Finalitatile educatiei
Educatia-are un caracter finalist, adica in orice moment
ea poate fi dirijata si orientata in fc de finalitatile
urmarite.
Finalitatile educatiei sunt componenta cheie a
curriculum-ului.
F e-sunt orientarile asumate la nivel de politica a
educatiei in vederea realizarii activitatii de formare a
personalitatii in conformitate cu valorile angajate.(Sorin
Cristea 1998).
F e se clasifica dupa gradul de generalitate, astfel:
Idealul educational-exprima cerintele si aspiratiile unei
societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui
model dezirabil de personalitate.
Are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe
termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul
educativ in ansamblul sau.
Reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce
trebuie sa devina omul in procesul educativ.
Fc. idealului educational:
-orienteaza toate actiunile educative desfasurate pe
termen lung la nivelul societatii
-constituie principalul criteriu de selectie a valorilor
culturale care asigura dezv umana
-impune anumite directii strategice
Scopurile educationale-sunt anticipari mentale ale
diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si
se refera la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul
unui sir de actiuni educative.
Au un nivel mediu de generalitate care se realizeaza in
intervale medii de timp.
Trasaturile scopurilor educationale:
-caracter strategic
-caracter practice
-caracter tactic
Obiectivele educationale-sunt enunturi cu caracter
anticipativ care descriu in termeni exacti rezultatele
asteptate a fi obtinute la finele unei secvente de
instruire.
Au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in
intervale scurte de timp, referindu-se la lectii sau la
secvente de lectii.
Clasificare:
-dupa modul de raportare la sistemul educativ:
*ob. Macrostructurale
*ob. Microstructurale(ob. fundamentale)
-criteriul grad de generalitate:
*ob generale
*ob specifice(in fc de tipul unei scoli)
*ob cadru(pe arii curriculare si discipline)-comp
generale
*ob de referinta(rezultatele asteptate)-comp specifice
-criteriul continut psihologic(Bloom):
*ob affective
*ob congnitive
*ob psihomotorii
-criteriu temporabilitate
-criteriu masurabilitate
In concluzie, idealul vizeaza finalitatea activitatilor
educative in ansamblu, la nivelul intregii societati, in
timp ce scopurile si obiectivele orienteaza desfasurarea
unor activ. educative determinante si concrete.
Taxonomia didactica:este stiinta clasificarii met. did., a
principiilor invatamantului, a formelor de organizare a
activitatilor instructiv-educative si a mijloacelor de
instruire.
Taxonomia lui Bloom include urmatoarele clase:
*Cunoasterea(recunoastere, reproducere, redare)-Unde
se petrece?Ce este?Cum este?
*Comprehensiune(transpunere, interpretare)-Cum ai
clasifica aceste tipuri de…?
*Aplicare(utilizarea cunostintelor memorate si intelese,
in situatii concrete si particulare)-ce exemple poti oferi
pentru…?
*Analiza(valorizarea gandirii logice)-care este rolul?care
este tema?
*Sinteza(gandirea divergenta, convergenta,euristica)
*Evaluarea(valorizarea gandirii critice)
Relatia dintre competente si obiective:
*ansamblu multifunctional si transferabil de cunostinte.
deprinderi, atitudini si aptitudini.
*competente cheie
*comp. generale
*comp. specifice
*componentele unei competente
Competentele cheie:
*competente de comunicare in lb romana
*comp de com in lb straine
Curriculum
Termenul de curric provine din limba latina si
inseamna”cursa, alergare, traseul carelor de lupta”.
In acceptiune restransa, inseamna curs oficial, organizat
intr-o scoala, colegiu, universitate, a carui parcurgere si
absolvire asigura cursantului un grad superior de
scolarizare, intregul corp de cursuri oferite intr-o
institutie educationala sau intr-un departament al
acestuia.(Leiden si Glasgow).
In acceptiune traditionala conceptul de curric reprez un
set de doc scolare/universitare care planificau
continuturile instruirii, un program de invatare oficial,
organizat, institutionalizat.
In acceptiunea moderna conceptul de curric vizeaza
experiente de invatare, directe si indirecte ale
elevilor/studentilor.
Cicluri curric.:grupari de ani de studiu ce apartin unor
cicluri scolare diferite, dar care au in comun scopuri
specifice:
*achizitii fudamentale:cp, I, II
*dezvoltare:III-VII
*observare si orientare:VIII-IX
*aprofundare:X-XI
*specializare:XII-XIII
Arii curriculare:
*Limba si comunicare
*Matematica si stiintele naturii
*Om si societate
*Tehnologii
*Arte
*Ed fizica si sport
*Consiliere si orientare
Domenii experientiale
*DLC(educarea limbajului)
*DOS(educatie pt societate)
*DEC(ed muzicala)
*DS(mate, cunoasterea mediului)
Tipuri de curriculum:
-din perspectiva cercetarii fundamentale:
*c general-are ca ob oferirea unei bazede cunostinte pt
toti cursantii pe parcursul diferitelor etape de
pregatire;-cuprinde trunchiul comun de materii
obligatorii pt toti elevii, pana la 80%din totalul
disciplinelor
*c de profil-reprez seturile de discipline care tind sa
formeze cunostinte si valori specifice, abilitati si
competente pe domenii particulare de studii
*c informal-se ref la oportunitatile si experientele de
invatare oferite de institutiile din afara sist de
invatamant
-din perspectiva cercetarii aplicative:
*c formal-ansamblul doc scolare de tip reglator in cadrul
caruia se consemneaza datele initiale privind procesele
educative si experientelede invatare pe care instit de
invatamant le ofera cursantilor in fc de clasa de
pregatire
*c recomandat-oferta pusa la dispozitie de catre experti
si specialisti din care deriva o serie de valori ce se
propun utilizatorilor
* c scris
*c exclus-acele ipoteze ale curriculum-ului care nu au
fost introduse in materia de predare.
*c predat-totalitatea cunost, deprinderilor, atitudinilor
incluse efectiv in predare de catre toti actorii implicati in
proc educativ
*c suport-toate materialele curriculare aditionale
*c invatat sau realizat
*c nucleu-expresia curric a trunchiului comun care cupr
acel set de elem esentiale pt orientarea invatarii la o
anumita disciplina
*c la decizia scolii-ansamblul proc educative si al
experientelor de invatare pe care fiecare scoala le
propune in mod direct elevilor sai in cadrul ofertei curric
proprii:-are 3 variante:*c nucleu aprofundat*c extins*c
elaborat in scoala
Curric nucleu aprofundat-acea forma de CDS care
urmareste aprofundarea ob de referinta ale curric
nucleu, in nr maxim de ore prevazut in plaja orala
Curric extins-acea forma de CDS ce urmareste
extinderea ob si continuturilor din curric nucleu prin noi
ob de referinta si noi continuturi, in nr mare de ore
prevazut in plaja orara a unei discipline
C elaborat in scoala-acea forma de CDS prin care scoala
poate concepe si propune o disciplina noua cu
programa, ob si continuturi noi diferite de cele existente
in planul cadru si trunchiul comun
Etapele proiectarii si dezv curriculum-ului:
Evaluarea Itemii-elemente componente ale une
Orice acţ care vizeaza un scop, la final trebuie sa fie evaluare
evaluata, masurata, comparata, apreciata. -itemii obiectivi:-obiectivitate in nota
Eval are rolul unui feed-back absolut necesar pt schema detaliata de notare;-ofera in
corectarea elem care nu functionat corect. insusirea notiunilor de baza
Evaluarea este inteleasa ca formulare intr-un scop *de tip pereche:-solicita stabilirea un
determinat a unor judecati asupra anumitor valori, idei, intre inform date;-trebuie precizata c
lucrari, situatii, materiale.(Bloom). care se realiz asocierea
Evaluarea este un proces complex de comparare a Ex. Uneste fiecare operatie cu rezulta
rezult activ instr-educ cu ob planificate, cu resursele 2x3 12
utilizate sau cu rezult anterioare(Jinga). 3x4 6
Fc. evaluarii: *cu alegere duala:-a alege rasp corec
*fc constatativa:se ref la cunoasterea starii unui anumit alternative:da/nu, A/F,corect/incorec
fenomen, actiune, rezultat.Actul evaluarii este o formulata clar:sa incercuiasca, sa bife
reflectare a ceea ce evaluam. Evidentiaza importanta cu da/nu;-dezavantajul este acela ca
masurarii si preciziei masurarii. raspunsul
*fc de diagnoza:consta in relevarea factorilor care au Ex. Notati cu A sau F casuta din drept
generat o anumita situatie constatata.Sunt puse in Triunghiul are 5 laturi.
evidenta ceea ce se afla la originea situatiei constatate, Patratul are toate laturile egale.
este vorba despre o diagnoza etiologica. *cu alegere multipla:-a alege rasp co
*fc predictiva:se ref la faptul ca pe baza inform culese si alternative;-enuntul sa fie clar, sa nu
mai ales pe baza diagnozei este posibila umiterea unei Ex. Marcheaza cu “x” cuv cu sens ase
previziuni asupra evolutiei unui elev, asupra rezultatelor aluat-copt, coca, cumparat
care pot veni. -itemii semiobiectivi:-pun elevul in si
Eval inseamna masurare+apreciere+decizie. rasp;-elevul nu mai poate ghici rasp;-
Sisteme de notare: rezolv sarcinii
-evaluarea prin calificative:FB,B,S,I *cu rasp scurt-intrebarile trb sa fie sc
-in activ de ev, comp specif ale programei sc sunt transf formulate, sa solicite un sg rasp core
in descriptori de perf, exprimati in termeni de realizare. decat un sg rasp corect pt fiecare intr
Clasificarea evaluarii: Ex. Completati cuv cu “ce”/”ci”:
*ev initiala-la incep unei etape de instruire _reasa, cer_i
*ev continua/formativa-in timpul secventei de instr *intrebari structurate:-sunt alc din m
*ev sumativa-la sf unei perioade de formare subintrebari legate intre ele
Ex. Rasp la intrb:
Cine est eautorul textului?
*ev orala-pe baza de probe orale Care sunt persj?
*ev scrisa-pe baza probelor scrise -itemi subiectivi:-ofera posibilitatea e
*ev practica-prin probe practice construi un rasp elaborat;-poate form
*ev combinata-prin probe orale si scriese, prin probe descrie, explica diferite notiuni
orale si practice, prin probe scrise si practice sau prin *rezolvarea de probleme:-nu include
toate 3 problemelor matemtice, ci si a sit-pro
creativitatea elevilor
Ex. Se da textul:....
*ev normativa-performanta este raportata la norma de Se cer rasp la intrebarile:
grup Cine a procedat gresit? de ce?
*ev criteriala-perform este rap la un standard Ce intelege Bogdan prin expresia “pr
*eseu structurat:-solicita cunostintel
elevilor;-vizeaza capacitatea elevilor
*ev traditionala-presupune examinare, verificaresi
aintegra ideile. de a se exprima in scr
control;vizeaza eval cantitatii de inform memorate
Ex. Realizati un text utilizand expresii
*ev moderna-presupune eval capacitatilor dobandite de
bland”,”ochi sclipitori”. Dati un titlu p
elev in actul educativ; are in vedere activizarea elevului
textul trebuie sa aiba o introducere, u
ca participant activ la rpopria formare.
incheiere.
Startegii de evaluare
*Ev initiala-se efect la inceputul unui program de
instruire si vizeaza gradul de pregatire anterioara a
elevilor.
Rolul este acela de a permite prof si elevului sa-si
frmeze o reprez cat mai clara asupra situatiilor
existente.
*Ev continua-se realiz predominant pe parcursul desf
proc did si este menita sa verifice sistematic progresele
elevilor.
Are ca scop sa-l informeze pe elev asupra obiectivelor
pe care trebuie sa le realiz si sa-i tina la curent pe elevi,
prof si parinti cu progresele inreg pe traseul catre ob
vizate.
*Ev sumativa-se realiz pe verificari punctuale pe
parcursul programului, dar si pe secvente de activitate
mai mari, de aceea nu permite masuri ameliorative intr-
un timp util. Consuma un timp relativ mare. Se incheie
cu o eval de bilant, globala la sf unor segmente de
activitate. Arata unde a ajuns activitatea de predare-inv
si ce rezultate a produs.
Metode si instrumente de ev.
*Metoda de eval-este o cale prin intermediul careia prof
ofera elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de
stapanire a cunost, de formare a diferitelor capacitati
testate prin utilizarea unei diversitati de instrumente
adecvate scopului urmarit.
*Instrumentul de evaluare-reprez un elem constitutiv al
metodei, prin intermediul caruia elevul ia la cunostinta
sarcina de evaluare.
Metode traditionale
Proba orala-realizarea unei conversatii prin care prof
urmareste identificarea cantitatii si calitatii instructiei;-
poate fi individuala, frontala sau combinata.
*comp de mate, stiinte si tehnologie
*comp digitale de utilizare a tehnologiei
*comp sociale si civice
*comp antreprenoriale
*comp de sensibilizare si de expresie culturala
*comp de a invata sa inveti
Operationalizarea obiectivelor
A operationaliza un obiectiv inseamna a-l transpune in
termeni de comportament concret, direct, masurabil si
observabil.
Operationalizarea unui ob educational presupune
realizarea unei suite de precizari(Mager):
*precizarea unei performante
*precizarea autorului performantei
*precizarea conditiilor concrete in care va avea loc
realizarea performantei si stabilirea unui nivel minimal
acceptat de reusita
Modelul APIE:
*analiza-finalitati, metode, tehnici si proceduri,
materiale auxiliare, instr de ev, modul in care acestea se
completeaza
*proiectarea-scopuri si ob, consultare, stabilirea unor
etape si termene, identificarea resurselor necesare
*implementarea-se urm realiz ob, comunicarii,
participarii si motivarii persoanelor
*evaluarea-pe baza de ob, pe baza de produse, eval trb
sa fie formativa, sumativa, iluminativa
Niveluri de proiectare a curriculum-ului:
*niv 1-specificarea tipului si nivelului de invatamant
*niv 2-elaborarea scopurilor educative
*niv 3-programe scolare
Principii de proiectare curriculara:
*p individualizarii-centrarea activ did pe trebuintele de
formare ale elevului
*p realismului-centrarea curric pe viata reala
*p echilibrului-sa fie astfel structurat incat nicio
componenta sa nu fie neglijata
*Avantaje:-comunicare deplina prof-elevi;feed-back
mult mai rapid;ofera mai multa libertate de manifestare
a originalitatii elevului
*Limite:-consum mare de timp;-nu toti elevii pot fi
verificati;-nivelul scazut de validitate si fidelitate.
Proba scrisa:-lucrari de control/teze
*Avantaje:-verificarea unui nr mare de elevi intr-un
interval de timp determinant;-avantajarea unor elevi
timizi;-diminuarea starilor tensionale/de stres
*Limite:-intarzierea in timp a momentului in care se
realiz corectarea
Proba practica:-identificarea capacitatii de aplicare a
cunostintelor dobandite;-la inceputul secventei, elevii
sunt avizati asupra:-tematicii lucrarilor practice;-
modului in care vor fi evaluate;-conditiile care le sunt
oferite pt a realiza aceste activitati
Testul docimologic:-eficientizare a eval trad;-proba
standardizata(asigura obiectivitate mai mare);-
etape:*precizarea obiectivelor;*stabilirea
continutului;*stabilirea variantelor de itemi;*elaborarea
itemilor;*organizrea testului(esalonarea
itemilor);*cuantificarea testului(atribuirea
punctajului);*aplicarea si interpretarea
Concret, ob operationalizat trebuie sa raspunda la
urmatoarele intrebari:
*Cine?(elevul, clasa)
*Ce sa faca?(va da exemple, va rezolva)
*In ce conditii?Unde?Cand?(la sfarsitul activitatii toti
elevii vor putea sa...)
*Cat de bine?In ce cantitate?(va rezolva corect 3 ex din
4, dupa cateva ore)
Valoarea operationalizarii ob reiese din fc pe care ob le
indeplinesc in contextul unei activitati:
*fc anticipativa
*fc evaluativa
*fc axiologica
*fc de organizare
Ob pedagogice ca obstacole psihologice
In comunicarea did pot aparea anumite obstacole, cum
ar fi:
*supraincarcarea
*folosirea unui limbaj inaccesibil elevilor
*impartirea neuniforma a materialului predat
*starea de oboseala a elevilor/indispozitia profesorilor
*atmosfera tensionata sau zgomotoasa
Pt imbunatatirea com did, profesorii trebuie sa respecte
anumite cerinte/reguli:
*vorbirea corecta, directa, deschisa
*incurajarea feed-back-ului din partea elevilor
*ascultarea atenta, rabdatoare a mesajelor primite din
partea elevilor
*folosirea mai multor forme de com did pt acelasi tip de
mesaje(orala si vizuala)
*repetarea mesajelor mai complexe
Conditii, avantaje si greseli in formularea ob:
Conditii:
*sa vizeze activitatea elevului
*sa fie realizabile, la nivelul elevului
*sa determine un rezultat imediat
*sa fie formulate prin verbe de actiune
Avantaje:
*ofera mai multa precizie si obiectivitate in stabilirea
finalitatilor
*elimina interpretarile subiective
*fciliteaza masurarea rezultatelor
Greseli:
*confundarea ob cu programa
*confundarea ob cu intentiile prof
*formularea ob in termeni de proces in loc de produs
Prof nu trebuie sa exagereze in operationalizarea ob
uitand de finalitatile ample, cuprinzatoare ale procesului
did. ob trebuie ordonate pe axa simplitate-
complexitate. trebuie sa observe reactiile spontane,
neasteptate ale elevilor(pot fi semnificative).
Obiective SMART:
*specific
*masurabil
*atins(posibil de atins)
*realist
*timp(sa se incadreze in timp)
Functiile ob:
*fc de comunicare
*fc de anticipare a rezultatelor scolare
*fc de reglare a procesului de invatamant
*fc evaluativa
*fc de orientare valorica a proc did
*p colaborarii-sa fie o realizare colectiva a specialistilor,
dar si a invatatorilor, elevilor si parintilor
*p testarii
Produse curriculare:
*planul cadru
*programa scolara
*manualele alternative
*materiale auxiliare, softuri educationale
Planul cadru-este un document emis de o institutie de
invatamant care cupr:
*disciplinele sc ce urmeaza a fi studiate si succesiunea
acestora pe ani scolari
*nr saptamanal de ore pt fiecare obiect, la fiecare an de
studiu
*structura anului scolar
Planul cadru actual presupune:
*un nr de ore obligatoriu precum si ore la decizia scolii
*oferta diferentiata de instruire si favorizeaza crearea
legaturilor intre discipline
Primeaza formarea de capacitati, cunoasterea de tip
procesual, asimilarea de noi cunostinte si operarea cu
acestea.
In didactica traditionala acumularea cunostintelor era
obiectiv principal.
Programa scolara:este element central al proiectarii
didactice, este un document reglator in sensul ca
stabileste competentele, adica tintele ce urmeaza a fi
atinse prin intermediul activ did.
*Comp generale-capacitati si atitudini specifice
domeniului disciplinar si sunt urmarite de-a lungul mai
multor ani de studiu
*Comp specifice-rezultatele asteptate ale invatarii si
urmaresc progresia in achizitia de comportamente si de
cunostinte de la un an de studiu la altul.
*Exemple de activ de invatare:
-modalitati de organizare a invatarii in clasa
-cel putin un exemplu pt fiecare ob in parte
-experienta elevului, strategii did adecvate contextelor
variate de invatare.
*Continuturile:
-mijloace prin care se urm atingerea competentelor
-sunt organizate fie tematic, fie in conformitate cu alte
domenii constitutive ale diverselor obiecte de studiu
*Standarde curriculare de performanta:
-criterii de evaluare a calitatii cunostintelor,
capacitatilor si comportamentelor dobandite de elevi
prin studiul unei discipline.
Programele sc se citesc pe orizontala, in succesiunea
urm:
comp gen-comp specifica-continuturi-activ de invatare
Fiecarei comp gen ii sunt asociate comp specifice.
Atingerea comp specif se realiz cu ajut continuturilor
care se regasesc in ultima parte a programei.
Inv/prof poate opta pt folosirea activ de invatare
recomandate de programa sau poate propune alte activ
adecvate conditiilor concrete din clasa.
Conceptul central al proiectarii did este demersul did
personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de
invatare.
Doc de proiectare did(planif calendaristica,proiectarea
unit de inv)sunt documente administrative care asociaza
intr-un mod personalizat elementele programei cu
alocarea de resurse considerata optima de catre prof pe
parcursul unui an scolar.
*Planif calendaristica:este un doc curric auxiliar care
asociaza elem ale programei cu alocarea de timp
considerata optima de catre inv/prof pe parcursul unui
an sc.
Etapele rec in eleborarea planificarilor:
*realizarea asocierilor dintre comp si continuturi
*impartirea in unit de inv
*stabilirea succesiunii de parcurgere a unit de inv
*alocarea timpului considerat necesar pt fiecare unit de
invatare, in concordanta cu comp specifice si
continuturile vizate.
*Proiectarea unit de inv:incepe prin parcurgerea
schemei urmatoare, care precizeaza elem proc did intr-o
succesiune logica, in vederea realiz comp specifice.
De ce voi face?(identif comp)-Cu ce voi face?(select
continuturilor)-Cu ce voi face?(analiza resurselor)-Cum
voi face?(determ activ de inv)-Cat s-a realizat?(stabilirea
instr de ev)
Manualul scolar:este inst de lucru cel mai important:
-concretizeaza programele scolare in dif unit did sau
experiente de invatare
-continuturile sunt sistematizate pe capitole, subcapit,
lectii, teme
-are urm fc pedagogice:
*informare
Itemul-elementul constitutiv al testului;-in sens
restrans_item intrebare,sarcina;-in sens
larg_item=intrebare+raspuns asteptat;-este insotit de
barem(grila de corectare si notare)
Metode moderne(complementare)
Observarea comportamentului elevului fata de
invatare:-spontana, metodica, sistematica_gradul de
explicare a ipotezei;-directa/indirecta_dupa modul de
realizare;-integrala/partiala_dupa modul de organizare;-
colectiva/individuala_dupa nr de elevi
Portofoliul:-selectie de documente care arata
progresele elevului in invatare;-imbina functiile
formativa si informativa;-proiectarea
portofoliului:*scopul(ceea ce stiu
elevii);*contextul(varsta copiilor, abilitatile
elevilor);*continutul(cel mai important element;in mare
parte definit de c d);-evaluarea portofoliului:*elemente
constitutive se eval separat, pe baza criteriilor
comunicate elevilor in prealabil.
Proiectul:-forma de eval puternic motivanta;-activ in
clasa si in afara clasei;-metoda de invatare si eval;-poate
viza aspecte teoretice sau practice;-evaluari sumative si
formative;-activitae de realizare individuala si de grup
*etape:-alegerea temei;-planif activitatii;-cercetarea
propriu-zisa;-realiz materialelor;-prezentarea rezult
cercetarii;-evaluarea
*structura:-pagina de titlu(tema,autor,perioada);-
cuprinsul(titlul,capitole,subcapitole);-
introducerea(cadrul conceptual);-dezv elementelor de
continut;-concluziile;-bibliografia
*evaluarea proiectului-criterii:-care vizeaza calitatea
proiectului;-care vizeaza calitatea activitatii elevului;-de
evaluare a proiectului
Investigatia:-posibilitate de a aplica creator cunostintele
si de a explora situatii noi de invatare;-bine delimitata in
timp(de regula o ora de curs);-indeplinirea unei sarcini
de lucru precise;-formarea unor tehnici de lucru in
grup/individual;-caracter formativ;-evaluarea:*strategia
de rezolvare;*aplicarea cunostintelor;*corectitudimea
inregistrarii datelor;*abilitatea de a prezenta
rezultatele;*produsele realizate;*dezv unor deprinderi
de lucru
Autoevaluarea:-aprecierea propriilor performante in
raport cu ob prestabilite;-dezv capacitatii de
autocunoastere;-sa-si dezv un program de invatare;-de
la autoapreciere verbala la autonotare;-efecte benefice
Tehnici si instrumente:
Tehnica:modalitatea structurala prin care c d
declanseaza si orienteaza obtinerea unor rasp din
partea elevilor in conformitate cu obiectivele testului.
Instrumentul:proba,grila,chestionar,test de evaluare
care corecteaza informatii.
Etapele construirii probelor de evaluare
*stabilirea ob ce urmeaza afi evaluare:-se pot alege
dintre comp specifice definite in programa;-sau pot fi
specificate de c d
*formularea itemilor:-in corespondenta cu obiectivele
*elaborarea baremului de corectare si notare/apreciere
Criterii de evaluare:Modele taxonomice
*continutul sau norma programei
*media clasei
*norma individuala
*raportarea la obiective(evaluarea criteriala)
Erori de evaluare:
*efectul “halo”:-tendinta de a conserva o prima
impresie;-elevii cei mai expusi sunt cei eminenti sau
slabi;-prof nu mai observa eventualele lipsuri ale elevilor
buni, cum nu este dispus sa constate progresele celor
slabi;*pt a diminua-examene externe, lucrari cu caracter
secret
*efectul de contrast:-tendinta de a compara, ierarhiza;-
un rezultat primeste o nota mai buna daca se afla dupa
un rez mai slab, sau una mediocra, daca urmeaza dupa
rasp excelente ale unui elev;*pt a diminua-
constientizarea efectelor generate de contiguitatea
probelor de catre prof evaluator
*efectul de ancorare:-supraevaluarea unor rez datorita
faptului ca atrag atentia unor aspecte mai putin
frecvente
*efectul Pygmalion:-aprecierea este influentata de
parerea pe care prof si-a format-o despre capacitatea
acestuia, parere care adevenit fixa;*pt a diminua-
increderea in posibilitatea elevilor si convingerea ca
sunt capabili de reusita
*ecuatia personala a examinatorului:-fiecare c d isi
structureaza criterii proprii de apreciere;-unii sunt mai
exigenti, altii mai generosi
*efectul tendintei centrale:-profesori incepatori;-
evitarea extremelor scalei de notare din dorinta de a nu
 Textul narativ
Programa sc este documentul care indica comp
generale, comp specifice, continuturile invatarii,
propuneri ale unor activ de invatare ce trb parcurse intr-
un anumit an scolar.
Cele 2 programe din inv primar-Programa pt disciplina
Comunicare in lb romana(CP, I, a II-a)si Programa pt
disciplina Limba si lit rom(aIII-a si a IV-a)-au fost
structurate pt a accentua aspectul comunicativ-
functional al invatarii limbii si lit materne in context
actual.
Textul narativ (clasele a III-a si a IV-a):
-la inceputul acestui ciclu de formare, elevii au
deprinderi de citire corecta si constienta, unii chiar
exresiva, scriu corect, se exprima in propozitii
dezvoltate, sunt capabili sa alcatuiasca un text;
-pot citi un text de cel mult 120 de cuv, sa scrie dupa
dictare un text de maximum 40 de cuv si sa copieze un
text de circa 50 de cuv.(la finalul clasei a II-a)
Elevului trb sa i se atribuie un rol activ in proc de
predare-invatare, sa i se cultive sentimentul increderii in
propriile forte de comunicare, sa i se formeze o
atitudine pozitiva fata de invatare.
Pt rezolvarea acestui subiect am ales ca tema textul
literar “Cenusareasa”-dupa Fratii Grimm, text ce se
regaseste in manualul de Limba si li rom de clasa a III-a.
Realizand scenariul did al acestei lectii si trecand de
etapele moment organizatoric, react cunost si
anuntarea temei si a competentelor, se ajunge la etapa
dirijarea invatarii care va decurge astfel:
-se va purta o conversatie despre autorii Fratii Grimm, in
care li se cer elevilor cateva exemple de opere literare
ale acestora. Acestea ar putea fi:Croitorasul cel viteaz,
Rapunzel, Scufita Rosie si Cenusareasa;
-se trece la citirea integrala a textului de catre elevi si la
sublinierea cuvintelor necunoscute, iar dupa lecturarea
lui se va purta o discutie;
-pt a vedea in ce masura s-a inteles textul de catre elevi,
se va raspunde oral la urmatoarele intrebari:
Cum era Cenusareasa?
Ce personaje o suparau pe Cenusareasa?
De la cine primeste Cenusareasa ajutor?
Care este finalul povestii?
-se propune citirea in lant, stafeta;
-se trece la citirea explicativa a textului ;
-se stabileste sensul cuv necunoscute si a expresiilor din
fiecare fragment si se vor formula prop cu acestea;
*aceste cuv nec ar putea fi:
vaduv-barbat caruia i-a murit sotia
garderoba-imbracaminte
a tachina-a necaji
-lectia va decurge cu citirea textului pe fragmente logice
si analiza lor(la clasa a III-a delimitarea textului in
fragmente logice se va afce cu ajutorul c d si tin cont de
urm aspecte:un fragment poate avea mai multe
alineate, fiecare fragment trb sa contina enunturi
grupate in jurul unei idei, in fiecare fragm se pv o noua
intamplare)
-se trece la pov fragmentelor unde se antreneaza cat
mai multi elevi-exersarea exprimarii;
-pt stabilirea ideii principale se porneste de la povestire-
un elev povesteste fragmentul, altul prezinta acelasi
continut dar cu mai putine propozitii, altul in si mai
putine prop pana se ajunge la un sg enunt(ideile vor fi
formate sub forma de prop enuntiative);
-se trece la planul de idei care, de fapt, sunt acele idei
stabilite pt fiecare fragment;
-planul de idei este scris la tabla de catre prof, urmat de
elevi in caiete:
*Cenusareasa este chinuita de mama vitrega.
*Printul org un bal.
*Cenusaresei i se interzice sa mearga.
*Apare Zana cea Buna care o ajuta.
*Cenusareasa ajunge la bal.
*Isi pierde pantoful.
*Printul o gaseste si se casatoresc.
-urmeaza povestirea dupa planul de idei unde elevii se
obisnuiesc sa prez continutul intr-o anumita ordine, se
folosesc noile cuv si expresii;
-cursul lectiei este urmat de rez catorva exercitii de
cultivare a limbii rom literare, ca de exemplu:
1. Gasiti cuv cu acelasi sens(sinonime)pt:
graba-goana
bal-petrecere
tinut-regiune, loc
2. Completati urm prop cu sensul opus(antonime)cuv
din paranteza:
Mama vitrega a Cenusaresei era (buna)rea.
Cenusareasa era mereu (curata)murdara de cenusa.
Textul liric
Programa sc este documentul care indica comp
generale, comp specifice, continuturile invatarii,
propuneri ale unor activ de invatare ce trb parcurse intr-
un anumit an scolar.
Cele 2 programe din inv primar-Programa pt disciplina
Comunicare in lb romana(CP, I, a II-a)si Programa pt
disciplina Limba si lit rom(aIII-a si a IV-a)-au fost
structurate pt a accentua aspectul comunicativ-
functional al invatarii limbii si lit materne in context
actual.
Abordarea textului liric la clasele a III-a si a IV-a trebuie
org astfel ca elevul sa beneficieze de toata incarcatura
sa efectiva, sa il faca mai sensibil in fata frumosului
literar si sa capete un comportament pe masura.
Invatatorul are o mare responsabilitate in alegerea
textelor lirice si in felul in care ii juta pe elevi sa
patrunda secretele acestor texte. Daca elevul nu
intelege textul, nu se emotioneaza.
Pt rezolvarea acestui subiect am ales ca tema textul liric
“Iarna”-de Nicolae Labis, text ce se regaseste in
manualul de Limba si li rom de clasa a III-a.
Realizand scenariul did al acestei lectii si trecand de
etapele moment organizatoric, react cunost si
anuntarea temei si a competentelor, se ajunge la etapa
dirijarea invatarii care va decurge astfel:
-copiilor li se prez cateva date biografice despre poetul
Nicolae Labis;
-se trece la citirea textului de catre elevi si la sublinierea
cuv nec, iar dupa lecturarea poeziei se va purta o
discutie;
-pt a vedea in ce masura s-a inteles poezia de catre
elevi, se va raspunde oral la urm intrb:
*Care este titlul poeziei?
*Despre cine este vorba in poezie?
*Cum erau mustatile tatalui?
-se citeste poezia abordand mai multe modalitati:in
lant, pe stafeta, selectiva;
-se stab sensul fiecarui cuv nec si a expresiilor din
fiecare strofa si se vor formula prop cu ele;
*aceste cuv nec ar putea fi:
-pdoabe-ornamente
-goana-viteza
-zgreaptana-zgarie
-urgie-nenorocire
-lectia va decurge cu decodarea textului:
*se constata ca poezia are 5 strofe(primele 4 str au cate
4 versuri, iar a 5 astr are 5 versuri), iar tematica
abordata de poezie este iarna;
*se va identifica imag poetica a fiecarei strofe :-str 1-
imag naturii adormite sub zapada;-str 2-imag copiilor
care o privesc pe dna Iarna;-str 3-imag atmosferei din
interiorul casei care e placuta;str 4-imag tatalui care
ingrijeste animalele afara in ger;str5-imag bunicului care
sta la gura sobei si pov basme.
*pt a identif muzicalitatea versurilor se recurge la rez
unui ex de identif a cuv din text are rimeaza intre ele;
*se trece la substanta si expresia poetica in care se vor
identif imag artistice;
*c d intervine cu intb ajutatoare de genul:
-pt idenfit imag viz se poate adresa urma intr:Ce se
poate vedea in poezie?”Totu-i alb in jur cat vezi/Noi
podoabe pomii-ncarca”
-pt identif imag audit se poate adresa intrb:Ce putem
auzi in poezie?”Zgreaptana la usa-un caine”
-pt identif imag olfactive:”Prin odai miroase a paine/ Si-
a fum cald si amarui”
-pt identif imag motrice:”Doamna Iarna-n goana
trece/In calesti de vijelii”
-se continua lectia cu citirea dupa model;
-memorarea si recitarea unei strofe din poezie;
Cursul lectiei este urmat de rez catorva exercitii de
cultivare a lb rom lit, ca de ex:
1. Gasiti cuv cu sens asemanator(sinonime)pt:
caleasca-trasura
odaie-camera
furaj-hrana pt animale, nutret
2. Formeaza perechile de cuv cu sens opus(antonime):
rece a lua
in goana cald
a pune incet
3. Alc prop folosind cuv:zapada, podoabe, odaie.
Invatarea citirii
Inv cititului este un proces complex, ce se desf in stransa
leg cu invatarea scrisului si are la baza met fonetica,
analitico-sintetica.
Cititul si scrisul se invata simultan, chiar daca se fac in
lectii dif. Lectia de scriere se urm dupa cea de citire, in
care se inv sunetul nou si literele de tipar mici si mari.
Predarea-inv cititului si scrisului se face pe parcursul a
trei etape distincte:
*perioada preabecedara-in cp si daca este cazul, reluata
secvential in clasa I;
*perioada abecedara-incepe odata cu invatarea
primului sunet si a literei coresp si se incheie dupa ce
elevii au invatat ultima litera;
*perioada postabecedara-in ultima parte a manualului
si consta in citirea primelor texte inchegate si bogat
ilustrate.
Pt rezolvarea acestui subiect am ales ca tema predarea-
inv sunetului [o].
Realizand scenariul did al acestei lectii si trecand de
etapele moment organizatoric, react cunost si
anuntarea temei si a competentelor, se ajunge la etapa
dirijarea invatarii care va decurge astfel:
-le prezint elevilor pe o plansă litera “o” mic de tipar .
Din ce este alcătuită această literă?
Le dau ca sarcina să încercuiască litera pe fișa de lucru.
Se deschid abecedarele :
Unde vedeti voi litera “o”mic de tipar in carte ?
Imi dați și voi exemple de cuvinte care să inceapă cu
litera “o” mic ? Dar care să conțină litera “o”mic ?Dați
exemple de cuvinte care să se termine cu litera “o”mic .
(Dino.vino, etc ).
Priviți imaginea din carte .
*Ce observati ?
*Cine este in imagine ?
*Unde se află ei ?
*Ce fac elevii?
*Ce au ei pe bancă ?
*Dar doamna invățătoare ce are pe catedră ?
*Ce se vede pe perete ?
*Cine este in picioare ?
*Le dăm câte un nume ?
*Ce face Ionel ? - “Ionel răspunde. “ Se analizează
această propoziție . Numesc un elev care să bată din
palme numărând cuvintele propozitiei . Care este
primul cuvânt ? Dar al doilea ?
*Se desparte in silabe cuvântul Ionel ? Care este cea de-
a doua silabă a cuvântului ?
Am să vă dau exemple de cuvinte care conțin litera “o”
mic , iar voi când auziți această literă veți bate de două
ori din palme . ( nor , om , morar , omida , cocor )
Citesc ca model lecția din manual , apoi și elevii .
Urmăresc activitatea elevilor ajutându-I pe cei care
intâmpină greutăți .
Ajungând la etapa –asigurarea retenției și a transferului,
le voi da elevilor jetoane cu litere de mână și de tipar
( O,M,U,L) pentru a asambla un om de zăpadă, și așa ii
introduc in activitatea de scriere.
In incheierea activității voi face aprecieri verbale despre
participarea elevilor la activitate.
Invatarea scrierii
In cls I invatarea scrisului se realiz con
cititului folosindu-se metoda fonetica
sintetica.Fața de citit, insa scrisul este
complexa, mai dificila pentru micii sc
include, pe langa activitatea intelectu
cititului, si un efort fizic de reproduce
grafice ale limbii vorbite.
In perioada preabecedara se urmares
elevilor in vederea scrierii si scrierea
literelor.
In per abecedara se are in vedere int
a cuv si integrarea lit in cuv si enuntu
In per postabecedara obiectivul esen
scrierii corecte, lizibile, in ritm propri
10 randuri.
Inv scrisului de catre scolarul mic par
*etapa pregrafematica
*etapa literelor
*scrierea cuv sau etapa scrisului lega
*scrierea prop si a textelor mici sau e
rapid.
Pt rezolvarea acestui subiect am ales
inv literei “o” mic de mana.
Realizand scenariul did al acestei lecti
etapele moment organizatoric, react
anuntarea temei si a competentelor,
dirijarea invatarii care va decurge astf
-le prez elevilor plansa cu litera “o”m
plansa cu lit “o” mic de tipar pt a se f
intre cele 2 litere;
-le cer elevilor sa gaseasca asemanar
cele 2 litere si insist apoi pe identif p
ale literei “o” mic de mana(se aminte
grafice invatate in etapa pregrafemati
-execut, in oglinda, cu elevii litera in a
scrie cu degetul pe banca sau in ladit
-elevii vor executa cateva exemple de
muschilor mici ai mainilor(ploaia, spa
pregatindu-se de etapa scrierii literei
-impreuna cu elevii constat care sunt
care alcatuiesc litera “o” mic de man
-scriu pe tabla litera nou invatata, da
elementele grafice care o acatuiesc. L
mana este alc din liniută de sprijin, o
noduletul pe spatiu
-elevii doritori sunt invitati la tabla pt
noii litere;
-dupa exersarea noii litere pe tabla, s
acesteia in caietul mic(elevii avand de
caiete, scris de invatator);
-elevii vor scrie in caiet 3-4 litere, dup
verific.Daca literele sunt executate co
scrie in continuare inca 2-3 randuri, d
scris correct il ajuta, scriind chiar cu m
nevoie;
-dupa ce au reusit toti elevii sa scrie n
caiete, le arat la tabla cum se leaga a
litere deja invatate. Inainte de a li se
celelalte litere, copiii sunt intrebati ca
noii litere intr-un cuv. Acestia spun ca
inceput, in interior sau la final. Acum
cum se face legarea noii litere:”om, p
vin la tabla sa exerseze, iar dupa acee
in caiete modelul deja inceput;
-trecand si de aceasta etapa se ajung
scrierea cuvintelor. Aici se va proceda
anterioara. Voi scrie pe tabla cateva c
ca si copiii sa scrie in caiete: “pom, oa
-iar in ultima etapa, scrierea prop, se
simple la tabla si in caietele copiilor:”
Acum inchidem caietele de deschide
a citi inca o data ce am invatat astazi
Fac aprecieri finale si dau tema pentr
Tipurile de exercitii folosite in inv prim
deprinderilor de scriere corecta sunt:
*Copierea-acest a activ favorizeaza s
elevii au modelele literelor respective
reproduc, dar un dezavataj ar fi ca un
sa le “deseneze”;
*Transcrierea-implica realizarea, in p
intre lit de tipar si cele de mana, insa
aceeasi caliatate ca al celui prin copie
*Scrierea dupa dictare-este un exerc
dificultate mai ridicat.
Aceste tipuri de exercitii trebuie folos
bine dotate.