Caz concret din mediul academic românesc

Episodul pe care îl voi prezenta în rândurile următoare s-a consumat în luna februarie din
anul 2021. Este vorba de un conferențiar universitar de la catedra de limba suedeză a
Universității București care a fost acuzată că transformă viaţa studenţilor într-un adevărat calvar.
Aceștia au susținut că angajatul universității le vorbește urât și că le-a fi rupt mai multe învoiri
medicale. Indignați de comportamentul cadrului didactic, foști și actuali studenți au început să
povestească pe rețelele de socializare cum erau umiliți, mulți dintre ei făcând plângeri împotriva
conferențiarului. Strigătele studenților nu au fost trecute cu vederea, iar purtătorul de cuvânt al
Universității a precizat că a fost demarată o anchetă pentru a lămuri situația.

La câteva săptămâni după aceasta, ancheta a demonstrat că persoana în cauză a încălcat

mai multe prevederi ale Legii Educației Naționale, ale Codului Muncii, ale Contractului
individual de muncă și ale Regulamentului intern al instituției de învățământ superior. Având în
vedere toate acestea, la propunerea Comisiei de analiză disciplinară și cu aprobarea Consiliului
de Administrație, rectorul Universității din București, a decis concedierea cadrului universitar.
Decizia a intrat în vigoare începând cu data de 22.03.2021.

Analiza cazului în raport cu principiile Eticii Academice

După cele prezentate mai sus este evident că avem de-a face cu o problemă de etica
respectului față de persoane. Aceasta este caracterizată de un set de principii morale după care
individul se ghidează atunci când se raportează la alte persoane, dar și când interacționează cu
cei din jur pentru ca modul lui de comportare să fie unul cât mai corect, cinstit și solidar. Cazul
relatat în mass media reprezintă o încălcare flagrantă a normelor de comportament având în
vedere că persoana în cauză nu dovedea pric de respect față de studenții săi, preferând să-i
intimideze, să le adreseze cuvinte ofensatoare, necinstind imaginea pe care un profesor trebuie să
o aibă. Comportamentul conferențiarului este în dezacord cu gândirea filosoful german
Immanuel Kant cel care a propus una dintre cele mai influente teorii etice. Kant ne propune un
principiu al universalizării și unul al umanității. Cel dintâi spune că că trebuie să facem lucrurile
în așa mod încât ceea ce ne dorim să facem să poată fi luat drept lege pentru toți din jur. Cu alte
cuvinte, dacă ne dorim ca acțiunea pe care urmează să o facem să fie copiată de alții. În cazul
cadrului didactic nu poate fi vorba de respectarea acestui principiu, având în vedere că acesta nu
le oferea studenților dreptul să se apere, preferând mai degrabă să-i taxeze pe diferite căi atunci
când ar fi încercat să răspundă cuvintelor urâte și acțiunilor nedrepte.

Al doilea principiu enunțat de Kant spune că trebuie să faci lucrurile în așa fel încât
fiecare persoană să fie tratată ca un ideal în sine, nu numai ca un mijloc de a ajunge într-un
anumit punct. Este inadmisibil să-i tratăm pe cei din jur ca pe niște unelte de care ne ajutăm
pentru a atinge anumite obiective. Acest principiu kantian pune accentul pe tendința de
obiectivizare a ființelor umane. Este evident că din lipsa totală de respect față de studenți,
conferențiarul îi trata ca pe niște obicte fără să se gândească la faptul că are în față ființe care
suferă în urma cuvintelor și comportamentului de care dădea dovadă.

Atitudinea corectă pe care trebuia să o adopte cadrul universitar în fața propriilor studenți
trebuia să fie caracterizată de respect, integritatea și conștientizarea adevăratei misiuni pe care o
are. Filosoful australian Raimond Gaita susține că cel mai important concept în contextul
moralității este acela al „bunătății”. Conform lui Gaita unul dintre cele mai importante concepte
pentru a înțelege despre ce este moralitatea este conceptul de mustrare de conștiință. Dar, această
mustrare necesită un aport mare de luciditate și este legată de responsabilitate în sensul că
persoana trebuie să dorească să afle un răspuns lucid la ceea ce a fost săvârșit. În episodul de la
Universitate conștiința laxă a conferențiarului a dus la manifestarea unui comportament aflat în
contradicție cu normele morale, Legea Educației Naționale, Codul Muncii și Regulamentul
intern al instituției de învățământ superior.

Raportându-ne la etica creștină trebuie să avem în vedere faptul că respectul față de

persoana de lângă noi trebuie să fie mai presus decât propria noastră persoană. Noul Testament
pomenește de porunca iubirii față de aproapele nostru, prin urmare specificul eticii creștine
constă în dragostea dezinteresată și neegoistă. Cazul nostru este din păcate, în totală opoziție cu
aceste principii creștine dovedind că a jigni și a înjosi este apanajul persoanei care nu a reușit să-
și înfrâneze pornirile către rău.
 Având în vedere cele de mai sus considerăm că măsura de a i se desface contractul de
muncă a fost soluția cea mai bună pentru acest caz. Astfel de comportamente nu își au locul în
cadrul actului pedagogic cu atât mai mult într-o instituție de învățământ superior de un asemenea
prestigiu.