Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Principalii protagoniști: SUA (lumea liberă, capitalistă, democrație, liberalism clasic, domnia
legii) și URSS (lumea totalitară, revoluționară, „progresistă”, socialistă, comunistă). Conflictul
numit „Războiul rece” a avut ca țel obținerea supremației politice, militare și economice a lumii.
- Războiul Rece a izbucnit cu problema Germaniei. După Yalta și Posdam (dezarmarea Germaniei)
s-au iscat dispute despre situația țării în cauză. Fiecare țară avea propria părere despre organizarea
politică și administrativă a Germaniei. Britanicii – un stat unitar; rușii – federație.
- URSS – avantajul ocupării Berlinului în 1945. Și-a consolidat poziția acolo prin subordonarea
poliției etc. Iritați că în vest occidentalii puneau pe picioare un sistem democratic, au procedat la
blocada Berlinului. Au stopat circulația rutieră și feroviară dintre Berlin și vest. Ulterior, șinele de
tren pe care urma să treacă un tren militar american au fost scoase și puse perpendicular în fața
garniturii.
- URSS a cedat. La 4 mai 1949 s-a decis ridicarea blocadei pentru 12 mai.
Crearea NATO
- La finalul evenimentului prezentat mai sus, ca urmare a loviturii de la Praga, a luat naștere
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianță militară care a adunat mai multe state
democratice pentru contracararea tendințelor hegemonice ale URSS.
- Tratatul a fost semnat pe 4 aprilie 1949 la Washington D.C., iar membrii fondatori sunt: SUA,
Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, UK, Țările
de Jos. Sediul principal – Belgia, Bruxelles.
Tratatul de la Varșovia
- Răspuns pentru inițiativa occidentalilor. Apare Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, ca pondere
pentru Planul Marshall
- După încheierea Războiului Rece, Tratatul de la Varșovia a fost desființat, NATO reușind să
înglobeze toate fostele aliate ale URSS și trei state sovietice.
Lovitura de la Praga
- După ocuparea nazistă Cehoslovacia a avut un guvern în exil condus de Eduard Beneș. El s-a
îndreptat spre sovietici, dezamăgit fiind de occidetali în urma acordului de la Munchen.
- Beneș s-a dus la Moscova în 1943 unde a semnat un tratat de alianță. („Armata Roșie este deci
aceea care-mi va elibera țara de germani. În consecință, pentru a-mi putea stabili administrația,
Stalin este cel cu care trebuie să mă înțeleg. Tocmai am făcut-o și în condițiuni care nu ipotechează
independența Cehoslovaciei.”)
- 1945 alegeri în Cehoslovacia. Comuniștii obțin 40% în Boemia și Moravia și 31% în Slovacia. Au
expulzat germanii din regiunea Sudetă și au început comunizarea țării.
- Stalin nu e mulțumit că guvernul cehoslovac era format și din elemente burgheze. Comuniștii
organizează o lovitură de stat. Preiau sindicatele, armata, poliția. Nosek (MAI comunist) a revocat 8
funcționari necomuniști și i-a înlocuit cu obedienți.
- Protest – cei 12 miniștri necomuniști demisionează pentru a atrage atenția asupra problemei. PC a
continuat și primește sprijin sovietic. Zorin (MAI rus) sosește la Praga și îi avertizează pe social-
democrați să renunțe la solidarizarea cu burghezii.
- Beneș cedează sub presiunea amenințărilor armate. Locurile din guvern, completate de comuniști.
Singurul necomunist din guvern – Jan Masaryk (MAE) a fost găsit mort în apartament.
- Lovitura de la Praga – avertisment pentru socialiștii europeni. Aceștia au realizat pericolul sovietic
și au trecut definitv în barca occidentală.
Ruptura sovieto-iugoslavă
- Iugoslavia – excepție între statele comuniste – Tito preluase puterea fără sprijin sovietic.
- Iosip Broz Tito aveau în plan crearea unei confederații comuniste în balcani – cel mai important
factor al tensiunilor sovieto-iugoslave.
- Ruptura, origini mai vechi. Tito – abordare dură față de occidentali. URSS însă avea relații cu unii
dintre occidentali în timpul războiului. Sovieticii tratau Iugoslavia ca pe o țară cucerită. Tito,
personalitate puternică, nu agreează acest lucru.
- Confederația trebuia să unească Iugoslavia, Bulgaria și alte state. Stalin fusese de acord inițial. Dar
a realizat că un astfel de proiect i-ar oferit lui Tito posibilitatea de a concura cu el pentru poziția de
lider al lumii comuniste.
- Apar disensiuni între bulgari și iugoslavi. Deși au discutat despre o abordare treptată de constituire
a confederației, Dimitrov (lider bulgaria) spusese la București, în cadrul unei vizite, că ideea e una
prematură.
- Au loc întrevederi la Kremlin. Tito refuză să participe trimițându-l pe adjunct. Urmează întruniri
ale Comitetelor și Cominformului. În 1948 la Buc. partidele comuniste condamnă PC iugoslav pe
care l-au acuzat de caracter despotic, rușinos, de renunțarea la teoria marxist-leninistă a luptei de
clasă, de naționalism etc.