PLAN DE LECTIE

UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA GIMNAZIALA ,, DAN BARBILIAN”, GALATI

DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE
CLASA: a VIII- a B
UNITATEA DE INVATARE: SOCIETATEA ROMANEASCA INTRE TRADITIE SI MODERNITATE
CONȚINUT: Formarea statului national unitar
TIPUL LECTIEI: Lecție MIXTĂ
PROFESOR : CHIRILA GEANINA
DURATA: 50 MIN.
DATA: 14.03.2013

COMPETENȚE GENERALE/ CHEIE:

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
3. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Epocii Moderne, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală.
3.6 Localizarea in timp si spatiu a faptelor din istoria romanilor, desfasurate in Epoca Moderna si in secolul XX, pe
baza surselor istorice.
3.7 Stabilirea unor relatii intre aspectele unui fapt istoric din Epoca Moderna si din secolul XX, pe baza surselor
istorice.
3.8 Analizarea unui fapt istoric din istoria romanilor in Epoca Moderna si sec. XX, pe baza surselor istorice.
3.10 Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria romanilor din Epoca Moderna si in secolul XX, pe
baza surselor istorice.

COMPETENTE DERIVATE/ OBIECTIVE OPERATIONALE:

1.Să descopere teritoriile românesti care s-au unit în 1918 cu România ;
2. Să explice minimum doua premisele ce au determinat Marea Unire din 1918 ;
3. Să identifice  personalitătile istorice care au contribuit la realizarea statului national unitar român;
4. Să localizeze pe hartă provinciile românesti care s-au unit cu România şi orasele unde a fost hotărâtă
unirea ;
5. Să mentioneze organismele formate in urma Adunarii de la Alba Iulia ;
6. Să-şi exprime opinia legata de atitudinea minoritatilor nationale din Transilvania fata de actul unirii cu
Romania.

Strategia didactică
a) metode şi procedee: - brainstorming, conversaţia dirijata/ euristică, învăţarea prin descoperire,
dezbatere, utilizarea documentului istoric, problematizarea, harta istorica, philips 6/6, explicatia, comparatia
- activitate frontală, individuală, pe grupe ;
b)material didactic: - documente, fişe de lucru, harta istorică, manual;
- texte istorice, tabla, creta, fișe de evaluare, atlas istoric.

Mijloace de învăţământ:
 Manualul de istorie a romanilor al clasei a VIII-a , autori:Sorin Oane, Maria Ochescu, Ed.
Humanitas Educatonal,Buc., 2000;
 Manualul de istorie al romanilor al clasei a VIII-a, autori: Al. Vulpe, R. G. Paun, R. Bajenaru, I.
Grosu, Ed. Sigma, Buc., 2000
 Atlas istoric;

Bibliografie: Gh. Tanase, Metodica Predarii- Invatarii istoriei, Ed. Spiru Haret, Buc. 1995
  Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print, Buc., 2001;
 Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional, Buc., 1999;
 Bogdan Murgescu, Istoria lumii în texte, Editura Teora , 1999
 Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Corint , 2003
 L. Căpiţă, C. Căpiţă , Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, 2005; Studii şi articole de istorie
LXXIII, Societatea de ştiinţe istorice din România, 2008.

Resurse:: - oficiale: programa şcolară, planificarea calendaristică orientativă

- umane: elevii clasei a VIII- a B

Metode de evaluare: - observarea sistematică a comportamentului elevilor;

-continuă prin întrebări frontale şi analiza răspunsurilor la fişele de lucru;
- completarea fișei de evaluare;
FISA NR.1

NUME:___________________________________
PRENUME:_______________________________

TEST DE AUTOEVALUARE

I. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

1. Problema unirii Principatelor a fost pusa la Congresul de la:
a) Berlin b) Londra c) Paris
2. Sfatul Tarii era o institutie reprezentativa in:
a) Transilvania b) Basarabia c) Bucovina
3. Adunarea de la Alba- Iulia a confirmat spiritul democratic astfel ca puterea executiva era detinuta
de : a) Marele Sfat National Roman b) consiliul Dirigent c) Inalta Curte de Justitie si Casatie
15 puncte

II. Completati spatiile libere cu informatia istorica corecta:

1. La 1 decembrie 1918 numarul delegatiilor care au votat unirea Transilvaniei cu Romania au
fost de.................................. .
2. In anii 1914- 1916 Romania a avut o atitudine de.......................fata de primul razboi
mondial.
3. Din septembrie 1914 rege al Romaniei a fost................................................... .
4. Basarabia si-a declarat unire cu Romania la..................................................... .
5. Consiliul National Roman constituit la Cernauti era condus de............................................. .
20 puncte

III. Enumerati trei organisme infiintate in lupta pentru crearea Romaniei Mari.
1._______________________________________________________________________________
2._______________________________________________________________________________
3._______________________________________________________________________________
15 puncte
ETAPELE LECTIEI C ACTIVITATEA STRATEGII DIDACTICE
C.S PROFESORULUI ELEVILOR METODE MIJLOACE

1. PREGĂTIREA PENTRU Notează absenţele; Răspund cerinţelor profesorului. CONVERSAȚIA

ACTIVITATEA DE Pregăteşte materialele necesare Îsi pregătesc materialele Dirijată
ÎNVĂŢARE (2’) desfăşurării lecţiei.
Realizează un climat afectiv.
2. VERIFICAREA TEMEI Se verifica tema pentru acasa, Elevii prezinta tema si se corecteaza CONVERSATIA FISE, CAIET
(2’) anterioara lectiei. greselile.
3.REACTUALIZAREA Formulează întrebări/cerințe care Răspund la solicitare, utilizând
CUNOŞTINŢELOR (8’) 1 fac apel la cunoștințele dobândite informaţiile anterior dobândite. Conversaţia euristică
pe parcursul lecției anterioare: Studiază individual materialele ATLAS
Reactualizarea cunoștințelor 1.1 Romania si Sistemul de pace de la propuse. ISTORIC
3 Versailles
3.6 Activitatea de învățare este Metode propuse TABLA
4 Enunţă subiectul lecţiei individuală. Conversatia,
3.7 Formarea statului national unitar Brainstorming,
3 si a obiectivelor urmarite. La sfărșitul orei elevii vor fi în Invatarea prin
3.8 Notează pe tablă titlul, măsură să prezinte factorii ce au descoperire CRETA
monitorizează elevii; contribuit la unirea provinciilor Dezbaterea
Organizează învățarea; cu Romania la 1 decembrie 1918
Se impart fişele de lucru şi sursele si organismele formate in urma
3 istorice elevilor; Adunarii de la Alba- Iulia.
Elevii studiază fișele primite Harta conceptuală HARTA
Elevii desenează pe caiet harta de tip păianjen
conceptuală, care va fi completată
la sfârșitul orei cu informațiile
dobândite pe parcursul activității
3 de învățare.
Se cere elevilor să argumenteze FISE DE
alegerile făcute. LUCRU
Dirijarea învățării (30’) Organizează activitatea elevilor pe
Scrie pe tablă schema lecției următoarea structură:
3 Activitatea nr.1
Pe tablă se scrie titlul lecției: Elevii noteaza in caiet titlul si Conversatia
Formarea statului national unitar schema lectiei. Euristica
Schema lecției: TEXT
1.1 1. Basarabia ISTORIC
2. Bucovina
 3. Transilvania
Activitatea nr.2
Profesorul profesorul prezinta Elevii asculta cu atentie si Conversatia MANUAL
O1 contextul istoric al formarii noteaza in caiet. Euristica
statului national unitar roman.
Profesorul solicita elevilor sa Elevii cerceteaza si raspund la Conversatia dirijata
1.1 descopere provinciile ce s-au unit cerinta expusa. Explicatia
cu Romania pe baza textului Utilizarea
lectiei si textului istoric. documentului istoric
3.6 Aduce completari daca este cazul. Învățarea prin
descoperire
3.7 Activitatea nr.3. ATLAS
3.8 Profesorul prezintă cauzele si Elevii asculta cu atentie si Conversatia ISTORIC
etapele pe care fiecare provincie noteaza in caiet. Euristica
3.10 le-a urmat spre unirea cu Romania,
patria mama.
Profesorul solicita elevilor sa Elevii cerceteaza si raspund la Dezbaterea
O2
explice minimum doua premisele cerinta expusa de profesor Conversatia dirijata
ce au determinat Marea Unire din Explicatia TABLA
3.6
1918 . Utilizarea
Aduce completari daca este cazul. documentului istoric
1.1
Problematizarea
Activitatea nr.4
3.7
Profesorul prezinta formele de Elevii asculta cu atentie si Conversatia
lupta ale romanilor din provinciile noteaza in caiet. Euristica CRETA
3.8
3.10 romanesti aflate sub suzeranitate
straina si liderii marcanti.
O3 Profesorul solicita elevilor sa Elevii se grupeaza si isi aleg un Conversatia dirijata
/ identifice minimum doua  lider, cerceteaza si raspund la Explicatia
O5 personalităti istorice care au cerinta expusa. Dezbaterea HARTA
contribuit la realizarea statului Invatarea prin
national unitar român si sa descoperire
3.6 mentioneze organismele formate Philips 6/6
3.10 in urma Adunarii de la Alba Iulia  FISE DE
pe baza textului lectiei si cel LUCRU
istoric. Conversatia dirijata
3.5
Aduce completari daca este cazul. Explicatia
Philips 6/6 TEXT
1.1
Activitatea nr.5 Dezbaterea ISTORIC
 O4 Profesorul solicita ca pe baza Elevii se grupeaza, isi aleg un Invatarea prin
informatiilor cumulate si a textului lider, cerceteaza si raspund la descoperire
istoric sa localizeze la harta cerinta expusa de profesor. Utilizarea MANUAL
3.10 provinciile romanesti care s-au documentului istoric
unit cu Romania si orasele unde s-
a hotarat unirea. ATLAS
Aduce completari daca este cazul. ISTORIC
3.6
Activitatea Nr.6
1.1
Profesorul cere elevilor să-şi Elevii isi exprima opinia legata de Conversatia dirijata
O6
exprime opinia legata de atitudinea atitudinea minoritatilor nationale Explicatia TABLA
minoritatilor nationale din din Transilvania fata de actul Dezbaterea
3.7
Transilvania fata de actul unirii cu unirii cu Romania. Problematizarea
3.8
Romania CRETA
Aduce completari daca este cazul.

Feed- back si evaluare Activitatea Nr.7

Timp de lucru (5’) Se cere elevilor să completeze fișa Elevii completează fișa de Conversatia dirijata FISA DE
de evaluare. evaluare. Explicatia EVALUARE
4. Apreciere si notare cu privire Apreciază si noteaza răspunsurile Apreciază modul în care au Conversatia dirijata NOTARE
la desfășurarea activității ( 2’) date de elevi; răspuns şi în care s-a realizat CATALOG
Solicită aprecierile elevilor legate lecţia
de modalitatea de desfăşurare a
lecţiei.
5. TEMA PENTRU ACASĂ Propune elevilor tema pentru acasă Solicită informaţii legate de Conversatia MANUAL
(1’) exercitiile de la pagina 121. rezolvarea temei.
Fişa nr.2 Realizaţi o hartă conceptuală de tip ,,pânza de păianjen”- FORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR

FORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR

FISA NR. 3

Formarea statului naţional unitar român

A
1                
2          
3                      
4          
5                        
6                  
7                  
8              
9              
B

1.S-a unit la 15/28 noiembrie 1918 cu România.

2.S-a unit cu România la 1 decembrie 1918.
3.Instituţie care a hotărât unirea Basarabiei cu România.
4.Conducătorul Consiliului Dirigent.
5.S-a unit cu România la 1 decembrie 1918.
6.Rege al României în timpul domniei căruia s-a realizat Marea Unire din 1918.
7.Oraş în care s-a hotărât unirea Transilvaniei şi a Banatului cu România.
8.Tratat internaţional prin care a fost recunoscută unirea Transilvaniei şi a Banatului cu România.
9.Stat care a recunoscut prin tratatul de la Saint Germain unirea Bucovinei cu România.

A_B: Prima provincie românească care s-a unit cu România.

FISA NR. 4. Construiti harta României după Marea unire din 1918 din acest puzzle.
FISA NR. 5

Telegrama prin care sunt încunoştinţate guvernele străine despre unirea Bucovinei cu România

„Domnul Ministru,
„Congresul General al Bucovinei, în virtutea dreptului popoarelor de a hotărî singure de soarta lor, a votat astăzi în unanimitate
realipirea Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru la regatul României.
Pătrunşi de adâncă admiraţie pentru măreţele principii de libertate şi dreptate de care a fost călăuzită ţara D-voastră în acest război şi
de sincera recunoştinţă pentru jertfele desinteresate aduse de nobila D-voastră naţiune pentru triumful acestor principii vă rugăm să
binevoiţi a notifica guvernului D-voastră votul unanim al Congresului general al Bucovinei a-i tălmăci sentimentele noastre de veşnică
mulţumire şi recunoştinţă.
Totodată ne folosim de acest prilej de a exprima Excelenţei Voastre şi personal mulţumirile noastre cele mai călduroase pentru
dragostea cu care aţi îmbrăţişat şi sprijinit cauza noastră dreaptă în vremile de cea mai grea cumpănă şi în clipele hotărâtoare pentru
viaţa noastră naţională.”

Clauzele tratatului de la Saint-Germain cu privire la recunoaşterea reunirii Bucovinei la România

„România
Art. 59
Austria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României la toate drepturile şi titlurile asupra părţii fostului Ducat al
Bucovinei cuprinsă dincoace de fruntariile României, astfel precum vor fi fixate ulterior de Principalele Puteri aliate şi asociate.
Art. 60
România consimte la inserţiunea într-un Tractat cu Principalele Puteri aliate şi asociate al unor dispoziţiuni pe cari aceste
Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti în România interesele locuitorilor ce se deosebesc prin rasă, limbă sau religiune, de
majoritatea populaţiunii.
România consimte de asemenea la inserţiunea într-un Tractat cu Principalele Puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni pe care
aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti libertatea transitului şi a aplica un regim echitabil comerţului celorlalte naţiuni.
Art. 61
Proporţia şi natura sarcinelor financiare ale fostului Imperiu al Austriei pe cari România va avea să le ia pe seama sa pentru
teritoriul pus sub Suveranitatea ei, vor fi fixate conform articolului 203, Partea IX (Clauze financiare), a Tratatului de faţă.
Convenţiuni ulterioare vor regla toate chestiunile cari n-ar fi regulate prin Tractatul de faţă şi cari ar putea lua naştere din
cesiunea zisului teritoriu”.
Hotărârea Consiliului Suprem al Congresului de pace prin care recunoaşte unirea Basarabiei cu România

„Principalele Puteri Aliate s-au văzut până acuma în imposibilitate de a lua o hotărâre definitivă în chestiunea basarabeană,
pentru că au considerat-o ca o parte din problema generală română, a cărei aranjări a fost împiedecată de dificultăţile avute cu
anteriorul Guvern Român, şi pentru că au sperat, că se va putea găsi un aranjament prietenesc între România şi Rusia. Principalelor
Puteri Aliate li se pare, că nul mai este nici un motiv pentru a întârzia şi pe mai departe hotărârea definitivă. Guvernul român a dat
dovezi despre dorinţa sa de a aranja în interesul României şi al Europei în general chestiunile nerezolvate încă, şi a supus hotărârii
Consiliului Suprem chestiunea retragerii trupelor sale din Ungaria, bazându-se pe asigurarea dată de Principalele Puteri Aliate.
Guvernele aliate îşi dau seama că interesul cel mai mare al României, precum şi al Statelor învecinate cere ca chestiunea Basarabiei să
nu rămână şi pe mai departe nedecisă. După ce s-au luat pe deplin în considerare aspiraţiunile generale ale populaţiei basarabene, şi
caracterul moldovenesc, din punct de vedere geografic şi etnografic al acestei regiuni, precum şi argumentele istorice şi economice,
Principalele Puteri Aliate se pronunţă în favorul reunirei Basarabiei cu România, reunire proclamată în mod formal de reprezentanţii
basarabeni, dorind totodată a încheia un contract cu privire la această recunoaştere, îndată ce condiţiunile amintite vor fi fost
îndeplinite. Ele cred, că prin această reunire interesele generale şi particulare ale Basarabiei vor fi salvgardate şi în special relaţiunile
ei cu Statele învecinate şi drepturile minorităţilor sale, vor fi garantate în aceleaşi condiţiuni ca drepturile acelora, cari trăiesc în
celelalte părţi ale Regatului Român. Principalele Puteri Aliate îşi rezervă dreptul de a supune arbitrajului Ligei Naţiunilor orice
dificultate viitoare, provenită din menţionatele două chestiuni”.