Sunteți pe pagina 1din 11

Reprezentarile Mentale la nivel de grupuri mici ~ Coruptia ~

Coordonator Prep Dr Mihaela Chraif Dobrotescu Adina- Mihaela Seria 2, Grupa 5

Universitatea Bucuresti

REZUMAT
Cercetarea de fata isi propune studierea reprezentarilor sociale ale coruptiei in Romania cu ajutorul testului asociativ-verbal. In acest studiu au fost utilizate date empirice in cadrul unui singur sondaj. Subiectilor li s-a cerut sa citesca un sir de cuvinte enumerate in testul asociativ-verbal, iar apoi in dreptul fiecarui cuvant sa enumere alte trei pe care ei le asociau cu acel cuvant deja scris. Cele patru cuvinte sunt : favoruri, mita, servicii, coruptie. Studiul a fost realizat pe doua esantioane alese aleatoriu de cate 30 de subiecti cu varste cuprinse intre 18 si 50 de ani, respectiv un grup de studenti cu varsta intre 18 si 30 de ani si unul alcatuit din adulti intre 31 si 50 de ani. Datele rezultate in urma testului asociativ verbal au fost prelucrate, cautandu-se cuvintele cu frecventa cea mai mare de aparitie. Rezultatul obtinut in urma prelucrarii datelor releva faptul ca nu exista o diferenta semnificativa intre reprezentarea coruptiei la nivelul studentilor fata de cea la nivelul adultilor si deci ipoteza cercetarii este respinsa. Ca urmare s-a dovedit ca interventia variabilei independente (sub forma varstei ) nu a dus la obtinerea unei diferente semnificative din punct de vedere statistic asupra reprezentarii coruptiei in Romania.

Universitatea Bucuresti

1.INTRODUCERE
Emil Durkheim este primul care foloseste conceptul de reprezentare colectiva semnificatia acestuia fiind de realitate psihosociala de sine statatoare. Conform acestui autor reprezentarile colective sunt o clasa generala de fenomene psihice si sociale ce inglobeaza ideologii, mituri, credinte, sentimente, cunostinte impartasite de membrii unei societati intr-un anumit moment al dezvoltarii sale istorice. ( Laurentiu Mitrofan, Elemente de psihologie,2004) Durkheim apropiat traditiei aristotelice si kanteniene are o conceptie mai curand statica asupra acestor reprezentari, cumva apropiata celei stoicilor. Prin urmare, reprezentarile, in teoria sa, sunt ca un fel de ceata sau actioneaza ca stabilizatori pentru mai multe cuvinte sau idei, precum straturile de aer care stagneaza in atmosfera societatii, despre care se spune ca ar putea fi taiate cu cutitul. (Adrian Neculau, Reprezentarile sociale,1997) A devenit de necontestat astazi faptul ca in ultimul deceniu si cu precadere in ultimii ani, problema coruptiei a fost si este in centrul agendei politice. Mass-media pare si ea sa descopere tot mai numeroase episoade de coruptie, sa le faca cunoscute unui public vast si sa contribuie astfel la constructia sociala a scandalului pe tema actelor de coruptie. Mai mult, ultimii ani au fost marcati de o atentie crescanda acordata acestei probleme de catre foruri internationale precum Banca Mondiala, Fondul Monetar International, organizatii non-guvernamentale precum si diverse sfere academice. Corupia vizeaz un ansamblu de activiti imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu funcii de conducere sau care exercit un rol public, ci i de diverse grupuri i organizaii, publice sau private, n scopul obinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrngere, antaj, nelciune, mituire, cumprare, intimidare.(www.wikipedia.com) Printre cauzele care favorizeaz apariia corupiei se regsesc i: slbirea autoritii statului datorit ineficienei instituiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori sociale nsoit de alterarea respectrii principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul instituional i legislativ care s fie n concordan cu condiiile socio-economice. In acest context, o incercare de evaluare la nivel national a reprezentarilor sociale ale coruptiei pare a fi utila atat din punct de vedere practic cat si din punct de vedere al relevantei psihologice. Spatiul romanesc apare in acest sens cu atat mai provocator pentru o analiza de profunzime cu cat Romania este inregistrata pe plan international ca o tara ce se confrunt cu un nivel de coruptie extrem de ridicat.

Universitatea Bucuresti Coruptia apare astfel in orizontul social romanesc sub forma unui fenomen ce nu ne poate lasa indiferenti: la nivelul diferitelor grupuri sociale acesta mobilizeaza teama, atentie si o activitate cognitiva pentru a-l intelege, stapani si pentru a se apara. Dintre numeroasele modalitati de intelegere a reprezentarilor sociale pe care literatura psihosociologica a ultimelor decenii ne-o ofera, am considerat ca fiind cea mai adecvata interesului nostru de cunoastere coruptia. Ca orice problematica din sfera stiintelor sociale si cea a reprezentarilor sociale ale coruptiei ramane deschisa variatiei perpetue a valorilor si intereselor culturale pentru o multitudine de alte descrieri si analize. .( Amanda Bosovcki, Reprezentri sociale ale corupiei. Confuzii etice i suprapuneri reprezentaionale,2006)

Universitatea Bucuresti

2. METODA
2.1 SUBIECTI/PARTICIPANTI
Pentru realizarea experimentului am ales aleator doua esantioane a cate 30 de subiecti. Primul esantion il constiuie studentii Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Bucuresti cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani. Al doilea esantion a fost selectat aleator insumand tot 30 subiecti adulti cu varsta cuprinsa intre 31 si 50 de ani. Ambele grupuri au fost supuse testarii in vederea stabilirii Caracteristicilor reprezentarii sociale a coruptiei din spatiu romanesc. Subiectii grupurilor au efectuat proba aproximativ la aceleasi ore 10 am-14pm deoarece momentul ales pentru testare are o importanta foarte mare asupra concentrarii, atentiei, starii fizice si psihice in care se afla subiectul testat. Subiectii au fost de ambele sexe , studenti anul 1 la Facultatea de Psihologie si adulti, nefiind supusi altor stimuli perturbatori. Inainte de inceperea testarii li s-a tinut un scurt instructaj in legatura cu ceea ce trebuia indeplinit, efectuarea probei, cum decurge testul propriu-zis si indrumati spre a nu se panica daca gresesc in timpul efectuarii testului.

2.2 APARATE FOLOSITE si PROCEDURA


Aparatura folosita reprezinta un aspect deosebit de important in realizarea proiectului si in obtinerea unor date valide asupra capacitatilor subiectilor testate. Astfel este folosit un test asociativ verbal, considerat a fi cel mai in masura spre a furniza o imagine clara si completa asupra reprezentarii sociale a coruptiei. Subiectul, fiind rugat sa completeze chestionarul intr-o incapere linistita, lipsita de stimuli perturbatori, avnd ca sarcina insiruirea cuvintelor care ii sunt evocate la citirea cuvantului coruptie. Rezultatele obtinute pentru cele patru cuvinte sunt reunite in final si redau punctual caracteristicile reprezentarii coruptiei.

Universitatea Bucuresti

Faza de instruire Experimentatorul va tine un instructaj prin care se asigura ca subiectii stiu ce sa faca . Instructajul primit de subiect fiind: pe aceasta foaie aveti scrise patru cuvinte, toate referitoare la coruptie, dumneavoastra trebuie sa enumerati in dreptul fiecarui cuvant ale trei care va vin in minte in legatura cu cele deja scrise Ca variabile dependente, cu ajutorul testului asociativ-verbal putem cuantifica frecventa aparitiei cuvintelor scrise de subiecti. O variabila independenta importanta de care examinatorul trebuie sa tina cont inaintea inceperii testarii propriu-zise este varsta subiectilor din grupul al doilea.Acestei proceduri au fost supuse ambele grupuri: de studenti si adulti.

2.3 MODELUL EXPERIMENTAL (Design experimental)


2.3.1 Variabile Variabila independenta: implicarea stimulului cognitv in forma unor cuvinte percepute vizual cu doua nivele in functie de varsta subiectilor. Variabila dependenta: rezultatele obtinute la testul asociativ-verbal

3. REZULTATE
Datele obtinute in urma efectuarii testului asociativ verbal au fost restranse sub forma unor tabele cuprinzand frecventa aparitiei cuvintelor, urmarindu-se punerea in evidenta a diferentei dintre reprezentarea sociala a studentilor asupra coruptiei si cea a adultilor sub influenta stimulului cognitiv in forma a patru cuvinte din campul semantic al coruptiei. In acest raport de cercetare Ipoteza cercetarii (statistica) este urmatoare, H1: Reprezentarea sociala a coruptiei in randul studentilor va fi mai putin edificatoare deoarece le lipseste experienta dobandita odata cu varsta de catre adulti.

Universitatea Bucuresti

Ipoteza de nul este urmatoarea, H0: Intre reprezentarea sociala a coruptiei ilustrata de studenti si cea a adultilor nu exista diferente semnificativ, intru-cat ambele populatii au fost expuse acelorasi experiente. Nu exista diferente semnificative intre performantele obtinute, de catre grupul de studenti si grupul de adulti. Tabelele frecventelor cuvintelor sunt prezentate dupa cum urmeaza: STUDENTI FAVORURI FRECVENTA SEXUALE CADOURI RELATII ADULTI FAVORURI NEPOTISM AVANTAJ OBLIGATIE 7 5 5

FRECVENTA 8 4 3

Dupa cum este evidentiat in tabelul de mai sus, studentii aparent sufera o puternica influenta din partea mass mediei care furnizeaza materiale explicite, ei asociind coruptia cu sexualitatea spre deosebire de adulti care subordoneaza fenomenul de nepotism coruptiei, probabil pentru ca au avut de a face cu numeroase deziluzii in viata profesionala din cauza acestei tendinte. STUDENTI MITA BANI SPAGA POLITIE FRECVENTA 12 7 4

Universitatea Bucuresti

ADULTI MITA BANI SPAGA INSTITUTII (STAT)

FRECVENTA 14 10 8

In mod similar, cele doua grupuri considera ca banii evoca cel mai bine conceptul de mita, acesta fiind principalul mijloc de operare. STUDENTI SERVICII SLUJBA AJUTOR ILEGAL ADULTI SERVICII SLUJBA BENEFICII AJUTOR FRECVENTA 5 4 3

FRECVENTA 11 8 4

Dupa cum se poate observa ambele grupuri au decis c sluja (locul de munca) este locul unde apare cel mai frecvent fenomenul coruptiei, dar atribuie termenului si sensul de ntrajutorare.
8

Universitatea Bucuresti

STUDENTI CORUPTIE POLITICA PRETUTINDENI MITA

FRECVENTA 6 4 5

ADULTI CORUPTIE MITA PRETUTINDENI SISTEM

FRECVENTA 9 5 4

Deloc surprinztor att studenii, ct si adulii au considerat politica cel mai corupt domeniu dintre toate. Ca urmare sectorul politic reprezint mediul cel mai propice pentru propagarea acestei tendine: mita.

4. DISCUTII
Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor ne arata ca nu exista o diferenta semnificativa din punct de vedere statistic a cuvintelor enumerate de catre adulti si de studenti. Astfel ipoteza cercetarii emisa : Reprezentarea sociala a coruptiei in randul studentilor este semnificativ diferita de cea a adultilor, este respinsa. Desi, frecventa cuvintelor difera in majoritatea cazurilor, cuvintele evocate de fenomenul coruptie sunt identice, ceea ce ne duce la concluzia c
9

Universitatea Bucuresti

imaginea att a studenilor ct i a adulilor in privinta activitatilor ilicite este semnificativ asemanatoare.

5. CONCLUZII SI PROPUNERI
Am pornit in acest studiu, asa cum am precizat la inceput, de la ideea reprezentrii sociale a coruptiei n rndul studentilor va fi semnificativ diferita de cea a adulilor. Experimentul nostru nu a demonstrat acest fapt, dar ipoteza ca experienta dobandita odata cu varsta poate infuenta perceptia asupra lucrurilor nu este lipsita de temei, aceasta ramand un subiect deschis cercetarilor. Se pare ca va trebui sa treaca o perioada destul de lunga pentru ca valorile sa-si recastige semnificatia practica. Pna atunci, mentalitatea romanilor rmne dominat de lipsa de ncredere n autoriti, corelata cu o atitudine de expectan care vede toate avansurile actuale drept fenomene amagitoare si efemere. Faptul ca intr-o asemenea cultura de tip subordonat, competenta civica este extrem de redusa si efectul cumulativ al experientelor participative nu functioneaza, ne-o dovedeste si frecventa perceputa in crestere a actelor de coruptie. Explorarea modului in care acotrii sociali insisi evalueaza asemenea practici sociale apare, dupa cum s-a vazut si in studiu de fata, extrem de sugestiva si absolut necesara din punct de vedere interventionist. O analiza de profunzime a reprezentarilor sociale ale coruptiei ofera, evident, si numeroase alte deschideri care nu au fost dezbatute in acest demers. Acest experiment nu a tintit in nici un caz monopolul definitiei legitime a obiectelor de cercetare. Acest demers s-a oprit la o incercare de valorificare a efectelor de cunoastere pe care modelul teoriei reprezentarilor sociale ni-l furnizeaza. .( Amanda Bosovcki, Reprezentri sociale ale corupiei. Confuzii etice i suprapuneri reprezentaionale,2006)

10

Universitatea Bucuresti

6.BIBLIOGRAFIE

Bosovcki,Amanda (2006) Reprezentri sociale ale corupiei. Confuzii etice i suprapuneri reprezentaionale, in www.ceeol.com Neculau, Adrian (1997) Reprezentarile sociale,Iasi, Ed.Polirom Mitrofan, Laurentiu (2004) Elemente de psihologie sociala, Bucuresti, Ed.Sper www.wikipedia.com

11