TEMA 6

INFRACŢIUNI SĂVÂRŞITE ÎN SFERA DISTRIBUIRII BUNURILOR

(art.243, 247 şi 251 CP RM)

1. Spălarea banilor (art.243 CP RM)

1. Aspecte tehnico-legislative
În art.243 CP RM, sub denumirea marginală de spălare a banilor sunt reunite
două variante-tip de infracţiuni şi două variante agravate de infracţiuni.

2. Obiectul infracţiunii specificate la alin.(1) art.243 CP RM

În cazul infracţiunii analizate, obiectul juridic special îl formează relaţiile
sociale cu privire la sursa şi provenienţa licită, precum şi la circulaţia corectă în
operaţiunile financiare a bunurilor în sensul art.1321 CP RM, care au o
proveniență ilicită (mai precis – o proveniență infracțională).
Obiectul material (imaterial) al infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.243 CP
RM îl reprezintă bunurile în sensul art.1321 CP RM, care au o proveniență
infracțională.
În cazul acestei infracţiuni, este esenţial ca valoarea bunurilor în sensul art.1321
CP RM, care au o proveniență infracțională, să nu depăşească 40 de salarii medii
lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei. În caz contrar, răspunderea se va aplica pentru
infracțiunea prevăzută la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM.
Datorită specificului său, infracţiunea specificată la alin.(1) art.243 CP RM nu
are victimă.

3. Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.243 CP RM

Latura obiectivă a infracţiunii analizate constă în fapta prejudiciabilă
exprimată în acţiune.
 Acţiunea în cauză se poate înfăţişa sub oricare din următoarele modalităţi
normative:
a) convertirea sau transferul bunurilor care constituie venituri ilicite
Convertirea presupune înlocuirea unui bun provenit din săvârşirea unei
infracţiuni cu un alt bun de provenienţă licită. La rândul său, transferul presupune
transmiterea drepturilor referitoare la un bun, care provine din săvârşirea unei
infracţiuni, către o altă persoană;
b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmi-
terii sau deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente, care
constituie venituri ilicite
Se are în vedere mascarea provenienţei sau a situaţiei juridice a bunurilor ori a
drepturilor aferente rezultate din săvârşirea unei infracţiuni prin operaţiuni
complexe juridice, economice sau financiare;
c) dobândirea, deţinerea sau utilizarea bunurilor care constituie venituri ilicite
Dobândirea constă în activitatea prin care o persoană intră în posesia unui bun
de origine infracţională. La rândul său, deţinerea se exprimă în stăpânirea unui bun
care provine din săvârşirea unei infracţiuni. În fine, utilizarea reprezintă orice
activitate prin care se obţin avantaje de pe urma uzului de bun de origine infrac-
ţională;
d) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de
asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii infracţiunii prevăzute la alin.(1)
art.243 CP RM în oricare din cele trei modalităţi menţionate mai sus, la literele
a)-c)
Aplicarea răspunderii conform lit.d) alin.(1) art.243 CP RM exclude referirea la
art.42, 44 sau 45 CP RM.
Infracţiunea prevăzută la alin.(1) art.243 CP RM este o infracţiune formală. Ea
se consideră consumată din momentul realizării acţiunii prejudiciabile în oricare
din cele patru modalităţi normative ale sale.

4. Latura subiectivă a infracţiunii specificate la alin.(1) art.243 CP RM

Latura subiectivă a infracţiunii analizate se caracterizează prin intenţie directă.
 În vederea aplicării răspunderii în baza alin.(1) art.243 CP RM, este obligatoriu
să se ateste că, la momentul săvârşirii infracţiunii, făptuitorul ştia ori trebuia să ştie
că bunurile sau drepturile aferente, pe care le converteşte, transferă, dobândește etc.,
constituie venituri ilicite.
Motivul infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.243 CP RM se exprimă, de cele
mai dese ori, în interesul material.
Scopul special al infracţiunii examinate este scopul introducerii în circuitul
legal a bunurilor care constituie venituri ilicite.

5. Subiectul infracţiunii specificate la alin.(1) art.243 CP RM

Subiectul infracţiunii examinate este: 1) persoana fizică responsabilă care la
momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică (cu
excepţia autorităţii publice).

6. Circumstanţele agravante consemnate la alin.(2) şi lit.a) alin.(3) art.243 CP

RM
În ce priveşte natura juridică a circumstanţelor agravante specificate la lit.b) şi
c) alin.(2) art.243 CP RM, facem trimitere la explicaţiile referitoare la
circumstanţele agravante similare, consemnate la lit.b) şi c) alin.(2) art.241 CP RM.
Privitor la circumstanţa agravantă prevăzută la lit.a) alin.(3) art.243 CP RM, în
principiu, este justificată referirea la explicaţiile formulate anterior, în legătură cu
agravanta similară specificată la lit.b) alin.(2) art.236 CP RM.

7. Infracţiunea prevăzută la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM

Se are în vedere că valoarea bunurilor care constituie obiectul material
(imaterial) al infracţiunii, trebuie să depăşească 40 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul
săvârșirii faptei. Se va aplica alin.(1) art.243 CP RM în cazul în care nu este
depăşită această limită, inclusiv în cazul în care parametrii valorici ai obiectului
material (imaterial) al infracţiunii se exprimă în proporţii mari.
 2. Constrângerea de a încheia o tranzacţie sau
de a refuza încheierea ei (art.247 CP RM)

1. Aspecte tehnico-legislative
În art.247 CP RM, sub denumirea marginală de constrângere de a încheia o
tranzacţie sau de a refuza încheierea ei sunt reunite două variante-tip de
infracţiuni şi o singură variantă agravată de infracţiune.

2. Obiectul infracţiunilor prevăzute la art.247 CP RM

Obiectul juridic special al acestor infracţiuni are un caracter complex. Astfel,
obiectul juridic principal îl constituie relaţiile sociale cu privire la libertatea de a
încheia sau de a refuza încheierea tranzacţiei. La rândul său, obiectul juridic
secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la: libertatea psihică (morală) a
persoanei (în cazul infracţiunii specificate la alin.(1) art.247 CP RM); integritatea
corporală sau sănătatea persoanei ori integritatea, substanţa şi potenţialul de
utilizare a bunurilor (în ipoteza infracţiunii prevăzute la lit.b) alin.(2) art.247 CP
RM).
În cazul infracţiunii specificate la lit.b) alin.(2) art.247 CP RM, atestăm
prezenţa obiectului material: corpul victimei sau bunurile supuse nimicirii ori
deteriorării.
Victimă a infracţiunilor prevăzute la art.247 CP RM este persoana având
aptitudinea de a încheia tranzacţii.

3. Latura obiectivă a infracţiunilor specificate la art.247 CP RM

Latura obiectivă a infracţiunilor în cauză are următoarea structură: 1) fapta
prejudiciabilă care este alcătuită din acţiunea principală şi acţiunea adiacentă; 2)
circumstanţele de săvârşire a infracţiunii, şi anume – lipsa semnelor de şantaj.
Atât în cazul faptei prejudiciabile specificate la alin.(1) art.247 CP RM, cât şi în
cazul faptei prejudiciabile prevăzute la lit.b) alin.(2) art.247 CP RM, acţiunea prin-
cipală cunoaște următoarele două modalități normative cu caracter alternativ: a)
constrângerea de a încheia o tranzacţie; b) constrângerea de a refuza încheierea ei.
 Este necesar ca acţiunea principală din cadrul faptei prejudiciabile să fie secun-
dată de acţiunea adiacentă apărând sub oricare din modalităţile sale normative.
Acţiunea adiacentă cunoaşte următoarele modalităţi normative cu caracter
alternativ: a) ameninţarea cu aplicarea violenţei; b) ameninţarea cu nimicirea sau
deteriorarea bunurilor; c) ameninţarea cu răspândirea unor informaţii care ar cauza
daune considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale victimei sau ale
rudelor ei apropiate.
În cazul faptei prejudiciabile prevăzute la lit.b) alin.(2) art.247 CP RM,
modalităţile normative cu caracter alternativ sub care se prezintă acţiunea adia-
centă sunt: a) aplicarea violenţei; b) nimicirea sau deteriorarea bunurilor.
În acest context, aplicarea violenţei presupune vătămarea intenţionată medie a
integrităţii corporale sau a sănătăţii ori violenţa de o intensitate mai redusă. Nu este
necesară calificarea suplimentară conform art.152 CP RM sau art.78 din Codul
contravenţional. Dacă violenţa se va exprima în vătămarea intenţionată gravă a
integrităţii corporale sau a sănătăţii, atunci cele comise vor trebui calificate numai
potrivit art.151 CP RM.
Infracţiunile prevăzute la art.247 CP RM sunt infracţiuni formale. Ele se
consideră consumate din momentul recepţionării de către victimă a revendicării
făptuitorului de a încheia o tranzacţie sau de a refuza încheierea ei, cu condiţia că a
existat factorul de presiune corespunzător care a însoţit înaintarea acestei revendi-
cări.

4. Latura subiectivă a infracţiunilor specificate la art.247 CP RM

Latura subiectivă a infracţiunilor examinate se caracterizează prin intenţie
directă. Motivele infracţiunilor prevăzute la art.247 CP RM pot consta în: interesul
material; năzuinţa de a susţine persoana în interesul căreia se va încheia tranzacţia
sau se va renunţa la încheierea acesteia etc.

5. Subiectul infracţiunilor specificate la art.247 CP RM

Subiectul infracţiunilor în cauză este persoana fizică responsabilă care la
momentul săvârşirii infracţiunii a împlinit vârsta de 16 ani.
 6. Circumstanţa agravantă prevăzută la lit.c) alin.(2) art.247 CP RM
Circumstanţa agravantă „de un grup criminal organizat sau de o organizaţie
criminală”, consemnată la lit.c) alin.(2) art.247 CP RM, este similară cu circum-
stanţa agravantă specificată la lit.b) alin.(2) art.236 CP RM. De aceea, este
admisibilă o abordare similară a esenţei circumstanţei respective, cu luarea în
considerare a particularităţilor infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.247 CP RM.

3. Însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege, tăinuirea bunurilor

gajate, înghețate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate (art.251 CP RM)

1. Aspecte tehnico-legislative
La art.251 CP RM se prevede răspunderea pentru o singură infracțiune.

2. Obiectul infracţiunii specificate la art.251 CP RM

Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale cu
privire la circulaţia legală a bunurilor gajate, înghețate, luate în leasing, sechestrate
sau confiscate.
Obiectul material sau imaterial al infracţiunii prevăzute la art.251 CP RM îl
reprezintă bunurile gajate, înghețate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate.
În unele cazuri, infracţiunea specificată la art.251 CP RM are victimă. Aceasta
este: creditorul gajist (în cazul bunurilor gajate); locatorul (în cazul bunurilor luate
în leasing); altă persoană care suferă prejudicii ca urmare a însuşirii, înstrăinării în
cazurile nepermise de lege, tăinuirii sau utilizării în alte scopuri a bunurilor care
constituie obiectul material sau imaterial al infracțiunii.

3. Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.251 CP RM

Latura obiectivă a infracţiunii analizate constă în fapta prejudiciabilă care se
exprimă în acţiune. Această acţiune – săvârşită asupra bunurilor gajate, înghețate,
luate în leasing, sechestrate sau confiscate – presupune următoarele modalităţi
normative cu caracter alternativ: 1) însuşire (a se citi – consumare); 2) înstrăinarea
în cazurile nepermise de lege; 3) tăinuire; 4) utilizarea în alte scopuri.
Infracţiunea prevăzută la art.251 CP RM este, după caz, o infracţiune formală
sau materială. Drept urmare, ea se consideră consumată din momentul producerii
prejudiciului material (în cazul modalităţilor de însuşire (consumare) şi înstrăinare)
sau din momentul tăinuirii sau utilizării în alte scopuri a bunurilor gajate,
înghețate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate.

4. Latura subiectivă a infracţiunii specificate la art.251 CP RM

Latura subiectivă a infracțiunii examinate se caracterizează prin intenţie
directă sau indirectă. Motivul infracţiunii prevăzute la art.251 CP RM constă, de
cele mai dese ori, în interesul material.

5. Subiectul infracţiunii specificate la art.251 CP RM

Subiectul acestei infracţiuni este: 1) persoana fizică responsabilă care la
momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică (cu
excepţia autorităţii publice).
Persoana fizică sau juridică respectivă trebuie să aibă una dintre următoarele
calităţi speciale: 1) persoana căreia bunurile gajate, înghețate, luate în leasing,
sechestrate sau confiscate i-au fost încredințate; 2) persoana care are obligaţia,
conform legii, să asigure integritatea bunurilor gajate, înghețate, luate în leasing,
sechestrate sau confiscate.