• Curs 2

• Semiologia - perceptiei

• - atentiei

• - memoriei

• - imaginatiei

• Psihicul

• este un concept biologic şi social ce cuprinde totalitatea vieţii conştiente a unui individ, a
proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice aflate într-un echilibru dinamic adaptativ ce
realizează starea de psiho-stazie,

• este o funcție teleologică care are scopul de a orienta organismul (de a-l lega simbolic) de un
mediu (cu elementele sale)favorabil și de a-l îndepărta de condiții nefavorabile, periculoase

• formă superioară a existenţei biologice şi sociale şi a vieţii de relaţie, are un scop precis:
integrarea adaptativă a omului la mediu.

• Procesele psihice
-Definitie: activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri neurofiziologice specifice, care
indeplinesc functii specifice

• Cogntive

Senzația

Percepția

Atenția

Memoria

Gândirea

Limbajul

Imaginația

• Afective Conative

Dispoziția Movațivatia

Reacțiile afective Voința

Emoțiile Sentimentele Actvitatea

Pasiunile Comportamentul

• SEMIOLOGIE

derivă din grecescul

 semion - semn,

logos – ştiinţă

-reprezintă studiul simptomelor şi a tulburărilor psihice;

- stabileşte condiţiile,succesiunea, interdependenţa şi

dinamica tulburărilor mentale

- semnele sunt obiective şi reprezintă ceea ce vedem la pacienţi;

- simptomele sunt subiective şi reprezintă ceea ce declară pacienţii că simt

• Cunoaşterea

• Ansamblul de funcţii ale psihismului care permit reflectarea realităţii exterioare în vederea
orientării şi adaptării eficiente în concordanţă cu trebuinţele individului

• Funcţiile elementare prin care se realizează cunoaşterea sunt:

• Atenţia

• Percepţia

• Memoria

• Gândirea

• Limbajul

Senzaţia:

- definitie- sunt imagini subiective ale lumii obiective

- acte psihice elementare, monomodale adica- realizeaza imaginea singulara a unei însusiri a obiectelor
si fenomenelor lumii înconjuratoare.

- se datoreaza actiunii obiectelor si fenomenelor asupra organelor de simt.

- evidentiaza proprietatile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare, miros, gust)

- reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor

Percepţiile

-sunt procese senzoriale elementare

- multimodale:- reflecta, însusiri multiple ale obiectelor lumii externe

- redau realitatea obiectiva în imagini de ansamblu

- are un înalt grad de subiectivitate, din acest motiv, aceluiaşi obiect, în momente diferite şi în
condiţii diferite îi putem releva însuşiri fizice diferite.
 - se desfăşoara- în anumite limite spaţiale şi într-un anumit interval, percepţia realizînd astfel nu numai
imaginea ansamblului însuşirilor, ci şi a raporturilor spaţio-temporale

• Semiologia perceptiei:

a. Tulburări cantitative ale percepţiei

• Hiperestezia

-Cenestopatii

• Hipoestezia

b. Tulburări calitative ale percepţiei

• Iluzii

• Halucinaţii

Agnozii

a. Tulburări cantitative ale percepţiei –

Hiperestezia

-definitie: –o crestere a sensibilitatii la stimuli subliminali ( care nu erau percepuţi pana

atunci)datorata scaderea pragului senzorial;

Ex- bolnavul percepe excitaţiile externe mult mai viu, mai intens decât în mod obişnuit. ,ceea ce face
ca el sa suporte greu nu numai atingerile cutanate, ci şi zgomotele, trepidaţiile, lumina

Ex: in atacul de panica perceptia intensa si neplacuta a

palpitatiilor si tahipneei.

- apare -în stări de oboseală prelungită sau surmenaj;

- în stadiile de debut ale unor boli psihice nevroze-

,distimii,depresii

- în perioada de instalare a unui sindrom confuzional;

- în stadiile prodromale ale unor boli infecţioase;

- în cursul perioadelor de convalescenţă după bolile

infecţioase

• cenestopatiile

- termen introdus de Dupré

= tulburare ,, constienta ,, a senzatiilor si perceptiei

interoceptive(viscere) si
 proprioceptive(muschi,tendoane,oase

=senzatii penibile, difuze, cu sediu variabil

- apar fara nici o modificare organica evidentiabila

- apar în anumite tulburari nevrotice

- cenestopatii frecvente: amorteala mâinilor, cefaleea migratoare“, senzatia de nod în gât si sufocare

• Hipoestezia

-Definitie: scaderea receptivitatii la diversi stimuli- datorita cresterii pragului senzorial;

-este resimtita de subiect ca o diminuare a intensitatii senzatiilor insotita de nereceptionarea unora
dintre stimuli.

Ex: reactivitatea scazuta la stimuli durerosi din depresia majora. •Anestezia:

Definitie: hipoestezie extrema cu lipsa perceptiei stimulilor

Ex: in tulburarile disociative – anestezia unor segmente ale corpului, care nu respecta teritoriile de
inervatie tegumentara

•Sinestezia:

-Definitie: perceptia simultana pe o cale senzoriala diferita a unui stimul care este receptionat fiziologic
de un anume analizator.

-Ex: “auditia colorata” – sunetele receptionate in mod fiziologic doar de analizatorul auditiv sunt insotite
de senzatii de culoare (la nivelul analizatorului vizual).

•
b.Tulburari calitative-

•Iluziile

Definitie:- perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si

specific (corespunzator unui analizator)

- percepţia falsă cu obiect

- H. Ey: iluzia este, o eroare cognitiva sau perceptiva

•iluzii fiziologice: stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc.
(ele sunt recunoscute de subiect si corectate)

-apar la oamenii normali în condiţii de distanţă prea mare, lumină insuficientă, stări afective speciale

Ex:iluzii optice-băţul introdus în apă pare frînt;

-două linii paralele întretăiate dintr-un anumit punct de o a treia, par curbe),

• ILUZIILE PATOLOGICE
Clasificare:

• Iluzii patologice exteroceptive

 vizuale

 auditive

 olfactive

 gustative

• Iluzii patologice interoceptive (viscerale)

• Iluzii patologice proprioceptive

•iluzii patologice

a)-iluzii vizuale: -cele mai frecvente

- metamorfopsii – obiectele par deformate:

-macropsii – obiectele par mai mari

-micropsii – obiectele par mai mici

- dismorfofobia – perceptia deformata a fizionomiei de

aspect negativ sau urat

-callopsia: obiecte percepute sunt înfrumusetat

-porropsii = obiectele par mai îndepărtate / apropiate

-pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea, antropomorfizarea unor percepţii simple

Ex-desenul anodin de pe un covor poate fi perceput ca ceva inspaimantator

Iluzii vizuale 2

• - Falsele ne/recunoasteri

-se bazeaza în special pe tulburarea fazei de recunoaştere a memoriei-apartin iluziilor de memorie :

-sunt insotite de tulb.ale constiintei,de atentie,asociative

-falsele nerecunoasteri -iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras(-iluzia sosiilor)

ex -are convingerea ca persoane apropiate lui au fost substituite cu persoane cu chip asemanator
in scopuri ostile pacientului

- apare in - schizofrenia paranoidă, delirurile sistematizate halucinatorii, sindroamele maniacale,

sindroamele depressive

Iluzii vizuale 3
 • -falsele recunoasteri =iluzie de recunoastere a necunoscutilor-sd.Fregoli

ex =convingere deliranta ca un persecutor unic are capacitatea

de a se ascunde sub infatisarea altor persone

- diferita de confuzia de persoana

- apare în: episoade maniacale, stari confuzive, sd. Korsakov

-sd.Capgras+ sd.Fregoli sunt datorate delirului de persecutie motiv pentru care sunt mai degraba deliruri
decit iluzii

- variante particulare la falsele recunoasteri

• ,,deja vu", „deja văzut" - „jamais vu" „niciodată văzut"

„deja connu", deja cunoscut - „ jamais connu „

• „'deja vecu" „deja trăit" - jamais vecu

• b)iluzii auditive:

-ca frecventa ocupa locul II dupa iluziile vizuale

=impresii false datorita modificarilor cantitative

ex diferite sunete / zgomote par -mai apropiate-mai îndepărtate, mai puternice-mai discrete, mai
distincte, , mai estompate.

- calitative--perceptia deliranta

perceptia deliranta ≠ interpretarea delirantă.

iluzia şi - perceptia este normala

interpretarea se desfăşoară pe -interpretarea sui-generis

fundalul intuiţiei delirante

ex:bataiele unui ceasornic percepute ≠ ex:pasii sunt identificati ca pasi, dar sunt ca injuriile unui
persecutor interpretati ca fiind a unui

persecutor

-apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă şi în melancolie

• c)-iluzii gustative ,olfactive (se numesc parosmii)

- sunt mult mai rare ca frecvenţă

- - se diferenţiază greu între ele, atît datorită vecinătăţii celor doi analizatori, cît şi înrudirii
lor embriologice.
-constau în perceperea eronată a gustului sau mirosului normal al diferitelor substanţe sapide sau
odorifice (parosmie)

- apar în cazuri de epilepsie temporală, leziuni ale hipocampului, tumori ale lobului temporal.

• d)-Iluziile tactile sau cenestezice (cenestopatii)reprezinta perceperea eronată a funcţionării unor

organe sau aparate.

-se întâlnesc în evoluţia parafreniilor, schizofreniei paranoide, delirurile ipohondriace

• Schema corporala

=reflectarea in constiinta noastra a imaginii propriului corp integrat in coordonatele T-S atit in statica
cit si in dinamica

- patologia schemei corporale cuprinde agnozia –nerecunoasterea propriei

-½ de corp=sd.Babinski=hemi somatognozia

-segmente ale corpului-nu stie care e dr.care e stg.-sd.Pick-

stenoto-pagnozie

-degete= sd.Gerstmann

- sd.membrului fantoma-diferite senzatii la nivelul membrului

amputate

• Iluziile de transformare a schemei corporale

definitie=sunt percepţii –total/partial denaturate a partilor/intregului corp propriu ca

dimensiune/greutate

-poate fi -totală – senzaţiei de ↑,↓ dimensiunilor şi greutăţii intregului corp

-partiala -senzatia de perceptiei denaturata a

- mărimii - alungirii corpului (acesta „depăşeşte limitele patului",

„picioarele îi ies pe geam", „ajung în tavan"),

- formei- dismorfifobii-faţa strămbă,nas,gura mare

- pozitiei- a fragmentării corpului (linia de demarcaţie a acestuia apare fragmentată).

-dispar prin controlul vederii, dar numai în timpul perceperii nemijlocite,

-reapar la încetarea controlului vizual -inchiderea ochilor

-apar in general în cazul unor leziuni organice

- acest tip de iluzii este întâlnit în următoarele situaţii patologice:

 - schizofrenie,starii confuzive de alterare a luciditatii constiintei ,psihozele toxice, traumatice,
infecţioase ;aura epileptică

- leziuni medulare (tabesul dorsal);

-halucinoza pedunculara din leziunile de trunchi cerebral

• Agnozia:

Definitie:=nerecunoasterea obiectelor percepute (perceptia se desfasoara normal, senzatiile sunt

integrate formand imaginea de asamblu a obiectului, dar acesta nu poate fi denumit).

= pierderea capacitatea de a recunoaşte imaginile şi persoanele după calităţile lor senzoriale,

deşi conştienta şi funcţiile senzoriale elementare sînt păstrate ex :

- prosopagnozia- nu se recunoaşte în oglindă

-acalculie

- alexie -imposibilitatea înţelegerii limbajului scris

- agrafie -imposibilitatea scrierii cuvintelor

- amuzie incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte(surditate verbală) sau melodii

-se datoreaza pierderii schemei obiectului respectiv din memorie.

-se asociaza frecvent cu apraxiile – nerecunoasterea modului in care este utilizat sau scopul utilizarii
acestuia.

Exemplu: sindromul afazo – apraxo –agnozic din cadrul dementei Alzheimer

• HALUCINAŢIILE

 Halucinaţiile

def = percepţii false, fără obiect (Falret )de perceput (H Ey)

 Halucinaţii fiziologice:

-hipnagogice (în fazele premergătoare instalării somnului),

- hipnapompice (la trezire); la normali şi în narcolepsie

• Tipuri de halucinatii:: functie de

-modul de manifestare si
-gradul de convingere

• I•Halucinatiile functionale

=perceptii false de tip halucinator determinate de prezenta unui excitant real

Ex:halucinatii auditive concomitent cu percepeperea rotilor de tren

- halucinatiile functionale ≠ iluziile auditive

 ↓ ↓

Exista 2 proiectii corticale 1 proiectie cortical

• II• -Halucinozele,(eidolia-H.Ey) - semnificatii

-1 sunt ,, halucinatii,, cu simt critic ,

-bolnavul recunoaste că formele percepute nu corespund realităţii,dar acestea sunt atit de intens traite
incit il determina sa le verifice autenticitatea(comportament halucinator) pe care dealtfel o neaga

Se întîlnesc -de obicei la pacienţii cu leziuni ale diferitelor segmente ale analizatorilor , leziuni în focar
ale trunch. cerebral

-stări toxice şi infecţioase (alcoolice, barbiturice, encefalita epidemică),

- în arterio-scleroza cerebrală.

-2-a semnificaţie -este vorba de psihoze delirant-halucinatorii, aflate în afara unor episoade de
tulburare a conştiinţei ex : halucinoza alcoolică -ac Werniche,

• -cr-Kraepelin

• III•Halucinatiile psiho-senzoriale (halucinatii “adevarate”)

=percepţie falsa, fără obiect(Falret) de perceput(H.Ey)-

- caracteristici generale

a)- absenţa obiectului

b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;-adica -crede ca intr-un adevar

indiscutabil

c)- proiectie spatiala-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas,

papile,gustative,tegumente - sunt percepute prin - modalităţile senzoriale obişnuite
(ex. halucinaţii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)

- căile senzoriale normale (halucinaţii auditive, vizuale, gustative, olfactive

• a)Halucinatii auditive

-dupa localizare -campice –percepute in cimpul auditiv perceptibil

-extracampice-,,se aude ca si cum ar fi de la mare distanta’’

.- dupa complexitate

-elementare (acoasme, foneme), percepute ca foşnete, pocnete, bubuituri nespecifice, ţiuituri etc. ;

-comune, cînd bolnavul le identifică cu anumite sunete bine definite pe care le raportează la un
anumit obiect sau fenomen (scîrţîitul uşii, ciripitul unei păsări, lătratul unui caine, paşii unui om, sunete
muzicale etc.) ;
 -verbale (complexe) situaţie în care bolnavul percepe cuvinte,,fraze, ,,voci" pe care le aude şi le
înţelege sau, le aude distinct, fără să le poată înţelege (verbigeraţie halucinatorie). Percepute uni- sau
bilateral, vocile pot fi de bărbat sau de femeie, ale unor persoane cunoscute-sau necunoscute, în viaţă
sau decedate

-după rasunetul afectiv halucinaţiile auditive pot fi:

-favorabile, (încurajînd, îndemnînd, sfătuind, comunicînd informaţii)

-nefavorabile, (duşmănos, injuriind bolnavul, ameninţîndu-1

- imperative, poruncind bolnavului să execute anumite acte periculoase, de

homicid -fără ca acesta să li se poată' împotrivi,

-dupa continut -episodice, / continue-impiedica pac.sa se odihneasca

-dupa claritate- inteligibile,neinteligibile

-dupa numar singulare / multiple

• -apar cel mai frecvent în aura epileptică, în cursul delirurilor toxice sau infecţioase, în
melancolie, parafrenie sau la surzi,schizofrenie,boli neurologice (lez.ale cailor de conducere,
lez.ale lobului temporal)

• b.halucinatiile vizuale

-dupa localizare- percepute cu un ochi/AO -dupa complexitate

-intr-un cimp- hemianopsic - elementare, de tipul

fotoamelor;

- scotom- central Morel –vede ca pe linga un tub astupat - complexe sau figurate ;

-campice-in campul vizual normal - în mişcare sau cinetice ;

-extracampice-in afara cimpului vizual normal

--dupa continuitate-episodice/continue -după mărimea lor, pot fi,

-dupa claritate- distincte/estompate, - obisnuite-normale

-singulare/combinate cu perceptii normale/alte haucinatii - micropsice- liliputane

- macropsice gulliverniene;

-după tonalitatea afectivă, pot fi →-plăcute,

-delirul psihozelor de inaniţie (bolnavii văd mese pantagruelice),

-la fumătorii de opiu în intoxicaţia cu mescalină (figurile halucinatorii apar înfrumuseţate), sau
în

-delirurile mistice cînd halucinaţiile apar sub forma unor scene feerice.
 →- neplăcute

-terifiante ; în delirium tremens, unde percepţiile halucinatorii îmbracă aspect zoopsic

-halucinatii cu aspectul derularii unor scene ingrozitoare-onirismul toxic

-dupa numar- multiple / unice

Halucinaţiile vizuale pot fi întâlnite

-la oameni normali-hipnagogice halucinaţiile vizuale pot apărea la adormire

-hipnapompice la trezirea din somn

-in surmenaj,neurastenie

-in afectiuni neurologice- migrena oftalmica ,leziuni occipitale, temporale,

-in afectiuni oftalmice- retinita,cataracta

-stari infectioase grave,sindroame confuzionale, delir alcoolic, intoxicaţii cu plumb, atropină, mescalină,
în cursul evoluţiei clinice a schizofreniei, în delirul mistic

• c .halucinatiile olfactive si gustative

-apar de obicei asociate

-pot fi placute (parfumuri) sau neplacute (mirosuri de putrefactie, gusturi respingatoare)

-Sunt întâlnite în leziunile temporale, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în intoxicaţiile
cu cocaină

• d. halucinatiile tactile sau haptice:

-Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicaţiilor cronice cu alcool sau cocaină oferă impresia unor
mişcări de reptaţie sau insecte ce merg pe sub piele (parazitoze halucinatorii). şi la bolnavii schizofrenici

e. haluciantiile proprioceptive

-schimbarea pozitiei unor segmente ale corpului (mutarea picioarelor pe umeri) sau modificarea
dimensiunii acestora (alungirea miinilor sau a gatului) – se mai numesc tulburari de schema
corporala, unii autori considerandu-le iluzii (obiectul perceput este real dar perceptia este deformata)

• f.halucinatiile interoceptive (viscerale)

-schimbarea pozitiei unor organe, existenta unor fiinte naturale in interiorul corpului (de exemplu furnici
in stomac) sau fiinte supranaturale (diavol, spirite)

-o varianta particulara o reprezinta halucinatiile provenite din zona genitala (violuri de la distanta,
orgasm, etc.)

• IV•Halucinatiile psihice ( denumite de către Baillacger)sau pseudohalucinaţiile, (G. Petit) care le

defineşte ca pe nişte autoreprezentări aperceptive
 - apercepţia este procesul psihic prin care se realizează utilizarea experienţei anterioare în perceperea
obiectelor şi fenomenelor reflectate în prezent.

- ex identificăm o pasăre după ciripit, un cîine după lătrat, un obiect după culoare, mărime, formă
sau duritate, un fenomen numai după o acţiune componentă etc

.- reprezentarea este realizarea de imagini ale obiectelor sau fenomenelor percepute anterior sau
produse de imaginaţia noastră pe baza prelucrării mai multor percepţii anterioare

• - caracteristicile halucinatiilor psihice:

a) -absenţa obiectului

b) -incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; -

c) fara proiectie spatiala-trairea este in capatul central (al analizatorului ochi,nas, papile
gustative,tegumente( are senzorialitate) adica bolnavul le situează în „creierul" său sau în „interiorul
său" fâra a le recunoaşte o proiecţie spaţială externă adica stimulii nu sunt perceputi pe caile fiziologice
ale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza perceptii
fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu “ochii mintii”).

d) - automatism şi exogenitate( xenopatice) caracterul lor de „străin" şi impus eului de cineva din afară
senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana (de exemplu prin
telepatie) – fenomen denumit ca xenopatie, influenta sau automatism senzorial

• Modalitatile senzoriale ale(-tipuri)- pseudo halucinatiilor-fac referire la modalitatile senzoriale

obisnuite exteroceptive.proprioceptive, si interoceptive

• a)halucinatii psihice acustice:

-manifestate ca voci interioare localizate in cap,,auzite cu urechile mintii,,

-exemplu -ecoul gandirii –perceptia gandirii ca pe un ecou

-sonorizare gandirii-pacintul.isi aude gindurile,si determina convingerea ca si alte persoane ii

aud/descopera gindurile

-furtul gandirii-impresia ca i se fura gandurile

-transmiterea/insertia/controlul gandurilor se face prin sugestie,telepatie

unde electromagnetice,radiatii

b).halucinatii psihice vizuale:

- manifestate ca imaginii care sunt,,plasate in cap” sunt percepute cu,,ochii mintii”

-dupa complexitate pot fi;izolate,scenice

-dupa rasunetul afectiv;placute,neplacute,terifiante,cu caracter de traire exogena ,impusa

c)halucinatii psihice tactile-senzatii penibile de electrizare,iradiere,viol orgasm provocate de la

dstanta,au caracter de,, impus”
d) halucinatii psihice proprioceptive-exprimate clinic prin perceperea umor miscarii ,,impuse” de o forta
exterioara

ex –se misca ,scriu ,vorbesc sub influenta unei forte exterioare

e) halucinatii psihice interoceptive

-ex –traiesc senzatia –existentei unei fiinte in interiorul lor

-schimbarii pozitiei,obstruarii,perforarii unor organe

- manifesta convingerea –atrofierii,disparitiei unor organe

- apar in sd.Kandinski Clerambault( =pseudohalucinatii + delirul de influenta) din

schizofrenie(sd.Kandinski Clerambault nucleul psihozelor delirante)

-o varianta particulara o reprezinta sindromul de triplu automatism mental (Clerambault):

-automatism senzorial – impunerea perceptiilor sub forma de pseudohalucinatii

-automatism mental – impunerea gandurilor

-automatism motor – impunerea si dirijarea miscarilor

• Întrebări relevante

• Vedeţi ceva special, auziţi o voce?

• Simtiti ca vă atinge cineva?

• De cînd au apărut halucinaţiile?

• Apar chiar înaintea somnului, sau numai atunci?

• Aţi avut recent un eveniment care v-a afectat?

• Ce medicamente luaţi?

• Beţi alcool regulat?

• Folosiţi droguri ilegale?

• Pacientul este agitat, confuz, febril, are senzaţie de vomă, cefalee?

• ATENŢIA

-definitie-este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientată, spontan sau voluntar,
asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioară sau asupra propriilor sale idei, reprezentări sau
activităţi.

Din multitudinea informaţiilor senzoriale (ordonîndu-le şi ierarhizîndu-le), atenţia-(realizeaza starea de

trezie-arouse- veghea,) selectează o cantitate relativ redusă de excitanţi.
 - atenţia are un rol deosebit, de important în procesul de orientare şi adaptare în realitate, ca o
participare activă a individului la mediul său de viaţă

Clasificarea atentiei-in mod clasic se distinge

A) -atenţie involuntara, neintenţională sau primară (Titclhener) determinată de

1-stimuli senzoriali ce survin brusc in stare de nepregătire a organismului sau care poartă o noutate
informaţională- -cand e predominant acest factor =atentie spontana

Ex.-zilele saptaminii

-numara de la 1 la 10

2-motivatii inconstiente-cind e predominant acest factor apare somnul,obnubilare

B) -atenţia voluntară (intenţională) care se desfăşoară într-o stare deliberată şi susţinută de un efort
voliţional

ex.- zilele saptaminii in ordine inversa

- numara de la 100 inapoi din 3 in 3

C)-atenţia habituală sau postvolunţară care este caracterizată prin starea de pregătire şi eventual de
aşteptare în vederea unei recepţii mai corecte şi mai clare a anumitor stimuli.

Tulburările de atenţie =disprosexie

I -tulburari cantitative –frecvent intilnite

- hiperprosexii caracterizate prin exagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere,

- hipoprosexii care exprimă diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere

- aprosexii care ilustrează dispariţia oricăror posibilităţi prosexice.

II - tulburari calitative=paraprosexii =disocierea dintre atenţia involuntară, şi atenţia voluntară uneori

într-o corelaţie inversă, ca de exemplu în stările maniacale caracterizate printr-o hiperprosexie spontană
şi hipoprosexie voluntară.

Hiperprosexiile pot îmbracă un aspect

-general -în stările maniacale referindu-se la întregul aspect comportamental sau

- în stări de excitaţie şi de uşoară intoxicaţie. manifestarile sunt de mai

mică amplitudine,

-selectiv-tematic in majoritatea cazurilor, manifestîndu-se cu predilecţie într-un anumit sector al vieţii

psihice sau sub un anumit conţinut ideativ.

ex - la melancolici hiperprosexia este îndreptată în special asupra ideilor depresive, de

culpabilitate, de ruină etc.

- la cenestopati şi hipocondriaci hiperprosexia este orientată asupra

 - stării de sănătate a organismului,

- funcţionării sale,

- fenomenologiei somatice pe care aceşti bolnavi o dezvoltă.

- la deliranţi (paranoia), hiperprosexia este strîns legată de tema delirantă, fiind orientată asupra
tuturor evenimentelor, situaţiilor sau persoanelor implicate în sistemul delirant respectiv.

- la obsesivo-fobici se manifestă probabil gradul cei mai înalt de hiperprosexie în legătură cu

fobiile şi obsesiile lor de la care nu-şi pot distrage atenţia.

Hipoprosexiile pot fi de intensitate variabilă, ajungînd în stări confuzionale grave la aprosexie. Astfel ele
se întîlnesc în

- stările de surmenaj, de irascibilitate şi de anxietate.

- insuficientă dezvoltare cognitivă (oligofrenii),

- stările de deteriorare cognitivă (predemenţe şi demenţe) etc.

- şi în schizofrenie, unde îmbracă însă un caracter special prin comutările motivaţionale

incomprehensibile ale acestor bolnavi.

- în grade variabile în toate stările confuzionale, evoluînd

probabil paralel cu gravitatea acestora.

In cadrul t. atentiei intra si

- distractibilitatea –incapacitatea de concentrare a atentiei

+_atragerea atentiei de stimuli irelevanti externi

- inatentie selectiva =blocarea atentiei exclusiv pe aceleasi ginduri care genereaza anxietate

• Semiologia memoriei

-Definitia memoriei-proces psihic al orientării retrospective realizat prin

-fixare -întipărire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din

ARN

- păstrare -conservare- in reprezentari ,

- recunoastere

- evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele

prezentului.

-Memoria oglindeşte experienţa anterioară şi constituie rezervorul gîndirii şi imaginaţiei, suportul forţei
cognitive a insului.

Factori care moduleaza activitatea mnezica

 -atentia

-motivatia

-calitatea afectiva a informatiei

-forma si natura informatiei

-virsta –maximum memorarii la 20 ani,apoi scade lent

-agenti farmacologici amfetaminele-stimuleaza memoria crescind vigilenta

•Distincţia între memorare şi activitatea de învăţare

-învăţare - cuprinde pe lîngă memorare şi alte procese ca observaţia, atenţia, gîndirea, imaginaţia etc.

-este prin excelenţă un proces dirijat voluntar şi conştient, care

-permite nu numai acumularea şi reţinerea, dar şi,

sistematizarea ordonarea şi prelucrarea cunoştinţelor şi

relaţiilor.

-memorare - implică şi aspecte inconştiente şi automatizate

Psihopatologia distinge o

-memorie imediată de scurta durata- în care reproducerea sau recunoaşterea unui material perceput
dupa 10" -30" de la prezentarea lui.

- memoria recentă reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de ore,zile, de
la prezentarea lui.

- memoria înderpărtată – reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de
citeva luni de la prezentarea lui.

-memoria evenimentelor îndepărtate se referă reproducerea sau recunoaşterea evenimentelor trăite de

la începutul vieţii pînă în perioada prezentă.

Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :

-1 -Legea disolutie memoriei - conform căreia disoluţia ce realizează amnezia merge întotdeauna de la
complex la mai simplu. - explicată de J. Delay

-ordinea uitarii -numele proprii,

- numelor comune,

-adjective,

-2-legea „regresiunii memoriei'‘ -verbele.

- descrisa de Th. Ribot

 - conform căreia uitarea se întinde atât de la prezent spre trecut, cât şi de la complicat la simplu,. de
la inconstant la constant, de la neobişnuit la automatizat ;

▪Ordinea uitarii -evenimentele -recente

-vechi

-afectele

-obişnuinţele simple şi profund înrădăcinate

-ordinea deteriorării limbajului (este inversă faţă de evoluţia naturală a limbajului sub aspect
ontogenetic şi social istoric)

-limbajul raţional

- limbajul emoţional,(exclamaţiile, injuriile, interjecţiile fiind mai bine reţinute)

-expresiile mimico-pantomimice care dispar în cazuri deosebit de grave,

-3-legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite emotional
decit cele indiferente

• Tulburările de memorie= dismnezii

a. Tulburari cantitative

hipermnezia,

hipomnezia si

amneziile)

b. Tulburari predominant calitative (paramneziile)

I.Hipermnezia(Hm)

-definitie: accelerarea proceselor de evocare mnestica, resimtite de subiect ca evocari

multiple,tumultoase, involuntare rapide,care indeparteaza pacientul de prezent, pot fi circumscrise
evenimentelor incarcate afectiv( ca in -evocarea evenimentului psihotraumatizant in Tulburarea de
stres posttraumatica)

-apare : - la oamenii normali, - legate de momente deosebite cu conţinut afectiv negativ

(anxiogen) sau pozitiv {bucurii mari, reuşite etc

- cu abilitati speciale de conservare mnezica.

- in afecţiuni psihice

- paranoia - Hm este tematica,rigida,care ingusteaza preocuparile

- la maniacali Hm este- indirecta-demascatoare

-informa fara discernamant in evocarea si fixarea

 evenimentelor prezente-trecute,esentiale-neesentiale,

- Hm mecanica la oligofreni, idioţi, care au posibilităţi excepţionale în reţinerea unor date, cifre, ( sunt
uneori capabili sa realizeze calcule dificile “in cap”, de exemplu inmultirea a doua numere cu 4 sau 5
cifre fiecare sau extragerea radacinii patrate a unui numar cu mai multe cifre, fara ca acesta sa fie patrat
perfect)

-Hm paradoxala -stările febrile, intoxicatii cu eter, cloroform, barbiturice-narcoza cu amital, şocurile
insulinice, stările hipnotice.

- In intoxicatii cu psihodisleptice sau psihedelice

-Hm oneroide- reaparitia reinsufletita a evenimentelor din tinerete

=si embol afectiv care apare la virstnici

•Instante(-forme particulare-) Hmnezice:

1- mentism (descris de Chaslin)

=desfăşurărea incoercibila şi tumultuoase a ideilor şi amintirilor unui subiect care devine astfel
propriul spectator al acestor desfasurari

-apar surmenaj,intox.usoare cu cofeina,alcool,

-apar in sk sub forma mentismului hipermnezic xenopatic fiind expresia-id.delirante de influenta si

psudohalucinatiilor

2-viziunea retrospectivă,

= retrairea,revederea in citeva momente a unor perioade din viata

- apare in situatii de pericol vital iminent,în momentul marilor paroxisme anxioase, în unele stări
halucinatorii sau în crize de epilepsie temporală.

Mentismul si viziunea retrospectivă - sunt si instante ale accelerarii ritmului ideativ(v.gandirea)

II-Hipomneziile:

=scăderea de diferite grade a forţei mnezice.

- pot fi

- de fixare-anterograde,

- de evocare-retrograde,lacunare=lapsus(dificultatea lacunara de a evoca o notiune

- apar în - viaţa curentă stări de surmenaj,de oboseala cronica

- patologia psihiatrică-stări nevrotice, oligofrenii, demente

- III-Amneziile: -

Definitie: pierderea capacitatii mnestice care poate interesa fie fixarea de noi informatii, fie
imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate, fie ambele (atat fixarea cat si evocarea).
Clasificare – in functie de debutul evenimentului psihotraumatizant

•Amnezii anterograde – incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice spre
prezent (=si amnezii de fixare), cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate

•Amnezii retrograde(de evocare) – incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate(normal) anterior

instalarii afectarii mnestice spre trecut

•Amnezii –ante -retro -grade-– alterare generala a functiei mnestice care intereseaza atat fixarea noilor
informatii, cat si evocarea informatiilor anterior fixate.

Amnezia anterograde: -se întâlneşte în :

-stări de confuzie mentală,

-sindrom Korsakov de etiologie alcoolică, infecţioasă traumatică,

- presbiofrenie,

- psihoză maniaco-depresivă,

- stări reactive, stări nevrotice ,reacţii psihogene

-sindromul amnestic, cand incapacitatea fixarii informatiilor determina aparitia unor goluri in
memorie legate de evenimentele ulterioare instalarii afectiunii,; pacientul avand tendinta de a umple
aceste goluri cu evenimente imaginare.

Tipuri de amnezii retrograde:

-amnezii lacunare selective – incapacitatea de evocare a unor amintiri in general dezagreabile; au

intotdeauna determinism psihogen (de exemplu amnezia disociativa)

-amnezii lacunare globale – pierderea tuturor aminitirilor, inclusiv a datelor referitoare la propria
identitate (aceasta amnezie apare periodic in personalitatea multipla, avand de cele mai multe ori
semnificatia unei tulburari disociative)

Amneziile –antero-retro -grade-– se mai numesc amnezii retrograde progresive datorita pierderi
progresive a amintirilor “dinspre prezent spre trecut” (informatiile recente sunt uitate mai devreme,
cele indepartate putand fi evocate un timp mai indelungat)

-apar in demente

• b. Tulburari calitative ale memoriei (paramnezii)

• A•Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie

definitie evocari eronate prin: -incadrare gresita in timp sau spatiu ale unor evenimente anterior traite
de bolnav

-nerecunoasterea evenimentelor ca traite sau netraite

Variante clinice:
a)-Criptomnezia – considera ca un material literar, artistic, muzical sau ştiinţific pe care l-a
citit/audiat/vazut este al lui propriu (este un “plagiat” realizat in mod inconstient si involuntar)

b)-Instrainarea amintirilor – consideră că evenimentele trăite sînt doar citite, auzite sau. văzute,

- se întilnesc mai frecvent în schizofrenie şi delirurile sistematizate (paranoia şi parafrenia), cît

şi în unele demenţe (senile, arteriosclerotice etc).

c)-Falsele nerecunoasteri

-iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras(-iluzia sosiilor)

-are convingerea ca persoane apropiate lui au fost substituite cu persoane cu chip asemanator in
scopuri ostile pacientului

d)-Falsele recunoasteri –

- iluzie de recunoastere a necunoscutilor-sd.Fregoli-convingere deliranta ca un persecutor unic are

capacitatea de a se ascunde sub infatisarea altor persoane

- diferita de confuzia de persoana

- apar în: episoade maniacale, stari confuzive, sindrom Korsakov(amnezie de fixare,false

recunoasteri,dezorientare TS,confabulatii mnestice)

- variante particulare la falsele ne/recunoasteri vezi mai sus

e)paramneziile de reduplicare - sunt caracterizate prin dedublarea perpetuă a obiectelor şi situaţiilor

trăite.

- Sunt datorate nerealizarii unei continuitati între amintire şi trăirea actuală,

Ex : bolnavul susţinea că a mai fost tratat într-o clinică identică, de un medic care semăna leit cu cel de
acum etc

B•Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului:

Definitie: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut pe care bolnavul le situează în mod fals în
prezentul trăit

Variante clinice:1-Confabulatiile – au fost denumite halucinaţii de memorie prin analogie cu percepţia

fără obiect care defineşte halucinaţia (în cazul confabulaţiei, reproducerea unor amintiri ireale, netrăite
de bolnav fara ca acesta sa realizeze ca minte ; nu este constient de distinctia dintre adevar si eroare ca
in minciuna

-apar - Sindromul amnestic in care confabulatiile umple golurile din memorie determinate de amnezia

anterograda

- in demenţe , sindromul Korsakov -nu sînt recunoscute confabulaţiile la oligofreni, la care nu se

dezvoltă funcţiile sociale ale memoriei decît parţial
2-Pseudoreminiscentele constau reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care
acesta le trăieşte ca evenimente prezente (Ex: un barbat care este internat in spital in urma unui
accident rutier cu traumatism cranio-cerebral se pregateste sa participe in cursul serii la o intalnire de
afaceri – fapt pe care il realiza frecvent anterior accidentului).

3-Ecmnezia – traire completa in trecut: persoana pierde contactul cu prezentul prezentificarea

personalitatii -, acesta fiind in intrgime inlocuit cu o perioada in realitate demult traita.spre ≠
pseudoreminiscenţa unde este vorba despre un anumit eveniment real din trecut, pe care bolnavii îl
încadrează ca timp în prezent,-prezentificarea trecutului (De ex o persoana de peste 60 de ani se
comporta in modul in care s-a comportat la 20 de ani: se pregateste sa mearga la cursuri, sa se
intalneasca cu prietena, isi viziteaza parintii care in realitate sunt morti de mai multi ani, etc). Este
caracteristica dementei in boala Alzheimer.

4-Anecforia – o tulburare minora a functiei mnestice in care subiectul reuseste sa-si aminteasca anumite
evenimente doar daca este sustinut de anturaj.(voi la examen)

= posibilitatea reproducerii -unor amintiri pe care pacientul le credea uitate. -dacă se

sugerează sau se reaminteşte pacientului unul sau mai multe elemente ale acelor evenimente

- întîlnită atît în -stările de surmenaj,(la examen ti se pare ca ai uitat tot, dacă se sugerează…..

-demenţe

• Semiologia imaginatiei

-definitie:proces psihic de- prelucrare, a -reprezentarilor ant.formate in scopul

-transformare, - ideilor unei noi-imagini

-sintetizare -idei

-forme ale imaginatiei:

- neintentionata sau pasiva cuprinde visul,reveria

- intentionata sau activa cuprinde imaginatia reproductiva, visul de

perspectiva,creatoare

Tulburarile de imaginatie reprezentate de

-↓ fortei imaginative-intalnita in nedezv./ deteriorari cognitive,depresie,nevroze

-↑ fortei imaginative- intalnita in intoxicatiile usoare,starii de excitatie,delir cr,sk

Forme particulare ale tulburarilor de imaginatie

- mitomania

- simularea si disimularea

Mitomania=si pseudologia fantastica-Birkbaum:

Definitie: exaltare a imaginatiei care se caracterizeaza prin:

-aspectul formal al discursului este in contrast cu continutul

-ideile converg spre crearea unei imagini a propriei persoane care sa corespunda asteptarilor
anturajului

referitoare la o persoana valoroasa

-are ca scop captarea atentiei – caractersitic dar nu obligatoriu

-impresia ca in absenta fabulatiilor pacientul nu va fi luat in seama si nu va putea sa realizeze legaturi

interpersonale

-mitomania devine simptom cand continutul discursului satisface mai mult si mai compensator cerintele
subiectului erou

-mitomania este intalnita in :

- psihopatii-unde constituie prototipul mitomaniei

- isterie-unde M intrinseca si implicita conduitei isterice

- perversiunile sex.-M este mijloc de negare a tulburarii instictive

-mitomania≠sarlatanie-prin aceea ca nu operaza deliberat,

nu beneficiaza de experiena si legatura autentica cu realitatea

-mitomanie ≠ confabulatie

Fabulatie-coerenta fabulatie -relativ incooerenta

-relativ adaptata circumstantelor - rupta de realitate

-mitomanie ≠ minciuna

tendinta de alterare a adevarului - alterarea intentionata a adevarului

-constiinta si posibilitati cog.intacte

Simularea si disimularea:

Simularea

Definitie: declararea unor simptome inexistente in vederea obtinerii unor beneficii

Exemplu: pacient care acuza o serie de simptome somatice (cefalee, ameteli, etc.) si/sau psihice
(depresie, insomnie, iritabilitate, etc.) fara a avea senzatiile subiective respective, in vederea obtinerii
unei pensionari pe caz de boala

•Tabloul clinic descris este cu atat mai plauzibil cu cat pacientul poseda cunostinte din domeniul medical
sau are in anturajul apropiat o persoana care este diagnosticata cu o boala somatica sau psihica de la
care preia in mod voluntar simptomele corespunzatoare

Simularea la isterici si debilii mintali are un caracter caricatural

 Starea confuzionala nu poate fi simulata

Disimularea:

Definitie: ascunderea unor simptome prezente, fie pentru a nu fi catalogat ca bolnav, fie pentru ca acele
simptome sunt jenante si inacceptabile din punctul de vedere al pacientului

Disimularea este situatia opusa simularii

Exemple:

-ascunderea unor halucinatii sau idei delirante pentru a nu fi catalogat ca “nebun”

-ascunderea tulburarilor de dinamica sexuala (la un pacient de sex masculin), acestea fiind percepute ca
rusinoase

* Anumite simptome psihice pot fi insa decelate din comportamentul bolnavului, de exemplu:

-pacientii cu halucinatii auditive isi acopera urechile in dorinta de a scapa de sub imperiul acestora

-pacientii cu idei delirante de persecutie sunt suspiciosi si neincrezatori in toate actiunile lor,
comportamentul lor fiind evident modificat in consens cu continutul delirului