Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIOGRAFIA
MARELUI MAESTRU AL DREPTULUI
DIMITRIe AheNANDReSCO
Yost Decan ,ft Profesor de drept la Yacultatea Juridicä din Iafi,
A'bocat al Baroului de Iaqi, Secretar General al etrinisterului Justitiel,
Procuror General fi Consilier la in atta Curte de Casa fíe,
Deputat, Senator de lafi, etc.
SArbátorirea Stiintei"
Este nettigcrcluit cd mica noastrd tcrrisoard a fdcut
progrese insemnate, pe terenul dreptului, in ultimal pet-
trar de seco!. Nu se poctte, deasemenea, contesta ea
aceasta se datoreste. in band parte si revistelor noastre
juridice, prin mijlocul arrora, lumea ce se indeletniceste
in special ca pro blemele clreptului, este tined la curent
cu cele mai dificile si delicate chestiuni de drept, ce se
ivesc inaintea instantelor noastre judeditoresti.
Din jericire, aceste reviste de drept, dei relativ
patine la nuattir, au propd.,sit insd in mod considera b/!,,
VII
O viatá"
Vigile, prin ele tnfile, nu tnseamna nimic. Ce este
o raza de soare, dacei din cei ldura ei nu reisare o pe-
talei sau macar clorofilul unei frunze? Din clipa tu care
am deschis ochii, devenim un factor social, o functiune
a unui mare tot. Aceasta nu trebue s'o &M'In niel odatei
fi n'a uitat-o DI. D. Alexandresco, marele nostru jurist,
fostul mea profesor, pe care de ata' tea ori l'am geisit
cutundat in vasta sa biblioteca din Str. Muzelor No. 8, de
IX
Menirea individualitAtilor"
e .. 6
Un Omagiu"
lau parte intensa ca sufletul la sarbatorirea juridicei,
data de Cornitetul de redactie al revistei Curierul Judiciar,
In onoalea fostului si actualului ei director, D-1 Dimi-
trie Alexandresco, serbare care incununeazei in acelas
timp intrarea in al douazecilea an de existentei si manca
rodnicei a acestei publicatiuni.
Imi represint ca placere in minte activitatea nib-
&Hoare si productiva, pe care zi ca zi in lung sir de
ani Curierul Judiciar a desfelurat-o pentru deslegarea
problemelor stiintei dreplului, aceasta salva toare a vietei
sociale moderne, si pentru cultivarea spiritului juridic
fi reispiindirea lui In toate unghiurile (arel.
Prezenta serbare a muncei si a stiintei juridice
concretizatd de revista noastra, este ca ateit mai remar-
cabila, cu cat ea purcede dintr'un sentiment spontaneu
fi unanim de admiratiune si recunostintei pentru direc-
toral ei, D-1 Dimitrie Alexandresco, profesor la Uni-
xl
versitatea din Ia.i, acest bdrbat netntrecut, care in
decursul vietei sale de pd nd acum, a dat exemplul rar
astazi de a iubi ca pasiune manca tiintificä, in mod
ca total desinteresat, numai pentru ftiintd, îi cdruia fi
apartine meritul de a fi contribuit la chi direa, in con-
ditiuni cu total anevoioaa. a temeliei cercetdrilor juri-
dice in tara noastrd, and un puternic avd nt migdrei
literare manifestate actualmente In domeniul dreptului
romò nesc.
Opera mare elaboratd de dtinsul va riimilne de-
sigur $i in viitor va alcd tui Jaral dätiitor de sperantd,
la razele cdruia se va inctilzi toll acei ce se vor incu-
nieta a despica valurile nu totdeauna linistite ale acti-
vitd tei
E netdgiiduit cd truda fdrei preget a acestui mare
invdtat va Id sa o dungd luminoasd la istoria culturald
a neamului nostru, iar lucrdrile sale numeroase. cari
azi se gd sesc în mâinile tuturor oamenilor noWi de
legi, vor inksni tot mai mult putinta de a se forma fi
la noi un substrat sufletesc apt de a produce $i tu tre-
tine o culturd juridicd proprie.
Pe acest reprezentat al .,stiintei juridice romd neVi
l'am avut i ea profesor, i de aceea md simt fericit
mi s'a ivit momentul mult dorit de a-i aduce prinosul
sentimentelor mele celor mai sincere de admiratiune fi
recuno#intd, insolite de dorinta arzatoare de a-1 avea
Mai multi ani intre noi, pentru a ne folosi de luminile lui.
Ca profesor, Dimitrie Alexaudresco a fost totdeauna
conducdtorul sigur §i in curent ca ultimele cercetdri ale
§ttintel dreptului, pentru toti cei ce au avut fericirea
lucreze sub directiunea sa. Si nu este disciplind, care,
In ceasul din urmd, sa fi realizat progrese mai insem-
nate, sa fi suferit transformdri mai radicale ca dreptul,
w de minunat ca ;Uinta, care ne desvälue secretele
XII
Un omagiu.
O convingere.
Ceeace izbeqte mai mult In opera lui Alexandresco,
e ca in ea gd sefti nu numai comen tariul codului de
azi, dar fi embrional codului de md ine.
XVI
O sgrbAtoare.
o
Prefata
(Publicat. In vol. VIII, p. I, ed. I1).
Sub titlul sAdevarata *plata" a muncei profeso-
rului dela lafi", Cartera! fudiciar ,din 1915, publica nd
In No. 27 fi urm., mai multe scrisori primite dela diferiti
magistrati fi avocati, toate trimise ca ocazia termincirei
Comentariilor codului civil fi aparitiei ultimului volum
a acestor Comentar!!, credem nimerit de a publica In
fruntea acestui volum, cel putin unele din ele, spre a
le aduce la cunaftinta tuturor.
A ceste scrisori vor servi deci de precuvantare yo-
lumului de fato.
Spatiul resträns de care dispunem nepermiteindu-ne
Pise" de a publica dedil unele din aceste scrisori, cerem
ertare tururor acelora a cciror frumoase fi simtitoare
cuvinte n'au fiutut fi reproduse aci.
latei parte din aceste scrisori, cari sunt reproduse
fi tri tom. VIII p. 1, pag. IXVIII, din Coment. drep-
tului civil roma' n.
t D. Alexandresco
Decan si profesor al FacultAlii de drept din Iasi
Tom. VII j
Tom. VIII,jp. i (ed. li), Conventiile matrimoniale.
Tom. VIII, p. II, (ed. II), Vanzarea (civ. si com).
TOM. IX, ed. Ji-a, Schimbul, contr. de locatiune si legea pro-..
prietarilor.
Tom. X, cuprinde restul contractelor, privilegiile si ipotecile.
Tom. XI, si ultim. Prescriptia civ., com. si pen.
Distincfii onorifice :
A fost distins cu ordinile romane :
Mare ofiter al Coroanei ; Comandor al Stelei §i
Coroanei romane, Bene-Merenti cl. I; Rasplata muncii cl.
I pentru Invatamant ; meritul comercial §i ind. cl. I;
medaliile jubiliare Carol 1, etc. §i alte ordine straine.
Dimitrie Alexandresco si
Principiile dreptului civil"
,Principiile dreptului civil" e titlul ultimei lucrari, din
nefericire postuma, a marelui creator §i Indrumator dela
Facultatea jurídica din Ia§i. Desigut nu e o simpla In-
tamplare ca aceasta lucrare sa fie ultima la rand, dupa
marele comentariu al dreptului civil. Aceasta este firesc
In mersul evolutiv al §tiintei juridice §i a tuturor
§tiintelor In genere, anume de a trece dela concret §i
particular la abstract §i general §i D. Alexandresco a
intruchipat In scurt prin existenta sa pamânteasca, evo-
lutia milenara a Dreptului, ca §i toti marii initiated, ca i
acei jurisconsulti ai Romei, carora un rescript a lui Hadrian
le daduse permisiunea de a pune bazele §tiintei juridice,
qui permissionem habent jus condendi dupa Insaii cuvin-
tele rescriptului.
Plecand dela fapte, dela specii §i cazuri concrete
magistral analizate §i sintetizate In bogatul ski comentar,
D. Alexandresco se ridica la declinul vietii dar In pleni-
tudinea uria§ei sale culturi juridice, la Inaltimea principiilor
dominatoare, dea supra contingentelor de timp §i spatiu,
In cadrul cugetarii juridice pure. Ultime licariri ale geniului,
Principiile dreptului civil" sunt razele apusului de soare,
care vrea sa lumineze Inca, Inainte de a dispare In In-
tunericul invizibil. *i soarele a disparut, dar amurgul unei
luminoase zile se prelunge§te mult.
Dupa moartea mea, zicea Alexandresco, revistele de
drept vor continua Inca multa vreme sa tipareasca notele
mele". Era vederea clara a unei realitati postume. Intea-
devar, cea mai mare parte a cugetarii juridice a lui
Alexandresco au scapat astfel de pragul mortii *i in.
CXVII
DREPTULUI CIVIL
CUPRINZIND
DIMITRIE ALEXANDRESCO
YOST DECAN $1 PROFESOR AL FACULTXTII JIIILIDICE DIN IASI, PROCUROR GENERAL
CONSILIER LA DULTA CURTE DE. CASATIE I JIISTITIE
VOLIIMUL I-iu
BUCURESTI
Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate Anonirn&
1926
PREFATA i)
Coneepusem de mult ideea de a adunh la un loe,
intr'o ordine metodia (§i ordinea cea mai metodicA mi s'a
pgrut cea admisI de codul civil, cu care suntem deprin§i),
maximele, aforizmele, proverburile §i regulele de drept cele
mai cunoscute ; MA, timpul mi-a lipsit, caci aveam am-
bitia de a terminh cu o oil mai 'nainte lucrarea ce in-
cepusem acum 35 de ani, cand eram Incl. tanlr §i viitorul
?mi suridea.
Terminand Comentariile dreptului civil, In care am
depus toatl munca tineretelor mele, §i fiind deprins a nu
sta degeaba, am Inceput aceasta nouI lucrare, In care, drep-
tul roman, m'a cAlluzit la &care pas §i nici nu se puteh
altfel; cici, dupit cum foarte bine a zis Portalis, lntr'un
discurs pronuntat la Academia de legislatie:
,,Les philosophes et les jurisconsultes de Rome sont encore
les instituteurs des genre humain. C'est en partie avec les riches
matériaux qu'ils nous ont transmis que nous avons élevé l'édifice
de notre législation nationale. Rome avait soumis l'Europe par
4es armes; elle l'a civilisée par ses lois".
9 Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 7, No. 9. Cpr. Andr. Donioi (Capit. g 3),
care zice c4 numai minorii ei femeile se pot ajuta pentru negtiinta pravilelor,
inA numai ea A nu pitimeascii, pigubire, iar nu es A cittige oeva.
2) Cas. rom. Bulet. 1898, p. 1110; Garraud, Tr. th. et pratigue du droit
penal franpaia, I, 287, p. 555 (ed. a 2-a; Cpr. Planiol, I, p. 107, nota 1 (ed. a
5-a). Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 45 li 667, nota 2 (ed. a 2-a); tom. V,
nota 2 dela p. 53, 54; tom. VII, p. 841, text, iii nota 1; tom. X, p. 226,
nota 1, etc.
2) Cpr. Zahariae, Harulbuch der] fr. Civilrechta, I, g 24, p. 94, text li nota 9
(ed. Crome); Bianchi, Coreo di diritto civile italiano (Principii genarali aulle
ieggi), I, 89, p. 408 nrm., etc.
4) De acmes., L. 8, Dig; Ad legem ,fuliarn de vi pribata 48, 7, dispnne
c4 creditorul care, far& hotliaire judecittoreasolt, se pone In posesinnea bunnrilor
debitorului, este pedepsit en a treia parte din bunurile sale iti devine infam
(et infamia fit).
6) Loysel, Institutes coutumiarea, II, p. 118, No. 710. ed. Dapin et La-
boulaye din 1846). Vezi vi L. 8, Dig., Ad legem .Tuliam, de vi privata, uncle
pnterea este opus it legei.
4) Chaisemartin op. cit., p. I, No. 1.
15
Abuzut de drept.
6. Abusus non tollit mum". (Abuzul nu-ti ridic. dreptul
de ai te folosi).
Missbrauch ist keine Getoohnheit". (Abuzul nu este obiceiu ').
ty Buli. 1910, 'p. 70 li 229, preeum ( M judiciar din 1911, No. 'U,
p. 121 (deeizie nereprodusit in Bult. Curtei);
2) Vezi P. Ioneseu-Pastion, Adnottiri juridice la lesea pentru judectitoriile
he oboaie, p. 306, observ. 2. ,-- Contra: D. G. Teodoreseu, Cr. judiciar din 1912,
No, 48. 11, 5661
8) P. I. Pastion, up. cit., p. 306, observ. 1; D. G. Teodoreseu, Cr. judi-
ciar, loco cit , p. 566.
4) Vezi infri, p. 43.
8) Vezi asupra aeestui text, Roscel et Mentha, Manuel de dro4 civil
alijes°, I, p. 87.
21
Impirtirea Dreptului.
Dreptul se Imparte n drept natural qi In drept
pozitiv.
8. Dreptul natural., Dreptul natural este aeel
rezultg din legile vepicei nestrgmutate ale naturei, pe
care fiecare om II are at:lane Intip6rit In conqtiinta qi
mima sa.
Jus naturale est, pod natura oninia animalia docuita
(Dreptulr natural este aeel pe care natura 11 Invatä tuturor fin-.
insufletite). (Instit., De jure naturali, etc., I, 2, Pr., ab initio 2).
.Quae rerum natura prohibentur, nulla lege confirmata Bunt- .
(Nici o lege nu ne obligä a face ceeace este contrar legei naturei).
(L. 188 § 1, Dig , De div. regalia juris antiqui, 50. 17).
Ceeace dovedeoe existenta unui drept natural primor-
dial §i absolut, este el unele legi pozitive ne par nedrepte.
Pentru ce? pentrucg ofenseazg ,ln noi oarecare sentimente
de justitie natural. §i ideal0).
Regulele fundamentale ale dreptului natural sunt In
numgr de trei: a trgi In mod cinstit; a nu face rgu ni-
mgrui §i a da fiecgruia ceeace i-se cuvine :
Juris prccceptcy aunt hccc:. honeste vicere; alterum non.
lccdere; suum cuique tribuere (L. 10 § I, Dig7 De justitia et
jure, I, 1).
,,Fiinta dreptel, zice Andr. Donici, este ca nata omului
sä fie cinstitä, pre nimeni sä nu r atAme i lucrul sträin dea
a eui este. (Capt. 1, § 9).
Vezi Trib. Ilfov, Brills, Beau, Iali, etc. Dreptul din 1881, No. 33,
p. 65; din 1882, No. 63, p. 431; Dreptul din 18)9, No. 50 p. 405, qi dtn 1905,
No. 50, p. conaid. dela p. 412. Cpr. Cae. fr. D. P. 1900. 1. 159i Revue tri-
mestrielle de droit civil, tom. XIII, anul )914, p. 116, No. 3; D. P. 1912. 1.
513. Cpr. Planiol, II, 872; Baudry et Barde, (Mill., IV, 2854, p. 542, text §i
nota 1 (ed. a 3-a), etc.
2) Mai vezi L. I § 3, Dig., De justitia et jure, I I.
I) Giessen, Elémenta de droit francais, T, 14, p. 39 (ed. 2-41.
22
Vezi de oxemplu, art. 629, 632, 600, 607, 610, .970, 980, 981,11359
1443, 1436, 1450, 1451 O. civil, etc.
Vezi da acest autor: Vom Beruf unserer Zeit jar Gesetegebung und
Tgissenschaft.
2) Vezi de acest autor Ue,ber (lie Notwendigkeit cines allgemeinen bar-
gerlichen Gesetzbuches far Deutschland.
) Veril Eschbach, Introduction génércae 4 d'étude du dreit, p. 33 urm.
(ed.. die. d856).
28
Cpr. Cas. S-a III, Bult. 1913e p. 2401, 2042; Dreptul din 1914, Nos 12
vi Cr. Judiciar din acelavi an. No 21, P. 178. Considerentele acestei importante
decizii aunt reproduse in tom. XI al Coment. noastre, p. 415, nota 1. Vezi vi
tom. IX al aceloravi Comentarii, p. 453. Art. 1 din codul de comert bulgar
se referit la legea civi1 numai In 1ips11 de obiceiuri.
Cpr. Cas. rom. Bult. 1892, P. 83; Trib, Covurlui vi C. Galati, Dreptui
din 1891, No. 479 vi din 1892, No. 15. Vezi tom. I al Coment. noastre p. 36
(el. a
el) Vezi tom. I al Coment. noastre, p.36; tom. V. p.'293; tom. IX, p. 453, etc.
4) Vezi tom. I, suscitat, p. 3d i tozn. V, p. 293.
°I) Vezi asupra izvoarelor dreptului canonic al biserieei oriental°, Eschbaeb,
Introduction géndral l'étude du clrott, 163, p. 329 urm., iar in privinta bise-
ricei latine sa.ti romans, vezi acelali autor, 161 urm. p. 331 um. (el. din 1856).
29
Despre legi.
Domat, Lois civiles dans leur orde naturel, I P. 60, No. 21 (ed.
Carril); V. pag. preeedentit jos
Vezi &supra tuturor ¡mesto? Loysel op. cit., L p. 26, No. 19.
8) Loysel, op. cit., p. 32, No. 21.
4) Vezi anaforana boerilor catre Domn din 1827, reprodusit in tom. I al
Coment. nos,stre, p. 40, nota 2. Mai vezi tom. II, p. 298,. text qi nota 2.
Interpretarea legilor
24. Scire leges non hoc est, verba earum tenere, sed vtim
ac potestatern". (L. 17, Dig., De legibus, 1. 3).
1) Vezi eupra, P. 20. In baza acestui prinoipiu s'a decis ch. art. 200
§ 2 din codul penal se aplicX nu mai sustragerilor de sub sechestru comise de
debitorul urmgrit, iar nu vi de alto -persoane, de exemplu: de coproprietarii In
indiviziune, care an aiat arbori din p4durea comuni supusit unui sechestm in-
diciar. C. Bucureati, Dreptul din 1910, No. 2, p. 10, 11. Cu toate acestea, se
decide cit sustragerea frauduloasit a unui Inerti oomun de cittre un coproprietar
indiyiz, constitue un furt. Cas. 8-a II, Jurisprud. rom., anul 1914, No. 25, P.
395, No. de ordine 406 li furieprud. rom. din 1920, No. 9, ps. 129 vi Tribunct
jurMiett din 1920. Vezi tom. IX al Coment. noastre, p. 540; tom. XI, p. 367 ad
notonn, etc.
44
Abrogarea legilor.
Cuvantal abrogare este Imprumutat de la Ro-
mani. °and legea era votatl de comiitii, propunerea ei se
numia rogatio, iar desfiintarea ei abrogatio.
,,Lex aut rogatur, id est fertur; aut abrogatur, id est, prior
lex tollitur". (Oxiee lege a fost reennosentä neeesartt, aded, a fost
Despre judecitori.
Les jugeg doivent juger certainement et selon les choses
alléguées et prouvées", zice Loyse14).
eum se exprima, In aceastit privinta, ordonanta
Iat
lui Carol al VII-lea din 1453 (art. 123):
Ordonnons et décernons que tous les juges de nostre royaume,
taut ceux de nostre cour de Parlement que nos baillifs et saes-
1) Vezi tom. IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 189 (ed. a
Vezi Trib. federal elvetian, Dreptul din 1908, No. 75, p. 620 (eu ob-
serv. noastrli). Mitt jurisprudenta eit si doctrina decid, in &davit'', cX o conventie
dare ar avea de scop achizitia, exploatarea, inchirierea Ban cesinnea unei case-
de toleranti£ este inexistentg ea fiind intemeistli pe o canzli iiieitli (art. 966
C. civil). Vezi tom. V al Coment. noastre. p 145. text si nota 3; p. 405, nota
1, in fine; tom. VIII, partea ir, p. 50, 51 (ed. a 2-a); tom. IX, nota 5 dela p.
35, 36. Mai vezi RApert.Sirey, v Proetitution, 120 un.; Pend. fr. eod. V°, 153
nrm.; vo Oblig., 7822 urm. i v° Vente, 624 urm , etc. Vezi si tom. III al a-
cestei lucritri, No. 37 si IV No. 143.
Vezi Guyot, La prostitution, p. 3, Vezi i tom. V, al Coment. noastre,
note 3 dela p. 491, 492.
Institutes coutumigres, II, p. 228, No. 867 (ed'. Dupin el Laboulays din
1816).
ehaux et autres juges de nostre royaume jugeront certainement
et selon les choses alléquées et prouvées par-devant eux par les
parties, donnant et proférant doresenavant leurs jugernents et
arrAts certains et elairs".
Bonus judex nihil ex arbitrio suo facit... sed justa leges
ac jura pronuntiat", (Un judeator bun nu face nimie din vointa
sa, ci se pronunt5, numai dup. lege §i dup'5, drept). (Gratianus).
Bacon a zis, de asemenea :
Optimus juclex est qui minimum sibi relinquit". (Cel mai
bun judeeKtor este acel care last], lucrurile cal mai putin la apre-
cierea sa).
JudecItorii trebue sgt judece dupg legi i dupii pro-
bele produse de pArti. Ei sunt datori 81 se pronunte
strict asupra cauzelor supuse apreeierei lor, numai !neat
privente dispozitival hot/11mi lor. Cat pentru motivele ce
ar trebui et dea spre a-ni justifica hot/Area (art. 118 Pr.
eiv.), nimic nu-i Impiedicl de a prezenta consideratii ge-
nerale, de a enunta principii de drept, de a face induc-
sau deduetiuni, etc. JudecItorii nu ar putea Ins/
motiveze sentinta lor, referindu-se pur i simplu la
o decizie anterioarV), cu toate c. ei pot avea In vedere
jurisprudenta lor proprie sau a unor instante superioare.
Ei n'ar putea, de asemenea, 6/. se Intemeieze exclusiv,
numai pe cunontiintele lor personale, deoarece acest ele-
ment de apreeiere n'a putut fi cunoscut, nici aprepiat
pitrti 2).
Secundunk allegata et probata, non secundum, privata, judex
judicare debet", (zicea Sf. Thomas d'Aquin).
Tot ce nu este dovedit In instant/ este, 1n adevIr,
presu pu s inexistent :
Vezi tom. VI, p. 103 nota 2 qi p. 333, text qi nota 1. Cpr. art. 30,
31 C. Calimach (19 C. austriac).
2) Loyeel, op. cit., I, P. 265, No. 263.
8) Chaieemartin, op. cit., p. 225 qi 226, No. 83 i 84.
4) Chaieemartin, op. cit., p. 228, No. 85.
63
leggi ?mane, francezi e Barde, 1I, P. 131, No. 1. Vezi, &supra art. 344 C. austriae,
Stubenraueh, Commenter sum Oaterreichiechen allgemeinenbargerlichen Gesetebuche,
I, P. 419 ed. a 8-a).
I) Unger, op. cit., II, § 111, P. am, nota 17.
2) Vezi Gondsmit, op. cit., I, § 85, P. 230, text si nota 7.
65
Cpr. art. 1177 C. Calimach (884 C. austriac). S'a decis a un act sub
semngturX privati nu poate fi valid (tacit prtile 1-au semnat pe margine, un
asemenea act neputind servi, nici ca ineeput de probli scrisK. C. de apel din
Trani qi Cas. Turin, Sirey, 82. 4. 27 Eli Dreptul din 1910, Nr. 20, P. 164.
Vezi Goudsmit, op. cit., § 55, p. 142, nota 2. Vezi asupra semnIrei
actelor, in genere, tom. V11 al Coment. -noastre, p. 170, 171,.
70
et dicitur coloratus, depictus, extrinsecus apparens, intrinsecus
nihil habens" i).
In cazul de mai sus, simulatia este absolutit qi ilicita.
Sim,ulatia poate lima fi qi relativit, atunci de exemplu,
and partile aseund o donatiune sub forma unei vfinzari,
o vanzare sub forma unui schimb, etc. in asemenea caz,
simulatia este licita qi se poate zice mai de grabit ca actul:
Galore= habet, substantiam vero alteram" 2).
Simulatia ilicita da loe la o actiune (actiune In simu-
latie), cad ea trebueqte dovedita, de oarece actele stint
presupuse serioase ping la dovada contrail 3). Actiunea.
In simulatie nu trebue confundata cu actiunea pauliana
sau revocatorie (art. 975 C. civil), de oarece eceasta din
urma actiune presupune o adevarata Instrainare, care ar
fi valabilli, daca debitorul n'ar fi insolvabil ; pe and ac-
tiunea In simulatie este Indreptata contra unei instrainitri
numai aparente, care n'are sit seop decat sit sustraga
averea dela urmarirea creditorilor 4). Atunci and Instrai-
narea este serioasa, creditorii cer revocarea ei, In folosul
lor, prin actiunea pauliana, spre deosebire de cazul cfind
creditorii cer numai sa se constate ca averea n'a fost real-
mente Instrainatit, qi ca ea apartine Inca debitorului lor 5).
Creditorii fraudati, fie anteriori fie posteriori actului el,
fli chiar Insiqi partite contractante, trebue sit aiba dreptul
de a ditrama actul iconomicos, yentrucit dupa cum foarte
bine zice jurisconsultul Modestin : Contractele fictive nu
aunt obligatorii nici chiar In vfinzari, de oarece ele nu
aunt de clt o fictiune lipsitit de once adevar:
C. Galati, .Dreptul din 1909, No. 75, p. 595 (en observ. noastrli). Vezi
-tom. V al Coment. noastre, p. 130 si p. 274, nota 1.
Ca& S-a I-a deeizia No. 79. din 4 Februarie 1915, Dreptul din 1915,
No. 23, p. 179, N'am admis Ins aced mod de a vedea. Vezr tom. V al Coment.
noaitre, p. 152, 153 Ili p. 389, 390.
2) Cpr. Cas. rom. Milt 1910, p. 218. C. Galati, Dreptui din 1902, No.
7, p. 59. V. i Trib. Ilfov, Trib. juridicig din 1919, No. 42-44, p, 194.
72
C. Craiova, Dreptul, din 1912, No. 11, P. 85. Scrisorile, pe care pg.r-.
tile le-au dPclarat secrete, pot deci dovedi frauda dintre ele. Cas. III, No. 287,
Sept. 1919. Turiapr. root. din 1920, No. 3, p. 21, Cr. judiciar ditt 1920,
Nu. 29. 23, p. 192 (rézumatel.
C. de apel din Turin, D. P. 98. 2. 398 vi Cr. jtidiciar din 1900,
No. 14, p. 108 nrm. (au observ. noastrit), C. Galai, Dreptul din 1902, No. 7,
p. 56.
Vezi tome IV, partea I-a, al Coment. noastre, p. 310, 311 (ed. a 2-a);
tom. V, p. 274 urm; tom. VII, p. 156, 157; tom. VIII, partea I-a, p. 65, 66,
text qi nota 1; tom. X, p. 333. Vezi vi Trib. Vaslui, Dreptul din 1909, No. 73,
p. 582; Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1912, No. 5, p. 57, etc.
Vezi tom. I, parten I-a, P. 310, text vi nuta 3; tom. V, p. 276, nota.
1; tom, VII, p. 285, nota 4; tom. VIII, parts& I-a, p. 65, text vi nota 4 (ed. a
2-a), etc. Cpr. Cas. fr. Sirey, 1901, 1. 347. Cr. judiciar din 1902, No. 80. p-
668 (en observ. noastrl.). C. Pan, Sirey, 1912. 2. 120, C. Craiova, Dreptui din
1910, No. 80, P. 641, etc.-Contrd: C. Bucurelti, Dreptul din 1897, No. 74, p. 616..
Cpr. Laurent, XX, 594 turn.
Cpr. Trib. Tutova vi C. Galati, Dreptul din 1902, No. 7, p. 59 vi Cr.
judiciar din aeelavi an, No. 20, P. 172 urm. (on observ. noastrit). - Curies din
Chambéry a decis c movtenitorii autorului simulatiei nu pot exereita actiunea
in sinaulatie (p. P. 61, 5, 328, No. 12), insX aceasta decizie coprinde o eroaro
manifestit de drept.
6) Vezi tom. IV, partial', I-a, p. 311: tom. V, P. 279; tom. VIII, parten
t-a, P. 104, ad notama. Cpr. Trib. Putna, Dreptul din 1892, No. 42, p. 332; Cas.
S-a I-a (7 Decembrie 1915), Cr. judiciar, din 1916, No. 38, p. 304. Contrci: Trib,
Dolj, Dreptul din 1913, No. 45, p. 359, sentinta au drept cuvint, ariticatit
de d-1. I. N. Fintescu).
73
71. -
Muntenia, Oltenia §i Dobrogea, etc.
Nulititi virtuale. Legea nu pronunta Insa In tot-
deauna nulitatea 1n termeni expre§i, marginindu-se uneori
a Intrebuinta formula proibitiva, san a zice ea actul nu
este valabil (art. 1179 C. civil2). Principiul, In asemenea
caz, este ca, legile proibitive au mai toate, ea consecintg,
nulitatea aetului juridic (nulitate virtual sau tacita).
Un act nu poate deei fi nul, daca nif este contrar le-
gilor, i legea nu este In drept sa opreasca, de cat actele
contrare interesului social. Iata, cum se expritna In aceasta,
privintl, art. 5 din celebra declaratie a drepturilor omului
qi cetateanului :
,,La loi n'a le droit de défendre que les actions ituisibles
la soda& Tout ce qui n'e,st pas défendu par la loi ne pent
Atre empAché, et nul ne pent dtre contraint à faire ce qu'elle
n'ordonne pas" 3).
AnsehtItz) qi tom. III, § 449, p. 3 urm, tot ed. Anselaitz): tom. I, § 126 p.
352, nota 2 qi tom III § 419 p. 3, nota 3 (ed. Crome); Massit Vergé, I, § 35, p.
45 qi § 108, P. 166, text qi nota 3.
Vezi textele citate de Colin et Capitant, J. p. 74.
2) In captd art. 1179 C. civil, instrumental clt proba, care nu este facut
inteatate exetnplare, ate par* stint ca interes opus, reste nul, nu insa conventia
pe care el o constata, care este valida si poste fi doveditil, prin alte mijloace.
No. 351 Cpr. Cas. S-a I. Bult. 1911, it. 523; C. Bueuretti. Droptut din 1906.
No. 70, P. 556 (cu °beery. noastra).
Vezi asupra aeestut text, comentariile lui E. Blum, La déclaration lee
(frail8 de nouune et du eitopn, p. 158 turn.
86
proprietXtei. C. Galati, Dreptul, din 1897, No. 29, p. 227. Vezi tom. III, partea
1-a, al Coment. noastre, p. 410.
Drepturile ditigate anterior dobAndite, aunt Insli, respeotate, si prin
drepturi castigate ntt se poste Intelege, In specie, dealt proprietKtile rurale in-
trate in mod definitiv In patrimoniul strlinilor, iar nu li dreptnrile ce ei
aveau atunci la aceste proprietAti. StrItinii stint astitzi ineapabili de a dondi
insobile rurale In Rominia chiar prin sn,ceesinne ab intestat san testamentarl.
(Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 339 nrm., ed. 2-a).
Ei nn au, dupg plrerea noastrii, nici dreptul la valoarea acestor imobile
In bani, pentruclt dreptul la valoivea unni bun, presupune un drept asnpra In-
susi award bun, drept pe care Constitntia il tligg,dneste. (C. Bucnresti, Dreptul
din 1896, No. 47, p. 406). Stritinul na va putea sIrsi primeaseli partea sa In,
bani dinteo \succesiune imobiliaa din Rominia, decal atunei dad intro mot-
tenitori unul ar fi eapabil si ar putea vinde imobilul. Cu toate acestea juris-
prudent& se pronuntli, In mod constant, In sens warm. Ultima deeizie a Curtei
de easatie care conferl stzlinilor dreptul la valoarea imobilelor rurale, este din
1 April 1915. Vezi Jurisprudenfa rowing din 1915, No. 23, p. 357, No. de or-
cline 343. Mai vezi Bult. 1911, p, 344 li Dreptul din 1911, No. 30, p. 306, 307;
Bult. 1910, p. 371 si Dreptui din 1910, No. 41. Vezi si C. Iasi, Dreptul din 1915,
No. 48 (au observ. noastrg), etc.
1) Vezi tom. VI, p. 446.
1) Vezi Thiry, III, 95, p. 121; Zachariae, Handbuch des fr. Civilrechts,
1II, § 428, p. 31 (ed. Crome) vi § 458, p. 32 (ed. Anschtitz); Ricci, Corso feo-
89
da drat civil, p. 288, text gi nota 4 (ad. a 2-a): Aubry et Rau, 1, § 37, p. 182
(ed. a 5-a); T. Hue, 1,198 urra.; Pacifici-Mazzoni, Railuzioni di diritto eivile
italiano, 11, 162k in fine, p. 497 (ed. a 4-a). etc.
Vezi euprd, p. 88. No. 73.
Vezi eupni, p. 88. No. 73.
92
Cas. rom. Bult. S-a 1, 1872, p. 276; Bult. 1911, p. 1598 Eli Dreptul din
1912, No. 10, p. 76; C. Galati, Dreptut din 1890, No. 15, p. 118; Tocilescu,
Cure de procedurd dyad, III, p. 10/J.Contra: Cas. rom. Bult. S. II anul 1875,
p. 108; C. Iali, Justititt din 1916, No. 8, P. 244 urm. (Cu observ. noastr5 critiett).
Cas. rom. Butt. 1911, p. 312.
8) Cpr. Planiol, 337, in fine.
93
Trib. Ilfov, Dreptul din 1906, No. 47 Cr. judiciar din 1908, No
48, p. 381.
2) Vezi tom. V al Cornent. noastre, p. 440, text gi nota 3.
2) Cpr. Planiol, I, 251; Colin et Capitant, I, p. 68; Ricoi, Corso teorieo-
pratico di diritto civito, I, partea 1-a, 26, p. 46 nrm., etc. Vezi &supra princi-
99
1) Cpr. C. Bucurevti ei Constants, Dreptui din 1914, No. 15 ili 65, p. 518.
Vezi ili Trib. Ilfov, Cr. judiciar din 1920, No. 86-37, p. 300. Vezi tom. I al Co-
ment.i noattre, p. 86; tom. VIII, partea I-a p. 383, nota 1 Iii tom. XI, p. 411,
nota 1, in fine, etc. Cpr. Colin et Capitant, L p. 54-55; Planiol, 1, 258; Aubry
et Rau, 1, § 30, P. 105 (ed. a 5-a); Alareadé, I, 55; Garraud, Tr. théorique et
pratique du drat pénal franoada, I, 138 urm., p. 254 urm. (ed. a 2-a), etc.
2 ) Caa. S-a I. Dreptul din 1910, No. 25; Cr. judicial- din 1916, No. 46,
p. 374; Contrci: C. Bucurelti S-a II-a, deeizia No. 149/915 (nepublicatit li casa*.
8) Cpr. C. Bueuregti. Dreptul din 1914, No. 15, p. 114 Ili Cr. judiciar
din 192(', No. 55-56, p, 452 (rezumate).
4) Ca& I, 18 Noembrie 1919. Cr. juclieiar din 1920, No. 28-29, p. 239
(rezumatel.
102
Judicio quasi contrahimusa . (0 judecatI este ca §i Mk
contract).
Aeest adagiu este extras din L. 3 § 11, Dig., De-
peculio, 15. 1, unde se zice:
Nam sicut in stipulatione contrahitur cum ita judi-
do contrahi". (Dupg cum se contracteazg cu un filio'
fin de familier
printr'o stipulatie, tot astfel se contracteazA cu el §i prin ju-
decatg, 1).
Vezi Heffter, op. cit., § 1.2, p. 402 a traducerei Bergson. Despagnet, op.
cit., 247, p. 343; Bonilla, Manuel de droit international public, 696 urm., p. 477
urm. (ed. a 7-a), preeum i alte autoritli,ti caste In tom. I al Commit. noastre,
p. 165, nota 1.
In secolnl al XV1I-lea, nu numai otelurile ambasadelor striiine se bucurau.
de fictiunea exteritorialitittei, dar 1nc i cartierele megieqe, Vezi Chrétien, Pr.
de droit international public, 227, p. 231 (ed. Nachbaur). Cpr. Bonfils, op. cit.,
p. 479; No. 699.
Vezi aplicaren acestei maxime, in art. 504 urm. C. civil, explicate in
tom. III, parten 1-a, p. 385 urm. (ed. a 2-a).
Sant WI cazuri in cari acoesorul nu urmeazii, ratura principalului, &tuna,
de exemplu, and exista diversitate de motive:
Et generals est, ut accesaorium non seguatur naturavi principalis, cum.
ratio utriusgue diversa eat", rice Tiragueau.
Apoi, aceasti, regulfi mai suferit exceptie 10 de Ate ori aceesoriul se poatn
107
i) S'a deois Cu drept cuvant, e4 n'a existat niel o epoca de .pace cu puteril e
centrale, Inlauntrul ciireia actele de comer t intre Romani supuoit dusmani 84 fie
validate; °Mi pacea dela Buouresti neflind ratificatä. de Romania, n'a avut niclodata
Cinta, lar noua declaratie de riisbolu din 28 OctombrIe 1918, facuta puterilor centrale,
a continuat pur simplu atarea de rasboiu de drept si de fapt, care a dainuit in mod
lent dela lncetarea ostilltatilor pria Incheerea armistitlulul din 1917. C. Bucuresti, Tri-
buna juridicei din 1919, No. 42, 44, p. 202.
113
40 Statutul formelor.
125. Formele externe ale actelor juridice sau formele
cele pe din afard, dupa cum le numeqte codul Calimach
(art. 5, nota 3), stint supuse regulei de drept international,
consacrat/ In mai toate legislatiile I):
Locus regit actum". (In privinta formelor, adul este ear-
muit de legea loeului unde este fiicut 2)
Aceastl regull, formulatl In Franta inel din timpul
lui Bartolus §i Dumoulin, figureazI pentru prima oará
inteo deeizie a parlamentului din Paris dela 15 Ianuarie
1721 3).
Formele instrumentare ale actelor, adeel relative la
Inscrisul Intoemit de pIrti (instrumentum) constituese un
statut real, In acest sens el ele se aplicit §i strlinilor. De
aeeea ar fi fost poate mai exact de a se ziee:
,Locus regit instrumentum".
Astfel daca nvi glsese In Bulgaria 0 voese a-mi face
acolo testamentul in forma autenticl, va trebui sl merg
la notar.
Tot astfel, dag ml gIsese In Rusia, In Serbia, In
Bulgaria, VI Grecia, In republica otomanl qi In alte tIri
undo eIs6toria este un contract religios, va trebui sl ml
elsItorese inaintea ministrului cultului respectiv, conform
legilor aeestor tlri 4), sau inaintea agentilor diplomatici
ori consulari romini din aceste titri, conform art. 23 al
legei din 13 Februar 1894, pentru reorgan. Ministerului
afacerilor strIine:
Tot astfel, un Slrb, un Bulgar, un Gree, etc., nu se
va putea cgaltori la noi inaintea preotului, conform legei
sale personale, ci inaintea ofiterului stl.rei eivile, conform
legei romlne, pentruel interventia acestui functionar este
1) Cas. III (10 Noembrie 1919), Dreptul t6n 1920, No. 15, p. 176.
Astfel, se poste deroga dela dispozitiile art. 37 din legea mlisurilor exceptionale,
dispoziiile seestui text nefiind de ordine publicii. Este deoi claws prin
care obiriavul se obligli a evacua imobilul tnehiriat tnainte de 23 April 1920,
nu poste beneficia de dispozitiile suszisului text. Trib. Roman, Trib. juridica
din 1919, No. 32, 83, p. 751.
Planiol, II, 593; Anbry et Rau, IV, § 327, p. 394, text vi nota 8 (ed.
a 5-a). Contra: Laurent, XVIII, 456.
5) Cas. rom. Bult. 1909, p. 1436, 1437; Dreptul din 1909, No. 76 vi Cr.
judiciar din acelali an, No. 77. Vezi tom. II al Coment. noastre, p. 107, text
vi nota 3 (ed. a 2-a) vi tom. VM, partea 1-a, p. 472, text vi nota 4 (tom. ed.) 2-a).
Glasson, Précis théorigue ot pratigue de procédure civile, I, 206, p. 200
(ed. a 2-a). Contra: Cas. fr. D. p. 55. 1. 133.
Toullier-Duvergier, Le droit civil franpais, I, partea 1-s, 104, p. 95.
Vezi tom. VII al Coment. noastre, p. 466, text vi nota 1.
7) Toullier-Duvergier, op. cit., I, 103, p. 95.
128
Despre persoane.
Prin persoanl (obraz), se. Intelege once fiintA
omeneaseg, capabill de drepturi qi obligatii:
Person ist im juristischen Sinn, ein Individuum das Su-
bject von .Rechten ist oder sein kann" 1).
Persoang. se zice In lege omul care are Intr'un Stat stare
politiciasa, admit dreptari politicesti si indatoriri" (art. 26,
nota 4, C. Calimach).
Acest principiu, admis, astAzi peste tot loculf, nu era
recunoscut la noi alt1 datl; cici, dei In timpurile din
urml, stlpanul nu mai avea dreptul de viatg. 0 de moarte
asupra robului 86,112), totuqi este necontestat ed. *robii fit-
ceau parte din luerurile stgpanului, fiind lipsiti de perso-
nalitate. Codul Caragea Ili toate legile noastre anterioare
pun, In adeviir, tiganii pe aceea§i treaptg, cu animalele 8).
Venirea tiganilor In tara. Chestiunea de a
se qti dud au venit tiganii In tarile noastre este discutatit.
Cei mai multi, precum: G-rellman, Pray, Hester 4), Ko-
gitlniceanu 5) 0 altii sustin cg. ei gi-au &cut aparitia cam
pela 1417, sub domnia lui Alexandru-cel-Bun. Din mai
I) Arndts, Lehrbuch der Pandekten § 24, ab initio, p. 25 (ad. a 6-a.
Vezi art. 27 C. Calimach, art. 4, parten 1-a, capit. 7 C. Caragea, etc.
Nnmai figanii vi dobitoacele vi toate oele nemivo5toare nepretnite, sit
se des zestreu, Moe art. 27, partea III, oapit. 18 din codul Caragea. Vezi vi
art. 30 din acelavi eocr(loco cit.), ato.
Notizen fiber die Zigeiner, p. 83.
Histoire de la .7kfoldavie et de la Valachie, p. 114 (Berlin, 1837).
Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 74, text si nota 2, pre-
eum si tom. V.Ii, p. 308, 309, text si nota 6, -uncle se va Tedea eil. am revenit
asnpra primei noastre opininni.
Vezi Savigny, op. cit., II, § 61, p. 8.
8) Vezi tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 73, ad notara.
137
Mon§trii. Spre a fi capabil el trebuia InsA,
dupl legile romane,. sit nu fie un monstru :
Non sunt liberi, qui contra formam humani generis converso
more procreantur, veluti si mulier monstrosum aliquid, aut pro-
digiosum enixa sit". (Nu se considerg ea liberi acei ngseuti contra
formei naturale ; and, de exemplu, o femee a dat na§tere unui
monstru). (L. 14, Dig., tit. cit.).
Hoc tantummodo requirendo, si vivus ad orbern totus pro-
cessit, ad nutluin deolinans monstrum vel prodigiurn. (Se eere nu
numai ca postumul sg. se nasa, viu, dar incg ca el s nu aibg
forma unui monstru san a unui lueru prodigios). (L. 3, in fine,
Cod, De podthumis heredibus instituends, 6. 29 1).
Solutia dreptului roman nu mai este admisA astAzi 2),
eel putin dupl. pgrerea generalA, ctici cbestiunea este con-
troversatA. De aceea, art. 71 § ultim din regulamentul
actelor stArei civile dela 11 Iulie 1913 dispune cti nu se
va face nicio mentiune In actele de naqtere despre difor-
mitAtile fizice ale pruncilor 8). In dreptul vechiu germanic,
mon§trii, dupg Sachsenspiegel, erau incapabili de a mokiteni.
Neviabilitatea copilului. Oopilul care se naqte
viu, n'are In dreptul nostru nevoe, spre a avea capacitatea
juridicA, de a fi viabil (vitae habilis), adeck de a fi .astfel
conformat Melt sit poat tri, cfici conditia viabilitAtei,rare
igureazA In codul franeez a fost eliminatA din art. 288,
.654 @i 808 ale codului nostru 4).
Aceastit, solutie, admisl qi In vechea noastrA legislatie,
mai este admisA In codul german (art. 1), In codul au-
etriac 8), In codul elvetian din 1907 (art. 544), etc.
1) Mai vezi L. 38, Dig., De verborunt significatione, 50. 16.
Vezi n acest sens, Beuclant, Coure de droit civil francaia, I, 3, p. 6;
Aubry et Ran, I, § 53, p. 2(33, text gi nota 5; Pacifici-Mazzoni, Instituzioni di
.diritto civile italiano, II, 8, p. 28, text gi nota 4. Contra: Duranton, VI, 75,
text i nota 2; Troplong, Don. et teetaments, 605; Chabot, Succeeeions, I, art. 725,
No. 13, p. 49, 50 (ed. Belost-Jolimont). Ace4ti din urma autori aplica gi saki
aegile romane suseitate. Vezi ti tom. III, partea II, al Coment. noastre, p. 71, nota 1.
8) Canoanele bisericei latine nu permit botezarea unui monstru. Vezi
Tering, Droit canon. II; p. 585 (trad. Met).
5) Cpr. C. Buenretti, Dreptul din 1892, No. 63, p. 499. Vezi tom I
al Coment. noastre, P. 246; tom. II, p. 245 urm.; tom. Ill, partes II, p. 73;
tom. JP, partea I-a, p. 82, nota 2; tom. VII, p. 308, 309, etc.
5) Vezi Unger, System, des tieterreichiechen allgemeinen Privatrechts, I.
§ 26, p 232, 233. Zur Rechtefahigkeit dee Geborenen ist nach daterreichiechen,
.Rechte vitalitat (Lebensfahigkeit)- nicht erforderlich. Contra: Stuben-Ranch,
Com mentar -zum aeterreichischen, allgemeinen bargerlichen Geeetzbuelte, I, p. 64,
138
Persoanele morale.
Prin persoang moral, juridica sau civil (uneori
se mai intrebuin teaz§, cuvintele persoane mistice sau fic-
tive 2), se In(elege o fiinta abstractl, intelectualg, creatft
prin fictiunea legei, fie Intriun intercs public, prtcum sunt:
Statul, judetul, comuna, etc., fie Inteun interes privat,
precum aunt societittile comerciale (art. 78 § 3 C. corn. 4),
chiar §i cele neregulate sau aa zise societAti de fapt5).
Persoana juridicft este deci o fictiune de drept, da-
torete existenta sa numai legei.
care rice; Data das Kind witch -lebensfahig sei, iat nach asterreichischem Rechte
erforderlich".
Vezi Dernburg, Pandekten, 7, § 52; Windscheid, Lehrbuch des Pan-
dektenrechts, § 52; p. 200, nota 8 (ed. Kipp), etc.
In acest din urmli. sens se pronun0 Mahlenbruch, Savigny- op. cit , II,
Apendice III, p. 391 urm.); Regelsberger ( Pandekten, 1, § 243); Maynz (Cours-
de droit romain, I, § 10, p. 393, 394, °beery.). Vezi Arndts, Lehrbuch der Pan-
dekten, § 26, p. 27, nota 3 (ed a 6-a).
8) Vezi .A.rndts, Lehrbuch der Pandekten, § 24, p. 25 (ed. a 6-a); 'Unger
op. cit., II, § 42, v. 314, etc.
') Asociatiile in participatie nu constituesc tns, in privinta tertiilor, o
persoanit juridiclt distinctlt de persoana interesatilor (art. 253 C. com.). Cpr.
C. Paris, Dreptul din 1915, No. 64, p. 512.
SocietAtile eomerciale sunt 1ns persoane juridice nn numai fats de
tertii, dar i fatIt de asociati Intro ei. C. Milan, Cr. judiciar din 1915, No. 53,
p. 458 (on °beery. noastrit); Cesare Vivante, op. cit., II, 2917, ab initio.
Cat pentru societAtile civile, altele deck cele eonstituite sub forma co-
mereialt (art. 236 0, coin ), ele nu aunt, dupli p4rerea noastrI, persoane juridiee.
Vezi tom I, p. 283, nota 1 (ed. a 2-a); tom. III, partea 1-a, p. 192, nota 14
tom. VI, p. 756, nota 2; tom. VII, p. 33, nota 1; tom. VIII, parten 1-a. p. 646,
647, ad notam (ed. a 2-a); tom. IX, p. 458, text si nota .1. Cpr. Colin et Ca-
pitantt II, p. 642; Lacour, Précia de droit commercial, 233, p. 147, text
nota 3 (Paris, 1912), etc.
Nu aunt, de asemenea, persoane morale etele de molteni (astfel nu-
mite pentrn cit se coboarX dole un mos eomun) san obztea rAzetilor, devi ele
formearg o singurit persoang, din punctul de vedere al eheml.rei In judecatit
al judecIttei (art. 75 § 11 Pr. cit.). Cpr. Trib. Tecuci, Dreptui din 1906, No. 50,
p. 398; Trib. Muscel, Dreptul din 1916, No. 56, p. 443;Ca. rom. Bait. 1911,
p. 1414, 1415 rti Cr. judiciar din 1912. No. 25, p. 291, 292, etc.
5) Cesare Vivante, Tratatto, di diritto commercia7e, II, 330.
139
2) C. Iaqi, Dreptul din 1915, No. 48 (en observ. noastrii); Despagnet, Coure
de droit international public, No. 186, p. 242 (ed. a 4-a), etc.
Dreptul din 1894, No. 8, p. 58.
Despagnet, op. cit., p. 243.
5) Cpr. Trib. Bitola qi Dorohoi, Dreptul din _1893, No. 43, p. 354; Cr.
judiciar din 1895, li 13, p. 102 qi Dreptul din slelaq ,a No. 67, p. 557. Vezi
mg, distinetia Metal, de C. S. Dissesen, Dreptul Conetitufional, 525, p. 642, 643;
(ed. a III-a).
5) C. Buouresti, Cr. jucliciar din 1896, No. 40 li Dreptul din acelali an,
No. 50, p. 430.
142
din elsKtorie legitimg, sii urmeze conditia mamei). (L. 24, Dig.,
De statu hominum, 1. 5).
Dui' Kind folgt dem Busen". (Copilul urmeail sinul ').
187, Efectele legitimirei in privinta nationalititei
copilului. Legitimarea unui copil natural prin casatoria
parintilor si nu produce nici un efect In privinta nationa-
litlitei dobandite de acest copil printr'o recunoaqtere ante-
rioara ; de unde rezulta eit copilul natural recunoseut de
o mama, romancti, ramane roman, eu toate ea acest copil
a fost legitimat mai In urmit prin casatoria mamei sale
cu un strain. In asemenea caz, numai mama devine straing
(art. 19 -C. civil, nu Insa qi copitul ei, recunoseut de
ea, Inainte de casatorie, pe cand era romancii 2).
Efectele adoptiunei.Tot astfel, eopilul strain
adoptat de un Roman, nu dobandelte nationalitatea romana,
pentruel el ramane In familia ea fireasea, In care SO pas-
treaza toate drepturile sale, land numai numele adopta-
torului pe care 11 adaogit la numele sau propriu (art. 312,
313 C. civil, art. 5 L. asupra numelui din 18 Martie
1895e).
Adoptatul n'ar dobandi nationalitatea adoptatorului
nici atunci and cel dintai ar fi Heimat idos (peregrinus.
sine certa civitate), adeeit n'ar avea nieio nationalitate 4)
In Japonia s'a admis Insa principiul contrar, cad dupa
art. 5, 4° din legea japonezit dela 15 Martie 1899, acei
adoptat de un Japonez devine japonez 5).
2° Binefacerea legei.
Nationalitatea romana se poate dobandi prin
binefacerea legei, adeca In baza unui drept anume coma-
crat de lege.
Chaisemartin, op. cit., p. 80, No. 32.
Cpr. Trib. Iali, Dreptul din 1906, No. 25, p. 197 (eu observ noastrit)..
Vezi li C. Iineuregti, Or. jud/iciar din 1912, No. 25, p. 295, Vezi tom. I al
Coment. noastre, (ed. II), p. 300 rli tom. II, P. 3071i 308 (ed. a 2-a). Contra:
P. Missir Dreptul din 1906, No. 38, p. 297. urm.
a) Vezi tom. I menVionat, P. 301 li tom. II, p. 383, nota 3 qi p. 399 (ed.
a 2-a). C. Bueurevti (afaeerea Collaro), Dreptui din 1901, No. 39 qi Gr. judiciar
din aeelaqi an, No. 44 (en observ. noastr),Sir6y, 1904.4. 21, etc.
4) Vezi Weiss, Tr. M. et pratique de droit international privé, I, p. 76;
Er. Lehr. J. (linnet, anul 1891, P. 107,
2) VeZi .1. Clunet, anul 1899, P. 737.
119'
nuitatei de drept, totufi somata lege Ineeteazit atunei când ester vorba de o lege
relativa la politia vi siguranta general/ a statului (=pant, precum este legea
starei de asedin care, ea atare, se aplica i In Transilvania. Cas. II, 25 Februer
1920, Juriaprud. rota. din 1920, No. 7, p. 12, No. de ordine 114. Vezi In 0./4
privegte aplicarea legilor Statului anexator, in teritoriul anexat, Darras et La-
pradelle, .12épert. de droit international privé, V° Annexion et demembrement de
iterritoire, 160 urm.
Cpr. Jut-lee/A. de instructie Trib. Durostor (Silistra), Cr. jtidiciar din
1915, No. 75, p. 616; Trib. Caliaera, Justitia din 1915, No. 1, p. 12. S'a &cis
anexiunea unui teritoria are de conseeinta necesara transferarea imediata
catre tara anexatoare a drepturilor de suveranitate care apartineaupina atunci
Statului deposedat. De aid rezulta câ tribun. Durostor este valabil sezizat prin-
tr'un rechizitor al trib. Bulgar, fara niel o alta interventie a minist. public
roman. Cas. S-a II-a, Cr. judiciar din 1914, No. 56, p. 460 (rezrmate).
Cas. II (8 Ianuar 1919), Trib. juridied din 1919, No. 26, 27, p. 120
urm. (eu °beery. noastra) i Cr. judiciar din 1919, No. 33, 34, p. 320.
Cas. S-a II, 20 Octombrie 1919, Dreptul din 1919, No. 6, p. 64.
Trib. Ilfov, Or. judicial. din 1920, No. 26, 27, p. 218.
158
Vezi, in acest sens, Cas. Florenta, Sirey, 98. 4. 20 nrm. ql Cr. judiciar
din 1900, No. 57, p. 458 (on observ. noastrI); C. de apel din Tacna (Chili),
J. Chalet, anul 1913, p. 1331 qi Dreptul din 1914, No. 21, p. 168. Tot in acelal
sens se pronnntli qi doctrina. Vezi Heffter, Das europdische Vtilkerrecht der
Gegenwart, § 25, p. 51 a, trad. Bergson; Despagnet, Gouts de droit international
public, 90, p. 117 qi 93, p. 120 (ed. a 4,-a); Bluntschli, Droit international
codifié, § 54, etc. Vezi asupra acestei chestinni, Darras ql Lapradelle, Répert.
de droit internationca privé, y0 Annexion et démembrement de territoire, 92 nrm.
Vezi tom. II al acestei luorgri, No. 251, 384, 598, etc.
11) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 420, No. 34. Vezi gi tom. III, parten
al Coment. noastre, p. 687, text qi nota 2. Mai vezi tom. II al acestei ln-
crliri No. 251.
Vattel, Droit des gens, H, § 203, in fine, p. 6 (ed. Pinherio-Ferreira
din 1856).
160
J. Clunet, anal 1883, p. 369 e Er. Lehr, op. cit , 66 urm., pag.
37 urm.). 'neat priveote efectele emigrA rei, vezi Beauchet, op. cit.,
pag. 372 urm.
Redobandirea nationalitätei ungare VI austriace. Natio-
nalitatea ungarä se redobindeote prin reindiginare sau naturalizare,
afarg de exceptiile admise pentru acei care §i-au perdut patio-
nalitatea prin renuntare sau absentä, färä a dobAndi alta, oi de
femeea märitatä care a ineetat de a fi ungarg prin renuntare,
absenta bärbatului sau cgsgtoriei ei ea un sträin (art. 38 urm.
din L. ungarg dela 1879)
Incit priveote redobgndirea nationalitiitei austriace se cere
In prineipiu o noug impämtIntenire, afarg de Austriecii cari au
dolAndit nationalitatea americang, i cari ioi pot redobfindi Patio-
nalitatea lor de origing, numai prin retntoarcerea lor in Austria,
(art. 4 din tratatul Austro-American dela 20 Sept. 1870). Vezi
Er. Lehr, op. cit., 70, p. 40.
Redobiudirea nationalitätei ruse. Ruoii eari oi-au perdut
nationalitatea lor, o Tedobandese prin naturalizarea, au ea once
sträini in genere. Femeea urmeaz5, in totdeauna conditia bärbatului,
iar copii ngscuti inainte de naturalizarea tatOlui lor in sträinOtate,
Amin ruoi.
Vechiul cod penal din 1866 pedepsea foarte aspru faptul de
a fi acceptat, färä, autorizarea guvernului, o functiune in sträinä-
tate, san de a nu se retntoarce In Rusia dupg ordinal guvernului
(art. 325, 326). Aceste fapte nu aträgeau insä perderea nationali-
tOtei ruse, oi aceste pedepse n'au mai fost reproduse in codal
penal dela 1903. Vezi Er. Lehr, op cit., 483 urm. p. 171 arm.
Optiunea i renuntarea la nationalitate. Declaratinnile
de optiuue sau de rematare la nationalitate, se vor face, in urma
promulgärei legei din 24 Februarie 1924, in forma autenticá
faaintea autoritätilor preväzute de art. t8 din legea asupra natio-
naliatei române (art. 21, 47 oi 48 L. din 24 Februarie 1924) ;
iar in strgingtate, ele se vor face, tot in aceiao formg, inaintea
legatiunilor sau consulatelor române (art. 48. ta fine din legea
sus eitatg).
Optiunea sau renuntarea sotului atrage, dupg, sine, pe aceea
a sotiei, iar renuntarea pgrintilor atrage, pe aeeea a copiilor
minori (art. 51 L. din 1924) Optiunea i renun-parea privitoare
pe minori eari n'an pgrinti, se face de tutorul lor (art. 51).
Declaratia de optare san renuntare este, in principia, defi-
nitivä, ea nu mai poate fi .retrasg (art. 51 din citata lege). Autori-
tgtile qi declarantii eari nu se conformeazg legei vor fi pedepsiti
ca amenda dela 5000 la 20.000 lei (art. 53), etc.
CetAtenla de onoare Legea din 24 Februarie 1924
introduce prin art. 29 oi nrm. eetätenia de onoare, care poate fi
acordatá, pentru servicii exceptionale aduse färei oi natiunei, de
Corpurile legiuitoare printr'o lege votata cu majoritatea de doud
174
Conditia 3VA-inflar").
In toate timpurile In toate titrile, oarecare
preventii au existat In contra strAinilor, i tiut este eit
Grecii i Romanii numiau 13arbari toti cei ce nu eran de
neamul lor2). Tot barbari sau albani, wargangi, advenae ,eto.
Ii numia qi vechiul drept germanie 3).
Adversus hostal (eterna auctoritas esto', zieea legea celor
12 table.
Aceesta insemneazit eá,strainii n'aveau niciun drept;
nici dreptul de a deveni proprietar prin uzucapiune 4), fie
prin alte moduri de achizitii, nici dreptul de a morlteni,
-nici tnrudirea civila numitd agnatio, nici jus connubii, etc.;
iar administratia justitiei era alta pentru straini i alta
pentru eetAteni.
Dreptul dd alibinat.Gát pentru vechiul drept
francez, dreptul de alibinat (Droit d'aubaine), care, In
realitate, n'a fosi desfiintat de cat la 1819, Ii Impedica
de a dobindi avere qi de a o transmite prin succesiune
ab intestat qi testamentarl, sau bunurile lor se cuvineau
Statului.
1) Adusta parte s'a tiparlt a9a precum a fost alciltuità de autor in ma-
musorisul IAsat de dinsul ; insA la paglnile 178-180 s'a adiugat, acela91 matarle
tratati de autor In manualul sAu de Drept civil romfin comparat" in legAturil Cu
ConstItufla 1923 91 L. din 24 Febr. 1924, referitoare la dobAndirea 91 plerderea
na/lonalitA/el romAne
Vezi asnpra conditiai jurídica a Barbarilor pe timpul irnperiului
roman, Valerian Ussian, Dreptul din 1906, No. 6.
9 Vezi Unger, Sotas:1 des asterreichischen allgemeinen Privatrechte, I,
p. 299, nota 1.
41Astäzi, once stritin ponte s invoace prescriptia achizitiv i liberatoria.
Vezi tom. IV al acestei lucrXri, No. 609.
175
C. Bucuregti, Cr. judiciar din 1920, No. 22, 23, p. 191 (rezumate). Trib.
Dorohoi. Jurisp. gen. din 1924 No. 426.
Vezi si art. 84, 85 Pr. pen. care permit &care& nnei perehezitii la
prevenitului sau altor persoane.
Vezi asupra definition caractelor 9i efectelor revedintei, Planiol, I, 608,
611, 7achariae, Handbuch deft fr. civilrechlo, I. § 80, ab initial p. 219 (ed.
Crome), etc.
Conform Art. 23 § 2 Cod. civil elvetian din 1907. Contra: Art 7 § 2
187
care sunt eapabile, pot sl-§i aleagl unul sau mai multe
domicilii speciale, fie In locul uncle este domiciliul lor real,
fie In alte loeuri, pentru executarea unui act juridic..
Alegerea de domiciliu se poate face §i prin man-
datar, daca mandatul este expres In aceastà privintg..
bomiciliul ales nu este insl forum contractus dela
Romani, pe care dreptul nostru civil nu-1 cunoa§te, ci
proropatio fori voluntaria i).
Plrtile capabile avAnd facultatea de alege
unul sau mai multe domicilii pentru atribuirea de com-
petentl altor instante judecltore§ti deck acele previaute
de lege, qi aeeasta atat In materie mobiliarl elt §i
materie imobiliarl (art. 58, 59 Pr. civ.), un asemenea
drept urmeazg avea §i pentru judeeltile care au loe
pe cale de eontestatie, %trueAt niciun text special de lege
nu le ridicl aceast1 facultate 2).
Alegerea de domiciliu se poate face atat In actul care
constan conventia, cat §i printeun act posterior.
Ea n'are nevoe de a fi flentl printr'o conventie
expresI, dupl cum se prevede anume prin art. 19 din
eodul italian, ea putAnd s rezulte In mod implicit, con-
form dreptului comun, din once imprejurAri de naturii a
nu Ilsa nicio Indoian asupra vointei plrtilor; fiindel, In
regun generan, afar/ de exceptiile admise de lege, In pri-
vinta actelor solemne, vointa pIrtilor trebue s fie executatii,
de elteori este certl §i neindoelnicit, fie el a fost mani-
festatA In mod expres, fie In mod tacit 2).
Interpretare atrial. La caz de indoiall,
alegerea de domiciliu nu se presupune niciodat, fiind de
principiu el ea se interpretl In mod strict. Die Wahl
eims TV oh,nsitzes ist stricts'ssimae interpretationi", zice
Zachariae 4).
Erede sau mostenitor aparent, ziee Curtea de casatie, este ace's care
s's comportat ea mostenitor, indepirtat apoi de adeviratul mostenitor, fie In
baza unui testament anulabil, fie au titln legal de singe, doctrina neficând Qi
ratiunea neimpunind niei o distinetie In aeeastit privinig.
Vezi Drepitil din 1915, No. 36, consid. dela p. 283, col. J-a, qi. Jurispr.
?mind din 1915, No. 19, W 290, No. de ordine 277.
Cpr. T. Hue, I, 452 qi V, 275, 276; Mareadi, I, 472; Mourlon, I, 493-
si II, 201, 202; Thiry II, 103; Baudry et Wahl, Successiona, I, .936, etc.
201
.cele ce el fnsu§i are, zice art. 580 din codal Calimach 1). (L. 54,
Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17).
O alta lege din Digeate exprima aceemi idee zicind :
,Non debeo melioria conditionis ease, quam auctor meus a quo
jus in me transit". (Nu trebue sä, pretind mai multä favoare §i
foloase, decit a avut acela pe care 1-am moltenit). (L. 175 1,
Dig.,, tit. cit. 2).
Niemand kann dem Anderen mehrere Rechte abertragen ale er
yelbst besitzt". (Nimene nu poate s. transfere altuia mai multe
arepturi cleat are el Insu§i). (Allqemeines Landrecht f fir die Press-
-sischen Statten, Introducere, Eineitung, art. 101),
Ort, dreptul moqtenitorului aparent fiind desfiintat
prin ivirea adevaxatului moOenitor trebue s. cada i dreptul
achizitorului, prin aplicarea, maximei :
Resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis". (De citeori
se rezolvä dreptul acelui eare dä, se rezolvä ci dreptul acelui eare
prime§te8).
Vezi C. Iasi, Dreptul din 1906, "No. 77 si din 1916, No. 7 p. 189 nrm.
(en observ. noastrill ; Justilia din 1916, No. 7, p. 189. Cartea noastrli. de casatie
s'a pronnntat In- totdeanna In &nest sens. Vezi deciziile eitate In tom. X al Co-
ment. noastre, p. 577, nota 1, la care trebue s adloglim Cas. S-a I-a, Bait. 1910,
p. 1702 si Cr. judiciar din 1911, No. 20, p. 154 (on observ. noastr1); Dreptut
din 1915, No. 36, vi .Turiapr. romilnd din acelasi an, No. 19, p. 290, No. de
ordine 277. Parte din considerentele acestei importante decizii an fost reprocluse-
In tom. VIII, partea IL al Coment. noastre, p. 101, ad notasn (ed. a2-a). Mai
vezi Cas. S-a I-a, 5 Mal 1919, Cr. judiciar din 1919, No. 7, p. 72 (rezumate);
Turisprudenfa romtina din 1919, No. 21 si 22, p. 727, 728, No. de ordine 677
vi Tribuna jurididt din 1919, No. 26-27, p. 113 urm. (cn observ. noastr5). Vezi
&supra acestei controverse, tom. I al coment. noastre, p. 523, 524, tom. III, par-
tea I-a, p. 314, ad notam; tom. III, partes II, p. 921 nrm.; tom. VI, p. 475-
nrm.; tom.VII,p. 555, ad notam; tom. VIII, partes II, p. 100, text si nota 2; tom,
IX, p. 200, nota 3; tom. X, p. 577 urm., etc. Mai vezi tom. 11 al acestei luerKri,.
No. 469; tom. III, No. 233; tom. IV, No. 483, etc. Cpr. Colin et Capitant, I,
p. 963; Crémien, Bevue trimestrielle de droit civil, anul 1910, p. 39 urm
Engen Petit, Or. judiciar din 1919, p. 268, 269.
Cpr. Planiol, III, 2060; Demolombe, II, 245, ab initio, etc.
8) Aceast maxim este extras 5 din L. 3, Dig., ,De officio praetorum.
1. 14 (legea asa zis l Barbarius-Philippus) si din L. 3 § 3, in fine, Dige, De.
aupellectile legata, 33. 10, uncle se ziee: Et error jua facit. Vezi asupra maximei :
Error facit jua, tom. I al Coment. noastre, p. 792, nota 1 si tom. III, partes
II, p. 922, nota 3 (ed. a 2-a). Cpr. Solon, Théorie de la nullité des conventions-
et dea (totes en tout genre, I, 370 urm. p. 245 nrm. (ed. din 1835). Vezi si Revue-
trimeatrielle de droit civil, tom. IX, annl 1910, p. 57 nrm., etc. Mai vezi asupras
acestei maxime, infra, No. 359.
203
1) Vezi tom. I al Coment. noastre, p. 558 i tom. II, p. 359 (ed. a 2-a).
Vezi Zachariae, Handbuch das fr. Civilrechts, III, § 437, p. 53, nota 1
(ed. Crome), § 467, p. 51, nota 1 (ed. Anschtitz). Cpr. art. 1333 C. german.
8) Vezi tom. VIII, partea 1-a, p. 63, 84 (ed. a 2-a). Vezi qi tom. IV al
acestei lucrliri, No. 17.
4) Vezi asapra violentei, ea vicia de consimtimint In genere, tom. III
al acestei lucrilri, No. 22.
216
1) Loyeel, op. cit., I, p. 147, No. 107. Dapli art. 1625 din Codul Cali-
mach, fetele eau nepoatble care se ogelttoreau MI, fitires ori tnvoirea pitrintilor
eau bnnurilor, perdeau dreptul lor la Inzestrare.
219.
Zachariae, Hantibuch des fr. Civilrechts, III, §428, P. 31, text qi nota,
1 (ed. Crome).
Vezi tom. I al Coment. noaetre, p. 637.
Vezi infra, No. 424 tom II al aceetei lueritri, No. 573; tom. IV al
aeeleiali lnerKri, No. 91, etc..
228
Creditorii sotului violentat sau Indus In eroare nu
pot de asernunea eiereita actiunea In anulare, In baza art.
974 C. civil, ea fijad una din acele exclusiv personale 1).
Aceastl nulitate relativl poate fi acoperitg printr'o
confirmare sau ratificare posterioarg (art. 163 C. civil).
Sotul amligit sau siluit, care cere anularea disltoriei
sale n'are altIceva de dovedit cleat existenta violentei sau
eroarei; iar dael celllalt so t opune confirmarea fie expresit,
fie tacitl, el devenind la Andul lui reclamant, va trebui
A, dovedeascl confirmarea invocatl, prin aplicarea maximei :
Reza in excipiendo fit actor". Flritul devine la rAndul lui
reelamant de eiteori propune o exceptie). (Ex lege I, Dig., De
exceptionibus reijudicatae, 44. 1 2).
A doua nulitate relativl este aceea care rezultl din
lipsa consimtimantului p/rintilor, bunilor fiii a tutorului
(art. 164 0. civil).
AceastI nulitate nu poate fi propusl deca,t de per-
soanele a ettror consimtimant este cenit pentru validitatea
clsItoriei, iar nu de alte persoane.
Sotul, care a clleat In picioare autoritatea ascenden-
tilor, nu poate nici odatl, la noi, el cearl anularea cgsg-
toriei, art. 164 din codul nostru civil fAckid aplicarea
urmlitoarelor maxime:
Nemo ex delicto suo actionent consequi debet" 3). (Nimene
un poate A fad, aä rezulte o aetiune din delietul sä,u),
sau:
Nemo ex proprio delicto potest sibi quaerere actionern".
0 lege din Digeste ziee, de asemenea :
Nerno ex suo delicto meliorem uant conditionem facere
potest". (Nimene nu poate s5.-§i fmbunittXteasegt conditia sa prin
propriul sän dol). (L. 134 § 1, Dig., De div. regulis juris an-
tiqui, 60. 17).
Ambii soti sunt Insl In drept sl invoace nulitItile
absolute (art. 166 C. civil).
I Vezi tom. I mentionat, loco supra cit.
2) Vezi qi alto cazuri de aplicare a acestei maxime, tom. VI, p. 357 si
819; tom. VII, p. 110 li p. 442, precum si tom. IV, partea II, p. 113, nota 2.
Mai vezi infra, p. 256, text si nota 1 si No. 470.
3 Vezi eupra p. 67 bis si torn, IV al aeestei 1j.icritri, No. 353, in fine.
229
Atat art. 182 din codul francez cat si art. 108 din
,codal italian conferl din contra sotului care avea nevoe de
consimtimantul ascendentilor, dreptul de a. cere anularea
casatoriei contractata fara acest consimtimant.
Nulitatea Intemeiatg, pe lipsA de consimtimant din par-
tea ascendentilor fiind de interes privat, se acopere, dupii
art. 165 din codal civil, prin confirmare expresa sau tacita
din partea acelora a clrora consimtimant era necesar, sau
prin prescriptie de un an care, In codul italian, este re-
dusa la sase luni (art. 109 f)
304. Nulitätile absolute. Nuliatile absolute sunt
cele intemeiate pe un interes general si de ordin public,
care pot fi invocate In once timp, de toti acei interesati
si chiar de ministerul public.
Aceste nulitIti sunt imprescriptibile si nu pot fi aco-
perite prin confirmarea partilor. O singurà exceptie s'a ad-
mis de lege pentru nulitatea asa zisa mixta, care ar re-
zulta, din neindeplinirea vArstei legiuite (art. 127, 166-168
C. civil 2).
Nulitatile absolute sunt dup6 art. 166-173 C. civil
urmittoarele: 1°. Existenta unei cAsItorii anterioare 20 in-
rudirea In gradul oprit; 3° lipsa totala de publicitate, pe
care nu trebue s'o confundam cu lipsa de publicatii, c6ci
aceasta din urma nu atrage anularea cAsItoriei 8); 4° incom-
petenta oficerului stIrei civile, Eli in fine, 50 nelndeplinirea
varstei legiuite (nulitate mixta 4).
Nulitatile absolute pot fi invocate de toti acei care
au un interes legitim si actual la anularea citsatoriei.
Aceste persoane sunt : 10 Amandoi sotii, actiunea so-
tului culpabil de bigamie (art. 130 C. civil) neputAnd fi
respinsl prin maxima :
Nemo auditur propriani turpitudinem allegans" (Nimene
nu poate sà," invoace propria sa turpitudine 6).
Cu atat mai mult cu cat aceast5, celebrl maximl, for-
Vezi fnsii. art. 178 din codal civil care dispune ell, atunci eind exist4
posesiune de stat gi &Ind se Infltileazit actul de celebrare al elatoriei, sotii nu
pot fi primiti a contesta validitatea acestui act. Acest text a dat loe la clifi-
culti li un autor zice cit. el n'are niel un semi. Vezi Aeollas, Manuel de droit
civil, I, P. 191. Vezi asupra sensului acestui text, tom., I al Coment. noastre.
p. 878 urm, (ed. a. 2).
Colin et Capit. ant., I. p. 155.
2) Cpr. Cas. S-a S. 1, 11-a Oetom. 1914, Dreptul din 1914 No. 77, p. 609.
Cpr. P. Fiore, op-cit., II, 554, p. 52 um. (ad. a 4).
Cas. S-a Decizie No. 614, din 12 Decembrie 1914.Vezi Dreptul din 1915.
No. 58, p. 457. Mai vezi Bult. 1906, p. 513 li Dreptul din 1906, No. 40, P.
p. 315. Posesiunea de stat hind un complex de fapte publice, cunoscute de.toti,
proba testimonial li pentru stabilirea acestor fapte, este admisibilli, independent.
de ori ce Inceput de probl scrisii. Cas. I., Dreptul din 1914, No. 77, p. 609.
235
I) Cas. Roma, Sirey, 1900. 4. 32. Cpr. B/anche, op. cit., V. 183. ('ontrit;
ChauTean Adolphe et F. IIMie, op. cit., IV 1626. p. 337 urm.; F. Retie, Tr.
'Instruction. criminelle, II, 771 p.284, 285 (ed. a 2-a); Répert. Sirey ,r3 Adult6re
241; Pand. fr., eod ,r3 150; Cas. fr. D. P. 72. 1.207; Sirey 72. 2, 1. 346, etc.
3) Zachariae, Hautibuch des fr. Civilreclite, III, § 441, p. 74, nota 5-a.
Contra: C. Paris, D. P. 58. 2. 27.
3) Cu toate senates, chestiunea este foarte controversatX. Vezi diferite
sistems propuse In aceastli privintX qi dezToltate In tom. I la Coment. noastre
p. 731 urin. (ed. 2-a); tom. V, p. 746, p. 486 ad ?lofting; tom. VIII, parea I-a,
p. 451, ad notang ed. a 2-a), etc.
252
30. °And executit o profesie imorall ;
4°. Când Intretine o pozadnicA sau tiitoare In domiciliul
conjugal 9.
5°. Mid n'are o locuintd, potrivitit cu starea qi pozitia
sa sociall ;
60. Mad ar emigra, cu toate cg emigrarea ar fi
opritg de lege;
7° Când ar maltrata-o. fAcandu-i viata nesuferitl ;
80. Cand n'ar avea un domicilia al Eau propriu §i
independent, etc.
Hotarirea locului Inmormintirei unei persoane.
Tot din art. 196 C. civil mai rezultil ca dreptul de a
hotIrl local Inmortnântlrei unei persoane apartine In principiu
afarit de cazul cand defunctul ar fi exprimat o vointA
contrarg, sotului rlmas in viatI, iar nu moqtenitorilor
sotului decedat 2).
Incapacitatea femeei miritate. Art. 195 din
Codul civil proclam6 incapacitatea femeei mAritate iar art.
950 din acelaqi cod enumarg pe aceasta din urmit
Intre inca pabili. Incapacitatea emeei maritate nu-§i are
origina sa In legile romane. Clci, In aceastA legislatie,
sau femeea erh in manu mariti, §i atunci ea se glsea Inteo
situatie analogl Cu aceea a copiilor care erau in patria
potestate, sau cA nu era in manu, si atunci avea capacitatea
de ali administra avutul ei. Senatusconsultul Velleian,
llsand pe once femee mgritatl sau nemIritatg, liberg de a
se obliga pentru ea Ins4i, o oprea InsI de a se obliga
pentru altul (intercedere pro alio 8).
Aceastl incapacitate lqi are orgina sa In dreptul cutumier
francez. Ia.* In aceast/ privintl, unele regule reproduse
de Loysel :
Femmes sont en la puissance de leurs marie.
,Le mari est bail (proteeteur) de sa femme".
Ne peuvent contracter ni ester en jugement sans l'autorité
d'iceux, mais bien disposer par testament".
1 eri tom, I (ed. II) p. 754, nota 3; tom. V, 350, ad notam, tout. \ III,
parten I a, p. 535, 536. tom. IX, p. 562, precum gi tom, IV al aceAtei Incrari,
No. 101 ter, in fine if i No. 357. Vezi asupra acestui mandat easnic, Colin et
Capitant, op. cit., p. 625 urm. Ferneea maritata. zice Curtes noastra de casatie
trebue a li considerata ea avand un n andat tacit din partea sotului pentr t
cheltuelile easnice ale menajuliii si tele neeesare imbraeamintei sale, in raport.
eu pozitia si averea b irbatulni, eeeilee se apreciara in mod suveran dejudecatorii
funclului. Bult. 1911, p. 925 si Cr. judiciar din Dreptul din 1911, No. 56, p.445.
Vezi autorii eitati in tom. VIII, partes 1-a, p. 536 ad 7 01 int, in fine.
Cpr. Planiol, III. 1110 bié, etc.
Servitorul nit se considera de asernenea, ea mandatar tacit al staplinului;
in privint% eumparaturilor pe credit a provizillor neeesare gospodariet. Cpr.
Tribun. aPris, Dreptul din 181.6, /so. 48. p. 378 si No. 75, p. 601. Tribunalnl
Vervii Iles, Pand. periodice, 86. 2. 182. Vezi tom. V., p. 320, 321, ad notant
tom. IX, p. 563. Cpr. art. 1384 C. Calimaeh (1032 C. austriae).
(;'ertnaria, XV.
4) Vezi Chaise nartin, op. cit., p. 324, No. 24.
Chaiseutartin, op. cit., p. 323, No. 33.
') Cpr. Colin et Capitsnt. op. cit., I, p. 627. Dreptul de a ports, cheile era
una din destinatille externe ale stapinei easel. Vezi Miehelet Origines tiu droit
français, p. 47. Cand femeem cerca divortul ea dadea eheile barbatului si se
intorcea acaqa la parinti. Mulier offensa claves remisit dontum revertit. gcrisoarea
(15 a sf. Ambrozie). Vézi tom. Il al Coment. noastre, p. 2, nota 5. Vezi
Origines du drat franfais, p. 58.
65287. Alexandresco, Principiile Dreptului Civil. 17
258
Vezi Contra: Cas. rom. S. I-a, Bulet. 1889, p. 411 ti 413, dupa care
bgrbat II ar putea invoca militates pang, cand hotgrirea a rgmas definitivg.
Cpr. Trib. Neamt, Dreptul din 1908, No. 60, p. 495, 496 (en observ.
noastrg) ,i alte antoritliti citate in tom. I, p. '791, note 2. Vezi iti Planiol, 1, 940,
in fine. Contrci: Mareadé, 1, 751 (asupra art. 225).
Vezi tom., III al acestei luergri, No. 323.
Cpr. Cae. I, 21 Octombrie 1919, Cr. judiciar din 1920, No. 8, 9. p. 80
(rezumate).
Vezi apliearea acestei regule in materia de impgrtealg, in tom. III,
partea II, p.777 (ed. a 2-a). mai vezi tom. II al acestei luergri No. 252 408, etc.
264
chestiunea este controversatii. Vezi tom. I, (ed. II p, 798, 799; tom. VII p. 92 ti
tom. XI, p. 273, etc.
Vezi asupra art. 1879 din codul Ch il, care nu exist/ in codul franeez
deli solutia admit:di, prin acest text este aueeati ti in Franta, tom. VIII, partea
I-a, text p. 637, ti nota 3, precum ti tom. XI, p. 189, 190.
Vezi supra, No. 262. Vezi ti tom. I ed. II al Coment. noastre, p. 524 ti
799. Vezi infra No. 378 ti nota.
Vezi pravila Ini Matei Basarab, glava 261; art. 14a C. Calimael , etc.
4 Cpr. Planiol, I, 732.
267
si14i a purta (loliul femeilor lor). (L. 9, Dig., De his, qui notantur
infamia, 3. 2),
iar pe de alta parte, dupii noul art. 210 C. civil, aga
curn a fost modificat prin legea din 15 Martie 1906, femeea se
poate casatori 1ndatace a nascut, fiincicit usurarea ei 1naintea
termenului de 10 luni face dispara posibilitatea oricarei
confuziuni asupra paternitatei pruncului t).
Cessante ratione legis, mutt lex ipsa". (Legea inceteazg de
a fi aplicatä indatä ce a incetat raIinnea ei 2).
Solutia admisa In dreptul nostru de legiuitorul dela
1906, era formal admisa la Romani :
Pomponius eam, quae intra legitimum tempus partum ediderit,
putat statim posse nuptiis se collocare; quod verum. puto',.
(Pomponins crede c. femeea care a niiscut in timpul fixat pentru
doliul ei se poate cäsätori indatä. Sunt i en de aceiasi pärere).
(L. 11 § 2, Dig., De his gui notantur infamia, 3. 2).
Aceeagi solutie este admisa i In unele legiuiri straine1.
Impiedicare proibitivä. Impiedicarea la cgsa-
torie care rezulta din art. 210 gi 278 C. civil fiind dupa
parerea generala, proibitiva, iar nu dirimanta, a doua ca-
satorie contractata In dispretul acestor texte n'ar putea fi
anulata numai din aceasta cauza ; iar ofiterul starei civile
care ar fi celebrat o asernenea casatorie nu va suferi nici o
pedeapsa, de oarece legiuitorul nostru a eliminat art. 191
din codul penal francez, care Il pedepseste In asemenea
caz Cu amenda dela 16 pana la 300 lei ').
Drept interngional. Din cele mai sus expuse
1899, No. 38, p. 312. Vezi tom. II, ed. II, al Coment. noastre, p. 55, nota 1, in fine.
2) Vezi sapid]. No. 363 gi nota: tom. II al Coment. noastre, p. 56, 57.
D ILA legea matrimonisle maghiare (XXXI) din 1894, absenta unui din soti eonsti-
-tue un motiv de dii ort. Si daca dupe injunctiunea fecute de tribunal de a re-
integra ciomiciliul conjugal, el nu-I reintegreaze in termen de un an dela 4
doua p blicare Monte in gazeta oficial, sotul peresit poate cere divortul, iar
pe de site parte se randuete sotulni disparat un curator pentru administrarea
averei sale. Trib. Turda, Cr. jtuliciar din 1920, No. 65, 66, p. 535 nota De-
mised% .
8 Vezi tom. II al Coment. noastre, p. 59 urm.
4 S'a decis, cu drept cuvant, c deli, in principiu, tribunalele romene
-aunt cornpetinte sit jndece toate prig-onirile dintre once Smpricinati romani
salt streini, atunci cand pertile sai 'nicer parttul este domiciliat in tare, to-
tuli nu li se poste conceda de a judeca divcrtul dintre doi soti bulgari, care.
dupe Leslie bulgare, sunt de competenta tribunalelor bisericesti, en atilt mai
mult eu cat hotertrea reining. dintre doi soti de nationalitate butgare, n'ar avea
icio putere executorie in Bulgaria. Faptul ea o c tsetorie a fost contractate, In
Dobrici astezi Bazargic), pe eand aeest oral Mom pai te din Sta tul bulgar, nu
confere nicio competente tribunalelor romine de a judeca astAzi desfacerea
ei, cAci devi Statul roman este continuatorul Statului bagar, aceasta este numai
pentru procesele care se gasean pendinte la epoca anexiunei. Apoi, pe de alte
arte, actiunea privitoare la desfacerea unei cesatorii se exercite conform prin-
cipiului odor sequitur forum rei", la tribunalul dorniciliului peritului, lar n
la tribunalut locului unde casetoria a fost celebrate. Trib. Cal mera, Tuetitia
din 1915, No. 1, p. 13 urm.
5 Vezi eup a, p. 101, No. 97, etc.
vort Inca din prima faza a procedurei, nu mai poate face apel, ci trebi e s2,
feel o nona actiune, de oarece legea derogind dela procedure dreptului comun
a impus partilor anumite forme prin a t. 218, 223, 224, 225 C. civil, care tre-
buesc implinite inaintea tribunalului. Chestiunea este insli contioversatit. 1 e7i
tom. II, p. 105 urrn. Vezi in Bens contrar, C. Constanta, Trib, jiridica din 1910,
iNo. 34 31, p. 157 urm. (cu observ. noastra). C. Ia,i, Juatifia di, 4920, No. 9,
10, p. 13 urm. Hotaririle Tribunalelor prin care se acorda sotilor un an de
incercare, conform art. 241, 242 C. civil, nu aunt ins." si puse apeluli i, deti
chestiunea este controversata. Vezi tom. II, p. 41, 42 ili tom. VIII, partea 1-a,
p. 448, nota 3, in fine. Cas. S a II. Bult. 1912, p. 11 94 ('ontri': C. Iati,.Tuqi,iai
din 191V, 1So. 3, p. 9 (ei observ. noastra in senq contrar .
Ve i tom. II, p. 107 0 tom. I III, parte t I-a, p. 472 test si nota 4;
Cas. S-a II, Bult. 1909, p. 1431; Dreptul din 1909, No. 76 0 Cr. ju'dicier di i
acelati an. No. 77, etc.
C. Iati, S-a 1 a, Justitia din 1919, Ixo. 5 ti 6, p. 1. Aceasta deci7ie
mai pune in principiu ca faptul unei parti de a se prezenta in apelul adver-
sarului ti de a pune concluvii de respingerea apelului ea nesustinut, nu-i ridiel
(Ireptul ea, cu ocazia opozitiei acestui adversar, sa eear t amanare% proces 1 i,
spre LI face 0 el apel.
) Vezi tom. II, p. 108 urm.
4 Vezi tom. II, p. 112, nota 1; tom. IX, p. 356, nota 1; Cas. rom. Milt..
1908, p. 2084 0 Cr. judicial. din 1909, No. 8, p. 60 urm. cu observ. noastra)
-278
in divort se prescrie prin 6 luni, din ziva de and sot.ul ofensat a cunoscut
canza de divort li in toate cazurile, prin 5 ani dela comiteres adulterului.
Actiunea nu mai este primita in caz de consimtimant la adulter sau de lertare.
I) Cae. rom. Bult. 1909, p. .324 li Dreptul din 1909, No. 25, p. 1'v3;
END. 1912, p. 1736. Vezi Ili tom. II, p. 126, 133, 188, etc.
3) Vezi dociziile citate In tom. II al Coment. noastre. p. 127, nota 2,
la care trebue si G adluglm, Trib. Tulcea, Pagini Juridice din 1915, No. 144. p.
1143 li C. Buourelti, Cr. judiciar din 1920, No. 8, 9, p.80 (rezmnate). Contra.
Deciziile citate in tom. IL mentionat p, 129, nota 1 qi C. t. Bossie, Cr. judiciar
din 1915, No. 50, p. 414, nota 2. Vezi ál tom. VIII partes 1-a, p. 450, nota 3.
ed. a 2-a).
280
domieiliu 1); insa, aceasta solutie ni s'a parut inadmisibila,
nni ales In legea noastra, unde lipseste art. 878 din pr.
fr., pe care se Inte neiaza mai cu seama acest sistem 2
400 lzgonirea femeei din domiciliul conjugal. Din
cele mai sus expuse ar parea ea rezulte ca nici fetneea nu
poate fi izgonita din domiciliul conjugal atunci când barbatul
cere divortul. Solutia contrara este Insa, si de astadata
admisa atat le doctrina cat si de jurisprudenta 3)
Pensie alimentari. Femeea poate, In timpul
cat tine divortul, sa dobandeasca, dela barbatul ei o pensie
alimentara p .oportionata cu mijloacele lui si cu trebuintele
ei (art. 250 C. civil). Obligatia, sotului pentru plata de
alimente sotiei sale, In titnpul divortului, nu intra intre
obligatiile pentru care legea din 29 Decembrie 1916 acorda
moratorii, aceasta obligatie derivand din lege 4 .
Pe nsiunea alimentara acordata femeeilll timpul divortului
poate cuprinde nu numai cele necesare pentru existenta ei
zilnica, dar si o suma necesara pentru Intretinerea copiilor
rezultati din casatorie, daca, barbatul n'a uzat de facultatea
ce-i confera, art. 249 din Codul civil de a tine el insusi
copiii si-i lug, de fapt In Ingrijirea mamei. Prin urmare,
eu drept cuvant, instanta de fond cuprinde, In asemenea
caz, In pensia alimentara acordata sotiei, si o suma neesara
pentru Intretinereaa copiilor 5)
Dobindirea unei pensil alimentare in caz cind
femeea n'a cerut divortul. Femeea poate dobandi ali-
mente dela barbatul ei, In baza art. 185 si 194 C. civil,
chiar atunci cand ea n'ar fi pornit o cerere de divort In
9 Trib. Iavi, Dreptul din 1903. No. 20, p. 166 urm. vi Sir-y, 1905, 4, p. 24
(eu observ. noastri in arnbele reviste). Vezi tom. II, p. 129 urm; tom. vi VIII, parten
I-a, p. 499, nota 1. Mai vezi C. §t. Bossier, Cr. judiciar din 1915. No. 50, p.
411 urm. observ. &supra unei sentinte a Trib. Baciu.
3) Vezi In scent din urm. sens, Tribun-Iavi, Dreptul din 1910, No. 59,
p. 474 (eu °beery. noastri); C. Limoges vi Trib. superior Colonia, Sirey, 48. 2.
655; D. P. 4. §. 2. 46; Pant!. Périod. 87, 5. p. 24, nota a. Vezi vi Trib. Beam,
Dreptul din 1915, No. 35 p. 278 urm., preeum gi Cr. judiciar din aeelali an,
No. 50, p. 41, urm. Mal vezi Naeu, I, p. 452, No. 69, etc.
Cpr. Trill. Dorohoi, Cr. jv.diciar din 1911, No 58, p. 467 urn:. (en
-observ. noaitri) vi alte autoritiii eitate in tom. II mentionat, p. 131, nota 1,
la care trebue si, adiugim Zahariae, Handbuch des fr. Civilrechts III, 5451, p.
12;, (ed. Crome); Massé-Verge, I, 155. p. 279, nota 8, in fine, etc.
C. Irtvi, Justitia din 1918, No. 1 2, p. 14.
Cas. S-a II-a, Bolt. 1913. p. 371.
281
Cas. II, No. 40 din 27 Mai 1919, Cr. jialiciar din 1919, No. 6, p. 00
(reznmate). Vezi asupra acestor ordonante pre7identiale tom. III al acestei
lucran, No. 415.
Vezi legislatile arAtate In tom. II al Coment. noastre, p. 147 (ed. 11) Tot
acolo (p. 148), se aratI dreptul nostru anterior In aceast5 privintg.
La Romani, Novell. 117 a lui Justinian, capit. 10 opreste divoruL prin
onsimtimant mutual, ir Novela 140 § 1i permite din contra Nivortium bona.
gratia .
284
Trib. Gorj, sentintX eupra cit. Vezi tom. II al Cornent. noastre, p. 203,
104 (ed. a 2-a).
C. Bueurelti, Dreptul din 1008, No. 66, p. 541.
2) Caa. R-a II, decizie No. 222 din 9 Octombrie 1912, Cr. judiciar din
1013, No. 3, p. 35 (rezumate) decizia nereproduaX In Bult. Curtei), C. Bueu-
reqti, .Dreptul din 1912, No, 51, p. 403, etc.
286
Cae. S-a /, Juriapruden(a din 1915, No. 16, p. 242, No. de ordine,
229 vi Dreptui din 1915, No. 28, p. 223.Contrci: C. Galati, Dreptul din 1912,
No. 43, p. 339, Cr. judiciar din 1912, No. 47, p. 657 (decizie casatX).
2) C. Bucuresti, Cr. judiciar din 1920, No. 40, 41, p. 335 (rezumate).
8) C. Bucuresti, Cr. judiciar din 1915, No. 72, p. 589. Cartea din Iasi
a decis ins6 cit dreptul de riscumpIrare al Orintelui flind, prin natura sa,
un drept de naturg contencioasif, nu poate fi exercitat decit Li. urma unei dim-
cutiuni In contradictor, Intro toate prti1e interesate, pentru a fixa echivalentul
vi toate conditiile rfisetimprfirei. Vezi Justitia din 1915, No. 5. p. 133 urm.
(cu observ. noastrii).
Vezi infra, No. 440.
5) Vezi Savigny, System dea heutipen ramischen Rechts, II, Apendice III,
p. 38.), text si nota g (ed. germ. din 1840.
287
1) Cas. S-a 1-a, Bult. 1g11, p. 1005; Bult. 1912, p. 2118, etc. Vezi tom.
III al acestei lucrilri, No. 376.
2) Vezi asnpra acestor cazuri de tggliduire ale paternitXtei ((tajen en désaven).
tom. II al Coment. noastrP, p. 214 urm. (ed. a 2-a .
In m'U priveqte tggiduires paternitilteteopilului nIsclit mai inainte
de 180 zile dela data eitatoriei (art. 2b8 C. civil), veri tom. II, p. 241 urm.;
iar in ca't priveqte contestares legitimittitei copilulni nits.ut 300 zile dela
desfaccrea claittoriei (art. 289 C. civil', vezi tom. II, p. 247 urm.
Vezi asupra &castra caz, adaos prin legea din 15 Martie 1906, torti_
II, p. 222 urm.
289
trazice in ceva, este opritil reclamarea unei alte sari civile, iar nu si in cazu I
°find add de nastere nu existit sau posesiunea de stat 11 contrazice. Prix' urmare,
un copil nascut dinteo casatorie legitimit, al carui act de nastere nu se prezinta,
poste sit reclame posesiunea de stat de copil legitina al barbatulni de al doilea
al mamei sale si sit vie la succesiunea acestuia, fara sit i se posta opune ca.
este copilul legitim al primului barbat al mamei sale, in vIrtutea maximei pate
Cs eot..., fiad nascut in timpul acelei prime easatorii. Cas. S-a I-a, Jurispru-
denfa rem. din 1915, No. 2i, p. 402, No. de ordine 395.
I) Vezi tom. II mentionst, p. 270.
2) Chestiunea este insit controversata. Vezi tom. II, p. 271.
2) S'a decis, cu drept cuvint, ea bite° actiune de competenta judecitto-
rului de ocol, dupil, cum este, de exemplu, petitia de ereditate, cand valoarea
ei nu intrece suma de 3000 lei, dacii, se constata filiatiunea celui ea reclama
un pamint, tot jndele de ocol este competent sit judece si aceastit contestatie
relativa la dovedirea filiatinnei, intrucat el are competinta sit judece actiunea
principal. si Intrucitt, dupa art. 83 din legea judecittorillor de ocoale, se pot
invoca inaintea acestor judecittorii toate mijloacele de aparare si exceptiile eat*
dupit dreptul comtm, stint admisibile in raport Cu natura si important& afacerei.
Cas. S-a I-a, Ball. 1913, p. 292 li 1771 si Cr. judiciar din 1914, No. 13, p. 100.
Mai vezi o alta decizie a Curtei de casatie, Ball. 1911, p. 1605 si Cr. judicia
din 1912, No. 5, p. 58 (rezumate). Vezi si tom. III, partea II al Coment. noastre,
P. 899, nota 2 (ed. a 2-a).
293
Vezi supra, No. 303 i tom. II al acestei lncrIri, No. 573 i tom. IV,
No. 91, etc.
Expresiunile contradictor legitim (justus contradictor) sunt imprumu-
tate dela un fragment al lui Calestrat. (L. 3, Dig,., De colluzione detegenda, 40. 16).
8) Vezi tom. II, p. 288 gi tom. VII, p. 557 nrm. Vezi ei Trib. Esau,
Dreptut din 1415, No. 39, p. 308 urm. (cu observ. noastrIL), sentina foarte bine
motivatX. Vezi qi tom. III al acestei lucrIri, No. 427 (20).
4) Denumirea de batard san bastard existá ei in vechinl drept francez.
Cavintul batard san bastard Ili trage origina sa din cuvintele bao, baz, care in
dialectal breton, ineemneazli. jossi tardd, a eli (germer, sourdre). Cuvintele Bort,
Bord, Borde an acelaei sens. Vezi Michelet, Origines du droit frankais, p. 67,
68. In veacul de mijloc, copiii naturali avean mai multe nume injurioase, pre-
cum : Guch, Gitngsbrut (puiu de cue); Bankart, Bankert, Bankling (conceput pe
294
I) Cas. S-a, Ia, Bult. 1912 p. 2118. Vezi ins5. C. Iati, Dreptul din 1912,
No. 3, p. 23 (decizie casatI). Vezi 8upni, p. 256, text ti nota 2 ti p. 262.
2 Lois de Mano', Cartea IX, § 172.
) Vezi Chaisemartin, op. cit. p. 348. 58.
Chaisemartin, op. gi loco supra cit.
297
Loysel, op. cit., I, p. 87, No. 58. Le poke, qui se mettait et qui se
met sur les nouveaux mariés, représente le lit conjugal". Loysel, loco supra cit.
Loysel, op. qi loco cit., nota dela p. 87.
2) In cat priveste dreptul nostru bisericesc, vezi Zhisrnan, Da8 Eherecht
4ier orientalischen Kirehe, p. 724 urm.
Vezi tom. II, nota 2 dela p. 294, 295. Cpr. Arndts, Lehrbuch der
Pandekten, § 421, P. 664 (ed. a 6-a).
V ezi, in privinta dreptului strrsin, tom. II mentionat, p. 299, text i nota 2.
Vezi tom. II, p. 295 urm. Contra: Trib. Valcea, Cr. judiciar din
1904, No. 21 (on observ. noastrit . Art. 304 din codul civil nu se aplieX deci
copiilor ai aror pIrinti s'au clisfitorit sub codul Caragea. C Bucuresti, Dreptul
din 1916, No. 39, p. 306. Curtea de casatie a decis Ins4 c4 legea din 1906,
.care interpretX art. 304 din codul civil, se aplicl nasterilor i recunomterilor
petrecute sub imperiul codului Caragea. Cas. S-a I-a, Bult. 1912, p. 1437.
1) Nov. 74, capit. 3, De legitimatio le per adoptione n.
298
I) Cae. S-a I-a, decizia No. 107 din 12 Febrnarie 1916. Or. judicitir din
1916, No. 36, p. 296 (reznmate).
Cpr. Art. 942 C. Calimach (752 C. austriac).
Cpr. Art. 952 C. Calimach (756 C. austriac).
300
Vezi 8 tpra, p. 148, No. 187 i tom. II, p. 307. Cpr. C. Bucure§ti, Cr,.
judiciar din 1919, No. 25, ete. Contra: L. germana din 1 Iunie 1870 (art. 4).
Cas. S-a II-a, No. 145, din 30 Octombrie 1917. Trib. juridica din 1920.
No. 18, 19, p. 74. Vezi supra, No. 187.
Vezi tom. II al acestei luerari, No. 579.
301
I Cpr. Trib. Ilfov, Dreptul din 1911, No. 3, p. 23 si din 1912, No. 69
(cu nota d-lui I. D. Filitti ; Cr. judiciar din 1913,No. 53. C. Bucuresti, Dreptul
din 1913, No. 75. Vezi si Cas. S-a, 1. (26 Febroar 1914), Dreptul din 1914,
No. 26, p. 201: O suma de bani poste fi alocatii, cm titlu de daune morale
mamei, zice art. 318 din codal civil elvetian dela, 10 Decembrie 1907, de citeori
patita' i-a promis ea, o va lua de sotie, eind locuirea comuna a fost un act
criminal san un abuz de autoritate, san cind reclamante era inca minorI I
momentul acestei locuiri.
2) Cpr. Judecitt. ocol I Ploesti, Cr. Judicier din 1904, No. 48, p. 400;
Trib. Vaslui, Dreplul din 1909, No. 57, p. 415 cu observ. noastra);C. Bucuresti,
Dreptul din 1910, No. 59, p. 427 si Cr. Judiciar din 1911, No. 1, p. 8 (cu
observ. noastra). Cpr. si C. Bucuresti Dreptul din 1913, No. 75, p. 197. Vezi
in privinta seductiunei, tom. I, al Coment. noastre, p. 5h5(ed. a II-a); tom. II,
p. 357 urm. (ed. a 2-a); tom. V, 141, 142 si 462 urm., etc.
a) Cas. S-a 11 (27 blai 1916), Dreptul 1916, No. 57, p. 453; Judeeat. ocol.
Paris, Tribuna juridica din 1920, No. 14, 15, p 60 urm. (Cu. observ. noastra .
4) C. Craiova, Dreptul din 1910, No. 22, p. 177 si altos autoritati chatos
in tom. II, al Coment. noastre, p. 358, nota I, in medio: Mai vezi tom V, p.
142, nota I, in fine; p. 422, nota 2; p. 466, nota 2, etc. Cpr. Planiol I, 1529.
Vezi si tom. III al acestei lucrad, No. 105 septies. -Contra: Judecat. ocol. I,
Ploesti, Cr. Tudiciar din 1904, No. 48, p. 400. Cpr. Cas. rom. Bult. 1908, p.
825 (culpa corriunit in privinta unui accident de drum de fer). Cpr. So irdat,
Tr. g'néral de la responsabilitd, I, 662 quinquies p. 743 urm. ed. a s-a),
305
damnum sentire". (Acel care suferä. o daunä din propria sa culpg,
nu este in drept de a se plänge de aceastä daunä). (L. 203, Dig.,
De div. regulis juris antiqui, 50. 17 1).
Anularea cisitoriei. In once caz, intrebuin-
tarea de manoperi frauduloase de unul din soti nu poate
da loe la anularea cOsItoriei. PArerea contrarg, sustinutO
de Marcadé (I, 628) a rAmas, dupl cum §tim izolatg.
Fiecare din soti va trebui deci BA deschidl ochii inainte
de cOsItorie, cOci, dupa cum zicea Loysel :
En mariage il trompe qui peut" 2).
Cercetarea maternititei (art. 308 C. civil).
Dar daca cercetarea paterniatei este, In principiu, oprità,
cercetarea maternitiltei este, din contra, permisO, atat In
favoarea copilului cat §i in contra lui, din partea tertiilor
interesati (auch gegen das Kind 3).
Motivul pentru care toate legislatiile admit cercetarea
materniatei se Intemeiaz1 pe principiul el, mama este
totdeauna eertl chiar In privinta copiilor sOi naturali :
Mater est semper certa, etiam si vulgo conceperit". (L. 5,
ab initio, Dig., De in jus vocando, 2. 4 4).
Cercetarea maternitAtei poate deci fi exercitatà nu
numai de copil In contra mamei sau mo§tenitorilor ei (V.
Trib. Lyon, Cr. jud., 1922, N. 1, P. 15), dar §i de mamg.
In contra copilului, precum Bi de mo§tenitorii acestuia In
contra mamei sale.
Mo§tenitorii copilului pot, de asemenea, A, continue
actiunea Inceputg, de autorul lor 5).
Cat pentru creditorii copilului, ei nu au acest drept
dupl pOrerea noastrl, dei chestiunea este controversatii G).
Copilul care va voi sl dovedeascl maternitatea na-
n Vezi tom. III al acestei lucrIrl, No. 105 series.
Vezi supra, p. 228. No. 279.
Zachariae, Handbuch des fr. Civilrechts, III, § 541; Laurent, IV, 107.
Contra: Massé-Vergi, I, § 170, p. 331, nota 1, in fine li alti autori citati intr'un
seas qi In altul In tom. II al Coment. noastre, In nota 2 dela p. 336, 337. Cpr.
Colin et Capitant, I, p. 324.
Vezi supra, N. 410
3) C. Lyon, D. P. 1910, 2. 257 li Dreptul din 1912, No. 78, p. 653 (cu
observ. noastri).
6) Vezi tom. II, p. 282, nota 4 ed. a 2-a).
ADOPTIUNEA.
PUTEREA PARINTEASCA
466. Consideraiii generals si istorice. (Dreptul
roman). La Romani, pgrintele de familie, afarg, de mamg,
exercita puterea pgrinteascit toatI viata lui qi o putere ma
cum nici un popor n'o organizase:
Ferè enim nulli alii Bunt hominea, qui talem in filios suos
habent potestatem qualem nos habemus; quo jus proprium civium
.Romanorum est..." (Nu existä, poate alti oameni care sä aibii asupra
fiilor lor o putere egalä cu a noasträ. Aceastä putere este un drept
propriu cetätenilor romani). (Gaius, Instit., I. 55) si Instit. Justinian,
De patria potestate, 1, 9 § 2) 1).
Pg,rintele de .familie era in adeviir proprietarul tuturor
membrilor familiei sale. Investit cu puterea cea mai despdticg,
care era proprie numai ceatenilor romani, el putea dupg
legea celor 12 table, sI-i vándl de trei ori §i chiar sl-i
omoare 2).
»Si pater filiurn ter venum duit, filius a patre liber esto".
(Fiul care a fost vandut de trei ori, nn mai este supus puterei
tatälui). (Tabla 4 qi. Ulpiani Regul., tit. 10, § 1).
I
egal, aces adoptiune se considerI ftirl, nici un efect, iar modiflettrile aduse art.
323 C. civil prin legea din 15 Martie 1906, nu pot fi &plicate adoptiu.nilor
anterioare acestei legi, intrucit modificarea acestui text nu este flicut eu efect
retroactiv (art. 1 C. civil). Cas., Sectii unite, Bult. 1913, p. 860. S'a decis cA, sub
veehiul text al codulni civil, adoptiunea era validg, deli nu fusese inscrisX in
termenul de trei luni, din cauza neglijentei oficiului sarei eivile. Trib. Dolj,
Cr. judiciar din 1919 No. 2, p. 20. S'a mai decis eti. data cererei de inseriere
a adoptinnei sub vechial cod al codului civil, putea fi doveditii, prin martori
independent de once inceput de probtt scrisg. partea interesatX fiind in imposi-
Waste de a avea, in aceastit privintit, o dovadii, serial', (art. 1198 C. civil).
Deci, dael se dovedelte a cererea de inseriere a adoptiunei a fost fleutti in
termen de trei luni, &coast& va suplini inserierea hotitrirei ce s'a omis a se
face de primar, conform art. 33 din codul civil, aplicabil gi in specie. Cas.
Turisprudenta romiind din 1920, No. 6, p. 70, 71.
Vezi &supra puterii pl,rintevti la Romani, Cuq, Institutions juridiques,
dea .Rantaina, II, p. 113 urm.
Dreptul de viatit li de moarte &supra eopiilor existind li la Evrei,
Avram, n'a flout dec.:it un act licit de putere plirinteascit, mezind pe Elul situ
la locul de supliciu, spre a-1 injunghia. Moise a oprit insli aceast5 jertfti, pe-
depsind eu moartea pe pitrintele cara ar dispune de vista eopilului sliu. Vezi
Eschbach, introduction généraie et l'étude du droit, § 243, p. 505.
323
PArintele de familie nu putea ins s reducl pe copiii
si In robie, pentrucit Romanii pretuiau mai mult libertatea
deal viata:
Iiibertati a majoribus tantum impensum est, ut patribus,
quibus jut; vitae in líberos, necisque potestas ohm erat permissa,
libertatem eripere non liceret". (Libertatea era atgt de scumpg strg-
mo§ilor no§tri, Inat pgrintii care avea asupra copiilor dreptul de
viatg §i- de moarte, nu le putea rgpi libertatea).
Libertas inaestimabilis res est". (Libertatea este un lucru ne-
pretuit). (L. 106, Dig. De div. regulis juris antiqui, 50. 17).
Un alt fragment din Digeste ziee, de asemenea
Libertas omnibus rebus favorabilior est". (Toate eauzele pri-
vitoare la libertate, meritg intotdeauna preferintg). (L. 122, Dig.
tit. cit.).
Puterea ce legea romanit conferea pArintelui 1i trage
origina sa din cele dintai disittorii ale Romanilor, care au
fost o cucerire (rApirea Sabinelor) si care au fleut pe bArbati
proprietarii si femeilor lor. Odatl ce femeea era
consideratl ea o proprietate a bitrbatului, se lntelege
copiii trebuiau s, fie si ei considerati ea un fruct al acestei
proprietIti. De aceea, bunurile dobandite de copii aparti-
neau tat1ui1).
Quid quid ex mea re venit meum est". (Ceeace se na§te din
luerul men este al men 2).
Un proverb german zice, de asemenea :
1St die Henne mein, so gehOren mir auch die Eier". (Daca
ggina este a mea i ouäle mi apartin 3).
Sporul animalului (prlsila) fiind considerat ea im fruct
(art. 522 C. Civil) apartine si el proprietarului animalului :
Pomponius scribit, si ccquam meam equus tuus praegnantem
fecerit, non mac tuum, sed meum, quod natum est". (Pomponius,
serie eg daeg harmgsarul d-tale a sgrit iapa mea, minzul va fi
Mai tärzia insX, buuurile ce un flu de familie putea 8 dobindeascX.
erau impArtite in pairo peculii. Vezi tom. II. al Coment. noastre, 509, ad. notam
Cpr. L. L. 2 si 6, Dig., De adquirendo rerun; dominio, 41. 1. Prin
aplicarea acestui principio, un text din institutele luí Justinian (De divizione
rerum, II, 1, § 19), &spline c animalele nlisente din animalele ce-ti apartin,
sunt conform dreptului natural proprietatea D-tale.
a Vezi Chaiqemartin, op. cit.. p. 205 urm., No. 63.
324
al meu, lar nu al d-tale). (L. 5 § 2, Dig., De rei vindicatione,
6. 1').
Tot in baza acestui prineipiu, copilul nascut dintr'o
selava apartinea proprietarului aeestei sclave (L. 12, Cod.,
De rei vindicatione, 3. 32).
Copiii care se nasc din roalA, sporesc In folosul aceluia
care, In vremea nasterei lor, este proprietarul ei", zice art. 539
din codul Calimacb.
Uzufructuarul n'a% Ea Insa drept la copiii roabei, ei
apartinand nudului proprietar (L. 28 § 1, Dig., De usuris
et fructibus, 221 i).
Un text, tot din Digeste, al lui Ulpian zice, de aseme-
menea, ca nu se cum*/ o roaba spre a servi la repro-
ductie :
Oda non temere ancillae ejus rei causa comparantur, ut pa-
riant". (L. 27, Pr., Dig., De he reditatis petitione, 5. 3).
Acesta este aproape singurul caz In care robii nu erau
asimilati animalelor 2).
Cu Induleirea moravurilor §i Cu schimbarea formei de
guvern, aceasta autoritate qi-a pierdut caracterul primitiv
din timpul Republicei. i, in adevar, Imparatul Constantin
lasa tatalui facultatea de a-qi vinde copiii, lnsa numai pe
cei de curand naseuti (sanuinoleus) §i In caz de o mizerie
extrema (propter nimiam paupertatem egestatemque), copiii
putandu-se libera de cumparator, platindu-i pretul valorei
lor, sau dAndu-i un rob In schimb. (L. 2, Cod, De patri-
bus qui filios suos distraxerunt, 4. 43).
Dreptul tatalui de a ridica viata copilului fu dease-
menea desfiintat:
Nam patria potestas in pietate debet, non atrocitate consis-
tere". (Puterea pgrinteascg, trebue sg. consimte In inbire, iar nn In
furie). (L. 5, in fine, Dig., De lege Pompeia de parricidiis, 48. 9)*
467. Dreptul vechiu francez. In vechiul drept fran-
cez, In provineiile de drept serie, se aplica dreptul roman cu
oare-eare restrictie, lar In cele mai multe provincii de drept
Mai vezi L. 6, Dig., De adquirendo reruns dominio, 41. 1; Instit., De
divis'one rerum, 2. 1, § 19. Cpr. art. 540 C. Clain:tech (405 C. austriae , etc.
Vezi Salviat, Tr. de l'usufruit, I, p. 240, (ed. din 1819).
325
obiqnuelnic, puterea parinteasca apartinea qi rnamei, cu
toate ca, numai tatal o exercita In timpul casatoriei.
De aceea, Loysel zicea
Droit de puissance paternelle n'a lieu" ').
teeace Insemneaza ca, In provinciile de drept obipuelnie,
autoritatea ce parintii exercitau asupra copiilor nu avea
nici temeiul, nici Intinderea puterei parinte§ti din dreptul
roman 2), tatal fijad numai protectorul membrilor familiei
-sale. Dovada, de aceasta este o alta maxima, reprodusa tot
-de Loysel, In urmatoarea cuprindere :
Les enfans sont en la vourie et main burnie 3) de leurs pk.e
ou mère, sont francs ou serfs, majeurs ou mineurs" 4).
Dreptul germanic. La popoarele germane, In
dreptul primitiv, parintele era, ea §1 la Romani, proprietarul
topiilor sai, el putand sit-i vAnda, la caz de mare saracie,
Itnsa nu pentru o destinatie imorall, precum ar fi, de exemplu,
exereitiul prostitutiei (Schwabenspiegel, cap. 357).
Mai tarziu Insa, vechiul mundium Orin tese devine
mai mult o protectiune (Pflege, Vormundschaft, etc.).
Totuli o veehe maxima germang zice el : Tattil este
judecatorul copilului sau :
Der Vater ist des Sohnes Richter" 9.
0 alta maxima zice fnsa ea nici un tata, nu poate sa-li
insulte copilul:
Kein Vater kann seinem Sohn schelten"6).
Dreptul actual. Asazi, puterea parinteasca nu
mai este o institutie politica, ci o autoritate domestica,
necesara pentru ea parintii :Ali poata cre§te eopiii. Ea este
deci mai muit o datorie decat un drept, parintele de familie
ne mai fiind un despot qi un proprietar al familiei sale, ci
un protector al copiilor sai. Aceasta schinabare se datore§te
9 Loysel, op. cit., I, p. 82, No. 55. Aceastli regulit este extras X din art.
221 al cutumei din Senile.
Vezi Loysel, op. cit., I, p. 83, nota 1.
AdeelL sub protean& pitrinnlor.
Loysel, op. cit., I, p. 203, No, 177. Vezi si Chaisemartin, op. cit., p. 354.
Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 352.
Chaisemartin, op. cit., I, p. 354 urm.
326
Vezi tom. II, p. 685, 686 si tom. X, p, 327. S'a decis cu toate acestea,
de cateori tutorul nu are imobile, ipoteca legala poate fi inlocuita prin garantie
de o MO, natura, °feria de un tertiu in numerar sau trite() inscriptie ipotecarlin
Cas. II, 7 Noembrie 1919, Dreptul din 1920. No. 9, p. 101 qi Turispr. roman&
din 1920, No. 5, p. 53, No. de ordine 70.
2) Loysel, op cit., I, p. 226. No. 200.
4) Loysel, op. cit.. I., p. 226, 201.
4) Vezi si infra, No. 526, precum si infra No. 688, (in privinta inven-
tarului la care este supus uzufructuarul). In cat priveste moltenitorul beneficiar,
vezi tom. II al acestei lueritri, No. 208. In eat priveste sanctiunea nefacerei
dnventarului, vezi torn. II, p. 691 urm.
362
....Wisi testatores, qui substantiam transmittunt, specialiter-
inventarium conscribi voluerint". (Tutorul nu se poate amesteca
in afacerile pupilului inainte de facerea inventarului ajara de-
cazurile ceind testatorii dela care provine bunurile ar fi in mod
special oprit facerea inrentarului). (L. 13 § 1, Cod, Arbitrium
tutelae, 5, 51).
582. Cazul Cand tutorul este creditorul minorului_
Dreptul roman. La Romani, cieditorul minorului nu
putea, In regula generall, sa fie tutor (Nov. 72, capit. 3).
Dacii, se lasa Insa a fi randuit tutor, el trebuia Ed declare
imediat creanta ce avea contra minorului, sub pedeapsá
de a nu mai putea exercita nicio actiune contra lui:
Si vero tacuerit in initio hoc, et factus juerit curator, sciat
omni actionc adversus minorem, si vera fuerit, se casurum, prop-
ter hoc quod ex studio adversus hanc nostram legem firmetur".
(Dael cineva fiind numit curator, a ascuns aceasta imprejurare
in momentul numirei lui, se stie csa.' va fi decAzut din once ac-
tiune legitima, contra minorului, pentru motivul a a diutat a
se apAra contra prezentei legi). (Nov. 72, ca pit. 4, Si tutor vel
curator se debitorem vel creditorem esse ab initio tacuerit).
Dreptul actual. Astazi, creditorul minorului
poate fi tutor, Insa el este obligat sa declare, la facerea
inventarului, creanta, fie nelichida, fie autentica, ce o are
In contra minorului, sub pedeapsg, de a-si pierde dreptut
sail (art. 395 (I civil), legiuitorul voind prin aceasta dis-
pozitie exceptionala sa Impedice frauda tutorului de rea
credintg, care, In urma facerei inventarului ar fi putut sg,
facit sa dispara chitanta ce s'ar gasi In hartiile defunctului
si care ar constata liberarea minorului.
Aceasta dispozitie exceptionala se aplica tuturor tuto-
rilor In genere, fie legali, testamentari sau dativi. Ea nu
se aplica MA, tatalui administrator legal, nici mamei epi-
tropa legal, care n'ar fi declarat ca este creditoare pentru
dota ei, primitg, de bgrbat.
Vanzarea mobilelor minorului. In curgere de-
o lung dela facerea inventarului, tutord este obligat sit
vanda, prin licitatie publica, mobilele corporale ale mino-
rului, afarii de cele pe care consiliul de familie 1-ar fi
autorizat a le pastra In natura, dupa cum ar fi, de exem-
plu; biblioteca defunctului, juvaerile sau portretele de fa-
milie, etc. (art. 396 C. civil).
363
Vezi tom. IL p. 760, 761 si tom. III, 1partea II, p. 731, etc.
Se decide, in adevItr, A dreptul de control si sapraveghere al justitiei
&supra administratiei tntorilor, cum st datoria ce ea are A apreeieze in fie care
caz particular daA add pentru Are tntorul cere aprobarea justitiei, este sao
nn ta interesnl minorului, se apliA si atund And tutela este a taalui, eau a
mamei; coi devi acestia pot dispune de banii minorilor, in ealitatea de uzu-
fructuari legali, tot* snnt tinuti a-i restitni la sfarsitul uzufructului. Cae. S-a
I-a, Dreptul din 1915, No. 66, p. 524.
2) S'a dads, en drept envint, eN, imprumutul contractat de tutor flirlt
1ndeplinirea formelor legate este nul, sanctiunea nulitittei rezultAnd in mod virtual
din termenii imperativi si caracterul prohibitiv al legei Cas. S-a II-a Bult. 1912,
p. 691. Veri vl supra, 90 No. 76.
4) Mai vezi L. Cod., De praediie etc. 5. 71; L. L. 1 si 7, § 2, Dig., De
rebus eorum qui sub tutela vel cura sunt, 27. 9, etc.
4) Cpr. art. 289 vi 307 C. Calimach (220, 232 C. anstriac), precum si art.
59 din legea asupra epitropiilor dela 1840; art. 18, cap. 28 C. Andr. Doniei.
Prin f Urea aterpdnirei, de care vorbeste codal Caragea, unii tnteleg
/ncnviinterea judecittei, iar altii aceea a ministerului jastitiei. Vezi tom. II, p.
763, ad 'totem, ab initio.
377'
INTERDICTIA.
I) Sub codul Caragea, rieipitorii eran pugi sub tutelii, fiind pugi sub
ingrijirea obgtegtei epitropii dupg legea din 1834, incorporatli raspit. VII din
&gill. organic.
Vezi in tom. VIII, partea 1-a p. 90, ad notam, considerentele emestei
-curioase sentinte, care a fost reformatX de Curt,ea din Amiens. In momentul edad
revizuim aceete, scrims scum un an, se dan lupte cumplite In jurul oragulni Amiens
pe care Germanii Toes° a pnne mana numai decit. Pn scam luptele lor su
fost linsX zliditrnieite de bravele armate, aliate &encase gi engleze.
Vezi tom. III, partea I-a, p. 89, text gi nota 2, preaum gi tom. VIII, partes.
I-a, p. 87, nota 1 (ed. a 2-a). Cpr. Trib. Toulouse, D. P. 1912. 5. 3 9i Dreptul dia
1912, No. 11, p. 88. Vezi i Planiol I, 2116 (ad. a 6-a .
4) Vezi supra p. 392 bis
409
Randuirea unui consiliu judiciar poate fi provocata
de aceleasi persoane ca re pot cere in terdictia (art. 459 C. civil ')..
Procedura de urmat atat pentru darea cat §i ridicarea.
eonsiliului judiciar este aceea§i ea §i In privinta interdictiei
(art. 459 C. civil).
Chestiunea de a se §ti care aunt persoanele indrituitc
a cere desfiintarea consiliului judiciar este con troversata. Dupa
parerea generalit, desfiintarea consiliului poate fi ceruta de-
toti acei In drept a o provoca §i chiar de Insu§i cel pus
sub Infrr.jirea acestui consiliu, §i aceasta fail asistenta Jul 2).
559. In ce consisti functiunea judiciar.
Consiliul judiciar nu reprezinta pe risipitor sau pe cel slab.
de minte, ci-1 asista, numai In une-le acte ; de untie rezulta
ea el nu este, In genere, supus regulelor dela tutele. Prin
urmare, el nu da socoteli, iar bunurile sale nu aunt lovite
de ipoteca legall a minorilor, etc. 4), el fiind responsabit
ca un mandatar ordinar.
Daca consiliul judiciar refuza, in mod abuziv, asistenta
sa, tribunalul poate, dupa cererea celui In drept, sa4
/nlocuiasca prin altul, sau sa randuiasca un consiliu ad hoc
care va asista pe incapabil, de cateori actul va fi socotit uti1.
Ministerul public este obligat s puna concluzii Inaintea
instantelor judeciitore§ti, nu numai in cazurile eftnd aunt In
joc interese de minori §i interzi§i, dar §i atunci and sunt
interesate persoane puse sub consiliu judiciar (art. 81 Pr.
civ.). De cateori instanta, In care figura o persoana pusa sub
consiliul judiciar, a fost compusa farit procuror, decizia data
este casabill, §i acest motiv poate fi propus pentru prima
oara In casatie, de oarece compunerea instantelor judecatore§ti
intereseaza ordinea publica
Dupl art. 2, partea 1, capit. 5, din codul Caragea, qi prietenii puteo
s4 cearX punerea risipitorilor sub epitropie.
Vezi tom. III, partea I-a, p. 94 i 121, text qi nota 2.
8 Cpr. Trib. Iaii, Dreptul din 1910., No. 31, P. 251. Asistenta consiliulus
judieiar nu consist4 numai In prezenta lui la facerea unni act, ci In concursul
lui efeetiv la facerea aetului. Cpr. Cas. fr., Sirey, 1904 1. 213.
4) Se decide insg, uneori, c consiliul judtciar nu poate, sub pedeaps4.
de nulitate, s4 cumpere un imobil apartinind risipitorulni san slabului de minte
pe cara trebue sit-1 asiste (art. 1308 C. civil). Chestiunea este 1MA controversatfi
atilt In privinta consiliului judiciar nit ji a curatorului minorului emancipat
Vezi supra p. 370, text ji nota 5.
Surville, Élémenta d'un coure de droit civil, I, 515, p. 302; Répert. irey
V° 0°11861 judicialre, 2( 8, etc.
Cas. I, 20 Iunie 1919. Jurisprudenfa ow. din 1919, No. 29 qi. 30,.
p. 797, No. de ordine 732
410
1) Vezi supra No. 556, p. 404 II tora.III, partea T-a, p. 117, text nota 4-
Vezi tom. III, partea I-a, p. 2, nota 1, in fine i p. 123.
3 Vezi tom. /II, mentionat, p. 123, 124.
CARTEA II.
DESPRE BUNURI, DESPRE PROPRIETATE
$1 MODIFICARILE EI.
564. Cartea I, se ocupg despre persoane, iar Cartea
II despre bunuri (legea intrebuinteazg uneori cuvantul lucruri
in loc de bunuri).
533. Prin lucru se intelege tot ce are fiintil, in realitate
san numai In imaginatie (omne pod est aut cogitatur), iar
prin bunuri (bona), se luteleg lucrurile suseeptibile de o pro-
prietate publiel sau privatg :
Bonorum appellatio, aut naturalis, uut civilis est. Natura-
liter bona ex eo dicuntur, quod beant, hoc ,est beatos faciunt.: beare
-est prodesse". (Prin bunuri se intelege lucrurile ce posedlin fireste
san dup& fictiunea dreptului civil. Prin posesinnea natural& se
¡elege acea pe ca.re ne-o procur5, natura, adec5, cate ne procurg o
inlesnire de train ce ne face fericiti). (L. 49, ab initio, Dig., De
verborum significatione, 50. 16).
Lucrul este genul, iar bunurile constituese specia,
adecá lucrurile asupra cgrora omul poate sg aibg drepturi
patrimoniale.
Drepturile patrimoniale au fost qi ele clasificate Intre
bunuri, afarg de dreptul de proprietate, din care nu s'a
&cut un bun aparte densebit de luerul la care se aplicg.
566 qi 567. Impirtirea lucrurilor. Lucrurile se Im-
part In mai multe categorii. Astfel, ele stint: 1° corporale
(truDeqti) Ili incorporale (quia in jure consistunt); 2° fungibile
(art.' 1145, 1576, C. civil), adecg care kite° obligatie pot
fi Inlocuite prin altele de aceea§i specie, cantitate qi cali-
tate (quarum una alterius vice fung itur), de exemplu: banii,
grgnele, vinul, oloiul, etc. riii nefungibile care nu pot fi In-
locuite prin altele); 30 consumptibile qi neconsumptibile
416
1° 1MOBILELE.
PROPRIETATEA
Legile romane nu definesc proprietatea, lug autorii
au dat urmatoarea definitie :
Jv,s utendi, fruendi et abutendi re sua". (Proprietatea este
dreptul de a Intrebuinta lucrul Au, de a se folosi si de a dispune de el).
Proprietatea este dreptul de a se servi, de a se bucura
de a dispune de un lueru In mod exclusiv qi absolut 3),
Vezi tom. Ill, partes I-a, nota 1 deis p. 221, 222; tom. IX, nota 2 dele.
p. 28 urm. gi p. 86. Vezi i tom. IV al acestei lueritri, No. 253, in fine. Mai
vezi infra, p. 624, nota 1 qi tom. III al aeestei luerki, No. 249 bis. Curtes de
easatie s'a pronuntat de eurand in sensul personalitlitei dreptului ehirialului,
solutie admis atilt la Romani, eit i in vechtul drept franeez. Vezi Jurisprud.
Minting din 1919, No. 1, P. 467, No. de ordine 472 ti Tribuna juridied din 1919,
No. 30, 31, p. 133 (eu observ, noastrlt). Mai vezi in acelati *tens, Trib. R. Slirat,
Tribuna juridicd din 1919, No. 37,38, p. 171 urm. (tot eu observ. noastrS.).
Vezi tom. III mentionat, p. 225, text Ili nota 2.
3) S'a deeis, en drept envint, cI dreptul de proprietate nu este atins prim
faptul autoriatel comunale de a fixa pretul pilnei, de oarece legea comunall
permite consiliului comunal de a face regulamente de administratie i de po-
litie comunalli, in deosebi. pentru ea slt asigure indestularea obetet Cu articole
de prima necesitate, precum: pines, carnea, eta. (cpt.. art. 398 § 7 C. penal).
Cas. Sectii-nnite, Butt. 1908, p. 1799 ai Dreptui din 1908, No. 67, p. 546.
435
in limitele §i sub conditiile determinate de lege, fara a jigni
Insa drepturile tertiilor (art. 480 C. civil).
Proprietatea cuprinde deei trei drepturi principale :
jus utendi (dreptul de a se servi de un lucru) ; jus fruendi
(dreptul de a pereepe fructele lucrului) §i jus abutendi
(dreptul de a Intrebuinta luerul in mod definitiv §i exClusivi),
adica de a-1 consuma, daca este eonsuptibil, de a-1 ucide
daca este un animal, de a-1 drama daca este o cladire,
de a-1 Instraina 2), etc.
In caz cand drepturile de mai sus apartin la una qi
aceea§i persoana, proprietatea se zice plinel (plena in re
potestas 3). Cand aceste drepturi apartin la persoane deo-
Bebite, proprietatea este desmembrata 4).
Dreptul de a se servi, de un lucra se nume§te uz (art.
565 urrn. C. civil).
Dreptul de a percepe fructele unui lueru se nume§te
uzufruct sau folosinta (art. 479, 517 urm. C. civil).
Dreptul de a dispune de lueru I§i pastreaza denumirea
de proprietate, lusa cand acest drept apartine unei persoane
farit celelalte drepturi, el la numele de nucla proprietate
(nuda proprietas).
596. Validitatea monopolurilor constituite in folosul
proprietarilor de tirgu§oare. Proprietatea eonferind un
drept exclusiv absolut, drepturile publice recunoscute unui
particular trebuesc respectate, Intrucat au fost constituite In
mod valid §i proprietarul are a le exercith ea §i cum ar
Cpr. art. 480 urm. C. Calimach (366 nrm. C. austriac); art. 985 nrm.
C. german. tAnsprtiche eta de/in Eigenthume), etc.
2 Vezi asupra acestei maxima, tom. 'VII al Coment. noastre, p. 222, text.
ai nota 3. Mai veziAom. iII al acestei lucrltri No 356, in fine.
2) Vezi tom. III, partea I, p. 268, text nota 4, tom. VII, p. 251, text
gi nota 3, precum i tom. II, p. 96, nota 3, tti la autoritlitile citate acf lo,adde
Cas. S-a III, Bult. 1912, p. 10 88. Vezi tom. III al aeestei luerIri, No. 369.
4 Vezi antorii eitati In tom. III. mentionat, p. 369, nota 2.
449
Daca atta reclamantul at qi pArltul invoaea un titlu
de proprietate, doctrina distinge: 1° san titlul lor emana
deba aceea§i persoana qi, In asemenea caz, acel care §i-a
transcris mai IntAi titlul va avea preeadere; 2° sau titlul
reclamantului qi al pArltului emana dela diferite persoane
§i, In asemenea caz, chestiunea este controversata. Unii dau,
In adevar, prectidere posesorului, pentruca :
In pari causa, melior est causa possidentis". (In drepturi de
o potrivá, canza posesorulni este cea mai buná). (Cpr. L. 9 § 4,
Dig., De publiciana in rent actione, 6. 2 ').
sau :
In pari causa possessor potior haber debit. (L. 128, Pr., Dig.
De des. regules juris antiqui, 50, 17).
O regula de drept germanic zice, de asemenea :
Selig ist der Bestzer". (Ferice de aPel care posedá 2).
Beati possidentes !"
Tata ce gasim, In aceasta privinta, In Loysel :
En toutes saisines, le possesseur est de meillenre condition,
et pour ce, qui possidet et contendit Deum tentat et offendit" 8).
Aiurea acelmi autor ne spune :
Possession vaut monet en France, encore qu'il y ait du droit
de propriété entremelé" 4).
Dad. si jaluitorul qi parttul au titluri deopotrivii a nepri-
hánitei stápiniri, atuncea protemisirea se envine pfirftului, dupá
acest principin : fn drituri deopotrivit este mai pnternic stápáni-
torul", zice art. 490 din eodul Calimach (374 C. austriac).,
Mai exista asupra acestei chestiuni qi alte sisteme, ex-
puse In tom. III, partea I-a, al Coment. noastre, p. 270.
In fine, atta reclamantul In revendieare da §i pArItul
pot sa, se Intemeieze pe uzucapiune, daca posesiunea lor In-
trune§te conditiile prescrise de lege (art. 1847 urm. C. civil).
PitrItul va putea respinge actiunea In revendieare prin
exceptia trasa din autoritatea lucrului judeeat (art. 1201
1) Vezi tom. II al acestei 11243'1,6, No. 254, in fine qi 225.
2 ) Vezi Chaisemartin, op. cit., p. 204, No. 59.
Loysel, op. cit., II, p. 134, No. 741.
Idem, II, p. 132, No. 740.
65287. Alexandreeco, Principiile Dreptnlui Civil. 29
450
ACCESIUNEA
1) Vezi Loysel, op. cit., II, p. 134, No. 743. Cpr. art. 431 C. Calimach
(330 C. anstriae); art. 9, partea VI, eapit. 3 C. Caragea. Vezi qi art. 955 urm.
993 C. german, etc.
3) Notiunile generals asupra posesinnei vor 11 expuse la titlul preserip-
tiei, tom. IV, No. 550.
3) Vezi tom. II al acestei luerki, No. 352 tti No. 400.
453
3 ) Vezi ins5, textele eitate In tom. III, parten I-a, p. 339, nota 1-3.
Vezi aupra, p. 371 qi No. 542.
Vezi textele citate In tom. III, parten I-n, p. 32,8, nota 2.
462
Vezi tom. III, partes 1-a, al Coment. noastre, p. 31., text i nota 1.
Asupra modului cam trebue d. se tmparil futre doi proprietari eori-
verani, aluviunea formatl In dreptul linlei lor de hotar, vezi Tribun. Baeliu,
Justititt din 1916, No. 9, 10, p. 237 urm. Aceast sentin, foarte bine motivatit,
se referl de mai multe ori la plirerea noastrit. Cpr. art. o45 C. Calimach.
8) Mai vezi Codal lui Andr. Donici, § 1, capit. 26, precum i art. 5, § 1
C. Carnea, partes, II, capit. 1. Cpr. art. 65 din legas din introd.ucere a codului
german (Einfahrungsge.stetz).
65287. Alexandresco, Principiile Dreptului Civil. 30
466
un obiect unie compus din mai multe capete deosebite, dupl cum
-o clädire este un singar tot format de o adunäturä de pietre.
(Iustit., De legatis, II, 20 § 18, in fine)...
In asemenea caz, uzufructuarul trebue sit Intretie Eli
al pAstreze turma, care constitue fiinta sau substanta lucrului,
Inlocuind animalele care pier qi care nu mai sunt bune
pentru pi-Asia 1 .
Aceast/ Inlocuire se va face cu animalele ce dit sporul
turmei 2).
In asemenea caz, uzufructuarul nu restitue pieile anima-
lelor pierite, el nerestituind aceste piei proprietarului deceit
la caz de desfiintarea totalA a turmei (art. 556 § 1. C. civil).
Animalele care se scot din card sau turml, pentrucl
nu mai aunt bune de nimic, apartin uzufructuarului, care
poate dispune de ele, de oarece le Inlocue§te prin altele
provenite din sporiu.
Uzufructul unei colectiviati de animale nu se stAnge
prin pierderea luerului, deeAt atunci cand turma a pierit
In total (art. 557, 563 C. civil), din IntAmplare sau din
-cauza unei epidemii, adecit : fArá culpa uzufructuarului ; fi,
In asemanea caz, el trebue sit restitue proprietarului ceeace
a mai ritmas din lucra, pod inde exstabit3), adecl : pieile
animalelor pierite, sau valoarea lor, dacit aceste piei au fost
Intrebuintate, afarit de cazul and ele ar fi fost Ingropate
,conform regulamentelor sanitare.
In caz cand uzufructuarul ar fi In culpl, se intelege
oat el va fi responsabil conform principiilor generale.
677, Uzufructul constituit asupra stupi(or cu roi.
13zufructuarul unor stupi cu roi se va folosi de mierea
albinelor afiltoare In momentul deschiderei uzufructului sau
venite mai In urmit, clei mierea este un fruct natural (art.
-522 C. civil4).
De aceea, o veche maximA germanit zice cit mierea
nu urmeazA albinele :
Honig folget nicht den Bienen").
i) L. 68 § 2, Dig., De uottfructu, 7. 1.
2) Instit., De divisione venom, II, 1, § 38, ab initio.
5) L. 1, Pr., in fine, Dig., Usufructuarus quemadmodum caveat, 7. 9.
Vezi In privinta albinelor, ouprci p. 447.
Chaisemartin 4. cit., p. 209, No. 68.
486
Et, si apes in eo fundo gild, e,arum quo que ususfruetus ad
cum pertinente'. (Dacä se gAsese albino In fondul supus uzufruetului,
uzufruetuarul are drept la fructele lor). (L. 9 § 1, Dig., De-
usulructu, 7. 1).
El trebue bait A, Intretie prisaca In starea In care a
primit-o, Inlocuind roii care pier sau care se prapadesc,
conform art. 556 C. civil, care se aplica si la albine.
Daca, la Incetarea uzufructului, numArul stupilor cu
roi este mai mare decat la deschiderea lui, excedentul ya
apartinea uzufructuarului sau mostenitorilor sAi.
678. Uzufructul constituit asupra unei creante.
Creantele pot face obiectul unui uzufruct, de oarece dobAn-
zile banilor sunt fructe civile (art. 523 C. civil').
Uzufructuarul unei creante are drept la venitul ei, pe
care 11 dobandeste zi cu zi (art. 525 C. civil). El nu poate
Insa sa vanda creanta, nici sa faca vreo novatie fara
Invoirea nudului proprietar 2).
Chestiune de a se sti daca uzufructuarul este In drept
a primi, la scadenta, capitalul creantei si a-1 procenta
aiurea, este controversata 2).
Dacri, creanta grevata de uzufruct este privilegiata sau
potecara, uzufructuarul are dreptul si chiar datoria de ai
relnoi la timp inscriptiile menite a o garanta, el fiind respon-
sabil In caz And creanta ar fi compromisa din cauza ne-
gligentei sale.
La incetarea uzufructului, uzufructuarul va restitui
nudului proprietar titlul creant.ei primit dela acest din urma,
el neavand nici o responsabilitate dacá debitorul a devenit
insolvabil In cursul uzufructului (art. 1275 C. civil).
Numai atunci uzufructuarul ar fi responsabil de
insolvabilitatea debitorului and aceasta insolvabilitate ar fi
provenit In urma unui nou. temen de plata dat debitorului
de catre uzufruetuar &IA Invoirea nudului proprietar.
Uzufructul asupra unei creante se stA nge prin prescrierea
creantei, proprietarul ei avAnd lima drept la despAgubiri daca
perderea creantei se datoreste culpei uzufructuarului 4).
Cpr. L. 3, Dig., De ueufructu earum rerum quaeusu consumuntur, 7. 5
2 Cpr. Art. 1074 C. german.
Vezi tom. III, partea I-a, p.444,445. Dupli art. 661, in fine, din eodul
Calimaeh (510, in fine C. austriae , uzufructuarul unei ereanpi nu putea aere
deeAt dolanda.
4) Vezi tom. III, partea I-a, p. 444 li nota 4 dela p. 555, 556.
487
Uzufructul constituit asupra unei rente viagere.
Ihufructuaral unei rente viagere este in drept a percepe
/n tot timpul uzufructului, veniturile acestei rente, dobAn-
dind proprietatea lor zi ea zi (art. 523 0. civil), fail, a
fi obligat la nici un fel de restituire catrenudul proprietar
al rentei (art. 527 C. civil
Duel renta se va stinge In timpul uzufructului, uzufruc-
tuarul nu va avea nimic de restitait. Daca ea va avea fiinta
si In urma Incetarei uzufructului, uzufructuarul sau moste-
nitorii si o vor restitui In starea In care se va gasi atunej.
Mostenitorii uzufructuarului nu vor avea nici-o restituire
de flout nudului proprietar sau mostenitorilor sai, chiar
daca uzufructuarul ar fi perceput venitul rentei prin anticipa.tie,
duel ea era, dupa conventia partilor, platibill prin antici-
patio (art. 1649 § 2 C. civil 2).
Uzufructul constituit asupra unui alt uzufruct
sau asupra unui contract de arendi. Duel s'a constituit
un uzufruct asupra unui alt uzufruct, ceeace legea per-
mite 3), obiectul dreptului aceluia care are uzufructul unui
uzufruct, este Insusi dreptul de uzufruct, iar nu fructele 4).
Uzufructuarul unui drept de uzufruct va percepe deci
toa,te fructele, flra a restitui nimic primului uzufructuar,
care tine local nudului proprietar, caci exista o mare ana-
logie Inteun asemenea uzufruct si acel al unei rente viagere.
LI Ineetarea uzufructului, uzufructuarul va restui deci
numai dreptul de uzufruct, nu Insa si fructele percepute.
Aeeasta solutie este admisa de lege In privinta barbatului
care gaseste un uzufruct In averea dotalit a sotiei sale
(art. 1376 C. civil 5).
Aceleasi principii sunt aplicabile, prin analogie, uzu-
fructului constituit asupra unui contract de inchiriere sau
de arendare 6).
Uzufructul constituit asupra unui fond de co-
mert. Uzufructul poate fi constituit si asupra unui fond
I) Vezi tom. III, partea, I-a, p. 455 si tom. VIII, partes I-a, p. 308, nota
-4 (ed. a 2-a). DapI Loysel (op. cit., I, p. 263, No. 258) Boje est réput6 haute
futaie, quand on a demeur6 trente an sans le conper".
Vezi tom. VIII. partea I-a, p. 308 (ed. a 2-a) si tom. IV al acestei lu-
crIri, No. 68 quater.
1) Contra: L. 12, Pr., Dig., De usufructu, 7. 1.
Art. 816 § 1 din codul olandez este expres, in aceastl privintA.
490
bung credinta, fara dol sau frauda, chiar putin timp in-
nainte de moartea sa, daca aceste contracte au fost incheiate
In marginile unui act de administratie, adeca pe cinci ani
eel mult (art. 390, 427, 1268, 1269, 1419 C. civil), iar
nu pe noud ani, ca in codul francez.
Daca contractul a fost incheiat pe un timp mai lung
de cinci ani, proprietarul va putea cere reducerea lui la
termenul legal, iar dad, contractul n'a fost reinoit In con-
formitate cu legea (art. 1269 C. civil), el nu va obliga pe
proprietar.
Nulitatea fiind, in specie, relativa, atat reinoirea cat
anularea contractelor incheiate de uzufructuar nu poate
fi ceruta de acest din urma, ci numai de proprietar 1).
Curtea de casatie din Franta a deeis ct nudul pro-
prietar nu este ohligat a respecta eontractul exeesiv con-
simtit de uzufructuar niel chiar atunci cand el este moste-
nitorul acestui din %Irma ; Insa aceasta solutie este foarte
contestabin 3).
Arendasul sau chiriasul, al carui contract ar fi anulat
sau redus dupa eererea proprietarului, n'are, In principiu,
roves contra uzufructuarului sau mostenitorilor sai, pentru
evictiunea sa rezulta din lege, si el trebuia s'o prevada:
Quia hoc evenire posse prospicere debuitt. (Pentru ei el a
trebuit s. prevadit acest eveniment). (L. 9 § 1, in medio, Dig.,
Locati conducti, 19. 2 4).
Proprietarul poate sa ia in arenda sau cu chirie lucrul
sau, daca uzufructul acestui lucru apartine unei alte persoane:
Proprietarul poate si ja In posesie Insusi al sin lucru, dad,
intrebuintarea san folosirea aff.stnia se envine nnei a treia per-
soane", ziee art. 1471 din codul Calirnach (1693 C. anstriae).
din contra, ea, In regula generall, proprietarul
nit poate s Inchirieze sie lucrul sau propriu, dupa cum
nu poate niel sa-1 cumpere:
Vezi torn. III, partea I-a,, p. 470.1i tom. IX, p. 48, nota 4; Cas. fr.
D. P., 83. 1. 314; Sirey, 85. 1. 482.
3) D. P. 98. 1. 76 i Sirey, 1900. 1. 178.
3) Vezi Colin et Capitant, op. cit., I, p. 797, 798.
Singurul caz In care s'ar patea acorda arendalului san ohirialului o
aotiune In garantie contra nzufructuarnlui, ar fi acela In care acest din urmit
i-ar fi ascnns calitatea ea de uzufructuar san ar fi intrebnintat manoperi fran-
duloase spre a face pe arendal sau chiria e cread it clt el este proprietar.
495
Rei suae conductio ?tulla me. (Inchirierea lucrului sau pro-
priu este nulh). (L. 15, Dig., Depositi, vel contra, 16. 3).
Suae rei emptio non valet, sive sciens, sive ignorans emi".
(Vinzarea nu este validh atunci child cineva ti cumphrii. lucru/
su propriu, fie ch a stiut, fie ca n'a stiut ch lucrul ti apartinea).
(L. 16, Pr., ab initio, Dig., De cow) ahenda emptione, 18. 1).
Neque pignus, neque depositum, neque precarium, iteque
emptio, neque locatio rei suae consistere potest". (Nu se poate ca.
cineva sa primeasch lucrul shu propriu Cu titlu de gaj, depozit,
precariu, cumphräturh sau locatiune). (L. 45. Pr. Dig., De div.
regulis juris antiqui, 50. 17 ').
Uzufructuarul poate sl Inchirieze nu numai imobilele
supuse uzufructului, dar qi mobilele supuse acestui drept,
atunci cand acesta este singurul mijloc de a se troge foloase
din ele, precum ar fi, de exemplu: cgrtile care compun un
cabinet de lecturit, caii gi tritsurile menite a fi Inchiriate3),
vasele destinate a face comert pe mare 3), etc.
Contractul de Inchiriere al acestor mobile, consimtit de
uzufructuar, va Inceta tug odatA cu uzufructul, 0 Inchi-
rierea nu va mai putea, de astildat§, fi opusl nudului pro-
prietar, in urma incetArei acestui drept, pentrucit art. 534
din codul civil derogA dela principiile generale numai In
privinta arendlrei sau Inchirierei imobilelor. In privinta In-
chirierei mobilelor, se va aplica deci dreptul comun, adecl:
maxima :
Resoluto jure dantis, solvitur jus accipientis" (art. 1770,
1803 C. civil4).
Uzufructuarul avtind, In adev§r, un drept vremelnie
(art. 557 C. civil), nu poate sit confere un drept pentru
timpul and uzufructul nu va mai avea fiintii, §tiut fiindcl:
Vent° plus juris ad alium transferre potest Timm ipse kabet"'
(L. 54, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50, 17 si art. 580, in
fine, 1521 C. Calimach, 442 qi 1138 (C. austriac 5).
Vezi tom. VIII, partea II-a, nota 6 dela p. 11 li tom. IX, p. 41, text
r¡i note,
Cpr. Colin et Capitant, op. cit., I, p. 796; Planiol, I, 2801, etc.
2) Vezi Domat, 10i8 civiles dans leur ordre naturei, II, p. 364, No. 10,
(ed. Carr6, din 1822).
Vezi supra, p. 201, 437 cli trimeterile Acute acolo. Mai vezi supra,
No 685, etc.
Vezi supra, p. 200, 437, 450, etc. qi tom. III, partea I-a. p. 473. Cpr.
De La Bigne de Villeneuve et Jae, figments de droit civil, I (singurul volum
apiirut), 1044, P. 918. Mai vezi tom. IV al aeestei lueritri, No. 204, etc.
496
sa le faca el Insqi,
Cu autorizarea justitiei pe socoteal/
uzufructuarului (art. 1077 C. civil), daca acesta nu prefera
sa se scuteasca de sarcina lor prin renuntarea sa la dreptul
de uzufruct (art. 561 C. civil).
Uzufructuarul n'ar putea Insit prin renuntarea la uzu-
fruct, sa se libereze pentru trecut de reparatiile de Intre-
tinere pricinuite prin culpa sa sau prin aceea a oamenilor
de care el ritspunde1).
Chestiunea de a se Elti daca uzufructuarul poate, prin
renuntare la dreptul slu, s§, se libereze pentru trecut de
reparatiile de Intretinere cauzate prin fa ptul folosintei sale,
este controversata; Inn, pitrerea cea nlai juridiel este, de
bung seama, aceea care pune In principiu ca uzufructuarul
nu poate, nici chiar restituind fructele pereepute sit se li-
bereze pentru trecut de reparatiile de intretinere, a eitror
cauzi£ este contemporanit cu exercitiul dreptului su, pentrucA
obligatia fiind eontractata, In specie, prin faptul folosintei
sale, restituirea fructelor percepute de el nu face ea dispara
aeest fapt:
Newt° potest proprio facto se ab obligatione liberare". (Ni-
mene nu poate iii se libereze de o obligatie prin propriul s'Au fapt).
Tot astfel, moqtenitorii uzufructuarului n'ar putea sa
se sustraga dela obligatia reparatiilor de Intretinere, care
ar urma a fi &cute la moartea uzufructuarului, oferind
restituirea valorei fructelor percepute de autorul lor.
694. Reparatiile marl Venim acum la reparatiile
cele mari, care fiind n4te sarcini extraordinare ale proprietatei,
privesc, In principiu, pe nudul proprietar (art. 545 C. civil),
daca titlul constitutiv al uzufructului n'a dispus contrariul
(art. 969 C. civil), qi uzufructuarul nu poate fi obligat a
le face dealt atunci And ele ar fi fost pricinuite prin culpa
sau neglijenta sa (art. 998, 999 C. civil).
Daca nudul proprietar nu face reparatiile cele mari,
uzufructuarul este In drept sit le faca el Insuqi, chiar in
contra vointei proprietarului, pentruca el poate In totdea-
una al fad, cauza acestui din urma mai bung 2).
lJzufructuarul va avea In asemenea caz, dupa unii.
I) Cpr. L. 66, Pr., Dig., De taufructu, 7. 1.
2) Cpr. L. 7 § 3, Dig., De ueufructu, 7. 1.
-506
paratiile cele mari, care sunt In sarcina lui (art. 545 C. civil),
clei dad, acest drept se cuvine uzufructuarului (art. 531 C.
civil), mi attit mai mult el trebue sA apartie proprietarului.
Tot In seopul rPparatiilor celor mari, proprietarul poate
sl scoatl var, piatrit, nisip §i altele din fondul su pus uzu-
fructului.
Obligatiile nudului proprietar. Proprietarul
n'are, fatA, de usufructuar, nicio obligatie pozitivA, precum
el are fatA de chiria§ sau arenda§ (art. 1420 C. civil). El
n'are, dupg cum §tim, niei obligatia de a face reparatiile
cele mari. Obligatia proprietarului este deci negativA §i con-
siga in non faciendo, ca la toate servitutile In genere (art.
539, 634 C. civil.
Nudul proprietar n'are obligatia de a preda lucrul
supus uzufructului cu toate accesoriile lui decAt la caz de
constituirea aeestui drept prin vinzare sau donatiune, §i
Inc/ §i atunci vinzAtorul §i dAruitorul n'au aceastAeobligatie
In calitatea lor de proprietari, ci In virtutea contractului.
Proprietarul, In asemenea cazuri, nu predl lucrul in
atarea In care se gAse§te (art. 540 C. civil), fArA ea uzu-
fructuarul sl poatl pretinde ea lucrul sil, fie pus In starea
de a putea fi Intrebuintat, art. 1421 dela contractul de
locatiune nefiind aplicabil In specie t).
In caz de constituirea uzufructului prin vAnzare, van-
zAtorul trebue sl garanteze pe uzufruetuar de once evie-
tiune, dael contractul nu-1 desearcA de aceastl obligatie
art. 1337 urm. C. civil), iar la cas de constituirea uzu-
fructului prin donatiune, dAruitorul nu va rAspunde deelt
de faptele sale personale, dacl nu s'a obligat a garanta (art.
828 C. civil, care reproduce art. 1077 din codul italian).
Stingerea uzufructului. TJzufructul, conferind
uzufructuarului dreptul de a se folosi de toate fructele pro-
duse de lucru, legea a trebuit EA mArgineaseA timpul eta
poate el tie aeest drept, pentru ea nada proprietate A nu
devie un lucra nefolositor 2).
3) Vezi tom. III, partes I-ar 483 qi 541, 549, precum li tom. IX, p. 31,
nota 1.
21 Prin incetarea azufructului, dreptul de a intrebninta !nonti fli de a-i
percepe frnctele, tneetin d pentrn nznfrnotnar, trece, tn adevar, la nadal proprietar,
care lipeit pana atunci de folosinta, fiti vede coneolidat dreptul Eli dobindettte
deplins proprietate a lucrului. C. Bucnrelti, Dreptul din 1911, No. 15, p. 117.
515
Ne tamen in universum inutiles cement proprietates, scraper
abscedente usufructu, placuit certi8 modis extingui usumfructum, et
ad proprietatem reverie (Cu toate acestea, cum propriefitile ar
.
eAruia este permis de a face mai mult, poate a fortiori sh,' fact'
mai putin). (L. 21, Dig., De div. requlis juris antiqui, 50. 17 1).
1) Vezi tom. III, prtea I-a, p. 573, nota 3 ei tom. III, partea II, p. 649
unm, ed. a 2-a.
527
I) art. 591 din Codul civil este oled limitativ, iar nu enuneiativ, dei
ehestiunea este eontroversatá, in Frente. Vezi tom. III, parte& I-a, p. 701, nota 1.
2) Cpr. art. 1145 C. Calimach (856 C. austriae).
563
1) Loysel, op. cit., I, p. 291, No. 289, Cuvantul (1ouve sau douhe doqa)
insemneazii, panes, santului pe cara este aruneat pImintul.
568
0 maximA germanii zice, In acela§i Bens : Dem der Hagen,
dem id auch der Graben'. (Acela care are gardul are §i qantul ').
Daca pamantul a fost aruncat pe ambele maluri sau
a fost curatit, nearuncandu-se nici pe unul, qantul va fi
presa pus comun, In lipsa unui semn care sa, stabileasca ne-
comunitate.
Art. 603 din codal civil stabillnd o prezumptie legal,
ca §i art. 591 din acelaqi cod, nu poate sa existe alt semn
de necomunitate cleat acel prevazut de lege, cAci nicio pre-
zum pie legall nu poate sa existe fara o anume lege. Che-
stiunea este lima controversata.2).
Intretinerea §antului comun. *antul coman
trebue sa fie intretinut cu cheltuiala comunii, ea Qi zidul
comun (art. 592, 605 C. civil).
Coproprietarul unui flant comun ar putea IDA sa, se
scuteascit de aceastg. Indatorire, renuntand la comunitate
conform art. 593 C. civil, fiindca aceasta dispozitie nu se
aplica numai la zidurile comune, ci constitue aplicarea unui
principia general, care carmue§te toate lucrurile comune In
genere.
Legea fiind muta In privinta drepturilor ce rezulta din
comunitatea unui put, vom aplica, In specie, tot ce s'a zis
In privinta comunitatei unui zid. Astfel, coproprietarii hi
vor Imparti tarna Eli tot ce se va extrage din §ant, precum
iarba, etc. Arborii care s'ar afla In qant vor fi de asemenea
comuni, pentruca ei sunt un accesoria al pamantului (argu-
ment tras din art. 609 C. civil).
Unul din coproprietari n'ar putea Irma, farl. voia celui-
lalt, sa ceara, conform art. 728 C. civil, Impartirea qan-
tului sau gardului coman, Intoemai ca la zidul comun.
Reclamatiile privitoare la qanturile Ili gardurile co-
mune, precum §i la distantele de observat Intre vecini, eu
privire la constructii sau plantatii, sunt, In prima instanta,
de competenta judecatoriilor de ocoale, cu drept de apel la
tribunal (art. 32, 30 L. judecat. de ocoale din 1907).
Gardurile comune (art. 608, 609). Once gard,
viu sa,u verde (art. 607 C. civil), ori uscat sau mort, care
11 Chaisemartin, op. cit., p. 105, No. 6.
2) Vezi tom. III, partea I-a, nota 3 dela p. 727, 728.
569
Ambele cheetinni aunt IneIt controvereate. Vezi tom. III, partea I-a, p.
746, text tti note.
L. 1, Pr. § 1, Dig., De glande legenda, 43, 28. Vezi Ferrini Manuaie
di Pandette, 356, p. 466 (ed. a 3-a).
2) Chaieemartin, op cit., p. 167, No. 40. Aceet drept al vecinulni(Ueber-
allerecht) se &mete afirmat li in Sachoenspiegel, II, art. 52.
674
Aceeaq solutie a fost admisa kli prin noul art. 673 din
codul fr., modificat prin legea din 20 August 1881. Acest
text dispune, In adevar, ea fructele care cad fire§te depe
crengile ce se Intind pe fondul vecin, apartin proprietarului
acestui fond, qi raportul facut la Camera adaoga; ca o
justa compensare a Ingaduirei sale.
In unele parti ale Germaniei, de cate ori cracile arborului
unui vecin se lntindeau pe fondul altui vecin, proprietarul
acestui fond era In drept ali insuqi cracile qi fructele care
treceau peste unja separata a fondului Eau.
In acest sens, un vecbiu proverb german zice:
Der den beisen Tropfen geniesset, geniesset auch den gutenu .
(Cine prime§te picgtura cea rea prime§te qi pe cea bung 1).
Toate actiunile relative la distantele de observat pentru
plantatiile qi constructiile dintre vecini, sunt, In prima
instanta, de competinta judecatori.ilor de ocoale, de cateori
nu se ridica, intre parti vre-o chestie de proprietate (art. 32,
30 L. pentru judecatoriile de ocoale din 1907).
759. Dis. tanta si lucririle intermediare cerute pentru
oarecare constructii (art. 610 C. civil). Dupa art. 610
din codul civil, acel care voe§te sa, sape pe fondul sax,
langa un zid comun sau neeomun, un pu t sau o fantana,
o privatit sau latrina (art. 1449 din codul civil zice : prim-
blatoare) ; acel care voelte sa cladeasca un camin, o vatrb,
fierarie, un euptor sau o soba ; ace' care voe§te sa stabileasca
un ocol de vite sau un grajdiu, fie destinat la once animale :
boj, oi, ramatori, etc. 2); aeel care voe§te sa aqeze un depozit
de Bare ori de materii corosive, etc., este obligat a lasa
1ntre acele gropi, constructii sau depozite qi zidul care
desparte fondul sau de acel al vecinului, departarea pre-
scrisa de regulamentele qi obiceiurile particulare a unor
asemenea lucrari, sau a face cel putin lucrarile prescrise
de acele regulamente sau obiceiuri, spre a nu aduce vre-o
vatamare vecinului.
Art. 610 din codul civil nefiind limitativ, ci pur
enunciativ, se decide, Cu drept cuvant, ca judecatorii vor
11 Cpr. C. Galati, Dreptul din 1912, No. 35 p. 275 lecizie CasatX pentru
al t motiv).
2) Vezi regulamentul pentru inclustriile insal ibre din 24 Septembrie 1894
cu modificiirile din 1898. In cat prive§te dreptul vechirt al Mol dovei, vezi publicatia
din 4 Decembrie 1849. pentra ferirea in ridicarea zidurilor ob§tti a obiectelor
care, prin evaporatia puturoasi4, aduce jigntre An Latei publice. Manualul admi-
nistrativ al Moldovei, I, p. 349, No. 218. Vezi qi art. 1144, i fi e, C. Calimach
(855 C. austriac).
576
9 Cpr. Cas. rom. Bult. 1913, p. 2040 si Cr. d dicier din 1914, No. 19
p. 164 (rezumate); Turiaprud. ront., din 1914, No. 6, P. 85, No. de ordine 89.
2) Cpr. art. 640 C. Calimach (849 C. austriac).
2) Local se socoteste tnfundat nu nurnai attinet ciind existii, o imposibili-
tate absolutl de a ell la as lea publiel, dar si atunei cand nu se poste esi dintenn
loe Wit inconveniente grave (art. 593 C italian), instantele de fond apreeiând
In mod suveran gravitatea incomoditittei san a ineonvenientelot. Cas. rom. Bnit.
1013, p. 346 si Dreptui din 1913, No. 39. Cpr. Trib. Turnu-Severin, Cr. judiciar
din 1905, No. 58, P. 462. Vezi tom. III, partea I-a, p. 776, nota 4 si tom. XI,
p. 332, ad notam.
Pentru ca art. 616 urm. BA fie aplieabile, se mai cere ea origina tnfundit-
turei BA, fie necunoscutA, sau ea local sA fi fost tnfundat prin caz fortuit ori
fortii, majorli., iar nu prin faptul vi volute proprietarului (art. 918 C. german).
Cas. ram. Bult. 1911, p. 1244; Juriapr. ranking din 1914, No.?, p. 98, 99; Trib.
Carpentras, Cr. jtidiciar din 1913, No. 77, p. 815 (ca observ. noastrA). Vezi tom.
III, parts& I-a, p. 781, 782 gi tom. XI, p. 332, ad notam, etc.
582
I Cas. rom. Cr. Judiciar 1915, No. 16, p. 626 (reznmate . Vezi ssupra
acestei chestiuni, observ. noastra publicatX in Jurtsprud. enerald din 1923,spqa
No. 1882, p. 863, precum li autoritiitle citate acolo.
591
I) Cpr. .Tudecat. ocol. V Bucurevti, Dreptul din 1912, No. 59, p. 4i9 .
Vezi tom. III, parte % l-a, p. 823 ei p. 842. ad notani.
Loysel, op. cit., I, p. 294, No. 294. V ezi §i Pothier, Introrduc. générale
aux contumcs T servitutee recite& , I, 228, p. 311 (ed. Bugnet). Dreptul roman
nu ulmitea e mstituirea unei servituti prin destinatia pririntelui de familie.
Vezi Ferrini, Manuale d Pandettc, 384, p. 4P5. 496.
Cpr. Planiol, I, 2943.
599
Vezi asitpra acestei controverse, tom. III, partea I-a, p. 811, nota 1
in fine i p. 866, text si nota I.
Cpr. Planiol, I, 2946.
2) Cpr. 'rrib. Bacu, Dreptul din 1913, No. 52. p. 413.
600
proprietarului §erbitor.Proprietarul
Obligatiile
fondului qerbitor platreazg. proprietatea acestui fond, cu
Indatorirea de a suferi tot ce proprietarul fondului domi-
na,nt este In drept a face In virtutea servitutei, sau de a
se abtine dela tot ce acest proprietar este In drept a-i in-
terzice.
Astfel, proprietarul al cgrui fond este gravat de o
servitute de trecere, nu poate a opreascii. trecerea Intiun
timp al anului, s facl drumul mai Ingust, etc.; proprie-
tarul fondului care datore§te o servitute de p§qune a unor
vite, nu poate s5, are sau s defri§eze In ima§ul ; proprie-
tarul care datore§te o servitute de adg,pare, nu poate, prin
faptul slu, s fac.1 a se produce secarea iazului unde se
vitele; acel care datore§te o servitute de vedere nu
poate s lmpiedice vederea vecinului prin constructii care
n'ar respecta distantele legale; cxci prin aceasta el ar ad-
mite o atingere dreptului de servitute al fondului dominant 1).
Prin aplicarea principiilor de mai sus, art. 634
din codul civil opre§te pe proprietarul fondului qerbitor de
a schimba starea lucrurilor In dauna fondului dominant, qi
de a strImuta In principiu, exercitiul servitutei din locul
primitiv Intr'un loc2).
Cas. S-a I, Bult. S-s. I-a, anul 1913, p. 666. Aceastil. decizie pune In
principiu cit ceeace nu poste s fad, proprietar il fondului serbitor, nu poste
s'o faeN mci un regul. comunal In privinta unei servituti reale dobándia de
fondul dominant cu mult tnainte de decretarea acestui reg,ulament. Tot in ace-
la s'a pronuntat, In aeeeas afacere, Curtes de casatie, in Sectii-unite.
Dreptul din 1915, No. 60, P. 475. Vezi insX, Trib. Ilfov, Dreptul din 1914,
No. 32, p. 251 urm. (aentint§. casatli).
Sitwurile schimblri interzise de art. 634 &supra unui imobil supus unei
servituti, sun°t aeelea ce tind a o restrange eau miclora, citei legiuitorul tinand
seams de interesele schimbItoare cu timpul ale proprietItilor, a N oit sli Impace
606
1) Vezi asupra acestei maxime, tom. III, partea I-a, p. 879 li tem. VI,
p. 173, preeum li tom. IV al aeestei lueritri, No. 561 bis.
2 Vezi asupra modului servitutilor la Romani, Ferrini, Manuale di Pan-
41eite, 380, p. 491, 492.
d-tale pe jos, calare sau cu trAsura, n'au trecut In timp
de 30 de ani decAt pe jos, am perdut dreptul de a trece
calare sau cu trasura. Modul servitutei este astfel restrAns
prin preseriptia liberatorie, neuzul partial al servitutei mic-
sorAnd-o In mAsura In care n'a fost exereitata. Aceasta
este sensul art. 641 C. civil.
La, Romani, din contra, intreaga servitute era pastrata
chiar daca nu se Intrebuintase dreptul Intreg ').
Teoría romana era admisa de Pothier, Insa Domat
fiind de alta parere, redactorii codului fr., au Orbit ea-
lituza lor obi§nuita, urmind de asta data pe Domat, care
interpreteaza In mod gresit legea urmatoare din Digest 2
Si is, qui nocturnam aquam habet, interdiu per constitutuns
ad amissionem tempus usus fuerit, amisit nocturnam servitutem qua
taus non est. Idem est in eo, qui colts horis aquaeductum habens,
alije usue fuerit, nec ulla parte earum horarum". (Dad, acel care
are dreptul de a lua apil dintr'un fond strain in timpul noptei,
it exercith nuznai ziva in timpul fixat pentru pierderea servitutei,
el pierde dreptul ce-i fusese concedat pentru timpul noptei. Aceea§i
solutie este admisibila in privinta acelui care, avand dreptul de a
conduce apa in fondul situ, in timpul unor oare anume determinate,
ar fi exercitat acest drept la oare diferite). (I,. 10 § 1, Dig., 8. 6).
Art. 641 din codul civil se aplica nu numai In cazul
eAnd exercitiul servitutei a fost mai restrAns deck dreptul
ce-i eonferea titlul ei, dar fli atunci cAnd proprietarul fondului
dominant §i-ar fi Insu§it drepturi mai intinse deceit cele
ce-i &idea titlul , asa el ceeace Intrece peste titlul constitutiv
al servitutei a fost dobandit prin preseriptia achizitiva, insa
nurnai in privinta servitutilor continue §i aparente, de oarece
numai acestea pot fi dobAndite prin prescriptie (art. 625
C. civil). Astfel, de exemplu, daca titlul Imi conferea dreptul
de a avea numai doua ferestre care-mi procurau vedere pe
un fond strain, am avut timp de treizeei de ani mai multe
ferestre pe acest fond, am dobindit prin prescriptie dreptul
de a avea mai multe ferestre decat Imi conferea titlul meu ;
pentruca servitutea de vedere este continua §i aparenta si
ea atare, susceptibila de a fi dobAndita prin prescriptie.
L. 9 § 1, Dig, Si servitus vindicetur, 8, 5; L. 8 § 1 li L. 9 Dig.
Quemadmodum servitutee amittuntur, 8. 6, eta.
Ve7i Domst, Lois eivilee dens leur ordre naturel, II, 433, No. 11 (ed.
Carrii).
619
Daca !ma, In loc de a trece pe fondul d-tale pe jos,
dupl. cum aveam drept, am trecut 30 de ani eu trasura,
n'am putut dobandi acest drept, pentruca servitutea de
trecere fiind necontinud, nu poate fi dobAndita decAt prin
titlu (art. 622, 624 C. civil).
Nu trebue sa confundam diferitele moduri de exercitare
ale unei servituti, eu exereitiul unei alte servituti, caci pro-
prietarul fondului dominant, care ar exercita timp de 30 de
ani alta servitute decat aceea constituita, ar perde prin
nentrebuintare servitutea la care ar avea drept (art. 641
C. civil, fara a dobandi servitutea exercitata, dacii aceasta
din urma n'ar fi continua Ili aparenta (art. 623 C. civil).
In elt priveste natura statutului servitutiilor prediale
qi a difieultatilor la care aceasta chestiune a dat loe In dreptul
international privet, vezi tom. III, partea I-a, p. 886 urm.
Ateest volam 1-am terminat in ziva de 18 Iunie/1 lulls 1917, insli, 1-am
revlizut in anii urmkori, punandu-1 la eurent.
ERRATA
La pag 43 randul 1 a se citi exceptiones in loe de exceoptiones.
La pag. 187 raudal 3 de jos se va eiti fabrici in loe de abiici.
La pag 218. In loe de nr. 276 se va citi 286.
La pag. 243. In loc de nr. 327 bis se va citi 327 suprimändu-se
cuväntul bis". .
La pag. 264 randul ultim se va citi Supellectile In loe de Se-
pelluctule.
La pag. 289 rindul 19 se va citi computatur in loe de eomputur.
La pag. 397 inaintea randului 20: Actele shvársite"... se va
adäuga urmätoarele: Cu scopul de a impiedeca unele procese
greu de rezolvit san temerare, art. 449 C. eiv., introduce o
exceptie la principiul eh drepturile unui om tree la moste-
nitorii säi. (Cpr. C. Bucuresti Cr. judiciar din 1914 No. 27,
p. 227).
La pag 536 randul 1 se va adäuga, la Inceput, nr. 726 bis.
La pag. 604 la titlul No. 778, se va citi sau In loe de si celui".
TABLA DE MATERII
Pag. No.
Prefata 5-10
TITLU PRELIMINAR
Despre dreptate, despre drept. despre lege si despre judecatori 11
Justitia (definitie) 11 1
Jurisprudenta (delinitie 12 2
Dreptul (definitie 13 3
Forte (puterea) 14-16 4-5
Abuzul de drept 17;i ur. 67
linpcirtirea dreptului 21 si urm.
Dreptul natural ......... 21 8
Dreptul pozitiv . . . 23 9
Dreptul scris $i nescris 23 10
Uzurile comerciale 27 11
Dreptul canonic bisericesc 28-29 12-13
Despre legi 29 14
Decrete legi '0 31 15-16
Referatul la puterea legiuitoare . 32-33 17-18
Dreptut nostru anterior 33 19
Denegare de dreptate 34 20
Oprirea judecatorului de a se pronunta pe calea reglementara 34 21
Nejudecarea constitutionalitatei legilor 34-38 22-23
Interpretarea legilor 39 24
Legile penale fiscale, etc 46-48 25-31
Abrogarea legitor 48 32
Dreptul roman 49 33
Dreptul nostru anterior 49 34
Dreptul nostru actual 49 35
Constrangerea corporala 50
Abrogarea expresa sail tacita ...... 50 36
Imptirtirea legilor r 52 37-39
Despre judecdtori 53 40-41
Nimeni nu-51 poate face singur dreptate 61 42
Legitima aparare 64 43
Actele juridice $i sanctiunea tor 65 44-48
Simulatie 69 49-50
Deosebire intre tertii $i !titre parti in privinta probelor. . 73 51-52
Preserierea actiunei in sinzulatie 73 53
Inexistente actului juridic
Eroarea de drept $i de fapt . . .
Dot $i violenta
... 74
75
73
54-56
57
58
Capacitatea partilor 77 59
Obiectul 77 60
624
Pag. No.
Efectele actului juridic 77 61-63
Modalitatile actului juridic 79 64
Sanctiunea actelor juridice (Nuhtate 79 65
Cazurile de inexistenta ale actului juridic 80 66
Consecintele inexistentei actului 80 67-69
Nu1100 exprese 85 70
Nulitati virtuale 85 71-73
Soarta conventiilor derogatorii dela legile de ordine publica . 89 74
Soarta actelor filcute de o femee maritata neautorizata . . 89 75
Soarta conventiilor facute de soti in contra art. 1225-1226
C. civil 90 76-78
Actele de procedura 91 79
Legile imperative 92 80
Actele starei civile 92 81
Alegerea de domicIliu in inscriptia ipotecara ..... . 93 82-83
Nulitati absolute si relative 93 84
Neretroactivitatea legilor . . . . . . 94 85
Drepturile castigate 95 86
Respectarea drepturilor castigate prin constitutie . . 96 87
Anesiunea de teritoriu 96 88-89
Legi retroactive 98 90
Exceptii dela principiul neretroactiviTtei legilor, legi re-
presive (art. 2 C. penal 98 90
Legea interpretativa . 98 91
Exemple de legi interpretative . 99 92-934
Legi politice
Legile de ordine publica 100 95
Legile de procedura . . 100 96
Legea meseriilor din 1912 . 101 97
Hotaririle rAmase definitive . . 101 98-99
Statutul real, Statutul personal si Statutul formelor 1102
Legile de politie 1101
Neresponsabilitatea Regelui 103 102
Deputatii si senatorii
Legea electorala ...... . . . . , ..........
Suveranii streini si reprezentantii putertlor streine
10
1033
104
103-104
105-107
Consulii puterilor streine 104 108
Renuntarea la fictiunea exteritoralitatei . . . 105 108
Dreptul de azil 105 109
Legile reale, Teritorialitatea legilor reale 106 110
Legile reale 107 111
Capacitatea de a mosteni 109 112
Mobilele 109 113
Mobilele considerate in individualitatea lor 109 114
Mobilele considerate ca universalitate ., 109 115
Legile personate 110 116
Nationalitatea persoanelor 111 117
Statutul domiciliului 111 118
Cazul cand Rornanul se gaseste intr o tara care nu admite prin-
cipiile statutului personal 112 119
Perderea calitatei de roman 112 120
Statutul strainilor din Romania 113 121
Cazul cand legea strainilor este contrara ordinei publice din
Romania 113 122
Aplicarea legilor streine de judecatorii romani 114 123
Chestie de fapt 114 124
Statutul formelor 115 123
Aplicarea regulei de mai sus tuturor actelor 116 126
623
Pag. No.
Copiile de pe actele autentificate in strainatate 116 127
Contracte si quasi-contracte 116 128
Frauda la lege 117 129
Formele de procedura st de executare 117 130
Mijloacele de proba 117 131
Proba testimoniala 118 132
Diferitele aplicar ale regulei locus regit actum 119 133-134
Nederogarea prin convenfil sati dispozifii parliculare la legile
care intereseazd ordinea public&
Ordinea publica si bunele moravuri 119 135
Bunele moravuri 120 136-137
Exemple de legi de ordine publica dela care partile nu pot
deroga 121 138
Partile pot deroga dela legile introduse in interesul lor 124 139
Obligatia de garantie 125 140
Neraspundere de dol 125 141
Legile dela care se poate deroga . . 126 142
Alte drepturi la care se poate renunta 127 143
R.enuntarea la primul grad de jurisdictie 127 144-145
Renuntarea la ipotecii iegala a femeei maritate 128 1-16
CARTEA I.
Despre persoane
Venirea tiganilor in tara 129 148
Numele persoanelor 130 149
Impartirea persoandor de codul Caragea 130 150
Departarea femeilor dela slujbele publice 130 151
Tutela femeilor 131 152
Incapacitatea femeei maritate 131 153-155
Cand se socoteste omul nascut 133 156
Copilul conceput se considera ca o persoana 114 157
Copilul trebuie sa se nasca vm 135 158
Comparatie cu legiuirile streine 135 159163
Monstrii 137 163
-Neviabilitatea copilului 137 164-165
Persoane morale 138 166
Necesitatea unei legi 139 167
Persoanele morale in Dobrogea 139 168
Dreptul nostru anterior 140 169
Persoanele morale straine 140 170
Persoanele morale de drept public straine 140 171
Respectarea legilor de ordine publica 141 172
Dobandirea de libertati in Romania 141 173
Impartirea persoanelor morale 141174-175
Statul, comunele, etc. 142 176
Alte persoane morale 149 177
Desfiintarea persoanelor morale 143 178
Res ponsabilitatea persoanelor mora le 143 179-180
Responsabilitatea civila a persoanelor morale 145 181
Juramantul decizor 145 182
Interogatorul persoanelor morale 146 183
Interogatorul societatilor civile 146 184
Nationalitalea Romcind 146 185
Na0erea 147 186
Efectele ligitimarei In privinta nationalitatei copilultu 148 187
626
Pag. No.
Efectele adoptiunei 148 188
Binefacerea legei 148 189
Casatoria unei straine cu un Roman 149 190-197
Impcimdritenirea 152 193
Recunoasterea calitittei de Roman 153 199
Efectele acestei recunoasteri 153200-201
Anexiunea de teritoriu 154 202-20t
Dreptul de emigrare 158 205
Plata datoriilor Statului anexat 159 206
Cazul unei anexiuni partiale 169 207
Plata pensiunilor 161 208
Pierderea nationalitatei romana 161 269
Retragerea nationalitatei romane 162 210
Na(ionalitatea romana- (Extrasa din ,Manualul de drept civil
comparat de 1). Alexandresco)
Nationalitatea, Definitie 162 131
Diferitele moduri de dobandire ale nationalitlitei rowane . 163 132
Nasterea sau filiatiunea 163 133
Copii legitimati 163 133
Copii naturali 164 134
Copii gasiti pe teritoriul roman tara parinti cunoscuti . . 164 135
Copii adopta ti 164 136
Casatoria unei Qtraine cu un Roman . 164 137
Alte moduri de dobandirea nationalitatei austriace 166 138
Dobandirea si pierderea nationalitatei ruse 166 139
Dobandirea si perderea nationalitatei ungare si austriace 166 140
Impamantentrea sau naturalizarea 167 140
Efectele naluralizarei 167 141
Naturalizarea in Austria si in Ungaria 168 142
Abrogarea dispozitiilor de mai sus prin legea romana 1924 168 143
Anexiunea unei teritoriu la regatul Romaniei 169 144
Anexiunea Dobrogei Vechi 170 145
Plata datoriilor Statului anexat de catre Statul anexator 170 146
Perderea nationalitatei romane 170 147
Redobandirea nationalitatei romane 171 148
Retragerea nationalitatei romane 172 149
Pierderea nationalitati ungare si austriace 172 150
Redobandirea nationalitatei ungare si austriace 173 151
Redobandirea nationalitiltei ruse 173 152
Optiunea si renuntarea la nationalitate 173 153
Cetatenia de onoare 173 154
Conditia striiinilor
Dreptul de alibiat 174 211-212
Dreptul nostru anterior 175 213
Constitutia din 1866 175 4 14
Dreptul de succesiune al strainilor la imobilele rurale . . . 176 215-216
Condificinea strdinilor En Románia (Expusa din ,Manual de drept
civil comparat" de D. Alexandesco)
Drepturile de cari se bucura strainii 178 155
Dobandirea deimobile rurale 178 155
Nulitatea virtuala 178 156
Dreptul de a recurge la justitia ¡arel 179 157
lzgonirea si expulsarea strfiinilor 179 153
Conditia strainilor In codul austriac 180 158
Actele Mire' civile 180 217
Secularizarea actelor starei 181 218
627
Pag. No.
Diferitele acte ale stArei civile 181 219.220
Dovedirea stArei civile atunci cAnd n'au existat registre (art
33 C. civil) 189 29'1
Actele de nastere art. 41 urm. C. civill
Actele de cAsAtorie (art. 49-62 C. civil
CAsAtoriile dintre Mahometani
.... .. . 183
. 184
184
222
223
994
Actele de incetare din viat5 (art. 63-72 C. civil 184 225 226
Domiciliul
Resedinta . 1M 298
Nu se poate ca cineva sA nu aibA un domiciliu 187 229
Domiciliul real 187 231-232
Efectele domiciliului 188 233
FraudA la lege 188 234
Domiciliul strAinilor ... 189 235
Domjciliul politic si civil 189 236
Domiciliul legal 190 237
Functionarii inamovibili 190 238
Domiciliul militarilor 191 239
Domiciliul ales 191 240 242
Interpretare strictA 199 243
Diferitele moduri cum se poate alege domiciliul 193 244
Cazal cAnd do niciliul a fost ales la reclamant 194 246
Absenta
Sensul juridic al cuvantului absentA 195 248
Neaplicarea displzitiilor absentei la neprezenti 195 249
Perioadele absentei 196 250
Reprezentarea absentului . 197 251
Absenta nu este o cauza de desfacere a cAsAtoriei.. . 198 252
Privigherea copiilor tninori ai tatiilui dispArut 199 933
Sarta instrAinArilor imobiliare constituite de mostenitor. aparent.199 254
Cisitoria
Dreptul nostru anterior 203 256
Dreptul roman si dreptul vechiu francez 203 257
Dreptul nostru anterior
Dreptul actual. ......
Dreptul strAin.
........... 205 204
205
258
259
260
CAsAtoria solo consonsu 205 261-262
ImpiedicAri la cAsAtorie. '..07 263
ImpiedicArile proibitive 207 264
ImpiedicArile dirimante 207 265
Dreptul canonic 208 266
Conditiile esentiale casAtoriei 208 267
Identitate de sex 208 268
VArsta sotilor 208 269-270
Legea constrtingerei corporale 909 271
Nulitatea mixtA 209 272
ConsimtAmAntul sotilor 209 273
Logodna 2 10 274
Dreptul actual 212 275
Actiune In daune 213 276
Cazurile de inexistent t ale cAsAtoriei 214 277
Viciile de consimtAmAnt 214 218
628
Pag. No.
Dolul 214 279
Contractul matrimonial banesc 215 280
Violente 215 281
Rapi rea 916 282-283
Eroarea asupra calitatilor morale 217 284
Neputinta 217 285
Casatoria minorilor. Consimtamentul celor in drept 218 286
Casatoria copiilor naturali 219 287
Sanctiunea dispozitiilor de mai sus 219 288
Casatoria tutorului Cu minora de sub tutela 219 2i-9
Existenta unei casatorii anterioare 220 290
Lipsa de inrudire intre viitorii soti 220 291
Cuscria 221 292
Cauza de recuzare . 223 293
Dispensa regala 223 294
Inrudirea duhovniceasce 223 295
Impiedicari relative la adoptiune 223 296
Darea consimtamantului sotilor si al parintilor 224 297
Publicitatea cesatoriei 224 298
Competinta teritoriala a ofiterului starei civile 225 286 bis
Casatoria prin procuratiune 225 299
Opozitiile la casatorie 225 300
Anularea casatoriei 226 301
NuMAO relative si absolute 227 302
NuMAO relative 927 303
Nulitati absolute 228 304
Efectele anulfirei casatoriei 230 305
Casatoria putativa (art. 183, 184 C. civil 230 306
Dovedirea celebrarei casatoriei 232 307
Dovedirea casetoriei prin actul de celebrare . . . . . . . . . 233 308
Proba casatoriei prin posesiune de stat (art. 177, 179 C. civil). . 233 309
Proba casatoriei prin rezultatul unei proceduri penale (art. 180
C. civil) 235 310
Efectele casatoriei . 235 311
Casatoria morganatica 237 312
Pa g. No.
Violarea credintei conjugale prin adulteriul unui din soti . 247 337-338
Viaja comuna 252 339
HoLarirea locului inmormantarei unei persoane 252 339
Incapacitatea femeei maritate 232 340
Critica legei 253 341
Dreptul de corectiune al femeei in dreptul nostru anterior. 254 342
Autorizarea necesara femeei maritate 254 343-345
Actele pentru care femeea maritata n'are nevoe de autorizaie 236 346
Obligatiile femeei nascute din delicte si quasidelicte 257 347
Obligatiile femeei nascute din lege 258 348
Obligatiile femeei separata de bunuri in privinta actelor de
administratie 258 349
Femeea autorizata de a face comert 958 350
Cine da autorizarea 258 331
Autorizarea barbatului 258 332
Autorizarea expresa 238 353
Autorizarea tacita 259 354
S pecialitatea autorizarei 259 355
Autorizarea barbatului data prin mandatar 260 356
Autorizarea justitiei 960 357
Refuzul barbatului de a autoriza pe sotia sa 961 338
Lipsa de autorizare a femeei maritate 969 359
Exercitarea actiunii de in rem verso contra femeii . 965 360
Confirrnarea bulitatei 265 361
Desfacerea casatoriei 966 362
Absenta unuia din soti 966 363
Termenul de vaduvie de 10 luni
Impiedicare proibitiva . . . . . .
Drept international
....... .
266
. 267
. 267
364
363
366
Despartenia sau divortul 268 367
Necesitatea divortului. Existents lui la toate popoarele . . . 268 368
Inexistenta separatiei de trup 269 369
Existenta a dotia feluri de despartenii 22701 37701
Divortul pentru cauza determinata. Cauzele divortului .
Excesele 270 372
Cruzimi 270 373
Injurii grave 271 374
Aprecierea judecatorilor de fond 271 375
Paptele care pot constitui injurii grave 271 376
Condamnarea unuia din soti la munca silnica sau la recluziune
(art. 113, 243 C. civil) 272 377
Vrajmasirea vietei unui din soti (art. 215 C. civil 272 378
Persoanele in drept a cere divortul 273 379
Xribun. competent in materie de divort 273 380
Divortul dintre Mahomefani 274 i81
Procedura divortului 274 382
Despartenia strainilor in Romania 274 383
Despartenia Romanilor in strainlitate 275 384-395
Actiunea reconventionala in materie de divort 275 386
Secretul desbaterilor 276 387
Dreptul de apel 276 388
Inexistenta dreptului de opozitie la tribunal . . . 277 389
Recursul in -casatie 277 390
Revizuirea 278 391
Infatisarea sotilor in persoana 278 392-394
Prescrierea actiunei in divort 278 393
Masurile provizorii 279 396
Caracterul al hotaririlor 279 397
630
Paz. No.
ParAsirea domiciliului conjugal din partea femeei .,79 398
Izgonirea barbatului din casa femeei 979 399
Izgonirea femeei din domiciliul conjugal
Pensiile alimentare 2814)(
28 44(11) 1
.........
.
Posesiunea de stet 307 442
Tribunalul competent . 307 443
Recunoasterea silita 307 444
Adoptiunea
Consideratii generate si istorice . 307 446
Dreptul strein 3 18 447
Dreptul musulman 309 448
Dreptul ebraic
Dreptul nostru anterior . .......
... .
309
309
449
450
Adoptiunea mitologica . . .
Adoptiunea fraterna sau infrAtirea
Persoanele care pot adopta
. . 1 .
.....
. . . 309
310
'11
451
452
453
Conditiile cerute spre a putea adopta 312 454
Adoptarea minorilor 314 453
Desfiintarea adoptiunei . 315 456
Adoptarea copiilor naturali . 315 457
Pag. No.
Efectele adoptiunei 316 458
Dreptut de succesiune al descendentilor adoptatului asupra
averei adoptatorului 317 459
Dreptul de reintoarcere al adoptatorului si al descendentilor si 318 460
Plata datoriilor adoptatului 320 461
Acceptarea succestunet adoptatului 32(1 462
Lipsa de sezina - 320 4h3
Formele ado tiunei 320 4'4
Inscrierea a optiunei . . . . . . . .91 465
Puterea piirinteascii
Consideratii generale si istorice. (Dreptu) roman) '92 466
Dreptul vecluu francez ...... . . . . 324 467
Dreptul germanic 325 468
Dreptul actual 325 469
I.egea exceptionala din 23 Decembrie 1916 i27 470
Dreptul ce contera puterea parinteasca parintil(,r 428 471
Dreptul de corectiune 328 472
Dreptul de corectiune al mamei naturale 328 473
Incetarea puterei pArinte$ti
Administratia legala . . ...........
Actele ce poate face tatAl administrator legal ..
3z9
310
:430
474
475
47(
Uzufructul legal 332 477
Sarcinele uzufructului legal 334 478
Incetarea uzufructului legal 334 479
Minoritatea si majoritatea 337 -180
Interdlctia
Cauzele interdictiei si persoanelor care pot s'o provoace . 398 549
Persoanele care pot provoca interdictia ..... 480 350
Procedura interdictiei 400 551
Efectele interdictiei 402 552
Randuirea unui tutor 403 5563
Casatoria copiilor interzisulut 404 554
Descarcarea tutorului 404 555
Publicarea botararei de interdictie . . 404 556
633
Pag. No.
De4lintarea interdictiei 407 557
Consiliul judiciar 407 558
In ce consista functiunea consibului judiciar 409 559
Actele pentru care asistenta consiliului judiciar este necesara 410 360
Actele ce poate face acel pus sub consiliu judiciar 411 561
Soarta actelor %cute fart asistenta consiliu ui 413 562
Natura interdictiei si consiliului judiciar 414 563
CART EA II.
Despre bunuri, despre proprietate qi modifiedrile ei, generalitäti
Impartirea lucrurilor . 415 566.567
Distinctiunea bunurilor 4 16 568
Imobilele 416 569
Imobilele prin natura 417 570
Imobile prin incorporatie 417 571
lmobile prin destinatie 419 o72
Imobilizarea prin destinatta agricola 420 573
Imobilizare industriala 421 574
Imobilizarea nu poate sa emane decat dela proprietate . 421 575
Imobilizare comerciala 422 576
Imobilizarea prin perpetue asezare 422 377
Efectele imobilizarei 44 578
Imobilele pr'n obiectul la care se aplica 424 579
Mobile 425 580-581
Mobile prin natura lor 425 582
Mobile prin determinatia legei . ...... -r_6 583
Bunurile in raport cu acei carora ele apartin 427 584
Bunurile statului (Domeniul public al Statulu) 428 585
Domeniul privet al Statului , 31 586
Domeniul comunelor 431 567
Caracterul concesiunei unui teren dintr'un cimitir 4i2 388
Domeniul judetelor 432 589
Drepturile ce omul pote sit aiba asupra lucrurtlor 432 590
Drepturile reale 4i9 591
Drepturile personale 433 592
Drepturile reale in legislatia actuala 413 593
Natura dreptului chiriasului sau arendasului 434 594
Enumerarea drepturilor reale este enuciativa 434 593
Proprietatea
Validitatea monopolurilor constituite in folosul proprietarilor
de targusoare 435 596
Nulitatea pactului de non alienando 436 597
Irevocabilitatea proprietatei 436 599
Proprietate conditionala 437 599
Contestarea dreptului de proprietate 437 600
Proprietatea indiviza 439 601
Restrictiile la dreptul de proprietate 440 602-603
Marginirea dreptului de proprietate prin dreptul vecinilor 440 604
Lucrurile care pot face obiectul proprietatei 441 605-
Proprietatea literara, artistica si industriala 442 606
Proprietatea nurnelui .
Proprietatea scrisorilor confindentiale . . .... ..
Exproprierea pentru cauza de utilitate publicil
.
444 607
. 444 608.
445 64»
631
Pag. No.
Doi)Andirea proprietAtei 4-16 610
Pierderea proprietAtei 446 611
Actiunile ce isvoresc din proprietate 447 612
Actiunea in revendicare . 448 613
Proprietatea nu se perde prin neuz 450 614
Accesiunea 451 615
DobAndirea fructelor 451 616
DobAndirea fructelor prin posesiune de bura credintA . . . 452 617
Drepturile posesorulut de rea credintA 453 618
Cazurile cAnd posesorul e,te de bunA sau de rea credintA . 454 619
Ce se intelege prin titlu 455 62:1
Eroarea de drept 456 621
Titlul nul 436 622
Titlul putativ 456 623
Momentul cAnd trebue sA existe buna credintA . . . . . . , 457 624
Dreptul de accesiune asupra celor unite si incorporate cu lucrul 457 625
Dreptul de accestune relativ la plantatiuni si constructiuni . . 457 626
Legea minelor din 1895 459 627
Proprietatea minelor In Dreptul nostru anterior . . . . . . 460 628
Prezumptie legalA statornicitA In favoarea proprietarului . 460 629
Cazul cAnd proprietarul a fAcut constructii sau plantatii pe fondul
ski cu materialul altuia 461 630
Cazul cAnd un tertiu a fAcut constructii sau plantatii Cu ma-
terialul stiu, pe un fond strAin 462 631
Dreptul de accesiune relativ la cresterile de pAmAnt care re-
zultA din vecinAtatea unui fluviu sau unui rAu 465 432
Aluviunea 465 633
Avulsiune 466 634
Insulele si prunturile formate Inteun fluviu sau rAu navigabil,
plutitor sau neplutitor 467 635
Albia pArAsitA a unui fluviu sau rAu 469 636
Inundatiile 469 637
Dreptul de accesiune relativ la animale 470 638
Dreptul de accesiune relativ la lucrurile miscAtoare 470 630
Adjunctiune 471 640
Specificatiunca 471 641
Amestecarea mai multor materii sau confuziunea 473 642
Pag. No.
Uzufructul constituit asupra unui alt uzufruct sau asupra unui
contract de arena . 487 680
Uzufructul constituit asupra unui fond de comer t . . . 487 681
Uzufructul constituit asupra pActurilor . 488 682
Uzufructul constituit asupra unei mine, pietrard si nisiparii 490 t83
Drepturile uzufructuarului asupra calitatilor active ale fonduhil
ale fondului si asupra cresterilor de piimant cu care fondy
se mareste in timput uzufructului . 491 684
Actele juridice ce comportA exercitiul dreptului de uzufruct 493 685
Obligatiile uzufructuarului . 498 686
Obligatille uzufructuarului inainte de Inceperea folosinteisak, .498 6137
Obligatia uzufrtictuarului de a face inventar . 498 688
Obligatia uzufructuarului de a da cautiune . 500 689
Cazurile cand uzufructuarul este scutit de cautiune . . . 501 13139 bis
Obligatiile uzufructuarului in cursul folosintei sale . 502 690
Paza si conservarea lucrului supus uzufructului . - . 502 691
Plata sarcinilor anuale si a celor extraordinare impuse pe
proprietate .503 692
Reparatiile de intretinere . 504 693
Reparatile rnari . 505 694
Care sunt reparatiile mari ..... - . 506 695
Reparatiile de tntretinere ..... . . . .
. 506 696
Plata cheltuelilor privitoare la folosinta
Plata datoriilor lAsate de defunct, in caz de constituirea uzli: . 5°7 697
fructului cu titlul gratuit 507 698
Obligatiile uzufructuarului la incetarea uzuil uctului . . . 10-612 699-870
Drepturile nudului proprietar . 512 701
Obligatiile nudului proprietar . 514 702
Stingerea uzufructului . 514 703
Moartea uzufructuarului
Expirarea termenului pentru care uzufructul a fost constituit : 551 156 4
77005
Consolidarea sau confuzia . 517 706
Netntrebuintarea sau neuzul timp de 30 de ani . 518 707
Desfiintarea lucrului supus uzufructului . 520 708
Abuzul folosintei . 322 709
Renuntarea din partea uzufructuarului . 523 710
Anularea renuntarei din partea creditorilor uzufructuarului 524 711
Modurile de strangere ale uzufructului care rezultA din drep.
tul comun
Rezolvirea, revocarea sau anularea dreptului constituitorulu( 525 712
uzufructului . 525 713
Raportul la succesiune . 525 714
Rezolvirea, revocarea sau anularea titlului constitutiv al uzu.
fructului . 526 715
Prescriptia ach;zitivA sau uzucapiunea . 526 716
Stangerea uzufructului stabilit in favoarea unei persoan
morale . 5?7 717
Modurile de strAngere ale quasi-uzufructului 528 718
Consecintele 1ncetArei uzufructului . 528 719
Pag. No.
Servitutiile reale sau prediale 535 726
Definitia si caracterul servitutilor reale 536 726 bis
Clasificarea servitutilor 540 727
Interpretarea servitutilor principiu fundamental) 549 728
Competinta judecatorilor de ocoale in privinta servitutilor.. . 543 729
Servitutile care se nasc din situatia locurilor (servituti natu-
rale sau legale) 543 730
Proprietatea si uzul apelor 545 731
Apele de izvor 545 732
Dobandirea din partea proprietarului megies a unui drept asu-
pra izvorului 517 733
Dobandirea unui drept asupra izvorului din partea locuitorilor
unei comuni, unui sat sau unui catun 548 734
Apele de ploae 349 735
Apa de ploae care cade sau se scurge pe un fond privet . . 549 736
Apa de ploae care cade sau se scurge pe calen publica . . 550 737
Apele curgatoare nenavigabile si neplutitoare 550 738
Drepturile tribunalelor de a hotari contestatifie dintre riverani
la repartitia apelor 551 739
Granitturea proprietatilor vecine 552 740
Ingradirea proprietiltei 556 741
Ingradirea de /mina voe 556 742
Ingradirea silita 557 743
Obligatiile si sarcinile impuse de lege din cauza vecinalatei . 558 744
Sarcinile stabilite In interesul Statului sau al comunelor.. 559 745
Sarcinile stabilite In interesul particularilor 559 745
Zidul comun 559 747
Prezumtia de comunitate si semriele necomunitatei art. 590, 591 560 748
Semnele de necomunitate 561 749
Sarcinile comunitatei 552 750
Efectele comunitatei 563 751
Dobandirea comunitatei unui zid 565 752
Santurile comune 567 733
Semnele de comunitate . .
Intretinerea santului comun 61
5567 75
7554
Gardurile comune 568 756
Distantele ce vecinii trebue sa observe In plantatiile lor . . 570 757
Revendicarea fructelor cazute pe fondul vecin 573 758
Distanta si lucrarileintermediare cerute pentru Dare care con-
structii 574 759
Vederea In proprietatea vecinului 576 760
Pag. No
Responsabilitatea penalA a persoanelor morale 590 126
Responsibilitatea civilA a persoanelor morale 590 127
JurAmAntul deferit persoanelor morale 591 128
interogatorul persoanelor morale 591 1,29
Interogatorul societAtilor civile 591 130
Servitulile stabilite prin omului 591 764
Persoanele care pot constituí o servitute (servitute pasivA) . . 592 765
Persoanele care pot dobAndi o servitute (servitute activA) . 593 766
Modalitätile servitu(ilor 594 767
Model de stabllire al servitupor 594 763
Stabilirea servitutilor continue si aparente (art. 623-626) . . 595 769
Titlu 595 770
Posesiunea de 30 de ani 595 771'
Destinatia proprietarului 597 772
Stabilirea servitutilor continue si neaparente si celor necontinue
aparente sau neaparente 599 773
Pierderea sau distrugerea actului scris care constatA servi-
tutea (art 628) 600 774
Modul de exercitare al servitutilor (art. 620) 601 775
Alodul de a exercità servitutile 609 776
Facerea lucrArilor necesare la exercitiul servitutei (art. 630-632) 603 777
Efectele fmpArtirei fondului dominant sau serbitor (art. 633) 604 778
CODUL CIVIL
Art. Par, No. Art. Pag. No
1 97 89 151 224 298
2 102 100 153--156 295 300
0. pag. 46, No. 29 0 pag.109,No.113 164-165 219 288
3 34 20 166 290 290
4 34 21 174--175 994 298
5 119 135 176-182 133 307
8--20 (abrog)146 0 urnl. 180 935 310
Cf. 162 0 urrn. 181-182 235 310
21 181 220
183-184 f 151 f 193
22--29 182 220 I. 230 X. 306
33 36
41-48
49-62
61
182
183
184
224
224238 220
222
298
186
188
189--193 (
239
29'
240 (
317
292
314
320
63-72
84-86
87
f 184
X 92
226251
t 189233
185
(
225
81
194
195
196
(
247
252
235
336
340
f 338
X 311
89-90
92
98-113
94
97
191
190
190
190
237255
190 ( 236
238
236
236
197-199
200
201
203 204
(261
260
89
255
ç344
l 35
75
344
357
114 198 252 286 260 356
117
121
123
199
197
452
254
231
617
20794
j
( 89
k 256
1
i 41
75
51 7
{ 433 f593 698
{ 582 j- 765
435 1 595 600 'L774
521-526 477 i urm. 630-632 603 777
476 .633 604 778
327 k487 { 664679 634 609 781
639 591 771
529 489 682
670 644 436 598
531 478
483 675 645 561 748
534 606 784
338 478 670 680
333 477 811 141 173
539
817 141 173
341 484 676
990 68 48
341-544 500 689
545-546 503 691 f 59
548 503 692
933 { 77 I 60
549 504 692 952 84 69
550-532 507 698 954-955 75 37
553 507 697 960-961 75 57
484 961 83 68
555 { 510 ( 642
699 962 77 60
556-557 483 676 973 77 61
516 703 70
357 f 973 { 524 {
{ 5 15 704 75'1°1
COI)UL CALLNIACti
5 115 125 233 240 321
7 94 85 273 309 450
21 432 590 238 312 454
23 433 592 250--251 308 446
34 135 158 261 350 496
82 216 282 429 455 620
144 266 364 478 441 604
218 297 430 485 448 613
529 527 717 1149 556 742
548 468 635 1154 65 44
551 465 633 1177 69, nota 1.
1013 240 319 1450 175 213
1143 561 748 1521 201, nota 1.
1144 564 751 161e 232 306
CODUL AUSTRIAC
5 94 85 369 448 613
8 99 91 411 465 633
25 135 158 753 297 430
26 216 282 854 561 748
162 297 430 855 564, nota.
185 308 446 858 556 742
193 350 496 863 65 44
233 240 239 864 69, nota 1.
328 455 620 1138 201, nota 1.
364 441 604 1265 232 306
CODUL CARAGEA
Vezi pag. 239 No. 318
PROCEDURA CIVILA
58 § 3 191 239 374 117 130
58--59 192 241 405 18 7
74 188 233 624 261 358
111 189 234 626 260 357
318 276 388 642 357 498
326 92 79 656-657 358 499
341 68 48 735 94 79
643
CODUL COMERCIAL
Art. Pag. No. Art. Pag. No.
14 411 561 88 68 48
CODUL PENAL
2 98 90 269 247 237
62-63 337 480 270 248-249 337
151 186 227 271 220 290
152 34 20 309 443 606
220 176 216 330 356 498
267 329 474 339 gi urm. 442 606
329 474
268 { 389 535
241 322
LEGEA JUDECATORIILOR DE OCOALE DIN 1907
/ 571 742 40 356 398
32 543 729 43 261 358
578 755 50 224 297
555 740 65 117 230
34 347 390 93 19 7
CONSTITUTIA DIN 1923
17 446 609 82 337 480
18
í123 í138 87 103 102
1 175 I 214 88
f 22
22 123 138 ( 355
35 1.498
55 103 103 103 34 22
DIFERITELE LEGI C1TATE
IN ACEST VOLUM
(Numerile arata paginile)
ciliu impusa de lege in caz de in- et 254-5 No. 343 si 344. - Actele
inscrippe ipotecara 93 No. 82.- pentru care ferneia maritata n'are
Cazul cAnd domiciliul a fost ales nevoe de autorizare. 256 No. 346.-
la reclamant 194 No. 246. Delictele si quasi-delictele No. 347.
Dovedirea casatorlel . . . 233 No. 308 Sanctiunea neautorizarii femeii ma-
Dovedirea filiatiunii legit. 291 No. 420 ritate 89 No. 75. si 262, No. 359.
Dreptul (Definitie) 12 No. 2 Fictio ultra casum fietam progred
canonic . . . . 28 No. 12 non debet 105 No. 106.
natural 21 No. 8 FIliatiunea 286-294-
pozitiv 23 No. 9 Filiatiunea legitima: Generalitati
Dreptul de necesitate . . 30 No. 15 410.-Stabilirea filiatiunii legitime
Drepturi a9tigate 95 No. 86 411.-Tagaduirea paternitatii legi-
Drepturi personale 433 No. 592 time 412-414.
Orepturi reale 432 No. 591 Termenul pentru exercita rea ac-
Dura ¡ex sed lex . . . . 38 No. 23 tiunii 415. -Actiunea rnostenitorilor
416.-Efectul hotoririi 419.-Dove-
direa liliatiunii copiilor care se
Electorali (legea din 1903)103 No. 104. pretind legitimi 420-424.-Efectele
Emancipare 387-395 hotaririi (lucrul judecat) 425 - Fi-
Generalitati 533.- Emancipare ta- liatiunea ropiilor naturali 426
cita 534,-expresa, 535.-Adminis- Folosinta Wahl (v. Uzufruct legal) 332-
trarea averei minorului emancipat No. 477.
538-543. Revocarea ernanciparei Fond de comer! (uzufruct constituit
543. Statul emanciparii (dr. inter- asufira unui) 487 No. 681
national) 546. Forma datesserei 68-48
Emigrare vezl curatela (Dreptul de Formalitailile adoptiunii . . 390 No. 364
257 No. 205. Form aiitatiile interdictie (nu e sur-
En fail de meuble, la pos- prinzator) 10.
session mug titre pag. 442 No. 605 Formele (statutul lor) . . 115 No. 125
Epitropia (v. tutela) . . . 339 si urm. 14 No. 4-
Foria (Puterea)
Eroare (vitiu de consimtamant) 61 49
75 No. 57
Eroare la casatorie . . 216 No. 283
Lroare de drept (la posesie) 456 Ignore* dreptului 13 No. 3
No. 621 Imoblle 416-425
Error comrnunis f 202 No. 251 Generalitati 569.-Imobile prin na-
tacit jus j 263 No. 359 tura 570.- !mobile prin incorpo-
43 No. 25 retie 571. Imobile prin destinati-
97 89 une 572 V. Imobilizare. - Imobile
Exceptio est strietissi. 105 ,,108 prin obiectul la care se aplica 579
mae interpretationis 355 498 lmobile rurale (dreptul strainilor)
549 734 176 No. 215 si 178.
1 601 774 Imobilizare 420-424
Exoese (cauza de divort) 270 No. 372 Imobilizare prin destinatie agri-
Excludere deis tutela . . 355 498 cola 573. - Imobilizare industriala
Exprese (NulltAll) . . . 85 70 574.-Imobilizarea emana dela pro-
Expropriere 445 609 prietar 275. - Imobilizare comer-
Exteritorialitate 105 10i ciala 276. - Imobilizare prin per-
petua asezare 277.- Efectele imo-
bilizarii 278.
Facturn tutoris, factum pupilli 152 No. 198
366 No. 508 Impamintenirea 167 si urm.
Femele 130-132 Impartirea lucrurilor . . . 415 No. 566-7
Departarea dela slujbele publice legilor . . . . 52 37
151. - Tutela femeilor 153.- Inca- Impledecarile la casatorie 207
pacitatea femeii maritate 153. - Generalitati 203. - Impiedecarile
Desfiintarea incapacitatii femeii prohibitive 264. - Impiedecari di-
(proect de lege) 154.-Femeia ma- ritnante 265.
ritata 252 No.340-341.-Autorizarea Imprescriptibilitatea prodrietatii 450-614-
651
Incapacitatea femeii maritate . 252-266 tutor 553 si 555. Publicarea ho-
Generalitati si istoric 130 No. 151- thrlrei de interdictie--556. Casa
153.Autorizarea femeil maritate toria copiilor interzisului 554. In-
343. Actele pentru care femeia cetarea interdictiei 557.
nu are nevoe de autortzare 34-6. Interogatoral unei persoane morale
Obligatiile femeii nascute din de- 146 No. 103
licte si quasidelicte 347. Autori- Interpretarea legilor . . . . 39 24
zaren femeii rnaritate (detalii)351- Interpretarea conventillor . . 79 64
355. Autorizare prin justitie 357- Interpretative (iegi) . . . . 99 92
358.Lipsa de autorizare a femeii Inundatie 469 637
maritate 262 No. 359 si 89 No. 75 Inventar (la uzufruct) . . 44-8 688
Confirmarea nulitatii 365.Vezi si Inviolabilitatea domicilialui . 186 ..27
Femeie" si Casatorie". Incito non dalur bene-
Inceperea tutelei formalitati . . 361 si ficicium 55 No. 40 etc.
urm. No. 501. Inzestrarea copiilor . . . . 239 No. 317
Incetarea tutelei . . . . 379 No. 524 lothesie (adoptiune) . . . 309 No. 45a
Incetarea interdicjiei . . . 407 No. 557 Ipoteca legala
Incetarea uzufructului . . . . 514-528 a minorilor si interzi-
Generalitati 703. Moartea uzu- silor 358 No. SOO
fructului 704. Expirarea terme- a femeii maritate . . 128 No. 146
nului pentru care a fost constituit Irevocabilitatea proprietatii 436 No. 598
uzufructul 70-1. Consolidare sau
confuzie 706. Prescriptia prin
neuz de 30 de ad i 707. Desfiin-
J
Judecatori 53 si urm.
tares lucrului supus uzufructului Judicio quasi contrahimus 102 No 98
708. Abuzul de folosinta 709. Jura generaliter constituuntur
Renuntarea din partea uzufructu- 32 No. 17
arului 710. Revocarea sau anu- Juramantul decisor (al persoanelor morale)
larea dreptului constjtuitorului de 145 No. 181
uzufruct. Prescriptia achizitiva, la tutela . . 379 No. 522
Si uzucapiunea 716. Consecintele Jurisprudenja (delinitie) . . . 12 \o. 2
No. 719. Incetare quasi-uzufructului Justilia (definitiei 11 No. 1
528 No. 718 Justilia est constans et
Indiviza (proprietate) . . . 439 No. 601 perpetua vol untas suum
V. proprietate. calque tribuendum . . 1/ No. 1
Industriali (proprietate) . . 442 No. 606
In dubio libertale respon- 14.
dendum 44 No. 25 Legala (ipoteca) v. ipoteca.
In dubio pro reo respon- Lege (definitie) 29 No. 14
dendum 44 No. 25 Legi imperative 92 80
Inexistenla actului juridic . . 74 No. 54 Legi penale, finale 42 ,, 25
(v. act juridic) Legi retroactive 97 ,. 89
Cazurile de inexistenta 80 No. 66 Legi de ordine publica . . 121 138
Cazurile de inexistenta la casato- Legitimi aparare 64 43
rie 229-231 No. 304-306. Legitimarea 298 431
Infans concPptos pro nato Efectele ei . . . . . 299 , 432
habetur quoties . . . (134 No. 157 Legitimarea §1 nalionalitatea 148 , 186
de ejus commodis agitur 313 No. 454 Legitimarea copiilor naturall 496 430
Infratirea kfel de adoptiune) 310 No. 452 Liberal itali persoanelor morale 141 175
Ingradirea proprietilli . . 556 No. 741 Literal-a (proprietate . 442 606
1njurii grave (cauza divort) 271 No. 374 V. proprietate.
In pari causa melior est Lipsa de autorizare f 89 No. 75
causa possidentis . . 449 No. 613 a femeil maritate l 262 359
Inside formate /de° apa. (Proprietatea
asupra tor) 467 No. 635 Legibus on exemplis
Interdictie . 398 No. 407 Judicarldun est . . . 34 No. 21
115 , 125
Generalitliti: Cauzele si persoanele Locus regit actum { 205 960
care pot provoca interdictia 5'9- 210 274-
550.Procedura interdictiei 551. Logodni
Efectele 552. Randuirea unui actiune in daune 213 No. 276.
652
Lam judecat 16 No. 5 Retragerea nationalittitii ro-
In chestiuni de stat civil 293 No. 425 mane 210
Lumina (servitute de) . . . 579 No. 761 Nationalitatea romana dupa noua
lege . . . . 162. Deanitie 162,
No. 131.Dobandirea nationalitatii
Mala fideo superveni-
eras non nocet
f 231 No. 306 romane 163, No. 132; Nasterea
1 457 624 sau filiationea 133; Copii legiti-
Malitiis non est I 18 No. 6 mati 133. Copii naturali 164,
indulgendum 1 189 234 No. 134. Copii adoptati 164,
Mandat 78 No. 63 No. 136.Casatoria unei straine Cu
la acte juridice un roman 164, No. 137. Natio-
Mater semper certa est etiarnsi vulgo nalitatea austriaca 166, No. 138.
conceperit 305 No. 440 Nationalitatea rus fi 166, 139.
Maternitate 305 Nationalitatea ungara 140.
cercetarea maternitatii . . , 440 Impamantenire sau naturalizare
V. Filiatiune. 167, No. 140. Efect6 No. 141.
Melius non habere titu- Naturalizarea in Ungaria $i Aus-
lum guam habere citiosurn No. 785 tria 168, No. 142 $i 173. No. 151
Militarl Nationalitatea rust{ (redoban-
acte de stare civila direa ei) 173, No. 152. Anexiu-
(v. acest covant nea unui teritoriu 169, No. 144.
Domicilio 191 No. 239 Dobrogea veche 170, No. 145.
Mina uzufrurt asupra) . 490 No. 683 Pierderea nationalitatii romane
Minele (legea lor) 459 627 170, No. 147. Redobandirea na-
Mahometani tionalitatii romane 171, No. 148.
casatorii 184 No. 224 Optiunea $i renuntarea la na-
di vort 274 No. 381 tionalitate 173, No. 153.
Minoritate qi majoritate . 337 480 Natura consiliului Judiciar qi a interdic-
Moarte (act de) 184 225 tiel 414, No. 563
Mobile 425427 dreptului chiria$ului si arenda-
Generalitati 580. Impartirea lor sului 434, No. 594
580-581. Mobile prin natura lor Natural (Drept) 21, No. 8
582. Mobile prin determinatia Naturail (copii)
legii 581. Nationalitate 164.Cresterea lor 239.
Statutul lor . . . . . 109 No. 113 No. 316.Datoria alimentara intre
Mobilele considerate ca indivi- copii n4urali $i parinti 242, No. 325
dualitate in ce priveste statutul 152. No. 198
No. 114.Mobilele considerate ca
universalitate No. 115
Naturalizare
Efecte No. 141.
" { 167, No. 140
Naturalizarea in
la uzufruct 475 No. 645 Austria si Ungaria 198, No. 142 si
Modica circumstantia &cif 173, No. 151. V. Nationalitate".
maximarn inducit juris { 592, No. 772
diferentiam 12 No. 2
Nemini res sua seroit . No. 788
Modalitatile actelor . . . 79 64 Nemo auditur propriam
Mongtri 137 163 turpitudinem allegans 71, No. 50
Mopenitor aparent . . . 199 254 Nema censetur igno- I 13, No. 3
Morala 53 39 rare legem . . . . 1 456, No. 621
Morganatica casatorie) . 237 , 312
Nemo cogitur edere
Norte ma fille, mort { 222 999 contra se 44.8 No. 613
mon gendre 244 , 327 261 No. 358
Nemo in re sua (mo- 401 551
NT tor esse protest . 495 685
Na§tere Act de 183, No. 222 Nemo plus juris trans- 200 No. 254
Nationalitate 146-174 ferre potest guam 437 599
Dobandirea nationalitatii romane. ipse habet . . . . 450 613
Generalitati: 185; I° Na$terea 186; Neputinta 217 285
2 Binefacerea legii 189; 30 ImPA- Neresponsabilltatea regelui 103 , 102
mantenirea 198: 40 Anexiunea 202; Neretroictivitatea legilor . 94 85
Pierderea national RAW romane 209. Nevalabitatea copilului . . 137 164
653
Non exempli s sed legi_f 13 2 codul Caragea 150. - Inceputul
bus judicandum est 1 34 79 personalitatii omului:Nasterea No.
Nud proprietar 572 79 136-159.- V. neviabilitate".
Obligat. sale la uzufruct 514 701 Persoane morale 138-146
Nulit ate Generalitati 166-167.L-Persoanele mo-
- la actele juridice . . . 79, No. 65 rale In Dobrogea 168.- Persoane
- Felurile nulitatilor: 1) Exprese. morale straine 170.-Persoane mo-
No. 70; yi Virtuale . . 85. No. 71 rale de drept public straine 171.-
2) Absolute oi relative 93 84 Ordinea publica 172.-Dobandirea
Nulitati la casatorie . 88 73 libertatilor 173. Impartirea per-
Nulla errantis est voluntas 75 56 soanelor morale 174-175. - Statul,
Nulla puma sine lege . . . 44 25 comuna etc.176-177. Desfiintarea
Numele persoanelor . . . 130 149 persoanelor morale 178.- Respon-
Propr. asupra numelui 444 607 sabilitatea persoanelor morale 179.
Responsabilitatea civila 181. -
o Juramant decisor 182.- Interoga-
Obiceiu( Drept obicinuelnic) 24 si urm. torul unei persoane morale 183-184.
Obiect (conventii) ..... 77, No. 60 Persoanele morale dui:A nowt
Obligatia de garantie (la van- lege (1924).
zare) 125 No 140 Personale (legi) 110 No. 116
Obligatille ce isvoresc din cilsa- Picatura 8tre9inil (servit.) 579 , 762
brie 238, No. 314 Pieruerea nallonalitatli ro-1 161 909
femeli maritate mine 1 170 n
- cele ce izvorasc din delicte Pierderea proprietatii . . . 446 611
si quasi-delicte . . 257, No. 347 Pierderea puterii parintegti . 240 321
361 501 Plantatle (servituti) . . 570 754
tutorului . . 365
506 / 20 7
Omnes ca. sus legibus comprehendi Poenalia non stint 43
non possunt 32, No. 16 extendenda 243 996
Opozitie la casatorie . . . 225 300 329 474
Ordinea publica 89 74 Politie (legi de) 102 1U1
Cf. 113 , 122 Posesiune
Ordine publica in conventil 119 135 Buna credinta . . . . 452 617
Efecte: Dobandirea fructelor. prep-
turile posesorului de rea credintii
Pactul de non alienando 453 No. 618. - Posesiune de stot
(nulitate) 436, No. 597 307 No 442.
Peduri (uzufruct asupra Prescriplie
lor 488 682 actiunea in simulatie . 73 No. 53
Partas seguitur oentrem 147 186 In materie de tutela . 386 531
Pas de nunitées sans texte 91 79 la uzufruct 526 716
Pater is est vent nup- Prezumptii
a proprietarului
Paternitate..... .
tiae demonstrant
Generalitati 409.-Tagaduirea pater-
. . 286
. 286
420
291 de comunitate .
Proba
.
. 460
560 ,
629
748