COLEGIUL TEHNIC “TRANSILVANIA” BAIA MARE

CATEDRA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROF. MĂRIEŞ ADORA
SCHIŢĂ DE LECŢIE

I. Date generale:
Clasa a X, profilul: Tehnic
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Mihail Sadoveanu Hanu Ancuţei
Unitatea: Textul narativ
Tipul lecţiei: mixtă;
Timp: 1 h
Competenţe generale
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite
situaţii de comunicare
2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte
literare şi nonliterare
Competenţe specifice
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate
Obiective de referinţă:
 să prezinte sensul cuvântului “han”
 să prezinte tematica povestirilor şi tipurile de povestitori
 să demonstreze că Hanu Ancuţei este o scriere în rama;
 să evidenţieze elementele de timp, spaţiu şi ceremonial;
Scopul: Formarea gustului estetic;
Metode didactice: conversaţia euristică, explicaţia, învăţarea prin descoperire, analiza de text,
activitatea frontală, utilizarea fişelor de lucru;
Materialul didactic:
- fişele de lucru;
- manualul;
Resurse materiale: fişe de lucru, manual, Mihail Sadoveanu Hanu Ancuţei.
Material bibliografic:
 Ciopraga, Constantin, Mihail Sadoveanu, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1966;
 Crohmălniceanu, Ovid, Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Ed. CVartea Românească,
Bucureşti, 1984
 Vlad, Ion, Cărţile lui Mihail Sadoveanu, Ed. Dacia, Cluj, 1981;
 Vlad, Ion, Povestirea. Destinul unei structuri epice, Ed. Minerva, Bucureşti, 1972
 Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent, Editura
 Negoiţescu, Ion, Istoria literaturii române, Editura Minerva, Bucureşti, 1991;
 Parfene, Constantin, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Editura
Polirom, Iaşi, 1999;
fişa 1

Descrieţi ceea ce observaţi în pictura „Han” de Nicolae Grigorescu (1838-1907)

.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................

DEX:

han, hanuri, s. n. Local cu ospătărie şi camere de dormit, unde se pot adăposti peste noapte
drumeţii (cu caii și căruțele lor). – Din tc. han.
han - (prin Transilvania) ceardă, (Moldova și Transilvania) făgădău, (învechit) locantă, tractir.
expresie- a trage peste noapte la un han – a înnopta, a poposi,
fişa 2 –

„Hanu – Ancuţei nu e o ficţiune. A existat în realitate şi avea faimă în veacul trecut.

Ruina lui a stăruit până acum vreo zece ani; pe urmă moştenitorii ultimi şi –au împărţit materialul,
construind două gospodării modeste nu departe una de alta. Se pot vedea şi acum pe şoseaua naţională
care vine dinspre Cornu Luncii şi trece la Roman urmând cursul Moldovei. La un loc, din şosea se
desface un drum către podul de la Tupilaţi şi către Războieni, sat celebru printr-o bătălie a lui Ştefan cel
Mare cu turcii în 1476. Acest han nu era singuratic în Ţara Moldovei. Drumeţii de odinioară găseau
asemenea popasuri aproximativ din poştă în poştă; se mai pot observa ş-acum, aiurea, urmele lor. Partea
cea mai importantă a Hanului Ancuţei, pivniţa, a rămas aşa cum era odinioară, însă pustie şi adormită ca
subt un abur de legendă. Numai peisajul încântător al râului Moldiva a rămas în putere cu gârelele
scânteind printre lunci, cu codri de dincolo de apă, până sub pâcla munţilor, cu lanurile cu holde de gâru
şi porumbiştele de un verde întunecos. Alte rânduri de oamnei se mişcă sub lumina aceluiaşi soare.
Dramele trecutului nu se mai povestesc la vetrele familiare, în satul din preajmă. S-au petrecut multe
întâmplări de mirare, legate de acest han la care poposeau oamenii de demult. Dacă maică-mea nu şi-ar
fi petrecut copilăria în apropiere, dincolo de apa Moldovei în satul sărac ce se cheamă Verşeni, şi dacă
nu venean din când în când de la Paşcani la bătrânii noştri, şi dacă n-aş fi ascultat povestirile ei despre
împrejurări şi oameni de odinioară, tot ce-a fost durere şi iubire, asupriri şi răzbunări, ar fi rămas pururi
închis sub stânca uitării. Dar mama era o povestitoare rară ale cărei accente misterioase încă sună în
fiinţa mea. Şi Hanu Ancuţei, cărticica scrisă acum un sfert de veac, va mai aminti un timp altor oameni
ce vor trece prin acel peisajiu nemuritor zâmbetele şi lacrimile legate de ruina de la drumul mare, nu
departe de Roman.”(Bucureşti, Le livre, 1953, p.5)
fişa 3 HANU ANCUŢEI
Mihail Sadoveanu
Publicat în 1928, volumul Hanu Ancuţei se înscrie în seria marilor capodopere sadoveniene. Cartea cuprinde nouă povestiri „spuse”
de feluriţi drumeţi care poposesc la han. Prin intermediul lor, Mihail Sadoveanu realizează o imagine vastă ca orizonturi interioare şi
valori umane, a unei colectivităţi surprinse în fizionomia ei spirituală.

Completează tabelul de mai jos după modelul primei povestiri:

Povestirea Povestitorul Tipul de Statutul social Spaţiul Timpul Tema
narator
1. Iapa lui Vodă comisul Ioniţă narator-personaj comis -dregător Valea Moldovei-spaţiul istoriei pe vremea lui Sturza povestire cu
care avea în grija la hanul Ancuţei-spaţiul discursului vodă -timpul istoriei caracter
sa caii și grajdurile „într-o toamnă aurie umoristic-
curții domnești -timpul discursului căutarea dreptăţii

2. Haralambie călugărul Gherman narator-martor călugăr în sat la Bozâieni-spaţiul istoriei în timpul domniilor povestire cu
la hanul Ancuţei-spaţiul discursului fanariote-timpul caracter justiţiar
istoriei
„într-o toamnă aurie
- timpul discursului

3.Balaurul moş Leonte zodierul narator-martor zodier=astrolog la Tupilaţi- spaţiul istoriei în vremea tinereţii caracter fantastic
la hanul Ancuţei-spaţiul discursului sale”eram aşa,
flăcău trecut de
douăzeci de ani”-
timpul istoriei
„într-o toamnă aurie
timpul discursului

4.Fântâna dintre căpitanul Neculai narator-personaj căpitan de mazili în vad la Tupilaţi-spaţiul istoriei „ascultaţi ce mi s- caracter erotic
plopi Isac de la Bălăbăneşti la hanul Ancuţei-spaţiul discursului întâmplat pe-aceste
din ţinutul Tutovei meleaguri când eram
tânăr”-timpul istoriei
 „într-o toamnă aurie
timpul discursului

5. Celaltă Ancuţă Ienache coropcarul narator-martor coropcar-negustor în târg la Iaşi „s-a întâmplat în târgul „în vremea veche s- caracter erotic
ambulant nostru la Ieşi mare bocloc”-spaţiul au întâmplat lucruri
istoriei care astăzi nu se mai
la hanul Ancuţei-spaţiul discursului văd”-timpul istoriei
„într-o toamnă aurie
timpul discursului

6.Judeţ al Constandin Moţoc narator-confident cioban în satul Fierbinţi de pe Siret- spaţiul în vremea boierului caracter justiţiar
sărmanilor istoriei Răducanu Chioru, în
la hanul Ancuţei-spaţiul discursului urmă cu 30 de ani -
timpul istoriei
„într-o toamnă aurie
timpul discursului

7.Negustor lipscan Damian Cristişor narator-personaj negustor „am să-ţi spun cum mi-au fost în timpul călătoriilor caracter
petrecerile mele prin ţări străine”- prin ţara nemţeasă- memorialistic
spaţiul istoriei timpul istoriei
la hanul Ancuţei-spaţiul discursului „într-o toamnă aurie
timpul discursului

8. Orb sărac narator-confident orb- cerşetor în satul Negoieşti- spaţiul istoriei în vremea Ducăi
„am auzit la hanul Ancuţei-spaţiul discursului vodă- timpul istoriei caracter istoric
povestea „într-o toamnă aurie
adevărată de la timpul discursului
un bunic al
maicii mele”
9.Istorisirea liţa Salomia narator mesager în poiană la Păstrăveni- spaţiul în vremea lui Vodă caracter erotic
Zahariei bădiţa Zaharia narator-personaj fântânar istoriei Calimah- timpul
Fântânarul la hanul Ancuţei-spaţiul discursului istoriei
„într-o toamnă aurie
timpul discursului
 HANU ANCUŢEI
Mihail Sadoveanu
Publicat în 1928, volumul Hanu Ancuţei se înscrie în seria marilor capodopere sadoveniene. Cartea cuprinde nouă povestiri „spuse” de feluriţi drumeţi care
poposesc la han. Prin intermediul lor, Mihail Sadoveanu realizează o imagine vastă ca orizonturi interioare şi valori umane, a unei colectivităţi surprinse în
fizionomia ei spirituală.

Completează tabelul de mai jos după modelul primei povestiri:

Povestirea Povestitorul Tipul de narator Statutul social Spaţiul Timpul Tema

1. Iapa lui Vodă comisul Ioniţă narator-personaj comis -dregător care avea Valea Moldovei-spaţiul pe vremea lui povestire cu
în grija sa caii și istoriei Sturza vodă -timpul caracter umoristic-
grajdurile curții domnești la hanul Ancuţei-spaţiul istoriei căutarea dreptăţii
discursului „într-o toamnă
aurie -timpul
discursului

2.

3.

4.

5.

6.

7.

9.
Observaţi:
1. Relaţiile spaţiale şi temporale din cele nouă povestiri, apoi completaţi desenul de mai jos:

Inserţia este un
procedeu constând
în includerea unei
poveşti în interiorul
alteia. Procedeul se
mai numeşte şi
povestire în rama.

fişa 4

Spaţiul povestirii are valoare mitică, imaginea paradisului pierdut. Hanul devine un loc de popos şi de petrecere, ocrotitor ca o
cetate, centru al lumii, loc de întâlnire a destinelor şi a povesştilor rostite de oamnei din diverse structuri sociale. Timpul nu
poate fi separat de spaţiu, sugerând coexistenţa unor moduri de viaţă proprii diferitelor niveluri de civilizaţie.

Completează spaţiile tabelului de mai jos, având în vedere coordonatele cerute:

Spaţiu Timp Povestitori Ceremonial povestirii

Exerciţiu:

Argumentaţi într-un text de 15-20 de rânduri, faptul că hanul, reprezintă un loc închis, dar în acelaşi timp şi un loc
deschis.