ADJECTIVUL – EXERCIŢII APLICATIVE

1. Subliniaţi adjectivele din textul următor:

"Era o vreme frumoasă de primăvară. Lângă măceşii înfloriţi cântau păsărele mărunte.
Bătrânul morar coborâse la câmp şi sta lângă râul limpede privind peştii multicolori. Era un moşneag
slab cu barba albă.”

2. Scrieţi la plural următoarele substantive şi adjective, apoi schimbaţi locul

adjectivului faţă de substantiv.
copac ruginiu -
urs cafeniu -
nor fumuriu -

3. Treceţi la numărul plural grupurile de substantive şi adjective:

copil cuminte -
trandafir roşu
vază rotundă -

Găsiţi substantive potrivite pentru adjectivele:

viteaz ..................................................... albă..............................................
strălucitoare............................................ frumoasă.....................................
românească ............................................ mare............................................

Transcrieţi propoziţiile următoare scriind forma potrivită a adjectivelor din paranteză:

Noi am cumpărat o maşină (roşu).
Iepuraşul (fricoşi) se ascunde în pădure.
În curte se aud glasuri (cristalin) de copii.

4. Găsiţi adjective cu sens contrar:

modest- ageră-
pitic- odihnit-
murdar- bogat-

5. Analizaţi cuvintele subliniate din text:

Într-o dimineaţă însorită de vară, George şi Viorel au pornit spre pădurea de la marginea
satului. Ei aveau o minge mare şi o coardă. Au ajuns într-o poiană cu flori roşii, galbene şi albastre.
Noi am venit mai târziu. George m-a întrebat:
- Nu vrei să te joci şi tu cu noi ?
- Eu joc fotbal cu fratele meu, am răspuns eu.
Deodată cerul s-a acoperit cu nori plumburii. Ei au adus o ploaie deasă. Am fugit repede
spre casă.

6. Subliniaţi adjectivele din textele în versuri şi analizaţi trei dintre ele:

,, Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca o zi de tinereţe printre anii trecători.”
(“Iarna”- Vasile Alecsandri)
 ,,Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Să am un cer senin.
Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiţi un pat
Din tinere ramuri.”
(“Mai am un singur dor”- Mihai Eminescu)

7. Scrieţi câte două adjective potrivite pentru substantivele date:

frunză :…………………… copil :………………….. alee :…………………………..
pisică :…………………… glas :…………………… banchetă :…………………….

8. Treceţi următoarele perechi de substantive-adjective la numărul plural:

Ex. fulg argintiu – fulgi argintii
cântec duios- întunecata noapte-
cercel auriu- blândul bunic -
exerciţiu dificil- verdea câmpie-

9. Transcrieţi perechile de cuvinte care formează rima poeziilor de mai sus:

Ex. iară – ţară

10. Subliniaţi adjectivele. Indicaţi cu o săgeată substantivele însoţite:

a) ,,Ce lung pumnal de fulgere albastre
Îşi taie drumul ploaia fumurie
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre.”
b) ,,A nins cu flori mari, zglobii, ca apoi să se aştearnă covor moale, pufos, argintiu peste întinderi
nesfârşite.”

11. Găsiţi adjective potrivite pentru substantivele următoare:

floare:……………………………………
cer:………………………………………
suflet:……………………………………

12. Potriviţi:
Cu bucăţele (mic) se prind peşti (mare).
Buturuga (mic) răstoarnă carul (mari).
Prietenul (adevăraţi) la nevoie se cunoaşte.

13. Analizaţi cuvintele subliniate:

Luna se oglindea într-un lac mare şi limpede ca seninul cerului.
Valurile reci loveau barca Mirelei.

14.Descrieţi în maxim cinci rânduri jucăria preferată, folosind cât mai multe
adjective . Subliniaţi-le!
 15. Subliniaţi adjectivele cu două linii şi substantivele pe care le determină cu o linie
din textul care urmează :
,,Deasupra pădurii adormite se zăreşte luna. Ceaţa deasă se lasă peste dealurile împădurite.
În liniştita luncă se aude glasul unei privighetori. Ea ne încântă auzul cu trilurile ei deosebite.
Frunzişul verde freamătă.”

16. Formaţi adjective din următoarele substantive:

portocală -………………………... bucurie -………………………….
frig - ……………………………… frică -……………………………..
argint - …………………………… aramă -……………………………
lumină -…………………………… vişină -…………………………….

17. Găsiţi substantive care pot avea următoarele însuşiri:

a) verde, deasă, desfrunzită -………………………..
b) tăios, rece, uscat - ………………………………...
c) flămânde, mici, gureşe -…………………………..

18. Găsiţi cel puţin trei însuşiri pentru fiecare din substantivele:
flori:…………….. ……………….. ………………………
copii: …………… ………………. ………………………
stradă:………….. ………………. ………………………

19. Găsiţi adjective care au sens opus celor date:

neastâmpărat -……………………. amar -…………………………
silitor -……………………………. apropiat -…………………….
murdar -…………………………... înnorat -………………………
bun -………………………………. îngrijit -………………………

20. Analizaţi adjectivele din textul următor:

“Pădurile mari, întunecate, îl adăposteau sub bolţile lor tăinuite. O lină suflare de vânt adie
peste grânele coapte.”

21. Alcătuiţi câte o propoziţie după fiecare schemă:

S + P + P.S. ; P.S. + P. + S. + P.S.

pron.pers. verb subst. subst. verb subst. adj.

22. Daţi exemple de adjective care să exprime:

a) forma b) culoarea
c) mărimea d) gustul

23. Enumeraţi însuşiri sufleteşti!

24. Găsiţi însuşiri neobişnuite pentru substantivele:

a) soarele
b) râul
c) marea
d) floarea
 25. Caracterizaţi colegul(a) de bancă folosind adjective potrivite:

26. Găsiţi substantivele din care s-au format adjectivele:

înveselit îmbătrânit îmbujorat înverzit înfricoşători
îngrijorat victorios gălăgios prietenos călduros

27. Scrieţi într-un tabel adjectivele utilizate la exerciţiul de mai sus, apoi despărţiţi-le în
silabe:

Adjectivele Adjectivele despărţite în silabe

28. Se dă textul:
,,Vântul aducea o suflare aspră. Nopţile erau mai limpezi şi mai luminoase.
Fram nu se mai juca aruncând mingea. Neclintit, în două labe, cu nările lărgite, aspira adierea rece
şi aspră.
Privind aşa, într-o dimineaţă a zărit cum se iveau cele dintâi sloiuri.
Simţise o mână caldă, atingându-i blana pe spate.
Era femeia cea tânără şi inimoasă. Venise îmbrăcată în haine groase. Mâna îi alinta blana albă şi
umedă.”
Cerinţe:
a) Subliniaţi în textul dat cuvintele cu sens opus cuvintelor: blândă, întunecoase, caldă, seară,
bătrână, subţiri, rece, neagră, uscată, tulburi.
b) Alcătuiţi enunţuri folosind expresiile: suflare aspră, blana albă, mâna caldă.

29. Alcătuiţi un scurt text cu titlul ,,În parc", în care să folosiţi cuvinte cu sens asemănător
cuvintelor: copaci, roşiatice, glasuri, gălăgia, senin, stoluri.

30. Scrieţi forma corectă a adjectivului din paranteză:

,,Toamna cu-a ei (alb) ……….. frunte
Şi cu (galben) …………….conduri
A lăsat argint pe munte
Şi rugină pe păduri.”

31. Găsiţi cuvinte cu sens opus adjectivelor:

cinstit nevinovat curat

bolnav vechi obraznic

32. Modificaţi propoziţiile , astfel încât adjectivele să fie la numărul plural:

Cuibul primitor fu căptuşit cu pană moale.
Codrul s-a îmbrăcat în veşmânt auriu.
Rândunica are coada crestată.
Câmpia pustie era bătută de vânt.
 33. Analizaţi adjectivele din textul următor:
„ Îndată ce priveşti spre răsărit, priveliştea se schimbă: în loc de culmi netede vezi creste golaşe.
Şi forma şi culoarea lor alburie îţi arată că intri în noua fâşie a munţilor calcaroşi.”

34. Uniţi prin săgeţi fiecare expresie cu adjectivul (adjectivele) potrivit(e):

om cu judecată darnic/bogat
om cu stare important/principal
om cu dare de mână chibzuit
lucru de căpetenie josnic/netrebnic
om de nimic aleşi
oameni cu cap bogat/înstărit
oameni pe sprânceană înţelepţi

35. Completaţi şi veţi crea comparaţii:

Zăpada albă ca ………………………………….
Buze roşii ca ……………………………………
Păr negru ca …………………………………….
Fată gingaşă ca …………………………………
Om înalt ca ……………………………………..

36. Construieşte propoziţii în care noţiunile au o dublă calitate:

roşu -substantiv - ______________________________________________
-adjectiv - ________________________________________________
tânăr -substantiv - ______________________________________________
-adjectiv - ________________________________________________
voinic -substantiv - ______________________________________________
- adjectiv - ________________________________________________

FIŞĂ DE LUCRU

37. Treceţi la plural expresiile: floare frumoasă, frumoasa floare, roşia garoafă, garoafa roşie,
fag, bătrân, bătrânul fag.

38. Scrieţi o compunere scurtă cu titlul ,,Primăvara”. Folosiţi cel puţin cinci adjective.
Subliniaţi-le.

39. Transformaţi adjectivele în substantive:vesel, fălos, iernatic, supărăcios.

40. Transformaţi substantivele în adjective : fericire, căldură, hărnicie, putere, blândeţe,

bunătate, ploaie, toamnă.
 41. Recunoaşteţi substantivele şi adjectivele enumerate. Scrieţi adjective lângă substantive şi
substantive lângă adjective şi alcătuiţi propoziţii :
ghiocel, pricepuţilor, pădure, călduroasă.

42. Completetaţi spaţiile punctate cu adjectivele potrivite din paranteză : (înalt, deasă, pleşuv,
înalţi, dese, albastre).
Vârful muntelui……………era acoperit de o ceaţă…………..Un vultur ………….zbura spre
înălţimile………….

FIŞĂ DE LUCRU

Încercuiţi adjectivele din textul de mai jos :

Stejarul bătrân şi rămuros îşi întinde crengile groase împodobite cu frunze crestate. Ici-colo, câte
un plop mlădios îşi tremură frunzele foşnitoare. Poiana din pădure este împodobită cu flori frumoase,
multicolore. Păsările gureşe şi voioase ciripesc, iar gâzele minuscule cu aripioare lestrăvezii desenează în
aerul uşor linii nevăzute.

Faceţi acordul între adjectivele din paranteze şi substantivele ale căror însuşiri le arată :
În zarea _____________ (îndepărtaţi) se zăreau ____________ (semeţ) munţi. La poalele lor se
întindeau păduri___________ (verde) de brazi ___________ (înaltă). Sub razele _______________
(aurie) ale soarelui sclipea apa________________ (limpezi) a ______________ (albastră) lac, reflectând
lumina ___________ (orbitor) a cerului de vară.

Treceţi la numărul plural substantivele însoţite de adjective :

-livadă înflorită
-mingea roşie
-argintia steluţă
-noua casă
-însorita toamnă
Schimbaţi locul adjectivului, punându-l înaintea substantivului :
-tortul dulce
-ochi negri
-bradul măreţ
-frunzele ruginii
-para aromată

Analizaţi substantivele şi adjectivele din propoziţia :

În livada parfumată, Alin se joacă cu ieduţii jucăuşi.

Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul adjectivelor : fricos, morocănos, şireată, zglobie, ambiţioasă.

TEST DE EVALUARE

Enumeraţi câteva însuşiri fizice, pe categorii:

mărime: _______________________________________________________
formă: _________________________________________________________
culoare: ________________________________________________________
gust: __________________________________________________________
miros: _________________________________________________________

Subliniaţi adjectivele:
„Cu lung pumnal de fulgere albastre
Îşi taie drumul ploaia fumurie
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre.”

,,Moale, albă şi pufoasă

Pentru câmp e haină groasă.”

Asociaţi substantivului adjectivul corespunzător:

copil rotundă
vulpe albastră
frunze şireată
minge veştede
cicoare cuminte
 Joc – „Sensul ascuns!”
Din amestecul de litere obţineţi adjective:
E C L U D - ___________________
L I S I T O R - _________________
P E D E M I L - ________________
A R M E - ___________________
Ş O R E I - ___________________
S O V O I - ___________________

Transformaţi substantivele în adjective şi reţineţi deosebirea!

SUBSTANTIVE ADJECTIVE
Hunedoara hunedorean
atenţie ___________________
frumuseţe ___________________
ramură ___________________
întunecime ___________________
gingăşie ___________________
castan ___________________

Subliniaţi numai adjectivele:

moară, gălăgioşi, parc, rotundă, stradă, curajoasă, vede, gingaş, vopsea, limpede, primăvara,
pufos, ţărână, aurie, român, vine, alb.

Menţionaţi adjective care exprimă însuşiri sufleteşti pentru:

bunică: ________________________________________________________
frate: __________________________________________________________
căţeluş: ________________________________________________________

TEST DE EVALUARE

Subliniaţi cu o linie substantivele şi cu două linii adjectivele:

a) ,,Urma vântului tăia brazde adânci şi mişcătoare în iarba rară şi sălbatică.”
b) ,,Grajdurile mari şi încăpătoare, cu guri negre şi pustii, bucătăriile imense cu pereţii afumaţi
şi cu vetrele reci şi fără cenuşă, îmi păreau o poveste, o istorie veche...”

Rezolvaţi după model:

lac străveziu – străveziul lac- străveziile lacuri
lan auriu
frunză arămie
copil zglobiu
gutuie amăruie

Înlocuiţi expresiile subliniate cu adjective:

Feciorul împăratului era tras ca prin inel.
Nu credeam că Ana este aşa slobodă la gură.
Mama mă bate la cap cu învăţătura.
În faţa vrăjitoarei am rămas stană de piatră.
Boierul nu era defel larg la pungă.
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
 Realizaţi acordul adjectivelor cu substantivele pe care le determină în textul de mai jos:
,,Balta (adânc) se umpluse de lumină (strălucitor).Din când în când,prin fundul ghiolului treceau
lişiţe (cenuşiu). Pe fire (verde) de papură se aşezau nişte păsărele (mic) şi (auriu)cu ochişori de mărgele
(negru). Pe deasupra, prin soare, mai treceau pescăruşi (argintiu) cu aripi(ascuţit), bâtlani cu strigăte
(aspru) şi (urât); se roteau vulturi cu pene (frumos) şi(încondeiat).Cete de peştişori (mărunt) ţâşneau ca
o ploaie (des) la faţa apei şi se risipeau fugind de gura (lacom) şi (enorm) a ştiucii.”

Analizaţi adjectivele din textul următor:

,,Dacii erau oameni trupeşi, bine legaţi, de statură potrivită. Purtau părul lung, lăsat în plete pe
umeri şi pe spate, retezat în dreptul frunţii, barba mare şi stufoasă.”

Alcătuiţi două enunţuri în care cuvântul „tânăr” să fie:

a) substantiv : ________________________________________________________
b) adjectiv: _________________________________________________________

De la lume adunate şi la ROMÂNĂ utilizate

Subliniază cuvintele care arată însuşiri întâlnite în proverbele de mai jos:

,,Mielul blând suge la două oi.”
,,Cine a aflat un prieten adevărat, o comoară în viaţă a câştigat.”
,,Nici oaia cu doi mei, nici lupul flămând.”
,,O oaie râioasă strică toată turma.”
,,Pe un cap bun stă bine şi căciula ruptă.”
,,Când latră un câine bătrân, ieşi afară.”
,,O vorbă înţeleaptă e un bun prieten la vreme de nevoie.”
,,O vorbă bună stinge focul mai curând decât o butie de apă.”
,,Adunările rele strică deprinderile bune.”
,,Cloşca care cuprinde ouă multe nici un pui nu scoate.”
,,Două cuţite tăioase nu pot sta într-o teacă.”
,,Două femei rele nu fac cât una bună.”
,,Lumea e amăgitoare,
ca o floare trecătoare,
ca o apă curgătoare.”
,,Pisica blândă zgârie rău”
,,Paza bună trece primejdia rea.”
,,Vorba dulce mult aduce.”
,,Prietenul bun la nevoie se cunoaşte.”
,,La lauda mare să nu te duci cu carul şi nici cu sacul gol.”
,,Un măr putred strică o grămadă de mere frumoase.”
,,Omul harnic, muncitor,
De pâine nu duce dor.”
,,Lenea e cucoană mare
Care n-are de măncare.”
ALTFEL DE EXERCIŢII

CUVINTE ASCUNSE

Descoperă cuvintele „ascunse” :

L
a) Un elev ............................

I I

S T

b) Izvorul este ......................... M

I P

L
E E

c) ............era fata din Pădurea adormită A

S F O

A R U M
 REBUS
A
1
2
3
4
5
6
7
8
B
Pentru a rezolva rebusul, scrieţi cuvinte cu sens contrar următoarelor adjective:
1. TARE
2. TREAZ
3. USCAT
4. MIC
5. CALD
6. SCUND
7. INSTABIL
8. MORT
EXPRIMAREA ESTE MAI FRUMOASĂ DACĂ FOLOSIM………..

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

EXISTĂ ÎNTRE SUBSTANTIV ŞI ADJECTIV

VORBA..................MULT ADUCE
CONTRAR LUI ,,FRICOS”
SUBSTANTIVUL ARE DOUĂ ......................
ARATĂ CE FACE SUBIECTUL
PARTE PRINCIPALĂ DE PROPOZIŢIE
PROPOZIŢIE DOAR CU SUBIECT ŞI PREDICAT
DENUMEŞTE FENOMENE ALE NATURII
9. ADJECTIVUL SE ACORDĂ ÎN ...................ŞI NUMĂR CU SUBSTANTIVUL
 METODA CUBULUI

METODA CUBULUI este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect/ a unei
situaţii din mai multe perspective – oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare unei abordări
complexe şi integratoare.
Etapele metodei:
Se realizează un cub pe ale cărei feţe se scriu cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ,
ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ (altele, în funcţie de resurse, nu neapărat
pe toate feţele cubului).
Se anunţă tema/ subiectul pus în discuţie.
Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe
feţele cubului.
Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.
Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe foi albe A3.

DESCRIE COMPARĂ
-Spune însuşiri denumite de adjectiv! -Însuşirile obişnuite de cele neobişnuite!

ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ
-Găseşte însuşiri următoarelor cuvinte: -Corectitudinea asocierilor dintre
cireşe…………… substantivele date şi însuşirile găsite!
vară…………….. -Ce creăm prin folosirea acestor însuşiri
creangă…………. neobişnuite?
cânepă…………..
nuia……………..
mătuşă………….

ARGUMENTEAZĂ APLICĂ
-De ce anumite însuşiri sunt nepotrivite ? -Formulează enunţuri care să cuprindă
-Asociază tu cu alte adjective! perechile de cuvinte formate de colegi!

METODA R.A.I.

Metoda R.A.I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin
întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde
– Aruncă – Interoghează şi se desfăşoară la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie. Învăţătorul
împreună cu elevii săi, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un elev la altul încep
jocul.Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare celui care o prinde. Cel care prinde mingea
răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident
interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese
din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă
o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit
că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat
întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns, conduce
treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul activităţii, când
se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul descoperirii, de către
educatorul ce asistă la joc, a eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor –
ancoră.

 Ce  este adjectivul?

 Ce fel de însuşiri poate denumi?
 Dă exemple de adjective care arată forma!
 Dă exemple de adjective care arată mărimea!
 Dă exemple de adjective care arată gustul!
 Dă exemple de adjective care arată culoarea!
 Dă exemple de adjective care arată starea sufletească!
 De ce folosim în vorbire adjective?
 Formulează enunţuri în care să foloseşti cel puţin două adjective!
 Aşază adjectivul înaintea substantivului într-un enunţ!
 Cum se scriu la plural adjectivele care la singular se termină în ,,iu”?
 Ce se întâmplă cu aceste adjectivele dacă stau înaintea substantivului?
 Cum este forma adjectivului dacă substantivul este la plural?
 Toate adjectivele îşi schimbă forma în funcţie de numărul substantivului?
 Dă exemple de astfel de adjective!
 În ce situaţie se mai poate schimba forma adjectivului?
 Dă exemple!
 Spune o propoziţie simplă!
 Dezvoltă propoziţia adăugând adjective pe lângă substantiv!
 Adaugă şi alte substantive însoţite de adjective!
 Compară propoziţiile!
 Foloseşte cât mai multe adjective într-un enunţ care să-l caracterizeze pe cel mai bun
prieten!
 METODA CADRANELOR

Completează cadranele cu adjective corespunzătoare celor patru anotimpuri sugerate de

desene:

Urcă, dacă ştii! FB Încercuieşte adjectivele

din enunţul următor:

Iedul zburdalnic şi-a întins capul

cu botul mic, catifelat şi umed
spre mama lui.

B B-FB Realizează acordul

Scrie însuşiri fizice şi
sufleteşti care ţi se potrivesc!
adjectivelor cu substantivele în
următorul enunţ:
În frunzişul bogat
sălăşluiesc găinuşe (moţat),
pupeze cu creste (bălţati), grauri
(pestriţe), (mândru) păunaşi şi
multe alte vietăţi cu

S Bifează varianta corectă! S-B Adjectivul -B Dă exemple de

Adjectivul este:
a) parte de vorbire;
b) parte de propoziţie.
exprimă: adjective care să exprime
a) nume de persoane, culoarea!
nume de lucruri,nume ale
fenomenelor naturii etc.;
b) însuşiri ale fiinţelor,
METODA CIORCHINELUI
 Completaţi ciorchinele cu însuşirile potrivite substantivului
,,copii”!

Completaţi cu însuşiri neobişnuite ale substantivului ,,vară”!

 TEXTE PENTRU DICTAREA/ANALIZA ADJECTIVULUI

,,S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării,

S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii,
Câmpia scoate aburi ; pe umedul pământ
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt.”

,,Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,

Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare,
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit
Aprind un soare dulce în sufletul uimit!”
(Sfârşitul iernii”-V. Alecsandri)

,,Căci aşa ne amăgea mama, cu o pupăză care-şifăcea cuib de mulţi ani într-un tei foarte bătrân şi
scorburos, pe coasta dealului , la moş Andrei, fratele tatei cel mai mic.”
(,,Pupăza din tei”- I.Creangă)

,,Când intrai în clasă văzui o vergea lungă, galbenă şi lucioasă, rezemată de masa profesorului,
a ,,domnului”.
Domnul, un om nalt, slab,cu barba rară şi înspicată...
Băieţii stăteau ca sfinţii în bănci.Vreo trei, cu urechile roşii şi aprinse ca focul, în genunchi, lângă
o tablă neagră; lăcrămile le picurau în cărţile deschise...”
,,Mulţi ani l-am visat.Chiar acum îl văd înaintea ochilor. Scund, grăsuliu,cu părul mărunt şi
încărunţit, cu barbaascuţită, potrivită din foarfecă, mai mult albă, şi albă ca zăpada în vârful ei netezit;
nişte ochi verzui, mici şi repezi, o faţă gălbuie, curată şi fără pic de sânge.Iarna se cocoloşea într-o bundă
cu blană lăţoasă, vara însă îţi rămâneau ochii la el de frumos ce era îmbrăcat: haină albăstrie, pantaloni
negri, jilatcă de dril năutiu, călcată şi lustruită, un lanţ de aur, gros ca pe deget.”
(,,Domnul Vucea”- B.Şt.Delavrancea)

,,A fost odată un rege bogat şi puternic, care avea o fată de o frumuseţe neasemuită.”
,,Cu mintea copleşită de tristeţe, mergea agale pe un drumeag îngust, de-a lungul unei ape
curgătoare, când, deodată, îi ieşi în întâmpinare o bătrână cu părul alb ca neaua, dar cu privirea încă
ageră, care-l întrebă despe pricina mâhnirii lui.”
(,,Fluierul fermecat”- Alex.Dumas-tatăl)

,,Pe frigul şi pe întunericul acesta, mergea pe stradă o fetiţă săracă, desculţă şi cu capul gol.”
,,Pe crengile verzi erau o mulţime de lumînări aprinse şi erau agăţate poze colorate ca celea din
vitrinele magazinelor.”
(,,Fetiţa cu chibrituri”-H.Chr.Andersen)

,,Apoi se îndreptă spre cămin, împinseceainicul cel mare la o parte şi îl trase mai aproape pe cel
mic, care atârna de lanţ, după care se aşeză pe scăunelul rotund, cu trei picioare, din faţa focului.Puse
ceainicul cel mic pe foc, şi în scurtă vreme acesta începu să fiarbă; între timp, bătrânul ţinea o bucată
mare de brânză ăntr-o furculiţă lungă de fier deasupra focului, întorcând-o pe toate părţile , până ce
brânza căpătă o plăcută culoare aurie.”
(,,Heidi”- J.Spyri)

,,Nu la multă vreme după acestea, avea să se întâmple cea dintâi dintre misterioasele fapte care
ne-au descotorosit, până la urmă , de căpitan, deşi, după cum veţi vedea, nu şi de afacerile sale. A fost o
iarnă deosebit de aspră, cu geruri îndelungate şi muşcătoare şi cu furtuni urăte; eraclar, de la ănceput, că
bietul meu tată avea puţine şanse să mai apuce primăvara.”
(,,Comoara din insulă”- R.L.Stevenson)

,,Sus pe culme bradul verde,

Sub zăpada albicioasă,
Printre negură se pierde,
Ca o fantasmă geroasă...

În zadar aduci cu tine

Corbul negru şi prădalnic,
Şi din codrii cu jivine,
Faci să iasă urlat jalnic.

În zadar, urgie crudă,

Lungeşti noaptea-ntunecoasă
Şi, râzând de-a lumii trudă,
Scurtezi ziua luminoasă....”
(,,Bradul”- V. Alecsandri)

,,În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,

La Răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!
E cocostârcul tainic, în lume călător,
Al primăverii dulce iubit prevestitor.”
(,,Oaspeţii primăverii”- V. Alecsandri)

,,Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.”
(,,Lacul”- M.Eminescu)

,,Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăşile, barba...
peste toate au nins ani mulţi şi grei.”
(,,Bunicul”- B.Şt.Delavrancea)

,,Cu părul nins, cu ochii mici

Şi calzi de duioşie,
Aieve parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.”
(,,Bunica”-Şt.O.Iosif)

,,Cântecul ce-ades ţi-l cânt

Când te-adorm în fapt de sară,
Puiule, e-un cîntec sfânt,
Vechi şi simplu de la ţară.
 Mama mi-l cânta şi ea,
Şi, la viersul lui cel dulce,
Puiul ei se potolea
Şi-o lăsa frumos să-l culce.”
(,,Cântec sfânt”-Şt.O.Iosif)

,,Văl de brumă argintie

Mi-a împodobit grădina,
Firelor de lămâiţă
Li se uscă rădăcina.

Peste creştet de dumbravă

Norii suri îşi poartă plumbul,
Cu podoaba zdrenţuită
Tremură pe câmp porumbul.”
(,,Toamna”-O.Goga)

,,Moş Crăciun cu barba albă, moş Crăciun cu traista plină,

Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele.....”
(,,Moş Crăciun”-O.Goga)

,,Acolo, un broscoi de băieţaş, slăbuţ, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier şi cu pantalonii în

vine, cârpiţi în zece locuri. Acum, pentru întâia oară vedea ce ochi negri, catifelaţi şi dulci avea.”
(,,Nicuşor”- I.Al.Brătescu-Voineşti)

,,Peste dealuri zgribulite,

Peste ţarini zdrenţuite,
Avenit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.”
(,,Balada unui greier mic”- G.Topîrceanu)

,,Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,

Se plimba o coţofană
Cănd în sus şi când în jos.”
(,,Bivolul şi coţofana”-G.Topîrceanu)

,,Ziua cernuse o ploaie măruntă. În frunze, picăturile atârnau ca strălucitori cercei de cleştar....
,,Aproape să-i netezesc botul umed.Să-i prind gâtul cenuşiu.Să-i mângâi capul mic pe care şi-l
supunea dezmierdărilor odinioară.”
(,,Năluca”-Cezar Petrescu)

,,Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi
frumos,care venea tocmai din munţii noştri.”
(,,Povestea ursului cafeniu”- V.Colin)

,,Doar mâţele sosiră toate

cu cozile îmbârligate,
 torcând de zor,
la prinţişor,
Sfârr..sfârr...
Ce pisici
cu ochi mici!
ce motani
năzdrăvani!”
(,,Prinţul Miorlau”- Nina Cassian)

,,Urcă scara îngustă şi întortocheată ce ducea sus, şi se pomeni în dreptul unei uşi micuţe. În
broască era o cheie ruginită şi, când o răsuci, uşa sări în lături şi fetei îi fu dat să vadă într-o cămăruţă o
femeie bătrână, bătrână, care sta şi torcea cu sârguinţă un fuior de in.”
(,,Frumoasa adormită”-Fraţii Grimm)

,,- Ce floare drăgălaşă – a spus femeia şi a sărutat petalele roşii şi galbene, şi cum le-a sărutat,
floarea s-a deschis, pocnind. Era chiar o lalea ca toate lalelele, numai că dreot la mijloc şedea pe pistilul
verde o fetiţă mititică de tot, gingaşă şi drăgălaşă, care nu era mai mare decât un deget, şi de aceea i-a
spus Degeţica...

Era o hrubă în pământ, caldă şi plăcută;şoarecele avea o bucătărie strşnică şi o cămară plină cu
grâu.”
(,,Degeţica”- H.Chr.Andersen)

,,Răţuşca nu mai văzuse niciodată păsări aşa de frumoase. Erau albe ca zăpada şi aveau nişte
gâturi lungi şi mlădioase. Erau lebede.Au stat puţin, apoi şi-au întins aripile largi şi au plecat mai departe,
în ţările calde, cu lacuri albastre...
Şi-a luat deodată zborul şi nici n-a ştiut cănd a ajuns într-o grădină mare,în care erau meri înfloriţi
şi tufe de liliac mirositor;.... ”
(,,Răţuşca cea urâtă”- H.Chr.Andersen)

,,...aţi râs pe seama unui copil nefericit, aţi dat într-o fiinţă plăpândă, care nu se poate apăra.”
(,,Cuore”- Ed. de Amicis)

„Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel

Unde cură-n vale un râu mititel,
Plânge şi suspină tânăra domniţă
Dulce şi suavă ca o garofiţă.”

(D. Bolintineanu ─ ,, Muma lui Ştefan cel Mare”)

În pădure s-a topit zăpada. Lângă trunchiul gros al unui copac a ieşit din frunzişul umed un
ghiocel. Tulpina lui fragedă şi firavă se înalţă spre soarele auriu . Un gândăcel mic , roşu încearcă să se
urce pe firul subţire şi plăpând al florii albe.
A venit primăvara!

O floare gingaşă a răsărit în grădină. Lângă ea, un trandafir roşu şi parfumat se înalţă spre cerul
azuriu. O albină harnică a poposit în acest loc minunat. E linişte şi zumzetul ei se aude de departe. La
marginea grădinii un pârâiaş cu apă limpede susură plăcut.
 „De prin adâncul văilor, de pe înălţimea coamelor codrilor, valuri străvezii de aburi sclipitori se
ridicau în unde creţe şi, tremurând în zare, se topeau în văpaia înaltă a cerului aprins”

( C. Hogaş ─ ,, În munţii Neamţului”)

„Acolo, salcia pletoasă, socul mirositor, alunii mlădioşi, arţarii cu pojghiţe roşii, carpenii stufoşi,
salba moale şi teii cresc amestecaţi cu falnicii jugaştri…”

( Al. Odobescu ─ ,, Doamna Chiajna”)

„În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,

La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată
E cocostârcul tainic în lume călător,
Al primăverii dulce, iubit prevestitor.”
( V. Alecsandri ─ Ospeţii primăverii)

,,Lumina clară şi limpede a zilei pătrunde prin ferestrele deschise. În pătucul lui moale şi cald,
Sorinel are un vis minunat. Este în împărăţia păcii, unde copiii din întreaga lume s-au prins într-o
nesfârşită horă. Pretutindeni se văd flori multicolore, iar porumbeii albi străbat văzduhul înseninat de
mare bucurie.”

Subliniaţi adjectivele din textul de mai jos :

Stejarul bătrân şi rămuros îşi întinde crengile împodobite cu frunze crestate. Ici-colo, câte un
plop mlădios îşi tremură frunzele foşnitoare. Poiana din pădure este împodobită cu flori frumoase,
multicolore. Păsările gureşe şi voioase ciripesc, iar gâzele minuscule cu aripioarele străvezii desenează în
aerul uşor linii nevăzute.

Faceţi acordul între adjectivele din paranteze şi substantivele ale căror însuşiri le arată :
În zarea  (îndepărtaţi) _____________ se zăreau munți (înaltă) _____________ . La poalele lor
se întindeau păduri (verde) _____________ de brazi Sub razele (aurie) _____________ ale soarelui
sclipea apa (limpezi) ______________ în lac, reflectând lumina (orbitor) _____________ a cerului de
vară.

Treceţi la numărul plural substantivele însoţite de adjective :

-livadă înflorită
 -minge roşie
-argintia steluţă
- toamnă însorită

Subliniaţi adjectivele din textul de mai jos :

Stejarul bătrân şi rămuros îşi întinde crengile împodobite cu frunze crestate. Ici-colo, câte un
plop mlădios îşi tremură frunzele foşnitoare. Poiana din pădure este împodobită cu flori frumoase,
multicolore. Păsările gureşe şi voioase ciripesc, iar gâzele minuscule cu aripioarele străvezii desenează în
aerul uşor linii nevăzute.

Faceţi acordul între adjectivele din paranteze şi substantivele ale căror însuşiri le arată :
În zarea  (îndepărtaţi) _____________ se zăreau munți (înaltă) _____________ . La poalele lor
se întindeau păduri (verde) _____________ de brazi Sub razele (aurie) _____________ ale soarelui
sclipea apa (limpezi) ______________ în lac, reflectând lumina (orbitor) _____________ a cerului de
vară.

Treceţi la numărul plural substantivele însoţite de adjective :

-livadă înflorită
-minge roşie
-argintia steluţă
- toamnă însorită

Schimbaţi locul adjectivului, punându-l înaintea substantivului :

-tortul dulce-
-ochi negri -
-bradul măreţ-
-frunzele ruginii-
-para aromată-
.Construieşte propoziţii
tânăr -substantiv - ______________________________________________

bătrân - adjectiv - ________________________________________________

Adaugă substantivelor câte un adjectiv.

 În pădure ciripește o pasăre.

___________________________________________________________________

Alcătuiește o propoziție în care două adjective să determine același substantiv.

_____________________________________________________________________________

Schimbaţi locul adjectivului, punându-l înaintea substantivului :

-tortul dulce-
-ochi negri -
-bradul măreţ-
-frunzele ruginii-
-para aromată-
.Construieşte propoziţii
tânăr -substantiv - ______________________________________________

bătrân - adjectiv - ________________________________________________

Adaugă substantivelor câte un adjectiv.

În pădure ciripește o pasăre.

___________________________________________________________________

Alcătuiește o propoziție în care două adjective să determine același substantiv.

_____________________________________________________________________________

. Modificaţi propoziţiile , astfel încât adjectivele să fie la numărul plural:

Cuibul primitor fu căptuşit cu pană moale.

Codrul s-a îmbrăcat în veşmânt auriu.

Rândunica are coada crestată.

 Câmpia pustie era bătută de vânt.

Treceţi la plural expresiile: floare frumoasă, frumoasa floare, roşia garoafă, garoafa roşie, fag,
bătrân, bătrânul fag.
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Transformaţi adjectivele în substantive: vesel, lăudăros, iernatic, supărăcios.

__________________________________________________________________________

Transformaţi substantivele în adjective : fericire, căldură, hărnicie, putere, blândeţe, bunătate,

ploaie, toamnă.
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Completetaţi spaţiile punctate cu adjectivele potrivite din paranteză : (înalt, deasă, pleşuv,
înalţi, dese, albastre).
Vârful muntelui……………era acoperit de o ceaţă…………..Un vultur ………….zbura spre
înălţimile………….