Eliminarea faptelor de coruptie in mediul scolar

Educaţie = Ansamblu de mă suri aplicate în mod sistematic în vederea

formă rii și dezvoltă rii însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și
ale tineretului sau ale oamenilor, ale societă ții etc.; rezultatul acestei activită ți
pedagogice; bună creștere, comportare civilizată în societate. – Din
fr. éducation, lat. educatio, -onis.

CORUPŢIA ÎN EDUCAŢIE

În învă ţă mâ nt actele de corupţie direct asociate procesului didactic pot apă rea
la toate nivelurile – educaţionale.

Corupţia reprezintă un ansamblu de activită ţi imorale, ilicite, ilegale realizate

de indivizi care exercită un rol public şi care abuzează de puterea publică pe
care o exercită pentru a-şi promova anumite interese personale, interese ale
altora sau pentru a obţine pentru sine beneficii materiale sau financiare.

În literatura juridică de specialitate, corupţia, în sens larg, reprezintă folosirea

abuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul
satisfacerii unor interese personale sau de grup. În mod normal, prin corupţie
înţelegem orice abatere de la moralitate, de la cinste şi de la datorie, care
aduce atingere interesului unei persoane sau interesului public, în favoarea
interesului unei alte entită ţi bine determinate, de regulă privată .

Fenomenul corupţiei este ră spâ ndit în foarte multe domenii de activitate.

Educaţia nu face excepţie, fie că vorbim de învă ţă mâ ntul pre-şcolar, pre-
universitar sau universitar.

În primul râ nd există şi aşa-numita corupţie „mascată ”, reprezentată de

cadourile şi micile atenţii în ocazii ca 1 sau 8 martie. La prima vedere, aceste
cadouri nu reprezintă ceva nociv, fiind doar o respectare a tradiţiei de a da
cadouri cu ocazia anumitor să rbă tori. În multe cazuri însă cadourile sunt date
şi primite cu anumite aşteptă ri, nu doar din dorinţa de a face un cadou, iar
cadourile în sine sunt obiecte scumpe, nu doar ceva simbolic. Pe lâ ngă asta,
datul şi primitul acestor cadouri favorizează apariţia celorlalte forme de
corupție, cum sunt cumpă rarea notelor şi a examenelor, în ideea că dacă este
încurajată darea acestor atenţii, atunci de ce să nu se accepte darea de cadouri
şi în alte ocazii?

O alta din formele pe care le adoptă fenomenul corupţiei în domeniul

educaţiei este compromiterea obiectivită ţii sistemului de notare şi
cumpă rarea notelor. Astfel, unii profesori dau note mai bune elevilor care au
pă rinţi influenți sau care le oferă cadouri. Există şi situaţii în care unii elevi -
sau pă rinţii acestora - plă tesc sume de bani pentru a obţine note de trecere
sau note maxime. În multe cazuri, aceste sume sunt solicitate de că tre
profesor.

Un alt act de corupţie des întâ lnit este cumpă rarea examenelor. Se întâ lneşte
des situaţia în care elevii şi studenţii cumpă ră subiectele de examen sau
ră spunsurile cu ceva timp înaintea acestuia, pentru a-şi asigura o notă bună .
Se întâ lnesc des şi situaţii în care profesorii care corectează examenele
acceptă sume de bani pentru a da o notă bună unui anumit elev, în ciuda
faptului că acesta nu o merită .

Nu trebuie uitată nici aşa-numita mafie a meditaţiilor. Se înregistrează multe

cazuri în care profesorii îşi forţează elevii să facă meditaţii cu ei, câ ştigâ nd
astfel sume considerabile. Elevii care refuză sau nu au posibilitatea financiară
să participe la aceste meditaţii primesc note mult mai slabe decâ t ceilalţi,
uneori fiind chiar în primejdie de a ră mâ ne corijenţi. Această formă de
corupţie este încurajată de faptul că evaluă rile profesorilor depind de
promovabilitatea elevilor lor. Cu alte cuvinte, cu câ t este mai mare numă rul de
elevi care promovează , cu atâ t va fi mai bine cotat profesorul respectiv. Mulţi
profesori care practică acest sistem îşi motivează acţiunile prin faptul că au
salarii foarte mici.

Numirea şi promovarea profesorilor din considerente politice şi din interese

personale. Situaţiile de genul acesta duc la scă derea calită ţii învă ţă mâ ntului,
datorită faptului că profesorii care ajung să predea sunt slab pregă tiţi, precum
şi la ră spâ ndirea corupției în sistemul de învă ţă mâ nt – cineva care a acceptat
să fie promovat într-un mod corupt nu va avea scrupule în a accepta mită
pentru a da o notă mai bună .
Corupţia din sistemul de învă ță mâ nt are efecte foarte nocive mai ales din
cauza faptului că îi afectează direct pe copii. Urmâ nd exemplul pă rinţilor şi al
profesorilor lor, aceştia se obişnuiesc încă de câ nd sunt mici că este
acceptabilă comiterea unor acte de corupţie, cum ar fi mita, ceea ce duce la
acceptarea şi comiterea cu uşurinţă a altor fapte de corupție, cu mult mai
grave, după ce devin adulţi.

Analizând cazurile de corupție, este important de a nu generaliza referirile la

corupţie, deoarece în sistem există mulţi profesori cinstiţi, dedicaţi muncii lor.
Cu toate acestea, există corupţie în sistemul de educaţie, identificând una dintre
zonele cele mai vizibile în acest sens la examene și la probele de admitere.
Evaluarea la clasă este un punct din care poate să se dezvolte corupţia de mai
târziu, de la examene sau diverse teste de evaluare. Fiind obişnuiţi cu exigenţă
scăzută, cu note deformate, unii elevi nu pot face faţă cerinţelor unor exerciții
de evaluare şi atunci recurg la mijloace incorecte pentru a promova.
Un mijloc de prevenire a corupţiei, este cultivarea unor valori în activitatea
de la clasă: „simţul respectului faţă de cei din jur, al respectului faţă de lege“.
Este necesar ca profesioniștii în domeniu să meargă în școli, unde vor prezenta
elevilor noţiuni de drept, sub aspectul lor practic, raportat la posibile situaţii de
fiecare zi.
Actele de corupţie din sistemul educaţional au consecinţe pe termen mediu
şi lung asupra întregului sistem educațional.
Pentru preîntâ mpinarea actelor de corupție în învă ță mâ ntul româ nesc au fost
luate mă suri precum: introducerea unor mă suri de prevenire, cum ar fi
supravegherea video la examenele de bacalaureat, supravegherea video a
să lilor de clasă și chiar a întregii școli prin realizarea unor investiţii în
infrastructura şcolară