Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual Pneumatica
Manual Pneumatica
1.1 Compozitie
1.2 Caracteristici
1.3 Unitati de masura
1.4 Definirea aerului comprimat
1.5 Cateva legi utile
1.6 Debitul
1.7 Avantajele aerului comprimat
1.8 Dezavantajele aerului comprimat
3.1 Filtrarea
3.2 Reglarea presiunii
3.3 Filtru - regulator
3.4 Ungerea
3.5 Manometrul
CAPITOLUL 6 : RACORDURI
CAPITOLUL 10 : GRAFCET
10.1 Introducere
10.2 Simbolizarea si evolutia unui GRAFCET
10.3 Initializarea unui ciclu
10.4 Configuratii particulare
10.5 Exemple practice
10.6 Concluzii
1.1 Compozitie
1.2 Caracteristici
1daN
1 bar = 1cm
2
= 105 pascal
P1 V1 = P2 V2 = P3 V3 = constant
b) Legea Gay-Lussac (transformare izobara)
V2 T2 sau V = k T, unde :
V1 T1
T, T1, T2 sunt temperaturile absolute exprimate in grade Kelvin.
1. 6 Debitul
Producerea si distributia
aerului comprimat
CAPITOLUL 2 :
Producerea si distributia aerului comprimat
Rezervorul
Acesta este un balon mare cu o capacitate de circa 300 l, realizat din tabla de
otel sudata , prevazut cu sistem de racire. El serveste ca rezerva de energie pentru
evitarea caderilor de presiune si pentru pornirea la relanti a instalatiei pneumatice.
Functia principala este de inmagazinare a aerului, intr-o masura suficienta
pentru satisfacerea consumului excedentar fiind functie de capacitatea
compresorului avand si functia de a reduce frecventa de incarcare-descrcare a
compresorului.
Fiind prevazut cu sistem de racire, acesta permite precipitarea condensului in
partea inferioara a rezervorului, inainte ca aerul sa fie distribuit in retea.
Rezervorul trebuie sa fie dotat cu o supapa de siguranta, un manometru, un
deversor de condens si capace de inspectie pentru control si curatire interioara.
Valoarea de tarare a supapei va fi de 7,5 – 8 bari. Verificarea rezervoarelor se
va face la 10 ani, la o presiune de 1,5 ori presiunea de incarcarea supapei de
siguranta.
Pentru instalatiile industriale, regula practica pentru dimensionarea
rezervorului este :
Capacitatea rezervorului este egala cu debitul de aer comprimat de compresor
intr-un minut.
Filtrul de intrare
Fig.2
OSERVATIE :
Ca urmare a deshidratarii instalatiilor existente, utilizatorii reclama prezenta
ruginei care se depune in cantitate mare in reteaua de conducte.
Problema filtrarii se pune, deci, in amonte de echipamentul pneumatic.
Fig.3
b) Dispozitiv de securitate
Toate circuitele pneumatice ale unei masini sau instalatii trebuie sa aiba, in
amonte, o vana manuala cu 3 orificii care sa permita efectuarea golirii totale a
aerului din circuit, in caz de interventie.
Dupa golire, nici o parte din echipament nu trebuie sa ramana sub presiune.
Pentru vizualizare, un bec de punere sub presiune trebuie sa fie plasat pe
echipament.
Simbol :
CAPITOLUL 3
Tratarea aerului
CAPITOLUL 3 :
Tratarea aerului
Asa cum se stie, aerul atmosferic transporta fie pulbere, fie umiditate. Dupa
comprimare, umiditatea condenseaza in postul refrigerant si in rezervor.
Totusi, o mica parte va fi transportata si mai departe.
Pe langa umiditate mai raman si particile fine de ulei carbonizat, de rugina de pe
conducte si alte materiale straine, ca de exemplu materialele de etansare care
genereaza depuneri de cauciuc.Toate acestea sunt daunatoare echipamentului
pneumatic, marind uzura garniturilor, al componentelor, ingrosarea etansarilor,
coroziunea si blocarea supapelor.
Pentru evacuarea acestor materiale contaminate, aerul trebuie sa fie curatat
pana la punctul de utilizare. Tratamentul aerului include reglarea presiunii si, daca
este cazul, ungera.
3.1 Filtrarea
a) Principiul de functionare
Ghid de alegere
Principiu de functionare
Fig.3
Selectarea
Intretinerea filtrului
Elementul filtrant
Cuva
a) Principiul de functionare
Fig.4
Ghid de alegere
Principiul de functionare :
Fig.5
Selectare
Pentru selectarea regulatorului de presiune trebuie definite :
1) natura aplicatiei si gradul de precizie cerut ;
2) dimensiunile tubulaturii ;
3) versiunea necesara ;
4) resortul corespunzator plajei de reglare dorita;
5) accesorii, fixare pe panou, etc., dupa detaliile precizate in fisa tehnica a
aparatului.
Principiu de functionare :
Fig.6
3.4 Ungerea
Ultima etapa in tratarea aerului la intrarea intr-o masina, ungerea , permite
efectuarea ungerii unor piese mobile ale componentelor pneumatice pentru a le
asigura o mai mare logevitate.
Aparatul care realizeaza aceasta functie de ungere este ungatorul.
a) Principiul de functionare
b) Intretinerea ungatorului
La un interval de 3 – 4 luni sau mai devreme, daca este necesar, se va
demonta ungatorul, iar piesele componente vor fi introduse (scufundate) intr-o
solutie alcalina (evitati solutiile cu clor sau cu alcool), pentru a fi curatate.
c) Alegerea lubrefiantului
Ghid de alegere
Principiul de functionare
Aerul admis trece prin valva de sectiune variabiloa (A), apoi prin tubul
Venturi.
O parte din aer, din centrul valvei (A), trece in valva antiretur (B), pentru a
trece in cuva de ulei (G).
La diferenta de presiune, creata prin Venturi intre cuva si indicatorul de debit
de ulei (C), antreneaza o circulatie de ulei in tubul de sifon (D) pana la capul de
reglaj (E).
Picaturile de ulei astfel formate cad in tubul Venturi sau sunt pulverizate si
transformate intr-o ceata de ulei care este vehiculata prin aer pana la componentele
pneumatice.
Valva automata cu sectiune variabila (elastomer) se deformeaza proportional
cu debitul instantaneu de aer comprimat prin instalatie.
Pentru evitarea tuturor manevrelor inoportune asupra butonului de reglaj,
acesta poate fi blocat pe pozitia aleasa prin impingerea inelului (F)spre corpul
ungatorului (prin tragere se va desface).
Fig.9
Selectie
3.5 Manometrul
a) Rol
b) Principiul de functionare
c) Simbol
Fig10.
CAPITOLUL 4
Fig.2
Simbolizarea distribuitoarelor
La baza simbolizarii distribuitoarelor este caseta. Distribuitorul va fi
reprezentat prin casete multiple.
Fig.3
Pentru determinarea, plecand de la un simbol, a numarului de orificii a
distribuitorului, trebuie numarate aceste orificii dintr-o singura caseta.
Fig.4
4.2 Identificarea caii
Un distribuitor cu clapeta va fi :
Fig.6
Un distribuitor cu sertar va fi :
Fig.7
Fig.10
Fig.11
Simbolizare
Prin conventie, cele doua pistoane de comanda sunt reprezentate prin X si Y.
Cand X este sub presiune, orificiul de la utilizatorul A este in presiune si orificiul B
este legat la descarcare (esapare).
b) Comanda manuala
Prezentare
Fig.12
Comanda bimanuala
Comanda bimanuala contribuie la securitatea muncii pe masinile cu miscari
periculoase, prin obligarea operatorului de a apasa si de a mentine cu doua maini
butoanele de comanda.
La incetarea voluntara sau accidentala a apasarii cu doua maini a comenzii
bimanuale, masina se opreste.
Un dispozitiv de anti-repetitie poate fi alipit pentru a obliga relaxarea
butoanelor la sfarsitul unui ciclu.
Fig.13
c) Comanda mecanica
1°CAPETE MANOSTATICE
Rol
Permit pilotarea unei vane ( NI sau ND) atunci cand presiunea de pilotaj
depaseste o valoare prestabilita. Pilotarea dispare atunci cand presiunea scade sub
aceasta valoare prestabilita.
Fig.15
Caracteristici functionale
Functionare
2°CAPETE CU MEMBRANA
Rol
Permit pilotarea unei vane ( NI sau ND) atunci cand presiunea de pilotaj
atinge o valoare mai mica sau egala cu 0,2bar.
Fig.16
Caracteristici functionale
Functionare
Fig.17
Principiul de functionare
Transformarea raspunsului pneumatic in raspuns diferential
Raspunsul pneumatic poate fi transformat in raspuns diferential prin
intoarcerea inelului extern si viceversa.
Testarea manuala a pozitiei sertarului
Testarea manuala se face dupa inlaturarea capului detasabil.
Fig.18
4.6 Electrodistrbuitoare
Recomandari practice
Inainte de bransarea aparatului se va tine seama de natura acestuia si de tipul
tensiunii de alimentare.
Tensiunile propuse de constructori sunt :
Continuu = alternativ ~
12V – 24V – 48V – 110V – 220V
Fig.21
c) Placi de baza
Distribuitoarele cu gaurile puse pe o singura fata sunt construite pentru a fi
montate cu garnituri pe o placa de baza in care sunt practicate toate conexiunile
pentru exterior.
Aceasta permite o indepartare rapida si inlocuirea unui distribuitor fara a fi
necesar sa se lucreze la conducte.
Fig.22
b) Intrerupatori de pozitie
Acestia sunt destinati pt a elibera un semnal pneumatic sub efectul unei
actiuni mecanice. Dimensiunile lor reduse permit plasarea lor in spatiile unde nu
se pot utiliza intrerupatoare de pozitie cu doua etaje.
Caracteristici particulare
Sectiunea nominala de trecere : Ø 1,5 mm= 1,7mm2.
Coeficientul de debit : kv= 0,65.
Sectiunea nominala de trecere eforturi mici de actionare pe un singur etaj de
comutare. Timpii de raspuns obtinuti convin in majoritatea utilizarilor.
Functionare
Variante
Functionare
Constructia aparatului
Fig.26
CAPITOLUL 5
Aparatura auxiliara
CAPITOLUL 5 :
Aparatura auxiliara
Aceste aparate permit trecerea aerului intr-un singur sens. Elementul care
impiedica trecerea aerului dintr-un sens in altul, poate fi o clapeta sau o bila.
La majoritatea constructorilor, piesa care asigura etanseitatea este sub
presiunea unui resort si este necesara o presiune pentru a o deschide.
Alte sisteme nu au in componenta resort, in acest caz nefiind necesara o
mentinere a presiunii pentru deschiderea ei.
Fig.1
Aplicatii
Fig.2
Cand accesul la cilindru este greoi, regulatorul de debit se poate monta direct
pe distribuitor.
Cu bransarea :
Fig. 4
5.3 Droselul
Este o supapa cu trei cai, cu doua intrari si o iesire. Iesirea este conectata la
ambele semnale de intrare.
Atunci cand unul din circuite este sub presiune, celalat circuit este obturat
datorita clapetei mobile.
Fig.6
5.6 Amortizor de zgomot
sau :
Fig.7
5.7 Temporizator
Aparatul are 2 orificii care permit trecerea libera a fluidului in cele doua
sensuri atunci cand nu este comandat. Cand comanda se efectueaza, o clapeta vine
si obtureaza trecerea normala, fluidul fiind astfel obligat sa treaca printr-un drosel,
realizandu-se astfel reducerea debitului de aer.
Rolul aparatului este deci de a frana miscarea atunci cand se efectueaza
actiunea.
Montarea aparatului se poate face in doua moduri :
- intre distribuitor si cilindru ;
- la orificiile de descarcare ale unui distribuitor.
Simbolizare :
CAPITOLUL 6
Racorduri
CAPITOLUL 6 :
Racorduri
a) Filet ISO :
Acesta este un filet cilindric care favorizeaza aparitia unor scurgri, datorita
unei treceri eliciodale lejere. Este deci necesara , in acest caz, utilizarea unei
garnituri intre racord si aparat.
b) Filet WHITWORTH :
Fig.1
Fig.4
CAPITOLUL 7
Elemente de actionare
Cilindrii
CAPITOLUL 7 :
Elemente de actionare
Cilindrii
a) Descriere :
b) Constructie :
Pistonul poate fi :
- piston plonjor ;
- cu o tija ;
- cu 2 tije cu diametru egal sau de diametre diferite.
Cilindrii pot fi :
- fara amortizare;
- cu amortizare pneumatica, prin crearea unei perne de aer care
decelereaza pistonul pe durata ultimei parti a cursei;
- cu amortizare elastica: cand pistonul sau cilindrul contine un
tampon de cauciuc, care absoabe socurile si evita producerea
defectiunilor in interiorul cilindrului.
c) Caracteristici:
Astfel pentru deplasarea unei mase sau aunui corp este necesara o forta F la
o presiune p in circuit :
F= p S, unde S = suprafata pe care se exercita forta F.
d) Utilizarea cilindrilor
Acest cilindru exercita o forta de impingere intr-o singura directie. Tija este
retrasa cu ajutorul unui resort sau cu alte mijloace externe care incarca, miscari
mecanice, etc.
Cilindrii cu simplu efect sunt folositi pentru blocare, marcare, extragere, etc.
El are un consum de aer inferior cilindrului cu dublu efect de dimensiuni
echivalente.
Introducerea arcului determina o lungire mai mare a cilindrului si o cursa
limitata.
Fig.1
Acest tip de cilindru este alimentat alternativ la fiecare din extremitatile sale,
pe cele doua parti ale pistonului.
Deplasarea disponibila in cursa de retragere este redusa din cauza suprafetei
mai mici a pistonului. Acest aspect trebuie avut in vedere daca cilindrul trebuie sa
traga aceiasi sarcina pe care o impinge.
Fig.2
forta de intrare
F2 = p x S 2 unde : S2 = S1 - S3
S1 = suprafata pistonului ;
S3 = suprafata tijei.
C. Cilindrul diferential
e) Remarca
f) Fixarea cilindrilor
g) Cilindrii speciali
Fig.4
Acest tip de tija confera mai multa rigiditate la solicitari de incarcare date,
avand doua lagare la distanta maxima posibila.
Acest tip de cilindru este adesea montat cu tija fixa si corpul mobil care
misca piesa de deplasat.
Fig.5
Tija unui cilindru standard se poate roti in jurul axei sale longitudinale daca
nu sunt luate masuri care sa impiedice acest lucru.
In multe aplicatii este necesara utilizarea unor cilindrii a caror tije sa nu se
roteasca.
Pentru aceasta se pot utiliza:
Cilindru cu tija antirotativa : astfel, rotatia este impiedicata de doua
tesituri executate pe tija si pe ghidajul sau in capacul anterior.
Cilindru cu tija dubla : astfel, cilindrul are doua tije montate in
paralel si este prevazut cu o placa de cuplare cu elementele actionate
de tije.
Fig.7a
5. Cilindrul tandem
Acesta este un cilindru constituit din doi cilindrii cu dublu efect uniti
impreuna cu o tija comuna pentru a forma o singura unitate.
Presurizand simultan ambele camere ale cilindrului, forta generala este de
doua ori mai mare decat cea a unui cilindru standard cu acelasi diametru.
Este foarte util mai ales acolo unde este necesara o forta superioara unui
cilindru normal cu diametru egal si spatiul disponibil pentru instalare este limitat.
Fig.7b
6. Cilindru fara tija
Principiul de functionare :
Avantaje
Principiul de functionare
Utilizare
Volumul de fluid refulat prin amplificator este slab; il vom utiliza pentru a
comanda miscari de slaba amplitudine si pentru a obtine in receptor o presiune
crescuta la finalul miscarii.
Comada unui amplificator poate fi hidraulica sau pneumatica, utilizarea fiind
in general hidraulica.
Caracteristicile functionale ale unui amplificator sunt raportul de presiuni si
de volume de fluid utilizat sau refulat.
Exemple de utilizare :
Fig.11
Simbologie
Schema
Avantaje:
Dezavantaje :
Fig.12
Functionare :
Schema
Avantaje:
Aplicatie
Dispozitivul de blocarea a tijei este montata pe cilindrii TRINORM pentru a
asigura oprirea lor in cazul unui incident in functionare sau pentru evitarea
miscarilor neprevazute din instalatie sau masina.
Acest dispozitiv este deci utilizat atunci cand este necesara garantia opririi si
mentinerii unui cilindru, in cazul unei caderi electrice sau a aerului comprimat.
Fig.13
Generalitati
Principiu de functionare
Nici un efort nu este transmis la pistonul pneumatic (1). Cele doua rondele
resort (3) determina un efort axial pe inelu (2), transmitand-o rondelelor tip stea
(4). Acestea determina un efort radial asupra patinei de franare (5) care blocheaza
tija cilindrului.
d) Blocaj dinamic
a) Principiu de functionare
Ele contin :
- un corp cilindric cu 2 orificii ;
- o paleta solidara cu arborele de iesire care se roteste in corp
intr-un sens sau altul sub actiunea presiunii fluidului;
- o piesa semi-cilindrica fixa, numita opritor, limiteaza cursa
paletei la un unghi de rotatie inferior lui 360°.
b) Caracteristici functionale
Acestea sunt :
- unghiul de rotatie ;
- cuplul la arborele de iesire in functie de presiunea de
alimentare. Poate fi :
C=
Pl (R2 – r2) unde :
2
P = presiunea de alimentare in Pa;
L = lungimea palei in m;
R = raza interioara a corpului in m.
Scripeti
Masini mici
Tehnica vidului
CAPITOLUL 8 :
Tehnica vidului
Fig.1
8.2 Ventuze
greutatea(kg)
numarul de ventuze =
forta.unei.ventuze(daN)
- deplasare verticala : se va utiliza o formula asemanatoare cu
mentiunea ca trebuie sa se tina seama de efectul de alunecare,
convenindu-se sa se micsoreze intr-un raport de 3/5 valoarea fortei
ventuzei.
In acest caz, s-a convenit ca forta ventuzei sa fie luata in calcule micsorata
cu 50%.
Fig.3
Silicon :
- burduf verde cu racord incolor ;
- produs fragil, aplicatii in industria alimentara ;
- temperatura de utilizare de max 200° C.
Nitril :
- burduf negru cu racord galben ;
- produse cu suprafete unse;
- temperatura de utilizare de max 70° C.
8.2.4 Pozitionarea ventuzelor in raport cu produsul manipulat
Fig.4
S2 = n S 1
Fig.5
8.2.6 Diverse tipuri de schemede utilizare
Fig.6
Fig.7
b) Utilizare cu vacuumstat :
Atunci cand mai multe ventuze sunt racordate in acelasi timp se
recomanda utilizarea unui vacuumstat in circuitul de vid pentru a asigura
o buna etanseitate a pieselor care trebuiesc manipulate.
Fig.8
c) Utilizarea ventuzelor intr-un mediu poluat
Fig.9
Pneumatica proportionala
Celule pneumatice
CAPITOLUL 9 :
Pneumatica proportionala
Celule pneumatice
Princiupiu de functionare
3,14
FR = (D12 – D22) x 4
x P2
Vom avea:
Pozitia de echilibru: FM = FR
Cand este ceruta o crestere a presiunii: FM FR
Cand este ceruta o diminuare a presiunii: FM FR
Fig.1
Fig.2a
Conector amplificator
Are aceiasi functie ca si circuitul electronic, dar integrat intr-un
conector.
Fig.2b
Potentiometru
Permite comanda manuala a semnalului electric de la regulatorul
SENTRONIC, la circuitul amplificator sau la conectorul amplificator.
Circuitele electronice vor fi livrate la tensiunea de alimentare necesara.
Fig.2c
Fig.3
Fig.5
Functionare :
Daca semnalul de presiune « a » este prezent, clapeta se va lipi pe scaunul
inferior, mentinand orificiul de iesire « S » sub presiune.
Daca semnalul de presiune « b » este prezent, clapeta se va lipi pe scaunul
superior, mentinand astfel orificiul de iesire « S » sub presiune.
Vom avea presiune la iesire daca avem semnal in « a » « SAU » in « b » sau
in amandoua.
9.2.2 Functia « SI »
Fig.6
Functionare :
Daca semnalul de presiune « a » este prezent in absenta semnalului de
presiune « b », clapeta se va lipi pe scaunul superior, obturand astfel orificiul de
iesire « S ».
Daca semnalul de presiune « b » este prezent in absenta semnalului de
presiune « a », clapeta se va lipi pe scaunul inferior, obturand astfel orificiul de
iesire « S ».
Daca semnalele de presiune « a » si « b » sunt prezente, clapeta pune
orificiul de iesire « S » in comunicare cu presiunea.
Functionare :
In absenta semnalului de presiune « a », membrana lasa libera clapeta care
sub influnta presiunii « p » se lipeste pe scaun mentinand astfel orificiul de iesire
« S » in presiune.
Daca semnalul de presiune « a » este prezent, membrana lipeste clapeta pe
scaunul inferior, obturand astfel orificiul de intrare « p » si mentainand orificiul de
iesire « S » in comunicare cu orificiul de refulare « E » (esapament).
Semnalul de iesire este invers semnalului de comanda.
Functionare :
Este aceslasi aparat ca la functia « NU », legatura fiind insa diferita ; in plus,
orificiul de intrare nu este alimentat cu presiune permanent ci printr-un semnal de
presiune « b ».
Functionare :
Daca semnalul de presiune « a » este prezent, membrana lipeste clapeta pe
scaunul superior mentinand in comunicare orificiul de iesire « S » cu orificiul de
presiune « p » si inchizand orificiul de refulare « E » (esapamentul).
In absenta semnalului de presiune « a », membrana lasa libera clapeta, care
sub influenta presiunii « p » se lipeste pe scaunul inferior, obturand astfel orificiul
de intrare a presiunii si mentinand orificiul de iesire « S » in legatura cu orificiul de
refulare « E ».
Functionare :
Aparitia unui semnal « a » (sau 14) provoaca deplasarea echipamentului
mobil, astfel incat orificiul de iesire A (sau 4) este pus la presiune. Aceasata stare
este mentinuta in memorie pana la sosirea semnalului « b »(sau 12)care provoaca
deplasarea inversa a echipamentului mobil, iar iesirea B (sau 2) este pusa sub
presiune.
Aceasta stare este deasemenea pastrata in memorie.
In cazul prezentei simultane a celor doua semnale “a” si “b” (sau 14 si 12)
memoria ramane in pozitia in care era.
Fig.12
9.2.7 Exemple de scheme de legatura
a) Montaj in cascada
b) Montaj cu intrare comuna :
Temporizator
Simbol :
Fig.14
Functionare :
In absenta semnalului « a », clapeta 4 este lipita pe scaunul inferior 5, sub
influenta presiunii « p », deci nici o informatie de iesire nu este emisa.
La aparitia semnalului « a », aerul este filtrat prin filtrul 7, apoi este condus
pana la jiglorul reglabil 8, intra in camera 11, si apoi dupa un timp prereglat,
presiunea atinge pragul de comutare al aparatului. Membrana 9 impinge si lipeste
clapeta 4 pe scaunul 6, orificiul de iesire 3 este atunci sub presiune.
Atunci cand semnalul « a » este anulat, o purjare rapida se efectueaza prin
clapeta 10, permitand inversiunea rapida la pozitia de baza.
b) Temporizator reglabil cu iesire negativa
Fig.15
Functionare:
In absenta semnalului « a », clapeta 4 este lipita pe scaunul 6, sub influenta
presiunii « p ». O informatie de iesire este emisa, orificiul 3 fiind atunci sub
presiune.
La aparitia semnalului « a », aerul este filtrat prin filtrul 7, apoi este condus
pana la jiglorul reglabil 8, intra in camera 11, si apoi dupa un timp prereglat,
presiunea atinge pragul de comutare al aparatului. Membrana 9 impinge si lipeste
clapeta 4 pe scaunul 5, obturand orificiul P.
Orificiul 3 va fi pus atunci in legatura cu orificiul de descarcare (esapament),
iar semnalul de iesire S nu exista.
Atunci cand semnalul « a » este anulat, o purjare rapida se efectueaza prin
clapeta 10, permitand inversiunea rapida la pozitia de baza, care repune orificiul 3
sub presiune.
GRAFCET
CAPITOLUL 10 :
GRAFCET
10.1 Introducere
In anul 1975 s-a constituit un grup de lucru numit AFCET, compus din cadre
universitare, constructori din industrie si utilizatori de automatizari logice.
Dupa 2 ani de reflectii, acest grup a pus bazele diagramei functionale
numita si GRAFCET.
Astfel, GRAFCET-ul (abreviere de la : Graficul Functional de Comanda
Etape-Tranzitii) este un limbaj functional grafic, destinat pentru a preciza ciclurile
si conditiile de functionare a unei masini automatizate.
Acesta permite redactarea caietului de sarcini a masinii, apoi ajuta la
realizarea acesteia si in final constituie un ajutor important in exploatarea masinii,
depanarea ei, precum si efectuarea eventualelor modificari care pot apare.
Fig.1
10.2.1 Etape
Procesul de lucru este descompus in etape care vor fi activate unele dupa
altele intr-o ordine cronologica bine definita.
Fiecare etapa poate fi asociata uneia sau mai multor actiuni. Aceste actiuni
nu vor fi efective, decat atunci cand etapa este numita activa.
O etapa nu poate fi activa atata timp cat etapa precedenta este ea insasi
activa si conditia de trecere este verificata.
Verificarea conditiei de trecere antreneaza activarea etapei urmatoare si
dezactivarea etapei anterioare.
O etapa se reprezinta printr-un careu cu un reper numeric, reper situat in
partea superioara.
Etapa initial activata se reprezinta printr-un careu dublu si apare la debutul
ciclului.
Sensul de parcurs a informatiilor este de sus in jos.
Simbol :
ETAPA 6 : ETAPA 1 :
Simbol general Activa la debut de ciclu
10.2.2 Tranzitii
Simbol :
Tranzitie
Receptivitate :
a (b+c)
Fig.2
Un ciclu poate cuprinde mai multe secvente executate simultan, dar a caror
evolutii, pe fiecre ramura, raman independente pana la regrupare. La regrupare,
ciclul nu poate continua pana cand toate ramurile nu sunt terminate.
Pentru reprezentarea functionarii simultane, se vor trasa doua linii paralele,
atat la debutul cat si la finalul secventelor simultane.
Fig.3
Deseori este necesara, in diverse cicluri, efectuarea unei alegeri intre mai
multe secvente posibile de functionare. Alegerea uneia anumite secvente in
functionare se va face in functie de comanda data.
Fig.4
Saltul conditional permite ocolirea uneia sau a mai multor etape in functie de
comanda data.
Exemplu :
Fig.5
Reluarea de secvente permite repetarea, o data sau de mai multe ori, a unor
etape deja realizate, atata timp cat conditia impusa nu a fost obtinuta.
Exemplu :
Fig.6
In faza initiala, consideram ca presa este oprita, fiind in asteptarea unei noi
incarcari cu amestec de formare.
Matrita si poansonul sunt imobilizate si vor cobora abia dupa ce vor primi
comanda de la automat care are informatia ca : « materia este la locul sau ».
Daca aceasata informatie este schimbata, dintr-o eroare, in timpul ridicarii
poansonului, ea nu va avea nici un efect asupra comportamentului partii de
comanda.
Putem spune astefel ca, automatul este « receptiv » la prima informatie,
aceea ca « materia este locul sau » si nu este receptiv la cea de-a doua informatie.
Spunem ca partea de comanda ramane intr-o etapa atata timp cat
comportamentul sau este constant.
Partea de comanda va ramane in aceasta etapa pana cand apar informatiile
pentru care ea este receptiva, provocand astefel o tranzitie care va conduce la o
noua etapa, unde aceasta va adopta un nou comportament.
Noi putem reprezenta functionarea unei parti de comanda ca o succesiune
alternativa de etape si tranzitii.
In consecinta :
Fiecare etapa este o actiune efectuata ;
La fiecare tranzitie, informatiile permit apelarea receptivitatii, sub
forma unei conditii logice.
Vom avea astfel :
Aceasta functionare se poate prezenta mult mai comod sub forma grafica,
numita GRAFCET.
Actiunile prezentate mai sus, strict necesare functionarii piesei, pot fi
insotite si de alte actiuni, semnale, catre exterior, catre operator, de exemlpu prin
aprinderea unor semnale luminoase (exemplu : « semnalizeaza operatorul pentru
evacuarea piesei » in etapa 5).
In final trebuie subliniat rolul important al unei etape, si anume al etapa
initiala.
Alegerea acestei etape este impusa de consideratii functionale date de partea
operativa.
GRAFCET de nivelul 1 :
Apar aici :
Legaturile dintre etape si tranzitii si invers intre tranzitii si etape ;
Etapele si actiunile lor asociate ;
Tranzitiile si receptiile asociate lor.
Fig.10
GRAFCET de nivelul 2 :
Fig.11
Fig.12
10.6 Concluzii
Asa cum s-a putut vedea, utilizarea GRAFCET-ului este relativ simpla,
presupunand o reprezentare schematica a evolutiei masinii precum si o analiza
relativ facila a sistemelor foarte complexe.
Pe de alta parte, avantajele acestui tip de reprezentare sunt:
intelegere rapida si usoara a functionarii masinii de catre tehnicieni,
fara a cunoste in prealabil dosarul tehnic ;
in cazul evolutiei procesului de fabricatie se pot face, relativ repede,
modificarile necesare ;
in cazul unui incident in functionare, localizarea anomaliei se poate
face practic imediat.
CAPITOLUL 11
Secventierul JOUCOMATIC
CAPITOLUL 11 :
Secventierul JOUCOMATIC
Fig.1
Schema de baza :
Fig.3
Principiu de functionare
Fig.4
Schema logica
Fig.5
Sectiune printr-un modul
Functionare
Fig.6
Starea stabila 0 :
Presiunea in orificiul 2 actioneaza asupra sectiunii ∆1 > ∆2, iar
clapeta ramane lipita pe scaunul ∆2.
Activarea:
Semnalul 4 actioneaza asupra membranei ∆1, astefel clapeta vine si
secventier lipeste pe scaunul ∆3.
Starea stabila 1 :
Dupa disparitia semnalului 4, clapeta ramane lipita de scaunul ∆3,
datorita diferentei de sectiuni : ∆3 > ∆1.
Anularea :
Semnalul 7 actioneaza asupra membranei ∆4 si impinge clapeta
lipind-o de scaunul ∆12, reintorcandu-se astfel in starea stabila 0.
Iesirea 3 este pusa in legatura cu orificiul de descarcare(esapament).
Anularea este prioritara in cazul prezentei simultane a semnalelor 4 si
7.
Daca, in timpul unei faze, mai multe miscari trebuie executate simultan,
semnalul de comanda al registrului secventier poate fi legat direct la distribuitorii
de putere.
Semnalele de retur sunt reunite prin functia SI, intr-un semnal de conditie
de tranzitie.
Fig.7
Daca in cursul unui ciclu, un cilindru intra si iese de mai multe ori,
semnalele de comanda corespondente trebuie sa fie reunite la distribuitoarele de
putere prin functia SAU.
Semnalele de retur pot fi reunite direct, fara element de conexiune
suplimentar pentru ca registrul secventier asigura selectia si derularea cronologica
a fazelor.
Fig.8
Daca cilindrul trebuie sa ramana sub presiune, in pozitie iesita (C+) de-a
lungul a 2 sau 3 faze, semnalele de comanda trebuie sa fie reunite printr-o celula
logica SAU, astfel incat sa fie mentinuta comanda distribuitorului.
Daca cilindrul trebuie sa ramana sub presiune, in pozitie iesita (D+) de-a
lungul derularii unui mare numar de faze, solutia cea mai economica consta in
memorizarea semnalului de comanda d+. Anularea memorizarii se efectueaza prin
semnalul de comanda d- la momentul oportun.
Avantaje
Fig.11
11.4 Exemple de cicluri care utilizeaza secventiere
Fig.12
- Plecare ciclu ;
- Tranzitia de la o faza la alta
- Final de ciclu
- Distributia simultana « SI »
Fig.13
- Distributia selectiva « SAU »
Fig.14
- Convergenta « SI »
Fig.15a
- Convergenta « SAU »
Fig.15b
Fig.15c
Fig.15d
Fig.15f
11.5.1Gama complementara
Lista de aparatura
Intr-o schema toate aparatele sunt notate prin litere sau cifre. Toate aceste
repere se regasesc intr-o lista de aparatura, unde figureaza denumirea exacta a
aparatelor, numarul lor, codul de producator si codul de magazie.
Diagrama de functionare
b) Pentru memorii
In caz de pana, trebuie identificat intr-un ciclu faza unde exista pana (in
functie de pozitia cilindrului). Apoi, se va controla ecuatia de miscare
corespunzatoare si se va repara defectul.
Daca ecuatia este buna, se va controla pilotajul distribuitoarelor si se vor
remedia defectele care apar.
Fig.3
Fig.4
Fig.5
Fig.6
Fig.7
Fig.8
Fig.9
Fig.10
CAPITOLUL 13
Defintia mentenantei
Structura mentenatei
1. Mentenata preventiva :
Este o mentenata « programata », destinata a diminua
posibilitatile de aparitie a defectelor.
Este o mententa pe termen mediu.
2. Mentenanta corectiva :
Este o mentenanta « ocazionala »destinata a reremedia
defectele care apar in functionare.
Este o mentenanta pe termen scurt.
3. Mentenanta de conceptie:
Este o mentenanta pe termen lung, prevazuta la conceperea
unui echipament nou.
In cazul unei pane, se va incepe prin a determina si a studia toti factorii care
apar, pentru a determina exact unde este pana . Apoi, se va verifica diagnosticul
pus printr-un control si abia dupa aceea se va trece la inlocuirea pieselor defecte.
Depanarea tuturor defectelor aparute se va face numai dupa o analiza
riguroasa si logica.
13.2 Intretinerea preventiva pentru instalatiile pneumatice
A. Zilnica :
Se va goli condensul din filtre, daca umiditatea este
semnificativa si daca nu a fost prevazut un purjor automat.
Marile rezervoare se vor prevedea, in general, cu un separator
de condens cu golire automata.
Se va verifica nivelul de ulei din ungator si se va regla corect
ungerea (in general se recomanda o picatura / min, maxim).
B. Saptamanala :
Se vor verifica captorii de murdarie si aschii.
Se vor cotrola manometrele.
Se va verifica functionarea ungatoarelor.
C. Trimestriala:
Se va controla etanseitatea garniturilor de la racorduri.
Se vor inlocui racordurile acolo unde este nevoie.
Se va inlocui tubulatura obosita ( veche).
Se va controla etanseitatea racordurilor de refularea a
distribuitoarelor.
Se vor curata cartusele filtrante cu apa cu sapun ( nu se vor
utiliza solventi!)si se vor sufla purjele in sens invers de curgere.
Se va verifica functionarea purjarii automate.
D. Semestriala :
Se va controla uzura tijei cilindrului si se va inlocui daca este
nevoie.
Se vor inlocui, de asemenea, garniturile racloare.
Fig.1
a) Defect :
Aerul refuleaza in permanenta prin orificiile de refulare ale distribuitorului
cu care este racordat.
Cauza posibila:
Garnitura tip manseta nu este etansa sau nu este bine ajustata pe tija
pistonului.
Remediu :
Schimbarea mansetei.
b) Defect:
Tija pistonului nu se reintoarce la final de cursa.
Cauza posibila 1 :
Resortul de revenire in pozitia initiala este deteriorat.
Remediu 1 :
Montarea unui nou resort.
Cauza posibila 2 :
Amortizorul de zgomot este defect.
Remediu 2 :
Se inlocuieste amortizorul de zgomot.
c) Defect :
Aerul refuleaza la nivelul gulerului flansei.
Cauza posibila 1 :
Garnitura manseta nu etanseaza.
Remediu 1 :
Se inlocuieste manseta.
Cauza posibila 2 :
Garnitura manseta este montata invers.
Remediu 2 :
Se schimba manseta in pozitia corecta.
a) Defect :
Aerul refuleaza la nivelu tijei pistonului.
Cauza posibila:
Garnitura cu buza este defecta.
Remediu :
Schimbarea garniturii defecte cu una buna.
b) Defect :
Aerul refuleaza in permanenta la orificiul R a distribuitorului racordat.
Cauza posibila:
Garnitura de pe piston si inelul de reglaj sunt deteriorate.
Remediu :
Se vor schimba cele doua garnituri.
c) Defect :
Pistonul percuteaza la cele doua capete de cursa.
Cauza posibila:
Cele doua inele de amortizare sunt deteriorate.
Remediu :
Schimbarea celor doua inele de amortizare.
13.5.3 Supapa de descarcare rapida
a) Defect :
Aerul refuleaza in permanenta pe la orificiul R al supapei.
Cauza posibila 1 :
Eroare de racordare a conductei de alimentare.
Remediu 1 :
Inversarea racordarii conductelor in P si A.
Cauza posibila 2 :
Garnitura manseta nu este etansa.
Remediu 2 :
Se schimba garnitura manseta.
b) Defect :
Surgeri de aer intre partea superioara si cea inferioara a corpului supapei.
Cauza posibila:
Garnitura torica este deteriorata.
Remediu :
Se va inlocui aceasata garnitura.
a) Defect :
Exista refulare de aer chair si atunci cand surubul de reglare al clapetei este
inchis.
Cauza posibila 1 :
Resortul de presiune este gripat sau prost montat.
Remediu 1 :
Montarea unui nou resort sau montarea corecta a acestuia.
Cauza posibila 2 :
Surubul de reglaj este murdar.
Remediu 2 :
Se schimba surubul de reglaj.
Cauza posibila 3 :
Garnitura de la clapeta este defecta.
Remediu 3 :
Se schimba aceasta garnitura.
b) Defect :
Droselul este zgomotos.
Cauza posibila:
Garnitura de la clapeta este defecta.
Remediu :
Se schimba aceasta garnitura.
a) Defect :
Exista refulare de aer permanenta prin orificiul R, atata timp cat
distribuitorul este in repaus.
Cauza posibila 1 :
Garnitura de la buton este stricata.
Remediu 1 :
Se va inlocui aceasta garnitura.
Cauza posibila 2 :
Racordurile P si A sunt inversate.
Remediu 2 :
Se schimba racordurile in pozitia corecta.
b) Defect :
Exista refulare de aer permanenta la orificiul A al distribuitorului.
Cauza posibila 1 :
Garnitura este defecta.
Remediu 1 :
Montarea unei noi garnituri.
Cauza posibila 2 :
Racordurile P si R sunt inversate.
Remediu 2 :
Se pun racordurile in pozitia corecta.
c) Defect :
Refulare permanenta de aer la orificiul de refulare al membranei.
Cauza posibila:
- Presiunea de comanda este prea slaba ;
- Pilotul este murdar ;
- Membrana este defecta.
Remediu :
- Reglarea corecta a presiunii ;
- Mentinerea presiunii minime.
13.5.6 Electrodistribuitor
a) Defect :
Pistonul de comanda nu comuta.
Cauza posibila 1 :
Pistonul de comanda este gripat.
Remediu 1 :
Schimbarea garniturii cu buza.
Cauza posibila 2 :
Bobina nu raspunde si nu deschide conductele de comanda.
Remediu 2 :
Se schimba bobina.
Cauza posibila 3 :
Presiunea nu este suficienta pentru a comuta.
Remediu 3 :
Verificarea nivelului presiunii.
b) Defect :
Zgomote la nivelul pilotului.
Cauza posibila 1 :
Bobina foarte murdara.
Remediu 1 :
Se va efectua curatirea pilotului.
Cauza posibila 2 :
Joc foarte mare intre miez si tub la bobina.
Remediu 2 :
Se va face schimbarea completa a pilotului.
c) Defect :
Aerul refuleaza din tubul miezului.
Cauza posibila 1 :
Garnitura de cauciuc a miezului este foarte murdara.
Remediu 1 :
Se va trece la schimbarea miezului.
Cauza posibila 2 :
Corpul bobinei este foarte murdar
Remediu 2 :
Se schimba corpul bobinei.
a) Defect :
Filtrul nu curata aerul de impuritati si de apa.
Cauza posibila 1 :
Filtrul a fost montat invers.
Remediu 1 :
Montarea filtrului in sensul correct de trecere a fluidului.
Cauza posibila 2 :
Nivelul condensului depaseste linia de reper.
Remediu 2 :
Evacuarea condensului si montarea, eventual, a unui purjor automat.
b) Defect :
Aerul refuleaza la nivelul regulatorului de presiune.
Cauza posibila :
Regulatorul de presiune a fost montat invers.
Remediu :
Montarea regulatorului de presiune in sensul corect de trecere a fluidului.
13.5.8 Ungatorul
a) Defect :
Depuneri reziduale in ungator.
Cauza posibila :
Utilizarea unui ulei nu prea curat.
Remediu :
Curatirea ungatorului.
b) Defect :
Ungatorul nu functioneaza cum trebuie.
Cauza posibila :
Ungatorul este prost montat.
Remediu :
Montarea ungatorului in sensul corect de trecere a fluidului.
c) Defect :
Ungerea excesiva in instalatie.
Cauza posibila 1 :
Ungatorul este prost reglat.
Remediu 1 :
Se regleaza corect ungatorul.
Cauza posibila 2 :
Nivelul de ulei depaseste linia de reper.
Remediu 2 :
Se evacueaza uleiul excedentar.
d) Defect :
Nivelul de ulei scade foarte repede.
Cauza posibila 1 :
Garnitura torica nu este etansa.
Remediu 1 :
Schimbarea garniturii torice.
Cauza posibila 2 :
Ungatorul este prost reglat.
Remediu 2 :
Se va regla corect ungatorul.