UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L.

IP SU – Instruire în domeniul SU

APROBAT,
__________________

Instructaj Specific Locului de Munca

privind domeniul situatiilor de urgenta si apararea impotriva incendiilor
Nr. : 25 din 16.09.2019

1. Durata instructajului: minim 8 ore

2. Categorii de personal ce participã:
a) noii angajaţi la muncã (contract de muncã, convenţie civilã, etc.) ;
b) salariaţi transferaţi sau detaşaţi de la o unitate la alta;
c) salariaţi care au lipsit mai mult de o lună ;
d) lucrãtori sezonieri, temporari sau zilieri ;
e) elevi, studenţi aflaţi în practicã.

I. TEMATICA INSTRUCTAJULUI :

A) caracteristicile fizico-chimice şi clasele de periculozitate ale substanţelor, materialelor şi

produselor utilizate la locul de muncã.
B) cauzele potenţiale şi riscurile (pericolele) de incendiu şi/sau explozie specifice locului
de muncã, mãsuri de prevenire a acestora.
C) descrierea, funcţionarea şi modul de urmãrire şi de intervenţie la instalaţiile şi sistemele
de siguranţã ale maşinilor şi utilajelor de la locurile de muncã, inclusiv la cele de prevenire
a incidentelor şi avariilor tehnologice.
D) conţinutul instrucţiunilor de apãrare împotriva incendiilor şi a planurilor de intervenţie
specifice.
E) descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor, utilajelor,
aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor.
F) sarcinile specifice care îi revin persoanei instruite pentru prevenirea incendiilor,
evacuarea persoanelor şi a bunurilor şi pentru anunţarea şi stingerea incendiilor.

II. CONTINUTUL INSTRUCTAJULUI

A) Caracteristicile fizico-chimice şi clasele de periculozitate ale substanţelor,

materialelor şi produselor utilizate la locul de muncã :

In general, in natura substantele se pot gasi in stare solida, lichida sau gazoasa in
raport cu fortele de coeziune intermoleculara care scad, de la starea solida la cea lichida si
la cea gazoasa. Ca urmare, corpurile solide se caracterizeaza prin volum si forma
determinate, substantele lichide isi pastreaza volumul constant si curg, iar cele gazoase
ocupa intregul volum disponibil, functie de densitatea specifica.
Multe substante sub influenta temperaturii si presiunii pot trece dintr-o stare de
agragare in alta prin fenomele de topire si vaporizare ,condesare si solidificare sau prin
sublimare si desublimare.
De exemplu, gheata prin topire se transforma in apa si prin vaporizare in vapori de
apa, iar in sens invers prin condensare in vapori in apa lichida si prin solidificare in gheata.
Daca in primul flux detransformari se absoarbe caldura , in al doilea flux se cedeaza
caldura.
Fenomenele de trecere a substante dintr-o stare in alta au loc potrivit unor legi
valabile, atit pentru topire, cat si pentruvaporizare, cum sunt:
- topirea si vaporizarea substantelor pure, la presiune constanta, se produc la
temperature bine determinate ,constante si caracteristice fiecarui substante;
ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 1 / 21
 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

- schimbarea starii de agregare a unei unitati de masa dintr-o substanta necesita o

cantitate de caldura determinanta, denumita cadura latenta specifica de transformare
(topire, solidificare, vaporizare, condensare).
Prin topire, majoritatea substantelor isi maresc volumul, cu exceptia ghetii care si-l
reduce. La vaporizare, marirea volumului este mult accentuate. De exemplu, apa isi
mareste volumul de circa 1700 de ori, absorbind la vaporizare o caldura specifica de 538,7
cal/g, la care se adauga aproximativ 85 calorii pentru a ajunge la fierbere, deci 623,7
cal/g.
Aceasta proprietate a apei o recomanda ca substanta de stingere a incendiilor
foarte eficienta prin efectele de racire, inabusire, daca este folosita sub forma de jet
compact si de dislocare.
Unele corpuri, la presiune atmosferica, trec direct din starea solida in vapori prin
fenomenul de sublimare, cum sunt iodul , acidul benzonic, pentasulfura de fosfor, zapada
carbonica (dioxidul de carbon lichefiat) clorura de amoniu etc.
Totodata sunt materiale (lemnul,hirtia etc.) care prin incalzire,in lipsa oxigenului
initial se descompun, dand nastere la diferite substante, unele fiind combustibile, care se
pot aprinde ulterior foarte usor.
De asemenea, multe aliaje se topesc la temperaturi reduse fata de temperaturile de
topire ale substantelor componente. Pe acest fenomen se bazeaza constructia unor
detectoare de incendiu si capete de pulverizare tip sprinkler realizata din aliaje cutectice
(Daracet, Lipowitz, Wood, Rose etc.).

1.5 PROPRIETATILE MECANICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Dupa comportarea materialelor de constructii in urma indepartarii sarcinilor dupa

care actioneaza asupra lor,se disting:
1) Materialele elastice,la care deformatiile dispar odata cu sarcinile care le-au
produs.Aceasta proprietate a materialelor se numeste elasticitate.
2) Materialele plastice sunt acelea care se deformeaza fara a mai reveni dupa
disparitia sarcinilor.Exemple sunt in acest sens,metale incalzite la temperatura de forjare.
3) Materialele elastoplastice sunt majoritatea materialelor de constructii .Ele se
deformeaza partial elastic si partial plastic.Pe masura cresterii efortului unitar,deformatiile
plastice sporesc,iar cele elastice se reduc.
In raport cu marimea deformatiilor produse inainte de rupere exista:
1) Materialele tenace,care sufera deformatii plastice mari inainte de a se rupe,cum
sunt: otelurile de rezistenta mica,cuprul,aluminiul,alama etc.
2) Materialele fragile,care se deformeaza foarte putin inainte de a se rupe: otelurile
de mare rezistenta,fonta,sticla,betonul,piatra etc.
2.1 COMBUSTIBILITATEA SI REZISTENTA LA FOC A MATERIALELOR

Prin combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii se intelege

capacitatea lor de a se aprinde si de a arde in prezenta aerului,contribuind la cresterea
cantitatii de caldura dezvoltata in incendiu.
Materialele si elementele de constructii,din punct de vedere al combustibilitatii,pot
fi:incombustibil C0 (cele care sub actiunea focului sau temperaturilor inalte nu se aprind,nu
ard mocnit si nu se carbonizeaza) sau combustibile C 1…C4 (cele care sub actiunea focului
sau a temperaturilor inalte se aprind,ard mocnit sau se carbonizeaza).
Materialele si elementele combustibile se clasifica,la rindul lor,in functie de
proprietatea lor de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea lor de a contribui la
dezvoltarea incendiului,in 4 clase de combustibilitate.
- clasa C1 – practic neinflamabile;
- clasa C2 – dificil inflamabile;
- clasa C3 – mediu inflamabile;
- clasa C4 – usor inflamabile;

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 2 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Materialele din clasele C1 si C2 constituie sub grupa materialelor “greu combustibile”

caracterizate prin faptul ca arderea,mocnirea sau carbonizarea au loc numai in cazul
existentei unei surse exterioare de foc sau de temperaturi inalte,incetind dupa
indepartarea lor.
Elemtele de constructii se considera incombustibile sua combustibile in functie de
caracteristicile materiale din care sunt executate dar si de modul de alcatuire si distribuire
a acestor materiale in cadrul elementului (structurii).
Incadrarea in clasele C1…C4 a materialelor combustibile suple cu grosimea mai
mica de 5 mm se face pe baza rezultatelor incercarilor standardizate efectuate in laborator
cu aparatul cu flacara de alcool,cu arzatorul electric si de ardere a picaturilor.Pentru
materialele suple cu grosimea mai mare de 5mm,materialele rigide,precum si pentru
elementele de constructii,clasele de combustibilitate C 1…C4 se stabilesc in urma
incercarilor executate cu epiradiatorul sau cu panoul radiant.
Limita de rezistenta la foc a unui element este durata pina la care acesta isi
epuizeaza capacitatea de rezistenta la actiunea unui incendiu standard definit de curba
logaritmica temperature-timp din STAS 7771-81.
Limita de rezistenta la foc a elementelor se determina pe baza criteriilor de:
- capacitate portant (stabilitatea);
- izolare termica;
- etansitate.
Elementele a caror limita se determina dupa toate aceste 3 criterii,luindu-se in
considerare valoarea cea mai mica,se noteaza cu RF (rezistenta la foc),urmata de durate
in ore si minute.
In situatiile in care se iau in considerare numai criteriile de capacitate portanta
(stabilitate) si etanseitate,limita de rezistenta la foc se noteaza cu EF (etanse la
foc),urmate de durata in ore si minute.Astfel de situatii se pot intilnii la peretii
exteriori,suportul invelitorilor acopesisurilor si alte elemente perimetrale,precum si unele
usi.
In cazul in care se ia in considerare numai criteriul de capacitate portanta,
elementele,cum sunt stilpii,fermele si alte care nu au rol de separare a spatiilor se noteaza
cu SF (stabile la foc),precizind durata lor in ore si minute.

B) Cauzele potenţiale şi riscurile (pericolele) de incendiu şi/sau explozie specifice

locului de muncã, mãsuri de prevenire a acestora :

a) cauze de incendii

1.1. Surse de aprindere cu flacara

1.1.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic

In aceasta categorie sunt incluse incendiile datorate surselor de aprindere cu
flacara, denumite si cu „flacara deschisa” si anume: chibrituri, lumanari, focuri aprinse
voluntar, dar scapate de sub control, aparate de taiere si sudura oxiacetilenica, aparate
termice.
Incendiile de acest tip ocupa o pondere importanta: 30 – 45% din total, functie de
sezon. In aceasta categorie sunt incluse insa, in mod gresit si incendiile datorate
neglijentei fumatorilor. Tigara nu reprezinta o sursa de aprindere cu flacara, ci actioneaza
prin temperatura ridicata din varful mucului de tigara, ajuns pe un material combustibil.
Focurile in locuri deschise reprezinta 10,7 – 12,4% din totalul incendiilor, iar jocul
copiilor cu focul intre 9 – 12%. Statisticile romanesti nu prezinta separat incendiile datorate
flacarii oxiacetilenice de cele datorate brocurilor de la operatiuni curente de sudura, toate
fiind clasificate ca avand cauza unica – sudura.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 3 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Lumanarea
Desi lumanarea nu mai este utilizata de mult ca mijloc de iluminat, sunt semnalate
totusi, in continuare, unele incendii initiate de aceasta sursa de aprindere.
Utilizarea lumanarilor in practica religioasa, indiferent de religie, poate duce la
evenimente grave, in cazul unor imprejurari favorizante: prezenta in biserici, a unor
materiale combustibile, pereti combustibili, aglomeratie etc.
Lumanarile pot fi utilizate si ca mijloc de aprindere intarzietor in incendii
intentionate.
In toate aceste cazuri, urmele de ceara, stearina s.a. identificate dupa incendii,
permit descoperirea sursei de aprindere.

Bricheta
Brichetele de tip electric sunt foarte rar implicate in incendii, fiind dependente de
baterie sau acumulator si deci nefiind portabile.
In cazul brichetelor cu combustibil lichid, sursa de aprindere o reprezinta scanteia
sau flacara formata care aprinde o atmosfera exploziva sau un material usor aprinzibil.

Focul in loc deschis

Focurile in loc deschis, aprinse voluntar in diferite scopuri (distructiv, gatit, incalzit),
cum ar fi: focuri de tabara, focuri de miriste, focuri pentru arderea gunoaielor, deseurilor
s.a., lasate fara supraveghere si scapate de sub control in paduri, curti, santiere, depozite,
cat si in spatii interioare: focuri pentru incalzit in hale industriale, cladiri in constructie s.a.
pot sa se propage la materiale si elemente de constructie combustibile din apropiere,
initiind incendii dezvoltate.
In dezvoltarea incendiilor in aer liber, factorul esential il constituie vantul, prin
directia si viteza sa. Daca viteza vantului este mare, dezvoltarea incendiului este rapida si
posibilitatea ajungerii focului la alte materiale combustibile ridicata. Incepand de la o
anumita viteza, se produce insa un efect contrar, deoarece excesul de aer scade
temperatura flacarilor, lungimea acestora se micsoreaza, propagarea incentinindu-se la
viteze foarte mari, apare efectul de fuga a flacarii, urmata de stingerea incendiului.
Factorii favorizanti in propagarea incendiului sunt: prezenta materialelor
combustibile in apropiere (ierburi, frunze uscate, capite de fan, constructii din lemn, resturi
menajere), precum si configuratia terenului ce poate influenta prin curentii de aer formati.
Cand temperatura flacarii atinge 700 - 800ºC, fenomenul de propagare a incendiului
prin radiatie devine semnificativ. Riscul de propagare este sporit si de particulele
incandescente purtate de vant.

Aparate de taiere, lipire, sudura oxiacetilenica

Flacarile acestor aparate au un nivel termic foarte ridicat. Flacara unei lampi de lipit
poate atinge o temperatura de 1500ºC langa duza, respectiv 200ºC la 40 cm si 100ºC la
70 cm, iar cea a unui arzator cu propan atinge 2700ºC.
Flacara unui bec de sudura oxiacetilenica are temperatura de 3100ºC la duza, dar
aceasta scade cu distanta; la circa 10 cm fiind de 1200ºC, iar la 100 – 130 cm de circa
200ºC.
Aceste flacari, prin caldura degajata, provoaca incendii:
- prin actiune directa asupra materialelor combustibile din apropiere - flacara unei
lampi de lipit poate aprinde instantaneu combustibili gazosi, iar cei solizi, in timp scurt (o
grinda de lemn neprotejat este aprinsa in 5 secunde la o distanta de 20 cm si intr-un timp
si mai scurt de la flacara de sudura oxiacetilenuca).
- prin conductie termica – daca piesa metalica asupra careia se efectueaza lucrari
de sudura ori taiere este in legatura cu un material usor aprinzibil (chiar situat in alta
incapere), prin incalzire si apoi conductie termica transmite cladura materialului respectiv,
incendiindu-l.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 4 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Aparate termice
In aceasta categorie pot fi mentionate: masini de gatit, sobe, cuptoare, arzatoare,
aragaze – toate functionand pe principii similare fie cu combustibil gazos, fie cu
combustibil lichid.
Flacara ca atare in functionare normala, poate intra in contact cu imbracamintea
confectionata din fibre usor aprinzibile, provocand incendii si arsuri grave persoanelor in
cauza.
Incendii pot surveni si datorita defectarii aparaturii de reglaj, avand ca urmare
cresterea volumului flacarilor, sau a unor fisuri, ce pun in contact direct cu flacara cu
materialele combustibile din apropiere.

1.1.2. Recomandari preventive

- intensificarea actiunilor educative cu copii pentru a nu folosi chibriturile ca mijloc
de joaca si pentru a fi deprinsi cu folosirea corecta a aragazului si altor aparate casnice;
- insusirea si respectarea regulilor de folosire corecta a chibriturilor;
- interzicerea folosirii chibriturilor si focului deschis in spatiile cu pericol de incendiu
si explozie, cat si in agricultura – in lanuri de cereale, depozite de furaje s.a.;
- supravegherea permanenta a focurilor in locuri deschise, care trebuie facute la
distante mai mare de 50 m de materiale combustibile sau cladiri, la distante mai mari de
100 m de lanuri de cereale si depozite de furaje, la distante mai mari de 200 m de liziera si
interzise in paduri;
- executarea lucrarilor cu flacara oxiacetilenica sau lampi de lipit numai dupa
eliberarea permisului de lucru cu foc, care presupune:
● stabilirea unei zone pentru taiat-sudat;
● interzicerea unor astfel de lucrari in atmosfera inflamabila sau exploziva;
● instruirea lucratorilor;
● supravegherea lucratorilor, inclusiv dupa terminare;
● prezenta stingatoarelor la locul lucrarii;
● inlaturarea materialelor combustibile din zona, la o distanta de cel putin 10 m,
amplasarea de panouri sau ecrane de protectie;
● se va acorda atentie deosebita sudarii sau taierii conductelor care trec prin
plansee combustibile sau care ajung in incaperi cu materiale combustibile.

1.2. Surse de aprindere de natura termica

Sursele de aprindere de acest tip se caracterizeaza prin nivelul termic ridicat,
actionand fie in contact direct cu materialul combustibil (conductie termica), fie la distanta
prin radiatie si convectie, in ambele cazuri ridicand temperatura materialului la valori
superioare temperaturii de autoaprindere. Este o categorie foarte larga care include
obiecte incandescente (tigara, becuri electrice, topituri metalice etc.) caldura degajata de
aparate termice, caldura degajata prin efectul termic al curentului electric.
Ponderea incendiilor datorate surselor de aprindere de natura termica a fost relativ
constanta (8,64% in 1987, 12,01% in 1988, 10,56% in 1989, 9,48% in 1990 si 14,04 in
1991), dar valorile difera considerabil, functie de sezon. In perioada de iarna, incendiile
datorate mijloacelor de incalzire ocupa primul loc in statistici (peste 25% din numarul total).
Statisticile includ, de regula, separat incendiile datorate tigarilor.
In alte tari, ponderea incendiilor initiate de surse de natura termica este la un nivel
asemanator.

Caldura degajata de corpuri incandescente

Corpurile incandescente – de natura difera (tigari, becuri, topituri metalice etc.) pot
atinge temperaturi ridicate - 700 - 1500ºC, prin acest nivel termic actionand ca sursa de
aprindere a materialelor combustibile. Un indiciu al temperaturii corpurilor il reprezinta
culoarea metalului: rosu – 700ºC, visiniu – 900ºC, visiniu inchis – 1000º, portocaliu –
1200ºC, alb - 1300ºC, alb sclipitor – 1500ºC.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 5 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Tigara
Incendiile datorate neglijentei fumatorilor (tigara uitata sau aruncata la intamplare
pe materiale usor aprinzibile) reprezinta 6 – 8% din total in ultimii ani.
Se poate aprecia insa ca rolul tigarilor in initierea incendiilor este uneori
supradimensionat. Mucul de tigara reprezinta o sursa slaba de aprindere si nu genereaza
intotdeauna arderea materialelor combustibile cu care intra in contact, ci numai a unor
tipuri de materiale in conditii deosebite.
Timpul de ardere (pentru 40 mm de tigara) difera in functie de sortiment.
Temperatura medie a unei tigari aprinse aruncate este de circa 550 – 600ºC. Aceasta
temperatura este superioara temperaturii de autoaprindere a multor materiale inflamabile.
Se neglijeaza insa, de regula, rolul scrumului, care actioneaza prin efect de ecran, la fel ca
ecranul din jurul flacarii la lampa de siguranta tip miner. De aceea o tigara aprinde rar un
amestec inflamabil. Fenomenul periculos, care initieaza deseori arderea exploziva este
aprinderea tigarii in atmosfera exploziva, de la o flacara de chibrit sau bricheta.
Un muc de tigara nestins va aprinde rareori materiale combustibile pe care ramane
(tapiterie, iarba uscata s.a.). Pe majoritatea materialelor de tapiterie o tigara aprinsa va
arde pana la sfarsit, fara a le aprinde.
Materialele care se topesc sub influenta caldurii (cauciuc spongios, plastic, fibre
sintetice) chiar inflamabile, nu intretin arderea mocnita, deoarece caldura produsa este
absorbita in procesul de topire. Ca urmare, vor aparea mici adancituri, dar nu flacari.
Teste efectuate au stabilit ca materialele din bumbac 100% se pot aprinde de la
resturi de tigara chiar in 30 secunde, arzand mocnit in intregime. Timpul de initiere a
arderii depinde de tipul si calitatea tigarii.
Dintre materialele testate numai putine s-au aprins. Astfel:
- materialele de tip bumbac 67% s-au aprins in medie dupa 6 – 7 minute;
- materialele de tip bumbac 50%, PE 50% s-au aprins dupa 5 – 10 minute si au ars
mocnit, pe portiuni limitate;
- materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (vascoza, relon, PE, PA)
se termodegradeaza sub forma de topitura, care nu se aprinde;
- materialele de origine animala (lana, matase naturala s.a.) se carbonizeaza foarte
putin si nu favorizeaza arderea mocnita a tigarii;
- vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara a se
aprinde;
- zegrasul se aprinde mocnit influentant aprinderea elementelor de tapiterie cu care
se afla in contact;
- rumegusul arde mocnit 2 – 3 ore, dupa care are loc aprinderea cu flacara
(probabilitatea fiind insa redusa);
- talasul de lemn si aprinde cu flacara dupa 1 – 2 ore, dar in cazuri rare (functie de
gradul de maruntire si cu curenti de aer favorabili);
- hartia se aprinde in circa 40 – 50 minute, functie de umiditate si greutatea
volumetrica (cartonul, cartonul ondulat se aprind mult mai greu);
- paie, fan se aprind dupa 30 – 45 minute – numai in stare uscata – daca exista
posibilitatea concentrarii caldurii intr-o cantitate suficienta de material si cu conditia
curentilor de aer favorabili care sa asigure dezvoltarea arderii;
- materiale usor inflamabile, fin granulate, se aprind dupa un interval de cateva
secunde sau minute (nitroceluloza imediat, fosforul rosu dupa 3 – 5 minute, pulberea de
aluminiu dupa 3 – 5 minute, sulful topitura dupa circa 5 minute);
- material de liziera de padure (frunze, materiale vegetale s.a.) se aprind dupa 2 –
2,5 ore functie de umiditate; cand aceasta este ridicata, influenta restului de tigara este
nula;
- lemnul se aprinde rareori si in conditii cu totul deosebite: grad de maruntire mare,
curenti de aer puternici, concentratie mare de caldura; bucati mici, uscate de brad se
aprind dupa circa 2 ore;

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 6 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

- materiale pulberulente: faina, amidonul, dextrina, zaharul, praful de carbune,

praful de mangal s.a. nu se aprind in contact cu tigara, ci se produc topituri locale
nesemnificative.
Aceste determinari experimentale indica posibilitatea teoretica a unui muc de tigara
de a initia aprinderea unor anumite tipuri de materiale. Fenomenul real de aprindere
depinde de numerosi factori ce trebuie analizati minutios in momentul investigatiei: curenti
de aer, umiditate, posibilitatea acumularii caldurii, modul de pozare a materialelor
combustibile, cantitatea acestora (suficienta sau nu pentru dezvoltarea arderii), eventuala
ignifugare a unor materiale. Insasi aprinderea tesaturilor de bumbac, realizata in conditii
de laborator, in timpi scurti, poate dura in realitate 1 – 2 ore. La marea majoritate a
materialelor combustibile exista o faza intermediara de ardere mocnita (1 – 3 ore),
caracteristica pentru acest tip de incendii.

Efectul termic al curentului electric

La trecerea curentului electric prin orice conductor se degaja o cantitate de caldura
care, in cazul unei izolatii corecte se disepeaza in mediul inconjurator cu valori normale. In
cazul unor proiectari sau exploatari gresite (regim de supracurenti) amplasarea pe
materiale combustibile (lemn) favorizeaza aprinderea in timp a acestora, cat si a unor
lichide inflamabile sau altor materiale combustibile din apropiere.
Din cauza supraincalzirii conductoarelor, are loc si deterioarea izolatiei cu
favorizarea unor defectiuni electrice de tip arc electric sau scurtcircuit, la randul lor
potentiale surse de aprindere.

Exemple de incendii datorate surselor de aprindere termica

Recomandari preventive :
- Interzicerea fumatului in locuri cu pericol de explozie si incendiu;
- Amenajarea unor locuri speciale pentru fumat, in apropierea locului de munca, dotate
corespunzator cu: lada de nisip, vas cu apa, stingator s.a.;
- Executarea lucrarilor de sudura numai pe baza permisului de lucru cu foc – ce
presupune:
- stabilirea locului de sudat; supravegherea acestuia;
- inlaturarea materialelor combustibile la o distanta de cel putin 10 sau ecrane de
protectie;
- instruirea personalului;
- cercetarea locului dupa terminarea lucrului (cel putin la jumatate de ora);
- asigurarea mijloacelor de interventie;
- Montarea, amplasarea si functionarea sobelor si cosurilor se vor efectua numai conform
instructiunilor fabricantului si standardelor in vigoare ;
- Repararea si curatirea periodica a sobelor si cosurilor;
- Neamplasarea materialelor combustibile langa instalatiile de incalzire, respectarea
distantei de protectie;
- Curatirea instalatiilor de incalzire periodic de deseuri, scame, praf s.a.;
- Interzicerea improvizatiilor la instalatiile de incalzit si a lasarii lor nesupravegheate;
- Interzicerea functionarii cu defectiuni a acestora;
- Depozitarea in gropi speciale a cenusii, jaratecului, iar pe vreme de vant, stingerea cu
apa;
- Supravegherea permanenta a operatiunilor tehnologice cu materiale in stare de
incandescenta;
- Interzicerea utilizarii lampilor cu incandescenta neprotejate in zone cu pericol de
explozie;
- Protejarea lampilor cu incandescenta cu globuri si gratare de protectie;
- Dimensionarea corecta a cablurilor si conductoarelor electrice;
- Verificarea permanenta a suspendarii radiatoarelor electrice tip eleveuza, utilizarea
lanturilor si a altor tipuri de legaturi sigure.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 7 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

1.3. Surse de aprindere de natura electrica

Prezentarea teoretica a fenomenului fizic

Incendiile provocate de instalatiile electrice au o pondere in totalul incendiilor cu pierderi
materiale importante si, in unele cazuri, si cu pierderi de vieti omenesti.
In privinta repartizarii incendiilor de natura electrica pe sectoare de activitate se
constata ca in industrie cele mai afectate ramuri au fost; industria alimentara,
constructoare de masini, prelucrarea lemnului, industria metalurgica, industria usoara.
Toate cazurile de incendiu provocate de scurtcircuit in industrie au fost favorizate de slaba
instruire a personalului respectiv, lipsa de disciplina tehnologica, efectuarea unor
modificari in proiect fara anuntarea organelor de specialitate.
La locuintele particulare, cele mai afectate de incendii au fost podurile si
dormitoarele.
Majoritatea incendiilor ca sursa de aprindere de natura electrica s-au produs ca
urmare a defectelor aparute in exploatarea cablurilor, montarii necorespunzatoare pe
materiale combustibile sau a suprasarcinilor.
Repartitia medie a cauzelor de incendiu de natura electrica, functie de imprejurarea
determinanta indica, in medie, defectiuni 75%, instalatii lasate sub tensiune 15%,
improvizatii 10%, iar in functie de sursa de aprindere: 95% scurtcircuit, 4% scantei
electrice, 1% arcuri electrice.

Regimuri anormale de functionare

Regimurile anormale de functionare care apar in instlatiile electice pot pune in pericol fie
instalatia respectiva, fie viata personalului de exploatare, fie mediul inconjurator prin
distrugerea unor piese electrice si intreruperea functionarii instalatiei sau initierea unui
incendiu. In toate aceste cazuri, trebuie sa intervina dispozitivele de protectie, care la
ivirea unui regim anormal sa comande izolarea partii defecte prin deconectarea ei (in cazul
unei stari imediat periculoase) sau numai sa semnalizeze aparitia regimului anormal.
Cele mai frecvente regimuri anormale care pot aparea in functionarea instalatiilor electrice
de joasa tensiune si care constituie principale cauze de incendiu de natura electrica sunt:
- supracurentii;
- supratensiunile;
- scaderea tensiunii sub anumite limite;
- aparitia tensiunii pe piese care in mod normal nu sunt sub tensiune;
- punerea la pamant a unei faze etc.
Principalele surse de aprindere de natura electrica, rezultate in urma acestor
regimuri anormale de functionare, in ordinea frecventei de manifestare sunt:
- cresterea temperaturii datorita suprasarcinii in conductoare si aparate;
- cresterea temperaturii datorita curentilor de scurtcircuit, conductoare si aparate;
- producerea anormala de caldura in izolatie;
- producerea locala si anormala de caldura in contacte defectuoase;
- arcuri si scantei in aparate si echipamente;
- localizarea anormala a caldurii in aparate de utilizare, datorita si lipsei
posibilitatilor de disipare a caldurii produse.
a) Supracurentii constau in depasiri ale intensitatii curentului nominal (exprimate in
general in procente sau multiplii) intr-o instalatie sau un receptor oarecare.
Regimul de suprasolicitare termica apare nu numai ca urmare a depasirii curentului
nominal (scurtcircuit, suprasarcina) dar si la aparitia unor surse de caldura exterioare
(deteriorarea unor sisteme de izolatie termica, arc electric, incendii etc.).
In exploatare, un caz particular care necesita un control atent periodic, reprezinta
contactele electrice. O suprafata de contact oricat de bine ar fi prelucrata, are o serie de
neregularitati (proeminente si adancituri), care se vad usor la microscop. Punand in
contact doua piese, ele nu se ating decat prin varfurile diferitelor proeminente. Curentul
electric trece de fapt numai prin varfurile proeminentelor in contact. Daca cele doua piese

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 8 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

care vin in contact, apasa corect una asupra celeilalte, proeminentele se turtesc, marind
astfel sectiunea prin care trece curentul – care nu va depasi astfel valorile admise.
Trecerea curentului prin rezistenta de contact provoaca, datorita efectului termic al
curentului, incalzirea locului de contact. Curentul maxim admis printr-un contact nu trebuie
sa incalzeasca locul respectiv mai mult de 70 - 80ºC.
In cazul unui contact imperfect, rezistenta atinge cativa ohmi si mai mult,
intensitatea curentului va creste si contactul se incalzeste peste limitele admise, mai ales
ca nu are loc o disipare a caldurii, fiind un loc unde nu se prevazuse acest lucru. Contactul
imperfect se poate datora unui defect de strangere (strangere insuficienta fie din
neglijenta, fie ca dispozitivul de strangere nu este adaptat pentru dimensiunea sau natura
conductoarelor), defect mecanic sau de material (filetaj deteriorat s.a.). contactul imperfect
poate avea loc, de regula:
- la tablourile electrice (sigurante nefixate corespunzator);
- aparate de conectare (intrerupatoare sau separatoare uzate);
- conexiune intre conductoare sau intre conductoare si aparate (borne) s.a.
Cand fenomenul dureaza o perioada mai lunga se poate ajunge la topirea si
sudarea conductoarelor, ceea ce reprezinta un pericol foarte grav, in special in cazul
aparatelor de conectare si comanda (intrerupatoare, separatoare s.a.). In multe cazuri se
ajunge, in asemenea situatii, la incendii si explozii.
b) Supratensiunile (depasirea tensiunii in regim permanent) la materialele
electroizolante solide, chiar daca are loc la valori mici, fara a ajunge la strapungeri (si deci
la arcuri electrice) are ca efect imbatranirea izolatiei, durata de viata reducandu-se mult. In
izolatiile gazoase, depasirea tensiunii in regim permanent conduce la aparitia efectului
Corona.
c) Scaderea tensiunii de alimentare poate crea pericole in exploatarea
receptoarelor electrice. Astfel, un motor de putere constanta, scaderea tensiunii duce la
cresterea intensitatii curentului, care provoaca supraincalziri. La motoarele fara ventilator o
scadere a tensiunii poate duce, prin scaderea corespunzatoare a turatiei, la cresterea
concentratiilor de gaze, vapori sau pulberi dintr-o incinta pana la limitele de explozie.
Protectia la lipsa de tensiune sau la tensiune minima se prevede pentru fiecare motor in
parte, prin relee (declansatoare) de tensiune nula, de tip electromagnetic.
d) Aparitia tensiunii pe piese care, in mod normal, nu sunt sub tensiune, rezistenta
electrica a acestora nefiind calculata pentru curenti mari, duce la supraincalziri locale
periculoase.
In afara regimurilor anormale prezentate mai sus, in functionarea instalatiilor si a
echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma in incendii sau
explozii datorita:
- suprasolicitarilor mecanice (cutremur, calamitati naturale, lovituri mecanice, viteza
sporita a vantului etc.);
- poluare si coroziune datorita proceselor tehnologice de la uzinele din apropiere;
- actiun gresite ale personalului, deschiderea sub sarcina a separatoarelor, punerea
sub tensiune a unor elemente de instalatie scurtcircuitate si legate la pamant, reglaje
incorecte ale protectiei prin relee in timpul verificarii functionarii acestora s.a.

Arcuri si scantei electrice

Arcul electric este o descarcare disruptiva, continua, intre doi electrozi sub
tensiune.
Arcul electric apare in instalatiile electrice si in conditii normale de functionare, in
momentul deschiderii si inchiderii unui circuit electric prin intermediul contactelor mobile
ale intrerupatorului (separatorului) el se stinge fara consecinte. Daca insa apare in alte
puncte, unde in mod normal nu este prevazut a apare, sau daca depaseste capacitatea de
rupere a aparatajului, apar efectele sale devastatoare.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 9 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Datorita conditiilor impuse constructiv si functional, contactele nu trebuie sa sufere

deteriorari importante datorita arcului electric. Cu cat contactele sunt mai uzate, din cauza
numarului mare de conectari, apar incalziri locale cu fenomene negative.
Efectele periculoase ale arcului electric ca sursa de aprindere si de initiere a
incendiilor rezulta din temperatura mare ce se produce (3000 – 5000ºC) si cantitati relativ
mari de energie disipata in timp foarte scurt. Datorita temperaturilor mari, arcul electric,
poate provoca topirea elementelor metalice ale instalatiilor si aprinderea materialelor
izolante combustibile (uleiuri izolante, hartie, carton, cauciuc, PVC, mase luminoase etc.).
Atat arcul electric, cat si scanteia electrica – in esenta acelasi tip de fenomen –
constituie importante surse de aprindere in incendii si explozii. Desi ambele ating
temperaturi mari, capacitatea termica a scanteii este mult redusa fata de un arc electric,
durata de viata fiind foarte redusa. Arcul electric prezinta, evident, un mai mare pericol de
incendiu atat prin durata sa, cat si prin formele de manifestare – flacara inalta de
temperatura, ionizarea atmosferei inconjuratoare, particulele incandescente, topituri de
metal. Ca urmare, avand mai mult timp pentru transmiterea caldurii la imprejurimi, un arc
electric poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs,
inclusiv izolatia conductorilor, pe cand o scanteie electrica poate sa aprinda numai
amestecuri explozive sau inflamabile.
Capacitatea de aprindere a scanteilor electrice depinde de amestecul gaze-aer sau
vapori-aer (felul gazului sau a vaporilor inflamabili, concentratia, presiunea, temperatura
s.a.), de natura contactelor intre care se produc scanteile (material, forma, viteza de
inchidere-deschidere), preum si caracteristicile curentului electric (intensitate, tensiune,
tipul de sarcina: inductiva, capacitiva, rezistiva).

Scurtcircuitul – sursa de aprindere

Prin scurtcircuit se intelege contactul accidental, fara rezistenta sau printr-o
rezistenta de valoare mica a doua sau mai multe conductoare aflate sub tensiune.
Scurtcircuitul se produce cand izolatia dintre doua conductoare ale unei instalatii electrice,
ale unei retele sau ale unui aparat se degradeaza si cele doua conductoare, intre care
exista o diferenta de potential, ajung in contact unul cu celalalt. Curentul care trece prin
circuitul astfel inchis se numeste curent de scurtcircuit si este foarte mare in comparatie cu
curentul nominal al instalatiei.
Dintre cauzele scurtcircuitului se pot mentiona:
- deteriorarea izolatiei instalatiei electrice (prin imbatranire – mai ales la instalatiile
cu vechime de peste 15 ani, solicitari mecanice, arderea izolatiei datorita unui contact
imperfect s.a.);
- ruperea conductoarelor liniilor sub actiunea unor sarcini mecanice sau factori
atmosferici;
- manevre gresite executate de personalul de exploatare (de exemplu: inchiderea
unui intrerupator pe un circuit pe care sunt legate dispozitive de punere la pamant pentru
protectia personalului);
- contactul unor animale sau pasari cu elemente aflate sub tensiune (cele mai
frecvente sunt avariile produse in instalatiile electrice de medie si inalta tensiune in urma
patrunderii in celulele de aparataj electric a soarecilor, sobolanilor si chiar a pisicilor);
- in cazul motoarelor electrice, unele obiecte metalice straine, cazute accidental in
interiorul motorului, deterioreaza izolatia infasurarilor, provocand scurtcircuite intre spirele
bobinelor.
Eliminarea sau atenuarea consecintelor negative ale curentilor de scurtcircuit se
realizeaza prin folosirea unui sistem adecvat de protectie prin relee sau sigurante, care
trebuie sa functioneze corect si selectiv. Dimensionarea aparatajului de protectie functie
de marimea curentilor de scurtcircuit, se face din faza de proiectare, pe baza unor
algoritmi.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 10 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Un scurt produs intr-o instalatie electrica poate sau nu sa intieze un incendiu. De

regula, scurtcircuitele ca si alte incidente in instalatiile electrice de transport sau utilizare
sunt eliminate in timp de elemente de protectie.
Scurtcircuitul poate deveni sursa de aprindere initiind incendii sau explozii in
anumite conditii favorizante:
- montarea instalatiilor electrice direct pe elementele combustibile. In acest caz,
arcul electric format in urma scurtcircuitului (de inalta temperatura) poate initia aprinderea
suportului combustibil (lemn, carton, materiale plastice etc.). Montarea instalatiilor electrice
ingropate sub tencuiala sau protejate cu tuburi metalice inlatura aproape in totalitate acest
neajuns.
- strapungerea unor pereti, platforme, panouri etc. combustibile fara luarea unor
masuri de protectie necorespunzatoare;
- nerespectarea distantelor fata de elementele combustibile sau depozitarea de
materiale combustibile (hartie, ambalaj, textile, paie etc.) in apropierea circuitelor electrice
poate duce la incendii prin aprinderea acestora de la arcuri electrice, scantei, topituri de
material s.a.;
- supradimensionarea elementelor de protectie, in special a sigurantelor, impiedica
inlaturarea rapida a unui eventual defect, favorizand producerea scurtcircuitelor si
propagarea defectului in instalatiile din jur; aceasta este unul din cele mai frecvente
neajunsuri intalnite in exploatarea instalatiilor electrice;
- suprasolicitarea instalatiilor electrice prin folosirea de consumatori (motoare,
transformatoare de sudura, resouri, radiatoare, ventilatoare etc.) cu puteri ce depasesc
puterea calculata prin proiect pentru reteua respectiva, inclusiv coeficientul de siguranta;
- nesupravegherea unor instalatii sau procese tehnologice in care sunt implicate
echipamente electrice (de exemplul depasirea unor temperaturi, tensiuni, turatii de
motoare etc.);
- etansarea necorespunzatoare a aparatajului electric fata de conditiile speciale
impuse de norme (medii explozive, corozive etc.) – cutii de borne, corpuri de iluminat,
motoare, tablouri de distributie etc. – permite extinderea unor eventuale defectiuni si in
afara echipamentului respectiv (de exemplu amorsarea unui mediu exploziv de la arcul
electric produs intr-un intrerupator neetans);
- folosirea intr-un mediu exploziv a aparatajului necorespunzator (constructie antiex
dar cu clasa de protectie aleasa gresit sau in constructie normala);
- pozarea cablurilor sau circuitelor electrice neprotejate in spatii in care se
acumuleaza vapori sau gaze inflamabile si explozive;
- improvizatiile ori nerespectarea schemei electrice de functionare conduc, de multe
ori, la crearea unor situatii favorizante producerii scurtcircuitelor, prin legaturi cu
conductoare subdimensionate, imbinari slabe, lipsa elementelor de protectie etc.;
- instalarea sau inlocuirea unor echipamente sau accesorii electrice (intrerupatoare, prize,
dulii, corpuri de iluminat) de catre persoane necompetente de regula cu nerespectarea
prevederilor normalor in vigoare, constituie o cauza frecventa de incidente, indeosebi in
mediu rulal si in reteaua comerciala;
- in cazul aparatelor electrocasnice – cordonul de alimentare constituie cea mai
importanta cauza de incendii; nu numai ca astfel de cordoane de alimente sunt mai putin
bine izolate, atat electric cat si mecanic, dar sufera numeroase deteriorari datorita unor
manevrari gresite sau unor socuri. Cordoanele se incalzesc atat electric cat si mecanic,
dar sufera numeroase deteriorari datorita unor manevrari gresite sau unor socuri.
Cordoanele se incalzesc atat de la o suprasarcina electrica, cat si de la surse exterioare,
iar izolatia de plastic se inmoaie suficient pentru ca sa intre in contact cu conductoarele,
provocand un scurtcircuit, care va aprinde, de regula, izolatia.
Constructia defectuoasa a prizei sau a fisei de conectare favorizeaza, de asemenea
scurtcircuitul. De regula, utilizatorul este prezent si poate opri la timp efectele negative. In
cazul aparatelor lasate nesupravegheate urmarile pot fi insa grave.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 11 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Situatiile mentionate mai sus favorizeaza producerea unui incendiu, avand ca sursa
de aprindere scurtcircuitul produs in retele de joasa tensiune.

Recomandari preventive
- proiectarea, executia si montarea oricaror elemente componente ale instalatiei
electrice trebuie efectuata in stricta conformitate cu normele si normativele in vigoare;
orice improvizatie sau executia lucrarilor de montare, intretinere si reparatii de catre
personal necalificat sau neautorizat trebuie exclusa cu desavarsire;
- remedierea imediata a oricarei defectiuni constatate; aparatele si echipamentele
electrice cu defectiuni trebuie deconectate imediat de la retea;
- respectarea stricta a conditiilor tehnice speciale la echipamentele destinate sa
functioneze in mediu cu pericol permanent de explozie;
- asigurarea corectitudinii alegerii si selectivitatii elementelor de protectie: evitarea
sigurantelor supradimensionate, necalibrate etc.;
- imbinarea conductorilor electrici trebuie sa se faca prin cleme de legatura, lipire
sau sudare, dupa care locurile de imbinare se izoleaza corespunzator; portiunile din
instalatiile electrice supuse timp indelungat la vibratii sau variatii de temperatura trebuie
controlate periodic;
- verificarea permanenta a contactelor, intrerupatoarelor, prizelor, dozelor;
inlaturarea celor defecte sau incomplete;
- evitarea supraincalzirii instalatiilor electrice (motoare, circuit prize etc.) prin
conectarea de consumatori peste puterea proiectata;
- verificarea periodica a lagarelor motoarelor electrice, a temperaturii carcasei,
evitarea griparii;
- interzicerea folosirii conductoarelor de gaz drept legatura cu pamantul;
- interzicerea montarii cablurilor, tablourilor electrice direct pe elemente de
constructie din materiale combustibile;
- prevederea de carcase de protectie (etansate corespunzator si mentinute inchise)
pentru tablourile electrice de distributie, relee, contactoare;
- interzicerea folosirii motoarelor si aparatelor electrice cu carcasele si capacele
demontate sau in conditii care nu asigura racirea lor printr-o buna circulatie a aerului;
- interzicerea agatarii de intrerupatoare, conductoare, lampi a hainelor si diferitelor
obiecte;
- interzicerea lasarii nesupravegheate a aparatajului electric in conditiile impuse
tehnologic;
- mentinerea curata a instalatiilor electrice (tablouri de distributie, motoare s.a.) prin
inlaturarea periodica a prafului, scamelor, corpurilor straine etc. ce pot duce la conturnari
de izolatii si ulterior la scurtcircuit;
- dotarea corespunzatoare cu mijloace de interventie p.s.i. adecvate.

1.4. Surse de aprindere de natura mecanica

Spre deosebire de scanteile electrice, care sunt de tipul descarcarilor electrice,
scanteile mecanice sunt particule materiale, de dimensiuni mici (de ordinul micronilor),
provenite din diferite operatii de prelucrare a metalelor sau din ciocniri mecanice. Desi, ca
sursa de aprindere intervin prin potentialul lor termic, sunt individualizate prin natura
activitatilor mecanice ce le genereaza.
Numarul incendiilor datorate unor surse de aprindere de natura mecanica (frecare,
scantei) este redus, in comparatie cu alte surse.

1.5. Surse de aprindere naturale

In aceasta categorie intra incendiile initiate independent de vointa omului sau cauze
tehnice, datorita unor surse de aprindere naturale, cum ar fi: descarcarile electrice
atmosferice si radiatia solara.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 12 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Fenomene naturale cum ar fi: cutremure de pamant, furtuni puternice, meteoriti s.a.
pot favoriza provocarea unor instalatii, dar nu constituie prin ele insasi surse de aprindere.
Trasnetul

1.6. Incendii intentionate

Definirea notiunii
Incendierea este considerata, din cele mai vechi timpuri, drept o fapta foarte grava,
care provoaca distrugeri, tragedii omenesti, deseori infirmitate si moarte. Chiar daca initial
nu a fost indreptata impotriva unei vieti omenesti, prin evolutia sa aleatorie si violenta pune
in pericol viata pompierilor si a persoanelor care iau parte la actiunea de stingere sau
salvare. Vechea lege romana pentru „incendium” (adica aprinderea proprietatii cuiva sau
incendierea cetatii) prevedea pedeapsa de ardere pe rug. In evul mediu, cat si mult dupa
aceea, atat in Europa, cat si in S.U.A. legea prevedea pedeapsa cu moartea si confiscarea
averii (Legea 1652 din Massachusetts). Din 1784 in Irlanda, S.U.A. si alte tari s-a aplicat
pedeapsa cu moartea doar pentru incendierea in timpul noptii. Astazi, pentru aceasta
fapta, cunoscuta doar prin termenul „arson” sunt prevazute pedepse grele, circumstante
agravate fiind moartea unei persoane ca urmare a incendierii (20 ani inchisoare) si
incendierea in cursul noptii.
Se poate face o echivalenta intre termenul arson si termenul incendiu intentionat,
ce poate fi definit ca: aprinderea, cu intentie distructiva a unei cladiri, locuinte, dependinte
sau a altei proprietati, inclusiv cea proprie.
Prin urmare, este absolut necesar elementul intentie, altfel incendiul este clasificat
ca accidental. In aceasta din urma categorie pot fi incluse focuri obisnuite (gunoi, ierburi
etc.), care pot scapa de sub control.
In actuala reglementare a Codului Penal Roman, incendierea nu constituie
infractiune, ci reprezinta un mijloc prin care pot fi comise alte infractiuni ce vizeaza, in
principal, distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare a unor bunuri,
perturbarea activitatii unei unitati sau vatamarea grava a integritatii corporale, a sanatatii
ori moartea unuia sau a mai multor persoane (art. 163 – diversiune, art. 164 – sabotaj, art.
217 – 219 – distrugere, art. 231 – 232 – distrugere in paguba avutului obstesc, art. 249 –
neglijenta in serviciu).
In toate aceste cazuri, se pedepseste si tentativa.
Se considera tentativa, dupa caz, producerea sau procurarea mijloacelor ori
instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunii (plasarea unui
bidon de benzina in anumite locuri spre utilizare ulterioara, elaborarea unui plan de actiune
s.a.). Tentativa nu se identifica pe deplin cu provocarea intentionata a unui pericol de
incendiu, fiindca persoana care provoaca un pericol direct de incendiu nu este neaparat de
acord cu efectul, considerand ca acesta va fi evitat.
Codul penal pedepseste atat autorul (sau autorii) – persoana care savarseste in
mod nemijloc actul de incendiere – , cat si instigatorul (persoana care, cu intentie,
determina o alta persoana – chiar minori – sa savarseasca asemenea fapta) si complicii
(persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta, in orice mod, la savarsirea unei
incendieri – prin sfaturi, informatii, furnizarea de mijloace s.a.).
Legea penala ia in considerare si concursul de infractiuni (furt, crima, delapidare).
Codul penal stabileste bunurile pentru a caror distrugere ori degradare faptuitorul va
fi sanctionat cu o pedeapsa mai aspra: cabluri telefonice, telegrafice sau de inalta
tensiune, conducte petroliere, bunuri care au o deosebita valoare stiintifica, artistica,
arhivistica ori sociala.
Infractiunile amintite mai sus pot fi comise cu intentie sau din cupla.
Incendiul cu intentie poate fi comis numai in urma unei actiuni – ce poate avea
diferite forme: printr-o actiune directa a autorului sau indirect, prin introducerea
intentionata a unor defecte in constructia sau functionarea unor aparate ori instalatii sau

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 13 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

prin depozitarea, intentionat necorespunzatoare, a unor substante si materiale

(autoaprindere, incompatibilitati chimice).
Se retine o agravanta prevazuta cu o pedeapsa de 1 – 5 ani inchisoare – daca prin
folosirea incendiului a rezultat un pericol public. Pericolul public este definit ca stare de
primejdie iminenta ce poate periclita situatia unor bunuri – altele decat cele afectate direct
de incendiu – sau vieti omenesti.
Pedeapsa cu inchisoarea de la 10 la 20 ani daca distrugerea prin incendiu a avut
loc un dezastru, definit ca distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in
comun, de marfuri sau persoane, ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut ca urmare
moartea ori vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai mult persoane.
Art. 75 din Codul Penal – referitor la circumstantele agravante – nu prevede, ca
atare, savarsirea actului de incendiere in conditii de noapte.
Infractiunea este savarsita din culpa, cand infractorul prevede rezultatul faptei sale,
dar nu-l accepta, socotind, fara temei, ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul
faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada (de exemplu: aruncarea unui muc de tigara
nestins intr-un loc cu materiale usor aprinzibile, aprinderea focului langa depozite de furaje
etc.).
Obiectul juridic il constituie relatiile sociale care ocrotesc proprietatea, viata si
integritatea persoanelor fizice sau proprietatea persoanelor juridice, iar obiectul material
insasi bunurile ori valorile asupra carora faptuitorul isi exercita actiunea ori inactiunea (in
acest ultim caz infractorul nu executa actiunea sau obligatia ce-i revenea din normele p.s.i.
– de exemplu: inlaturare improvizatii electrice, necuratire cosuri s.a.).
Latura obiectiva consta deci, in aprinderea de bunuri, ca urmare a unor actiuni sau
inactiuni ale persoanelor fizice.
Latura subiectiva – in cazul infractiunii cu intentie – consta in intentia directa a
subiectului de a distruge ori degrada prin aprindere un bun, care, savarsind incendierea,
doreste si accepta intrutotul urmarile faptei sale.
In cazul infractiunilor din culpa ce se pot savarsi prin incendiu, si anume,
distrugerea in paguba proprietatii persoanelor fizice si juridice, latura subiectiva consta in
insasi vina subiectului, manifestata sub forma nesocotintei, imprudentei, neprevederii ori
usurintei.
Latura obiectiva a acestei infractiuni o constituie actiunile ori inactiunile unor
persoane fizice, altele decat functionarii, in legatura cu indatoririle lor de serviciu, a caror
caracteristica o reprezinta imprudenta, usurinta sau nesocotinta, manifestate in luarea
unor masuri sau nerespectarea unor norme p.s.i.
In cazul cand sunt afectate bunuri apartinand faptuitorului, existenta unei infractiuni
este conditionata, la fel ca cele comise cu intentie, de prezenta pericolului public, ca
urmare a incendierii bunurilor acestuia.
Producerea unui incendiu poate avea loc si ca urmare a neglijentei in serviciu – art.
249. In acest caz se cere calitatea speciala a subiectului, care trebuie sa fie functionar, iar
fapta sa sã fie in legatura cu obligatiile sale de serviciu, prin neindeplinirea lor sau
indeplinirea lor necorespunzatoare.
Responsabilitatea penala a autorului unui incendiu (adica actiunea sau inactiunea
era sau nu conditionata de vointa autorului) este data prin lege penala, pe de o parte prin
varsta minima de 16 ani in momentul comiterii faptei, iar pe de alta parte de starea
sanatatii mentale a autorului, stabilita prin expertize psihiatrice.
Instigatorii care incita, de exemplu la incendierea unui obiectiv, precum si complicii
care isi dau concursul informand despre cea mai eficace metoda de incendiere, raspund
penal chiar atunci cand autorul delictului stabilit nu are responsabilitatea faptei.

Clasificarea
Incendiile intentionate pot fi clasificate, dupa motivele determinate, in urmatoarele
categorii:
- din razbunare;

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 14 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

- acoperire alte infractiuni; → cu scop direct;

- social-politice;
- fraude asigurari
- vandalism; → instinctuale.
- piromanie.

Recomandari preventive
- Asigurarea securitatii intreprinderii sau cladirii, indeosebi noaptea si in zilele de
sambata si duminica – posturi fixe si mobile de paza, reglementare stricta a accesului,
supravegherea intregului perimetru, inclusiv a intrarilor dosnice;
- Asigurarea supravegherii electronice: centrale de semnalizare a incendiilor si
efractiilor, instalatii automate de stingere (sprinklere);
- Inlaturarea imediata a unor situatii suspecte: rezervoare cu lichide inflamabile,
aglomerari de materiale combustibile, in locuri unde nu se justifica prezenta lor;
- Evitarea aglomerarilor de materiale combustibile (fisuri la aparate de incalzit,
conductori electrici neprotejati s.a.), ce pot favoriza incendii;
- Cunoasterea si luarea in considerare a starii de spirit a personalului din subordine;
notificarea catre unitatea de politie apropiata a amenintarilor din partea unor nemultumiti
sau proaspat concediati.

C) Descrierea, funcţionarea şi modul de urmãrire şi de intervenţie la instalaţiile şi

sistemele de siguranţã ale maşinilor şi utilajelor de la locurile de muncã, inclusiv la
cele de prevenire a incidentelor şi avariilor tehnologice.
Pe timpul exploatării construcţiilor si instalaţiilor tehnologice proprietarii (utilizatorii)
acestora trebuie să stabilească măsuri tehnico- organizatorice care să asigure menţinerea
condiţiilor şi caracteristicilor specifice care s- au avut în vedere la proiectarea şi realizarea
sistemelor, instalaţiilor, aparatelor şi dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare,
alertare, limitare şi stingere a incendiilor.
Principalele condiţii şi caracteristici specifice care trebuie avute în vedere pe timpul
exploatării sunt:
a) accesibilitatea şi vizibilitatea;
b) integritatea fizică;
c) sensibilitatea detectoarelor de incendiu;
d) amplasarea în locurile stabilite.

D) Conţinutul instrucţiunilor de apãrare împotriva incendiilor şi a planurilor de

intervenţie specifice.
Se vor prezenta IP SU din Planul de instruiré periodic.

E) Descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor,

utilajelor, aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor.

Stingătoare cu pulberi. (STAS 4918-80 şi 4919-84).

Sunt destinate pentru utilizarea lor la incendii de naturi diferite, avand eficienţă ridicată,
mai ales la stingerea materialelor combustibile din clasele B şi C, şi limitată la cele din
clasele A şi D, la care se utilizează pulberi, speciale.
Totodată, ele pot fi utilizate acolo unde există riscul de electrocutare prin acţiunea directă
asupra instalaţiilor electrice sub tensiun indiferent de valoarea acesteia (de regulă, se
folosesc din considerente de securitate la tensiuni mai mici de 1 000 V).
Folosirea ulterioară sau simultană a pulberilor şi, după caz, a apei pentru răcirea
materialelor, le măreşte considerabil eficienţa de stingere.
Refularea pulberii se face prin crearea unei presiuni interne cu ajutorul gazului (CO2)
eliberat din butelia auxiliară, în momentul punerii în funcţiune (utilizării) a stingătorului.
ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 15 / 21
 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Jetul de pulbere are o lungime eficace între 3 şi 10 m (proporţional cu capacitatea

stingătorului).
Utilizarea lor în aer liber impune o oarecare iniţiere, pentru a contracara sensibilitatea la
curenţii de aer. în acest sens, se recomandă dirijarea jetului pe direcţia perpendiculară a
vantului cu deplasarea lui spre direcţia acestuia. In nici un caz nu se acţionează în sens
contrar vantului, aceasta favorizînd reducerea apreciabilă a eficienţei.
Aplicarea pulberii pe suprafaţa incendiată, mai ales la stingerea lichidelor combustibile, se
face prin dirijarea jetului la baza flăcărilor, în general atacandu-se marginea cea mai
apropiată a incendiului şi progresandu-se către extremitatea opusă, cu o mişcare de
măturare (dreapta-stînga), pe întreaga lăţime a focarului. Trebuie avut grijă, totuşi, a, nu
se dirija jetul direct spre suprafaţa arzandă, pentru a se evita deversarea lichidului
incendiat.
Stingătoarele cu pulberi au avantajul posibilităţii păstrării în condiţii de mediu grele
(temperaturi cuprinse între —20 şi +60°C) şi de aceea ele au un domeniu larg de folosinţă:
parcuri auto, depozite de lichide combustibile, aparataj şi instalaţii sub tensiune.
La alegerea stingătoarelor cu pulberi pentru protecţia unor spaţii închise trebuie avute în
vedere următoarele aspecte :
— prin refularea în concentraţie mare a pulberii, aceasta produce nebulozitate
accentuată, fapt ce îngreunează încă multă vreme după aceea vizibilitatea în încăpere ;
— deşi produsul conţinut nu este toxic, poate crea unele efecte negative asupra
respiraţiei (înecare, usturime etc.) ;
— cantitatea apreciabilă de pulbere rămasă după intervenţie este dificil de îndepărtat,
iar aparaturii sensibile sau alimentelor le poate produce degradări apreciabile, pînă la
imposibilitatea reutilizării acestora.
Din aceste considerente, nu se recomandă utilizarea stingătoarelor cu pulberi la
echipamente sau relee cu contacte fine (calculatoare electronice, centrale telefonice etc).
Totodată, nu se recomandă amplasarea stingătoarelor cu pulberi sub directa acţiune a
radiaţiilor termice, deoarece prin aşa-numitul efect de seră se ajunge la supraîncălzirea
buteliei cu CO2 şi, implicit, la spargerea membranei de siguranţă şi refularea nedorită a
pulberii.

F) Sarcinile specifice care îi revin persoanei instruite pentru prevenirea incendiilor,

evacuarea persoanelor şi a bunurilor şi pentru anunţarea şi stingerea incendiilor.
Interventia personalului la locul de munca se realizeaza printr-un ansamblu de masuri
tehnico-organizatorice menite sa asigure atit dotariile necesare cit si utilizatorii acestora.
Pentru a realiza o interventie eficienta este necesar a se intocmi ( unde este cazul )
cele trei planuri :
a) planul de evacuare a persoanelor;
b) planul de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind
periculoase;
c) planul de intervenţie.

Doar intocmirea acestor planuri nu este suficienta, daca acestea nu sunt afisate in
locuri vizibile si daca nu sunt cunoscute si insusite de catre utilizatorii locurilor de munca.
Organizarea efectiva a interventiei se face prin nominalizarea si instruirea celor care
trebuie sa participe la operatiunile de interventie ori sa efectueze manevre sau alte
operatiuni la diverse instalatii si utilaje.
Toate operatiunile de interventie se fac in urmatoarea ordine cronologica :
o Alarmarea personalului prin : viu grai etc.;
o Anuntarea fortelor de interventie – echipe proprii si daca este cazul Pompierii militari
la tel. 112 ;
o Anuntarea conducerii societatii si/sau a Cadrului tehnic pentru PSI.;
o Manevrarea instalatiilor si dispozitivelor de limitare si stingere a incendiilor;

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 16 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

o Concomitent cu evacuarea utilizatorilor si bunurilor materiale se actioneaza cu

dotarile aferente asupra incendiului.
Conducerea activitatii de interventie se executa de persoana desemnata de
conducerea societatii si consemnata in “ Organizarea apararii impotriva incendiilor “ la
locul de munca.
Dupa terminarea activitatilor de interventie, salvare si evacuare, personalul desemnat
efectueaza operatiuni de indepartare a efectelor negative datorate incendiului si punerea
in stare de functionare in deplina siguranta a masinilor, instalatiilor si a celorlalte spatii
afectate de incendiu.
Este de retinut faptul ca respectarea tuturor obligatiilor inscrise in planurile de
interventie precum si formarea reala, nu fictiva a echipelor de interventie, pot limita cu
succes producerea de pagube si pierderi de vieti in cazul unor incendii sau alte situatii de
urgenta.

EVECUAREA PERSOANELOR SI A BUNURILOR

In cazul producerii unor evenimente negative ( incendii, explozii, calamnitati naturale,
etc.), o importanta deosebita terbuie acordata evacuarii persoanelor si a bunurilor.
In conformitate cu prevederile legale, nu se poate face evacuarea persoanelor si a
bunurilor materiale fara respectarea tuturor reglementarilor care asigura utilizarea cailor de
acces si evacuare, precum si intervenctia pentru stingerea si limitarea pagubelor produse
de evenimentele negative.
Pentru organizarea cit mai eficienta a evacuarii persoanelor si a bunurilor, atit
conducerea societatii cit si utilizatorii, trebuie sa respecte urmatoarele :
 emiterea unei Decizii care sa reglementeze asiguraea cailor de de acces, evacuare si
interventie;
 caile de acces, evacuare si interventie trebuie mentinute in permanenta, in orice
anotimp, practicabile si curate;
 pe caile de evacuare se vor monta indicatoare a directiei de urmat in caz de incendiu;
 se interzice depozitarea unor materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de
circulatie, sau care prin natura lor pot creea pericol de incendiu sau explozie;
 este obligatoriu amenajarea de podete peste santuri sau sapaturi efectuate pe caile
de acces si evacuare;
 usile incaperilor tampon vor fi in permanenta in perfecta stare de functonare, iar cele
de pe traseele de evacuare vor avea dispozitive care sa permita deschiderea lor cu
usurinta;
 cheile de la intrarile in cladiri si cele ale usilor de evacuare, se vor pastra in locuri
special amenajate, pentru a putea fi identificate si folosite cind este nevoie;
Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate în
funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla
simultan în aceasta şi se întocmesc astfel:
a) pe nivel, dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane;
b) pe încăperi, dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane;
c) pentru încăperile destinate cazării, indiferent de numărul de locuri.
Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel, pe căile de acces şi în locuri vizibile,
astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele, iar în încăperi, pe partea
interioară a uşilor.
Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii, pe care se
marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi, coridoare şi case de scări sau
scări exterioare.
Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor: stingătoare, hidranţi interiori, butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a
incendiilor, posibilităţile de refugiu, încăperi speciale, terase, precum şi interdicţia de
folosire a lifturilor în asemenea situaţii.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 17 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Pentru a stabili o cronologie a activitatilor ce urmeaza a fi executate, in actiunea de

evacuare, trebuie stiut faptul ca aceasta se face de catre echipele formate in acest sens.
In prima faza trebuie evacuate persoanele care datorita unor accidentari sau handicapuri
nu se pot evacua singuri, urmind copii si femeile.
Echipele de evacuare vor evacua concomitent persoanele si bunurile care prezinta pericol
de incendiu sau explozie, precum si cele care pot creea prin descompunere gaze toxice.
In a doua faza se vor evacua bunurile considerate valoroase, pentru a diminua cit mai mult
pierderile materiale.
Echipele formate pentru evacuarea de persoane si bunuri, nu se vor implica in interventie,
aceasta fiind lasata altor echipe, avind grija sa nu stinjeneasca activitatea lor.Atit
persoanele cit si bunurile vor fi evacuate la o distanta de siguranta, ferite de efectele
negative ale evenimentului, bunurile fiind depozitate in locuri prestabilite asigurindu-se
totodata si paza acestora.
Toate actiunile de evacuare si salvare se efectueaza sub conducerea directa a persoanei
desemnate cu coordonarea activitatii de interventie, salvare si evacuare.
Dupa terminarea activitatilor de salvare si evacuare, se pot sprijini echipele de interventie
in activitatii colaterale.

ORGANIZAREA AUTOAPARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR PE LOCURILE DE

MUNCA

Autoapararea impotriva incendiilor pe locurile de munca se organizeaza diferentiat, in

raport cu pericolul de incendiu i explozie existent si cu complexitatea
instalatiilor,masinilor,utilajelor si proceselor tehnologice care se desfasoara pe ocurile de
munca respective.
In principiu,organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca cuprinde:
- obligatia si sarcinile personalului incadrat in munca,rezultate din prevederile legale;
- regulile si masurile de autoaparare impotriva incendiilor specifice locului de munca;
- mijloace de alarmare si anuntare a fortelor stabilite sa participe la stingerea incendiilor;
- dotarea locului de munca cu mjiloace de prevenire si stingere a incendiilor;
- organizarea evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de incendiu;
- organizarea interventiei, precizind sarcinile si raspunderile care revin echipei de
prevenire si stingere a incendiilor, recum si operatiile ce trebuie executate (in ordine
cronologica);
- schita (schema) locului de munca pe care se marcheaza modul de amplasare a utilajelor
si bunurilor, traseele de vacuare, dispozitivul de interventie in caz de incendiu cu
mijloacele din dotare.
La instalatiile tehnologice complexe cu grad ridicat de pericol de incendiu si explozie se
intocmesc, de regula, si Iistructiuni de prevenire si stingere a incendiilor.
Pentru salile aglomerate si a cladirilor cu aglomerari de persoane se intocmesc planuri de
evacuare in caz de incendiu,in mod diferentiat, functie de tipul si destinatia constructiei,
numarul maxim de persoane care se pot afla in aceasta si de posibilitatile de
evacuare.Planurile se afiseaza in locurile vizibile pe caile de acces.
Pregatirea personalului incadrat in munca se asigura prin instructajul de prevenire si
stingere a incendiilor,cu caracter practic-aplicativ,care cuprinde urmatoarele forme (faze):
- instructajul introductiv general (executat de cabinetele P.S.I.) si testari;
- instructajul periodic si testari;
- instructajul la intrarea in schimbul de lucru;
- instructajul special pentru lucrari periculoase.
Pe locurile de munca se afiseaza inscriptii, afise, panouri, fotomontaje si alte mijloace
vizuale de popularizare a regulilor si masurilor de prevenire si stingere a
incendiilor,combaterea cauzelor de incendiu.

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 18 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

In cadrul autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca se reglemeteaza predarea

si primirea schimbului, se organizeaza corespuzator lucrul,se asigura
supravegherea,controlul si autocontrolul si se iau masuri pentru intarirea ordinii si
disciplinei in munca.

FORMELE SI METODELE SPECIFICE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Reguli si masuri generale de prevenire si stingere a incendiilor:

1. In societatea noastra se respecta regulile si masurile de prevenire si stingere a in
cendiilor stabilite prin reglementarile cu caracter national ( norme, normative, prescriptii
tehnice, dispozitii, etc.) emise potrivit legii, precum si masurile commune precizate in
prezentul instructaj. In incinta societatii se organizeaza si se asigura controlul si
supravegherea masurilor comune si specifice de prevenire si stingere a incendiilor
stabilite in norme, in scopul reducerii riscurilor de incendiu la minim posibil.
2. Exploatarea sistemelor , instalatiilor, echipamentelor, aparatelor si masinilor de orice
categorie, cu defectiuni, improvizatii sau fara protectie corespunzatoare fata de
materialele sau substantele combustibile din spatiul in care sunt utilizate este interzisa.
3. La utilizarea mijloacelor prevazute la alineatul precedent este obligatoriu respectarea
instructiunilor de functionare, folosire si intretinere, precum si a normelor si masurilor
specifice de prevenire si stingere a incendiilor emise si aprobate conform legii.
4. Pe timpul exploatarii instalatiilor aferente constructiilor si instalatiilor tehnologice sunt
interzise :
- utilizarea necorespunzatoare a sistemelor, instalatiilor, aparatelor si a
echipamentelor sau solicitarea acestora peste limitele admise;
- functionarea peste programul stabilit sau neasigurarea supravegherii conform
instructiunilor de functionare;
- functionarea fara sisteme, aparate si echipamente necesare controlului si mentinerii
parametrilor privind siguranta in functionare sau inlocuirea acestora cu altele
necorespunzatoare ori supradimensionate;
- neintretinerea corespunzatoare a elementelor prevazute pentru izolarea termica
sau electrica, ori pentru separare;
- depasirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrarilor de verificare, intretinere si
reparatii precum si executarea necorespunzatoare a acestora;
- executarea oricaror lucrari de verificare, intretinere si reparatii de catre personal
necalificat sau neautorizat pentru lucrarile respective.
5. Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu sip e timp de vint este interzisa
conform Deciziei interne.
6. Fumatul in locurile cu pericol ( risc ) de incendiu sunt interzise, si este reglementat de
Decizia interna.
7. Este obligatory mentinerea in buna stare de functionare a instalatiilor de captare si
scurgere la pamint a curentilor accidentali si a sarcinilor electrostatice.
8. Mijloacele tehnice de interventie pentru stingerea incendiilor ( stingatoare cu praf si
CO2, hidranti interiori siexteriori ) trebuie mentinute in perfecta stare de functionare. Se
interzice descomplectarea ( ruperea de sigilii, demontari de piese ) , deteriorarea sau
folosirea in alte scopuri a mijloacelor tehnice de interventie pentru stingere.
9. Este obligatory participarea salariatilor la instruirile si exercitiile privond prevenirea si
stingerea incendiilor.
10. In caz de izbucnire a unui incendiu este necesar :
- alarmarea personalului, anuntarea pompierilor ;
- actionarea asupra punctelor de interventie pentru intreruperea utilitatilor ( instalatii
electrice, gaze naturale,,sistemul de ventilatie-exhaustare, etc. );
- limitarea propagarii si stingerea incendiilor prin folosirea mijloacelor de stingere din
dotare;

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 19 / 21

 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

- concomitant cu actiunea de stingere se vor evacua bunurile materiale mobile si se

vor proteja prin racier cu apa elementele de constructii.
11. Documentele principale de organizare a apararii impotriva incendiilor pe durata
exploatarii constructiilor sunt : instructiuni de aparare impotriva incendiilor, planul d4e
evacuare in caz de incendiu, planuri de depozitare pentru materiale combustibile,
planul de interventie.
12. Pe locurile d munca sunt afisate “ Organizarea apararii impotriva incendiilor” in care se
evidentiaza : materialele combustibile utilizate, instalatiile si echipamentele existente,
surse potentiale de aprindere, masuri generale si specifice de prevenire a incendiilor,
dotarile PSI, modul de anuntare a incendiilor.
La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:
a)prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
b)gestionarea materialelor şi a deşeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu
respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;
c)dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în
documentaţia tehnică de proiectare;
d)verificarea spaţiilor la terminarea programului de lucru;
e)menţinerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării diferitelor
instalaţii, echipamente şi utilaje tehnologice.
Sursele de aprindere posibile in cadrul societatii sunt : de natura electrica, termica, foc
deschis, tigara, bricheta, chibritul, scintei mecanice etc.
Masurile generale care se aplica in cadrul societatii sunt data de directorul societattii prin
cele cinci decizii de reglementare a fumatului, cailor de acces si evacuare, focul derchis,
perioade extreme si colectarea deseurilor.

1. In caz de incendiu si alte situatii de urgenta, in scopul prevenirii unor riscuri

suplimentare, asigurarea interventiei operative, limitarea si lichidarea efectelor unor
elemente de forta majora, este necesar sa fie cunoscute punctele de interventie si
operatiunile ce se executa.
a) Mijloace de comunicatii, telefonia fixa si mobile :
- La nr. de telefon 112 se anunta pompierii, politia si ambulanta. Apelul este gratuit atat de
la telefonia fixa cat si cea mobila.
- Defectiuni, avarii sau alte evenimente negative la instalatii (care nu se pot remedia cu
personal propriu) se anunta conducerii societatii.
b) Instalatii electrice pentru iluminat, prize, circuite de forta :
- local : se deconecteaza aparatele de la intrerupatoarele proprii ;
- de la tabloul electric secundar se intrerupe circuitul electric din zona in care s-a produs
evenimentul negative;
- in cazul evenimentelor de amploare se intrerupe curentul pe tronsoane sau pe intreaga
cladire de la tabloul electric general.
c) Instalatia de gaze naturale
In caz de forta majora sau scurgeri accidentale de gaze naturale se procedeaza la
inchiderea robinetelor :
- robinetul de serviciu – robinetul aparatului sau consumatorului;
- robinetul de siguranta – robinetul de pe conducta.
d) Instalatii de apa rece, canalizare si de incalzire.
Scurgerile accidentale de apa rece sau calda pot provoca distrugeri de bunuri, pot
afecta instalatiile electrice, aparate, echipamente si elemente de constructii.
Se inchid robinetii de serviciu, robinetii de siguranta, se inchid vanele de sectionare
pe tronsoane, dupa caz. Inchiderea apei trebuie precedata de oprirea aparatelor specifice
care utilizeaza apa, in special a centralei termice.
In cazul infundarii canalizarii se opreste apa si se procedeaza la desfundare. Dupa
caz, se pot aplica procedee de varietate a deversarilor.
e) Cai de acces, evacuare si interventie.
ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 20 / 21
 UNITATEA: S.C. DEKO ART CLEAN S.R.L. IP SU – Instruire în domeniul SU

Pentru evacuarea persoanelor si a bunurilor materiale se folosesc caile de evacuare

obisnuite, potrivit planului de evacuare.
Bunurile materiale, inclusive documente si inregistrari se evacueaza si se asigura
pastrarea in siguranta, in functie de prevederile planului de evacuare. In atentie :
- documente si inregistrari importante din punct de vedere economic, social si
stiintific,
- butelii sub presiune,
- substante care arde violent si/sau prezinta pericol de explozie,
- substante care prezinta risc pentru sanatate si mediu.
f) Mijloace de stingere.
Societatea este dotata cu hidranti interiori si exteriori, la sediu si la unele puncte de lucru,
precum si stingatoare P3 si P6 amplasate in locurile mentionate in “ Organizarea apararii
impotriva incendiilor “ afisate la fiecare loc de munca sip e nivele.

2. Activitatea la perceperea semnalelor de alarma de aparare civila

1. Masuri generale la declansarea semnalelor de alarma :
- intregul personal se va pregati pentru evacuarea totala sau partiala a cladirii,
- populatia isi va pregati rezerva de alimente, imbracaminte, medicamente si alte bunuri de
prima necessitate, inclusive documente de identitate. Este bines a se pregateasca un
aparat radio cu baterii si lanterna electrica,
- se va pastra calmul si se vor linisti persoanele panicate,
Se vor asculta cu atentie masurile si regulile transmise prin retelele de radio si televiziune
de organelle abilitate si conducerea institutiei care se vor comunica intregului personal. Nu
se vor raspindi stiri si zvonuri neverificate, false si care pot produce panica si accidente.
2. In cazul in care se comunica dispozitia de evacuare a institutiei, se va pune in aplicare
planul de evacuare :
- se va respecta ordinea de evacuare a persoanelor : copii, batrini, bolnavi, dizibilitati etc.
Intr-o alta formulare : persoanele care nu se pot evacua singure, persoanele care trebuie
conduse si/sau dirijate spre evacuare si in final personalul propriu valid,
- bunurile materiale se vor evacua in general in functie de importanta lor si posibilitatilor
concrete de transport,
- a nu se uita :
 intreruperea curentului electric, instalatia de gaze, instalatia de apa;
 documentele personale;
 imbracamintea, in functie de sezon;
 la parasirea locuintei se vor lua si rezerve de alimente, apa, imbracaminte si
medicamente;
 dupa caz, se vor lua aparate de radio si lanterne.

4. Instructajul se finalizeazã cu un test grilã de minimum 10 întrebãri, la care sunt

necesare 70% din rãspunsuri sã fie corecte. Nu vor fi admise la lucru persoanele ce nu
îndeplinesc criteriile de cunoştinţe minime. Se va repeta testul de câte ori va fi nevoie.

INTOCMIT
CADRU TEHNIC PSI
_________

ÎNTOCMIT: JASCAU CONSULTING SRL DATA: 16.09.2019 EDIŢIA: 1 PAG. 21 / 21