SINTEZA

Ce este managementul educaţional? Managementul educaţional este un domeniu de studiu şi de

activitate care vizează modul de funcţionare şi conducere a organizaţiilor educaţionale.

Domeniul nu are o definiţie universal acceptată deoarece derivă dintr-o serie de discipline consacrate,
precum sociologie, ştiinţe politice, economie şi management general.

Autorul acestei cărţi a susţinut constant (Bush, 1986; 1995; 1999; 2003) că managementul educaţional
ar trebui să aibă în vedere mai ales scopul şi obiectivele educaţiei.

Este esenţial ca managementul să fie orientat spre atingerea obiectivelor educaţionale, dar acestea
trebuie să fie agreate de şcoală şi de comunitate.

Educatia reprezinta un sistem de actiuni informativformative, desfasurate in mod constient si sistematic

asupra subiectului uman in vederea transformarii acestuia in conformitate cu finalitatile educationale

urmarite. Aceste finalitati exprima orientarile asumate la nivel de politica educationala in vederea
dezvoltarii personalitatii umane in conformitate cu anumite valori.

Finalitatile educatiei,se structureaza pe trei niveluri ierarhic organizate:

-ideal educational;

-scopuri educationale;

-obiective educationale;

IDEAL EDUCATIONAL

Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma
unui model dezirabil de personalitate umana. Idealul educational are un nivel ridicat de generalitate si
se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educativ in ansamblul sau. Prin continutul
sau instructiv-educativ, idealul educational este rezultatul unui proces de rationalizare, generalizare a
unor fenomene sociale, psihologice si pedagogice, specifice unei etape istorice, proces in urma caruia se
proiecteaza apoi trasaturile fundamentale ale omului pe care educatia urmeaza sa-l formeze.

Idealul educational realizeaza legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul in procesul

educatiei.

Dar care sunt scopurile și obiectivele educației?

Scopurile educationale reprezinta finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se

realizeaza in intervale medii de timp. Scopurile educationale sunt anticipari mentale ale diverselor
actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul
unui sir de actiuni educationale. Specificul scopurilor educationale consta in faptul ca acestea practic
detaliaza idealul educational la nivelul diverselor situatii instructiv-educative. Astfel daca idealul
educational este unul singur, scopurile educationale vizeaza finalitati educationale particulare, specifice
spre exemplu diverselor laturi ale educatiei, diferitelor nivele si profile de invatamant si diferitelor tipuri
de scoli.

-scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si scopuri formale (urmarind modelarea

aptitudinilor si cultivarea personalitatii);

-scopuri de continut (centrate pe achizitionarea de cunostinte punctuale) si scopuri comportamentale

(formarea si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi);

-scopuri utilitare (axate pe formarea deprinderilor si competentelor cerute de activitatea practica) si

scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara o finalitate practica imediata);

-scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) si scopuri supradisciplinare (dezvoltarea

inteligentei, motivatiei etc.);

OBIECTIVELE EDUCAȚIEI

Asa dupa cum idealului educational ii corespund mai multe scopuri educationale, unui scop ii
corespunde un sir de obiective educationale.

Idealul si scopurile educationale fiind mai generale si mai indepartate ca timp de realizare, este necesara
detalierea acestora printr-un sir de obiective, fiecare anticipand o performanta ce va putea fi observata
si evaluata la sfarsitul actiunii educationale.

Obiectivele sunt finalitati educationale care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale
scurte de timp, referindu-se la lectii sau secvente de lectii. Obiectivele educationale sunt enunturi cu
caracter anticipativ care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finele unei
secvente de instruire. In functie de natura si continutul rezultatelor vizate, obiectivele educationale se
impart in obiective de ordin cognitiv, obiective de ordin afectiv-motivational si obiective de ordin
comportamental

In lantul finalitatilor educationale, obiectivul este ultima veriga, cel care va particulariza si concretiza
idealul si scopurile educationale.

Obiectivul indica modificarea ce urmeaza a se produce in mod intentionat in structura personalitatii

celui educat. Modificarile pot surveni, asa dupa cum precizam anterior la nivelul proceselor si insusirilor
psihice, calitati intelectuale, aptitudini, motivatii. Asigurarea functionalitatilor specifice obiectivelor
educationale necesita operationalizarea acestora.

Obiectivul este expresia anticiparii unui rezultat asteptat intr-un context concret al instruirii. Obiectivul
ne arata “ce se urmareste in fiecare secventa a procesului educational si cum se evalueaza
performantele obtinute.

Ce este leadershipul educaţional?

Gunter (2004) arată că sintagmele utilizate pentru a defini acest domeniu au variat in timp, de la

„administraţie educaţională” la „management educaţional” şi, mai recent, la „leadership educaţional”.

Diferenţa dintre leadership şi management educational

Tony Bush:

,,Prin leadership mă refer la influenţarea acţiunilor altora pentru a obţine rezultate dezirabile. Liderii
sunt acei oameni care dau contur scopurilor, motivaţiei şi acţiunilor altora. Adesea, aceştia iniţiază
schimbarea pentru a atinge fie scopuri deja existente, fie scopuri noi (...). Leadershipul(...) solicită (...)
multă ingeniozitate, energie şi talent (...).

Managementul presupune menţinerea eficienţei activităţilor curente ale organizaţiei.

Deşi, adesea, managementul reclamă deprinderi de leadership, funcţia sa globală este de a menţine, şi
nu de a schimba.

Leadership = schimbarea, înnoirea, viziunea.

Managerul = stabilitatea, gestionarea eficientă a

ceea ce deja exista!

În practică, şcolile şi colegiile au nevoie de un leadership vizionar, în măsura în care un curriculum

centralizat o poate permite, dar şi de un management eficient!

Concluzie

Leadershipul şi managementul eficient sunt esenţiale pentru realizarea varietăţii de obiective stabilite
pentru instituţiile de învăţământ de către factorii de decizie, în special de guvernele care asigură
finanţarea. Într-o economie tot mai globalizată, o forţă de muncă educată este vitală pentru menţinerea
şi creşterea competitivităţii. Societatea se aşteaptă ca şcolile, colegiile şi universităţile să pregătească
oameni capabili să lucreze într-un mediu supus unor schimbări rapide. Profesorii, liderii şi managerii
acestora sunt cei care trebuie să ridice ştacheta standardelor educaţionale.

Modele de leadership şi management educaţional

Modelele formale

Modelele formale presupun că organizaţiile sunt sisteme ierarhice, în care managerii folosesc metode
raţionale pentru a urmări scopuri stabilite.

Directorii au autoritatea legitimată de poziţia formală din cadrul organizaţiei şi sunt răspunzători în faţa
organismelor care o susţin în privinţa activităţilor instituţiei. Modelele formale prezintă 7 caracteristici, și

anume: tratarea organizațiilor ca sisteme,structura oficială a orgganizației, structura oficială a

organizației care tinde să fie ierarhică, urmărirea obiectivelor, deciziile manageriale raționale,
autoritatea liderilor și, răspunderea organizației în fața celor care o susțin. În şcolile gimnaziale,
personalul este responsabil în faţa şefilor de departament, care la rândul lor sunt răspunzători în faţa
directorilor şi conducerii pentru activităţile departamentului lor.

Această ierarhie reprezintă deci un mod prin care liderii îşi pot conduce colectivul.

Aceste şapte caracteristici de bază sunt prezente într-o mai mare sau mai mică măsură în fiecare teorie,
iar toate compun modelele formale.
Acestea sunt:

• modelele structurale;

• modelele sistemice;

• modelele birocratice;

• modelele raţionale;

• modelele ierarhice.

Strategii politice în educaţie

Liderii din educaţie pot adopta una sau mai multe strategii politice în vederea menţinerii sau extinderii
controlului lor sau pentru a asigura un rezultat favorabil al procesului de luare a deciziilor. Folosind
resurse semnificative ale puterii, ei sunt deseori capabili să asigure susţinerea sau conformarea la
punctul lor de vedere. Hoyle (1986: 140-146) subliniază câteva dintre cele mai semnificative strategii:

1. Divide şi cucereşte. Aceasta poate însemna directori care aranjează „înţelegeri”separate cu indivizii
sau departamentele, de exemplu, în vederea alocării resurselor.

2. Cooptarea. Aceasta presupune implicarea celor care susţin liderul sau a celor a căror potenţială
opoziţie trebuie eliminată. Poate fi folosită pentru a implica un anumit individ în procesul de luare a
deciziilor sau poate fi o încercare de a manipula rezultatul.

3. Înlocuire. Aceasta se întâmplă atunci când o problemă aparentă este folosită pentru a masca scopul
real al participantului. Un exemplu bun este atunci când interesele personale, cum ar fi statutul, sunt
prezentate ca fiind „profesionale”. Aceasta se poate întâmpla atunci când directorii de department
pledează pentru mai mult timp alocat obiectului lor.

4. Controlul informaţiilor. Informaţia este o sursă de putere importantă.

Directorii sunt principalii receptori ai informaţiilor externe, pe care le pot folosi pentru a influenţa
deciziile. Specialiştii în curriculum pot primi informaţii legate de expertiza lor specifică.

5. Controlul întâlnirilor. Liderii pot fi capabili să controleze rezultatul întâlnirilor folosind una sau mai
multe dintre următoarele metode:

a. „măsluind” agenda întâlnirii;

b. „pierzând” recomandările;

c. „înşelând” membri ai grupului;

d. „invocând” persoane din exterior;

e. „distorsionând” minutele.

Concluzii

Analiză comparativă a modelelor de management

Cele şase modele de management abordate în această carte reprezintă diferite perspective asupra
instituţiilor educaţionale. Este ca şi cum am privi prin nişte ferestre ce ne oferă o imagine a vieţii din şcoli
şi colegii. Fiecare fereastră oferă observaţii pertinente cu privire la natura managementului în educaţie,
dar niciuna nu redă tabloul complet. Cele şase abordări sunt analize valide, dar relevanţa lor variază în
funcţie de context.

Fiecare eveniment, situaţie sau problemă poate fi înţeleasă folosind unul sau mai multe dintre aceste
modele, dar niciun mod de organizare nu poate fi explicat de o singură abordare.

Fiecare dintre modelele discutate în acest volum oferă perspective valide cu privire la natura
leadershipului şi managementului din şcoli şi colegii. Totuşi, toate perspectivele sunt limitate de faptul
că nu oferă un tablou complet al instituţiilor educaţionale. Mai curând, deplasează accentul pe aspecte
particulare ale organizaţiei şi, în consecinţă, lasă alte trăsături în umbră.

Legea Educatiei Nationale

Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental
la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea
sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.

(1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive,
capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi
de utilitate directă, în profesie şi în societate.

(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii
româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene
şi din funcţionarea în contextual globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale
înalt competitive, capabilă să funcţioneze efficient în societatea actuală şi viitoare.

(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetăţenească activă în societate,pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa
muncii.

(4) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de
învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de
discriminare.

(5) Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor
aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.

(6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit
o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul
României este oficial recunoscută conform legii.
Consiliul de administraţie

Art. 18

(1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ.

(2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare

şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.

(3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia
unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ
profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de
administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.

(4) Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie este
asigurată de persoana desemnată de fondatori.

(5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri
reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în
care consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi nu pot desemna alţi reprezentanţi.

(6) În situaţii obiective, cum ar fi calamităţi, intemperii, epidemii, pandemii, alte situaţii excepţionale,
şedinţele consiliului de administraţie se pot desfăşura on-line, prin mijloace electronice de comunicare,
în sistem de videoconferinţă.

Art. 19

(1) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori, reprezentanţii

organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din
unitatea de învăţământ.

(2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele
consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care
are statut de observator.

(3) Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele consiliului
de administraţie, având statut permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului
reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei şi cercetării.

STATUTUL ELEVULUI

CAPIT OLUL I: Dispoziţii generale

SECŢ IUNEA 1: Dispoziţii generale

Art. 1
(1) Prezentul statut reglementează drepturile şi îndatoririle beneficiarilor primari ai educaţiei, denumiţi
în continuare elevi, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional din
România.

(2) Statul asigură cetăţenilor României şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai
statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene drepturi egale de acces la
toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot
parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.

(3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care solicit sau au dobândit o formă de protecţie în
România, respective minorii străini şi minorii apatrizi, a căror şedere pe teritoriul României este oficial
recunoscută, conform legii.

(4) Elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar militar beneficiază de drepturile şi îndatoririle
stipulate în prezentul statut, dacă acestea nu contravin drepturilor şi îndatoririlor care decurg din
reglementările emise de structurile abilitate din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională.

(5) Elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar confesionale beneficiază de drepturile şi îndatoririle
stipulate în prezentul statut, dacă acestea nu contravin drepturilor şi îndatoririlor care decurg din
reglementările emise în funcţie de specificul dogmatic şi canonic al fiecărui cult.

SECŢIUNEA 2: Calitatea de elev

Art. 2

Calitatea de elev se dobândeşte odată cu înscrierea în învăţământul preuniversitar şi se păstrează pe tot

parcursul şcolarităţii, până la încheierea studiilor din învăţământul secundar superior liceal, profesional,
respectiv terţiar nonuniversitar, conform legii. Antepreşcolarii şi preşcolarii sunt asimilaţi calităţii de
elev, fiind reprezentaţi de către părinţi/tutori/susţinători legali.

Art. 3

Elevii, alături de ceilalţi actori ai sistemului de învăţământ, fac parte din comunitatea şcolară.

Art. 4

Învăţământul preuniversitar este centrat pe elev. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea
reprezentanţilor elevilor, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor şi a altor organisme reprezentative
ale elevilor, precum şi prin consultarea obligatorie a reprezentanţilor federaţiilor sindicale, a
beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, a
reprezentanţilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile.

Art. 5

Principiile comunităţii şcolare şi ale sistemului educaţional sunt cele stipulate în art. 3 din Legea
educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Toate dispoziţiile acestui statut
vor fi interpretate prin raportarea la aceste principii.

10/9/2021
42

CAPIT OLUL II: Drepturile elevilor

SECŢ IUNEA 1: Dispoziţii generale

Art. 6

(1) Elevii, ca membri ai comunităţii şcolare, beneficiază de toate drepturile şi îndeplinesc toate
îndatoririle pe care le au în calitate de elevi şi cetăţeni.

(2) Elevii au dreptul la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii.

(3) Elevii au dreptul la protecţia datelor personale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.

(4) Elevii au dreptul să îşi desfăşoare activitatea în spaţii care respectă normele de igienă şcolară, de
protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor în unitatea de învăţământ.

SECŢ IUNEA 2: Drepturi educaţionale

Art. 7

Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educaţional:

1. a) accesul gratuit la educaţie în sistemul de învăţământ de stat. Elevii au dreptul garantat la un

învăţământ echitabil

REGULAMENT-CADRU din 31 august 2020 de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar (la data 09-sep-2020 actul a fost aprobat de Ordinul 5447/2020 )

(1) Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit

în continuare regulament, reglementează organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar, denumite în continuare unităţi de învăţământ, în cadrul sistemului de învăţământ din
România, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi se aplică în toate unităţile de învăţământ.

(2) Unitatea de învăţământ se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în

vigoare, ale prezentului regulament, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare şi ale
regulamentului intern.

(3) În baza legislaţiei în vigoare şi a prezentului regulament, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul

Afacerilor Interne.

Art. 18

(1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ.

(2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare

şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie, cu excepţia
unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ
profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, în care preşedintele consiliului de
administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor.

(4) Pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de administraţie este
asigurată de persoana desemnată de fondatori.

(5) Cadrele didactice care au copii în unitatea de învăţământ nu pot fi desemnate ca membri
reprezentanţi ai părinţilor în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei în
care consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţia de părinţi nu pot desemna alţi reprezentanţi.

(6) În situaţii obiective, cum ar fi calamităţi, intemperii, epidemii, pandemii, alte situaţii excepţionale,
şedinţele consiliului de administraţie se pot desfăşura on-line, prin mijloace electronice de comunicare,
în sistem de videoconferință.

Art. 19

(1) La şedinţele consiliului de administraţie participă, de drept, cu statut de observatori, reprezentanţii

organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din
unitatea de învăţământ.

(2) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele
consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul consiliului şcolar al elevilor, care
are statut de observator.

(3) Reprezentantul elevilor din liceu şi din învăţământul postliceal participă la toate şedinţele consiliului
de administraţie, având statut permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului
reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei şi cercetării.

Directorul

Art. 20

(1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în

vigoare.

(2) Funcţia de director în unităţile de învăţământ de stat se ocupă, conform legii, prin concurs public,
susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management
educaţional. Concursul pentru ocuparea funcţiei de director se organizează conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

(3) Pentru asigurarea finanţării de bază, a finanţării complementare şi a finanţării suplimentare, după

promovarea concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul

unităţii administrativteritoriale în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu
preşedintele consiliului judeţean, pentru unităţile de învăţământ special. Modelul-cadru al contractului
de management administrativ-financiar este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2). Contractul de
management administrativ-financiar poate fi modificat exclusiv prin act adiţional, cu acordul părţilor
semnatare.

(4) Directorul încheie contract de management educaţional cu inspectorul şcolar general. Modelul-cadru
al contractului de management educaţional este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2). Contractul
de management educaţionalpoate fi modificat exclusiv prin act adiţional, cu acordul părţilor semnatare.

(5) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte
sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local,

udeţean sau naţional.

(6) În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori este
un cadru didactic din rândul minorităţii respective. Respectarea criteriilor de competenţă profesională
este obligatorie.

(7) În unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în care există şi clase cu
predare în limba română, unul dintre directori este un cadru didactic care nu aparţine minorităţilor şi
care predă în limba română.

(8) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre
membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar.
Rezultatele auditului se analizează în consiliul deadministraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de
hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar,inspectorul şcolar general emite decizia
de eliberare din funcţie a directorului unităţii de învăţământ. Hotărârea revocării directorului unităţii de
învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional
şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual se ia prin vot secret de către 2/3 din membrii
consiliului de administraţie.

10/9/2021

49

Art. 21

(1) În exercitarea funcţiei de conducere executivă, directorul are următoarele atribuţii:

a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;

b) organizează întreaga activitate educaţională;

c) răspunde de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii

de învăţământ;

d) asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ

cu cele stabilite la nivel naţional şi local;

e) coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale necesare funcţionării unităţii de
învăţământ;

f) asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi de

securitate în muncă;

g) încheie parteneriate cu operatorii economici pentru asigurarea instruirii practice a elevilor;

h) prezintă anual raportul asupra calităţii educaţiei din unitatea de învăţământ; raportul este prezentat
în faţa consiliului de administraţie, a consiliului profesoral, în faţa comitetului reprezentativ al părinţilor
şi a conducerii asociaţiei de părinţi, acolo unde există; raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor
administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti şi postat pe
site-ul unităţii de învăţământ, în măsura în care există, în termen de maximum 30 de zile de la data
începerii anului şcolar.

10/9/2021

50

(2) În exercitarea funcţiei de ordonator de credite, directorul are următoarele atribuţii:

a) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, proiectul de buget şi raportul de execuţie

bugetară;

b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;

c) face demersuri pentru atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;

d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.

(3) În exercitarea funcţiei de angajator, directorul are următoarele atribuţii:

a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului individual de muncă;

b) întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine;

c) răspunde de evaluarea periodică, formarea, motivarea personalului din unitate;

d) propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post şi

angajarea personalului;

e) aplică prevederile metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul

preuniversitar, precum şi prevederile altor acte normative, elaborate de minister.

10/9/2021

51

(4) Alte atribuţii ale directorului sunt:

1. a) propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliul
de administraţie;
2. b) coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o propune
spre aprobare consiliului de administraţie; prin excepţie, în unităţile de învăţământ preuniversitar care
şcolarizează elevi exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului
dual, directorul aprobă curriculumul în dezvoltare locală cu obligativitatea consultării, în prealabil, a
reprezentanţilor operatorilor economici implicaţi în instruirea practică şi pregătirea de specialitate a
elevilor în calificarea respectivă;

3. c) coordonează activitatea de colectare a datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori

pentru educaţie, pe care le transmite inspectoratului şcolar, şi răspunde de introducerea datelor în
Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR);

4. d) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, regulamentul intern şi regulamentul de

organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

5. e) stabileşte componenţa nominală a formaţiunilor de studiu, în baza hotărârii consiliului de

administraţie

10/9/2021

52

Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național

Curriculum național= drumul învățării, calea. Noul curriculum național a fost implementat treptat în
sistemul de învățământ românesc începând cu anul 2017.

Noutatea constă în predarea activ-participativă, utilizând strategii și metode de predare-învățare-

evaluare centrate pe elev și nu pe profesor! De asemenea, utilizează des termenul ,,creativ’’.

Uniunea Europeană și Consiliul Europei recomandă 8 competențe-cheie care reprezintă profilul de

formare al absolventului de gimnaziu și liceu, după cum urmează: comunicarea într-o limbă maternă
comunicarea în limbi străine competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
competența digital,a învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat

sensibilizare și exprimare culturală.

Cele 8 competențe cheie reprezintă suma cunoștințelor, abilităților și atitudinilor care contribuie la
capacitatea unei persoane de a-și îndeplini eficient sarcinile și responsabilitățile pe care le are. De
competențele-cheie au nevoie toți cetățenii pentru dezvoltarea personală, precum și pentru ocuparea
unui loc de muncă. Aceste competențe se dezvoltă pe tot parcursul vieții, din copilărie și pe toată
perioada vieții adulte.

Competențele generale= achizițiile elevilor prin parcurgerea unei discipline de studiu.

Competențele specifice= achiziții dobândite de elevi pe durata unui an școlar. La elevi, formăm și
dezvoltăm competențe specifice.

Soluționarea problemelor, gândirea critică, capacitatea de a coopera, creativitatea, sunt mai esențiale
decât oricând în contextul societății noastre aflate în schimbare rapid