Voloc V.

(Ciupercă) Lăcrămioara
An I- Sem.II
Etică și integritate academică

1. Cauzele corupției în educație ( prezentare, opinii, analize, controverse)

„Educația există pe întreg parcursul vieții și nu are o destinație finală” John Dewey

Conform DEX1 educația este un ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în

vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale
tineretului sau ale oamenilor, ale societății, etc.; rezultatul acestei activități pedagogice: bună
creștere, comportare civilizată în societate, - din fr. éducation, lat. educatio, -onis. G. Mialaret
(1985) propune o viziune sintetică și sistematică asupra educației și identifică patru sensuri
principale: educația ca instituție, educația ca acțiune, educația-conținut, educația-produs.
Pornind de la definiția educației și dacă ne întrebăm ce este educația, putem spune că educația
este cultivarea înțeleaptă, plină de speranță și respectuoasă a învățării, schimbării dar în același
timp avem convingerea că este necesar să participam cu toții la viață dar de cele mai multe ori
educația este confundată cu școlarizarea.
După dicționarului juridic2 (drept penal) corupția reprezintă acele fapte limitative
reglementate de lege, precum luarea și darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de
influență etc.; constituie activitățile ilicite desfășurate în scopul obținerii de avantaje materiale
sau morale, a unor poziții sociale sau politice înalte.
Ne punem întrebarea: Există corupție în educație? Daca da, care sunt cauzele corupției în
educație? Întâlnită în mai toate domeniile de activitate de la medicina, industrii si transporturi,
corupția îți face loc și în sistemul de educație fie că vorbim de învățământul preșcolar ,
preuniversitar sau universitar , chiar dacă avem tendința să credem că valorile morale ale unor
cadre didactice sunt de neștirbit.

1
Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de
Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998, Noul dicționar explicativ al
limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002
2
https://legeaz.net/rezultate-dictionar-juridic?cx=partner-pub-5453614192961613%3A9981018200&cof=FORID
%3A10&ie=UTF-8&q=coruptie&sa=C%C4%83utare
 Sistemul educațional, în ultima perioadă a suferit multe schimbări făcându-se trecerea de
la învățământul tradițional la cel modern în încercarea de a face față schimbărilor tehnologice,
noilor nevoie emoționale si culturale, dar pe lângă beneficiile pe care le-au adus aceste
schimbări un aspect negativ îl constituie corupția în educație, care uneori împiedică evoluția
pozitivă.
În pofida faptului că există un cadru legal care pedepsește actul de corupție, trebuie adus
în evidență aspectul că atâta timp cât ambele părți consimt, duce la perpetuarea acestui fenomen
și îngreunarea aplicării corecte a legislației. Pentru mulți, corupția este doar la nivel politic, doar
politicienii sunt corupți, însă dacă privim în viața de zi cu zi, dacă privim faptele mici, observam
că există corupție și în sistemul de educație, poate chiar nu la nivelul de evaziune și pagubă la
care ne așteptam de la politicieni, care par a fi limita de sus a ceea ce definește corupția în
viziunea noastră, însă cu daune mai mici, corupția exista și aici.
Consider că în România, corupția în educație își are rădăcinile din cele mai vechi timpuri
chiar daca acest lucru nu era mediatizat. Un simplu cadou și micile atenții oferite de 1 sau 8
Martie reprezintă corupția mascată. Deși acestea reprezintă doar o respectare a tradiției de a dărui
cadouri, în multe cazuri aceste daruri sunt oferite cu anumite așteptări, ajungând să se ofere
cadouri foarte scumpe cadrelor didactice, un gest astfel mic, poate cu alta însemnătate, ajunge la
așteptări precum tratamentul diferențiat si chiar cumpărarea notelor. De la cumpărarea notelor,
nu exista decât un pas la cumpărarea examenelor. Acest aspect îl vom dezbate mai jos cu câteva
cazuri concrete in care atât profesorii, dar si studenții au fost prinși fraudând aceasta forma de
evaluare.
Este asemenea unui cerc vicios, în care părem a fi fără scăpare, deoarece profesorii ajung
să fie și ei parteneri în corupție pentru ocuparea unor funcții de conducere, ajungând sa fie
promovați pe criterii politice sau de rudenie, scăzând astfel calitatea învățământului deoarece
oamenii competenți nu mai au loc, si în plus un profesor corupt va accepta în continuare mita
pentru diverse servicii, așa cum spuneam, un cerc vicios.
Din aceste motive sunt de părere că pentru estomparea fenomenului de corupție este
necesară o educație morală și continuă pornind de la cele mai mici acțiuni, precum fondul clasei,
cadou pentru profesori, etc., până la nepotism în ocuparea funcțiilor de conducere
Mai jos vom prezenta câteva cazuri de corupție mediatizate în ultima perioadă și care au stârnit
atenția presei, dar și a internauților în mediile sociale:
Studenții de la drept, care au fraudat examenele, au fost exmatriculați3.
„...mai mulți studenți din anul I de la Facultatea de Drept a Universității din București au fost
propuși pentru exmatriculare, pe motiv de fraudare a mai multor examene. „Sunt două grupuri
alcătuite de studenți din anul I unde rezolvau în comun subiectele, existau schimburi și chiar
filmulețe în care unii studenți explicau metode de copiere și cum să își așeze ecranele astfel
încât să aibă acces la o sursă de inspirație”.”
A fost un scandal mediatic, ce a urmărit atenția presei pentru câteva săptămâni. Ce s-a
întâmplat?
Câțiva studenți de anul 1, organizau subiectele pe grupuri private și împărțeau metode de copiere
cu alți colegi, precum și conținutul probelor de examen. S-a sfârșit cu exmatricularea a 45 de
studenți pe motiv de fraudare a examenelor.
Contextul e unul etic, de ce fraudează examenul fix aceia dintre care se așteaptă să devină
judecători, apărători ai dreptății și un stâlp pentru echitate și dreptate. Cum mai putem avea noi
încredere în sistemul de justiție, dacă baza lui este alcătuită din fraudă?
Dacă analizăm mai în detaliu fenomenul, observăm că nu doar studenții sunt cei care
încearcă să treacă pe lângă sistem, ci si profesorii. Rectorul facultății a dispus mai multe cercetări
în cadrul universității asta după ce un examen online a fost organizat cu peste 700 de studenți în
același timp, fără posibilitatea de a-i verifica pe fiecare. Așadar, ne putem întrebarea, de unde a
pornit corupția aici? Si cine este cel mai vinovat? Putem afirma în extremis, ca ambele parți –
profesor/student – au consimțit la un act de corupție, fiecare pentru a beneficia de un folos
necuvenit.
Însă daca privim în trecutul recent observăm că fenomenul nu este singular, iată mai jos un
caz, de aceasta dată la Universitatea de Medicina din Craiova, unde profesorii luau mită de la studenți,
pentru a trece examenele: „Profesorii sunt acuzați că au luat mită pentru ca studenții să
primească note de trecere. Interceptările făcute de anchetatori au arătat că tinerii făceau
presiuni uriașe asupra părinților pentru a primi banii solicitați de profesori. La Universitatea de

3
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/studentii-care-au-fraudat-examenele-de-la-drept-au-fost-
exmatriculati-rectorul-universitatii-bucuresti-de-acord-cu-propunerea-1461150
Medicină și Farmacie din Craiova procurorii au descoperit că studenții și-ar fi plătit examenele
cu sume cuprinse între 300 și 400 de euro.4”
Cazul a fost mediatizat in 2015 când s-au sesizat părinții, din cauza sumelor mari pe care copii
le cereau pentru a trece examenele, aceștia ajungând să nu mai aibă ce mânca doar pentru a plăti
examenele, iar când anchetatorii au făcut descinderi in casele profesorilor s-au găsit: „în total: 55.000
lei, 14.000 euro, dar și peste 600 de bijuterii din aur. Toate ar fi fost primite înainte sau în timpul
sesiunii”.
Deși am căutat pentru a vedea finalitatea cazului, nu s-au descoperit decât multe alte nereguli
si la alte universități din țară, fără pedepse concrete, demisii la nivel înalt și aplicarea legii pentru toate
părțile implicate. Amintim că legea prevede pedeapsa cu închisoarea și confiscarea tuturor bunurilor
care au fost implicate în procesul de luare de mită.
Așadar dacă nu există exemple de bună practică, în care să se demonstreze că cei care
muncesc ajung mai departe, iar un viitor medic este pregătit încă de la bun început, cum ne putem
aștepta să avem încredere în sistemul medical? Cum putem consolida încrederea în ceva în care și noi
la rândul nostru participam cu bună știința. În cele din urmă, statul, organele competente să facă
verificări în aceste cazuri au aria de activitate limitată atâta timp cât totul se desfășoară sub actul
consimțirii de ambele părți și fiecare își vede de beneficiul propriu fără a înțelege imaginea de
ansamblu și răul perpetuu pe care îl face.
Aș dori sa închei acest articol cu o concluzie care nu îmi aparține, dar pe care o susțin si o
evaluez ca fiind pertinenta pentru întreaga situație din sistemul de educație, Elena Calistru președintele
ONG-ului Funky Citizens afirmă că până nu vom scăpa de corupția din școli, aceasta va continua să
se manifeste în toate sferele societății. „Acești copii sunt viitorii politicieni, medici, profesori sau
magistrați. Ei vor fi oamenii care vor lua decizii cu privire la bunăstarea și siguranța altor oameni.
Până când nu vom reforma sistemul educațional, nu cred că vom avea o schimbare de substanță în
societatea românească și implicit în politică“5.

4
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/interceptari-cum-se-da-mita-in-universitatile-din-romania-
mami-deci-noi-nu-ne-aranjam-examenul-414886?
__grsc=cookieIsUndef0&__grts=54058913&__grua=01f7aec3f03fa333d53a844e50ec45aa&__grrn=1

5
https://adevarul.ro/educatie/scoala/cum-convertiti-coruptie-copiii-scoala-romania-loc-ue-coruptia-educatie-
1_5bd738a6df52022f75fae8dc/index.html
 Bibliografie:

1) http://revista.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/
2016/01/06_Revista_Universul_Juridic_nr_9-2015_PAGINAT_BT_R_Doseanu.pdf
2) https://adevarul.ro/educatie/scoala/cum-convertiti-coruptie-copiii-scoala-romania-loc-ue-
coruptia-educatie-1_5bd738a6df52022f75fae8dc/index.html
3) https://funky.ong/en/blog/
4) ORDIN Nr. 4831/2018 din 30 august 2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al
personalului didactic din învățământul preuniversitar EMITENT: MINISTERUL
EDUCAŢIEI NAŢIONALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 844 din 4
octombrie 2018
5) https://www.transparency.org.ro/sites/default/files/download/files/70%20-%20Coruptia
%20in%20educatie.pdf
6) Andrei, T., Matei, A. şi Roşca, I.G., The Corruption. An Economic and Social Analysis,
Bucureşti: Editura Economică, 2009.
7) Caiden, G.E. şi Caiden, N., „Administrative Corruption”, în Richter, W.L., Burke,F. şi
Doig, W.J., Combating Corruption, Encouraging Ethics, Washington: ASPA
Publications, 1999, pp. 61-69.
8) Dahl, R.A., Democraţia şi criticii ei, Iaşi: Institutul European, 2002.
9) Djuvara, N., Între orient şi occident. Ţările Române la începutul epocii moderne,
Bucureşti: Editura Humanitas, 1995.
10) European Commission, European Commission Report on the Progress in Romania under
the Co-operation and Verification Mechanism, 2010, [Online] disponibil la adresa
http://www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=vyEYhnf9JgE%3d&tabid=1474
11) European Commission, European Commission Report on the Progress in Romania under
the Co-operation and Verification Mechanism, 2009, [Online] disponibil la adresa
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/docs/sec_2009_1073_en.pdf
12) Johnston, M., Corupţia şi formele sale, Iaşi: Editura Polirom, 2007.
13) Karklins, R., The System Made Me to Do It: Corruption in Post-Communist Countries,
Armonk, New York şi London, England: M.E. Sharpe, Inc., 2005
14) Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală Anticorupţie, Sondaj de opinie
privind percepţia populaţiei asupra fenomenului corupţiei, 2008, [Online] disponibil la
adresa http://www.mai-dga.ro/index.php?i=945&l=ro&t=69