Instrumentație biomedicală_1 – Sem2_LP11

Lucrarea Practică nr. 11

Generator de semnal dreptunghiular cu amplificator operațional

Obiectivul lucrării.
În prezenta lucrare se studiază funcționarea unor generatoare de semnal dreptunghiular
realizate cu amplificatoare operaționale.

Breviar teoretic.
Cel mai simplu generator de impulsuri dreptunghiulare realizat cu un amplificator operațional
este prezentat în figura 1. Reacția pozitivă asigurată prin rezistențele R1 şi R2 este foarte puternică şi
face ca tensiunea de ieşire să ia numai valorile limită VOM şi Vom . Potențialul aplicat la intrarea
neinversoare, considerând amplificatorul ideal este:

= + − (1)
+

C
V0

R1

Figura 1. R2

Vref

Deoarece tensiunea de ieşire ia numai cele două valori, VOM şi Vom, la intrarea neiversoare se
va aplica potenţialul :

∙ + ∙
= + − = (2)
+ +

sau

∙ + ∙
= + − = (3)
+ +

Dacă Vi  < VP1, amplificatorul are la ieşire VOM. Crescând Vi  , atât timp cât Vi  < VP1, la ieşire
este VOM. Dacă Vi  depăşeşte valoarea lui VP1, amplificatorul basculează şi ieşirea devine Vom. Dacă
se scade Vi  , la ieşire se menţine valoarea Vom atâta timp cât Vi  > Vp2 (se observă din relaţiile (2) şi

1
Instrumentație biomedicală_1 – Sem2_LP11

(3) că VP1>Vp2 deoarece VOM>Vom). Dacă Vi  scade sub valoarea Vp2, amplificatorul basculează şi
ieşirea devine VOM.
Perioada de oscilaţie a multivibratorului din figura 1. este dictată de grupul de temporizare
R,C. Considerînd amplificatorul ideal se, poate scrie relaţia:
∙ ∙ + = (4)
unde UC = Vi 
Formele de undă sunt date în figura 2.

VOM VO
T2
VP1

t
0 UC

Vp2

T1
Vom
Figura 2.
VP1-Vp2

Vi  Vi   Vi 

t
0

Vp2-VP1

Pentru t < 0, ieşirea amplificatorului este saturată la valoarea VOM. Presupunem că la t = 0,

tensiunea pe condensator, UC = Vi  , devine mai negativă decât Vp2. În acest moment amplificatorul
basculează şi ieşirea sa devine VOM. Pentru intervalul (0,T1), în care este îndeplinită condiția UC = Vi 
<VP1 condensatorul se încarcă prin R de la ieşirea VOM şi se poate scrie relaţia:
( )
∙ ∙ + ( )= (5)

cu UC(0) = Vp2.

2
Instrumentație biomedicală_1 – Sem2_LP11

Legea de variaţie a tensiunii prin condensator este :

( )= − ∙ + (6)

La momentul t = T1, UC = VP1 şi deci:

= − ∙ + (7)

De unde:
−
= ln (8)
−

Îndată ce Vi  depăşeşte valoarea VP1, amplificatorul rebasculează în starea Vom şi în intervalul T2,
condensatorul se încarcă de la ieşirea Vom prin R. Acum se poate scrie relaţia :
( )
∙ ∙ + ( )= (9)
cu UC(0) = VP1.

Legea de variaţie a tensiunii pe condensator, considerînd origine timpului după periada

T1,este:
( )=( − )∙ + (10)

La momentul t = T2, UC = Vp2 şi deci:

=( − )∙ + (11)

de unde:
−
= ln (12)
−

Dacă în relaţiile care dau pe T1 şi T2 se înlocuiește VP1 şi Vp2 cu valorile deduse în relaţiile
(2) şi (3), şi se ţine cont că VOM= -Vom, atunci:
1+2∙ −
= ln (13)
1−

1+2∙ +
= ln (13′)
1−

iar perioada semnalului este : T = T1 + T2 (14)

Se observă că prin variaţia lui Vref se modifică atât perioada cât şi simetria impulsurilor, în
timp ce prin variaţia elementelor R şi C, se modifică doar perioada.
Pentru Vref = 0,
= = = ln 1 + 2 ∙ (15)
2

3
Instrumentație biomedicală_1 – Sem2_LP11

Fronturile impulsurilor generate sînt dictate de viteza maximă de variaţie a tensiunii de ieşire,
SR, proprie amplificatorului operaţional şi tipului de corecţie de frecvenţă folosit. Pentru
amplificatoarele operaţionale de uz general durata fronturilor este de ordinul s sau zeci de s. În
consecinţă, asemenea generatoare de impulsuri se folosesc numai în frecvenţe audio.

Trebuie observat că tensiunea diferenţială de intrare (figura 2.), ia valori mari, ce pot depăşi
tensiunea maximă admisibilă pentru amplificatoarele operaţionale. În aceste cazuri trebuie folosită o
schemă de protecţie pentru intrare.

Din relaţiile pentru T1 şi T2 se constată că frecvenţa de oscilaţie este influenţată de nivelele

limită ale tensiunii de ieşire VOM şi Vom şi deci şi de sursele de alimentare.

Circuitul poate fi îmbunătățit limitând semnalul generat cu ajutorul a două diode Zenner,
montate ca în figura 3.

C
RZ V0

R1

DZ1
Figura 3. R2

DZ2

Vref

Rezistenţa RZ determină curentul prin diode. Pentru acest circuit stabilitatea frecvenţei depinde în
primul rând de stabilitatea diodelor Zenner şi a celorlalte componente pasive şi în foarte mică măsură
de tipul şi performanţele amplificatorului. Simetria formei de undă generate este dată de împerecherea
celor două diode Zenner. Relaţiile pentru T1 şi T2 se păstrează dacă se înlocuieşte VOM cu VZ+VD
(unde VD este tensiunea de deschidere a diodei Zenner polarizată direct ≅ 0,6V).

4
Instrumentație biomedicală_1 – Sem2_LP11

Desfășurarea lucrării
1. Se realizează circuitul din figura 4. Montajul este realizat cu un amplificator operațional LM
741 alimentat cu tensiuni de + 15 V și -15V.

Figura 4

2. Sursa de tensiune de referință Vref este plasată între punctul VR din schemă care se conectează
la Vsupply+ și masă (GND) . Tensiunea Vref va avea, pe rând, următoarele valori: 1V, 2V, 3V.
3. Se conectează ieșirea circuitului (pinul 6) la osciloscop (CH A+). Pe canalul CH B se va
conecta tensiunea de pe condensatorul C. Se vizualizează pe osciloscop formele de undă.
(intrările CH A- și CH B- vor fi conectate la masă). Pentru stațiile de lucru ELVIS II se vor
folosi intrările ACH 0 respectiv ACH 1.
4. Folosind cursorii se identifica valorile tensiunilor: VOM, Vom, VP1, Vp2 pentru fiecare valoare
a tensiunii Vref. Se notează aceste valori în Tabelul 1.
5. Folosind cursorii se vor măsura intervalele de timp T1 si T2. Se notează aceste valori în Tabelul
2.
6. Se calculează valorile pentru intervalele de timp T1 si T2 folosind relațiile (13) și (13’). Se
notează aceste valori în Tabelul 2.
7. Se va aplica o tensiune de referință negativă prin deconectarea punctului VR de la Vsupply+ și
conectarea sa la Vsupply-. Se vor stabili, pe rând, următoarele valori: -1V, -2V, -3V .
8. Se vizualizează pe osciloscop formele de undă de la ieșirea circuitului (CH A+) și pentru
tensiunea de pe condensator (CH B+).
9. Folosind cursorii se identifica valorile tensiunilor: VOM, Vom, VP1, Vp2 pentru fiecare valoare
a tensiunii Vref. Se notează aceste valori în Tabelul 3.
10. Folosind cursorii se vor măsura intervalele de timp T1 si T2. Se notează aceste valori în Tabelul
4.
11. Se calculează valorile pentru intervalele de timp T1 si T2 folosind relațiile (13) și (13’). Se
notează aceste valori în Tabelul 4.
12. Se realizează circuitul din figura 5.
13. Folosind cursorii se identifica valorile tensiunilor: VOM, Vom, VP1, Vp2. Se notează aceste
valori în Tabelul 5.
14. Folosind cursorii se vor măsura intervalele de timp T1 si T2. Se notează aceste valori în Tabelul
6.

5
Instrumentație biomedicală_1 – Sem2_LP11

15. Se calculează valorile pentru intervalele de timp T1 si T2 folosind relația (15). Se notează
aceste valori în Tabelul 6.

Figura 5

Raportarea rezultatelor:
1. Se desenează implementarea pe breadboard a circuitelor realizate
2. Se desenează formele de undă vizualizate pe osciloscop pentru Vref pozitiv (se vor nota pe
fiecare axă valorile în conformitate cu setările făcute pe osciloscop)
3. Se completează Tabelul 1

Tabelul 1 Vref
1V 2V 3V
VOM
Vom
VP1
Vp2
4. Se completează Tabelul 2

Tabelul 2 Vref
1V 2V 3V
T1
T2
T1 calculat
T2 calculat
5. Se desenează formele de undă vizualizate pe osciloscop pentru Vref negativ (se vor nota
pe fiecare axă valorile în conformitate cu setările făcute pe osciloscop)
6. Se completează Tabelul 3

6
Instrumentație biomedicală_1 – Sem2_LP11

Tabelul 3 Vref
-1V -2V -3V
VOM
Vom
VP1
Vp2
7. Se completează Tabelul 4

Tabelul 4 Vref
-1V -2V -3V
T1
T2
T1 calculat
T2 calculat
8. Se completează Tabelul 5

Tabelul 5 VOM Vom VP1 Vp2

9. Se completează Tabelul 6

Tabelul 6 T1 T2 T1 calculat T2 calculat