TEME MODULUL 2

A 2.1. CONTRIBUŢIA DISCIPLINELOR LA PROFILUL DE FORMARE

Disciplina CLR/LLR

Această disciplină are rolul de a forma la elev o serie de competente de comunicare în limba
maternă, şi , deci îi stimulează pe aceştia să îşi exprime trăirile în anumite contexte.exprimarea
acestor trăiri (gânduri, emoţii, sentimente,opinii) pot fi exprimate atât oral cât şi scris.

În exprimarea orală elevul trebuie să se exprime corect, fluent, logic şi expresiv.Nimic deosebit
faţă de exprimarea scrisă, numai că pentru a ajunge la reuşita trebuie foarte mult exerciţiu,
trebuie că elevul, care este la vârsta şcolară mică, să îşi învingă emoţia de a vorbi în faţa clasei.

Pentru aceasta se pot folosi o mulţime de mijoace, cel mai eficient este jocul.

Jocuri folosite pentru dezvoltarea exprimării orale:

1.”Completează propoziţia/Continua povestea…”

Copiii sunt aşezaţi în cerc şi au o minge pe care o aruncă de la unul la altul . Cel care aruncă
mingea începe o propoziţie, iar cel care o primeşte continua propoziţia începută. ( În acelaşi fel
se derulează şi cu poveşti).

2.”Găseşte ce lipseşte”

Elevii sunt organizaţi în grupe de câte 4sau 5.Fiecare grupă primeşte câte un set de imagini ale
unui basm cunoscut (în dezordine). Fiecare dintre ei trebuie să ia o imagine, după ce au stabilit
în echipa ordinea cronologică a imaginilor.În ordinea stabilită fiecare povesteşte cee ace
reprezintă imagine ape care a primit-o.

3.”Mozaicul poveştilor” (recomandat la elevii de clasa a IV-a)

Elevii sunt împărţiţi pe grupe.O grupă primeşte sarcina de lucru să schimbe finalul unuei povesti
cunoscute (pot fi mai multe versiuni), o altă grupă primeşte sarcina să schimbe personajul unei
poveşti cunoscute (dată)cu alte personaje sau să îl introducă ,în plus, în poveste (se dau trei
variante de personaje), o altă grupă primeşte sarcina de a mixa scene din poveşti diferite pentru a
obţine o poveste nouă.
A 2.2 a. O LECTURĂ CONŞTIENTĂ A PROGRAMEI
Matematica –clasa a II-a

Competenţa specifică :

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate.

Înmulţirea şi împărţirea sunt operaţii care se conştientizează puţin mai greu de către elevi care
sunt obişnuiţi,la această vârstă,doar cu operaţiile de adunare şi scădere.

Există ideea încetăţenită mai ales în rândul părinţilor din mediul rural că “Tabla înmulţirii”
trebuie învăţată “pe dinafară”, adică memorata de către copii.

Eu consider, însă, că trebuie că elevul să conştientizeze că înmulţirea este o operaţie care are la
baza adunarea repetată şi că, respectiv, împărţirea are la baza scăderea repetată.Exersarea
operaţiei de înmulţire, o perioadă, la incepupul implementării noţiunii, că adunare repetată este
necesară pentru realizarea unei învăţări eficiente şi conştiente.
A 2.2 b. ACCENTELE DEMERSULUI DIDACTIC

În contextul dezvoltării fulminante a tehnologiei informatizate şi a utilizării acesteia în

viaţa de zi cu zi ştiu că este foarte important ca elevii să poată să utilizeze computerul sau tableta
pentru a căuta informaţiile necesare în învăţare.

Este importantă formarea şi dezvoltarea competenţei digitale de la vârsta şcolară mică, mai
ales că unii dintre elevii din mediul rural nu au acasă computer sau tableta şi nici telefoane
performante.

În acest context am desfăşurat unele ore de curs în laboratorul de informatică al şcolii. Am

rugat elevii care ştiu să utilizeze computerul să îi ajute şi pe cei care nu ştiu (pe unii i-am ajutat
eu), i-am supravegheat pe toţi pentru a fi sigură că se descurcă.

La una din aceste ore am stabilit următoarele sarcini de lucru:

- O grupă de elevi a căutat cuvinte scrise cu "â" în diferite poziţii: iniţială, finală , mediană
sau cu prefix;

- Altă grupă a căutat proverbe şi zicători despre limba română;

- O altă grupă a căutat sinonime pentru diferite cuvinte.

La final elevii au vizualizat un filmuleţ de desene animate ales de ei.

Consider că lecţia a fost un câştig pentru elevi.

A 2.3.a. PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
CLR-clasa aII-a

Unitatea de învăţare: Şcoala, împărăţia cunoaşterii

Nr. de ore: 12

Conţinuturi Compe- Activităţi de învăţare Resurse

tenţe
specifice
Actualizarea 1.1 - formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la Resurse
cunoştinţelor întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat materiale: manual,
din clasaI   caietul elevului, fişe
- alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de lucru, jetoane colora
    mesajul text
Resurse procedura
Text suport:    
observarea
Ziua când toţi au   - identificarea personajelor dintr-un text audiat dirijată,conversaţia,
şapte ani, explicaţia, învăţarea
  - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într- descoperire, jocul
după Octav un text audiat didactică, munca
Pancu - Iaşi 1.2 independentă
 
  Forme de organiza
- despărţirea cuvintelor în silabe colectivului
 
-  identificarea unor cuvinte date după criterii precum: activitatea frontală,
  număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. activitate în echipă,
activitate în perechi
    activitate individuală
1.3 - formularea unei opinii referitoare la un personaj  / o
întâmplare  / un mod de comportament etc.
 
- interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi
 
 
 
- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte
( citire cu voce tare  / în şoaptă  / în gând; citire în lanţ,
  pe roluri, citire ştafetă etc.)

2.3 - citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea

intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie
 
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul,
  linia de dialog) sau respectând un detaliu  / o idee din
text (joc: „Găseşte şi citeşte”)
2.4
 
 
- realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie
  înregistrate titlul şi personajele din basmele  /  poveştile
/  povestirile citite sau transcrieri  /  copieri de glume,
3.1 ghicitori, poezii etc.

   

  - transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt

text pe teme cunoscute
 
- transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor
  activităţi individuale sau comune

   

3.4 - scrierea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”, „Visul
meu este să...”), rime, poveşti etc. pe propriul caiet, pe
 
un caiet al clasei sau într-un spaţiu special amenajat (de
ex.: Colţul de creaţie)
 

4.1

 
 4.2

 
Textul. Titlul. 1.2 - identificarea personajelor dintr-un text audiat Resurse
Autorul materiale: manual,
  - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într- caietul elevului, fişe
  un text audiat lucru, jetoane pentr
  etichete
Salutul. - formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
Prezentarea   textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De Resurse procedura
propriei persoane ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)
  observarea
    dirijată,conversaţia,
  explicaţia, învăţarea
Text suport: - jocuri de rol  / dramatizări ale unor lecturi cunoscute, descoperire, jocul
  folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti didactică, munca
Luchi, după Otilia etc. independentă
Cazimir  
  Forme de organiza
 
colectivului
- oferirea unor informaţii despre sine, despre familie,
1.4 colegi, despre activităţile preferate etc., folosind activitatea frontală,
enunţuri activitate în echipă,
 
activitate în perechi
- dramatizări ale unor fragmente din texte narative activitate individuală
  cunoscute

   

2.1 - dialoguri despre sine, despre familie, colegi, despre

animalul preferat, activităţile preferate  / desfăşurate etc.
 
 
 
- realizarea unor postere care să ilustreze reguli de
 
comunicare eficientă (vorbirea pe rând, ascultarea,
păstrarea ideii)
 
- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte
  ( citire cu voce tare  /  în şoaptă  /  în gând; citire în lanţ,
pe roluri, citire ştafetă etc.)
 
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea
2.2 intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie

  - citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul,

linia de dialog) sau respectând un detaliu  / o idee din
  text (joc: „Găseşte şi citeşte”)

   

2.3 - realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie

înregistrate titlul şi personajele din basmele  / poveştile 
  / povestirile citite sau transcrieri  / copieri de glume,
ghicitori, poezii etc.
 
 
 
- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt
3.1 text pe teme cunoscute

   

  - confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale

necesare în activitatea zilnică
 

3.4

4.1

 
 4.2
Dialogul. 1.1 - formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la Resurse
Ascultarea şi întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat materiale: manual,
respectarea   caietul elevului, fişe
opiniei   lucru
interlocutorului.  
Formularea unei - identificarea personajelor dintr-un text audiat Resurse procedura
solicitări  
- precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într- observarea
Text 1.2 un text audiat dirijată,conversaţia,
suport: Întâmplăr explicaţia, învăţarea
i din clasă,     descoperire, jocul
didactică, munca
după Dimitrie   - jocuri de rol independentă
Goga
  - identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare Forme de organiza
colectivului
   
activitatea frontală,
2.1 - jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de activitate în echipă,
bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea normelor de activitate în perechi
  adresare civilizată activitate individuală
   

  - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de

mulţumire, corespunzătoare unui anumit context
2.2
 
 
- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte
  ( citire cu voce tare  / în şoaptă  / în gând; citire în lanţ,
pe roluri, citire ştafetă etc.)
 
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea
  intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie

2.3 - citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul,

linia de dialog) sau respectând un detaliu  / o idee din
 
text (joc: „Găseşte şi citeşte”)
 
 
  - realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie
înregistrate titlul şi personajele din basmele  / poveştile 
3.1 / povestirile citite sau transcrieri  / copieri de glume,
ghicitori, poezii etc.
 
- completarea unor grafice  / panouri cu titluri  / autori 
  / personaje ale textelor citite de elevi

   

  - scrierea corectă a unor propoziţii  / fraze  / a unui text

scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând
  încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu
foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte
 
 
3.4
- scrierea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”, „Visul
  meu este să...”), rime, poveşti etc. pe propriul caiet, pe
un caiet al clasei sau într-un spaţiu special amenajat (de
 
ex.: Colţul de creaţie)
 
 
 
- organizarea unui colţ în clasă  / panou unde copiii pot
lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi pot exprima
 
în scris şi cu ajutorul simbolurilor, păreri şi impresii
despre anumite evenimente, dar şi informaţii pe o temă
4.1
aleasă de ei (proiecte)
 

4.2

 4.3.
 A 2.3.b. PRACTICI STEREOTIPE ŞI CLIŞEE DIDACTICE

Cele mai cunoscute practici stereotipe din învăţământul preuniversitar (în speţă ciclul primar)
sunt:

- utilizarea manualului ca instrument unic de referinţă (literă de lege);

- realizarea banalelor scheme ale lecţiilor pe tablă şi învăţarea lor “mot a mot” de către elevi;

-situarea învăţătorului în centrul actului de predare, ca model unic de urmat.

Acestea au fost, însă, depăşite şi înlăturate din actul predării de către cei mai mulţi dintre
învăţători după ce aceştia au înţeles, ca urmare a cursurilor de perfecţionare pe care le-au
absolvit,că învăţământul s-a modernizat şi se modernizează continuu.

O altă problemă o reprezintă, însă, mentalitatea părinţilor care intră în panică pentru că elevii
nu au studiat “lecţia din carte”sau că “nu au făcut toate exerciţiile din manual”. Unii dintre ei au
înţeles că la CLR se pot studia şi alte texte sau că se pot lucra exerciţii alternative, dar mai sunt
încă părinţi care nu înţeleg, ei ştiu că odinioară se învaţă lecţia din carte şi cartea reprezenta un
etalon. Încă mai luptăm cu prejudecăţi şi cu mentalităţi învechite.
A 2.4.a. APLICARE CONTEXTUALIZATA

CLR –clasa a II-a

Competenţa specifică:

2.1 Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare;

Activităţi de învăţare propuse de mine după modelul celor din programa:

-transformarea unei propoziţii enunţiative în propoziţie interogativă/propoziţie exclamativă;

-recunoasterea propoziţiilor enunţiative/interrogative/exclamative după intonaţie;

-asezarea în ordinelogica/cronologică a unor propoziţii date;

-alcatuirea de propoziţii corecte,logice prin mixarea unor cuvinte date;

-realizarea corespondentei dintre propoziţii şi imagini date;

-reproducerea unor propoziţii interrogative/exclamative dintr-o secvenţă dramatizată;

-corectarea unor propoziţii scrise greşit;

-jocul “D-l Goe stă pe scaun”.

A 2.4.b. R.E.D

„ PAŞI ÎN EDUCAŢIA RUTIERĂ”

Proiect educativ

 Tema: ÎNVĂŢAREA EDUCAŢIEI RUTIERE

 Competenta generală: formarea unei concepţii realiste despre viaţă şi a unui
comportament orientat spre înţelegerea si familiarizarea elevilor cu regulile de circulaţie,
formarea şi consolidarea deprinderilor de comportare civilizată pe drumurile publice în
vederea prevenirii accidentelor de circulaţie în rândul copiilor
 Grupa de vârstă: 7-9 ani
 Durata : ianuarie-iunie

COMPETENTE SPECIFICE:
 Conştientizarea existenţei traficului rutier;
 Discriminarea spaţiului rutier de alte tipuri de spaţii pe baza descrierii elementelor
definitorii ale fiecărui tip de spaţiu;
 Conştientizarea necesitaţii de a fi însoţiţi de un adult pe timpul deplasărilor în spaţii
rutiere;
 Cunoasterea şi aplicarea regulilor minimale de circulaţie în calitate de pieton în mediul
urban şi în mediul rural;
 Cunoasterea şi aplicarea normelor de călătorie în mijloacele de transport în comun;
 Cunoasterea şi aplicarea normelor de utilizare a transportului în comun;
 Cunoasterea şi aplicarea corecta a regulilor de circulaţie specifice deplasării cu bicicleta;
 Formarea abilităţilor rutiere sigure în calitate de pieton;
METODE FOLOSITE:
 povestirea creativă,
 jocuri interactive,
 crearea de mesaje,
 metoda colturilor,
 metoda Frisco,
 metoda IAR etc.

TEME PROPUSE
 Descrierea traficului rutier;
 Tipuri de autovehicule şi specificul lor (importanţă, utilitate, reguli de circulaţie asociate
acestora);
 Categorii de pietoni (grupuri vulnerabile: copii, adolescenţi, vârstnici, limite de
dezvoltare: fizice şi psihice – riscurile asociate acestora);
 Oraşul, comuna, satul;
 Strada, aleea, poteca;
 Spaţii de joacă ;
 Pietonul;
  Grupul de copii;
 Biciclistul – echipamentul de protecţie, spaţii şi reguli de circulaţie specifice ;
 Reguli de circulaţie asociate diferitelor semne de circulaţi;e
 Reguli de utilizare a transportului în comun;
 Tipuri de comportamente în calitate de pieton şi în transportul în comun;
 Vestimentaţia corectă în timpul deplasării rutiere;

CONCEPTE
- Risc, pericol, hazard, repede, încet, aproape, departe, aglomeraţie, înspre , dinspre,
larg, îngust, zgomot, linişte etc.

TIPURI DE ACTIVITĂŢI PROPUSE

 Fişe de lucru – reguli de circulaţie, spaţii rutiere de risc (cu vizibilitate redusă: curbe,
dealuri, fără marcaje etc); activităţi care distrag atenţia, limitările fizice şi psihice ale
vârstei, tipuri de drumuri – comportamente rutiere sigure asociate echipamente de
siguranţă etc.;
 Crearea de povestiri pe baza benzilor desenate;
 Planificarea unei călătorii cu autobuzul, cu autoturismul, cu bicicleta, pe jos, cu părinţii,
cu bunicii, cu grupul de prieteni, cu prietenul/prietena;
 Descrierea celei mai sigure rute înspre şi dinspre şcoală. Semne de circulaţie, marcaje
întâlnite – reguli de circulaţie asociate – comportament rutier sigur. Pericole şi riscuri
potenţiale – măsuri de prevenire a acestora.
 Activităţi practice în spaţiu deschis (curtea şcolii, strada, parcul): simulări, identificarea
semnelor şi marcajelor rutiere destinate diferitelor reguli de circulaţie destinate şi
diferitelor categorii de participanţi la trafic; identificarea vitezei de deplasare a unui tip de
autovehicul după zgomot, după timpul în care parcurge o distanţă etc.
 Rolul şi regulamentul patrulelor şcolare de circulaţie;
 Rolul şi regulamentelor caravanelor de circulaţie;
 Jocuri interactive;
 Concursuri aplicative în spaţiu deschis;
 Crearea de mesaje pentru campanii rutiere.

ARGUMENT
Educatia rutiera a copiilor si a tinerilor pentru a fi real perceputa de acestia, pentru a devenii
eficienta si utila, trebuie sa-si gaseasca noi modalitati de manifestare, fondurile necesare (fara
ele nu se poate) trebuie folosite pentru noi strategii.
Viaţa a dovedit că în vederea unei corecte circulaţii rutiere, educaţia elevilor de şcoală
primară îşi are o contribuţie de prim ordin. În acest sens şcoala şi-a propus să activeze forţele
care şi-ar putea aduce o contribuţie la îmbunătăţirea muncii în acest domeniu.
S-a ajuns la concluzia că agravarea, în continuare, în mod demonstrativ a sancţiunilor
pentru abaterile şi infracţiunile de circulaţie are o limită; ea nu poate creşte mereu. De aici
necesitatea de a ne sprijinii pe educaţie pentru formarea unui comportament disciplinat în
circulaţie. A rămâne numai la câteva noţiuni elementare, care nici ele nu generează convingeri,
este dăunător. Obligă la proliferarea acţiunilor educative însăşi statistica accidentelor şi
analiza cauzelor care le produc. A rezultat fără echivoc faptul că tinerii, pe de o parte, datorită
unei atitudini de a se impune atenţiei colective prin risc şi, pe de altă parte, din cauza lipsei de
experienţă şi de practică, participă în mod culpabil la astfel de accidente, unele din ele mortale.
De aici nevoia de a angaja în această activitate, pe lângă familie şi şcoală, pe toţi cei
care acţionează în munca împreună cu tineretul, indiferent de instituţia căreia îi aparţin.
Proiectul este o dovadă a dorinţei de stimulare, dezvoltare şi perfectare a acelor deprinderi la
elevi necesare autoprotejării şi creşterii grijii faţă de propria persoană şi faţă de cei din
jur.Activităţile propuse a se derula în cadrul proiectului au ca formă specifică de desfăşurare
întâlnirile directe cu agenţi de poliţie şi alte persoane autorizate şi specializate în circulaţia
rutieră, activităţi menite să-i îndemne pe elevi să înveţe, să cunoască şi să respecte întotdeauna
regulile de circulaţie pe drumurile publice, în calitate de participanţi direcţi la trafic, precum şi
regulile de comportare în mijloacele de transport în comun. Întâlnirile cu persoanele
specializate vor avea loc atât la şcoală, şi elevilor li se vor exemplifica diverse situaţii din trafic
pe bază de expunere verbală şi de imagini, cât şi sub formă de deplasări directe pe drumurile
rutiere, elevii aflându-se în situaţii concrete de punere în aplicare a deprinderilor formate
privitoare la respectarea regulilor de circulaţie.

Copilul învaţă prin joc, experimentări şi explorări.

Joc „De-a circulaţia”.
„Poliţistul” poartă în mână trei jetoane în culorile semaforului, cu sarcini scrise pentru elevi.
Sarcina 1: (jeton culoare roşie) „Pe catedră aveţi imaginile unor indicatoare.
Spuneţi ce semnificaţie are fiecare şi cui i se adresează.”
 
 Joc „Ce semnificaţie au indicatoarele?” (învăţătorul arată câteva indicatoare rutiere)
 
Joc„ Indicatorul  potrivit  ” (învăţătorul prezintă semnificaţiile unor indicatoare)
 
Sarcina 2: ( jeton culoare galbenă) „E perioada mărţişoarelor. M-am gândit şila voi. Acum caută
pe scaun şi vei găsi patru mărţişoare, câte unul pentru fiecare echipă.Arată-le colegilor!”
 
Fiecare echipă îşi alege un„mărţişor” (planşă reprezentând indicatoare rutiere: „Accesul interzis
bicicliştilor”, „Accesul interzis pietonilor”,
„Drum pentru pietoni”, „Pistă pentru biciclişti”).
 
Sarcina 3: (jeton culoare verde) „Aţi văzut câte un plicsub fiecare mărţişor? Nu ştiţi
ce-i cu el? Cheamă-ţi câte un coleg din fiecare grupă. Ei vor căuta în plicuri. Vor scoate cartonul
albastru şi veţi afla.”
 
Pentru fiecare echipă există câte două sarcini scrise pe carton albastru şi portocaliu.
 
Carton albastru: „Doamna învăţătoare îţi va da o planşă şi indicatoare rutiere. Împreună cu
coechipierii tăi vei aşeza indicatoarele pe categorii. Nu uitaţi să decupaţi indicatoarele de
obligare sau permisie.”(respectiv de atenţionare,interzicere, informare).Se face evaluarea
activităţii desfăşurate, stabilindu-se grupa câştigătoare, în funcţie de corectitudinea rezolvării
sarcinii şi de timpul realizăriiacesteia.
Joc – „ Desenează indicatorul !”. Li se prezintă elevilor două ghicitori, ei având sarcina să
deseneze individual indicatorul despre care se vorbeşte în versuri.
 1.„ Pe stradă, dacă aţi văzut,
   Acest indicator- să ştiţi,
 Că pe aici toţi pietonii
   Pot trece liniştiţi”
  (trecere pentru pietoni)1.
 
„Iar când pe-acesta-l întâlniţi
 Voi, pietonii, trebuie să  ştiţi,
   A  circula… e interzis.”
(accesul interzis pietonilor)

Joc –  „Care sunt indicatoarele pentru mine?”

 
Joc – „ Bicicliştii au voie”, „Pietonii au voie” (alegerea variantelor corecte);

 Joc – „ Ascultă şi  găseşte greşelile” (li se prezintă un text)

Carton portocaliu:
 „Alege un desen. Ia şi un plic.Împreună cu echipa ta alegeţi indicatorul corespunzător, decupaţi-
l şi lipiţi-l la locul potrivit. Motivaţi oral alegerea făcută!” (fiecare echipă
va primi un desen ce reprezintă o imagine din trafic. Indicatoarele rutiere nu sunt fixate. Sarcina
elevilor este de a alege din cinci indicatoare date  pe cel potrivit situaţiei
 prezentate.)

Joc –  „Ce sfat îmi dai?” (li se prezintă textul „Prima mea cursă cu bicicleta”

Joc – „Aşa, da –  Aşa,nu” (li se prezintă planşe curespectarea sau încălcarea unor reguli de
circulaţie);
 
Fiecare echipă specifică ce indicatoare se adresează lor. Elevii stabilesc regulile corecte ce
trebuie respectate de pietoni şi biciclişti din variantele scrise pe  planşă.
 
Joc – „Ce cuvinte lipsesc, ce cuvinte sunt în plus?” (li se prezintă un text lacunar);

 Joc de rol  – „  Poliţistul”(un elev îmbrăcat în poliţist va prezenta prin semne câteva reguli de
circulaţie –  comunicare nonverbală)
Joc –   „Cum ajungi la bunica?” (li se cere să descrie drumul pe care îl fac până
la bunica, prezentând cel puţin trei reguli de circulaţie respectate ca pieton, biciclist sau călător.
Vor alege şi indicatoare pe care le pot întâlni)
Jocuri de rol; ,,De-a agentul de circulaţie’’

Povestiri create de copii: ,,Ce-ar fi dacă…’’

 STUDIU DE CAZ
Pentru o mai bună înţelegere a regulilor de circulaţie se dă următorul exemplu (studiu de caz).

„Autovehiculul se apropie de pasajul pietonal, pe care nu este nimeni. A redus viteza,

şoferul este atent. Şi totuşi, la 1-2m în faţa maşinii sare un pieton. Pietonul este lovit. Putem
spune că vinovăţia este doar a şoferului deoarece pietonul era pe trecerea zebrată?”

METODA COLTURILOR
Copiii sunt grpati cate 2 si discuta situatia prezentata -unul pro si unul contra fiind ghidati
de întrebările:
Ce crezi că se va întâmpla?
Ce dovezi ai?
Ce s-a întâmplar?

METODA FRISCO
Copiii sunt grupati cate 4: unul este conservatorul, altul exuberantul, al doilea este optimistul
sic el de-al patrulea este pesimitul. Fiecare isi sustine punctul de vedere

Din analiza acestei situaţii se trag următoarele concluzii:

 Neatenţia pietonului poate provoca un accident de circulaţie.
 În cazul unei coloane de maşini se poate realiza un accident în lanţ.
 Întâlnirea cu un şofer neexperimentat se poate solda cu un accident cu urmări
fatale.
Metoda I A R ( intreaba, arunca, raspunde)
Prin aceasta metoda sunt antrenati cei care au probleme de comunicare,cei cu CES, etc..
Se foloseste o jucarie care este aruncata spre copilul care ar trebui sa raspunda. Jucaria se
numeste ` STIE TOT` si cu ajutorul ei copiii sunt incurajati sa-si exprime parerile pentru ca
jucaria îi ajută.
Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a 6 luni.
La activități alături de elevi au participat și cadrele didactice îndrumătoare ai acestora. Elevii
școlii au prezentat scenete, versuri, mesaje pentru pietoni, conducatori auto. Cadrele didactice
au prezentat în powerpoint diferite materiale pentru insusirea corecta a regulilor de circulatie si
consecintele nerespectarii regulilor, iar elevii au realizat o expoziție sub denumirea ,,Viata are
prioritate!”.
Activitatea a avut un caracter interdisciplinar, au fost împletite armonios metodele tradiționale
cu cele inovative, iar la baza teoriei a stat practica și soluțiile ingenioase. Pe lângă elevii și
cadrele didactice din școală au participat cadre didactice și elevi de la Școala Negoiești,
reprezentanți ai Politiei Rutiere, cu care am încheiat parteneriate cu scopul realizării schimburilor
de experienţă.

PROGRAM DE ACTIVITĂŢI:
Nr. DENUMIREA ACTIVITĂŢII PERIOADA RESPONSABIL
Crt.
1. PREGĂTIREA ACTIVITĂŢII: Ianuarie Coordonatorul
- Popularizarea proiectului şi a proiectului
obiectivelor acestuia prin lansarea ofertei
către elevi şi părinţi;
2. - Promovarea proiectului la nivelul Ianuarie Coordonatorul
comunităţii locale şi al structurilor proiectului
implicate în proiect

3. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR: Februarie Coordonatorul

- „ABC-ul regulilor de circulaţie” – proiectului
testarea iniţială a elevilor printr-un
chestionar cu alegerea variantei corecte de
răspuns.
4. - „Strada nu e loc de joacă!” – întâlnire Februarie
cu agentul de poliţie locală în vederea Coordonatorul
prezentării unor materiale despre proiectului
accidente în care au fost implicaţi micii
pietoni, din neatenţia lor şi a unor măsuri
de prevenire a acestora.
Agentul de poliţie
locală
5. - Piticlic-“Micul pieton” - vizionarea CD- Martie Coordonatorul
ului pe calculator pentru însuşirea proiectului
regulilor de circulaţie, precum şi
practicarea jocurilor de circulaţie
corespunzătoare.
6. - „Ştiu să mă protejez!” – realizarea de Martie Coordonatorul
către elevi a unor desene, afişe, pliante pe proiectului
teme de circulaţie şi prezentarea lor în
cadrul unei expoziţii.
7. - „Astăzi, părinţii ne învaţă să circulăm” Aprilie Coordonatorul
– dezbateri, pe baza unor lecturi pe teme proiectului
de circulaţie, ale părinţilor cu elevii. Parintii elevilor
8. - „Micul pieton” – simularea participării Aprilie Coordonatorul
la trafic cunoscând şi respectând regulile proiectului
de circulaţie.
9. - „Bine e să ştii să te comporţi în orice Mai Coordonatorul
situaţie!” – activitate concretă de proiectului
deplasare pe drumurile publice; Agentul de poliţie
recunoaşterea indicatoarelor; respectarea locală
regulilor de comportare pe stradă şi în
 mijloacele de transport în comun.
10. - „Calificativul FOARTE BINE la ... Mai Coordonatorul
disciplina străzii” proiectului
- concurs pe teme de educaţie rutieră. Agentul de poliţie
locală
11. EVALUAREA ACTIVITĂŢII: Iunie Coordonatorul
- Organizarea unei mese rotunde cu proiectului
participarea colaboratorilor şi a
beneficiarilor, în scopul aprecierii şi
măsurării valorii educative concrete a
activităţilor ce s-au derulat în cadrul
proiectului.
- Propunerea unor măsuri recuperatorii în
cazul depistării unor goluri la nivelul
cunoaşterii şi aplicării comportamentului
adecvat în trafic.

12. Elaborarea albumului foto şi a CD-ului cu Iunie Coordonatorul

imagini din activităţile desfăşurate. proiectului

REZULTATE AŞTEPTATE CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI:

1) cantitative:
-materiale informative ( C.D., pliante, culegere de versuri şi cântece)
-expoziţie de desene
-semne de circulaţie
-album cu fotografii
-portofolii realizate de fiecare clasă participantă la proiect;
2) calitative:
-dezvoltarea capacităţii copilului de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţi;
-conştientizarea necesităţii respectării semnelor de circulaţie;
-sprijinirea copilului pentru a dobândi cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare
activităţii viitoare în şcoală, precum şi a vieţii sale ulterioare în societate;
-responsabilizarea părinţilor.

EVALUAREA PROIECTULUI:

a)iniţială
În urma rezultatelor obţinute în chestionarele aplicate elevilor şi a discuţiilor purtate cu
părinţii elevilor şcoli se va urmări dorinţa elevilor de a se implica în activităţile propuse;
b)periodică
Se va urmări:
 respectarea termenelor, a sarcinilor şi atingerea obiectivelor;
 impactul asupra grupului ţintă;
  activităţi planificate şi activităţi realizate;
 modificări de plan;
 probleme întâlnite în realizarea acestora.

c)finală
La sfârşitul proiectului se va urmări:
 progresul proiectului în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor şi a scopurilor
propuse;
 discuţii cu elevii şi părinţii asupra impactului proiectului;
 expoziţii cu lucrările elevilor ce au fost realizate în timpul activităţilor de proiect;
 realizarea unui C.D. cu prezentarea proiectului în power-point;
 publicarea proiectului pe site-ul e-comunitate şi site-uri educaţionale
A 2.5.a EXEMPLU DE EVALUARE A ÎNVĂŢĂRII LA MATEMATICĂ:

Competenţa specifică:

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea

maselor, lungimilor şi capacităţilor
Nivel minimal de realizare:

Elevii clasifica obiectele din jur după dimensiuni date;

Itemi:

1.Formaţi o grupă cu cei mai înalţi elevi din clasă;

2.Aranjaţi obiectele şcolare proprii de la cel mai gros la cel mai subţire;

3.Ordonaţi pe banca creioanele colorate de la cel mai lung la cel ami scurt.

Nivel minimal de realizare:

Elevii recunosc unităţile de măsură pentru masă/lungime/capacitate

Itemi:

Lungimea unei cărţi este de;

a) 15 kg. b) 15 l. c) 15 cm.

Cantitatea de apă ce încape într-o sticlă este de :

a) 2 km. b)2 l. c) 2m.

Încercuiţi grupa obictelor care se pot măsura cu rigla:

a) Cartea, banca, penarul

b) Laptele, masa,creionul

c) Ghizdanul,merele, ceaiul.
 Nivel minimal de realizare:

Elevii folosesc unităţile de măsură în exerciţii:

Itemi:

Calculaţi corect:

78 m+85 m= 98 l-? =29 l

218 kg+54 kg= 46 km+? =181 km

76 l+129 l= 585 kg-? =348 kg

A 2.5.b. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Matematică

Clasa a IV-a

1.Scrie cu cifre următoarele numere:

·         O suta treizeci si doi :

·         Opt sute saptezeci si patru :

·         Cinci sute unu :

  2.Găseşte toate numerele naturale  cuprinse  între  52 şi  93 ,care   au    cifra unităţilor
4.

                                                               
                                                               
     

        3. Compară perechile de numere, punand în casete semnele  < ,  >  şi  =  :

301  131                          626    662                954     945

  4. Află numărul:

a)   de 3 ori mai mare decât  89;

                                                               
     

      b)  de 2 ori mai mic decât 84;

                                                                
 

c)  o doime din 54.

                                                               
 

5. Rezolvă problema următoare:

           Într-o cutie sunt 138 bile albe şi cu 79 mai multe bile negre.

           Câte bile sunt ,în total, în acea cutie?

Rezolvare:

                                                               
                                                               
                                                               
                                                               
                                                               
                                                               
                                                               
                                                               
  

   6. Desenează:

       a) un triunghi ;

        b) un pătrat ;

        c) un romb .

                                            BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE        

 

Descriptori de performanţă:

ITEM CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
1. - Răspuns corect si - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns incorect:

complet: scrie corect: scrie corect corect: scrie corect nu scrie corect

corect toate cele două dintre un singur număr. niciun număr/ le

trei numere date în numerele date. greseste pe toate.

cifre
2. - Răspuns corect si - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns incorect:

complet: scrie corect : scrie corect : scrie nu scrie corect

corect toate cele corect 2 numere corect 1 număr niciun număr/ le

trei numere     greseste pe toate.

3. - Răspuns corect si - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns incorect:

complet: scrie corect: scrie corect corect: scrie corect nu scrie corect

corect toate cele trei două semne un singur semn niciun semn

semne matematice matematice matematic matematic/ le

(<, =, >). greseste pe toate.

4. - Răspuns corect si Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns incorect:

complet: găseste corect: găseste corect: găseste un nu găseste niciun

toate cele trei două răspunsuri singur răspuns răspuns corect/

răspunsuri corecte corecte. corect greseste toate

  răspunsurile
5. - Răspuns corect - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns
   şi complet: rezolvă corect: rezolvă corect: rezolvă incorect: nu

  problema cu întrebări problema cu corect problema, rezolvă problema

întrebări,
  şi calculul corect dar fără întrebări. cu întrebări şi
dar greşeşte greseste
   
calculul. sau nu efectuează
 
calculul.
6. -Răspuns corect şi -Răspuns parţial -Răspuns parţial -Răspuns
complet :deseneaza corect:desenează corct:desenează o incorect:nu
toate cele trei figuri două figuri figură geometrică. desenează corect
geometrice. geometrice. nicio figură
geometrică.
 

Evaluare finală:

ITEMI CALIFICATIV FINAL

Rezolvă integral si corect 6 itemi. FOARTE BINE
Rezolvă integral si corect 5 itemi; incorect 1 item/ parţial 1 item. BINE
Rezolvă integral si corect 3 itemi; parţial 1 item/ incorect 2 itemi. SUFICIENT
Rezolvă integral si corect 1-2 itemi; incorect 3-4 itemi. INSUFICIENT
 EVALUARE M2

JURNALUL REFLEXIV

MEM

Clasa a II-a

Unitatea de învăţare: Numere naturale de la 0 la 1000

Ce am intenţionat:

Aplicare: 2 ore

Tipul lecţiei:

Lecţia 1:lecţie de dobândire de cunoştinţe

Lecţia 2: lecţie de aprofundare şi consolidare a cunoştinţelor

Competente generale:

Competenţa generală MEM:

1.Utilizarea numerelor în clcule elementare

Competenţa generală CLR:

2.Exprimarea de mesaje oralein diverse situaţii de comunicare

Competenţa generală MM:

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual
sau în grup
Competente specifice:

MEM:

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000;

1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor,

estimări, aproximări;

CLR:

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare

MM:

3.2. Executarea unui dans / joc pe muzică, iniţiat şi organizat în colectiv

RESURSE PROCEDURALE:

Metode:

-exercitiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea ,conversaţia, jocul didactic

Mijloace:

-numaratoarea cu bile, planşă cu exercitii-“Copacul cu numere”,fişe de lucru-ghicitori cu

numere, cântece şi versuri cu numere.

Organizare:

-frontala,individuală,pe grupe.

Evaluare:

-continua, orală, scrisă

Ce am obţinut:

Elevii :

-au manifestat interes pentru realizarea sarcinilor de lucru;

-au participat activ, răspunzând la întrebările şi cerinţele adresate oral;

-au rezolvat corect exerciţiile de comparare a numerelor mai mari decât 100 şi mai mici decât
1000;

--au completat şirurile de numere din “copacul numerelor”, atât crescător cât şi descrescător;

- au ordonat corect numerele mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000;

- au folosit corect semnele de comparare a numerelor : “<”, “=”, ”>”

-au formulat corect propoziţii despre numere;

-au citit cu intonaţie specifică ghicitorile şi versurile despre numere;

-au participat la “dansul numerelor”, formând perechi de dans dintr-un număr par şi unul impar.

Reacţiile elevilor:

Elevii au fost atenţi şi activ, au răspuns cu atenţie la întrebările puse, au interacţionat corect în
grupele de lucru, au manifestat spirit de întrajutorare şi de echipa ,dar şi spirit de competiţie
între grupe.

Feedback-ul oferit elevilor:

Am apreciat permanent răspunsurile date de elevi, am promovat iniţiative acestora, am evidenţiat

elevii/grupele care au realizat cele mai bune produse, am dansat împreună cu elevii.

Ce puteam face mai bine:

-puteam folosi mai multe metode moderne

-puteam sa dau note elevilor evidenţiaţi pentru rezultate

Ce îmi propun pentru data viitoare:

-utilizarea mai multor materiale didactice pe grupe deoarece am observat ca elevii rezolvă mai
repede sarcinile de lucru în grup;

-utilizarea unor jocuri matematice-logice pentru a stimula mai mult gândirea creativă a elevilor.