Pîrlogea Dan Petronel

MERODOLOGIA CERCETĂRII

Introducere

Lucrarea de faţă îşi propune să arunce o privire asupra texelor publicate în

literatura de specialitate, având ca subiect modurile în care corupţia este prezentă
în sistemul superior de învăţământ, aplecându-ne cu particularitate asupra
sistemului de învăţământ românesc ca si studiu de caz.
Totodata, avem în vedere sa distingem ce contribuţii au adus alţi
cercetători în analiza lor privind percepţia corupţiei în sitemul universitar. Nu în
ultimul rând, dorim să vedem care este puterea de control a corupţiei în
universităţile româneşti.

Cum definim corupţia în sistemul de învăţămant superior românesc?

Cauzele şi urmarile corupţiei în sistemul de învăţămant superior
românesc
Definirea corupţiei în mediul academic a stârnit vii controverse în rândul
cercetătorilor din acest domeniu, dar putem distinge o definiţie operatioanală a
corupţiei în sistemul superior de învăţământ: ”un sistem de relaţii informale,
stabilit pentru a avea acces la beneficiile materiale si sociale, prin abuyuri de
putere şi eschivarea de la norme şi legi” (Badea, T., Rogojanu, A.,, 2012 p. 315).
O alta definiţie ne este oferită de către G. Hallak şi M. Poisson: utilizarea
sistematică a bunurilor publice pentru obţinerea beneficiilor private a cărui impact
este semnificativ pentru calitatea studiilor şi accesul la ele. (Hallak, 2007)
În lucrarea sa, Hallak prezintă o gamă variată de tipuri de corupţie întâlnite
în sistemul universitar:
 Mituirea

1
 Evitarea utilizării criteriilor legale privind diferite procedure academico-
administrative
 Utilizarea ilegală de bunuri publice
 Delapidare de fonduri
 Favoritism
 Nepotism
 Trafic de influenţă
Pentru a identifica formele de corupţie din mediul academic trebuie sa ne
aplecăm asupra metodelor de corupţie. Între acestea enumerăm: procurarea ilegală
de bunuri şi servicii, trişarea şi încălcarea legilor cu privire la acţiunile din mediul
academic (admiterea, absolvirea,trecerea la alt grad profesional, administrarea
bunurilor), practicile neacademice ale profesorilor, acordarea de favoruri
membrilor de familie, exploatarea sexuala, plagiatul în cercetare. (Badea, T.,
Rogojanu, A.,, 2012 pg. 8-9).
Sistemul educational este un domeniu de vârf în ceea ce priveşte corupţia,
atât instituţiile de învăţămant superior private cât si cele publice sunt la fel de
corupte, ceea ce denotă faptul ca nu doar persoanele publice şi instituţiile publice
au o responsabilitate în privinţa acestui fenomen, ci şi cele private în egală măsură.
Referindu-ne la sistemul de învăţământ românesc, aici putem găsi formele
de corupţie prezentate anterior, atât în sistemul public, câ şi in cel privat. Sistemul
de învăţământ românesc a suferit successive reforme, fapt care a generat adaptarea
pe cai mai uşoare şi directe la atingerea unor obiective ale participantilor din
procesul de învăţământ în contextual neîncrederii în eficienţa si capacitatea
intregului process de învăţămant şi în pregătirea academica necesara.
Formarea moral-civică a individului este una dintre componentele de bază
ale sistemului.
Formarea moral-civică a individului este una dintre componentele de bază
ale sistemului educativ românesc şi devine cu atât mai necesară cu cât elevii înşişi
sunt expuşi corupţiei în mediul şcolar începând – în cele mai nefericite cazuri –
cu clasele primare. Cauzele corupţiei în educaţie sunt bine cunoscute şi au fost
intens mediatizate: nivelul precar al salarizării, sistemul ineficient de selecţie şi
promovare a personalului sau numărul limitat de campanii de prevenţie şi
informare. (Chitul, 2016)
 Cauzele observate în cercetarea pesonală, fără a avea pretenţia că sunt
singurele sunt următoarele: gradul de stabilitate economică (sărăcia), dorinţa de a
obţine o poziţie socială şi în consecinţă o poziţie economică, mai bună, nevoia de
a ocoli reguli sociale şi morale pentru a scuti efort de orice fel, cu scopul de a
atinge obiective înalte imediat, obiceiuri încetăţenite în societate din perioada
comunistă si chiar de mai devreme, şi nu în ultimul rând ineficienţa corpurilor de
control în sistemul universitar. Aici mă refer la ARACIS care, ca orice instituţie
publică, se supune unor reguli ce lasa loc de interpretări. În argumentarea acestei
teorii, vă pot confirma faptul că ARACIS nu a putut să controleze degradarea
standardelor universitare şi nu a sancţionat în mod efficient nici o universitate cu
probleme de credibilitate.
Ca efecte ale corupţiei în sistemul universitar putem distinge conform lui
T. Andrei efecte directe şi efecte indirecte. Efectele din sistemul universitar se
rasfrâng atât asupra persoanelor, individual, cât şi asupra întregii societăţi.
1. Efecte directe – proble legate de finanţarea publică a sistemului de educaţie
şi disfuncţionalităţi în promovarea academică.
2. Efecte indirecte sistemul de valori adoptat de populaţia tânără şi modelul
cultural ala regiunii sai al ţării. (Badea, T., Rogojanu, A.,, 2012 pg. 963-967)
La corupţia în mediul universitar participă mai multi actori, iar studenţii sunt
unul dintre aceştia. Plagiatul este forma cea mai răspândită de corupere a sistemului.
Fenomenul corupției în domeniul educației are, ca și în toate celelalte
domenii în care se manifestă, urmări grave, de exemplu: abandonul studiilor,
scăderea calității studiilor și cercetărilor academice, crearea unui cerc vicios al
corupției, crearea unui sistem slab și ușor influențabil, crearea mentalităților
neadecvate – pentru care respectarea legii nu e obligație, creșterea discrepanței
sociale, îngrădirea accesului celor social vulnerabili la studii. (Badea, T.,
Rogojanu, A.,, 2012 p. 282)
Aşa cum are un efect negativ în orice domeniu social, corupţia, are acest
efect şi asupra calităţii sistemului de învăţământ. Într-un sistem corupt preţul
studiilor creşte şi scade calitatea actului.Iar de aici urmează un întreg carusel de
efecte negative ce se propagă în societate: absolvenţii sunt mult mai slab pregătiţi,
cee ace rezultă că aceştia îsi vor găsi mult mai greu locul pe piaţa liberă a muncii,
va creşte somajul. Absolvenţii vor trebui să işi gasească slujbe în alte domenii
decât cele în care s-au pregatit, de multe ori mai prost plătite sau unde nu pot
aduce plusvaloare în economie. Piaţa muncii are de suferit datorită lipsei forţei de
muncă bine pregatite şi apoi dezechilibre economice evidente.

Puterea de control a corupţiei în universităţile româneşti

Pentru a putea analiza conceptul de corupţie, trebuie să înţelegem faptul
că există un nivel de percepţie al acesteia în societatea românească la care dorim
să ne referim. Aici, corupţia este privită ca un fapt real, de nerezolvat, desi
individual fiecare dintre noi suntem “anti-corupţie”.
La nivel universitar lucrurile nu stau diferit cu nimic. Aşa cum am mai
arătat nivelul de corupţie din mediul universitar are consecinţe grave şi directe
asupra întregii societăţi, dar percepţia despre corupţie diferă de la individ la
individ(de la student la student, de la profesor la profesor sau de la universitate la
univesitate).
Având în vederea autonomia univesitară putem desprinde câteva practice
pe care fiecare universitate le poate implementa pentru un control mai activ asupra
corupţiei din mediul universitar:
1. Postarea pe site-urile universităţilor a tuturor achiziţiilor publice;
2. Digitalizarea lucrărilor de diplomă şi de (licenţă, disertaţie, doctorat) şi
postarea lor pe site-urile facultăţilor pentru a putea fi accesate de orice student
care doreşte să se instruiască sau să verifice acuzaţii de plagiat;
3. Postarea vizibilă și ușor accesibilă pe site-urile tuturor universităţilor a
datelor de contact ale comisiilor de etică şi, de asemenea, postarea de către
universităţi a rezultatelor fiecărei sesizări analizate de comisiile de etică;
4. Transparentizarea posibilităților/ oportunităților destinate studenților
prin postarea vizibilă pe site-ul universităților și transmiterea către studenți a
tuturor propunerilor de burse/cursuri/ seminarii/tabere/ școli de vară sau toamnă
etc., primite de universitate, inclusiv a criteriilor de selectie și admitere și a
informațiilor de manifestare a intenției de participare, pentru eliminarea informării
preferențiale, în favoarea accesului potrivit egalității de șanse;
5. Susţinerea, de către universităţi, a organizaţiilor studenţeşti pentru
accesarea de fonduri europene destinate schimbului de experienţă si specializarii
în domeniile de studiu;
6. Transparentizarea metodologiei de acordare a locurilor în căminele
universităţilor prin afisarea pe site a acesteia si a informatiilor privind ocuparea
locurilor in camin.
7. Asigurarea transparenței în privința cheltuielilor pentru cămine prin:
afișarea periodică,în conformitate cu legea, a cheltuielilor pentru fiecare cămin;
verificarea faptului că taxele de cămin sunt egale cu diferența dintre cheltuieli și
subvențiile de la stat; neperceperea fondului de rulment sau a altei sume
nejustificate.
8. Publicarea pe site a rapoartelor de activitate ale rectorului, membrilor
senatului,
membrilor Consiliului de Administratie, organizațiilor studențești, comisiilor senatului
/facultăților etc.
9. Publicarea pe site-urile universităților și facultăților a ordinii de zi și,
ulterior, a hotararilor si anexelor sedintelor de Senat, Consiliului Facultății și
Consiliului de Administraţie a altor structuri de conducere, administrative,
executive și de control ce funcționează în interiorul universității;
10. Publicarea pe site modalitatii de contestare a deciziilor instituției;
11. Publicarea pe site a raportului, întocmit de organizațiile studențești, cu
privire la respectarea Statutului Studentului, cu precizarea metodologiei de
elaborare, precum și a răspunsului universității cu privire la îmbunătățirea
problemelor sesizate;
12. Transparentizarea procesului de gestionare și soluționare a cererilor de
orice natură depuse la registratura universități;
13. Elaborarea unei reglementări în sensul protejării identității celor care
raportează cazurile de corupție și a modalităților de sancționare pentru persoanele
reclamate, inclusiv a modalității de gestiune a cazurilor de corupție;
14. Crearea unor platforme care să asigure posibilitatea de dezbatere
publica a politicilor universitatii, in care toți membrii comunitatii academice sa-și
poata exprimă opinia;
 15. Asigurarea trasabilității fondurilor provenite din taxele studentului;
16. Elaborarea și publicarea pe site a procedurii transparente de calculare
a taxei de studio și a altor taxe universitare, printre care și taxe de obținere
duplicate documente, taxe de re-examinare, prețurile produselor puse la dispoziția
studenților în cadrul cantinei
universitare;
17. Interzicerea implicării partidelor politice în mediul academic, în sensul
blocării distribuției de materiale de propagandă politică, afișării de mesaje de acest
gen în spațiul academic, inclusiv cămine, cantine, campus universitar;
18. Păstrarea distanţei dintre mediul academic şi cel politic prin evitarea
ocupării unei funcții de demnitate publică și de conducere în cadrul unui partid
politic și funcțiie de conducere de la nivelul universităților (membrii Consiliilor
de Administrație de la nivelul universităților).
19. Adoptarea Statutului Studentul în conformitate cu prevederile Codului
drepturilor şi obigaţiilor studenţilor, adoptat prin Ordinul de Ministru Nr.
3666/2012, publicarea acestuia pe site-ul universităţii, precum şi monitorizarea
gradului de implementare al acestuia.
20. Încheierea unui protocol de colaborare între universități și Direcțiile
Județene Anticorupție în vederea prevenirii și sancționării actelor de corupție din
universități. (Edu17)

Concluzii

Această lucrare şi-a propus să aducă laolată câteva ideii din mai multele
surse de cercetare ale diferitelor personalităţi universitare sau instituţii ce au ca
obiectiv o Românie mai puţin coruptă, un sistem universitar puternic, cât mai
puţin susceptibil de corupţie.

Bibliografie

www.anosr.ro/wp-content/.../2013-20-solutii-pt-universitati-curate-adoptat-AG.pdf. [Interactiv]
Badea, T., Rogojanu, A.,. 2012. Controverse privind relaţia educaţia superioară - capital uman -
competitivitate. 2012. pg. 122-139. Vol. XIX.

Chitul, Eva. 2016. http://www.contributors.ro/administratie/educatie/coruptia-de-la-mic-la-

mare-%E2%80%93-despre-educa%C8%9Bia-anti-corup%C8%9Bie-in-%C8%99coli/. [Interactiv] 13
Ianuarie 2016.

Hallak, J. , Poisson, M.,. 2007. Corrupt schools, corrupt universities: What can be done?
http://unesdoc.unesco.org/images0015/001502/150259e.pdf. [Interactiv] 2007.