Fișa 2 – BISTABILUL CA DIVIZOR DE FRECVENȚĂ

Simbolul bistabilului T este dat în figura următoare:

Să luăm un bistabil T cu tranzistoare npn căruia îi aplicăm la intrare o succesiune de impulsuri

dreptunghiulare de forma celor din figura următoare, diagrama a:

În cazul în care pe intrările de forţare R şi S nu intervine nici un impuls şi deci nivelul de tensiune pe
aceste borne va fi zero, bistabilul va bascula pentru fiecare front negativ ( +6→0 sau 1→0 ) a
impulsurilor aplicate în T.
La ieşire vom obţine tot un tren de impulsuri dreptunghiulare. Pe ieşirea Q impulsurile sunt reprezentate
în diagrama b, iar cele obţinute pe ieşirea în diagrama c.
Se observă din diagrame că numai pentru impulsuri aplicate la intrare, ieşirea Q revine la starea iniţială
(zero). Deci, pentru două impulsuri de perioadă T aplicate la intrare, pe ieşirea Q se obţine un singur impuls
dreptunghiular, a cărui perioadă va fi 2T.
Se ştie că: T = 1/f. Dacă notăm cu T1 perioada impulsurilor de intrare şi cu T2 perioada impulsurilor de
ieşire, observăm din diagrame că: T2 = 2T1, de unde: f2 = f1/2.
În concluzie, un singur bistabil împarte la 2 frecvenţa de succesiune a impulsurilor de intrare.

1
 Considerăm acum doi bistabili montaţi în cascadă:

Ieşirea adevărată Q0 a primului bistabil este conectată la intrarea T a celui de-al doilea bistabil.
Diagramele formelor de undă sunt reprezentate în continuare:

Primul bistabil nu basculează decât pentru frontul negativ al impulsurilor aplicate în T. La rândul său,
cel de-al doilea bistabil va acţiona la fel. Însă, pe intrarea T a acestuia se aplică impulsurile provenite din
ieşirea Q0 a primului bistabil. Deci al doilea nu va bascula decât la fronturile negative ale impulsurilor de pe
ieşirea Q0. Deci numai la două impulsuri din Q0 ieşirea Q1 va reveni în starea iniţială de zero.
Notăm perioada impulsurilor de intrare cu T 1, a celor din Q0 cu T2 şi a celor din Q1 cu T3.
Astfel, T2 = 2T1 şi T3 = 2T2
sau T3 = 2T2 = 2∙2T1 = 4T1. Ştim că f = 1/T , deci: f3 = f1/4.
Se observă astfel că primul bistabil împarte la 2 frecvenţa succesiunii impulsurilor de intrare, iar
cel de-al doilea împarte la 4 aceeaşi frecvenţă. Pentru orice bistabil conectat în plus, frecvenţa se împarte la 2
faţă de frecvenţa de succesiune a impulsurilor din ieşirea bistabilului precedent: f I = fintr/2
fII = f1/4 = f1/22 fIII = f1/23.
Iată deci rolul de divizor de frecvenţă al bistabililor montaţi în cascadă.