARA
T I N II C
US A L C IE V nnr = 600.000 mc Bresa DULCE NI Proprietar
AC . SUR : Primaria Mosteni
LITA III
PLAVIDE NI A aparut o bresa in CALMATUIU L=25 m NA ALEX ANDRIA PIF = 1967 TOMULE STI
PLOP II-SLAVITE STI.de L N OV
frontul barajului TE LE ORMANU
GAB U
H= 5 m URLUIU NA V nnr R= 950.000 mc
VA L = 7 m si H = 3 m. N. BALCES CU, BUJORU N OV S-a latit canalul deversor. Nu sunt
EA SU
HA TU
BRO STEANCA PORO SCHIA
RUS ANESTI
LU I
MARZANE STI
probleme.
 Acumularea Negrilesti- vedere
aval avarie corp central si
obturare descarcator ape mari
prin extindere coronament in
zona mal stang

Acumulare Ciuperceni I -
avarie zona de incastrare
mal stang.
 Acumularea Sinesti -
conducte de golire Dn 250
si Dn 150 (Dn 150 –
betonata)

Acumularea pentru irigatii Brebeni – aflat in

administrarea Directiei Apelor Olt, PIF 1968. A fost
deversat de doua ori in 24 de ore. Ca urmare a primei
deversari, s-au produs eroziuni pe umarul drept al
deversorului de ape mari. S-a intervenit cu folie de
geotextil si saci de nisip in zona sus mentionata. Pe
malul stang al acumularii, s-a realizat o suprainaltare cu
trei randuri de saci de nisip pentru protejarea locuintelor
aflate la circa 20 m de taluzul barajului, sub cota
acestuia. Dupa realizarea acestor lucrari, barajul a
fost deversat a doua oara, datorita debitelor afluente
venite din acumularile avariate din amonte. Barajul
este functional, necesitand lucrari de reparatie si
intretinere
Foto: Acumularea Brebeni – detaliu disipator –
consolidare mal stang cu saci de nisip
 Inundatiile din
Bazinul Hidrografic Siret Inferior
Perioada 08.07-17.07.2005
 -
JUDETUL BACAU
Precipitatii cumulate si localitati afectate in bazinul hidrografic
al raului Trotus in perioada 27-30.07.2004

Persoane decedate - 2 - com. Agăş

Merluşcă Maria 59 ani
Merluşcă Marian 28 ani
Legenda
Case distruse - 16 buc.
Case inundate - 709 buc.
Anexe gospodăreşti - 989 buc.
D.N. -
D.J. -
1,5 km.
1,0 km.
D.C. - 81,15 km.
D.F. - 60 km.
!( zone afectate
Poduri - 18 buc.
Podeţe - 179 buc.
Fântâni inundate - 300 buc.
<VALUE>
Terenuri arabile - 181 ha.
Păşuni - 20 ha.
Obiective social economice - 5 buc.
Apărări de mal - 250 ml.
Străzi - 22 km.
20
Garduri distruse - 12100 ml.

Solont 21 - 30

Brusturoasa !( 31 - 40
!( Agas
Poduri
!( Asau !( 41 - 45
!( ! Comanesti
( 46 - 50
Darmanesti
!( Dofteana
Valea Trotusului, zona cu 51 - 55

despaduriri masive care !( aTargu Ocna 56 - 60

coincis cu zona de formare!( a 61 - 70

viiturii (maxime de precipitatii

!(
Slanic-Moldova
71 - 80

inregistrate de peste 200 l/mp) 81 - 90

91 - 100

110 - 120
 s.h.Dragesti CAPACITATEA
Qmax=670 mc/s PROIECTATA DE
TRANSPORT A

Siret
s.h.Frunzeni DIGURILOR ESTE DE
3600 mc/s;
Qmax=1200 mc/s DATORITA
Ac. Galbeni
COLMATARILOR
APARUTE IN TIMP ESTE
Ac. Racaciuni DE 3000-3200 mc/s

Ac. Beresti

s.h.Adjudul Vechi
s.h.Vranceni Qmax=1670 mc/s
Q max=2820 mc/s
Ac. Calimanesti
Vat=12.23 mil mc
Vnnr=38.74 mil.mc
Qmax evac Calimanesti=4200 mc/s
s.h.Botarlau
Qmax=1600

s.h.Lungoci
s.h.Tataru Q max inreg=4650 mc/s
Qmax=780mc/s NU S-AU SUPRAPUS VIITURILE!
4200+1600=5800 mc/s
x 10%atenuare=5220mc/s
 A fost creata o bresa controlata in
zona Corbii Vechi pentru diminuarea
presiunii asupra digurilor si
diminuarea pagubelor in localitati
Lucrari de refacere a digurilor in spatiul hidrografic Siret in perioada iulie –
august

Aceste lucrari au rezistat la tranzitarea celei de a doua viituri din bazinul

Siretului din luna august, bresa controlata fiind inchisa chiar in timpul derularii
evenimentelor
 Inundatiile din
Bazinul Hidrografic Siret Superior
Perioada 17.08-29.08.2005
 Q max=600 mc/s
Ac. Rogojesti

Ac. Bucecea
Q max=450 mc/s
s.h.Itcani
Q max=1000 mc/s
Ac. Izvorul Muntelui
s.h.Roman
Q max=1300 mc/s s.h.Dragesti

Siret
Q max=1750 mc/s
s.h.Frunzeni
Qmax=1000 mc/s Q max=2250 mc/s
Ac. Galbeni
VOLUMUL VIITURII DIN LUNA AUGUST
A FOST DE CCA 620 mil. mc.! Ac. Racaciuni
Durata viiturii foarte ridicata 5-6 zile
CAPACITATEA MAXIMA
Ac. Beresti DE TRANSPORT A
DIGURILOR TINAND
s.h.Adjudul Vechi CONT DE COLMATARILE
s.h.Vranceni Qmax=1670 mc/s APARUTE IN TIMP ESTE
Q max=480 mc/s DE 3000-3200 mc/s
Ac. Calimanesti
Vat=12.23 mil mc
Q max=1950 mc/s Vnnr=38.74 mil.mc
Inundatii in bazinele hidrografice
Ialomita si Arges Vedea
17-29 Septembrie 2005
 Precipitatii cumulate in perioada 19-24.09.2005
-bazinul hidrografic Arges Vedea, Buzau-Ialomita, Dobrogea-Litoral-

BRAILA
TULCEA
BUZAU

TARGOVISTE PLOIESTI
PITESTI

SLOBOZIA

BUCURESTI
20-40 l/mp

CALARASI CONSTANTA 40-80 l/mp

80-140 l/mp
ALEXANDRIA
GIURGIU 140-200 l/mp

TURNU MAGURELE >200 l/mp

 SCHEMA BAZINULUI HIDROGRAFIC AL RAULUI IALOMITA
DEBITE MAXIME SI ATENUAREA VOLUMELOR VIITURILOR LACURILE DE
ACUMULARE

Tesila
Paltinu
Legenda
V – volume (mil. mc)
Q – debite(mc/s)
V=11 mil.mc H – nivel (m)

Maneciu - Statii hidrometrice

V=13 mil.mc

rTeleajen

Prahova

r. Prahova r. Sarata
Moara Domneasca

Slobozia Tandarei
Adancata
Silistea Snagovului Ciochina Q=498 mc/s Q=420 mc/s
Q=908 mc/s

r. Ialomita
Dridu Cosereni Q=830 mc/s r. Ialomita
Q= 499 mc/s
V=26.2 mil.mc Q=1372 mc/s
 SCHEMA DE AMENAJARE A RAULUI DAMBOVITA IN AMONTE DE BUCURESTI

Acumularea Vacaresti

Dambovita river
Arges river

PH lunguletu
Q max=140 mc/s
20.09.2004 ora 24:00
Derivatia Brezoaiele

Q deriv max 50 mc/s

Q deriv max 116 mc/s

Statia de tratare Arcuda Q max 3-5 mc/s

Q max 2-4 mc/s

Q = 0.5-1 mc/s

Zona inundata Giulesti - Sarbi

Ciorogarla river

PH Dragomiresti
Q max = 20 mc/s

Lacul Morii reservoir

 Flow evolution in Lunguletu and Dragomiresti hydrostation between 20.09-1.10.2005

160

150

140
Q Lunguletu
130
Q Dragomiresti
120

110

100

90
Q (mc/s)

80

70

60 Acest volum de
50 peste 4 mil. Mc
40 a fost derivat
30 prin Brezoaiele
20 catre raul Arges
10

0
20.09

20.09

20.09

21.09

21.09

22.09

22.09

22.09

23.09

23.09

23.09

24.09

24.09

25.09

25.09

25.09

26.09

26.09

26.09

27.09

27.09

28.09

28.09

28.09

29.09

29.09

29.09

30.09

30.09

01.10

01.10

01.10
DAY

Doar acest volum de apa a ajuns in Lacul Morii si a fost tranzitat in

siguranta pe canalul Dambovita, cu un debit maxim de 50mc/s
 SITUATIA LACURILOR DE ACUMULARE SI AGREMENT
DE PE RAUL COLENTINA
BUFTEA
Cota NNR:105.00 mMN 27.09.2005 ORA 06:00
Cota existenta:106.00 mMN
In Lacul Buftea au fost cele mai ridicate niveluri, mentinand sub control salba
BUCIUMENI de lacuri Colentina
Cota NNR:96.27 mMN
Cota existenta 96.08 mMN

MOGOSOAIA
Cota NNR:91.85 mMN BANEASA
Cota existenta:92.06 mMN Cota NNR:81.00 mMN
Cota existenta:81.32 mMN

CHITILA HERASTRAU
Cota NNR:89.00 mMN Cota NNR:79.5 mMN
Cota existenta:89.04 mMN Cota existenta:79.77 mMN FLOREASCA
Cota NNR:75.50 mMN
Cota existenta:75.52 mMN

STRAULESTI
Cota NNR:86.35 mMN PLUMBUITA
Cota existenta:86.54 mMN Cota NNR:69 mMN
Cota existenta: 69.82 mMN

GRIVITA
Cota NNR:84.00 mMN
Cota existenta:84.46 mMN

TEI
Cota NNR:73 mMN
Cota existenta:73.06 mMN

FUNDENI CERNICA
Cota NNR:66.00 mMN Cota NNR:54.10 mMN
Cota existenta:65.67mMN Cota existenta:54.12 mMN

PANTELIMON I
Cota NNR:61.00 mMN
Cota existenta:61.26 mMN PANTELIMON II
Cota NNR:61.00 mMN
Cota existenta:61.06 mMN
 Situaţia realizării cheltuielilor de capital pentru obiectivele de investiţii la care se
a
c
o
ră s
d u
r
se
f
i
na
nc
i
a
red
e
l
ab
ug
e
t
ul
des
t
a
tşi
cr
ed
i
t
eex
t
e
rn
e
i
na
nu
l
20
05
(
T
ot
al
ANA
R
d
e3
1
7
7m
i
li
a
rd
el
e
ive
c
h
i)

Someş-Tisa, 338
Prut, 455 Proiectare, 28
Crişuri, 265
Siret, 493

Mureş, 328

Dobrogea-Litoral,
166 Banat, 387
Buzău-Ialomiţa, 105 Argeş-Vedea, 272 Jiu, 126
Olt, 210
 INUNDATIILE NU POT FI
PREVENITE;
PUTEM DOAR SA DIMINUAM
EFECTUL ACESTORA
 CE FACEM PENTRU DIMINUAREA
EFECTELOR INUNDATIILOR

A. PREVENIRE/ PREGATIRE:
1. APLICAREA STRATEGIEI PE TERMEN SCURT, SI ELABORAREA ACESTEIA CU PLAN DE ACTIUNE

PE TERMEN MEDIU SI LUNG;

2. DEZVOLTARE DE PROIECTE DE INFRASTRUCTURA SI STUDII PE ZONELE POTENTIAL AFECTATE;

3. VERIFICAREA LUCARILOR DE APARARE: PRIMAVARA, TOAMNA SI DUPA FIECARE VIITURA;

4. INTRETINERE / REPARARE LUCRARILOR DE APARARE ;

5. ADUCEREA LUCRARILOR AFECTATE LA PARAMETRI PROIECTATI INITIAL

6. PROMOVARE INVESTITII NOI CU ROL DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR;

7. PREGATIREA SI INSTRUIREA POPULATIEI

 CE FACEM PENTRU DIMINUAREA
EFECTELOR INUNDATIILOR

B. OPERATIV:
RAPID:
1. ELABORAREA SI TRANSMITEREA IN TERITORIU A AVERTIZARILOR HIDROLOGICE
2. MONITORIZAREA EVOLUTIEI NIVELURILOR PE CURSURILE DE APE SI REACTUALIZAREA
PROGNOZELOR
3. DECLANSAREA STARII DE APARARE
MEDIU:
1. MONITORIZAREA COMPORTARII LUCRARILOR DIN ADMINISTRAREA PROPRIE;
2. EXPLOATAREA LACURILOR DIN ADMINISTRAREA PROPRIE PENTRU ASIGURAREA UNEI REZERVE
CAT MAI MARI PENTRU ATENUAREA VIITURILOR
3. COORDONAREA EXPLOATARII LA NIVEL DE BAZIN HIDROGRAFIC A TUTUROR LACURILOR MARI
INDIFERENT DE DETINATOR
4. REALIZARI DE LUCRARI DE SUPRAINALTARE, CONSOLIDARE DIGURI SI STABILIREA MASURILOR
EXCEPTIONALE DE INUNDARE DIRIJATA
 CE FACEM PENTRU DIMINUAREA
EFECTELOR INUNDATIILOR
C. RECONSTRUCTIE:
1. VERIFICAREA LUCRARILOR DE APARARE SI STABILIREA MODULUI IN CARE ACESTEA S-AU
COMPORTAT
2. VERIFICAREA CAPACITATII DE TRANSPORT HIDRAULIC A LUCRARILOR DE ARTA DE PE
CURSURILE DE APA
3. STABILIREA SI IMPLEMENTAREA MASURILOR DE PRIMA INTERVENTIE IN PUNCTELE IN CARE
LUCRARILE HIDROTEHNICE AU CEDAT
4. DEGAJAREA ALBIILOR SI SESIZAREA DETINATORILOR PENTRU ELIMINAREA BLOCAJELOR DIN
ZONA LUCRARILOR DE ARTA.
5. STABILIREA MASURILOR DE REFACERE A LUCRARILOR AFECTATE
6. REFACEREA INFRASTRUCTURII DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR - PROVIZORIE SI
DEFINITIVA
7. PREGATIRE DE NOI PROIECTE PENTRU REALIZAREA DE NOI OBIECTIVE CONFORM SCHEMELOR
CADRU