1.

Indicaţi microorganismele anaerobe:

C. perfringens

M. tuberculozei

B. melitensis

C.septicum

C.tetani

2. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

glucoza A, Lactoza +, H2S-

aminoacizi

lactobacterii

microelemente

micromolecule

3. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

acid-A

acid și gaz-AG

-H2S

aminoacizi

enzimatica

4. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

glucoza AG

Lactoza –

H2S –

5. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

glucoza A

Lactoza +

H2S-

6. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

glucoza AG

Lactoza –

H2S+

7. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:

Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

Suportă variaţii antigenice minore

Sensibilă la amantadina

Sensibilă la ribavirina

Suportă variaţii antigenice majore

formează imunitate specifică de serovariantă

sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări

include mai multe variante serologice

8. Alegeți caracterele specifice virusului gripal B:

Sunt prezente doar la om

Nu exista subtipuri distincte

9. Alegeți caracterele specifice virusului gripal C:

a) Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale

c) Include un singur serotip

d) Include mai multe serotipuri

e) Posedă genom fragmentat

10. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C:

Caliciviridae

Flaviviridae

Hepadnaviridae

Hepeviridae

Picornaviridae

11. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A:

Caliciviridae

Flaviviridae

Hepadnaviridae

Papovaviridae

Picornaviridae

12. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E:

Caliciviridae

Flaviviridae

Hepadnaviridae

Hepeviridae

Picornaviridae

13. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului:

Vindecare +/-

Portaj

Hepatită acută

14. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:

Disparitia Ag HBs( VINDECARE)

Vaccinat
15. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului:

Hepatita virală B acută (perioada de stare)

Hepatită cronică
16. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:

hepatita acută (perioada de stare)

hepatită cronică persistentă(portaj)

17. Alegeti factorii de patogenitate a escherichiilor enterotoxigene:

Hialuronidaza

Fibrinolizina

Enterotoxina

Pilii

Plasmocoagulaza
18. Alegeti grupele de risc în infecţia cu virusul HIV:

prostituatele

narcomanii

homosexualii

purtatorii de HBsAg

persoanele cu transfuzii frecvente de

19. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă:
Urina

Materii fecale

Sânge

Bilă

Secreție rinofaringiană
20. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:

Liză

Inhibare a hemaglutinării

Hemaglutinare

Aglutinare

Precipitare inelară
21. Alegeti shigelele ce nu scindează manitolul:

S.sonnei

S.flexneri

S.newcastl

S.dysenteriae

S.boydii
22. Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:

Enterocolita acută

Disbioza

Ciroza hepatică

Cancer al ficatului

Cronicizarea
23. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:

Variola

Varicela

Herpes genital

Mononucleoza infecţioasă

Rubeola
24. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:

Vii atenuate

Inactivate complete
Chimice

Sintetice

Subunitare
25. Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:

Virusul herpes simplex 1

Virusul herpes simplex 2

Virusul Epstein - Barr

Virusul varicelos

Virusul citomegalic
26. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:

reacţia de imunofluorescenţă directă

micropreparate colorate Gram

preparatul "picătura strivită" sau "suspendată"

reacţia de aglutinare cu ser imun antiholeric O1

reacţia imunoenzimatică
27. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:

Determină erupție cutanată

Manifestă efect antifagocitar

Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari

Deteriorează membranele celulare

Posedă acţiune fibrinolitică

28. Indicați acțiunea streptolizinelor:

Determină coagulare intravasculară

Manifestă efect antifagocitar

Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari

Deteriorează membranele celulare

Posedă acţiune fibrinolitică

29. Indicaţi afirmaţiile corecte despre N. meningitidis:

Cauzează o infecţie zooantroponoză

Parazitează specific numai omul

Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital

Are tropism accentuat pentru nasofaringe 394

Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
30. Indicaţi afirmaţiile corecte despre N. gonorrhoeae:

Nu este exigent la cultivare

Este fragil în mediul ambiant

Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu

Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou

Este rezistent la factorii mediului ambient

Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi

Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou

Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

Fermentează numai glucoza

Este implicat în etiologia blenoreei

31. Indicaţi afirmaţiile corecte despre agentul patogen al difteriei:

A. prezenţa sporului

B. prezenţa capsulei

C. aranjarea bacteriilor în frotiu sub unghi

D. prezenţa incluziunilor de polimetafosfaţi

E. aranjarea bacteriilor în frotiu în formă de palisade

bacterii grampozitive

bastonase maciucate

bastonase dispuse in unghiuri

32. Indicaţi afirmaţiile corecte despre S. aureus:

Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi

Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate

Produce lecitinază

Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive

Determino intoxicaţii alimentare

33. Indicaţi afirmaţiile corecte despre S. pneumoniae:

Coci sferici
Coci lanceolaţi

În frotiu se aranjează în tetrade

În frotiu se aranjează în perechi

Formează capsulă

Se aranjeaza in lanturi
34. Indicaţi afirmaţiile corecte despre S. saprophyticus:

Este responsabil de infecţiile acute ale tractului urinar, în special cistită la femei tinere

La barbati rareori – uretrită.

35/36. Indicaţi afirmaţiile corecte despre B. pertussis:

Colonii mici, bombate cu aspectul picăturilor de hidrargiu

Cocobacterii G-

Asporogene

Immobile

Formează microcapsule

In frotiu se dispun separat, în perechi sau lanţuri scurte

Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare

37. Indicaţi afirmaţiile corecte despre Bordetella parapertussis:

38. Indicaţi afirmaţiile corecte despre brucele:

Gram negative

Aerobe

Capsulate

Sub forma de bastonase sau coci

39/40. Indicaţi afirmaţiile corecte despre Clostridium botulinum:

bastonaş mobil

sporogen

gram+

sporul este ovoid subterminal (aspect de rachetă de tenis) termorezistent

cresc pe medii simple, în condiţii de anaerobioză

formează colonii rotunde, netede, de tip S, înconjurate de o zonă pufoasă

Scindează proteinele şi glucidele cu formare de gaze şi acizi

41/42. Indicaţi afirmaţiile corecte despre Clostridium tetani:
Bastonaş mobil

Cu flageli peritrichi

Sporogen, sporul rotund este plasat terminal (bastonaş de tobă)

Gram+

Inert biochimic

Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii

43. Indicaţi afirmaţiile corecte despre Clostridium perfringens:

Gram-pozitivi, pleomorfi

Spori centrali sau terminali ovali

Posedă capsulă

Este imobilă

Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă lecitinază

Cauzează toxiinfecţii alimentare

44/45. Indicaţi afirmaţiile corecte despre C. diphtheriae:

Bacterii grampozitive

Bastonaşe măciucate

Coci gramnegativi

Bastonaşe dispuse în unghiuri

Cocobacterii grampozitive

Bacili drepte sau puțin încurbate

Extremitățile rotunjite sau îngroșate (aspect de măciucă sau halteră) datorită granulațiilor de volutină

În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezești, cifre romane sau litere majuscule Y,
M, N, V

Imobile, asporogene, necapsulate - Gram positive

Anaerobi
46/47. Indicaţi afirmaţiile corecte despre leptospire:

Cultura se determină după 10-30 zile

Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte cu capetele încârligate

Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa

Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie

48. Indicaţi afirmaţiile corecte despre T. pallidum
Bacterie fină, helicoidală, cu 8- 14 spire regulate şi capetele ascuţite

Mobilă cu mişcări de flexie, înşurubare şi translaţie

Gram –

Romanovsky-Giemsa – roz-pal

Impregnare cu săruri de argint

Frotiuri Burri – necolorate pe fondul negru

49. Indicaţi afirmaţiile corecte despre B. recurrentis:

Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet

Conţin 5-8 spire mari, neregulate

Mobile cu miscari de flexie si insurubare

Bacterii anaerobe, cultivă in vitro pe medii complexe şi in vivo (ou embrionat, artropode, animale de
laborator)

Gram-
50. Indicaţi afirmaţiile corecte despre M.tuberculosis:

Este sensibilă la căldură, lumină solară directă, raze UV sau X

Rezistentă la frig sau desicare

Este puţin sensibilă la acizi, baze

Strict aerobă, foarte exigentă la cultivare

Este un bastonaş fin sau uşor încurbat

In frotiu se observă izolat, în grămezi sau corzi

Se colorează în roşu prin tehnica Ziehl-Neelsen

51. Indicaţi afirmaţiile corecte despre micobacterii:

Aerobe

Cu o rata mica de multiplicare

Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate

Necapsulate

Asporogene

Imobile
52. Indicaţi afirmaţiile corecte despre parotidita epidemică:

se manifestă prin afectarea conjunctivelor şi tractusului respirator superior

se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC

perioada de incubaţie 14-21 zile

este determinată de virusul paragripal

este determinata de virusul urlian

53/54. Indicaţi afirmaţiile corecte despre sifilis:

evoluiază în trei stadii

vindecă spontan la cca 25% din pacienţi

afectează în special femeile

afectează în special bărbaţii

penicilina este indicată pentru tratament

55. Indicaţi afirmaţiile corecte despre treponeme:

Posedă polimorfism pronunţat

Posedă flageli peritrichi

Sunt foarte rezistente în mediul extern

Posedă 4-8 spire neregulate

Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele

Mobile cu mişcări de flexie înşurubare şi translaţie

Gram -

FACTORI DE PATOGENITATE:

Factori de adeziune

Factori de invazie (hialuronidaza)

Factori de sensibilizare

Endotoxina

Supresia răspunsului imun celular în stadiile iniţiale ale bolii

STRUCTURA ANTIGENICĂ:

Haptene lipidice

Antigen proteic

Peptide şi glicopeptide
56. Indicaţi afirmaţiile corecte despre tulpinile enterotoxigene de E. coli:

Responsabile de “diareea călătorului”

Sindrom holeriform
57. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul gripal A:

formează imunitate specifică de serovariantă

formează imunitate postinfecţioasă protectoare faţă de restul virusurilor gripale

sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări

sursă de infecţie este exclusiv omul

include mai multe variante serologice (serotipuri)

58. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul hepatitei virale D:

este asociat hepatitei virale B

este o mutantă a virusului hepatitei B

este un virus ARN defectiv

face parte din familia Picornaviridae

face parte din familia Hepadnaviridae

59/61. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul rubeolic:

aparţine familiei Flaviviridae

apartine familiei Paramyxoviridae

aglutinează eritrocitele de berbec

aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă

lizează eritrocitele de berbec

60. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la parotidita epidemică:

sursa de infecţie este exclusiv omul

virusul se transmite prin insecte hematofage

virusul nu are variante serologice

virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină

virusul imunizează încrucişat cu virusul paragripal

62. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul rubeolic:

aparţine familiei Flaviviridae

apartine familiei Paramyxoviridae

aglutinează eritrocitele de berbec

aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă
genomul aRN monocatenar ,,+’’
63. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul rujeolic:

este un virus ADN cu inveliş lipidic

determină erupţie maculo-papulară

determină erupţii veziculare

vaccinul atenuat este suficient pentru profilaxia specifică

este un virus rezistent la temperaturi înalte

Prezintă o perioadă de incubaţie de 10-14 zile

Perioadă prodromală este caracterizată de febră, conjunctivită, rinoree, tuse

Tipic pentru rubeolă este semnul Koplik care este o leziune eritematoasă cu centru alb situată pe
mucoasa bucală

În câteva zile apare o erupţie pe faţă care coboară spre trunchi şi membre

Printre complicaţiile pe care le poate produce nu se numără şi otita medie

Sunt virusuri ADN

Omul este singura gazdă

Pentru tratament se utilizează amantadina

Transmiterea se face pe cale respiratorie

Apar cazuri grave la imunodeprimaţi şi subnutriţie

Face parte din Familia Paramyxoviridae

Infectează iniţial celulele tractului respirator apoi urmează faza de viremie

Perioada de incubaţie este de 10-14 zile

Hipertrofia dureroasă uni- sau bilaterală a glandelor parotide

Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată (luni)

Perioada prodromală: febră, conjunctivită, rinoree, tuse

Tipic semnul Koplik

Erupţie cu aspect de vezicule eritematoase cu lichid ce se vor acoperi ulterior cu cruste

Ca şi complicaţie poate produce orhita la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii

După apariţia erupţiei pacientul nu mai este contagios

Incubaţia este de 10-14 zile urmatǎ de perioada prodromalǎ cu febrǎ rinoree, tuse

În câteva zile se dezvoltǎ erupţia pe faţǎ şi coboarǎ spre trunchi şi membre

Encefalita poate apare ca o complicaţie a bolii cu o mortalitate 10%, sechele 40%

Incubaţia este de 18-21 zile

Boala nu este grevată de complicaţii

Prevenirea bolii se face prin vaccinare cu vaccin viu atenuat

Vaccinul este administrat subcutanat copiilor de 15 luni

Virusul un poate fi evdienţiat direct prin reacţia de imunofluorescenţă

Virusul nu poate fi cultivat pe culturi celulare

Vaccinul este inactivat (omorât)

64. Indicaţi afirmaţiile corecte referitor la virusul parotiditei epidemice:

se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC

perioada de incubaţie 14-21 zile

este determinata de virusul urlian

sursa de infecţie este exclusiv omul

virusul nu are variante serologice

virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină

65/66. Indicaţi agenţii care se atribuie la genul Enterovirus:

Virusul poliomielitic

Virusul Coxsackie

ECHO virusuri

Virusul hepatitei C

Virusul hepatitei A
67. Indicaţi antigenul specific de tip al virusurilor gripale A, B, şi C:

antigenul NP (nucleoproteina)

antigenul H (hemaglutinina)

cantigenul N (neuraminidaza)

antigenul VP
antigenele nestructurale
68. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:

A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată

B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată

C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită

D. Zona de hemoliză lipseşte

E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată

69. Indicaţi aspectul lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice:

uşor opalescent cu văl de fibrină

clar, incolor

opalescent, purulent (tulbure)

transparent

de culoare roşie

70. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul rabiei:

autovaccin

imunoglobulină antirabică

vaccin omorît

vaccin inactivat

vaccinul BCG

71. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:

Monovaccinuri inactivate

Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen

Trivaccinul tifoparatifoidic
Vaccinul TABTe

Vaccinul ADTP

72. Indicați biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a meningitei meningococice:

vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y, W)

Chimioprofilaxia (rifampicină, ciprofloxacină, ceftriaxon)

73. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia, tratamentul şi diagnosticul antraxului:

Tratamentul:

Antibiotice (peniciline, cefalosporine, fluorochinolone)

Imunoglobulina antiantrax

Profilaxia:

vaccin viu atenuat

vaccin acelular
vaccin cu PA
vaccin cu antigen capsular

Diagnosticul:

exsudat din leziunea cutanată

sputa
sânge
LCR
materii fecale
bioptate din ganglioni limfatici
probe necroptice
probe de la animalul suspect şi elemente din mediul extern

74. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia botulismului:

ser antibotulinic polivalent

seruri antibotulinice monospecifice de tip

canatoxina botulinică

antigeni Proteus OX

tuberculina

75. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia difteriei:

ser antidifteric hiperimun heterolog

Ig umane hiperimune antidifterice

vaccinul ADTP

vaccinul TABTe

vaccin viu atenuat

76. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:

anatoxina leptospirozică

imunoglobulină anti Leptospira

vaccin inactivat
vaccin viu atenuat

ser antitoxic antileptospirozic

77. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a dizenteriei:

bacteriofag antidizenteric

vaccin omorît

vaccin ribosomal

bacteriofag O de gen Salmonella

dizenterina

78. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia tuberculozei:

anatoxina tuberculozică

vaccinul viu atenuat

tuberculina

antigeni Proteus OX

ser antitoxic antituberculozic

79. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul specific al infectiilor stafilococice

cronice:

anatoxina stafilococică

autovaccin

ser imun antitoxic

bacteriofag

plasmă antistafilococică

80. Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:

mitis
81. Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:

intermedius

82. Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:

Belfanti

Gravis

83/84. Indicaţi biovariantele speciei Francisella tularensis:

F.tularensis nearctica

F.tularensis holarctica

F.tularensis centro-asiatica

F.tularensis tropicalis

F.tularensis novicida
85/86. Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:

intermedius

eltor

gravis

belfanti

mitis

87. Indicaţi boala infecţioasă provocată de microorganismul din imagine:

88. Indicaţi boala infecţioasă provocată de microorganismul din imagine:

89. Indicaţi boala infecţioasă provocată de microorganismul din imagine:

90. Indicaţi boala infecţioasă provocată de microorganismul din imagine:

91. Indicaţi caracterele comune pentru virusurile hepatitei A si hepatitei B:

sînt virusuri ARN

calea de transmitere parenterală

posedă tropism faţă de hepatocyte

perioada de incubaţie 6 luni

induc reacţii de sensibilizare de tip II (citotoxice)

92. Indicaţi caracterele de cultură a leptospirelor:

Se cultivă în medii lichide îmbogățite cu ser de iepure

Temperatura optimă de cultivare este de 37 C

Temperatura optimă de cultivare este de 30 C

Cultura de leptospire este vizibilă peste 24 ore

Leptospirele se multiplică fără a tulbura mediul

93. Indicaţi caracterele morfobiologice a vibrionului holeric:

bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă

formează capsulă în macroorganism

mobili

sporulaţi

anaerobi stricţi
94/95. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:

bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar

bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează celula

bastonaşe măciucate, gramnegative

bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis

bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează celula

96. Indicaţi caracteristica leziunilor în sifilis primar:

după vindecare rămân cicatrice

bogate în treponeme

se vindecă spontan fără cicatrice

sînt superficiale

sînt generalizate

97. Indicaţi caracteristica leziunilor în sifilis secundar:

sînt generalizate

sînt purulente cu miros fetid

bogate în treponeme

se vindecă spontan fără cicatrice

se localizează în ganglionii limfatici regionali

98. Indicaţi caracteristicele M. leprae:

99. Indicaţi caracteristicele V.cholerae O1:

apar ţine grupului Heiberg I

posed ă antigenul de grup A

posed ă antigenul de grup B

posed ă antigenul de grup C

este sensibil la bacteriofagul V.cholerae Bengal

100. Indicaţi caracteristicile C.tetani:

formeaz ă spori dispu şi terminal, care deformeaz ă celula

produce o exotoxin ă puternică

sînt mobili cu cili peritrichi

formeaz ă capsulă

provoac ă înegrirea gelozei bismut-sulfit

posed ă activitate hemolitică

proteoliză intensă

este foarte rezistent la factorii de mediu

Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky

cultiv ă pe geloz ă s înge în condi ţii aerobe

101 Indicaţi caracteristicile clostridiilor:

sînt gram-negative

prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei bacteriene

prezintă spori ce depăşeşte diametrul celulei bacteriene

prezintă granulaţii de volutină, care deformează celula

sînt gram-pozitive

Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.

Formarea sporilor care deformează celula

Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula

Sunt acido- alcoolorezistente

Sunt gramnegative

Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula

Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal

Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula

Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal

Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central

102/103/104 Indicaţi caracteristicile familiei Enterobacteriaceae:

Oxidazonegativi, catalazopozitivi

Reduc nitraţii la nitriţi(poseda nitrat reductaza)

Bacterii gramm-,asporulate

105 Indicaţi caracteristicile genului Neisseria:

diplococi gramnegativi, asemănători boabelor de cafea

diplococi grampozitivi, asemănători boabelor de cafea

coci strict anaerobi

oxidazopozitivi

Diplococi asemănători boabelor de cafea

Coci gramnegativi

Coci catalazopozitivi

Coci oxidazopozitivi

Coci strict anaerobi

106 Indicaţi caracteristicile N.gonorrhoeae:

implicată în etiologia blenoreei

cultivă pe geloză hiperclorurată cu ou şi lapte

diplococi capsulaţi, grampozitivi

fermentează numai glucoza

cultivă mai bine în atmosfera cu 5-10% CO2

rezistenţă la factorii mediului ambiant

acapsulată, mobilă, sporulată

sensibilă la factorii mediului ambient

posedă tropism deosebit faţă de uroepiteliu

creşte bine pe geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou

107 Indicaţi caracteristicile V. cholerae:

Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ

Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină

Preferă medii de cultură alkaline

Produce o enterotoxină termolabilă

Cauzează enterită acută cu diaree profuză

108 Indicaţi caracteristicile vibrionilor holerigeni:

Klauberg

apă peptonată alcalină

geloză alcalină

tiosulfat citrat bilă sucroză

Tinsdal

101 vibrioni

102 vibrioni

103 vibrioni

104 vibrioni

109 vibrioni

109 Indicaţi caracteristicile virusului hepatitei virale B:

HBV se transmite pe cale parenteralǎ

Este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepǎturi accidentale este crescutǎ, de
aproximativ 30%

Perioada de incubaţie este de 20-45 de zile

Antigenul HBs apare la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie, urmat la scurt timp de AgHBe

În 3-5 sǎptǎmâni apar primii anticorpi IgM anti HBc odatǎ cu debutul clinic al bolii

Virusul hepatitei B face parte din familia Flavivirus

HBV este constituit dintr-un înveliş extern şi o componentǎ centralǎ sau “core”, care este nucleocapsida
virionului

Partea externǎ constituie antigenul de suprafaţǎ (AgHbs)

Antigenul de suprafaţǎ (AgHbs) nu se gǎseşte în sânge

Virionul în întregime se gǎseşte în sânge şi foarte rar în ficat

Componenta centralǎ, nucleocapsida virionului, cuprinde ARN polimeraza şi genomul viral

Capsida e constituitǎ din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit antigen central Hbc

Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza viralǎ

Antigenul HBe se deceleazǎ în primele etape ale bolii ca marker al replicǎrii virale

Genomul e componenta esenţialǎ a nucleocapsidei şi are structurǎ ADN bicatenar, parţial monocatenar

HBV se transmite pe cale parenteralǎ

Este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepǎturi accidentale este crescutǎ, 30%

Perioada de incubaţie este de 20-45 de zile

Simptomele când apar sunt comune celorlalte hepatite: astenia, anorexia, greţuri, vǎrsǎturi

Hepatita B nu se poate manifesta cu simptome extrahepatice

110 Indicati caracterul cresterii agentului patogen al antraxului in mediul de cultura

lichid:

opacitate difuză

sediment aformic

sediment sub formă de bulgari de vată

peliculă la suprafaţă

creşte pe pereţii eprubetei

111 Indicaţi ce determină tipurile enteroinvazive de Escherichia coli:

toxicoinfecţii alimentare

infecţii holeriforme
gastroenterite infantile

infecţii similare salmonelozelor

infecţii dizenteriforme

112 Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice primare în cadrul familiei

Enterobacteriaceae:

familiei

genului

speciei

hemovariantei

biovariantei

113 Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în cadrul familiei

Enterobacteriaceae:

familiei

genului

speciei

hemovariantelor

biovariantelor

114 Indicati ce proprietati culturale sint caracteristice pentru E.coli:

cresc bine pe mediul Ploskirev

formează colonii lactozonegative pe mediile Endo şi Levine

formează colonii lactozopozitive pe mediul Endo

pe geloză peptonată formează colonii de formă "M"

numai unele serogrupe cresc pe mediul Ploskirev şi formează colonii lactozonegative

este indicator microbiologic al impurificării fecale

pentru cultivare necesită medii de cultură special

acido-alcoolorezistenţă

formează spori în condiţii nefavorabile

sînt grampozitive

115 Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV):

a) Macrofage

b) Leucocite

c) Endoteliocite

d) Limfocitele T şi B

e) Celulele-suşă din măduva osoasă

f) Celulele epiteliale ale canalelor glandulare

116 Indicati circumstantele de aparitie al infectiilor clostridiene:

plăgi profunde cu necroze tisulare

plăgi în condiţii de tulburări circulatorii

plăgi operatorii

plăgi superficiale

plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe

117 Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:

C.histolyticum

C.perfringens

C.tetani

C.botulinum

C.novyi

118 Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:

C.burneti

C.ramosum

C.diphtheriae

C.botulinum

C.novyi
119 Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:

C. novyi

C.perfringens

C.botulinum

C.tetani

C.septicum

120 Indicaţi factori de patogenitate caracteristici N.gonorrhoeae:

exotoxina

capsula

fimbrii de ataşare

endotoxina

leucocidina

121 Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:

a) Oxidaza

b) Plasmocoagulaza

c) Hialuronidaza

d) Fibrinolizina

e) Mucinaza

a) Lecitinaza

b) ADN-aza

c) Lipaza

d) Factor edematogen

e) Coagulaza

a) Leucocidina

b) Hemolizinele

c) Exfoliatina
d) Enterotoxina

e) Toxina eritrogenă

a) Neurotoxine

b) Cord - factorul

c) Toxina sindromului şocului toxic

d) Enterotoxinele

e) Proteina A

A. Leucocidina

B. ɑ-toxina

C. Exfoliatina

D. Enterotoxina

E. Toxina eritrogenă

122 Indicaţi factorii care determină receptivitatea la infecţia meningococică:

a) deficienţa componentelor C3, C6-8 ale sistemului complement

b) activitatea diminuată a limfocitelor

c) lipsa anticorpilor bactericizi

d) lipsa aglutininelor

e) deficienţe ale mecanismului de eliminare bacteriană

123 Indicaţi factorii ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe

medii de cultură:

A. Cisteina

B. Asparagina

C. Glutaminatul de sodiu

D. Acidul glutamic

E. Acidul piruvic
124 Indicaţi factorii de patogenitate a B. anthracis:

A. Capsula

B. Factor edematogen

C. Factor protector

D. Factor letal

E. Endotoxina

125 Indicaţi factorii de patogenitate a Bordetella pertussis:

A. proteinele fimbriilor
B. microcapsula
C. lecitinaza
D. citotoxina de tip A - B
E. toxina pertussis

A. cistinaza
B. pertactina
C. hemaglutinina filamentoasă
D. toxina dermonecrotică
E. enzima glucaza

126 Indicaţi factorii de patogenitate a escherichiilor enterotoxigene:

a) plasmocoagulaza

b) pilii

c) enterotoxina

d) fibrinolizina

e) neuroaminidaza

127 Indicaţi factorii de patogenitate a Francisella tularensis:

-Capacitatea de a penetra în macrophage

-supravieţuind şi multiplicându-se în interiorul celulelor până la moartea lor (parazitism

facultativ intracelular);

-Capsula (rol protector);

-Endotoxina (LPZ)
128 Indicaţi factorii de patogenitate a S.aureus:
a) eritrotoxina

b) hemolizinele

c) leucocidina

d) exfoliatina

e) enterotoxina

129 Indicaţi factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:

A. Hemaglutinina filamentoasă

B. Flagelii

C. Adenilat-ciclaza

D. Capsula

E. Exotoxina

A. Hialuronidaza

B. Citotoxina traheală

C. Hemolizine

D. Fibrinolizină

E. Lecitinază

A. fimbriile

C. dermotoxina

D. capsula

130 Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:

A. Toxina exfoliativă

B. Enterotoxina

C. Streptodornaza

D. Eritrotoxina
E. Streptolizina

131 Indicați familiile din care fac parte virusurile hepatitice:

Picornaviridae

Hepadnaviridae

Flaviviridae

Hepeviridae

132 Indicaţi formele clinice în pestă:

a) septicemică

b) convulsivă

c) bubonică

d) paralitică

e) pulmonară

133 Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

a) gastroenterită;

b) purtător de bacterii;

c) nazofaringită;

d) meningită;

e) sepsisul.

Rinofaringite

Endocardite

Septicemie

Pericardite

Meningita

Osteomielite

Infectii bronhopulm
Artrite

Conjunctivite

Angine

134 Indicaţi genul care reuneşte specii oxidazopozitive:

A. Salmonella

B. Escherichia

C. Yersinia

D. Vibrio

E. Shigella

135 Indicaţi genurile ce aparţin familiei Enterobacteriaceae:

a) Citrobacter

b) Leptospira

c) Klebsiella

d) Erwinia

e) Borrelia

136 Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:

a) Klebsiella

b) Yersinia

c) Salmonella

d) Morganella

e) Proteus

137 Indicați genurile condiţionat-patogene din familia Enterobacteriaceae:

Citrobacter

Enterobacter
Shigella

Proteus

Salmonella

138 Indicaţi genurile oxidazo-negative:

a) Plesiomonas

b) Morganella

c) Aeromonas

d) Citrobacter

e) Pseudomonas

139 Indicaţi genurile oxidazo-negative:

Morganella
Citrobacter

140 Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:

a) Klebsiella

b) Proteus

c) Vibrio

d) Escherichia

e) Pseudomonas

141 Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:

142 Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

A. Proteus

B. Escherichia

C. Enterobacter

D. Salmonella
E. Shigella

143 Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

a) Yersinia

b) Kluyvera

c) Citrobacter

d) Enterobacter

e) Shigella

144 Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Olkenitchi şi Kligler:

a) elective

b) de îmbogăţire

c) uzuale

d) diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară

e) lichide

145 Indicaţi în ce se determină antigenul K al E. coli:

A. Cultura inactivată la 100 0C.

B. Cultură vie

C. Cultură inactivată cu alcool

D. Tulpină vie atenuată

E. Cultură inactivată cu formol

146 Indicaţi infecţia care evoluează în formă cutanată, bubonică, septică şi pulmonară:

a) antraxul

b) bruceloza

c) pesta

d) tularemia
e) tuberculoza

147 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (metoda simplă de

colorare):

148 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram):

Holeră

149 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram):

150 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram):

151 Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine (tehnica Gram): Simplu

152 Indicaţi maladia provocată de microorganismele reprezentate în imagine: Simplu

153 Indicați maladia provocată de microorganismul din imagine (frotiu Gram): Simplu

154 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine (tehnica Gram): Simplu

155 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine (tehnica Gram): Simplu

156 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine (tehnica Gram): Simplu

157 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

158 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

159 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

160 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

161 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

162 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

163 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

164 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

165 Indicați maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

166 Indicați maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

167 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

168 Indicați maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

169 Indicaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: Simplu

170 Indicaţi maladia provocată de microorganismul reprezentat în imagine: Simplu

171 Indicaţi maladia provocată de tipurile enteroinvazive de E.coli:

a) toxicoinfecţii alimentare

b) infecţii holeriforme

c) gastroenterite infantile

d) infecţii similare salmonelozelor

e) infecţii dizenteriforme

172 Indicaţi maladiile bacteriene care se transmit pe cale hidrică:

173 Indicați maladiile cu transmitere fecal-orală:

virusul poliomielitic

Virusul hepatic B

Virusurile gripale

- Diareea
- Dizenteria
- Febrele tifo-paratifoide
- Holera

174 Indicați maladiile cu transmitere fecal-orală:

virusului rujeolic

adenovirusurilor

hepatita A şi E

175 Indicaţi maladiile determinate de paramyxovirusuri:

a) paragripa

b) rubeola
c) rujeola

d) parotidita epidemică

e) poliomielita

176 Indicaţi maladiile provocate de microorganismele din genul Yersinia:

Pesta
Pseudotuberculoza

177 Indicați maladiile transmise pe cale aerogenă:

Tularemia

Contractarea pestei

Contractarea brucelozei

Virusul rubeolei

Virusul gripal

Pesta

178 Indicați maladiile transmise pe cale hidrică:

- Leptospirozele
- Diareea
- Dizenteria
- Holera
- Febrele tifo-paratifoide

179 Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:

a) HBsAg

b) anti-HBeAg

c) anti-HGV E2

d) anti-HBc IgG

e) HAV ARN

HBV ADN
HDV ADN
anti-HDV IgG
anti-HBV IgG
anti-HDV IgM

180 Indicaţi markerii diagnostici în hepatita virală D:

a) HDV ARN

b) HDV ADN

c) anti-HDV IgG

d) anti-HBV IgG

e) anti-HDV IgM

181 Indicaţi materialul de cercetare în tusea convulsiva:

a) singe

b) spută

c) mase vomitive

d) urină

e) mucozitate de pe peretele posterior al faringelui

182 Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:

A. Picături Flugge

B. Prin aerosol

C. Prin sange

D. Prin vectori

E. Fecal-oral

183 Indicaţi mediile diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară a

enterobacteriilor:

a) Kauffmann

b) Russel

c) Kligller

d) Olkeniţki
e) Hiss

184 Indicaţi mediile pentru însămânţarea LCR in meningitele meningococice:

a) Endo

b) Bulion biliat

c) Bulion glucozat

d) Geloză ser

e) Geloză semilichidă

185 Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:

A. Endo

B. Levin

C. Bismut sulfit agar

D. Bulion cu selenit acid de sodiu

E. Geloză alcalină

186 Indicaţi mediile utilizate pentru izolarea culturii de V.cholerae:

A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS
D. Apă peptonată alcalină
E. Geloză alcalină

187 Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:

A. Bulion biliat cu glucoză

B. Mediul Sauton

C. Mediul cu cazeină şi cărbune

D. Mediul cu selenit acid de sodiu

E. Apă peptonată alcalină

188 Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:

A. Rappoport

B. Apă peptonată hiperclorurată

C. Apă peptonată alcalină

D. Mediul Muller

E. Mediul cu selenit de Na

189 Indicaţi mediul de izolare pentru Vibrio cholerae:

a) Levine

b) Lowenstein-Iensen

c) Klauberg

d) Tiosulfat citrat bilă sucroză

e) geloză clorurată cu lapte şi ou

f) Geloză alcalină

190 Indicaţi metodele de colorare utilizate la evidenţierea B.anthracis:

a) Gram

b) Burri-Hinss

c) Aujeszky

d) Ziehl-Neelsen

e) Neisser

191 Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului:

A. Microscopică

B. Bacteriologică

C. Biologică

D. Serologică

E. Alergică

A. Punctat din ganglionii limfatici regionali

B. Exsudat din elemente eruptive cutanate
C. Exsudate articulare
D.Serozitate din şancru
E. Lichidul cefalorahidian

192 Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:

a) Mycobacterium africanum

b) Mycobacterium scrofulaceum

c) Mycobacterium tuberculosis

d) Mycobacterium bovis

e) Mycobacterium gordonae

193 Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:

a) Mycobacterium chelonae

b) Mycobacterium africanum

c) Mycobacterium smegmatis

d) Mycobacterium abscessus

e)Mycobacterium fortuitum

194 Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:

a) Mycobacterium africanum

b) Mycobacterium smegmatis

c) Mycobacterium leprae

d) Mycobacterium bovis

e) Mycobacterium vaccae

195 Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

a) Mycobacterium leprae

b) Mycobacterium africanum

c) Mycobacterium smegmatis
d) Mycobacterium bovis

e) Mycobacterium abscessus

196 Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

a) Mycobacterium leprae

b) Mycobacterium vaccae

c) Mycobacterium bovis

d) Mycobacterium africanum

e) Mycobacterium tuberculosis

197 Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

a) Mycobacterium leprae

b) Mycobacterium africanum

c) Mycobacterium scrofulaceum

d) Mycobacterium bovis

e) Mycobacterium simiae

198 Indicați micobacteriile cu creștere rapidă:

a) Mycobacterium leprae

b) Mycobacterium africanum

c) Mycobacterium smegmatis

d) Mycobacterium bovis

e) Mycobacterium abscessus

199 Indicaţi microorganismele gramnegative:

Escherichia fergusonii, E.coli

Salmonella Enteritidis
N.gonorrhoe, N.meningitidis
Proteus mirabilis
Francisella tularensis
Pseudomonas aeruginosa
Moraxella catarrhalis
Bordetella pertussis
Yersinia pseudotuberculosis

201 Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler: Simplu

200 Indicați microorganismul prezentat în imagine (proprietățile culturale și morfologice): Simplu

A. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +

B. Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
D. Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
E. Glucoza, lactoza -; H2S –

202 Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu lactoză și zaharoză: Multiplu

A. Lactoza – A
B. Lactoza - „ –”
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG

Indicaţi organele în care are loc multiplicarea salmonelelor în faza difuziei

203 Multiplu
parenhimatoase:
A.intestin
B. Măduva osoasă
C. Splină
D. Ficat
E. Encefal
F.tesut limfoid

204 Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă: Simplu

A. Infecţii holeriforme (diareea călătorului)
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxiinfecţii alimentare

205 Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae: Multiplu

A. Scarlatina
B. Pneumonii lobare acute
C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al cornee
f.Frecvent otite

206 Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A: Simplu

30 zile(15-50zile)

207 Indicaţi pigmenţii caracteristici pentru stafilococi: Multiplu

Gram pozitiv- violet de gentiana
staphylocucus aureus-galben auriu
staphyloccocus epidermidis-alb
staphyloccocus saprophyticus-alb sau galben

208 Indicați posibilele maladii poststreptococice: Multiplu

A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D. Reumatismul cardioarticular
E. Glomerulonefrita acută

209 Indicați posibilele surse de infecţie în bruceloză: Multiplu

A. Persoanele bolnave
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele(porcine)
E. Ecvinele

210 Indicaţi prelevatele care sunt examinate în infecţia meningococică: Multiplu

A. Puroiul din plagă
B. Exsudatul nazofaringian
C. Lichidul articular
D. Sânge pentru hemocultura
E. Urină
F.LCR

211 Indicaţi prelevatele examinate în rujeolă: Multiplu

A. lichidul de spălătură şi exudatul nazofaringian
B.urina
C.sîngele
D.raclat din elementele eruptive cutanate
E. materii fecal

212 Indicați prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor: Multiplu

A. Sânge
B. Exsudat articular
C. Urina
D. Conținutul rozeolelor
E. Biopsii ganglionare

213 Indicaţi prelevatele utilizate în diagnosticul tularemiei: Multiplu

A. Aspirat din bubonul tularemic
B.Sputa
C. Sânge pentru hemoculturi
D. Exudat faringian
E.Bila

214 Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor: Multiplu

A.sânge,
B. LCR (prima săptămână),
C. urină (din săptămâna II de boală),
D. probe necroptice (secţiuni histologice renale, hepatice)

215 Indicaţi proprietăţile caracteristice pentru S. sonnеi: Simplu

are forma unui bacil scurt, lipsit de flagel, fimbrie și capsulă
Nu sporulează

216 Indicaţi proprietăţile ce permit împărţirea genului Salmonella în subgenuri: Simplu

A.sensibilitatea la fagi
B. tinctoriale
C.morfologice
D. biochimice
E. Serologice

217 Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru agentul patogen al pestei: Multiplu
creşte bine pe mediile de cultură uzuale
Microorganisme anaerobe facultative

218 Indicati proprietăţile culturale caracteristice pentru E.coli: Simplu

A. cresc bine pe mediul Ploskirev
B.formează colonii lactozonegative pe mediile Endo şi Levine
C.formează colonii lactozopozitive pe mediul Endo
D.pe geloză peptonată formează colonii de formă "M"

219 Indicaţi reacţia utilizată în serodiagnosticul tularemiei: Simplu

A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
E. Inhibare a hemaglutinării

220 Indicaţi reacţiile utilizate în depistarea activă a sifilisului: Multiplu

A.VDRL (Venereal Disease Research Laboratory)
B.RPR (Rapid Plasma Reagin test)
C. MRS (microseroreactia cu antigenul cardiolipinic)
D.neutralizarea substanţelor toxice a treponemelor
E.reacţia de aglutinaredesfăşurată

221 Indicaţi reacţiile utilizate în depistarea activă a sifilisului: Multiplu

1.MRS
2.RPR
3.RHAI
4.RIFI
5.RIT
6.ELISA

222 Indicaţi sindroamele clinice caracteristice holerei: Multiplu

A. enterita holerică
B. gastroenterita holerică
C. cholera algida
D. colita holerică
E.cholera sicc

223 Indicaţi sindroamele clinice caracteristice în evoluţia holerei: Multiplu

A. enterita holerică
B. gastroenterita holerică
C. cholera algida
D. colita holerică
E.cholera sicc

224 Indicaţi sindroamele clinice caracteristice în evoluţia holerei: Multiplu

A. enterita holerică
B. gastroenterita holerică
C. cholera algida
D. colita holerică
E.cholera sicc

225 Indicaţi specia de microorganisme din imagine (tehnica Gram): Simplu

226 Indicaţi specia de microorganisme din imagine (tehnica Gram): Simplu

227 Indicaţi specia de microorganisme reprezentată în imagine (tehnica Gram): Simplu

228 Indicaţi specia de shigelle care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă: Simplu
A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. Sonnei
D. !S. dysenteriae
E. S. Newcastle

229 Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele: Simplu
A. T. Pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. Interrogans
E. L. Biflexa

230 Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele: Simplu
A. T. pallidum 840 840
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. Interrogans
E. L. Biflexa

231 Indicaţi specia reprezentată în imagine (tehnica Gram): Simplu

232 Indicaţi specia reprezentată în imagine (tehnica Gram): Simplu

233 Indicaţi specia reprezentată în imagine (tehnica Gram): Simplu

234 Indicaţi specia reprezentată în imagine (tehnica Gram): Simplu

235 Indicaţi specia reprezentată în imagine: Simplu

236 Indicaţi specia reprezentată în imagine: Simplu

237 Indicaţi specificul aranjării vibrionilor holerici în micropreparatele din materii fecale: Simplu
A. cîte doi
B.sub aspectul unui banc de peşte
C. în lanţuri
D.haotic
E.în grupuri sub aspect de ciorchine

238 Indicaţi speciile care aparţin genului Brucella: Simplu

A. B. melitensis
B. B. Pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E.B suis

239 Indicaţi speciile care aparţin genului Brucella: Multiplu

A. B. melitensis
B. B. Pertussis
C. B. abortus
D. B. cannis
E.B suis

240 Indicaţi speciile care formează macrocapsulă: Multiplu

gram-negativ gram-pozitiv
escherichia coli bacillus antracis
neisseria meningitidis streptococcus pyogen, pneumoniae, agalactiae
salmonella staphylococus epidermidis, aureus
klebsiella pneumoniae

241 Indicaţi speciile care se atribuie la neisseriile pretentioase: Multiplu

A. N. sicca
B. N. gonorrhoeae
C. N. Subflava
D.N. Flavescens
E.N. meningitidis

242 Indicaţi speciile ce se aparţin genului Bordetella: Multiplu

A. B.pertussis
B. B.abortus
C. B.bronchiseptica
D. B.parapertussis
E.B.melitensis

243 Indicaţi speciile de bacterii gramnegative: Multiplu

escherichia coli
vibrio cholera
salmonella
pseudomonas aeruginosa
klebsiella pneumonia
shigella

244 Indicaţi speciile de bacterii gramnegative: Multiplu

escherichia coli
vibrio cholera
salmonella
pseudomonas aeruginosa
klebsiella pneumonia
shigella

245 Indicaţi speciile de microorganisme gram-pozitive: Simplu

Mycobacterium leprae
Clostridium perfringens,C. Septicum,C. tetani
stafilococii S.aureus
Bacillus anthracis
Mycobacterium tuberculosis
Corynebacterium diphtheriae
 246 Indicaţi speciile de microorganisme gramnegative: Simplu
Escherichia fergusonii,
E.coli
Salmonella Enteritidis
N.gonorrhoe,N.meningitidis
Proteus mirabilis
Francisella tularensis
Pseudomonas aeruginosa
Moraxella catarrhalis
Bordetella pertussis
Yersinia pseudotuberculosis

247 Indicaţi speciile de microorganisme gramnegative: Multiplu

Escherichia fergusonii,
E.coli
Salmonella Enteritidis
N.gonorrhoe,N.meningitidis
Proteus mirabilis
Francisella tularensis
Pseudomonas aeruginosa
Moraxella catarrhalis
Bordetella pertussis
Yersinia pseudotuberculosis

248 Indicaţi speciile de microorganisme grampozitive: Multiplu

Mycobacterium leprae
Clostridium perfringens,C. Septicum,C. tetani
stafilococii S.aureus
Bacillus anthracis
Mycobacterium tuberculosis
Corynebacterium diphtheriae

249 Indicati speciile de shigele care poseda serovariante: Multiplu

A. !S. dysenteriae
B. !S. flexneri
C. !S. boydii
D. S. Sonnei
E. S. Enteritidis

250 Indicaţi speciile din genul Shigella: Multiplu

A – Shigella dysenteriae
B – Shigella flexneri
C – Shigella boydii
D – Shigella sonnei

251 Indicaţi speciile Gram-pozitive: Simplu

Stafilococ
Streptococ
enterococ
clorstridium

252 Indicaţi speciile Gram-pozitive: Multiplu

Stafilococ
Streptococ
enterococ
clorstridium

253 Indicaţi speciile pentru care este caracteristică sporogeneza: Multiplu

A.B.anthracis
B. B.neotomae
C. B.abortus
D. C.septicum
E.C.perfringens
(+botulinum,novyi, tetani)

254 Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Inaba: Simplu

A. Antigenul A
B. Antigenul B
C. Antigenul C
D. Antigenul D
E. Antigenul H

255 Indicaţi tehnicile de colorare utilizate pentru depistarea B.anthracis: Multiplu

A.Gram
B.Burri-Hinss
C. Aujeszky
D.Ziehl-Neelsen
E.Neisser

256 Indicaţi testele biochimice de determinare a genului din familia Enterobacteriaceae: Multiplu
Primare
Utilizarea citratului de Na (mediul Simmons)
Utilizarea malonatului de Na Hidroliza ureei (testul Preus)
Decarboxilarea lizinei (LDC)
Dezaminarea fenilalaninei (FAD) cu formare de acid fenilpiruvic
Producere de H2S în mediul multitest (ex.: Kligler)
Fermentarea glucozei până la acizi (testul MR - metil rosu)
Fermentarea glucozei până la acetoină / acetilmeticarbinol (testul VP – Voges Proskauer)
Mobilitatea (în geloză semilichidă

257 Indicaţi testele biochimice de determinare a speciei din familia Enterobacteriaceae: Multiplu
SECUNDARE
Teste biochimice (fermentarea glucidelor, decarboxilarea aminoacizilor (arginină, ornitină),
producerea indolului, etc) Fagoidentificarea şi lizotipia
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia

258 Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor: Multiplu

-Aglutinează eritrocitele de găină
-Hemolizează eritrocitele de berbec C.
-Produce acetoină
-Este sensibil la bacteriofagul El Tor

Indicaţi testele de diferenţiere a genului Escherichia de genul Shigella: Fermentarea

259 Multiplu
glucozei

Utilizarea citratului de Na(mediul simmons)

Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei
Decarboxilarea lizinei(LDC)
Dezaminarea fenilalaninei(FAD)
Producerea de H2S in mediul multitest(ex:Kligler)
Fermentarea glucozei pina la acizi(testul MR-metil l rosu)
Mobilitatea( in geloza semilichida)
Fermentarea glucozei pina la acetoina/acetilmeticarbinol
Escherichia- lactozo+
Shigella- lactozo-

260 Indicaţi testele de diferenţiere a genului Salmonella de genul Shigella: Multiplu

Utilizarea citratului de Na(mediul simmons)
Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei
Decarboxilarea lizinei(LDC)
Dezaminarea fenilalaninei(FAD)
Producerea de H2S in mediul multitest(ex:Kligler)
Fermentarea glucozei pina la acizi(testul MR-metil l rosu)
Mobilitatea( in geloza semilichida)
Fermentarea glucozei pina la acetoina/acetilmeticarbinol

261 Indicaţi testele de diferenţiere a genurilor din cadrul familiei Enterobacteriaceae: Multiplu
Producerea ureazei
utilizarea citratului de sodiu
testul voges-proskauer

262 Indicaţi testele de diferenţiere a genurilor din cadrul familiei Enterobacteriaceae: Multiplu
Producerea ureazei
utilizarea citratului de sodiu
testul voges-proskauer

263 Indicaţi testele de diferenţiere a Y. pestis de Y. pseudotuberculosis: Multiplu

Bazate pe reacții biochimice
Motilitate
Urează
Fermentația lactozei
Teste de reducere a indolului si a nitraților

Indicaţi testele de identificare a speciilor din cadrul genurilor familiei

264 Multiplu
Enterobacteriaceae:
SECUNDARE
Teste biochimice (fermentarea glucidelor, decarboxilarea aminoacizilor (arginină, ornitină),
producerea indolului, etc) Fagoidentificarea şi lizotipia
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia

Indicaţi testele de identificare a speciilor din cadrul genurilor familiei

265 Multiplu
Enterobacteriaceae:
formarea indolului
fermentarea glucidelor
identificarea serologica

266 Indicaţi testele pozitive pentru Vibrio cholera biotipul eltor: Multiplu
Hemoliza eritrocitelor de berbec
aglutinarea eritrocitelor de gaina
sensibilitatea la bacteriofagul eltor
cresterea pe mediu cu polimexina
reactia voges-Porskauer

267 Indicaţi testele pozitive pentru Vibrio cholera biotipul eltor: Multiplu
Hemoliza eritrocitelor de berbec
aglutinarea eritrocitelor de gaina
sensibilitatea la bacteriofagul eltor
cresterea pe mediu cu polimexina
reactia voges-Porskauer

268 Indicaţi testele poztive pentru genul Escherichia: Multiplu

Producerea de indol
testul cu rosu de metil
testul de mobilitate

269 Indicaţi testele poztive pentru genul Salmonella: Multiplu

Utilizarea citratului de Na(mediul simmons)
Decarboxilarea lizinei(LDC)
Producerea de H2S in mediul multitest(ex:Kligler)
Fermentarea glucozei pina la acizi(testul MR-metil l rosu)
Mobilitatea( in geloza semilichida)

270 Indicaţi testele poztive pentru genul Shigella: Simplu

Utilizarea citratului de Na(mediul simmons)
Decarboxilarea lizinei(LDC)
Producerea de H2S in mediul multitest(ex:Kligler)
Fermentarea glucozei pina la acizi(testul MR-metil l rosu)
Mobilitatea( in geloza semilichida)

271 Indicaţi testele poztive pentru genul Shigella:

a) Utilizarea citratul de sodiu

b) Utilizarea malonatul de sodiu
c) Mobilitatea
d) Proba cu roşu de metil (MR)
e) Producerea hidrogenului sulfurat

272 Indicaţi testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză cronică sau latentă:

Metoda – reactie de fixare a complementului (RFC) + metoda imunoenzimatica (EIA)

In bruceloza cronica predomina niveluri persistent crescute de anticorpi de tip IgG, in timp ce
anticorpii IgM pot fi nedetectabili

273 Indicaţi testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză acută:

Metoda – reactie de fixare a complementului (RFC) + metoda imunoenzimatica (EIA)

Prezenta anticorpilor IgM intr-o singura proba poate indica de asemenea o infectie recenta, desi
IgM pot persista cateva luni de la infectia acuta.

274 Indicati testele prin care se determina genurile din familia Enterobacteriaceae

A. Utilizarea citratului de sodiu

B. Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. Testul cu roşu de metil (MR)

275 Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella

Utilizarea citratul de sodiu

Utilizarea malonatul de sodiu
Mobilitatea
Proba cu roşu de metil (MR)
Producerea hidrogenului sulfurat

276 Indicaţi testul de diferenţiere a biovariantelor V.cholerae

testul la penicilină
testul la ampicilină
testul la polimexină
testul la oxacilină
testul la ristomicină
277 Indicaţi titrul diagnostic semnificativ al anticorpilor aglutinanţi în holeră

1:20
1:40
1:80
1:10
1:50

278 Indicaţi virusuri dermotrope

1. Subfamilia Alphaherpesvirinae
a) genul Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
b) genul Varicellovirus (VZV)
2. Subfamilia Betaherpesvirinae
a) genul Cytomegalovirus (CMV )
b) genul Roseolovirus (HHV-6/7)
3. Subfamilia Gammaherpesvirinae
a) genul Lymphocryptovirus (EBV)
b) genul Rhadinovirus (HHV-8)

279 Indicaţi virusurile care aparţin familiei Picornaviridae:

a) polio, adenovirus, virusul rujeolei

b) polio, virusul rubeolei, virusul citomegaliei
c) polio, hepatitei A, ECHO, Coxsackie
d) polio, hepatitei B, Coxsackie
e) hepatitei B, hepatitei A, virusul adeno-asociativ

280 Indicaţi virusurile cauzatoare de malformatii congenitale:

4. Subfamilia Alphaherpesvirinae
c) genul Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
d) genul Varicellovirus (VZV)
5. Subfamilia Betaherpesvirinae
c) genul Cytomegalovirus (CMV )
d) genul Roseolovirus (HHV-6/7)
6. Subfamilia Gammaherpesvirinae
c) genul Lymphocryptovirus (EBV)
d) genul Rhadinovirus (HHV-8)

281 Indicaţi virusurile ce se transmit prin contact sexual

a) virusul citomegalic
b) virusul rubeolic
c) virusul herpes simplex tip II
d) virusul hepatitei B
e) virusul rujeolic
282 Indicaţi virusurile enterotrope:

enterovirusurile,
rotavirusurile;

283 Indicaţi virusurile neurotrope:

arbovirusurile,
tulpinile neuropatogene de enterovirusuri si de virus rujeolos,
virusul rabic;

284 Numiţi caracterele specifice micobacteriilor:

A. sunt mezofile
B. sunt psihrofile
C. sunt aerobe
D. sunt strict anaerobe
E. sunt hipertermofile
Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate, asporogene, imobile.

285 Numiţi caracterul specific pentru Вordetella pertussis

A. imobilitatea
B. nepretenţios la mediile nutritive
C. are pigment
D scindează urea
E. posedă catalază
Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în
perechi sau lanţuri scurte. Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.

286 Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:

Limfocitele T CD4
Limfocitele T CD8
Epiteliul rinofaringean
Epiteliul urogenital
Enterocitele intestinului subţire

287 Numiţi componenţa vaccinului BCG:

A. tulpină atenuată de М. tuberculosis

B. tulpină atenuată de М. bovis
C. tulpină inactivată М. tuberculosis
D. tulpină atenuată de М. africanum
E. tulpină inactivată М. bovis

288 Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:

a) Porcii
b) Raţele
c) Caii
d) Omul
e) Ovinele

289 Numiţi specia reprezentată în imagine:

290 Numiţi sursa de infecţie în difterie:

bolnavul cu difterie
purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează rinofaringele, rareori tegumentul sau conjunctiva)

291 Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatory

Orthomyxovirus
Paramyxovirus
Retrovirus
Rhabdovirus
Enterovirus

292 Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal

293 Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:

A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate

B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Prin metoda Giemza se colorează în roz-liliachiu
D. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal
E. Se colorează grampozitiv

294 Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta

B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemza se colorează în roz-pal

295 Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în oncogeneză

Herpesviridae
Hepadnaviridae
Papovaviridae
Adenoviridae

296 Referitor la poliomielită se poate spune că:

A. Vaccin viu atenuat Sabin nu poate produce ca reacţie adversă fenomenul de reversie
cu apariţia bolii
B. Vaccinul viu atenuat Sabin se administrează pe cale orală
C. Vaccinul inactivat Salk este injectabil şi se administrează intramuscular
D. În poliomielita paralitică lezarea nervilor motori este temporară
E. Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin deteriorarea
funcţiei reziduale

297 Selectati mediile de cultură elective utilizate pentru cultivarea F. tularensis

a) Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) Însămânţarea pe mediul Francis
d) Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) Însămânţarea pe mediul McCoy

298 Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri

se depistează în neuronii din cornul Ammon

sunt incluzii citoplasmatice

299 Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae

A. Este exigent la cultivare
B. Pe geloză-sânge produce hemoliză beta
C. Este o bacterie strict aerobă
D. Antigenul capsular determină clasificarea în serotipuri
E. Se încadrează în serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular

300 Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:

a) Coci sferici
b) Coci lanceolaţi
c) În frotiu se aranjează în tetrade
d) În frotiu se aranjează în perechi
e) Formează capsulă

gram+
imobili,
nesporogeni,

301 Selectați afirmațiile corecte despreanticorpii anti-cardiolipinici

A. Se determină în reacţii serologice cu Ag nespecific/teste non-treponemice
B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
C. Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în RHAI

302 Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral

a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE

303 Selectaţi amplasarea sporului la C.botulini:

a) central
b) subcentral
c) terminal
d) subterminal
e) extraterminal

304 Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A

antigenele H
antigenele N

305 Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV

Gp120

306 Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV:

Gp41

307 Selectați bacteriile ce posedă mobilitate:

Vibrionii

308 Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om:

A. Prin înțepătura căpușelor
B. Contact direct cu animalele bolnave
C. Alimentar
D. Aerogen
E. Contact cu apa contaminate

309 Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor

A. Bastonașe gramnegative
B. Nu formează spori
C. Posedă capsulă polizaharidică
D. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
E. Posedă un flagel polar

310 Selectaţi caracterele specifice virusului gripal A:

formează imunitate specifică de serovariantă
sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
include mai multe variante serologice

311 Selectați caracterele specifice virusului parotiditei epidemice:

se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
perioada de incubaţie 14-21 zile
este determinata de virusul urlian
sursa de infecţie este exclusiv omul
virusul nu are variante serologice
virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină

312 Selectați caracterele specifice virusului rabic:

incubaţia fixă 5-7 zile
se transmite numai pe cale intracerebrală
este utilizat ca tulpină vaccinală

313 Selectați caracterele specifice virusului rubeolic

Se contractează pe cale respiratorie
Se transmite pe cale verticală
Cauzează malformaţii congenitale

314 Selectați caracterele specifice virusurilor

- ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida
- capsida, compusa din capsomere
- supracapsida
- dimensiune mica
- dependente de cel vii
- nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
- nu se pot replica in lipsa cel gazda
- str acelulare cu potential infectios
- reizstenta naturala la antibiotice
- nu pot fi cultivate pe medii artificiale

315 Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:

Microscopice
De cultura
De patogenitate
Serologice( ELISA, RAL)

316 Selectaţi caracteristicile clostridiilor

Bacili gram+
Mobile cu flageli peritrihe.
Endospori, ovali sferici, care deformeaza celula
Catalazo-
Anaerobi
Ataca zaharurile fermentative/ azaharolitice.
317 Selectați categoriile diareigene de E. coli
Tulpini enteropatogene: EPEC
Tulpini enteroinvazive: EIEC
Tulpini enterotoxigene: ETEC

318 Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:

a) CPA
b) TCD4+ (Th)
c) TCD8+
d) Eritrocite
e) Prioni

Limfocite Th, monocite, macrofage tisulare, celulele microgliei, celulele dendritice

319 Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă:

Virusul hepatitic D

320 Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-
mesager:
Virusuri cu replicarea autonomă
Virusuri cu genom fragmentat
Virusuri cu genom de sens +
Virusuri cu genom de sens -
Virusuri defective

321. Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:

a) Neuraminidaze
b) Fosfataze
c) Reverstranscriptaze
d) Dehidrogenaze
e) Polimeraze

322. Selectati enzimele specifice virusului HIV:

a) RT
b) Mucunaza
c) Integraza
d) Proteaza
e) Hialuronidaza

323. Selectați etapele examenului virusologic:

a)Izolarea virusului
b)Evidentierea (indicarea) reproducerii virale
c)Identificarea virusului

324. Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen:

A. TSST-1
B. Streptolizina S
C. Enterotoxina stafilococică
D. Toxina exfoliativă
E. Toxina eritrogenă

325. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV):

Herpesviridae (subfamilia alpha)
Picornaviridae
Hepadnaviridae
Hepeviridae
Caliciviridae

326.Selectati formele clinice caracteristice tularemiei:

A. Forma ulceroganglionara
B. Forma bubonica
C. Forma oculoganglionara
D. Forma tifoidica
E. Meningita tulatemica

327. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:

A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE

328. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:

A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE

329. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:

A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ACE

330. Selectati gene structurale specifice genomului HIV:

Gag
Pol
Env

331. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:

A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. Vibrio
E. Shigella

332. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:

a) Vibrio
b) Salmonella
c) Yersinia
d) Pseudomonas
e) Shigella

333. Selectati habitatul natural al B. melitensis:

A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul

334.Selectati habitatul natural al B. suis:

A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul

334 Selectati habitatul natural al B. suis

A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul

335. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV):

a) Variola
b) Herpes genital
c) Varicela
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Herpes zoster

336.Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției HIV:

teste imunocromato-grafice

337.Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV:

Limfocitele T CD4
Limfocitele T CD8
Epiteliul rinofaringean
Epiteliul urogenital
Enterocitele intestinului subţire

338 Selectați maladia provocată de microorganismul din imagine:

339 Selectați maladia provocată de microorganismul din imagine:
340 Selectați maladia provocată de microorganismul din imagine:

341.Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:

A. Boala Lyme
B. Febra recurenta epidemica
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
E. Febra recurenta endemic

342.Selectaţi mediile de izolare pentru C. diphtheriae:

A. Bucin
B. Burri
C. Tinsdale
D. Klauberg
E. Bordet-Jengou
Corecte: Mediul Loeffler, Geloză-sânge, Mediul Clauberg, Mediul Tinsdale, Mediul bucin

343.Selectați mediile multitest:

A. Simmons
B. Russel
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Olkeniţki

344.Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor:

A. Bulion cu selenit de Na
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair

345.Selectați mediile utilizate pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

• geloza-sânge,
• geloza-ser,
• geloza-ciocolată,
• mediul Mueller-Hinton

346.Selectați mediul de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus:

A. Geloză hepatică
B. Geloză hiperclorurată cu gălbenuș de ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair
E. Bulionul biliat

347.Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al

spirochetelor:
A. Frotiuri Gram
B. Frotiuri Giemsa
C. Frotiuri colorate cu fucsină
D. Frotiuri colorate prin impregnare argentică
E. Preparate între lamă şi lame

348.Selectați metodele de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

a) liza celulei
b) înmugurire
c) translocare
d) eflux
e) fuziune

(+exocitoza)

349.Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:

A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică

350 Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:

A. Glucoza, lactoza– AG; H2S –
B. Glucoza – A; lactoza–; H2S –
C. Glucoza, lactoza– AG; H2S +
D. Glucoza – AG; lactoza -; H2S +
E. Glucoza, lactoza – A; H2S –

351 Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:

A. Punctat din ganglioni limfatici

B. Exsudat din elemente eruptive cutanate

C. Exsudat articular

D. Serozitate din şancru

E. Lichid cefalorahidian

352 Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:

a) Vaccin inactivat

b) Ser hiperimun heterolog

c) Imunoglobulină umană standardă

d) Vaccin viu atenuat

e) Vacinul TABTe

353 Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:

Asigura fixarea la receptorii celulari ce contin acid sialic/ acid N-acetilneuraminic

Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat

Prevenirea superinfecției celulelor deja infectate

Poate inactiva receptorii mucoproteici

Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi

Contribuie la fuzionarea supercapsidei cu MC a celulei gazda

Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11

Tetramer, polipeptid unic

Funcţii : Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat (tratarea celulelor cu neuraminidază
impiedică infecţia celulei cu virus)

Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate

Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii

Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii celulari

Anticorpii anti-NA limitează diseminarea virionilor

354 Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:

Precipitare

Inhibare a hemaglutinării

Bacterioliză

Hemaglutinare

Coombs

355 Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:

A. RA

B. RP

C. PCR

D. ELISA

E. Reacţia de imobilizare a borreliilor

A. RA

B. ELISA

C. RIF indirectă

D. Western blot

E. Reacţia de imobilizare a borreliilor

356 Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV:

receptorul celular CD4

357 Selectați shigelele manitolpozitive:

A. S. dysenteriae

B. S.flexneri

C. S. boydii

D. S. sonnei

E. S. bovis

358 Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:

A. S. epidermidis

B. S. aureus

C. S. pyogenes

D. S. pneumoniae

E. C. diphtheriae

359 Selectaţi speciile de bacterii grampozitive:

Coci gram pozitivi (Staphylococcaceae, Streptococcaceae)

 Staphylococcus aureus
 Streptococcus pyogenes
 Streptococcus pneumoniae
Genul enterococcus- E.faecalis, E.faecium, E.durans,

Bacillus anthracis

C.diphtheriae

Micobacteriile- M.tuberculosis, M.bovis, M.africanum

Clostridiile- C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum

Coci gram+ (Peptococcus, Peptostreptococcus)

Bastonaşe gram+ (Eubacterium, Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium, Lactobacillus)

C.tetani

C.botulinum

360 Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi:

Stafilococi coagulazo-negativi – SCN –(S.epidermidis, S. saprophyticus, S.capitis, S.haemolyticus,
S.hominis, S.lugdunensis, etc)

A. S. aureus

B. S. saprophyticus

C. S. epidermidis

D. S. haemolyticus

E. S. hominis

361 Selectați sursele de infecţie în leptospiroze:

rozătoarele sălbatice, accidental-rozătoarele peridomestice sau animalele domestice (porci, câini, cai,
bovine) – tubii contorţi proximali renali

A. Porcii

B. Bovinele

C. Păsările acvatice

D. Rozătoarele

E. Câinii

362 Selectați testele utilizate pentru diferenţierea biovariantelor de V.cholerae:

 Aglutinarea eritrocitelor de găină

 Hemoliza eritrocitelor de berbec
 Producerea acetoinei
 Liza cu bacteriofagi
 Creșterea pe mediu cu polimixină

363 Selectaţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de M. tuberculosis:

A. 1 – 2 zile

B. 5 – 7 zile
C. 48 – 72 ore

D. 4 – 6 săptămâni

E. 18 -24 ore

2-4 saptamâni în ppt

364 Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag Paul-
Bunnell:

Epstein-Barr Virus (EBV) Herpesvirus

365 Selectați virusul cu genom ADN:

Virusuri cu genom ADN (Papovaviridae, Adenoviridae, Herpesviridae, Hepadnaviridae)

Virusul hepatitei virale B (HBV)

Herpesvirusurile, Virusul Varicella-Zoster, Virusul Epstein-Barr(EBV), Cytomegalovirus(CMV)

366 Selectați virusul cu genom ADN:

Virusul papilomei uman HPV

367 Selectați virusurile cu genom ADN:

368 Selectați virusurile cu genom ARN:

HIV

virusul gripal

virusul rujeolei

Virusul hepatitei A

virusul hepatitei C

virusul hepatitei D

virusul hepatitei E

SARS-CoV-2

369 Selectați virusurile cu genom ARN:

370 Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:

Virusul hepatitei B

Virusul hepatitei C

Virusurile gripale

Virusul HIV

Virusul citomegalic

371 Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:

Virusul rujeolic

Virusul gripal/urlian

372 Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:

Virsul hepatitei A

Virusul rujeolos

Virusul gripal

Virusul HIV

Poliovirus

373Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:

Herpes simplex 1

Herpes simplex 2

HIV

Hepatitei A

Hepatitei B

374 Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:

375 Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică pronunțată:

 virusul gripal A
 virusul hepatitei C (HCV)
 HIV1
376 Specificați markerii virusului HBV depistați în serul unei persoane infectate:

Ag HBa

Anti – HBs

Ag HBd

Anti - HBc

Anti – HBe

AntiHBs, AntiHBc, AntiHBe ,AgHbs

377 Numiți particularitatea genomului virusului gripal:

ARN monocatenar diploid

ADN monocatenar circular

ADN monocatenar liniar

ADN dublucatenar

ARN monocatenar fragmentat

378 Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:

Togavirusuri

Retrovirusuri

Adenovirusuri

Prioni

Viroizi

379Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute:

Togavirusuri

Adenovirusuri

Virusurile gripale

Virusul rujeolos

Retrovirusuri

380 Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă:

Epstein Barr

381 Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro:

cultură continuă/linii celulare

Transplante de organ

Tulpini diploide

Linii celulare

Culturi primare

Nici una din ele

382 Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări:

Culturi primare

383 Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:

Virusuri cu replicare autonomă

Virusuri cu genom fragmentat

Virusuri cu genom de sens +

Virusuri cu genom de sens -

Virusuri defective

384Selectați denumirea unității structurale a unui virus:

Virion

385 Indicați tipul genomului virusurilor herpetice:

ADNd.c.

386 Selectati gena specifică genomului HIV:

gena gag, pol, env

387 Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:

a)Decapsidare

b) Fuziune

c) Diviziune simplă

d) Înmugurire
e) Viropexis

388 Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A:

Se transmite prin mecanismul fecalo-oral

În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic

389 Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză:

Virusul herpes simplex 2

Virusul Epstein - Barr

Virusul citomegalic

1. Virusuri cu genom ADN (Papovaviridae, Adenoviridae, Herpesviridae, Hepadnaviridae)

2. Virusuri cu genom ARN (Retroviridae)

390 Selectați caracteristici ale virusului HIV:

a) Are genom ARN monocatenar

b) Genomul conţine ADN dublucatenar

c) Conţine reverstranscriptază

d) Determină sindromul imunodeficienţei dobândite

e) Determină mononucleoza infecţioasă

391 Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:

VHB, VHD, VHC, virusul rubeolic, herpesvirus2, herpesvirus congenital, HIV, Virusurile HTL

VHA

VHB

VHC[???,conform ppt se transmite vertical]

VHD

VHE

392 Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice

Variola
Zona-Zoster

Citomegalie

Rubeola

Carcinom nasofaringean

mononucleoza infectioasa, zona zoster, cancer de col uterin, citomegalie, carcinom nazofaringian

393 Gena gag prezenta la HIV codeaza:

a) p 24

b) p17

c) gp 160

d) gp 120

e) gp41

codează proteinele structurale interne (p24, p7 şi p17)

394 Gena pol prezenta la HIV codeaza:

RT( p66)

Integraza( p31)

Proteaza( p9)

Polimeraza( p17)

P24

P120

395 Selectati grupele genomice ale HIV-1:

M (major)

O (outlier)

N (new).

396 Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV:

a) se detecteaza prin tehnici ELISA

b) poate fi detectat prin RIHA

c) poate fi detectat în primo-infecţie

d) reapare în momentul evoluţiei spre SIDA.

e) se detecteaza dupa 3 luni de la infectare

Detectarea Ag p24 (marker direct al infecţiei HIV) prin tehnici ELISA. Poate fi detectat în primo-infecţie
până la seroconversie. Ag p24 reapare în momentul evoluţiei spre SIDA.

397 Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea:

a) Ag p24

b) ARN v

c) integraza

d) RT

e) hialuronidaza

398 Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule:

- efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii

- formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)

- incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)

- hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care au hematinine pe

membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)

- inhibitia metabolica

- interferenta

- transformarea celulara (virusurile oncogene)

399 Selectați proprietățile hemaglutininei virusului gripal tipul A:

Asigura fixarea la receptorii celulari ce contin acid sialic/ acid N-acetilneuraminic

Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat

Prevenirea superinfecției celulelor deja infectate

Poate inactiva receptorii mucoproteici

Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi

Contribuie la fuzionarea supercapsidei cu MC a celulei gazda

Hemaglutinina (HA, H) H1 – H18

Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2

HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe hematii,

determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-acetilneuraminic/acid sialic

HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdă

400 Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A:

N1

N2

H1

H2

H3 ( H1N1; H2N2; H3N2)