Sunteți pe pagina 1din 110

Metamorfoza umană şi dezintegrarea pozitivă

În memoria lui Kazimir Dabrowsky

Florian Colceag

Deşi biologii nu au remarcat existenţa unei metamorfoze la toate speciile, ea probabil că


există, dar se manifestă în mod diferit de la o specie la alta. În cazul speciei umane metamorfoza
este direct legată de existenţa sa pe două planuri, terestru şi universal. Transferul de la terestru
către universal se face prin mai multe etape, doar că oamenii pot rămâne ataşaţi unei astfel de
etape blocându-şi evoluţia ulterioară, parcurgând astfel una din etapele de dezintegrare pozitivă
sau negativă descrise de Dabrowsky.
La fel ca şi la alte specii, şi la om se produce o asicronie a dezvoltării diferitelor
dimensiuni specifice. De exemplu maturizarea sexuală se face mult mai devreme decât
maturizarea psihologică sau socială, iar maturizarea personalităţii se poate amâna pe întreaga
durată a vieţii dacă oamenii nu-şi descoperă rolul social care să le solicite capacităţile lor de tip
universal. Polarizarea între terestru şi universal face ca omul să fie în situaţia de a trăi între
adaptarea terestră şi evoluţia către universal şi cosmic, etapele dintre aceste două paliere fiind
instabile, frământate şi constituind etapele de metamorfoză a personalităţii umane.
Această dinamică se datorează unei mulţimi de factori complecşi plecând de la structura
noastră fizică informaţională şi mergând până la compomentele mediului social sau natural ce ne
afectează viaţa. Din punct de vedere fizic informaţional omul ca şi alte fiinţe au o structură
metamerică. Secţiunile din organism controlate de o pereche de nervi spinali constituie un astfel
de metamer, iar clusterele de metameri ce se pot controla prin glandele cu secreţie internă
constiuie macro-unităţile metamerice ce deţin comportamente şi structuri de auto-reglaj proprii.
Aceste clustere metamerice sunt legate direct de metamorfoza umană, deoarece pachetele de
comportamente predefinite la naştere afectează direct dominanta psihologică şi direcţia de evoluţie
umană. Pe parcursul vieţii aceste pachete comportamentale sunt activate pe rând, având
caracteristici diferite în funcţie de emisfera cerebrală pe care se proiectează.
Sistemul de proiectare a acestor pachete comportamentale se poate evidenţia în schema de
mai jos. Diferitele etape de dezvoltare a personalităţii sunt dependente de etapele anterioare şi
condiţionează etapele ulterioare, pe de altă parte caracteristicile simetrice de pe cele două emisfere
cerebrale sunt opuse şi complementare, supradimensionarea uneia conducând la subdimensionarea
celei simetrice, de exemplu prea multă creativitate conduce la prea puţină ordine şi reciproc.
De asemenea prea multă motivare conduce la scăderea disciplinei constituie un alt exemplu
în acest sens şi permite înţelegerea modelului de creştere a motivaţiei prin stimularea intuiţiei cu
orizont către creativitate.
Tabelul de mai jos face referire la doar trei dintre componentele cerebrale ce ţin de
proiecţia clusterelor metamerice asupra comportamentelor cerebrale, alte clustere se proiectează
pe alte componente ale sistemului nervos ce sunt identificabile pe măduva spinării sau pe bulbul
rahidian. Exemplul de faţă descrie formaţiunile cerebrale reprezentate pe truchiul cerebral (creierul
reptilian), sistemul limbic (creierul mamalian) şi neocotexul (creierul uman). Marile pachete
comportamentale ale acestor formaţiuni neuronale mai recente din punct de vedere evolutiv sunt
caracteristice pentru grupele de animale ce le conţin şi constituie baza de structurare
comportamentală pentru formaţiunea cerebrală următoare din punctul de vedere al istoriei
evoluţiei. Pe de altă parte în cadrul fiecărei formaţiuni cerebrale există de asemenea o etapizare a
evoluţiei ce se aliniază dezintegrărilor pozitive sau negative de tip Dabrowski cu urmări
incalculabile asupra dezvoltării potenţialelor umane.
Recunoaşterea acestor caracteristici de poate face prin analizarea comportamentelor
umane, reprezentate pe schema de mai jos prin coloanele laterale ce conţin caracteristici de
manifestare între etajele mai mici a scalei evoluţiei umane.
psychological crisis management - educational model

left side brain right side brain


left side brain right side brain
normative thinking complex/dynamic thinking

self-balance self knowledge

synthetic thinking lateral thinking

self-organizing self-emancipation

analytical thinking vertical (causal) thinking

self-structuring self-dimensioning

symbolic thinking topological thinking

self-volunteering self-discovery

neocortex

order creativity

self-determination self-tolerance

discipline motivation

self-involving self-initiation

correlating pattern intuition


(sequential mode)
self-directing self-opening

hierarchy affectivity

self-respect self-esteem

cultural induced patterns emotions

self-acceptance self-recognition

limbic system

sublime instincts

self-integrating self-control

instincts

self-training self-harmonization

cerebral trunk

Modul în care gestionăm aceste drumuri posibile condiţionate de structura noastră de


comportamente moştenite genetic este determinant atât pentru felul în care vedem lumea şi
universul cât şi pentru modul în care ne purtăm unii cu alţii, cu mediul natural, cu tehnologia, cu
noi înşine. Felul în care ne utilizăm potenţialul este cheia metamorfozei umane şi a trecerii dintr-
un stagiu de dezintegrare pozitivă în următorul stagiu de dezintegrare pozitivă sau negativă.
Dacă fenomenul dezintegrării pozitive se petrece simultan la populaţia unei societăţi putem
generaliza conceput de la nivel individual la nivel social. Acest fenomen ne condiţionează modul
de gândire, logică de evaluare a realităţii sau de rezolvare a unei probleme, nivelul de utilizare a
potenţialelor înnăscute şi generează epocile istorice. Un exemplu în acest sens este dat mai jos.

Definirea istorică a numerelor reale

Un exemplu în acest sens pe metamorfoza umană în care sunt preponderente primele etaje
ale creierului mamalian este mai jos. Aceste etaje sunt caracterizate de dipolii emoţii-paterne
cultural induse, afectivitate-ierarhie, intuiţie- paterne corelate. Pe acest nivel şi în acest context,
utilizând experienţele curente s-au dezvoltat logica lineară, gândirea dihotomică şi numerologia
aplicată cu primele operaţii matematice. Modul în care s-au dezvoltat aceste produse
caracterizează încă modul nostru de gândire pentru persoanele care sunt pe etajul de dezintegrare
pozitivă similar.
Etape parcurse şi justificare istorică

-apariţia răbojului pentru enumerarea obiectelor de acelaşi tip, ex. turmă de oi în neolitic
-împărţirea semnelor de pe răboj în grupe de câte zece şi generalizarea în grupe de grupe
de câte zece în timpul începutului istoriei moderne, civilizaţiile antice. Coincide această dezvoltare
cu organizarea primelor echipe mari de lucru şi a primelor armate mari de ocupaţie, unde era
necesară o structură de supraveghere şi organizare.
-apariţia numerelor întregi negative şi pozitive a fost cauzată de necesităţile comerciale şi
cumpărarea pe credit ce s-a extins în evul mediu. Metoda s-a aplicat pentru debit-credit, organizare
a populaţiei pe cupluri bărbaţi-femei, cuantificarea prin câştig-pierderi, etc. Deşi cu rădăcini în
perioada expansiunii imperiului roman devine oficială în evul mediu în zona comercială a
navigatiei marine şi negustorie costieră.
-numere raţionale, fracţii apar în perioada lui Pitagora o dată cu conceptul de atomos
(indivizibil), din care a derivat ulterior cuvăntul atom şi cu operaţiile aditive şi multiplicative. A
fost asociat cu primele tentative de abordare a infinitului mic sau a numerelor mari, fără a ajunge
la noţiunea de infinit. Operaţia de ridicare la putere a unui număr natural a apărut ca o aplicaţie a
conceptului de democraţie şi a republicii lui Platon şi a fost utilizată puterea pozitivă subunitară ca
un exemplu de manieră de selectare pentru investirea cu puterea politică a celor mai capabili
cetăţeni. Ulterior ridicarea la putere a devenit puţin practicată fiind chiar secretă în perioada evului
mediu.
-numerele iraţionale au apărut în perioada pitagoreică, primul fiind radical din 2 ce s-a
demonstrat cu ajutorul reducerii la absurd că nu poate fi scris sub formă de fracţie. Descoperirea a
rămas secretă o lungă perioadă de timp deoarece punea sub semnul întrebărilor mitologia oficială
şi numerologia sacră asociată acesteia, inclusiv conceptul de atomos derivat din această mitologie.
Legendele spun că cei ce spărgeau secretul numerelor iraţionale se puneau în pericol de moarte.
Deşi toate aceste categorii de numere se operau în mod similar la adunare-scădere sau
înmulţire-împărţire (ridicarea la putere-radicali), iar apariţia unei categorii era rezultatul operării
cu numerele din categoria anterioară, abia în perioada renaşterii au fost incluse toate categoriile
enunţate în aceeaşi viziune despre numere.
Numerele au fost considerate sacre în cursul istoriei datorită faptului că ele înlocuiau
caracteristicile calitative ale unui obiect sau persoană cu caracteristicile cantitative. Aceasta anula
practic personalitatea persoanei sau unicitatea obiectului, consecinţele psihologice ale acestei
abordări fiind dramatice, însă atribuite unor puteri superioare precum erau consideraţi zeii. De
exemplu există o legătură directă între existenţa sclavagismului şi numerele naturale, sclavul fiind
considerat iniţial ca un obiect fără unicitate şi calităţi specifice precum este numărul. O mare
revoluţie în gândirea umană a fost descoperirea că numerele au individualitate. Astfel apariţia
numerelor prime, a numerelor perfecte sau a altor categorii de numere cu individualitate a
declanşat curentul de eliberare a conştiinţelor umane specific renascentismului sau iluminismului.
Desacralizarea numerelor a fost concomitentă cu apariţia libertăţilor omului, a drepturilor civile
etc.
Grecii antici spuneau că cine descoperă o proprietate matematică este iubit de zei, căci
numerele sunt parte din apanajul de cunoaştere al acestora. Desacralizarea numerelor a condus la
apariţia matematicilor moderne, însă abordările de tip cantitativ cauzate de numere sunt încă la
baza gândirii umane şi a estimărilor sau deciziilor, deşi fenomenele actuale declanşatoare de crize
multiple sunt deseori calitative şi nu pot fi reprezentate cu ajutorul numerelor.
Tendinţele de utilizare abuzivă a numerelor sunt încă prezente în memoria noastră recentă.
De exemplu holocaustul celui de-al doilea război modial a fost caracterizat nu doar de asasinarea a
numeroşi oameni nevinovaţi în lagărele de concentrare ci şi de depersonalizarea acelor oameni al
căror nume erau înlocuite cu un număr tatuat pe braţ, ca semn al nimicniciei lor în faţa zeilor
nazişti. Încă utilizăm numerele în mod inadecvat şi abuziv în viaţa noastră zilnică, de exemplu
folosim indicatori cantitativi de tipul produsului intern brut fără a menţiona şi modul în care se
obţine acesta (calitativ) şi consecinţele secundare asupra mediului natural sau uman al existenţei
acestuia, deoarece încă utilizăm teoriile economice produse în perioadele când omul era considerat
marfă şi forţă de producţie.
În concluzie studiul numerelor este direct legat de istoria şi de evoluţia mentală a
umanităţii, iar întrebările fundamentale date de instrumentele noastre de cunoaştere sunt cele care
ne pot schimba percepţia asupra lumii.
Întrebare
Căt fac doi oameni albi plus trei oameni negri?
Această întrebare poate rămâne fără răspuns pentru mulţi rasişti care nu pot pune în aceeaşi
categorie albii şi negrii, ceea ce s-a întâmplat în perioada nazistă, sau rasistă din ultimele secole.

Să ne îndoim de operaţiile cu numere?

La întrebarea cât fac unu plus unu? răspunsul aşteptat este doi, dar asta ţine de o anumită
perspectivă asupra modului de operare. Dacă gândim totul pe o dreaptă pe care unu este
reprezentat printr-un segment de lungime fixată, atunci răspunsul doi este adecvat acestei logici.
Daca însă ne plasăm în alte situaţii putem avea surprize. De exemplu să luăm o treaptă cu două
laturi de lungime unu, suma acestor două lungimi este egală cu doi. Dacă însă indoim treapta astfel
încât să se transforme în două trepte mai mici cu laturile de ½ lungimea totală a conturului celor
două trepte rămane tot 2. prim repetarea procedeului vom crea o scară cu trepte din ce în ce mai
mici dar cu lungimea conturului egală cu 2. Cu toate aceste dacă repetăm procedeul la infinit vom
obţine trepte cu lungimea laturii egală cu 0 iar scara se va reduce la o un segment de dreaptă de
lungime radical din 2. (vezi figura).

Din acest exemplu putem trage concluzia că numerele sunt extrem de utile în anumite
condiţii, însă realitatea se exprimă în multe feluri şi cu multe instrumente de abordare. Nu putem
generaliza nici o procedură de lucru, toate sunt valabile şi utile pe anumite domenii, însă
valabilitatea lor este limitată la aceste condiţii.

Operaţiile cu numere aşa cum le ştim

Adunarea ce este legată de punerea în comun pe aceeaşi direcţie şi cu acelaşi sens a


resurselor existente era concepută în antichitate ca fiind un act de dăruire şi viaţă comunitară.
Oamenii învăţaseră ca împreună pot reuşi cu toţii să realizeze ceea ce singuri nu ar fi putut. Pe
această filozofie tinerii ce se căsătoreau erau ajutaţi de comunitatea din sat să-şi cladească o casă,
toată lumea participând la această construcţie. Obiceiul este încă prezent şi la noi în anumite sate
din Ardeal şi Bucovina de nord. Scăderea era legată de actul dăruirii către alţii a surplusului, sau
de întoarcerea unui serviciu făcut din prisosul avut la un moment dat. În acest fel adunarea şi
scăderea ajutau atât vieţii sociale cât şi negoţului, împrumuturilor reciproce sau schimburilor de
servicii. Încă mai folosim în limbajul curent expresia “sunt dator cuiva” sau “am o datorie faţă de
ţară”, expresie ce arată cum funcţiona societatea sătească cu ajutorul celor două operaţii.
Înmulţirea era legată direct de reproducerea plantelor şi animalelor sau populaţiei umane.
Faptul că înmulţirea le da valoare mai mare decât adunarea este încă prezent în conştiinţa multor
popoare ce au o rată de creştere familială foarte înaltă. Marele conflict legat de înmulţire a fost
conceptualizat de împărţirea resurselor la o populaţie mai numeroasă. Cele două operaţii au fost
puternic legate de viaţa agricolă unde dintr-un bob făceai un spic iar dintr-o pereche de animale
făceai în timp o turmă. Exerciţiile compuse ce utilizau cele patru operaţii făceau direct referire la
modul în care viaţa agricolă se lega de viaţa comunitară, prioritatea având-o viaţa agricolă.
Ridicarea la putere a fost legată direct de puterea politică şi administrativă şi a apărut ca
operaţie după conceptualizarea numerelor subunitare. Această operaţie a fost direct legată de
valoarea bazei şi de mărimea exponentului. Dacă baza deşi pozitivă era subunitară prin ridicare la
putere rămânea pozitivă dar se micşora, ceea ce nu se petrecea atunci când baza era supraunitară,
ridicarea la putere mărind valoarea rezultată. Traducerea politică a momentului avertiza pe
cetăţenii cu drept de vot să investească în funcţia de conducător persoanele cele mai valoroase ce
sunt mai mult decât nişte oameni integri, cei mai valabili fiind asemenea zeilor (semizeii). Prin
ridicarea la putere valoarea lor va deveni cu mult mai mare şi puterea lor de acţiune va fi de
asemenea amplificată de funcţia lor de comandă. Însuşi Platon avertiza cetăţenii de mare valoare
să se ofere spre a fi conducători, căci dacă vor intra la conducere nişte oameni ce nu sunt nici
măcar integri atunci se va petrece distrugerea şi ruina cetăţii căci nu vor putea impune. Istoria a dat
dreptate lui Platon. Faptul că puterea este considerată ca fiind prioritară în orice exerciţiu cu mai
multe operaţii se datorează percepţiei nevoii de căutare a unor lideri valoroşi, supraunitari.

Acest univers social politic agricol întărit de operaţiile matematicii vremii a fost epoca de
glorie ce a făcut omenirea să înceapă să cerceteze secretele universului şi să-şi testeze propriile
limite încercând să le depăşească. Toată istoria după acest început a fost legată de modul de
percepţie al realităţii şi de operaţiile şi conceptele prin care se producea această percepţie.

Utilizarea parantezelor şi priorităţile sociale, exemplu de modelare matematică din


vechime

Parantezele în operaţiile cu numere reale au de asemenea o anumita istorie dată de


priorităţile sociale sau de mediu. De exemplu parantezele puse la adunări şi scăderi sunt direct
legate de priorităţile de structură sau grup social ce sunt implicate în tranzacţie valorilor. Faptul că
parantezele mici sunt primele care se efectuează arată că paranteza rotundă este legată de structura
familială mică. In mod similar paranteza mare este legată de strutura comunitară cea mai
apropiată, iar acolada de structura administrativă generală. Cu alte cuvinte întâi se asigură nevoile
familiei, apoi ale comunităţii iar în cele din urmă pe cele ale cetăţii în tot ceea ce înseamnă valoare
cantitativă materială.
Dacă însă avem calcule cu adunări/scăderi şi înmulţiri/împărţiri în acelaşi exerciţiu mai
întâi executăm calculele cu înmulţiri sau împărţiri apoi trecem la cele cu adunări sau scăderi în
ordinea din exerciţiu. Din punctul de vedere al anticilor aceasta înseamnă că întâi se vor ocupa de
înmulţirea surselor de hrană şi de împărţirea recoltelor, abia apoi de tranzacţiile comerciale ce se
bazează pe debit şi credit.
Dacă între calculele unui exerciţiu se află şi puteri atunci acestea se executa primele,
înaintea tuturor celorlalte operaţii. Aceasta semnifică că puterea administrativă are primul drept de
a culege roadele muncii umane, iar poruncile ei se execută cu prioritate. Toate aceste reguli au stat
la baza unui sistem de gândire ce a culminat cu republica lui Platon, ideologia monadică,
conceptul de atomos, logică lui Socrate, cercetarea de tip Pitagora, aplicabilitatea de tip Arhimede,
etc. pentru antici executarea unui exerciţiu aritmetic era o modelare a unei situaţii posibile din care
trăgeau concluzii şi preluau experienţă de viaţă. În prezent aceste calcule nu mai au aceeaşi
semnificaţie de ordonare a universului social ci s-au banalizat, însă obiceiurile sociale cu care se
conectau în vechime sunt încă actuale. Pe de altă parte saltul de la matematicile liniare la
matematicile complexităţii relevă şi un salt în metamorfoza umană, iar crizele ce caracterizează
această perioadă corespund unei dezintegrări pozirive de tip social pe acelaşi vector dintre terestru
şi cosmic cu orientarea către cosmic, fără pierderea caracteristicilor anterioare, dar cu modificarea
ponderilor. Această regulă a conservării istoriei evolutive se poate remarca la toate fenomenele
legate de fenomenele vieţii, de la arhitectura celului şi a ADN-ului şi până la complexitatea
evoluţiei sociale sau psihologice.
Dezintegrarea pozitivă de tip social şi metamorfoza socială sunt evident mai complexe
decât cele individuale necesitând un dialog şi o armonizare complexă a viziunilor individuale
despre lume şi viaţă, precum şi un univers ideatic şi motivaţional cu o scalare similară pentru
diferite culturi. Aceasta se traduce într-un complex univers motivaţional şi într-o structură
complexă a necesităţilor induse de către societate precum şi în desciderile educaţionale specifice.

Piramida necesităţilor educaţionale

Piramida lui Maslow a necesităţilor umane se reflectă in mod direct şi într-o piramidă cu
structură asemănătoare privind necesităţile educaţionale. Considerând necesităţile umane ca fiind
generate de funcţionarea unor sisteme şi ansambluri de sisteme organice ale complexului organism
uman, aceste funcţionalităţi se exprimă şi în nevoile de antrenare şi educare ale copilului sau
persoanei adulte.

Personalitatea unamă se dezvoltă în mod complex şi armonios numai în condiţiile în care


se educă toate nivelele piramidei nevoilor educative. Vectorii dezvoltării sunt îndreptaţi către
adaptarea la condiţiile terestre şi către eliberarea evolutivă către universal şi cosmic. Rolul
maximal al educaţiei este găsirea punţilor de mediere între aceşti doi vectori la fiecare nivel de
dezvoltare a personalităţii umane.
O analiză a etapelor mai sus menţionate arată că între nevoile primare ce sunt satisfăcute în
general prin copierea comportamentelor adulţilor şi ajustarea propriului comportament la
exigenţele sociale şi nevoile superioare de cunoaştere sau de emancipare există etape intermediare.
-1)Nevoile primare au o componentă de tranziţie către nevoile de siguranţă ce se referă la
siguranţa alimentară, a teritoriului şi proprietăţii, este în acelaşi timp legată de nevoile de grup
social apropiat şi de rezolvare a problemelor curente. Nevoile de armonizare cu ceilalţi, de
standardizare, ritualizare şi eliminarea riscurilor, de afectivitate pozitivă sunt componente ale
aceluiaşi etaj intermediar
-2) Nevoia de siguranţă este tot apropiată de nevoile de bază, siguranţa fiind dată de
apartenenţa la un grup, la capacitatea de observaţie a detaliilor semnificative, la utilizarea corectă a
instrumentelor de gândire, la capacitatea de adaptare la nevoile celorlalţi, la descoperirea de
instrumente de acţiune sau organizare care permit atngerea ţintelor propuse sau impuse de
necesităţi.
-3 )Nevoia de comunicare este etajul intermediar între adaptare şi evoluţie şi poate fi
considerat etajul cu cea mai mare dinamică educaţională şi cu cel mai mare potenţial de
armonizare a personalităţii şi maximizare a realizării abilităţilor înăscute sau dobândite. În
educaţie în general sunt utilizate ca metode feedback-ul, dezbaterea, observaţia esenţialului sau
trascendenţei unor instrumente cognitive, corelarea informaţiilor şi descoperirea regulilor de
manifestare a unor fenomene, antrenarea abilităţilor înalte prin exerciţii de dificultate crescătoare.
-4)Nevoia de cunoaştere este evolutivă, caracterul ei adaptativ este mai puţin evident, de
aceea este frecvent evitată de personalităţile cu tendinţă adaptativă mai pregnantă. Cunoaşterea
legată de responsabilitatea acţiunilor, de dezvoltarea abilităţilor organizatorice, de educarea forţei
de a finaliza acţiunile dificile începute sau planificate, de gîmdirea dinamică şi normativă sunt
caracteristici ce sunt prezente în programele de leadership destinate unui grup selectat de persoane
implicate în rezolvarea problemelor generale sau gestionării crizelor sau sistemelor complexe. Ca
nivel cognitiv se poate stabili ca înţelepciune definită prin capacitatea de descoperire a soluţiei
optime.
-5)Nevoia de emancipare este pur evolutivă deseori chiar cu riscul inadaptabilităţii totale la
mediul social şi este prezentă mai ales la cei implicaţi în domeniile de frontieră, precum ştiinţele
înalte (în special cele legate de complexitatea fenomenelor naturale), tehnologiile de vârf,
ecologia, arta sau religiile. La acest nivel se face o totală diferenţiere între constiinţa de sine şi
nivelul de conştienţă asupra universalului. La acest nivel omul este lipsit de egocentrisme sau
interese proprii şi munceşte exclusiv pentru armonizarea sistemelor dezechilibrate sau crearea de
instrumente destinate acestui scop. Profilul integrator al nivelului se poate observa numai la
oameni cu parametri foarte înalţi de inteligenţă sau personalitate. Nivelul cognitiv este asociat cu
spiritualitatea sau trăirea fenomenologică a fenomenologică a domeniului studiat.
Deşi tendinţa generală este de polarizare pe unul dintre cei doi vectori adaptare sau
evoluţie se poate realiza şi o armonizare a lor lăsând liberă calea evoluţiei personalităţii umane, în
această direcţie educaţia fiind singurul instrument pe care-l putem utiliza. Definirea educaţiei în
acest sens este dată de următoarele dimensiuni:
-1) dimensiunea autocontrolului, autocunoaşterii, autodisciplinării pornirilor şi instinctelor
-2) dimensiunea integrării sociale, a comportamentului civilizat, a respectării regulilor în
vigoare, a dezvoltării abilităţilor manuale sau fizice, a lucrului împreună
-3) dimensiunea comunicării sociale, a respectului faţă de ceea ce există, om, natură,
cultură, creaţie, efort al altora sau propriu, a integrării şi utilizării potenţialelor, a incluziunii şi
toleranţei, nonviolenţei şi conservării echilibrelor
-4) dimensiunea cunoaşterii, a îmbogăţirii culturii şi pasiunii faţă de cunoaşterea anumitor
domenii, a performanţei intelectuale, artistice, sau de alt tip, a gestionării situaţiilor complexe şi a
rezolvării problemelor cu grad înalt de dificultate
-5) dimensiune emancipării personalităţii, a spargerii limitelor umane, a armonizării cu
aspectele cosmice sau cu infinitatea exprimată în fenomenele complexe ale vieţii sau universului
neviu, de eliberare a gândirii de dogme sau instrumente standardizate de gândire, a descoperirii
noului.

Deşi aparent omul se poate dezvolta numai prin parcurgerea succesivă a acestor nevoi şi
dimensiuni, în realitate el poate evolua simultan pe toate dimensiunile cu ajutorul unor programme
educative suficient de ofertante şi de bine gândite. Insistenţa secvenţială asupra unei singure
dimensiuni sau nevoi cu ignorarea celorlalte produce personalităţi insuficient şi inegal dezvoltate.
Fiecare dimensiune se poate însă ataca prin programme educative cu ajutorul unei metode
specifice de educaţie şi cu o curriculă cu caracteristici bine structurate. Atenţia acordată armoniei
dezvoltării tuturor dimensiunilor enenţate corespunde echilibrului dintre toate componentele
metamerice umane şi maximizării potenţialelor adaptative dar şi evolutive simultan. In mare
măsură din punct de vedere conceptual această armonie este mult mai asemănătoare idealurilor
antice de minte sănătoasă într-un corp sănătos, suflet drept şi personalitate nobilă, decât al
idealului educaţional actual de competitivitate pe un sector îngust ce a fost promovat de economia
de piaţă.

-1)Pentru primul nivel metoda educativă optimă este copierea comportamentului sau
modelelor de gândire a celor mai preţuiţi şi consideraţi mai valoroşi. Principiul stimulării
educative este „fă ca mine, dacă eu pot şi tu poţi dacă munceşti suficient de mult”
-2) Pentru al doilea nivel metoda optimă de gîndire este lucrul în grup pe proiecte
aplicative prin diferenţierea sarcinilor de lucru în funcţie de capacităţile şi caracteristicile
fiecăruia. Principiul stimulării educative este “fă-te util celorlalţi oferind capacităţile şi munca ta
cea mai bună calitativ şi cea mai motivată”
-3) Pentru al treile-a nivel metoda optimă este metoda feedback-ului şi dezbaterii de grup.
Pricipiul stimulării educative este “ce părere ai despre următorul subiect sau ipoteză”
-4) Pentru al patrulea nivel metoda optimă este deschiderea cognitivă către subiecte noi de
interes şi intrarea pe diferite nivele de cunoaştere. Principiul stimulării educative este “hai să
descoperim împreună”
-5) Pentru al cincilea nivel metoda optimă este învăţarea de la maeştri şi găsirea acestora în
fiecare exprimare a naturii. Principiul stimulării educative este “să observăm şi să înţelegem
ingineria naturii, inteligenţa şi sensibilitatea universului, divinitatea vieţii şi a universului”.

Motivaţia internă

Motivarea unei personalităţi către evoluţia pozitivă a personalităţii are un mecanism ce


asigură diferitele bucle de feedback pozitiv ce permite atât armonizarea structurilor cerebrale cât şi
utilizarea complexă a acestora. Schema generală de lucru este prezentată mai jos.

Cele două emisfere cerebrale sunt reprezentate prin culori diferite şi activitatea lor comună
poate fi urmarită prin săgeţile de pe schemă. Dacă mediul social motivaţional ţine de piramidele
nevoilor sau motivărilor educaţionale sau sociale şi este direct legat de fenomenul dezintegrării
pozitive de tip Dabrowski, partea de motivare internă ţine de deciziile personale şi de natura
personală a fiecăruia. Cele două fenomene sunt în raportul nature-nurture şi sunt corelate între ele
având influenţe determinante în evoluţia personalităţii umane.
Deschiderea produsă de studiile lui Dabrowski este confirmată şi amplificată la momentul
actual de studiile din neuroştiinţe, din etologie animală şi umană precum şi din alte ramuri
ştiinţifice legate de aplicarea ştiinţelor complexităţii. Aceasta conduce la alte moduri de abordare
ale evoluţiei umane ce pot să creeze o viziune mai rafinată asupra destinului umanităţii şi a
mijloacelor de stimulare a evoluţiei umane către o lume mai armonioasă.
Vectorul motivaţional intern poate fi utilizat pentru proiectarea de programe de educaţie
etapizate şi dedicate unor grupuri ţintă cu caracteristici cunoscute. Un exemplu în această direcţie
este dat mai jos.

Metodologie de desfasurare a ciclurilor de instruire a copiilor cu tendinţă de abandon educativ

Grupurile ţintă a copiilor cu tendinţă de abandon sau cu abandon au o poziţie faţă de


educaţia formală centrată pe ceea ce educaţia formală nu oferă, anume activităţile practice şi
învăţarea prin experiment şi practicare directă. Această formă de educare nu cere alfabetizare, ci
cunoştinţe de specialitate oferite prin viu grai şi puterea exemplului propriu. Din acest motiv
ciclurile de instruire vor trebui să pornească de la experienţele de viaţă şi profesionale ale elevilor
şi nu de la textele scrise sau de la temele pentru acasă.
Experienţele profesionale ale elevilor pot fi urmărite prin contactul cu familiile acestora,
prin discuţii cu elevii sau tinerii cu abandon şi prin studiul culturii locale. Aceste experienţe au
creat direcţiile de interes ale copiilor şi tinerilor şi pot constinui baza reintegrării lor şcolare dacă
oferta educativă dată de programele nonformale este capabilă să se sprijine pe experienţele lor de
viaţă sau profesionale şi va răspunde la necesităţile personale sau ale comunităţii copiilor şi
tinerilor.
O dezvoltarea pe paşi a programelor este următoarea:

Pasul 1
Evaluarea caracteristicilor naturale sau cultural-sociale ale copiilor, a stilului lor de
învăţare şi a orizontului lor de preocupări, interese şi motivaţii. Proiectarea sau selectarea de
programe sau cursuri adiacente acestora ce sunt structurate pe satisfacerea nevoilor de educare
aplicată a elevilor.
Pasul 2
Definirea termenuilor specifici şi găsirea metodelor de preţuire a eforturilor elevilor în
conformitate cu realizarea obiectivelor propuse conform stilului lor de învăţare şi a domeniilor lor
de interes. Organizarea de grupuri de lucru pe activităţile proiectului şi a regulilor de stimulare şi
încurajare a eforturilor. Activităţile vor fi organizate ţinând seama de modul de învăţare specific
vârstei (prin joc, animaţie, tetru de păpuşi, etc)
Pasul 3
Dezvoltarea de atitudini pozitive pentru învăţătură prin orientarea practică şi aplicativă a
conţinuturilor şi prin definirea necesităţilor de învăţare suplimentară de tip formal ce poate permite
accesul la cunoştinţele scrise, dezvoltarea abilităţilor de exploatare a bazelor de date de pe internet
sau din cărţi.
Pasul 4
Practicarea de activităţi de învăţare şi antrenare cu asigurarea calităţii prin înţelegerea
normelor de calitate, cu ajutorul unor practicanţi cu experienţă şi specializaţi a tipului de activităţi
ce cunosc din practică cum se poate obţine calitatea cerută. Învăţarea se va face prin practicare
directă şi sub supravegherea atentă a practicantului mai vechi.
Pasul 5
Dezvoltarea de aptitudini de utilizare practică a cunoştinţelor prin activităţi lucrative, dar
şi prin studiu individual, căutări pe net, sau în cărţi şi dezbateri în grup organizat pentru
configurarea şi punerea în practică a soluţiilor găsite.
Pasul 6
Organizarea activităţilor de recuperare a întârzierilor prin transferul de bune practici de la
cei care au reuşit să performeze în pasul 5 către cei care au întâmpinat dificultăţi. Crearea unei
reţele de mentorat între colegi pentru depăşirea dificultăţilor specifice.
Pasul 7
Definirea comportamentelor de învăţare şi colaborare pentru atingerea obiectivelor
specifice. Crearea codurilor de comportament social şi de grup şi a metodelor de îmbunătăţire a
performanţelor de învăţare şi de eficientizare a adaptării la noile cunoştinţe.
Pasul 8
Dezvoltarea unei ierarhii şi a unei structuri pe direcţii de abilităţi şi aplicabilitate a
abilităţilor, a unui refereţial de modele profesionale dintre elevi ce vor putea constitui reperele de
moment (înaintaşii) ce vor putea fi urmaţi de ceilalţi.
Pasul 9
Dezvoltarea unei baze de experienţe de grup şi de achiziţii pe domeniile studiate şi aplicate
practic care să constituie patrimoniul mereu îmbogăţit al programului. Dezvoltarea mândriei
aparteneţei la un grup inovator şi cu impact pozitiv asupra mediului social. Dezvoltarea motivaţiei
de învăţare certificată de diplomă de studii.
Pasul 10
Dezvoltarea setului de criterii bazat pe experienţă proprie şi de grup care permit asigurarea
calităţii programului de instruire şi al produselor aplicative obţinute datorită programului. Crearea
conştiinţei de mândrie profesională şi a liniilor de motivare către învăţarea permanentă, sau
formală cu certificarea prin diplomă de studii.
Pasul 11
Dezvoltarea criterilor de evaluare a performanţei pentru activităţile sau produsele obţinute.
Crearea unei scale de auto-evaluare, crearea de mini-concursuri între cursanţi şi a unei expoziţii
pentru produsele deosebite. Dezvoltarea unei linii de orientare de carieră în funcţie de direcţiile în
care cursanţii au manifestat performanţele cele mai mari.
Pasul 12
Crearea unei forme de consemnare scrisă sau pe forumuri online a experienţelor celor mai
remarcabile, ale dificultăţilor de parcurs, a soluţiilor găsite şi împărtăşirea acestor experienţe cu
alţi colegi din programe similare.
Pasul 13
Dezvoltarea unei linii de urmărire a absolvenţilor (alumni) şi de continuitate a contactelor
cu ei în direcţia orientării lor ulterioare în procesul de educare continuă. Crearea unei forme de
prezentare publică a performanţelor absolvenţilor programelor care vor întări motivaţia altor tineri
de a participa la aceste programe.

Pentru buna funcţionare a programelor educative este necesară atât implicarea părinţilor
sau bunicilor sau a meserişilor din zonă cât şi pe aceea a micilor industriaşi din zonă. Fiecare
dintre aceste categorii pot fi utilizate pentru a aduce şi transmite experienţă practică cât şi pentru a
crea mediul experimental necesar dezvoltării părţilor aplicative ale programelor.
Un mare accent se va pune pe colaborarea cu bunicile relativ tinere şi încă active. Acestea
au avut timp să dezvolte o filozofie aplicativă proprie, abilităţi de supravieţuire şi adaptare la
condiţiile dificile de viaţă şi au avut de asemenea timp să constate că le-ar fi fost de mare folos să
aibă mai multă carte pentru a avea o viaţă mai bună. Din experienţa internaţională se dovedeşte că
infuenţa bunicilor asupra comunităţii locale este superioară infuenţei părinţilor şi că bunicile sunt
mai motivate decât părinţii să se implice în astfel de programe ce pot da celor tineri şanse
existenţiale mai bune decât ale lor.

Dezintegrarea pozitivă şi stilurile de învăţare


Etajele de dezintegrare poztivă a lui Dabrowsky precum şi piramida nevoilor lui Maslow
nu se regăsesc în totalitate în studiile statistice asupra populaţiilor umane. Dacă luăm în
consideraţie structura cerebrală pe formaţiunile cerebrale puse în evidenţă de neuroştiinţe putem
înţelege că fenomenul funcţionării creierului este complex şi dinamic şi nu poate fi abordat liniar
decât în anumite direcţii de evaluare. Complexitatea este dependentă şi de modelul holografic de
funcţionare a creierului ce creează diferenţieri în rolurile diferitelor emisfere cerebrale. Astfel
modul în care gândim logic depinde de percepţiile noastre şi de proiecţiile acestora pe celaltă
emisferă. De exemplu, emisfera cerebrală stângă este cu prepondenţă auditivă în timp ce emisfera
cerebrală dreaptă este cu preponderenţă vizuală. Cu toate acestea comportamentele celor două
emisfere provin din proiecţiile încrucişate deoarece ordinea şi măsura caracteristice secvenţialilor
provin din vizualizarea speţiului, în timp ce ritmurile şi armoniile caracteristice vizualilor sunt
provenite din percepţiile auditive. O abordare complexă a funcţionării creierului în raport cu
caracteristicile psihologice trebuie să ţină seama de foarte multe aspecte structurale şi funcţionale
printre care stilurile de învăţare sau caracteristicile relevate la diferite etape de vârstă.
La momentul actual se cunosc diferite aspecte legate de stilurile de învăţare, o prezentare
sumară este dată mai jos. Există mai multe categorii de stiluri, vizuali, auditivi, kinestezici şi
senzitivi, fiecare fiind de emisferă dreaptă sau de emisferă stîngă în funcţie de ponderea
informaţiilor generate în mod specific de o anumită structură cerebrală sau reflectată de structura
simetrică de pe cealaltă emisferă cerebrală.

Auditivi Vizuali
Caracteristici generale Caracteristici generale

Procesează percepţii senzoriale concrete: Procesează limbajul simbolic: litere, cifre,


imagini, sunete ori impresii senzoriale lipsite de cuvinte, limbaj, idei, concepte
cuvinte, sau însoţite de cuvinte ce au puternice
asociaţii senzoriale Comunicare non-verbală: descifrează mimica
facială, limbajul corpului, tonurile vocii şi
Comunicare verbală sugestiile emoţionale

Ordine pas-cu-pas, liniară, secvenţială Non-temporală: Nu percepe ordinea temporală


Simultan, global, tabloul general (deoarece nu deţine o ordine pas-cu-pas,
liniară, secvenţială)
Temporală: Percepe ordinea temporală Analizează prin descompunerea în părţi
(deoarece deţine o ordine pas-cu-pas, liniară, componente
secvenţială) Sintetizează prin conectarea părţilor
componente într-un ansamblu

învăţarea se face de la parte spre întreg învăţarea se face de la întreg spre parte

Ascultă mai mult cuvintele decât nuanţele Percepe emoţiile altora


emotive ale glasului
Muzică: fredonat „după ureche", aprecierea
Muzică: aspecte secvenţiale, liniare, integrală a muzicii, sintetizarea diferitelor
cronometrate ale producerii muzicii, analiza sunete într-un tot
muzicală
Creativă prin închipuirea de lucruri ce nu există
Creativă cu materialele existente deocamdată, inventivitate, imaginaţie

Emisfera dreapta Emisfera stanga

Elevii auditivi de emisfera-dreaptă învaţă cel Are nevoie să-şi alcătuiască un plan general sau
mai bine prin auz şi sunt acordaţi la sunete, să enumere secvenţial etapele necesare pentru a
muzică, ritmuri, nuanţe vocale şi cuvinte ajunge la soluţie
senzoriale puternice, care oferă imaginea
tabloului general. Extrem de organizaţi şi putând duce o sarcină
până la sfârşit.
Armonia muzicală este
importantă pentru ei, pentru că-i deranjează Preferă să înveţe stabilind orare şi termene
orice zgomote disonante. îi atrag sunetele stricte
frumoase, cântecele melodioase şi vocile
plăcute, respingându-le pe cele iritante şi Citind, înregistrează vizual fiecare cuvânt, în
stridente - sirene, pichamere sau glasuri ordine, şi îşi pot aminti materialele atunci când
ascuţite. sunt întrebaţi.

Le place să călătorească pentru a se îndepărta Unii dintre ei sunt realmente enciclopedii


de zgomotele disonante ale oraşelor, să se ambulante.
relaxeze în mijlocul sunetelor naturii, în munţi,
în pădure sau pe malul mării. Pentru accelerarea lecturii, trebuie să
vizualizeze cuvintele şi detaliile pe care le
După ce aud o melodie, sunt capabili să şi-o citesc
reamintească precis şi s-o reproducă perfect
după ureche. Emisfera dreapta

Auditivii de emisfera-dreaptă au idei creative Preiau informaţia prin ochi şi sunt acordaţi la
pentru efectele sonore, adesea inventând noi imagini,
tipuri de sunete, noi genuri muzicale, noi tablouri, grafice, culori, forme, desene, mărimi
instrumente sau combinaţii de instrumente şi şi relaţii spaţiale.
sunete, cum ar fi combinaţia dintre muzică şi
zgomotele din natură Numai după ce au zărit imaginea generală, se
pot concentra asupra detaliilor.
Pot simţi negativismul cuiva, furia ascunsă,
resentimentul şi sarcasmul. Invers, pot simţi Vizualii de emisfera-dreaptă sunt acordaţi la
sinceritatea, dragostea şi grija, atitudinile felul cum arată lucrurile şi îi deranjează
afectuoase şi vor răspunde imediat faţă de dezordinea vizuală.
persoana cu pricina.
Sunt atât de conştienţi de felul cum arată
Tehnicile de vizualizare îi ajută să perceapă lucrurile încât pot deveni distraşi, dacă nu se
cele citite şi să-şi îmbunătăţească procentajul de corectează aspectul vizual
reţinere a detaliilor mărunte, precum şi a disturbant.
cuvintelor abstracte.
Emisfera stanga Deşi nu-şi păstrează lucrurile în ordine, aranjate
liniar, aşa cum fac omologii lor de
Rezolvă puzzle-uri logice şi cu numere, sau emisfera-stângă, ei doresc ca ambientul vizual
probleme matematice. Alţii se pricep la ce-i înconjoară să fie atrăgător şi vor găsi o
matematica superioară şi la procesele modalitate prin care să păstreze lucrurile într-un
secvenţiale implicate în economie, burse, taxe şi mod atractiv.
finanţe, şi citesc ziarele şi revistele financiare şi
comerciale, urmărind tendinţele bursei şi ale Deoarece vizualii de emisfera-dreaptă gândesc
lumii afacerilor şi îşi amintesc de obicei în imagini, au
tendinţa de a ridica ochii spre tavan, în stânga
Lucrează secvenţial şi îşi păstrează hârtiile şi sau în dreapta.
actele în ordine.
Deoarece conştiinţa timpului nu se găseşte în
Gândesc prin rostirea gândurilor cu voce tare şi emisfera cerebrală dreaptă, ei încep şi îşi
prin discuţia cu alţii. termină treaba conform timpului personal şi
cerinţelor proiectului, nu după un grafic orar
Lucrează bine cu date, fapte, cifre şi statistici prestabilit.
precise

Sunt sensibili la calitatea exprimării verbale a


altor persoane, remarcând greşelile de natură
gramaticală şi sintactică, vocabularul redus şi
frazele repetitive

Ei planifică şi repetă ceea ce vor spune,


asigurându-se
că frazele le sunt corecte din punct de vedere
gramatical, şi că exprimarea este precisă şi
clară, cu cuvintele cele mai potrivite.

Le place să colecţioneze cuvinte şi-i încântă să


le asocieze în moduri interesante.

Le plac neologismele şi termenii livreşti, ca şi


cuvintele ce sună bine şi asigură nuanţa cea mai
apropiată de înţelesul dorit.

Atunci când ascultă muzică, auditivii de


emisfera-stângă
sunt conştienţi de aspectele tehnice şi le
analizează conform standardelor lor ridicate,
apreciind aranjamentul orchestral sau calitatea
vocilor cântăreţilor, ceea ce face din ei excelenţi
critici muzicali.

Dacă nu le va răspunde nimeni, este posibil să


înceapă să vorbească singuri cu glas tare. Au
nevoie de linişte numai atunci când studiază sau
citesc, deoarece muzica, zgomotele sau
discuţiile altor persoane îi distrag din
a-şi „auzi" propriile gânduri.
Senzitivi-tactili Kinestezici

Caracteristici generale Caracteristici generale

învaţă folosindu-şi mâinile şi degetele, simţul Ei nu gândesc în termenii cuvintelor, ci obţin


pipăirii informaţiile intuitiv.
şi reacţiile emoţionale.
Devin extrem de agitaţi dacă sunt siliţi să stea
Sunt sensibili faţă de limbajul asociat nemişcaţi sau să rămână prea mult timp în
comunicării nonverbale, aşa cum sunt mimica acelaşi loc.
feţei unui vorbitor, limbajul corpului, tonul
vocii şi starea emotivă, care-i fac de două ori Este mai bine să li se ofere activităţi de mişcare
mai conştienţi în privinţa mesajelor altor asociate învăţatului, aşa cum sunt jocurile,
persoane. exerciţiile sau simulările; atunci, vor fi capabili
să se concentreze la fel de bine precum
pot reuşi o empatie imediată cu alţii persoanele cu alte stiluri care lucrează în mediul
lor favorit.
îşi exprimă gândurile, verbal sau în scris,
prin termeni specifici sentimentelor.
Emisfera stânga
Actul scrierii în sine le ajută creierul să
proceseze informaţiile Kinestezicii de emisfera-stângă gândesc într-un
mod organizat şi sistematic şi învaţă prin
manifestă tendinţa de a-şi organiza însemnările, mişcările muşchilor motori.
sau de a alcătui tabele, liste, diagrame sau
sinteze. Ei trebuie să se mişte mult şi sunt agitaţi atunci
când sunt nevoiţi să stea într-un singur loc.
O dată ce au scris ceva, nu-1 vor uita Dacă sunt siliţi să rămână aşezaţi prea mult
timp, vor începe să se foiască sau să se legene,
Emisfera dreapta să dea din picioare, ori chiar să se scoale.

Emisfera stânga Atunci când li se refuză posibilitatea de


mişcare, ei găsesc altă modalitate de exprimare
Învaţă secvenţial prin limbajul simbolic al a nevoilor kinestezice, care pot să nu fie
literelor, productive.
cifrelor şi cuvintelor.
Mulţi kinestezici de emisfera-stângă au o
Frecvent, ţin în mână un creion sau un pix şi coordonare foarte bună şi îşi pot sincroniza
scriu, ceea ce-i ajută să gândească şi să asculte mişcările cu ale altora.
mai bine.
Sunt sistematici şi ordonaţi, şi obişnuiesc să
Menţin contact vizual general, pentru a descifra termine sarcina pe care o au, înainte de a trece
expresia unui vorbitor, pentru ca apoi, când la alta.
gândesc, să privească în jos şi în lateral.
Dacă locul nu le permite să se deplaseze sau
Au tendinţa de a-şi exprima cu precizie dacă nu sunt angajaţi în nici o activitate
propriile sentimente şi pot reuşi o empatie orientată spre acţiune, kinestezicii de emisfera-
imediată cu alţii. stângă se vor simţi stingheri şi
plictisiţi, deoarece n-au ce face acolo.
Adesea, gesticulează din mâini şi de obicei
sunt expresivi. Elevii kinestezici de emisfera-dreaptă învaţă
Tactilii de emisfera-stângă dobândesc idei noi prin mişcarea muşchilor motori în mod creativ,
sub forma intuiţiilor sau impresiilor, iar apoi imaginativ, liber şi nestructurat.
concep abordarea pas-cu-pas pentru a le pune în
aplicare. Emisfera dreapta

Se pot trezi în toiul nopţii cu o idee şi trebuie s- Nu toţi kinestezicii de emisfera-dreaptă sunt
o scrie imediat. sportivi. Există multe alte activităţi ce implică
mişcarea. Pentru ei, mişcarea poate fi o
Sunt extrem de motivaţi şi îşi folosesc logica şi deplasare în propria lor minte, de la un
capacitatea de a-şi exprima sentimentele în subiect sau un proiect la altul
cuvinte care-i conving pe alţii de ideile lor.
Kinestezicii de emisfera-dreaptă se pot gândi
La seminarii sau prelegeri, pot lua multe notiţe, simultan la mai multe lucruri şi pot derula
în mod liniar, secvenţial, dar după aceea nu vor simultan mai multe proiecte.
mai avea
nevoie să le consulte. Lucrează în mod impulsiv, rapid, dorind să
vadă imediat rezultatele, pentru a putea trece la
Mulţi gândesc şi ascultă mai bine dacă altă activitate. în graba de a termina un proiect,
mâzgălesc, dacă desenează sau dacă ţin ceva în este posibil să nu se preocupe dacă realizarea
mâini. părţilor componente a fost perfectă.

Pentru a învăţa, tactilii de emisfera-stângă Unii kinestezici de emisfera-dreaptă iau ideea,


trebuie să se folosească de hârtie, caiete, efectuează câteva investigaţii preliminare şi trec
jurnale, registre, creioane, pixuri, stilouri, la alt proiect. Rămâne ca persoanele orientate
markere, acuarele, materiale de modelat, jocuri spre detalii din jurul lor să
de masă, calculatoare, echipamente sportive ce preia componentele şi să termine treaba
implică întrebuinţarea mâinilor, instrumente respectivă.
muzicale etc.
Fiind orientaţi spre atingerea obiectivului,
Detaliile vizuale şi auditive pot fi reamintite kinestezicii de emisfera-dreaptă deţin
dacă sunt asociate unei emoţii, sau unei senzaţii capacitatea de a rezolva lucrurile abordând mai
specifice de tip olfactiv, gustativ sau senzitiv. multe proiecte simultan

Atunci când copiii tactili învaţă să vorbească, Sunt genul de persoane care, la un moment dat,
iubirea părinţilor exprimată prin vorbe îi ajută vor face ceea ce simt că au chef.
să reţină cuvintele.
Ei au nevoie de sentimente pozitive pentru a se Pot să asigure continuitatea muncii şi să fie o
concentra, altfel se pot bloca. sursă de creativitate şi imaginaţie, deşi ceilalţi
trebuie să accepte faptul că le lipseşte o
Dacă nu se simt conştiinţă a timpului.
confortabil din punct de vedere emoţional,
tactilii de emisfera-stângă folosesc limbajul Pe cât de des întârzie dimineaţa la serviciu, pe
într-o modalitate organizată, clară, pentru a-i atât de des pot absorbiţi de un proiect.
chestiona pe ceilalţi despre ceea ce simt într-
adevăr, bazându-se pe tonurile vocii lor, şi Kinestezicilor de emisfera-dreaptă le place să
discută în vederea reglementării situaţiei. fie alături de alţi oameni atunci când execută
ceva ce nu necesită prea multă conversaţie
Ca să accelereze cititul, tactilii de emisfera-
stângă trebuie să asimileze ceea ce se întâmplă. Atunci când vorbesc, folosesc cuvinte scurte, de
Ei trebuie să simtă ce descriu cuvintele, precum acţiune, şi trec repede la subiect.
şi sentimentele personajelor. Se plictisesc dacă
nu se pot identifica emoţional cu materialul pe
care-1 citesc.

Practic, ei îşi pot aminti tot ceea


ce au citit, dacă au posibilitatea de a transpune
lectura într-un sentiment. Ceea ce nu transpun
în sentiment se poate pierde.

Manifestă tendinţa de a fi structuraţi şi


organizaţi în ceea ce fac.

Ei oferă soluţii clare, practice, pas-cu-pas.

Elevii tactili de emisfera-dreaptă sunt indivizi


sensibili, care au tendinţa de a gândi global.

Tactilii de emisfera-dreaptă gândesc cu inima.


Ei dobândesc intuitiv idei şi informaţii noi. Sunt
pasionaţi de aceste idei şi pot fi foarte
convingători când le transmit altora fapte în
mod impulsiv.

Deoarece nu trebuie să gândească în termenii


cuvintelor, ci numai ai ideilor, sunt
capabili să înţeleagă repede informaţiile noi
fiindcă pot cuprinde instantaneu tabloul
general.

Prin intermediul intuiţiei, în câteva clipe pot să


priceapă esenţa unei prelegeri de două ore.

Unii tactili de emisfera-dreaptă îndrăgesc


jocurile şi sporturile care implică întrebuinţarea
mâinilor.

vizual de emisfera-stângă, vizual de emisfera-dreaptă,


auditiv de emisfera-stângă, auditiv de emisfera-dreaptă,
tactil de emisfera-stângă, tactil de emisfera-dreaptă,
kinestezic de emisfera-stângă sau kinestezic de emisfera-dreaptă.

O descriere mai sintetică poate fi relevată prin utilizarea teoriei inteligentelor multiple a lui
Gardner, ce poate fi schematizată după cum urmează.

Dimensiunile caracteristice ale psihicului uman pot fi configurate după cum urmează

Caracteristici Elevi vizuali Elevi auditivi Elevi tactili Elevi kinestezici


distinctive
generale
Receptarea Prin văz, Prin auz, Prin senzaţiile Prin acţionarea
informaţiilor folosind vorbind, pielii, prin muşchilor
materiale citind cu glas pipăit, prin motori, prin
vizuale, sau tare, folosirea implicarea în
urmărind discutând sau mâinilor şi activităţi
demonstraţii procesând degetelor, prin de mişcare, prin
în direct gândurile percepţii (fizice explorare
cu glas tare sau
emoţionale)

Sensibilitatea faţă Sensibili faţă de Au nevoie Sensibili faţă de Adaptaţi la


de ambient ambientul vizual; permanent senzaţiile mişcările şi
necesită ambient de stimuli fizice, atât acţiunile din
atractiv; sunt auditivi; personale, cât şi ambient;
distraşi când în jurul lor ale altora; au nevoie de
de dezordinea este conştienţi de spaţiu
vizuală linişte, vor modalităţile de pentru a se
produce comunicare deplasa;
propriile lor nonverbală, cum atenţia le este
sunete, sunt atrasă
fredonând, expresiile faciale, de mişcare; sunt
cântând, limbajul distraşi de
fluierând sau corpului şi mişcările
vorbind tonurile vocii; altora, deşi au
cu sine, cu descifrează mai nevoie
excepţia bine să se mişte ei
cazurilor când sentimentele înşişi
studiază şi au altor persoane pentru a învăţa
nevoie decât cuvintele
de linişte, sau acestora; nu
pentru a pot alunga
acoperi negativismul şi
distragerile sentimentele
auditive cauzate altora pentru
de a se concentra
alţii asupra
muncii

Ce remarcă la Chipul Numele Modul cum se Modul cum


întâlnirea cu o persoanei, persoanei, simt în acţionează
persoană hainele şi sunetul vocii, prezenţa persoana; ce
necunoscută aspectul felul respectivei anume
general cum vorbeşte şi persoane face şi ce au
ce făcut
anume spune împreună

Mişcarea Când se gândesc, Tind să privească Tind să privească Ascultă şi


ochilor(Observaţie: tind în interlocutorii, gândesc cel
Descrierile să ridice ochii stânga şi în pentru a le mai bine atunci
mişcărilor ochilor spre dreapta, în descifra când
sunt în general tavan; când direcţia urechilor expresiile faciale ţin ochii în jos şi
adevărate ascultă, au lor, şi privesc
pentru fiecare stil nevoie de contact având doar limbajul în depărtare, cu
de învăţat, dar vizual cu scurte corpului, dar contact
există vorbitorul şi contacte vizuale ascultă cel mai vizual redus,
numeroase doresc ca aceia cu bine atunci deoarece
excepţii, datorate care-i interlocutorii când ţin ochii în aceasta este
influenţelor ascultă pe ei să jos şi poziţia
culturale şi asigure privesc în pentru
sociologice, de asemenea depărtare - conectarea
influenţelor din contactul poziţia ochilor învăţării cu
familie şi vizual pentru mişcarea,
trăsăturilor de procesarea la dar dacă în jur
personalitate. nivel există
Cercetările recente emoţional mişcare, ochii li
investighează se
diferite îndreaptă într-
mişcări ale ochilor acolo
asociate
momentelor
când utilizăm
memoria pe termen
lung ori
pe cea pe termen
scurt.)

Vorbirea Descriu Descriu sunetele, Descriu confortul Folosesc verbe


elementele vocile, muzica, personal, de
vizuale, cum ar fi efectele senzaţiile fizice acţiune; vorbesc
culoarea, forma, sonore şi şi emoţiile; despre „făcut",
mărimea şi zgomotele se exprimă „câştigat" şi
aspectul din fundal; folosind „obţinut";
general reproduc mişcările în general, ajung
ceea ce s-a spus mâinilor şi foarte repede la
comunicarea subiect; în timp
nonverbală ce
vorbesc, pot
întrebuinţa
gesturi şi
mişcări ale
corpului

Memoria Memorie bună în Memorie bună Memorie bună Memorie bună


privinţa pentru pentru pentru
aspectului dialog, muzică şi evenimentele acţiuni şi mişcări
vizual al sunete legate de
ambientului, sentimente şi
al textelor scrise senzaţii
sau al fizice, precum şi
desenelor pentru
ceea ce este legat
de
gestica mâinilor

Emisfera stângă Emisfera dreaptă

Controlează mişcarea părţii drepte a corpului: Controlează mişcarea părţii stângi a corpului:
mâna dreaptă, piciorul drept etc. mâna stângă, piciorul stâng etc.
Receptează input senzorial şi tactil de la partea Receptează input senzorial şi tactil de la partea
dreaptă a corpului, inclusiv de la mâna dreaptă stângă a corpului, inclusiv de la mâna stângă
Procesează limbajul simbolic: litere, cifre, Procesează percepţii senzoriale concrete:
cuvinte, limbaj, idei, concepte imagini, sunete ori impresii senzoriale lipsite de
cuvinte, sau însoţite de cuvinte ce au puternice
asociaţii senzoriale
Comunicare verbală Comunicare nonverbală: descifrează mimica
facială, limbajul corpului, tonurile vocii şi
sugestiile emoţionale
Ordine pas-cu-pas, liniară, secvenţială Simultan, global, tabloul general
Temporală: Percepe ordinea temporală Nontemporală: Nu percepe ordinea temporală
(deoarece deţine o ordine pas-cu-pas, liniară, (deoarece nu deţine o ordine pas-cu-pas,
secvenţială) liniară, secvenţială)
Analizează prin descompunerea în părţi Sintetizează prin conectarea părţilor
componente componente într-un ansamblu
învăţarea se face de la parte spre întreg învăţarea se face de la întreg spre parte
Relaţii vizual-spaţiale slabe Relaţii vizual-spaţiale bune: aranjare de cuburi,
desenare de obiecte tridimensionale etc.
Ascultă mai mult cuvintele decât nuanţele Percepe emoţiile altora
emotive ale glasului
Muzică: aspecte secvenţiale, liniare, Muzică: fredonat „după ureche", aprecierea
cronometrate ale producerii muzicii, analiza integrală a muzicii, sintetizarea diferitelor
muzicală sunete într-un tot
Creativă cu materialele existente Creativă prin închipuirea de lucruri ce nu există
deocamdată, inventivitate, imaginaţie
Este sensibil la ritmuri Este sensibil la armonice

Dimensiuni naturale umane


Senzorială:
văz, auz, olfactiv-gustativ-tactil, intern-chinestezic
Memorare
Memorarea formelor si paternurilor, memorarea conţinuturilor simbolice verbale , memorarea
stărilor de spirit si a trăirilor sau senzaţiilor, memorarea acţiunilor dinamice
Procesare
De la întreg la parţi in tablou general, de la parţi la întreg secvenţa cu secvenţa, temporara-
existenţiala, spaţial-dinamica

Dimensiuni solicitate de societate

Energetică
Dinamism si hiperexcitabilitate motorie, afectivă, artistică, intelectuală, imaginativă, senzuală.

Adaptativă
Pentru acţiunile ce ar fi mai lesne îndeplinite de emisfera cerebrală dreaptă, ei folosesc funcţiile de
emisferă-dreaptă. Invers, pentru acţiunile mai uşor abordabile de emisfera cerebrală stângă, o
folosesc pe aceasta. Astfel, asemenea persoane învaţă cu uşurinţă în orice mediu, indiferent dacă
este de emisferă dreaptă sau stângă.
Simţul temporal: Gânditorii integraţi conştientizează timpul. Ei se pot ascunde în emisfera
cerebrală dreaptă, nebăgând în seamă scurgerea timpului, sau pot fi foarte stricţi în privinţa
graficului temporal, atunci când comută la funcţiile emisferei cerebrale stângi. În felul acesta, pot
de asemenea opta dacă vor trăi după un program riguros, sau se vor pierde
în atemporalitate. Graţie experienţei, ei învaţă ce situaţii necesită sau nu apelarea la simţul
timpului. Relaţiile vizual-spaţiale: Emisfera cerebrală dreaptă oferă gânditorilor integraţi
capacitatea de a trata relaţiile vizual-spaţiale cu o bună percepere a culorilor, formelor şi
configuraţiilor. Ei conştientizează relaţiile spaţiale dintre oameni şi obiecte. Având capacităţi în
ambele emisfere cerebrale, aceşti indivizi pot simţi că în interiorul
lor există două personalităţi ce se iau la întrecere pentru a ocupa locul întâi. . Doresc să facă atât
de multe, să
întâlnească atâţia oameni şi să ajungă în atâtea locuri încât nu reuşesc să facă tot ceea ce
intenţionează.

Evolutiva
Înţelegerea lumii: Elevii integraţi pot gândi atât în termenii simbolurilor şi limbajului, cât şi în cei
ai experienţelor senzoriale. Gânditorii integraţi stochează informaţiile atât simultan, cât şi într-o
manieră pas-cu-pas. Ei pot înţelege dintr-o privire tabloul de ansamblu, pentru ca apoi să revină şi
să-i completeze detaliile secvenţial.
Comunicarea: Gânditorii integraţi pot „asculta" prin ambele emisfere cerebrale. Astfel, ei aud
cuvinte şi în acelaşi timp percep aluziile non-verbale. în felul acesta, sunt mai conştienţi în privinţa
celor ce se petrec în jurul lor decât cei care receptează informaţii prin intermediul unei singure
emisfere cerebrale. Gânditorii integraţi evaluează atât înţelesul
cuvintelor rostite, cât şi înţelesul ascuns exprimat de tonul vocii, de mimica facială sau de limbajul
corpului vorbitorului.
Sinteza şi analiza: Indivizii integraţi se pot deplasa fără dificultate de la analiză la sinteză. Ei pot
descompune o idee sau un proces în părţile componente, pentru ca apoi să le reasambleze în
acelaşi mod sau într-un chip nou. Caracteristica aceasta îi ajută să devină inventatori şi creatori
ideali. Sunt experţi în descoperirea de noi soluţii pentru probleme, în
crearea de gadgeturi sau invenţii, în descoperirea de modalităţi noi pentru a crea în artă sau de a
privi lumea. Ei îşi pot privi analitic noile sinteze, pentru a le putea testa şi examina, în căutare de
erori pe care să le corijeze. Pot vedea sinteza generală şi-i pot analiza componentele, ca să se
asigure că nu au neglijat nici unul dintre aspectele unui produs sau proiect.
Unul dintre cele mai importante avantaje de a folosi în mod integrat ambele emisfere cerebrale se
află în domeniul descoperirilor, invenţiilor şi creaţiei. Emisfera cerebrală dreaptă poate crea noi
forme de artă, poate face descoperiri ştiinţifice şi invenţii, iar emisfera stângă deţine capacitatea de
a le comunica lumii prin intermediul limbajului.
Există persoane care pot crea lucruri noi, însă care nu ştiu cum să le transmită altora. Astfel, este
posibil ca lucrurile respective să dispară o dată cu ei. Foarte importantă este însă capacitatea de a-
şi transpune creaţiile sau invenţiile în limbaj, pentru a-i ajuta pe alţii să le înţeleagă, scris sau
verbal, într-o modalitate secvenţială, logică, pentru ca respectivii să le poată continua. De aceea,
persoanele integrate pot aduce omenirii contribuţii importante, care să fie înţelese şi utilizate de
alţii.

Dezvoltarea asincrona a caracteristicilor mentale, si salturi de vârsta intelectuala mult peste vârsta
biologica.
Dezvoltarea devreme a unui vocabular complex si a scrierii si citirii.
Dezvoltarea devreme a capacitaţii de gândire si construcţie abstracta.
Utilizarea devreme a analizei de situaţii si a independentei si autonomiei in decizii si înţelegere.
Concentrarea intensa asupra obiectului de interes.
Dialogul preferenţial cu personaje mai vârstnice si mai experimentate.
Preferinţa pentru noutăţi si curiozitate nemărginita fata de nou.
Motivare intrinseca pentru învăţare

Dimensiuni spirituale atinse de religiile europene sau asiatice

Europene

Înţelepciune

Armonie

Echilibru

Asiatice
Detaşare

Compasiune

Iubire

 
 
Apare necesitatea integrării dimensiunilor spirituale in proiectarea curriculei. Aceasta se
poate face prin configurarea vectorilor orientabili si a polarităţilor dimensiunilor de gândire
urmărite. Astfel avem următoarea lista de polarităţi ce permite orientarea tehnicilor didactice aşi a
conţinuturilor astfel încât sa corespunda cu caracteristicile naturale ale elevilor

Memorare-toleranta
Înţelepciune-bunătate
Evoluţie-răbdare
Iubire-devotament
Capacitate senzoriala-înţelegere
Capacitate energetica-har
Procesare-pace
Adaptare-implicare
Compasiune respect
Memorare-toleranta
O educaţie toleranta la stilul de învăţare al elevilor ce permite memorarea specifica a informaţiilor
Înţelepciune-bunătate
O educaţie in care se cultiva bunătatea orientata cu înţelepciune
Evoluţie-răbdare
O educaţie orientata spre evoluţia copiilor făcuta cu răbdarea de a trece peste dificultăţile specifice
Iubire-devotament
O educaţie in care se cultiva iubirea cu devotament
Capacitate senzoriala-înţelegere
O educaţie in care exista înţelegere asupra capacităţilor senzoriale ale elevilor
Capacitate energetica-har
O educaţie in care se înţelege starea de supra-excitabilitate ce permite atingerea stării de flow si a
harului
Procesare-pace
O educaţie in care se cultiva procesarea informaţiilor orientata către cultivarea si menţinerea păcii
Adaptare-implicare
O educaţie in care se cultiva adaptarea la noi situaţii in mod activ prin implicarea in rezolvarea
problemelor existente
Compasiune respect
O educaţie in care compasiunea fata de ceilalţi se îmbina cu respectul fata de om, natura, cultura,
sau destin

Dezvoltarea diferitelor caracteristici ale personalităţii umane depind nu doar de factorii


genetici şi de mediu ci şi de etapele de vârstă psihologică ce nu coincid cu etapele de vârstă
biologică ale copiilor. La diferite etape de vârstă apar caracteristici noi diferite generate de vechile
caracteristici. Astfel vârstele mentale pot fi de asemenea conectate cu mecanismele dezintegrării
pozitive descrise de Dabrowski

Etapele de vârsta

Dezvoltarea omului pe etape de vârsta se face cu o ciclicitate de aproximativ trei ani in care se
modifica nivelul de dominare a unei emisfere cerebrale asupra celeilalte emisfere cerebrale.
Aceasta produce efecte diverse, printre care reluarea la aproximativ trei ani a stadiului de
dezvoltare a personalităţii dezvoltat pe emisfera ce a recâştigat poziţia superioara, ceea se traduce
prin modificarea comportamentului. Astfel persoana are din nou tendinţa unui comportament mai
juvenil pe o perioada de readaptare, de asemenea are tendinţa de schimba total modul de gândire,
devenind mai creativ daca a fost mai tipicar înainte sau invers. In cadrul acestui interval de trei ani
dominat de o emisfera cerebrala exista su-etape in care se vede cum se modifica in mod specific
anumite caracteristici in funcţie de dominanta unei emisfere.
In figurile de mai jos se poate vedea cum se generează noile caracteristici de vârsta
corespunzătoare noii etape, plecând de la caracteristicile vechii etape.

Astfel la vizuali motivaţia va deriva in prestigiu, pe când la secvenţiali promovarea va deriva in


stabilitate
Figura 1 dezvoltarea pe caracteristici de vârsta
Un detaliu important in înţelegerea evoluţiei gândirii conceptuale a copiilor este dat de structura de
informaţii a emisferelor cerebrale dominante. Astfel pentru vizualii spaţiali exista tendinţa de
evoluţie conceptuala ce se vede prin rotaţia pe dreapta a figurilor, la auditivi secvenţiali fiind
specifica rotaţia pe stânga .
In tabelul de mai jos urmărim pe verticala modificarea caracteristicilor la vizual spaţiali odată cu
trecerea la alte etape de vârsta:

Vizu
ali
spaţi
ali
0-1 Capacitate Flexibilitate Contact Condiţionare Tonus si Relaţia de
senzoriala adaptativă social afectiva motricitate empatie cu
(sensibilitat (cunoaşter alţii
e) e)

1-2 Imitaţie, Citire, Motricitat Comportamen Atragerea Relaţia de


experiment e tul social si de atenţiei empatie cu
alism si adaptare alţii
curiozitate Înţelegere
2-3 Imaginaţie Motricitate Învăţare Generozitate Agresivitate Limbaj
3-4 Încredere Dominare Curiozitate Subordonare Libertate Pacifism
imitarea si agresivitate comportament motricitate comportamen
copierea ul social t de adaptare
4-5 Religiozitat Cunoaştere Comporta Achiziţia Descoperirea Emoţionalitat
e ment social raţionamentului binelui si a e
intuitiv răului personala
5-6 Jocul Înţelegere Etica Agresivitate Limbajul, Altruism
simbolic sociala scrierea
6-7 Prestigiu Carisma Iniţiativa Observaţie Revolta Emoţionalitat
e sociala
7-8 Iniţiativa Observarea Nesiguranţ Precizie Responsabilita Introspecţie
semnificativul a eficienta te
ui
8-9 Motivaţie Experimentalis Leadership Analiza laterala Frustrări Competiţie
m direcţionate
9-10 Personalitat Modele de Reglement Caracteristici Stiluri Emancipare
e viata are psihologice personale
diferenţiate
10- Conduita Armonia Competiţia Concreteţea Subordonarea Culpabilizare
11
11- Adaptare la Profesionalism Relaţiile de Operarea Clasificarea Altruism
12 nisa ordonare abstracta
12- Neîncredere Ierarhii Planificare Taxonomii Formarea de Colaborarea
13 in forţele activităţi alianţe in grup
proprii
14- Dezvoltarea Operarea in Operaţii Argumentare Imaginaţie Abstractizare
17 intelectuala viitor formale logica
18- Ambiţie Orientare de Eficientiza Profesionalizare Performanta Stabilitate
21 cariera re
21- Promovare Valorificarea Creşterea Învăţare Algoritmizarea Ascensiunea
24 şanselor nivelului continua reacţiilor in cariera
de
expertiza

Informaţii necesare proiectării de curricula specifica vârstei

Primul an de viata

Dimensiuni: sensibilitate, tonus si motricitate, cunoaştere


Caracteristici perioada 0-3 ani

1. Capacitate senzoriala (sensibilitate)


2. Flexibilitate adaptativă 1x 2x
3. Contact social (cunoaştere)
4. Condiţionare afectiva
5. Atragerea atenţiei (tonus si motricitate) 6x 6x 3x
6. Relaţia de empatie cu alţii

5x 4x

Sensibilitatea

— vederea : urmăreşte un obiect dintr-o poziţiei laterală


— auzul: reacţionează la sunete vibrante
— vorbirea : scoate mici gîngureli.

2 luni
— vederea : întoarce capul după un obiecte in mişcare
— auzul: reacţionează la sunete vibrante
— vorbirea : gângureşte, scoate sunete prelungite

3 luni

— vederea : capul după un obiecte in mişcare


— auzul: se întoarce pentru a-1 privi persoana ce-i vorbeşte
— vorbirea: gângureşte prelungit şi râde mult

5 luni

— vorbirea : ţipă de bucurie şi râde, jucându-se

6 luni

— vorbirea : ţipă de bucurie şi râde, jucându-se

7-8 luni

1. Sensibilitatea
— vorbirea : emite unele silabe clare

Mişcarea corporală

2. Mişcarea corporală
— poziţia : uşor sprijinit, se ţine în poziţie şezând
— mişcarea corporală : întinde mâna către o jucărie ce i se oferă
— îndemânarea : apucă un cub, dacă îl atinge, şi ridică jucăria

2 luni

— tonusul : îşi ridică capul stând în şezut


— poziţia : îşi ridică capul şi umerii stând pe burtă
— mişcarea corporală : se întoarce în lateral
— îndemânarea : apucă un cub, dacă îl atinge, şi ridică jucăria

3 luni

— tonusul: îşi ţine bine capul drept în poziţie şezând


— poziţia: de pe burtă, se ridică sprijinindu-se în mâini
— mişcarea corporală: scutura jucăriile
— îndemânarea : trage de cearşaf sau de prosop

4 luni

— tonusul : ţine bine capul drept în poziţie şezând


— poziţia : culcat pe burtă, îşi ridică corpul, când îl iei de mână
— mişcarea corporală : pipăie şi scutură obiectele
— îndemânarea : mişcă mâna către obiect

6 luni
— poziţia : stă în şezut şi se rostogoleşte
—mişcarea: pipăie şi scutură obiectele
— îndemânarea : manevrează şi urmăreşte cu privirea obiectele

7 luni

— poziţia : stă fără sprijin în poziţie şezând


— mişcarea corporală : se joacă cu ambele mâini cu jucăriile
— îndemânarea : manevrează cu mai multă îndemânare obiectele

8 luni

— poziţia : dacă-l tragi uşor de mâini se ridica in şezut


— mişcarea corporală : se dă de-a rostogolul şi manevrează obiecte diverse
— îndemânarea : poate manevra un singur obiect o dată

Cunoaşterea

1 luna

— priveşte adulţii fără să plângă


— se manifestă când îi este foame

2 luni

— zâmbeşte când i se zâmbeşte


— îşi recunoaşte mâinile
— a lumii : priveşte şi recunoaşte biberonul

4 luni

— gângureşte când i se vorbeşte


— îşi recunoaşte corpul
— priveşte atent diferite obiecte

5 luni

— zâmbeşte la imaginea din oglindă


— începe să-şi coordoneze mişcările
— i-şi manevrează diferite părţi ale corpului

6 luni

— a celorlalţi: recunoaşte chipurile familiare


— îşi manevrează veşmintele
— examinează diferite obiecte lovindu-le

7 luni

- îşi duce picioarele la gură; şezând, mângâie imaginea proprie din oglindă
- examinează diferite obiecte cu interes
8 luni

—se joacă de-a cucu-bau


—da jos prosopul de pe cap
— caută obiecte căzute

Adaptarea la mediu

— aruncă înapoi o minge aruncată


— începe să aprecieze forma şi a numărul obiectelor. Introduce un obiect in gaura de
aceeaşi formă
— mâzgăleşte hârtia cu creionul.
—caută să atragă atenţia asupra sa făcând ghiduşii
— înţelege stările afective ale celorlalţi
— se amuză la situaţii caraghioase
— ajuta mama când îl îmbracă
— manifestă sentimente diverse
— este atent la muzică ritmică.
— arată că-i este foame prin manevrarea lingurii şi farfuriei.

AL DOILEA AN DE VIATA

1 Capacitate senzoriala Imitaţie, experimentalism si curiozitate


2 Flexibilitate adaptativă Citire, Limbajul
3 Contact social, Motricitate 1x 2x
4 Condiţionare afectiva Comportamentul social si de adaptare
5 Atragerea atenţiei, Agresivitate 6x 3x
6 Relaţia de empatie cu alţii Înţelegere
5x 4x

Motricitate
vârsta motricităţii

“la 13 luni, face primii paşi.


Mers lateral : 16,5 luni.
Mers cu spatele : 16,9 luni.
Copilul se ţine într-un picior dacă este ajutat: 19,9 luni.
Copilul urcă scara dacă este ajutat: 20,3 luni.
Copilul coboară scara dacă este ajutat: 20,5 luni.
Urcă scara singur, cu pauze : 24,3 luni.
Coboară scara singur, cu pauze : 24,5 luni.
Pe la 15 luni, copilul mânuieşte obiecte tot mai complicate : deschide o carte, pune un
obiect într-altul mai larg etc.” Dumitrana M. (2007)

„— copilul face progrese în controlul postural.


— a dobândit un echilibru mai bun.
— are o flexibilitate mai mare a încheieturilor, astfel că merge bine şi chiar aleargă.
— poate urca şi coborî scările, poate sări de pe ultima treaptă.
— dă cu piciorul în minge atunci când i se cere.
— îi place să danseze, să sară, să bată din palme.
— are o mai mare capacitate de apucare şi manipulare a obiectelor.” Dumitrana M. (2007)

Comportamentul adaptativ

- se concentrează şi memorează mai uşor


- recunoaşte jucăriile care lipsesc
- identifică multe imagini,
- deosebeşte albul de negru, dar nu cunoaşte culorile
- simte diferenţa între unu şi mulţi
— pune trei cuburi unul peste altul (turnul) sau trei cuburi unul lângă altul (trenul).
Dezvoltarea mintală, cea motrică şi limbajul incipient sunt interdependente.

Înţelegere

c) însuşirea vorbirii
la 2 ani, vocabularul copilului conţine cam 200-250 cuvinte.
Apare jocul simbolic,: un băţ poate fi un obiect sau un personaj. Apar jocurile de rol, în
care copiii se joacă de-a diverse personaje

Imitaţie, curiozitate si experiment

La 15 luni
— Aruncă jucăriile pe jos.
— Pune un cub peste un altul.
— Încearcă să deseneze pocnind un creion pe hârtie.
-- Ii place să se uite pe fereastră când călătoreşte

La 18 luni
— Imită adulţii
— Construieşte un turn din câteva cuburi
— Se uită la imaginile dintr-o carte, numindu-le
— Se uită pe fereastră

La 2 ani
— Potriveşte jucăriile una cu alta.
— îşi foloseşte braţele cu mai mare abilitate.
— Priveşte obiectele în mişcare.
— Construieşte din cuburi, vertical ori orizontal, folosind o varietate de cuburi.

Agresivitate

La 2 ani şi 6 luni
— manipulează obiectele cu bruscheţe.
— In desen foloseşte linii drepte, puncte şi curbe.
— Îi place sa folosească degetele când pictează sau modelează.
— Poate identifica pietrele kilometrice pe un drum
— Nu este agresiv decât accidental
— Intră în conflict cu copiii pentru jucării.
— Face dezordine prin casă, fără să distrugă lucrurile de regulă
— Are accese de furie, determinate în special de mamă.
— Muşcă, loveşte, dă cu piciorul, mai ales pentru jucării
— Distruge obiectele
— « Fură » obiecte de la altul şi loveşte necunoscuţi
-- se teme de sunete puternice

Citire Limbajul

La 18 luni
— Arată cu degetul imaginile dintr-o carte.
La 2 ani
— Denumeşte ceea ce vede în pozele din carte.
La 2 ani şi 6 luni
— La 18 luni, copilul doarme doar cu un obiect familiar
— La 2 ani devine posesiv cu lucrurile. Îi place îmbrăcămintea proprie, mai ales pantofii.
Nu împartă lucrurile cu altcineva. Utilizează cuvinte ce implică trecutul, prezentul şi
viitorul,
— Înţelege când i se spune « jos » sau « sus

Limbajul

Copilul ascultă cuvintele cu o atitudine calitativ nouă : le repetă, începe să asocieze


acţiunea cu vorbele (de exemplu, dă mingea atunci când i se spune), învaţă câteva
cuvinte noi. In dezvoltarea limbajului, ceea ce se manifestă pregnant la copil este
reciprocitatea socială (schimburile verbale).
— la 15 luni, are un vocabular activ de 4-5 cuvinte.
— la vârsta de 2 ani, ajunge la un număr de cuvinte situate între 12 şi 1 000.
— la 2 ani şi 6 luni, limbajul devine un instrument util pentru copil.
Dezvoltarea se observă atât la nivelul vocabularului activ, cât şi în structura expresiilor
verbale, care devin tot mai corecte din punct de vedere gramatical. Limbajul începe să
devină mijloc de comunicare nu numai a unor idei, dar şi a unor sentimente, plângeri,
laude, povestiri; Limbajul devine instrument pentru înţelegerea cauzelor, vehicul pentru
probleme si idei, baza pentru gândire critica.
Când vorbeşte despre sine, nu mai foloseşte pronumele personal, ci prenumele. Când
este strigat, înţelege mai bine daca e strigat pe nume, decât daca e apelat cu pronumele.
(mai repede înţelege: Mihai, du-te acolo, decât : tu te duci acolo )
Deja se exprima atât intenţia, cat si faptul :„Mihai mănâncă pâine „ ,poate sa însemne ca
intr-adevăr , el mănâncă , sau ca ii e foame si doreşte sa mănânce Apar acum înţelesuri
multiple de limbaj. Copilul îngâna cuvinte, repeta ca pe incantaţie. E interesat de povesti
in care apar sunete ce pot fi imitate si de către el.
Poate dezvolta acum si judecăţi negative : „mărul nu e cuţit „ , „z nu este y”. Gessel
considera aceasta ca fiind cea mai importanta achiziţie, adică înţelegerea faptului ca intre
obiecte si cuvinte exista diferenţa. Cuvântul x corespunde obiectului y si nu altuia .

Atitudine sociala, atitudine de adaptare

- percepe deja identitatea, oarecum fragmentat. Are simţul proprietăţii, „al meu „ are
înţeles pentru el. Utilizează ezitant pronumele personal, ceea ce arata ca el face distincţie
intre sine si alţii. Îşi recunoaşte imaginea din oglinda. Mama este încă perceputa ca parte
din sine.
- se joacă puţin cu ceilalţi, prefera sa se joace solitar si sa relaţioneze sporadic. Atât la fete,
cat si la băieţi, jocul se dezvolta mai ales in direcţia relaţiei mama-fiu (fiica ), prin
intermediul păpuşilor. Apare primul fragment de înţelegere a faptului ca el este detaşat
de mama. (prin aceasta se accentuează structurarea eului ) Începe sa înţeleagă relaţia
dintre el si mama.
-când este îmbrăcat sau dezbrăcat, copilul este extrem de cooperant. Îşi trage singur
ciorapii, nimereşte mânecile. Reuşeşte să mănânce cu lingura, fără a mai împrăştia
mâncarea .
Asculta când i se cer lucruri simple. (aduce ziarul )
Afectele se diversifica: rade puternic, arata simpatie, repulsie.
Se simte vinovat când face pe el. Se jenează si comuta vina pe altcineva, persoana,
animal,...Mimica sa e insa mult mai acuta decât profunzimea reala a sentimentului de
vina.
Percepţia si vocabularul fiind mai avansate, motricitatea mai rafinata, apare tendinţa de
ordonare . De exemplu, daca are 4 pătrate, el are tendinţa de a le alipi pentru a forma
unul mai mare. Se intensifica percepţia formelor.
Poate deja sa încastreze pătrate, triunghiuri, cercuri. Nu are încă suficienta coordonare
intre ochi si mana, pentru a desena o forma simpla după model ( un x, de exemplu)
Asistând la executare, el poate trasa, imitând mişcarea.
Poate copia cercul, numai după model. Când i se da o jumătate de imagine, poate
recunoaşte întregul. Poate recunoaşte o figura văzând jumătăţile ei, înţelege ce i se cere si
executa.
După părerea lui Gessel, achiziţiile intelectuale se datorează foarte mult dezvoltării
limbajului.

Comportament social

Începe o adaptare activa la rigorile mediului. Exista nevoia de aprobare din partea celor
din jur. Copilul doreşte sa se integreze si sa priceapă. El e acum capabil sa renunţe la o
satisfacţie imediata, pentru o promisiune viitoare. Îşi exprima in cuvinte năzuinţele si
problemele.
Apar scurte crize de furie. Sentimente intense ( Gelozie, tensiune ) se menţin pe mai
lunga durata. Are si tendinţa de a se juca cu alţii, dar prefera încă sa fie singur . Începe sa
înţeleagă sa-si aştepte rândul, accepta aceasta cu plăcere si ii place sa împartă jucăriile cu
copii.

La vârsta de 3 ani, are deja o independenta in a observa. Poate sa mănânce singur si


îngrijit. Învaţă sa se îmbrace, descheie nasturi, şireturi, scoate ciorapii, pantalonii.

Copilul de trei ani

1. Capacitate senzoriala Imaginaţie


2 Flexibilitate adaptativă mişcarea 1x 2x
3 Contact social Învăţare
4 Condiţionare afectiva Generozitate
5 Atragerea atenţiei Agresivitate 6x 3x
6 Relaţia de empatie cu alţii Limbaj

5x 4x

Agresivitate

La 3 ani şi 6 luni
-Ameninţări violente („te distrug „)
La 4 ani
-Salt de la înălţime de 30 cm
-Salt in lungime 30-60 cm

Vorbire

-Poate învăţa scurte poezii, poate memora o rugăciune.


-E posibil sa aibă interes pentru şcoala de duminica si grădiniţa, chiar sa-i placa
fragmente din liturghie
-Până la 2 ani, cunoaşte doar prezentul.
-La 3 ani, începe sa înţeleagă si trecutul si viitorul. Se refera la durata (3 zile ), fără a
înţelege de fapt ce înseamnă aceasta.

_ La 3 ani, poate folosi cuvintele pentru a desemna idei, percepţii, interdependente. Se


dezvolta vocabularul, insa neomogen, unele cuvinte sunt utilizate corect si frecvent,
altele şovăielnic. Copilul inventa jocuri in care îşi exersează singur cuvintele ,frazele.
Practica jocul dramatic, in care e si personaj si povestitor. O face in special din nevoia de
a-si exersa vorbirea si exprimarea gândurilor.
Apar jocuri cu incantaţii si rostiri. Este capabil sa asculte si prin aceasta, sa înveţe.

Imaginarul

-Il percepe pe Moş Crăciun si i se pare interesant


-La 3 ani înţelege noţiunile de „peste „ si „sub „, mare, lung , înalt si poate acţiona in
funcţie de ele. Poate folosi nisipul umed si face forme din el.
Spre 3 ani, se exacerbează frica de tip vizual si spaţial ( frica de obiecte care nu sunt la
locul lor, frica de strâmbături, frica de mişcări )

Motricitate

-28 luni, salt cu picioarele lipite


-29luni si 6 zile sta singur pe piciorul stâng
-29 luni si 9 zile sta singur pe piciorul drept
-30 luni si 3 zile merge pe vârfuri
-31 luni sta pe o scândura in picioare
-31 luni si 9 zile poate merge pe o linie dreapta, cu ezitare
-32 luni si 3 zile se da jos singur de pe scaun
-35 luni si 15 zile urca scara
-36 luni si 6 zile merge pe vârfuri 3 metri

La 2-3 ani , copilul se complace atât in jocuri dinamice, cat si in jocuri statice Ii plac
materialele de joaca. Devine interesat de posibilităţile motrice.
In desen, se remarca dezvoltarea mişcărilor fixe . Liniile devin mai clare, mai ferme.
Apare o coordonare motorie superioara a muşchilor mici, care permite construcţii de mai
multe cuburi (turn de 10 cuburi ), plierea unei foi de hârtie pe laturi ( dar nu si pe
diagonala )
Cresc coordonarea generală si cea a muşchilor mari

Ca atare
- aleargă mai bine, învinge mai uşor inerţia,
- reuşeşte sa rămână intr-un picior o fracţiune de timp,
- alternează picioarele la urcarea treptelor,
- merge pe bicicleta.

Scriere, vorbire

La 3 ani începe sa dorească a place celorlalţi. Executa corect cererile, ii pasa daca e lăudat
sau pedepsit. E capabil de a face ceva ce nu ii place, daca i se oferă o motivaţie.
La 3 ani si jumătate, trasează linii cu logica ,apoi mâzgăleşte.
- poate secţiona linia verticala daca trasează o cruce
- are plăcere de a pune chenar foii

Vocabularul lui cuprinde acum câteva sute de cuvinte, pe care le utilizează uneori in
propoziţii, alteori, mai curând ca pe onomatopee. Frecventa cea mai mare o au
substantivele, apoi numele de acţiuni.
Apar apoi pronumele, ( chiar după 2 ani ), întâi al meu, mie, tu eu

Altruism

La 3 ani

- Împarte jucăriile cu ceilalţi.


- Aduce de acasă jucării pentru a le arata altor copii
- Poate pune pantofii si descheia nasturi
- Poate urmări imagini dintr-o carte, dându-le înţelesuri
- Poate trasa cercul
- Trasele la pictura sunt variate
- Poate lucra cu lut si face diferite forme simple
_ii place sa privească maşinării ce funcţionează
- Ii place sa privească oameni lucrând
- Construcţiile din cuburi capătă logică şi ordine

La 3 ani

- Se diminuează agresivitatea fizica, fiind treptat înlocuita de limbaj si de autocontrol


Se enervează mai mult din cauza amestecului celorlalţi in lucrurile lui, decât in
activitatea sa fizica.

La 3 ani si jumătate

- Vrea sa privească imaginile din cartea din care i se citeşte


- Poate sa identifice litere
- Poate asocia litere cu noţiuni ( de ex. A de la albina )
- Ii plac cântece cu litere
_poate identifica litere mari din carte cu alfabetul, chiar de la 3 ani

Al patrulea an de viata

1.Încredere imitarea si copierea


2. Dominare agresivitate 1a
3. Curiozitate religiozitate 6a 2a
1. Subordonare comportamentul social
2. Libertate mişcarea 5a 3a
3. Pacifism comportament de adaptare 4a

Mimarea si copierea

- Poate sa deseneze un pătrat


- Poate desena unele detalii ale obiectelor
- Pictează riguros, dar numai un timp, apoi schimba tema. Contururile sunt grosiere.
- Încearcă sa taie in linie dreapta cu foarfeca.
- Identifică litere, scrie grupuri de 2 litere, ştie câte litere are cuvântul, ii place sa i se scrie
numele sau pe desene
- Realizează structuri complexe din cuburi, cu forme variate, predominând simetria
- Îşi dă seama daca o litera aparţine numelui sau
- Poate scrie unele litere,mare si grosier
- Dispunerea in pagina e aleatorie, literele fiind uneori oblice sau inversate
- In mod special fetele, încearcă sa-si scrie numele
- Se întâmplă să scrie primele litere, apoi sa continue cu semne aleatorii, sau sa treacă pe
alt rând
In ceea ce priveşte adevărul, vârsta de 4 ani e potrivita pentru abordarea subiectului
Acum, ficţiunea si realitatea nu sunt foarte distincte, imaginaţia începe sa se exprime in
cuvinte.

Agresivitate

- Din punct de vedere fizic, loveşte, arunca, musca


- Verbal: jigneşte ,se lauda
- Redevine posesiv, atât fata de prieteni, cat si fata de părinţi. Se lauda cu ce are
- Este violent si nepăsător cu jucăriile
- Este agresiv cu alţii si exclusivist
- Arunca vina pe obiecte neînsufleţite
- Nu mai doreşte aşa de mult sa fie plăcut de alţii si e mai nepăsător la pedepse
- se întâmplă să recunoască greşeala
- începe sa înţeleagă rigoarea comportamentului si necesitatea ei
- la 4 ani, reuşeşte sa cuprindă sensul unei succesiuni de evenimente din ziua respectiva
- combina cuvinte relative la spaţiu in mod mai clar
- apare in vocabular cuvântul „moarte”, fără a avea un sens prea clar

Religie

Îl interesează noţiunea de Dumnezeu, pune întrebări. Aceasta intervine mai ales datorita
faptului ca părinţii răspund ades la întrebările copilului făcând apel la cuvântul
Dumnezeu. Întrebările si discuţiile aferente sunt ades nepotrivite.
- are părerea ca părinţii ştiu totul si pot totul
- ii place sa se roage si sa inventeze rugăciuni, prin asemănare cu cele iniţiale
- crede in Moş Crăciun
- reuşeşte să stea liniştit la liturghie, chiar cu plăcere, mare parte din timp
- muzica din biserica ii place
Mişcările corpului

- alergare mai fermă, sărituri in unul sau doua picioare, cu oarecare rigiditate. Poate sta
intr-un picior ceva mai mult timp, poate merge pe o scândura destul de îngusta
- aruncă mingea cu ceva flexibilitate,
- poate sa coasă pe carton , dacă găurile sunt deja făcute
- poate sa-si încheie nasturii, sau chiar si şireturile
- copiază desene cu mai multa îndemânare decât la 3 ani
- poate copia o cruce, dar nu un pătrat

Adaptabilitatea

Referitor la inteligenta crescuta a vârstei, Gessel povesteşte o istorie adevărata:


Un băiat de 4 ani, a fost întrebat , după ce a văzut o poza cu un miel sugând de la o oaie,
„ce ia mielul de la mama lui ?”
Imediat, copilul a răspuns : ”Benzina”
Dincolo de amuzament, răspunsul este logic si corect,fiind in legătura si cu mediul in
care trăieşte copilul. Este intuit faptul ca benzina este sursa de energie, ea pune lucrurile
in mişcare, deci îl ajuta si pe miel sa se mişte.
Este o dovada a capacitaţii de a generaliza a copilului. La aceasta vârsta.
In aceasta etapa, copilul începe sa pună întrebări, e dornic de acumulări. El numără deja
pana la 4 si chiar peste, dar in mod mecanic. Poate înţelege conceptul de „unu” ,
„doi”,sau „mulţi”. După Gessel, la 4 ani, mintea este mai mult preocupate ,decât
profunda. Lipseşte încă puterea de sinteza, gândirea este mai mult combinatorie.
Se complace in jocuri dramatice , dar rolul nu rezista mult in timp. Are uneori un prieten
imaginar.
In desen, sintetizează omul ,prin un cerc in loc de cap, doua bete ca braţe, doi ochi.
Apare o îmbinare de simboluri si realitate imaginata literal.

Comportamentul social

- apare o îmbinare de sociabilitate si independenta. Capătă tabieturi, aplomb in afirmaţii,


emfaza.
- e convins de importanta sa. Nu da seama de acţiunile sale, poate sa se îmbrace si sa se
dezbrace,sa se spele pe dinţi si sa se pieptene, fără prea mult ajutor. Are mâncăruri
preferate, mănâncă singur.
- se trezesc curiozităţi noi, ii place sa meargă la toaleta împreuna cu alţii.
- jocul de unul singur nu îl mai satisface. Doreşte sa facă cunoştinţe noi, sa se joace in
grupuri de 2-3, îşi împarte jucăriile aduse de acasă. Acţionează cu lipsa de flexibilitate,
dându-si aere de sef, împărţind indicaţii celorlalţi.
- este logoreic, „eu” are o pondere principala,dar de multe ori referinţa este legată de
contextul social, de raporturile cu anturajul. Are dorinţa de a fi apreciat si este critic cu
alţii.
- se teme adeseori, fricile fiind uneori greu de interes. Se poate teme de întuneric,de
obiecte oarecare, sau de ceva cu totul neaşteptat.
- in mintea lui, adevărul si imaginaţia se contopesc

Anul al cincilea
Religiozitate

- nu are încă o atitudine sentimentala in fata morţii. Recepţionează doar faptul ca


persoana decedata este imobila
- uneori pune întrebări despre Dumnezeu si e interesat de subiect. Unii copii ii atribuie
lui Dumnezeu responsabilitatea pentru tot. Când păţesc ceva, este pentru ca Dumnezeu
le-a făcut acel lucru. Alţi copii,au pierdut interesul pentru subiect.
- ii place sa se roage si sa inventeze rugăciuni personale
- ii place sa meargă la şcoala de duminica, dar se zbânţuie in timpul slujbei.
- Moş Crăciun si Dumnezeu, sunt percepuţi in mod realist si practic, le atribuie
caracteristici umane, cred ca au locuinţe undeva.
- De abia după 5 ani,corpul omenesc apare in desen.
Daca vede un desen neterminat, poate sa sesizeze elemente lipsa . Daca pune ochiul in
desen ,spune ca „poată acum sa vadă „.

Miscarea

La 5 ani, plimba nisipul cu camionul de jucărie, la 6 ani construieşte forme cu apa si nisip,
la 7 ani, face clădiri străzi, etc.
Perioada cuprinsa intre 3-7 ani, ar putea fi numita „vârsta faunului” ,sau „vârsta lui Pan
”, deoarece acum, copilul, având un spirit dezvoltat de observaţie, fantazează, cumulând
realul cu imaginarul.
Jocul are caracter dominant in viata copilului, îmbinând eterogen noţiuni disparate din
domenii diferite. Acum e perioada deprinderilor „corecte „ cei din jur reuşind ,de obicei
sa-i insufle impresia ca virtutea e sinonima cu supunerea, care supunere e cam
problematica !

Binele si râul

Fundamentul conştiinţei morale se formează pana la 6 ani. Regulile coincid cu cele


promulgate de părinţi. Motivaţia respectării regulilor se regăseşte in sentimentul de
siguranţa pe care îl obţine copilul si la plăcerea de a auzi exprimata dragostea si
admiraţia familiei.
In contrast, neascultarea poate afecta iubirea părinţilor, in viziunea lui.

Formarea raţionamentului intuitiv

Pentru înţelegerea acestui capitol, Rose Vincent trimite la studiile lui Jean Piaget (vezi
capitolul special consacrat )
La 3 ani si jumătate
- se poate sa aibă un tremur vag im coordonarea de fineţe a mişcării
- poate folosi ambele mâini , simultan sau alternativ (inclusiv acţiuni cu mana care nu e
cea îndemânatică )
- unii pot identifica litera T de la tata, sau M de la mama, sau chiar propriul nume

La 5 ani
- ajunge la un nou stadiu al coordonării, poate apuca direct obiecte si le poate lăsa , fără
ezitări
- face construcţii complexe din cuburi,structuri plane, sau turnuri si clădiri
- construieşte structuri din nisip, case, străzi si are capacitatea de a crea figuri din
plastilină
- in cazul jocurilor mai complexe, fie solicita ajutor, fie renunţă
- umple figuri cu culoare, taie si face colaje, dar fără a fi îndemanatic
-desenează figurând conturul si e satisfacut
-e amator de a copia forme simple
-îi place sa picteze pe hârtie, sau pe podea. Face litere grosiere
-poate petrece firul prin hârtia găurita in prealabil
-se poate încheia si descheia la nasturii aflaţi în raza vizuala, poate aşeza corect mâinile
pe clapele pianului

Comportarea în societate

-în multe manevre, e neîndemanatic


-baieţilor le place sa se uite la trenuleţul electric, sau sa aibă jucării metalice
-fetelor le place sa aranjeze păpuşile
-încep sa fie interesaţi sa-si scrie numele, sau sa recunoasca litere mari sau cuvinte din
cartea preferata
-mesele principale le ia alături de familie, dar cina o ia mai devreme singur, vorbind in
acest timp

Cunoaşterea

-încearcă sa recunoasca literele deja ştiute. Încearcă sa identifice propoziţii sau expresii
din cărţile cunoscute-onomatopee, sunete emise de animale
-recunoaşte litere si cuvinte de pe cutiile alimentare
-uneori subliniaza cuvinte sau litere din cărţi cunoscute
-poate sa citească literele unui cuvânt si apoi întreabă „ce înseamnă A.P.A „ ?
-citeşte cuvinte scurte de 3-4 litere

-în încercarea de a citi cuvântul, alege doar prima sau ultima literă si citeşte de sus in jos
sau invers
-recunoaşte numele său
-poate folosi litere preformate pentru a forma cuvinte si le poate combina în jocul cu
cuburi
-recunoaşte cifre de pe cadranul ceasului, de pe calendar, de la numărul casei, sau legate
de activităţi zilnice.

La 5 ani si jumatate
-ştie întrucâtva literele alfabetului
-dă expresie imaginilor din cărţi
-îi plac poveşti în care eroii sunt copii
-are obiceiul ca atunci când i se citeşte, să privească atât imaginile, cât şi literele
-poate să scrie unele litere, oblice una faţa de alta, uneori inversate
-solicită confirmare şi ajutor, după ce execută anumite litere

-privindu-şi numele scris, poate sa recunoască litere


-scrie acum de la dreapta la stânga
-adeseori copiază litere, uneori de la dreapta la stânga
-scrie propriul prenume, începând cu litere mari şi terminând cu litere din ce în ce mai
mici
-scrie cifre cu care e mai des in contact (orele ceasului, vârsta sa ); poate copia cifre.
-apar diferenţe mari între copii la scrierea cifrelor; unii în loc de 23 scriu 32, alţii omit
ceva.

Impunere

-Aruncă vina pe alţii (din cauza ta ...)


-Nu recunoaşte ce a făcut, când e întrebat
-De la 5 ani, simte necesitatea îndrumării, solicită sfaturi. Simultan doreşte independenţa
în alegere, dar vrea şi să se conformeze cerinţelor celor mari
-La 6 ani balanţa se înclină , în sensul că , acum, tinde să fie ferm cu propriile alegeri, iar
daca cei mari îi solicită altceva, refuză si capăta accese de nervi.
-La 5 ani , noţiunile de bine şi rău , coincid cu ce e si ce nu e permis din partea adulţilor.
Preferă să se spună despre el că e bun, dar în jocuri, se simte bine şi în rol de personaj
negativ
-Tot la această vârsta, poate arăta trasee pe hărţi, sau să copieze hărţi simple, arătând
drumul spre grădiniţă.
-Îl interesează spaţialul, ţări, localităţi de departe, dar nu şi temporalul. Perceperea
succesiunii începe să apară la 5 ani, atunci devine interesat de ceasuri. Continuă
exagerările, dar începe sa facă diferenţa între real şi imaginar.
-Între 5 ani şi 5 ani şi jumătate, e o perioadă în care se estompează simţul de proprietate,
pentru ca apoi să răzbata iar. Îşi doreşte oricât de multe jucării, nu renunţă la niciuna, dar
nici nu are grijă de ele.

Motricitate

-41,5 luni : sare coarda, max 20 cm


-48 luni: sare în lungime, max 85 cm
-49,3 luni :sare intr-un picior pe o distanta de peste 2 m
-51 luni : coboară scările prin alternarea picioarelor
-Creşte agilitatea, capătă control sporit asupra corpului. Sare în unul sau 2 picioare, fară
probleme
-Postura este fireasca, elegantă. Mişcările sunt naturale, fară efort
-Apare coordonare de fineţe în mişcări
Poate executa fară a fi ajutat diferite activitaţi ( îmbrăcat, spălat pe dinţi,...), mânuieşte
uneltele cu abilitate.
-Poate desena cu creionul cu siguranţă . Execută figuri simple, ce pot fi recunoscute.
-Poate reproduce pătrate, cercuri ,triunghiuri
-Are dificultăţi în copierea rombului

Adaptabilitatea

-Începe să rezolve probleme uşoare, ce presupun relaţii geometrice . Poate reface un


dreptunghi din carton, tăiat pe diagonală. Poate încastra figuri complexe.
-Omuleţul din desenul sau e acum complet. El are cap, mâini, picioare. Apar şi detalii
mai fine.
-Numără un grup de 10 obiecte, face adunări până la 5, cu ajutorul obiectelor. Ştie ce
vârsta are
-Este mai dezvoltat simţul timpului. Poate , în urma ascultării unei povestiri, să
reproducă secvenţe logice de durată. Poate dezvolta jocul de pe o zi pe alta, integrând ce
a avut loc în ziua precedentă, sau programând pe a doua zi.
-Poate reproduce un cântec
-La desen , ideea intervine înaintea lucrului efectiv. La vârstele dinainte, ideea era
generată de mişcarea creionului, putând suferi variaţii permanente

Limbajul

-Stăpâneşte aproape toate sunetele


-Pune mai puţine întrebări şi cu mai mult miez. Răspunsurile îl interesează, ele se
constituie în informaţii
-Răspunde precis şi la obiect
-În general, din punct de vedere gramatical, limbajul este complet. Foloseşte fraze
complexe, înţelege ipoteticul şi condiţionalul. Vocabularul este mult mai vast, legăturile
în frază sunt corecte

În societate

-La 5 ani , independenţa şi autonomia sunt mult dezvoltate


Se poate adapta la un mod simplu de cultură. Din acest motiv, i se spune „micul adult „
-Este mai adaptat în familie, crează mai puţine probleme,
-Doarme fără eforturi, respectă higiena, pe care acum o intelege, se îmbracă şi se
dezbracă singur. Este dornic sa ajute în casă şi să-şi îndeplinească sarcinile primite.
-Este protector fată de cei mai mici, fraţi sau camarazi de joc
-Dacă se pierde, e capabil sa-şi decline numele şi adresa
-Capătă simţul prieteniei, începe să se joace în grupe de 2-5 copii. Preferă grupul jocului
solitar, dar are şi prieteni imaginari.
-Îi plac călatoriile, hainele şi alegerea lor
-Înţelege politeţea şi tactul, în cazul în care a avut şansa educaţiei
-Înţelege mai mult diferenţa dintre sexe, diferenţa dintre culturi

Planul emoţional
-Din punct de vedere emoţional, e mai stabil, dar poate fi cuprins de frici şi tulburări
puternice. Apar caracteristici altruiste, seriozitate, prietenie, generozitate, perseverenţă,...
-Se mândreşte cu ce posedă şi cu ceea ce poate să facă. Îi place să meargă la şcoală şi să fie
apreciat în manifestările sale artistice. Are încredere în alţii, în sine şi e conformist.
Dupa Gessel, în primii 5 ani, avem etapa pregătirii. Între 5 şi 10, avem o etapă de mijloc,
pentru ca apoi, să urmeze etapele de completare, adolescenţă şi maturitate.
În etapa de mijloc, se produc schimbări subtile, care , în momentul manifestării, pot da
loc la inţelegeri eronate. Factorii responsabili, părinţii şi profesorii, tind să se
învinovaţească reciproc, judecând pe bază de factori exteriori.
În perioada aceasta, există o alternantă de echilibru şi dezechilibru de tranziţie, în cadrul
progresului, în care se întrepătrund acţiunile introvertite cu cele etravertite, şcoala şi
casa, interesele personale cu cele de grup. Este perioada în care educatorii trebuie să fie
atenţi să discearnă fluctuaţiile ce intervin în dezvoltare, altfel apar dificultăţile în
împlinirea copilului.
Dupa Gessel, ar trebui sa înlocuim educaţia bazată pe teorii exterioare, limitate, cu cea
bazată pe psihologia dezvoltării, care să permită o inţelegere autentică a problemelor
copilului

La 6 ani

Între 3 şi 6 ani

Ascultare

- începe bine acţiunile, dar nu are forţa necesara finalizării, are nevoie de
asistenta ,pentru a termina
- utilizează unelte
- reuşeşte sa taie hârtia si sa confecţioneze diverse figuri
-scrie litere, uneori le figurează pe dos si se complace in a scrie cu creta
-uneori reuşeşte sa coasa cu ac mare
-poate sta la masa cu ai săi, in special dimineaţa. Simte nevoia de a vorbi in timpul mesei.
Se ridica foarte des de la masa, nu are stare, se duce ades la toaleta

Agresivitate

- nu are un comportament bun. Vorbeşte excesiv, mesteca urat, varsă supa, e repezit si
răstoarnă obiectele, e agitat si se mişcă cu scaunul. Loveşte obiectele cu piciorul, ii critica
pe ceilalţi. In loc sa mănânce, face orice altceva .
- agresivitatea nu e o caracteristica, totuşi are comportament agitat, loveşte cu picioarele,
trânteşte uşile, proferează ameninţări verbale.
Acum se face trecerea de la vârsta de 5 ani, cu calmul ei specific, la cea de 6 ani, cu
agresivitatea ei
- foloseşte insulte verbale
- este refractar la sugestii
- are momente de nervi, loveşte in cei din jur
- este distructiv in jocuri
— Agresivitatea se manifesta atât pe plan fizic, cat si in plan verbal
— Are accese de nervi, refuza sa stea in camera sa, trebuie încuiat acolo. E capabil
sa distrugă mobilierul.
— Se autodefineşte ca fiind nebun
— Bravează, se contrazice, e refractar la ce e rugat
— Loveşte atât adulţii ,cat si prietenii
— Arata cruzime fata de ceilalţi, de animale, de insecte
— Este distrugător cu obiectele din jur

Scrierea

-Îl interesează si literele mici si cele mari


- începe sa se descurce in a recunoaşte propoziţii, chiar destul de lungi
- găseşte cuvinte ce au tangenta cu povestea ,sau cu poza
-e capabil de a potrivi cuvinte
- îl tentează sa aibă lucruri ce au legătură cu experienţa sa (cărţi, poze )
- dacă reuşeşte să citească o carte, o reciteşte de mai multe ori
- când citeşte, completează textul cu ce simte el ca ar lipsi, inversează sensul cuvintelor,
înlocuieşte cuvintele cu altele asemănătoare
- când citeşte de pe un rând, adăuga un cuvânt scris pe alt rând
- cunoaşte toate literele, dar le scrie uneori invers
- e capabil de a scrie cuvinte, dar amesteca literele mari cu cele mici, fără a le deosebi
- poate scrie litere dintr-o trăsătura
- odată cu scrierea pe un rând, literele se măresc spre capăt
- ii plac diferite unelte de scris (creta, creioane, )
- ştie sa scrie atât numele mic, cat si pe cel de familie
- unii copii pot scrie cifrele pana la 20, cu cifre mari. Se întâmplă sa inverseze cifrele
numărului
- daca e întrebat in legătura cu ceva ce a comis, neaga si da vina pe altcineva

Noţiunile de bine si de rău

- in privinţa acestor noţiuni, ele sunt aproape confundate cu ceea ce aproba sau
dezaproba părinţii. Îşi pune problema analizei comportamentului celorlalţi copii. In cazul
in care apuca sa se comporte aberant, criticile celorlalţi nu îl pot opri
-ii plac laudele .refuza sa fie pedepsit, iar pedeapsa nu ii corectează comportamentul
- evită pedeapsa minţind
Alteori spun ceea ce ei cred ca e adevărul, dar nu au consecventa, trişează , de ex. La
jocuri

Altruism

- aduce obiecte la scoală si le împarte cu ceilalţi Duce acasă lucruri făcute in scoală. Ii
place sa ofere cadouri profesorilor. Aduna multe lucruri, dar e neglijent cu ele
Conştienţa

- percepe ciclul anotimpurilor, legat de activităţile caracteristice lor


- spre 7 ani si ulterior, se lărgeşte percepţia mediului înconjurător, e perceputa casa
proprie in relaţie cu cartierul si cu restul lumii
- începe sa aibă temeri emoţionale, e îngrijorat ca mama sa ar putea muri
- moartea devine o idee prezenta, un rezultat al violentei si agresiunii

Libertatea

- accepta ideea de Dumnezeu, care a creat lumea, fiinţele si tot ce e frumos. Ii place la
şcoala de duminica, îl impresionează povestea lui Isus, îl interesează îngerii.
-ii plac rugăciunile si crede ca i se va răspunde la ele
- asimilează noţiunile de rai si iad, bine si rău
- Moş Crăciun este un personaj real, iar cei care afirma contrariul, sunt necredibili.
- începe sa inventeze jocuri dramatice, cu personaje si situaţii create de el
-
Limbajul

- Apar întrebări diverse, puse in mod continuu, cu ajutorul unui limbaj cursiv, „de ce ?”
este o permanenta. Răspunsul, adeseori nu mai e sesizat, întrebarea următoare deja a fost
rostita.
- se distrează emiţând sunete diverse, sau rostind cuvinte oarecare.
- poseda acum capacitatea de a manevra noi exprimări, noi structuri gramaticale
- acum poate discuta îndelung, e capabil sa spună povesti cu întindere mare. In aceste
naraţii, realul si irealul sunt întrepătrunse. Discuta despre orori, război, moarte, dar
conform unei logici personale

Simbolismul în jocuri

Intre 2 si 7 ani, caracteristic este jocul de tip „ziceam ca „, in care copilul pretinde ca se afla intr-o
anumita situaţie, sau ca e un anumit personaj.
Primele semne ale acestui gen de joc, apar intre 1,5 si 2 ani, pentru ca la vârsta de 5 ani sa se
dezvolte deplin.
O analiza detaliata a acestui gen de joc, a făcut-o Jean Piaget, analizând evoluţia sa in paralel cu
creşterea copilului

Al saptelea an de viata

Observaţie
Între 6 şi 7 ani, copilul înţelege conservarea numărului şi a cantităţii de lichid. In
apropiere de 7 ani, îşi fac apariţia fricile legate de nerespectarea propriilor obligaţii, de a
nu corespunde din punct de vedere social, etc.

Emoţiile

Imaginarul copilului, vise ,frici, prieteni imaginari, sunt in strânsa legătura cu procesul
de creştere si dezvoltare. La 5 ani, lipsa acestor griji, ii permite o atitudine mult mai
relaxata decât se întâmplă după 6 ani, când, cu toate acestea, simte nevoia de a învăţa .
Paradoxal, la 6 ani, când copiază litere, face mai multe greşeli si inversează mai multe
litere decât la 5 ani.

Prestigiu

In aceasta perioada, copilul este capabil de a trage învăţăminte din greşelile sale.
Gissel atrage atenţia ca acum nu trebuie insistat asupra corectitudinii in mod mecanic si
„nu trebuie sa punem toate ouăle noastre pedagogice in acelaşi cos ”.
Este greşit ca scrisul si cititul sa se predea in acelaşi fel, tuturor copiilor, cu aceeaşi
metoda.
Se pot utiliza multe metode, fie ca atare, fie in o combinaţie armonioasa, pentru a trata
individualizat copilul si procesul de învăţare.
Mai jos ,se arata care ar fi aceste posibilităţi, legate intrinsec de scoală.

Spiritul de iniţiativă

- se descurca mai bine sa manevreze unelte


- creionul e folosit prin apucare foarte aproape de vârf si prin apăsare fluctuanta, adesea
foarte puternica
- acum poate sa scrie fraze in succesiune, literele având tendinţa de a se micşora spre
final.
Mărimea scrisului este totuşi o caracteristica individuala.
- in privinţa preferinţelor, la băieţi se manifesta mai mult interesul pentru tâmplărie, la
fete mai mult pentru decupări din hârtie si asamblarea in figurine.
-are un control mai mare asupra ţinutei,dar încă rămân neîndemânări de tipul vărsării
farfuriei, al vorbitului cu gura plina.
Nu accepta sa-si întrerupă activitatea începuta anterior, pentru a manca , Adesea prefera
sa mănânce singur, pentru a putea continua ce făcea înainte de masa,
- reuşeşte sa scrie propoziţii, folosind atât litere mari, cat si mici, dar nu întotdeauna
acolo unde trebuie
- de la 6 ani si jumatate, începe sa corecteze literele inversate. Se mai întâmplă sa scrie
litere invers ,sau sa omită caractere.
- cuvintele scrise pana acum, erau legate. Începe separarea lor
- copiază propoziţii cu plăcere
- corectează ades prin ştersături, din dorinţa de a scrie corect
- este familiarizat deja cu numere mai mari de 10, le scrie corect, iar inversările de cifre
apar mult mai rar
-uneori cifrele sunt scrise de sus in jos, in loc de orizontal

Nesiguranţa
-7 ani reprezintă o vârsta cu comportament atipic. Copilul acuza anturajul ca sa scape de
vina, nu accepta ca nu a făcut ce trebuie, pentru ca „ tocmai avea aceasta intenţie „ E o
perioada de trecere.

Imaginea proprie

- percepe noţiunile de bine si rău


- înţelege ca exista comportament corect si comportament incorect
- doreşte sa facă parte dintre cei buni

Răspunderea

- la 7 ani minte cu mai putina dezinvoltura si începe sa conştientizeze ca nu e bine sa


trişeze in relaţiile cu ai săi
- începe sa aibă răspundere pentru obiectele proprii
- se estompează variaţiile bruşte de dispoziţie, comportamentul devine mai liniar

Orientarea

- înţelege noţiunile de an ,luna, zi, ora si are capacitatea de a şti in ce context temporal se
afla ( ce anotimp, ce luna, ce ora e ,..)

Probleme existenţiale

- percepţia despre Dumnezeu este acum mai complexa, apar întrebări mult mai
pertinente despre religie

Eficacitatea

- citeşte fraze întregi. Este capabil sa citească cu uşurinţa cuvinte uzuale


- rapiditatea citirii diferă de la individ la individ
- citirea e presărata cu greşeli caracteristice: lipsa sau adăugare de cuvinte, inversare de
litere in cadrul cuvântului

Spiritul de contradicţie

- agresivitatea se diminuează. Accesele de nervi se răresc si creste acceptarea in privinţa


cererilor adulţilor
- există episoade de încăierare cu fraţii sau surorile
- foloseşte ameninţări verbale
-poate avea comportament violent, lovind cu picioarele ,sau aruncând obiecte.
-apar contestaţii rostite de genul „minţi ! „ nu e bine ! „

Al optulea an de viata
Ascultarea

A treia etapa a vieţii este cea legata de şcoala.


Accentul începe sa se lase pe memorie si e de dorit sa nu fie forţată, pentru a nu impieta
asupra dezvoltării intelectuale.
Acum se face trecerea de la percepţia copilăreasca asupra cunoştinţelor, la structurarea
pe noţiuni fundamentale si la raţionamentul logic. Morala are rol principal in simţirea
copilului si complexitatea si varietatea stimulilor vieţii nu reuşesc sa acopere inocenta si
emulaţia.

Mişcarea

- desenează cu mişcări libere


-se mişcă cu uşurinţa si armonios
-ii place sa danseze, in special dansuri populare, dar ritmul ii interesează doar daca e viu
si natural

Întrecerea

-ii place sa joace fotbal si e captivat de diferitele faze ale jocului


- fetele sar coarda cu îndemânare, dar încă nu pot schimba pasul in timp ce coarda este in
mişcare
- descrie situaţii cu gesturi energice
- este conştient de ierarhiile din grup. Îl urmează in mod natural pe lider

Coordonarea

- coordonarea dintre mana si ochi este la un nivel crescut


- apare o relaxare in mânuirea uneltelor de desen
- înţelege sa accepte constrângerile temporale, dar nu poate lucra contra cronometru
- încă sunt mari diferenţe intre intenţie si rezultatul acţiunii
- scrisul este acum corect, alinierea si înclinarea caracterelor are un grad destul de ridicat
de constanta
- reuşeşte sa aplice perspectiva in desen

Comportamentul
- nu exista un tipar bine definit. In afara casei se străduieşte mai mult sa arate ca e bine
crescut. Teoretic, ştie ce înseamnă comportament frumos, dar nu e capabil sa aplice prea
des regulile .Ii întrerupe pe alţii când vorbesc si se amesteca in conversaţiile adulţilor in
timpul mesei

Acceptarea vinei

- deşi mai are tendinţa de a nega vina proprie, scade totuşi tendinţa de a-i învinovăţi pe
ceilalţi. Percepe răspunderea proprie si doreşte sa-si ceara scuze. Poate înţelege
consecinţele acţiunii sale.
- de la 8 ani, are sentimentul vinii in cazul in care a greşit, promite sa nu se mai întâmple.
Este indispus când se glumeşte pe seama lui.
- este receptiv la argumente si capabil de a se conforma

Noţiunile de bine si de rău

- face diferenţiere intre bine si rău, conştientizează latura morala a acţiunilor sale, iar
deciziile le ia acum in funcţie si de acest parametru, nu numai ca urmare a ordinelor
primite de la părinţi.
- primează noţiunile de „corect” sau „greşit „ ,înaintea noţiunilor „bine „ si „ rău „. Acest
mod de a simţi accentuându-se înspre vârsta de 9 ani. Acum, dorinţa de a fi cum trebuie
este puternica, iar sentimentul de vina in cazul contrar este prezent adesea.

Expansivitatea

- la 8 ani, comportamentul este marcat de o mare energie, apar istorii in care copilul se
lauda, dar in cazurile pe care le percepe ca fiind importante, respecta adevărul

Domenii de interes

- istoria începe sa-l captiveze, dar nu in spirit ştiinţific, corelând evenimentele, ci legat de
anumite personaje preferate.

Spirit-materie

- percepţia trece acum dincolo de ritualurile concrete legate de înmormântare, ajunge sa-
si pună problema a ceea ce se întâmpla după moarte
- începe sa înţeleagă ca sufletul si nu corpul ,se duce in rai.

Curiozitatea

- relaţiile cu mediul sunt acum caracterizate mai mult de curiozitate, decât de agresivitate.
- reacţia agresiva e treptat înlocuita de tristeţe si sentimente rănite
- manifestarea agresiunii, atunci când apare, se face mai mult prin intermediul exprimării. Se
cearta si jigneşte.

Perioada intre 8 si 9 ani


Motricitate

- activităţile, atât joaca cat si munca, sunt tratate cu pasiune. Tot ceea ce face, se
desfăşoară fără sfârşit, fără oboseală, fără existenta sentimentului ca jocul ar trebui sa se
termine la un moment dat.
- simte mai bine viteza, poate sa coreleze mai bine cu situaţia si in situaţii periculoase, in
maşina sau pe sanie, are reţineri.
- doreşte sa fie puternic si sa ridice greutăţi
--are adeseori atitudini neîndemânatice
- la băieţi, exista interes pentru competiţie fizica, lupte, box, trânta. Ii pasionează jocurile
de echipa si ii motivează performanta.
- in privinţa capacitaţilor fizice exista mari diferenţe, de la caz la caz.
- uneltele sunt folosite cu lejeritate. In cazul băieţilor, uneltele de gradina, ciocanul, etc. In
cazul fetelor, foarfeca, acul de cusut, etc.
-se poate folosi cu uşurinţa de scrierea de mana
-are plăcere si in a fi spectator la joaca altora
-
Comportamentul

- comportamentul se modifica substanţial in bine, dar aprecierea străinilor face ca in afara


casei , atitudinea sa fie mai buna ca in interior
- la masa, se poate întâmpla sa uite sa mănânce, fiind captivat de discuţii
-are tendinţa de a justifica ce a făcut
- de la 7 ani, deşi are reacţie pozitiva la laude, acestea nu-i mai sunt la fel de necesare. In
acelaşi timp, in cazul criticilor, reacţia este vehementa, de respingere
- înţelege sa spună adevărul si o face, de cele mai multe ori, dar ,tot aşa, poate sa se
folosească de minciuna pentru a se autoapăra, sau pentru a apăra o persoana apropiata

Violenţa

-La vârsta de 9 ani, e capabil sa primească reproşuri, dar exprimate in mod blând.
- influenta prietenilor, tinde sa o acopere pe cea a parintilor
- poate accepta si glume făcute pe seama sa

Gândirea
- asociază lipsa respiraţiei cu „nu e viu „
- compara noţiunile de „viu” si „ne-viu”

Legătura cu religia

- aceasta îşi pierde din însemnătate in acest moment

Competiţia

- jocuri mai violente, bătăile si certurile apar destul de frecvent


- exprimarea este agresiva, este mereu contra celor afirmate de ceilalţi, spiritul lui este
permanent pus pe critica

Cunoştinţele

- îl interesează istoria si geografia, ii place sa se uite pe hărţi, îl captivează citirea


biografiilor unor personaje ale căror acţiuni sunt legate de nivelul sau de inţelegere

Logica

- de la 7 ani, jocul simbolic îşi pierde treptat importanţa, in favoarea jocului bazat pe
reguli Intre 7 si 11 ani, se poate vorbi de stadiul de dezvoltare numit „al operaţiilor
concrete” Intre 11 si 15 ani, despre stadiul operaţiilor formale.
- Jocul bazat pe reguli rămâne o constanta pe tot timpul vieţii, câştigând in
complexitate pe măsura ce copilul înaintează in etate. Dupa Piaget, « Jocul cu
reguli este activitatea ludică a fiinţei socializate », individul necreând regulile
pentru sine.
- -7-8 ani înţelege conservarea cantităţii si a lungimii
- 8-10 ani, înţelege conservarea greutăţii

Experiment si modelare

In genurile de joc anterioare, exista reguli care iau naştere in mod natural (atingerea la
leapşa, etc. ) Din regula, deriva ceva nou, si anume obligativitatea
Regulile se pot împarţi in doua clase, cele care iau naştere spontan si cele transmise. Cu
alte cuvinte, putem numi jocurile din prima clasa ca fiind jocuri cu reguli „instituţionale”,
marcând presiunea unei generaţii asupra alteia, ca realitate sociala.
Jocurile din a doua clasa, au specific temporar si contractual.
Jocurile cu reguli instituţionale deriva din influenta copiilor mai mari asupra celor mai
mici. Aceştia din urma ii imita pe primii , sunt influenţaţi de ei si respecta normele
impuse.
Jocurile cu reguli spontane iau naştere in urma socializării, cu specific „de la copii mai
mari la copii mai mici „, sau „de la egal la egal „, acestea din urma, predominând.
Putem concluziona ca jocurile cu reguli se refera la motricitate,(fotbal, şotron ), sau la
intelect (şah, cărţi, etc. ) Regulile presupun automat competiţia intre participanţi, fără
aceasta , ele ar deveni inutile.
Privind altfel, reglementarea jocurilor vine fie prin coduri trimise din generaţie in
generaţie, fie prin convenţie instantanee, Jocurile practice (pentru exerciţiu ), cat si cele
simbolice, apar intr-un moment al existentei si dispar pe măsura dezvoltării copilului.
Jocurile bazate pe reguli, rămân insa pe tot parcursul vieţii.
Morala

In încercarea sa de a explica felul in care cunoaşterea eticii si a normelor morale se


despart si evoluează , Piaget priveşte copilul din punct de vedere al dezvoltării cognitive,
odată cu înaintarea in vârstă, legat simultan de gândire si de simţire.
In acest studiu, el observa trei realităţi care ar putea face lumina asupra modului in care
apare si se aşează fără percepţia si analiza morala la copil : ideea de regula la copii, cu
exemplificare la jocuri, raţionamentul moral al copilului si percepţia copilului in legătura
cu dreptatea si pedeapsa.

-in perioada 5-9 ani, probleme provenienţei regulilor este nebuloasa. Nu este clar daca
aceste reguli vin de la dumnezeu, de la adulţi, sau de la copii mai mari. In orice caz, ele
provin de la o autoritate incontestabila.,
Regulile nu pot fi schimbate, ele au caracter de sacralitate, ele exista dintotdeauna.
( aceasta in teorie ! Practic, in funcţie de interesul de moment, in special la vârstele
fragede, se cere frecvent ca regulile sa fie schimbate, fără a părea ciudat ca toţi câştiga )
- de la 10 ani, dispare sentimentul de inviolabilitate a regulilor, devine clar ca înşişi
copii le-au inventat. Apare înţelegerea ca regulile sunt utile, pentru ca ele
generează jocul si in plus, împiedică certurile. Schimbarea lor se poate face doar
daca toti accepta acest lucru.
- Pe parcursul derulării jocului, copii sunt analişti ai modului in care se respecta
regulile si ai consecinţelor ce ar decurge din eventualele modificări aduse.
- Putem concluziona ca exista câteva etape in evoluţie, legate de modul in care
regulile jocului sunt înţelese si acceptate: interes individual, imitarea celor mari,
interesul pentru regula însăşi.

Afirmarea de sine

Perioada de la 6 ani, pana la pubertate, este numita „vârsta şcolara „


Aceasta este etapa celor mai mari acumulări intelectuale si a dezvoltării gândirii logice,
după analizele lui Jean Piaget.
Acum se realizează primele socializări, primele grupuri, primii prieteni, totodată se iese
de sub influenta familiei .
Jocul se adaptează noilor percepţii si cunoştinţe specifice vârstei.
- de la 4 la 9 ani : săritul corzii, jocul cu mingea, sărituri in înălţime, construcţii mari din
cuburi, mersul pe tricicleta, bicicleta, datul in leagăn.
Acestea ar fi jocuri de agilitate. Este prezenta dorinţa de afirmare a eului, dar in
corespondenta cu posibilităţile de adaptare la mediul exterior.

Adaptarea

La 7 ani

-se observa ca activităţile bazate pe mişcare au aspect mai îngrijit


- perioade de activitate alternează cu perioade de inactivitate
- ii place sa repete acţiunile in care excelează, chiar cu obstinaţie
- dorinţa de a avea bicicleta este generala, deşi mulţi copii stăpânesc foarte puţin mersul pe ea.
- apare interesul pentru aruncări si loviri cu băţul.
- la băieţi predomina alergarea si lansarea de avioane de hârtie
- au in instinct dorinţa de a dansa, le place sa facă paşi in ritmul muzicii
Perioada 9-10 ani

La pubertate, conştiinţa eului creste in intensitate si acoperă cea mai mare parte a
preocupărilor. Explorarea continua, dar acum se întoarce spre propria fiinţă.
Se diversifica specificităţile indivizilor, iar primul plan este ocupat de sentimente, sub
aspectele emotivităţii si imaginaţiei.

Modelele

Adolescentul tinde sa adopte reguli in comportament similare cu ale persoanelor sau


personajelor care l-au impresionat, el însuşi având o instabilitate emoţionala .

Provocări

La pubertate, neliniştile se amplifica si aceasta pune cele mai mari probleme in privinţa
educaţiei.
Energia si nesiguranţa se încearcă a fi compensate de competiţie intre indivizi, in
activităţi de toate genurile, de la cele sportive, pana la cele prosteşti ( cine scuipa mai
departe, etc. )

Competiţie

Jocurile exacerbează competiţia. Ele sunt prilej de socializare si mod de a obţine


admiraţie si aprobare. Leapşa, jocuri de cărţi, şotron, dans, etc.

Reguli

Jocurile specifice acestei perioade sunt bazate pe reguli clare, derivate din un grad
avansat de socializare . Pe baza acestor reguli, individul se simte protejat in cadrul
competiţiei. Aceasta situaţie corespunde stadiului in care copilul a învăţat sa tempereze
dorinţele momentane, in ideea unui scop mai important.

Caracter-temperament

Clasificarea lui Le Senne este considerata ca fiind cea mai apropiata, ea nefăcând
distincţie intre cele doua noţiuni.
In schimb, in literatura româneasca de specialitate, ca si in diverse alte literaturi,
temperamentul si caracterul sunt tratate distinct.

Tipologii psihologice

- genul nervos : plin de energie, avântat, agitat, cu spirit, dar incapabil de a finaliza ceea
ce a început
- genul sentimental :timid, uşor de ofensat, conştiincios
- genul exuberant : tendinţe de lider, violent, aventuros, întreprinzător, bun coleg
- genul pasionat : ambiţios, însingurat, muncitor, dornic de afirmare si de statut de factor
de comanda
- genul flegmatic : fără entuziasm, ordonat, serios
- genul sanguin : ager si descurcăreţ, având mereu grija sa nu iasă in dezavantaj
- genul amorf: leneş, lacom, uşor de influenţat, nepăsător.
- genul apatic : mai rar întâlnit, resurse modeste, încet si supărăcios

Etica

Evoluţia pe plan moral duce la un grad sporit de receptivitate in privinţa sentimentelor si


intenţiilor. Judecăţile morale in privinţa comportamentului, cuprind atât noţiunea de
corect, sau moral, cat si pe cea de imoral, necorespunzător.

Al unsprezecelea an de viata

Clasificarea

In acest moment, capacitatea de a vehicula idei ii permite sa înţeleagă relaţia dintre parte
si întreg.
Este de asemenea capabil sa cuprindă simultan mai multe criterii, care sa-i dea
posibilitatea însuşirii clasificării.
Ierarhia

- evoluează in cadrul relaţiilor , atât cea de subordonare, cat si cea de poziţie superioara

Abstractizarea

- înţelege adăugarea si retragerea parţilor componente ale întregului

Ego

-se observa continua scădere a egoismului

Logica

-e capabil sa înţeleagă situaţii de tipul A implica B, B implica C, deci A implica C

Al doisprezecelea an de viata

Alura

In perioada dintre 10 si 15 ani, se produc intense transformări fizice si fiziologice. De


aceea aceasta este o etapa extrem de grea. Se produc creşteri in greutate, in înălţime, dar
nu exista omogenitate intre acestea, rezultatul fiind un aspect dezechilibrat, uneori
dezlânat..

Introspecţie

Începe sa fie preocupat de propria persoana, devine închis, mai puţin comunicativ.
Alura sa in continua schimbare, ca si raporturile sale diferite cu lumea, ii conferă
adolescentului acea stângăcie caracteristica.

Relaţii

Devine foarte puternica preocuparea pentru sexul opus. La ambele sexe, se încearcă a se
camufla sub o atitudine de superioritate. Se formează perechi de prietenie, de acelaşi sex,
iar timpul petrecut împreună este predominant. Compania tovarăşului este preferata
familiei.

Negativism

Este acut spiritul de contestare, dorinţa de revolta, se îmbrăţişează cauze .

Intelect

- multitudinea de cunoştinţe acumulate haotic, tind sa se structureze intr-o viziune mai


cuprinzătoare, structurata in spaţiu-timp.
Aceasta perioada este tumultoasa, iar liniştirea se produce in timp, pe măsura trecerii la
următoarea perioada a vieţii.

Gândire abstractă

Acum apare posibilitatea vehiculării de noţiuni abstracte, spre deosebire de etapa


anterioara, caracterizata de manevrare de obiecte. Poate sa conceapă raţionamente, sa
construiască propoziţii cu legături logice .Este momentul in care se produce trecerea către
următoarea etapa .

Argumentaţia

Este capabil sa înţeleagă noţiunea de ipotetic. Poate construi raţionamente pe baza de


date nou aflate, fără să se sprijine pe vechi repere.

Imaginaţia

Este tentat sa imagineze situaţii si lucruri noi, aceasta fiind si o urmare a descreşterii
egocentrismului,

Viziunea

Problemele permanente determina o atitudine de permanenta experimentare, de


rezolvare corespunzătoare, de ierarhizare a relevantei.
Se produce o desprindere de concret si se câştiga capacitatea de operare in virtual.

Operaţii formale

Acest stadiu se atinge de obicei, in jurul vârstei de 15 ani . Uneori, se întâmpla sa se prelungească
pana la 20 de ani, in relaţie cu diverşi factori, de mediu, de constituţie, de experienţa.
In cazul copiilor cu dotări superioare, aceste corelaţii nu isi păstrează valabilitatea, aceşti copii
fiind fiecare un caz aparte.

Formarea personalităţii

Procesul formării personalităţii este dependent şi de o altă caracteristică de stare anume jocul
dezvoltării finite creat de societatea ce se organizează pe nişe funcţionale sau procesul dezvoltării
de tip fractal ce permite salturi valorice şi dezvoltarea de caracteristici superioare noi.
Un exemplu de structură generativă de structură socială sunt regulile de tip religios, sau următorul
tabel ce pentru a fi făcut coerent este necesară dezvoltarea de cutume, ritualuri, fetişuri sau
mecanisme de control.
Legile formarii personalitatii
F1 totul este spirit
F2 daruirea si primirea
F3 legea cauzei si a efectului
F4 legea minimei rezistente
F5 legea intentiei detasate
F6 legea scopului in viata

* F1 totul F2 daruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea


este spirit si primirea cauzei si a minimei intentiei scopului in
efectului rezistente detasate viata

F1 totul F1 totul F2 daruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea


este spirit este spirit si primirea cauzei si a minimei intentiei scopului in
efectului rezistente detasate viata

F2 daruirea F2 daruirea F1 totul F4 legea F3 legea F6 legea F5 legea


si primirea si primirea este spirit minimei cauzei si a scopului in intentiei
rezistente efectului viata detasate

F3 legea F3 legea F5 legea F1 totul F6 legea F2 daruirea F4 legea


cauzei si a cauzei si a intentiei este spirit scopului in si primirea minimei
efectului efectului detasate viata rezistente

F4 legea F4 legea F6 legea F2 daruirea F5 legea F1 totul F3 legea


minimei minimei scopului in si primirea intentiei este spirit cauzei si a
rezistente rezistente viata detasate efectului

F5 legea F5 legea F3 legea F6 legea F1 totul F4 legea F2 daruirea


intentiei intentiei cauzei si a scopului in este spirit minimei si primirea
detasate detasate efectului viata rezistente

F6 legea F6 legea F4 legea F5 legea F2 daruirea F3 legea F1 totul


scopului in scopului in minimei intentiei si primirea cauzei si a este spirit
viata viata rezistente detasate efectului

Legile formării personalităţii


Cunoaşterea si spiritul pot exista pretutindeni. Fiind imateriale sunt omniprezente
Dăruirea şi primirea fac ca spiritul să se regăsească pretutindeni. Calităţile sunt spirituale,
valorile sunt materiale. Calităţile pe măsură ce le dăruieşti sau primeşti se înmulţesc. Valorile pe
măsură ce le dăruieşti sau primeşti se împuţinează.
Natura spirituală a cunoaşterii face ca aceasta să ajungă la cei ce o doresc de la cei care o
au, ca printr-un sistem de tuburi şi ţevi comunicante. Aceasta produce legea cauzei şi a efectului.
Natura spirituală a universului face ca să funcţioneze legea minimei rezistenţe la
spiritualitate. Aceasta face ca noi să avem sensibilitate (ce este o calitate), acolo unde nu
întâmpinăm rezistenţă la cunoaştere (altă calitate)
Spiritualitatea face ca intenţiile pozitive fără profit personal să se îndeplinească prin
colaborarea factorilor din exterior ce nu au o legătură directă cu intenţia. Dorinţa cu profit valoric
se îndeplineşte numai cu efort personal.
Spiritualitatea face ca noi să avem un set de roluri predestinate pe care le putem juca cu
naturaleţe atunci când contextul general o cere. Putem face însă aceasta numai dacă ne asumăm
acest rol cu toată responsabilitatea noastră şi fără a avea în vedere profitul material.
* F1 totul F2 daruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea
este spirit si primirea cauzei si a minimei intentiei scopului in
efectului rezistente detasate viata

F1 totul F1 totul F2 daruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea


este spirit este spirit si primirea cauzei si a minimei intentiei scopului in
efectului rezistente detasate viata

Dăruirea şi primirea sunt sustenabile ca un principiu economic numai în lumea spiritului.


Iubirea, cunoaşterea, înţelepciunea, bunătatea, omenia, ospitalitatea, etc sunt calităţi ce pot fi
dăruite şi primite în lumea spiritului căci se înmulţesc prin dăruire şi primire.
Acolo unde dăruirea şi primirea generează dăruire şi primire se generează automat şi lumea
spiritului. Economia bazată pe cunoaştere nu are nici o caracteristică comună cu economia bazată
pe profit creat prin cerere şi ofertă.
Dăruirea şi primirea făcute dezinteresat acţionează cauzal creând minima rezistenţă a
încrederii în ceilalţi. Aceasta se poate aplica în toată lumea vie depăşind cadrul acţiunii umane.
Dăruirea şi primirea făcute cu minima rezistenţa dată de necesitate generează cauze şi
efecte stabile privind reţelele de încredere. Actele generoase la nevoie nu se uită niciodată.
Dăruirea şi primirea detaşate de scopuri materiale generează înţelegerea scopului în viată a
fiecărui om ce a dăruit cu sinceritate. Cei ce nu ştiu ce rol au, de unde vin şi încotro se îndreaptă
nu au depăşit cadrul egoismului şi nu au dăruit sau primit cu sinceritate sau recunoştinţă nimic,
considerând că totul li se cuvine. De aici li se trage toată confuzia existenţială.
Dăruirea şi primirea făcute pe direcţia scopului în viaţă generează detaşarea de fructul
faptelor proprii şi dau forţa de a dărui necondiţionat şi de a primi cu recunoştinţă în continuare.
Aceasta ne permite depăţirea momentelor tensionate sau dificile din viaţă păstrându-ne principiile
şi nefăcând compromisuri.

* F1 totul F2 daruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea


este spirit si primirea cauzei si a minimei intentiei scopului in
efectului rezistente detasate viata

F2 daruirea F2 daruirea F1 totul F4 legea F3 legea F6 legea F5 legea


si primirea si primirea este spirit minimei cauzei si a scopului in intentiei
rezistente efectului viata detasate

Legea cauzei şi a efectului se autogenerează în lumea spirituală. De aceea oamenii îşi


creează destinul propriu prin faptele, intenţiile sau vorbele pe care le rostesc. Putem astfel spune
că ceea ce semeni şi culegi.
Legea cauzei şi a efectului fac ca dăruirea şi primirea să genereze prin practicare şi
capacitatea de a fi detaşat faţă de intenţiile tale, acţionând în acelaşi timp pentru a răspunde în timp
real la problemele altora.
Legea cauzei şi a efectului replicata asupra ei înşişi generează lumea spirituală a
cunoaşterii şi înţelegerii universului
Legea cauzei şi a efectului aplicate pe zonele sau liniile de minimă rezistenţă umană
creează revelaţia scopului în viată. Pentru aceasta trebuie să acţionezi în timp real pentru a
soluţiona problemele altora la care eşti sensibil şi pe care le înţelegi.
Legea cauzei şi a efectului aplicate asupra intenţiei detaşate de profit personal conduc la
capacitatea de a dărui şi de a primi.
Legea cauzei şi a efectului aplicate asupra scopului în viaţă conduc la minima rezistenţă a
mediului la îndeplinirea acestuia. Dacă viaţa ta nu are un scop precis, orice vei încerca să faci se
va lovi de o uriaşă rezistenţă a celor din jur. Găsirea menirii, rostului şi scopului în viaţă sunt
esenţiale pentru a avea minima rezistenţă a celorlalţi.

* F1 totul F2 daruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea


este spirit si primirea cauzei si a minimei intentiei scopului in
efectului rezistente detasate viata

F3 legea F3 legea F5 legea F1 totul F6 legea F2 daruirea F4 legea


cauzei si a cauzei si a intentiei este spirit scopului in si primirea minimei
efectului efectului detasate viata rezistente

Legea minimei rezistenţe aplicată asupra lumii spirituale generează minimă rezistenţă.
Aceasta înseamnă grija noastră de a fi discreţi în acţiune şi de a nu tulbura echilibrele existente
Legea minimei rezistenţe aplicate asupra principiului dăruirii şi primirii generează găsirea
scopului în viaţă. Binele nu se poate face cu forţa, el trebuie făcut cu discreţie şi fără a constitui un
instrument de profit personal, pentru a te ajuta în găsirea scopului în viaţă
Legea minimei rezistenţe aplicată asupra cauzei şi efectului generează dăruirea şi primirea.
Acceptarea destinului propriu cu bucurie şi recunoştinţă ne învaţă să dăruim şi să primim.
Legea minimei rezistenţe aplicată asupra sa însăşi generează detaşarea faţă de intenţie şi
smerenia în faţa realităţii. Puterea de a fi răbdători şi smeriţi o dă doar aplicarea consecventă a
principiului non-intervenţionismului ce ar putea tulbura echilibrele şi înţelegerii realităţii prin
studierea legilor sale ce se manifestă pe liniile de minimă rezistenţă.
Legea minimei rezistenţe aplicate asupra intenţiilor detaşate conduc la lumea spiritului.
Aceasta permite găsirea instrumentelor celor mai aproape de legile naturii pentru a putea ajuta
detaşat în caz de necesitate. Lumea vie şi ecosistemul planetar există datorită acestui principiu.
Legea minimei rezistenţe aplicată asupra legii scopului în viaţă generează cauză şi efect.
Dacă învăţăm să mergem pe direcţia în care în mod natural excelăm putem să lăsăm o urmă
pozitivă vizibilă a acţiunilor noastre. Dacă încercăm să ne corectăm în permanenţă conform unor
standarde externe generăm o frământare personală ce ne consumă energia fără a lăsa ceva vizibil
în final.

* F1 totul F2 daruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea


este spirit si primirea cauzei si a minimei intentiei scopului in
efectului rezistente detasate viata

F4 legea F4 legea F6 legea F2 daruirea F5 legea F1 totul F3 legea


minimei minimei scopului in si primirea intentiei este spirit cauzei si a
rezistente rezistente viata detasate efectului

Legea intenţiei detaşate aplicată în lumea spiritului generează intenţie detaşată. Pe acest
principiu se bazează politica surselor deschise de pe internet, sau produse precum wikipedia la
care contribuie toată lumea, precum şi voluntariatul, participarea tuturor la rezolvarea momentelor
de criză, intr-ajutorarea precum şi alte acţiuni umane
Legea intenţiei detaşate aplicată asupra legii dăruirii şi primirii generează cauze şi efect.
Dacă dăruieşti detaşat astfel încât nu ştie nimeni şi nu te laudă nimeni pentru această faptă, darul
tău are efect major şi cauzează o schimbare pozitivă în viaţa celui care a primit acel dar fără să ştie
din partea cui a venit.
Legea intenţiei detaşate aplicată asupra cauzei şi efectului generează scop în viaţă. Cei ce
au primit un dar neaşteptat la momente de necesitate recunosc în acel dar mâna destinului ce-i
îndreaptă către alt tip de viaţă. Ceva similar a descris Victor Hugo în romanul Mizerabilii prin
personajul Jean Valjean
Legea intenţiei detaşate aplicată asupra minimei rezistenţe generează spiritualitate. Este
cazul unor personaje de tipul Ioanei d Arc care a reuşit o performanţă incredibilă prin credinţă
generată de totala detaşare de avantajul personal şi înţelegerea zonelor cu minimă rezistenţă a
combatanţilor
Legea intenţiei detaşate aplicată asupra ei înşişi ca un principiu de viaţă generează minimă
rezistenţă. Pe acest principiu se bazează încrederea oamenilor în religii care iniţial au fost complet
detaşate de material şi profit şi scăderea acestei încrederi în aceleiaşi religii atunci când ajung să
devină instituţii bazate pe profit
Legea intenţiei detaşate aplicată asupra scopului în viaţă generează dăruire şi primire. Ceea
ce faci fără dorinţă de profit sau avantaj competitiv asupra altora ajunge să fie de interes general şi
este dat mai departe ca un dar. Din acest principiu a apărut şi proverbul care spune că dar din dar
se face rai, adică spaţiul dăruirii şi primirii.

* F1 totul F2 dăruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea


este spirit si primirea cauzei si a minimei intenţiei scopului in
efectului rezistente detaşate viata

F5 legea F5 legea F3 legea F6 legea F1 totul F4 legea F2 dăruirea


intenţiei intenţiei cauzei si a scopului in este spirit minimei si primirea
detaşate detaşate efectului viata rezistente

Legea scopului în viaţă aplicată asupra spaţiului în care totul este spirit generează scop în
viaţă care este stabil şi permanent. Este cazul oamenilor care trăiesc o viaţă pentru o idee ce
marchează o epocă generând soluţii la probleme dificile.
Legea scopului în viaţă aplicată asupra principiului dăruirii şi primirii generează legea
minimei rezistenţe. Nimic nu este imposibil pentru cei ce acţionează pentru binele colectiv sau
pentru rezolvarea unor crize. Chiar Biblia spune că fericiţi sunt făcătorii de pace, pe aceştia îi
ascultă şi îi urmează fără rezistenţă toată lumea
Legea scopului în viaţă aplicată asupra cauzelor şi efectelor generează legea intenţiei
detaşate. Înţelept este cel care ajunge la destinaţie ocolind obstacolele pe care nu le poate depăşi,
dar păstrându-şi neatins scopul şi destinaţia. Deşi pe hartă drumul lui poate părea mai lung, ca
efort drumul lui este cel mai scurt
Legea scopului în viaţă aplicat asupra principiului minimei rezistenţe generează dăruire şi
primire. Echipele ce se formează ad-hoc pentru a rezolva diferite probleme merg pe minima
rezistenţă dar lucrează cu toţii în acelaşi scop, iar relaţiile de colaborare dintre ei se bazează pe
ofertă-ofertă, fiecare dăruind şi primind
Legea scopului în viaţă aplicată asupra intenţiei detaşate generează cauză şi efect. Ceea ce
faci deoarece ştii că eşti moral implicat în acea acţiune şi trebuie să faci deoarece poţi să o faci,
lasă urme pozitive şi contribuie la rezolvarea problemelor
Legea scopului în viaţă aplicată asupra ei înşişi generează spiritualitate. Resursele de timp
finite pe care le oferă o viaţă de om pot fi astfel gestionate încât orice clipă să fie folosită pentru
realizarea armonie şi a echilibrelor din lumea noastră. Cei care trăiesc pe principiul ca fiecare clipă
trebuie preţuită ca şi când ar fi ultima clipă de viaţă ajung să trăiască în lumea spiritului şi să lase o
urmă a vieţii lor pământene ce durează în timp

* F1 totul F2 dăruirea F3 legea F4 legea F5 legea F6 legea


este spirit si primirea cauzei si a minimei intenţiei scopului in
efectului rezistente detaşate viata

F6 legea F6 legea F4 legea F5 legea F2 dăruirea F3 legea F1 totul


scopului in scopului in minimei intenţiei si primirea cauzei si a este spirit
viata viata rezistente detaşate efectului
Toate aceste reguli ale spaţiului spiritual fac ca lumea să existe independent de condiţiile
materiale, generând legile cosmice ce conduc universul şi care dau dinamica şi complexitatea
existenţei.
Educaţia spirituală şi a personalităţii umane a fost rareori laică, în general diferitele religii
au încercat să preia această sarcină. În condiţiile în care omenirea se află în crize multiple şi pe
diferite direcţii cu diferite dimensiuni de manifestare acest tip de educaţie poate permite potenţarea
caracteristicilor naturale ce rareori sunt cerute de societate de consum, dar care pot contribui la
managementul şi rezolvarea crizelor.

Axiomatizarea educaţiei individualizate şi pe grupri ţintă cu caracteristici apropiate

Percepţia dimensiunii cosmice a fiinţei umane se leagă de regulile şi legile ce se pot asocia în
structuri de tip grup, în egală măsură cu cele de tip fractal ce derivă noi caracteristici la fiecare
nivel de complexitate, cum sunt cele legate de etapele de vârstă. Devine astfel şi mai evidentă
complexitatea funcţionalităţii personalităţii umane, iar această complexitate devine şi mai mare
dacă introducem şi alte variabile de procesare a informaţiilor despre om. Devine de asemenea
evident faptul că echibrul personalităţii umane depinde în mod direct de modul în care datele de
bază pe care le folosim ca axiome, sunt coerente cu proiecţiile noastre perceptive şi mentale,
precum şi cu arhitectura spaţiului social, relaţiilor cu mediul natural, sau tehnologic, universul
ideatic sau aspiraţional, etc.
Astfel axiomele din matematică pot fi caracterizate în funcţie de percepţiile noastre
senzoriale, putând fi grupate în axiome de tip vizual (distanţă, ordine), auditiv (armonii, ritmuri),
gustativ (alegerii, incidenţei) etc. Această realitate se proiectează pe un stil de gândire dependent
de percepţiile noastre tratate logic, precum şi asupra universului nostru mintal al cărui hartă se
mobilează cu derivatele cognitive ale acestor percepţii, cu universul nostru social ce reprezintă
modelul extins prin adăugarea de relaţii de grup al acestor derivate cognitive, etc.
Dezvoltarea în continuare a derivatelor axiomelor ţine de structura ludică pe care o au
oamenii în primele etaje de dezintegrare pozitivă a personalităţii, eliberarea de ludic petrecându-se
abia în etajul al cincilea de dezintegrare de tip Dabrowski. Universul ludic se manifestă pe
următoarele direcţii
-ordinea informaţiilor si continuitatea in utilizarea acestora
-valoarea practica sau teoretica a informaţiilor
-frumuseţea prezentării informaţiilor
-gradarea curiozităţii sau a dificultăţii informaţiilor ce creează o anumita încordare a atenţiei
-echilibrul informaţiilor ce trebuie sa acopere atât partea aplicativa cat si pe cea speculativa
-alternanţa aplicativului si speculativului
-contrastul dintre ce este esenţial si ce este doar descriptiv
-variaţia punctelor de vedere asupra unei informaţii date
-legarea informaţiilor de realitatea concreta si de experienţa personala a copiilor
-detaşarea informaţiilor cu valoare de lege din contextul experienţei directe
-rezolvarea de probleme cu ajutorul informaţiilor
-ritmul de revenire la aplicativ sau speculativ ce trebuie sa corespunda capacităţii de concentrare
specifice vârstei
-armonia prezentării informaţiei ce trebuie sa conducă la atragerea elevilor către text
-introducerea problemelor deschise si a situaţiilor ce se cer cercetate fără a avea o rezolvare data
-introducerea situaţiilor de învăţare ce presupun hazardul si întrecerea
-introducerea situaţiilor de învăţare ce necesita o anumita îndemânare in utilizarea instrumentelor
de lucru
-introducerea regulilor de lucru „cinstit” si a informaţiilor corespunzătoare nivelului de vârsta
-introducerea de momente descriptive de tip istoric in care sa se releve ca anumite cunoştinţe au
fost secrete intr-o perioada de timp istoric si ca simbolurile noţiunilor sunt legate de anumite
experienţe istorice.
-introducerea activităţilor sau situaţiilor ce presupun spectacol si ritual in cadrul orelor de clasa
impuse de conţinutul manualelor
-introducerea legăturilor cu „misterul” ce sunt date de anumite noţiuni (ex. energia).
-introducerea de ritualuri algoritmizate in rezolvarea anumitor situaţii problema
-prezentarea unor cunoştinţe ca expresia unor evenimente cosmice
-introducerea de prezentări prin care sa se vadă cum a evoluat o informaţie de la estetic sau mistic
la logic si ordine cosmica
-introducerea de texte ce redau solemnitatea, emoţia, încordarea, încântarea unor momente legate
de anumite noţiuni
-introducerea de situaţii ce permit sărbătoarea, extazul si exuberanta legate de rezolvarea unor
situaţii problema.

Metamorfoza umană poate permite atingerea unor nivele superioare de conştienţă şi


comportament, budismul vorbeste despre 12 astfel de nivele deşi Dabrowsky consemnează doar
primele cinci ce pot fi consemnate statistic. Următoarele astefel de nivele pot fi reprezentate de
cazuri singulare ce nu se mai încadrează în norma statistică ci doar în potenţialele umane
maximizate printr-o educaţie capabilă să maximizeze aceste potenţiale. Pe de altă parte fenomenul
ratării potenţialelor legat de abandonarea idealurilor înalte şi trecerea către un comportament
egocentric este majoritar în rândurile populaţiilor umane, caracterizând dezintegrarea negativă a
personalităţii. Acest fenomen afectează în mod direct indicatorii de personalitate precum IQ, EQ,
SQ, etc., micşorând valoarea acestora şi se asociază în mod direct cu raportul dintre egocentrism şi
altruism. Astfel faptul că IQ mediu este 100 la nivel mondial atunci când cele mai înalte
inteligenţe conduc la IQ>200 mergînd pînă la 260 poate fi pus în relaţie directă cu universul
afectiv-volitiv şi motivaţional al fiecăruia. Scăderea mult sub potenţial a capacităţilor individuale
este pusă în acelaşi pachet comportamental cu stările psihice de milă, scârbă, lene, pentru o
dezintegrare cu tendinţe negative dar cu ritmuri reduse, sau cu ură, groază, gelozie, depresie,
abandon în faţa realităţii. Diferenţele comportamentale sunt vizibile atât la compararea stagiului 1
de dezintegrare pozitivă în care omul este altruist doar cu sine şi egocentric în rest cu stagiul 5 de
dezintegrare pozitivă când raportul este inversat, omul devenind altruist cu toată lumea incluzând
mediul natural, renunţând complet la egoism. In continuare se va exemplifica acest principiu pe
cazul copiilor cu abandon educativ.
Caracteristici psihologice ale copiilor cu tendinţe de abandon

Studiile psihologice au relevat un set de caracteristici psihologice specifice copiilor cu


tendinţe de abandon şcolar şi social. Această tendinţă este mai puternică la vârsta intrării în
preadolescenţă (9-15 ani psihologici) fiind astfel prezentă la o mare parte a populaţiei umane ce se
află la acest nivel de vârstă (media IQ aproximativ 90-150). Datele de mai jos sunt specifice
vârstei psihologice de 13-15 ani psihologici, dar pot fi extrapolate şi la 9-13 ani psihologici.

Caracteristici psihologice

- anxietate
- suspiciune faţă de lumea din jur
- reacţii de adaptare la stres
- suferinţă faţă de neglijarea emoţională
- scăderea performanţelor şcolare
- sentimentul de abandon
- nesiguranţă
- tristeţe
- indiferenţă
- încăpăţânare
- agresivitate
- tulburări de atenţie
- absenţa aspiraţiilor
- absenţa stimei de sine
- lipsă de motivaţie
- apatie
- oboseală
- depresie
- dificultăţi de adaptare
- comportamente pre-delicvente

Modelarea şi punerea în comun a seturilor de caracteristici specifice abandonului şi


normalităţii maximizării potenţialelor de vârstă psihologică scoate în evidenţă următoarele
diferenţe esenţiale şi relevă faptul că abandonul ca fenomen psihic este o opţiune de auto-
pedepsire şi auto-excludere socială a subiecţilor.
Autoexcluderea socială a şomerilor de exemplu este acelaşi tip de fenomen ca şi abandonul
şcolar al copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate sau proveniţi din medii defavorizate. În ambele
cazuri reintegrarea socială a acestor persoane se loveşte de dificultatea dezvoltării unei micro-
culturi a celor abandonaţi ce este antagonică micro-culturii celor care au succes. În cazul unor
comunităţi culturale ce dezvoltă rezistenţă la schimbare precum cultura Romă această rezistenţă se
datorează acestei micro-culturi menţinută tradiţional în familie sau comunitate.
Programele sociale ce s-au dovedit de succes permiţând recuperarea socială a copiilor,
tinerilor sau adulţilor au avut o componentă esenţială, anume a doua şansă în recuperarea şi
dezvoltarea talentelor ascunse şi îngropate, ce permit emanciparea parţială a subiecţilor şi
recâştigarea stimei de sine.
Caracteristicile psihologice menţionate şi comparate se pot vedea mai jos.

Devine relevantă, la o comparare a celor două profile, diferenţa calitativă între


caracteristici.
Tabelul următor face acelaşi lucru, dar permite vizualizarea mai exactă a polarizărilor

Dimensiune umană Copil cu tendinţă de abandon Copil cu dezvoltare mentală


conform potenţialului biologic
maximizat al vârstei fizice
Adaptare Dificultăţi de adaptare Adaptare bună la nişă
Deschidere Suspiciune faţă de lumea din jur Dezvoltare intelectuală
Cunoaşterii Abandon educativ Descoperirea eului
Motivare Sentimentul de abandon Pasiune
Echilibru personal Comportamente pre-delicvente Interiorizare
Încredere în sine Suferinţă faţa de neglijarea Operarea în viitor
emoţională
Hotărâre Pierderea speranţei Emanciparea personalităţii
Descoperire Tristeţe Aprofundarea cunoaşterii
Curiozitate Respingere Descoperire
Iniţiativă Anxietate Strategii
Implicare Absenţa aspiraţiilor Operaţii formale
Ordonare Indiferenţă-apatie Algoritmizare
Organizare Lipsă de motivaţie Tactică în abordarea diferitelor
situaţii
Performare Scăderea performanţelor şcolare Argumentaţii logice
Inventivitate Retragere în imaginar Găsirea de soluţii
Aprofundare Adaptare la stres Analiza cauzală
Lupta cu dificultăţile Depresie-oboseală Revoltă
Creativitate Absenţa stimei de sine Imaginaţie
Stimulare Rezistenţa la schimbare Cooperarea în soluţionarea
problemelor
Cooperare Încăpăţânare Prietenie
Concentrare Tulburări de atenţie Validare
Sistematizare Nesiguranţă Abstractizare
Activare Respingerea şanselor, Dezvoltarea în cooperare a
culpabilizare potenţialelor
Evoluţie Agresivitate Asincronie

Se poate observa cu uşurinţă din acest tabel cum apare polarizarea inversă a
comportamentului copiilor, copii cu tendinţe de abandon simţindu-se la rândul lor abandonaţi şi
dezvoltând astfel comportamente de auto-pedepsire şi auto-distrugere.
Diferenţele comportamentale dintre cele două categorii de personalităţi arată existenţa unui
număr de dimensiuni umane. Acestea sunt reprezentate în tabelul de mai sus pe coloana din
dreapta şi sunt caracteristice nivelului de dezvoltare mentală a persoanelor cu tendinţă de abandon.
Nivelul de performanţă pe fiecare dimensiune poate fi evaluat pe o scală de la 1 la 10 obţinând
astfel o hartă de caracterizare a gradului şi direcţiei tendinţei de abandon şcolar sau social.
Se pot estima pe această cale tendinţele către alcoolism (dimensiunea cooperării),
infracţionalitate (dimensiunea evoluţiei) etc. ce caracterizează diferitele profile psihologice, se
poate de asemenea estima strategia individualizată de asistare a acestor persoane şi punctele forte
pe care se poate construi aceasta.
Vectorii personalităţii lor se modifică după cum se poate vedea în tabelul următor

Copil cu tendinţă de abandon Copil cu dezvoltare mentală conform


potenţialului biologic maximizat al vârstei
fizice
Dificultăţi de adaptare agresivitate Adaptare la nişăAsincronie a dezvoltării
Suspiciune faţă de lumea din jur abandon Dezvoltare intelectualăDescoperirea eului
Sentimentul de abandoncomportamente PasiuneInteriorizare
delicvente
Suferinţa faţă de neglijarea Operarea în viitoremanciparea personalităţii
emoţionalăpierderea speranţelor
Anxietatetristeţe Strategii aprofundare
Absenţă aspiraţiilorrespingere Operaţii formaledescoperire
Lipsa de motivaţieindiferenţă apatie Tactica algoritmizare
Scăderea performanţelor şcolarecăderea în Argumentaţii logicegăsirea de soluţii
imaginar
Adaptare la stresdepresie, oboseală Analiză cauzalărevoltă
Absenţa stimei de sinerezistenţa la schimbare Imaginaţie cooperare către soluţionarea
problemelor
Tulburări de atenţieîncăpăţânare Validare prietenie
Nesiguranţă respingerea şanselor, Abstractizare dezvoltarea în cooperare a
culpabilizare potenţialelor

Din studiul acestor două tabele se poate deduce şi metoda optimă individualizată de lucru
cu copiii cu tendinţe de abandon. Caracteristicile psihologice nu se dezvoltă toate o dată, ci în
funcţie de context individual acestea apar şi pot fi depistate pe rând. În perioada de dezvoltare a
acestor caracteristici specifice tendinţelor de abandon mai există încă active şi caracteristicile
copilului normal cu potenţialele deplin dezvoltate. Aceasta face posibil demersul integrării copiilor
cu tendinţe de abandon în programe de dezvoltare a unei pasiuni ce duce la emoţii pozitive,
deseori acestea fiind de tip artistic.
Existenţa paralelă a referenţialului comportamental al copilului normal face posibilă lupta
cu tendinţele de abandon. Trebuie să luăm în consideraţie faptul că abandonul şcolar este o reacţie
tipică a copilului ce se simte abandonat de familie, prieteni, şcoală sau societate, dezvoltând
tendinţe de culpabilitate personală şi pedepsindu-se singur prin auto-distrugerea şanselor şi a
personalităţii.
Vectorii de personalitate sunt de asemenea instrumente utile găsirii de soluţii individuale
pentru asistarea celor cu tendinţe de abandon. Existenţa simultană a doi vectori, unul pozitiv, altul
negativ în compensaţie arată existenţa unor opţiuni de afirmare sau negare a personalităţii ce sunt
declanşate de factorul de mediu social şi de caracteristicile de performanţă individuală. Această
observaţie este utilă în construirea de strategii individualizate atât pentru întărirea caracteristicilor
vectoriale pozitive ce sunt încă prezente la subiecţii expuşi abandonului, cât şi pentru recuperarea
parţială şi schimbarea de perspectivă a caracteristicilor vectorilor negativi declanşaţi de starea de
abandonare a afirmării proprii.
De exemplu pentru vectorul Tulburări de atenţieîncăpăţânare ce se poate transforma în
Validare prietenie se poate construi o strategie de mentorat de tip peer to peer cu colegi
binevoitori ce doresc să ajute pe colegul aflat în dificultate. De asemenea pentru Lipsa de
motivaţieindiferenţă apatie ce se poate transforma în Tactica algoritmizare se poate proiecta
un program de descoperire şi inventică pe subiecte ce nu au fost iniţial abordate şi unde copilul
aflat în dificultate nu a întâmpinat nici un fel de eşecuri. Orice succes într-un astfel de proiect va
face copilul să-şi găsească motivaţii de revenire în fluxul şcolar, fiind convins că poate relua
şcoala şi performa. O listă parţială de astfel de programe este următoarea

Program de recuperare Copil cu tendinţă de Copil cu dezvoltare mentală


abandon conform potenţialului biologic
maximizat al vârstei fizice
Program de incluziune socială Dificultăţi de adaptare Adaptare la nişăAsincronie a
prin cultivarea talentelor agresivitate dezvoltării
artistice
Program de antreprenoriat Suspiciune faţă de lumea din Dezvoltare
social şi de mediu jur abandon intelectualăDescoperirea
eului
Programe de tip dă mai Sentimentul de abandonat de PasiuneInteriorizare
departe şi de cultivare a societatecomportamente
solidarităţii de grup delicvente
Program de ajutorare Suferinţa faţă de neglijarea Operarea în
reciprocă şi intervenţie la emoţionalăpierderea viitoremanciparea
nevoie speranţelor personalităţii
Program de cunoaştere a Anxietatetristeţe Strategii aprofundare
naturii şi societăţii şi de
înţelegere a comportamentelor
Program de aplicare practică a Absenţă Operaţii formaledescoperire
cunoştinţelor şi de utilizare aspiraţiilorrespingere
practică a abilităţilor manuale
Program de descoperire sau Lipsa de Tactica algoritmizare
inventică pe subiecte inedite motivaţieindiferenţă apatie
Program de dezbatere asupra Scăderea performanţelor Argumentaţii logicegăsirea
problemelor curente şi de şcolarecăderea în imaginar de soluţii
găsire de soluţii
Program de managementul Adaptare la stresdepresie, Analiză cauzalărevoltă
stresului prin activităţi oboseală
sportive şi de grup
Program de management al Absenţa stimei de Imaginaţie cooperare către
crizelor şi de intervenţie sinerezistenţa la schimbare soluţionarea problemelor
pentru recuperarea şi
rezolvarea problemelor de
mediu şi sociale
Mentorat între colegi de Tulburări de Validare prietenie
generaţie sau mai mari atenţieîncăpăţânare
Program de instruire privind Nesiguranţă respingerea Abstractizare dezvoltarea în
viaţa de familie şi optimizarea şanselor, culpabilizare cooperare a potenţialelor
şanselor de succes ale copiilor
Pentru cazul specific al copiilor cu abandon aceste programe este necesar să se
concretizeze în curricule specifice. O listă de direcţii de dezvoltare curriculară este următoarea

Program de recuperare curriculă


Program de incluziune socială prin Intrebari de cultura generala şi talent artistic
cultivarea talentelor artistice concurs cu premii.
Program de antreprenoriat social şi de mediu Competenţe antreprenoriale, inclusiv pentru
propria cariera
Programe de tip dă mai departe şi de Competenţe de comunicare şi organizare de
cultivare a solidarităţii de grup grup
Program de ajutorare reciprocă şi intervenţie Competenţe de învăţare continua şi întrajutorare
la nevoie reciprocă
Program de cunoaştere a naturii şi societăţii Societatea europeană, comportamente
şi de înţelegere a comportamentelor multiculturale
Program de aplicare practică a cunoştinţelor Agricultura si zootehnia ecologice, meserii
şi de utilizare practică a abilităţilor manuale tradiţionale cu materii prime din natură
Program de descoperire sau inventică pe Competenţe în ştiinţa si tehnologie
subiecte inedite
Program de dezbatere asupra problemelor Educaţie civica, democratica, juridica
curente şi de găsire de soluţii
Program de managementul stresului prin Jocuri si divertisment
activităţi sportive şi de grup
Program de management al crizelor şi de Catastrofe naturale, Protecţia mediului,
intervenţie pentru recuperarea şi rezolvarea Sensibilitate culturala si acceptarea
problemelor de mediu şi sociale multiculturalismului
Mentorat între colegi de generaţie sau mai Utilizarea internetului, competenţe informatice
mari
Program de instruire privind viaţa de familie Educaţie pentru sănătate
şi optimizarea şanselor de succes ale copiilor

Un exemplu de structură de program dedicat acestui grup ţintă este următorul. Un set de programe
destinate acestui grup ţintă poate fi găsit in anexe.
Program de educaţie 4 Descoperirea şi cultivarea talentelor antreprenoriale sau artistice,
Fructificarea intuiţiei în mod creativ şi constructiv

Dezorganizarea sentimentul de Descoperirea şi cultivarea talentelor


familiei abandon, lipsă de antreprenoriale sau artistice, Fructificarea
motivaţie intuiţiei în mod creativ şi constructiv
Factori cauzali abandon Dezorganizarea familiei
Manifestări specific generate sentimentul de abandon, lipsă de motivaţie

Scenariu

arătarea înţelesurilor şi filozofiei ce au stat la baza abordării problemelor

Copiii cu tendinţe de abandon provenit din familii dezorganizate dezvoltă sentimente de


culpabilitate pentru dezorganizarea familiei şi secundar sentimentul de abandonaţi şi de inutilitate
a existenţei proprii. Copiii din aceast grup nu-şi găsesc un rost în viaţă sau o motivaţie pentru a
progresa într-o direcţie oarecare. Programele ce le anulează aceste tendinţe, îi atrag la şcoală şi le
redau încredere în forţele proprii sunt programele de cultivare a talentelor antreprenoriale sau
artistice, programele creative şi de cultivare a iniţiativelor constructive. Aprecierea intuiţiilor şi
încurajarea analizei cauzale a observaţiilor sunt principalele mijloace de a atrage această categorie
de copii către şcoală. Fructificarea intuiţiilor şi observaţiilor în realizarea de produse creative sau
de programe antreprenoriale destinate rezolvării unor probleme concrete sunt cheia ce asigură
succesul atragerii către şcoală a acestor copii. Categoria aceasta de copii este suficient de largă şi
de accesibilă în sistemul instituţionalizat ca să merite o atenţie specială.

Activităţi
-Ce credeţi voi despre evenimentele recente, ce consideraţi că favorizează evenimentele şi în ce
context se manifestă acestea? Ce responabilităţi asumate ar putea favoriza evitarea unor astfel de
evenimente? Activităţi de observare şi interpretare cauzală prin întrebări deschise şi dezbateri a
evenimentelor pozitive sau negative. Motivarea elevilor în a căuta soluţii concrete la evenimentele
negative sau soluţii de sprijin pentru evenimentele pozitive.
-Cum vă explicaţi următorul şir de evenimente, cum au fost generate şi în ce context? Cum vă
explicaţi succesiunea de evenimente colaterale produse datorită evenimentului principal? Cum pot
fi utilizate aceste fenomene pentru îndreptarea sau rezolvarea unor probleme mai vechi?
Experimente şi modelări, dezbateri şi lansări de ipoteze şi analize asupra diferitelor situaţii din
viaţa cotidiană sau din experienţa personală.
-Care sunt în opinia voastră cauzele principale şi cele colaterale secundare ce au produs următorul
şir de evenimente? Care pot fi soluţiile de rezolvare a problemelor, dacă există şi în ce condiţii pot
fi aplicate? Experimente şi observaţii asupra abilităţilor ce trebuie dezvoltate pentru rezolvarea
acestor probleme şi a cunoştinţelor necesare pentru găsirea celor mai eficiente şi neinvazive
proceduri.
-De ce este nevoie de antrenarea abilităţilor pentru a face faţă la momentele dificile sau
imprevizibile? Aveţi abilităţi şi talente de care nu sunteţi conştienţi încă? Ce fel de acţiuni ar fi
necesare pentru dezvoltarea acestor abilităţi şi talente? Experimente şi observaţii privind calităţile
umane, psihologice sau fizice, precum şi privind capacităţile de a găsi resursele necesare în
rezolvarea problemelor, sau de a organiza acţiuni coerente pentru rezolvarea problemelor concrete.
-Unde avem prilejul să ne formăm personalitatea, natura ne ajută dacă învăţăm să observăm şi să
interpretăm corect observaţiile? Regulile sociale ne ajută sau ne împiedică să ne dezvoltăm
personalitatea, cum definim personalitatea? Observaţii şi experimente privind capacitatea de a
conduce sau acţiona în caz de necesitate şi a caracteristicilor ce permit rezolvarea problemelor şi
eficienţa intervenţiilor.
-Când putem fi creativi în acţiunile noastre, ce ne împiedică să fim creativi în fiecare moment?
Care sunt caracteristicile ce ne stimuează creativitatea în descoperirea de soluţii inedite şi corecte
etic pentru rezolvarea problemelor? Experimente şi observaţii asupra încrederii oamenilor sau în
oameni, asupra libertăţii de a găsi soluţii şi de a căuta mijloace, asupra capacităţii de implicare şi a
curiozităţii manifestate peentru a descoperi soluţiile ingenioase şi creative.
-Cu ce mijloace şi prin ce tip de experienţe putem să ne motivăm să dezvoltăm capacităţile noastre
ascunse şi să ni le asumăm? Ce ne trebuie pentru a ne implica în acţiunile corective ce permit
rezolvarea unor situaţii problemă? Experimente şi observaţii privind identificarea zonelor de
interes individual şi a capacităţilor ce se dezvoltă datorită acestui interes, precum şi a factorilor
motivaţionali ce dezvoltă implicarea personală în rezolvarea problemelor.
-În ce condiţii credeţi că oamenii işi declaşează dezvoltarea de abilităţi şi asumarea de sarcini
implicându-se în acţiuni preventive sau corective? În ce condiţii se pot rezolva problemele
acumulate în timp? Acţiuni de organizare a experimentelor sociale de grup sau de auto-cunoaştere
ce permit tinerilor şi copiilor să conştientizeze prin experiment direct structura problemelor şi a
reacţiilor lor la acestea.
-Pentru cine eşti important, ai conşientizat vreodată că eşti important sau chiar esenţial pentru
oamenii din jurul tău? Devii mai important dacă acţiunile tale sunt pozitive şi benefice?
Experimente şi acţiuni prin programe de tipul dă mai departe, ceea ce ţie ţi-a folosit va folosi şi
altora.
-Pentru ce este necesar să cauţi să te dezvolţi echilibrat şi armonios pe toate dimensiunile umane?
Este lipsa de abilităţi şi platitudinea comportamentală o soluţie reală adaptativă, sau este necesar
să îţi asumi propriul destin? Organizarea şi conceperea de dezbateri motivaţionale care trebuie să
conducă către implicarea copiilor şi tinerilor în luarea destinului în propriile mâini şi a munci şi
lupta pentru propria emancipare.

Plan de remediere individualizat


Crearea grupurilor de lucru şi analiză care să permită dialogul sincer între membri şi proiectarea
activităţilor necesare coordonate prin feedback pe diferitele detalii ale desfăşurării activităţilor.

Programe de educaţie generate de etapele de dezvoltare provocate de mediul social şi


corespunzătoare motivaţiilor generate de acesta

Caracteristici generale

Stagiu de dezvoltare Programe specifice Competenţe Direcţii şi arii de


caracteristici de educaţie educative prin curricula
materie aplicabile
asupra unui
domeniu
Egocentric Dezvoltarea Interacţiunea, biologie, ecologie,
individualist, capacităţii de gestionarea emoţiilor geografie, anatomie,
obiective, percepţie observare a şi afectivităţii faţă de psihologie, sociologie,
cantitativă, inteligenţă semnificativului şi de alţii, de domenii sau fizică, chimie,
analitică, nevoi explicare a direcţii, identificarea economie, astronomie,
primare fenomenelor prin memelor culturale, a
dezvoltarea de ierarhiei sociale, a etc.
scenarii poziţiei faţă de trecut
şi viitor, deschidere,
direcţionare, stimă de
sine, respect,
recunoaştere,
integrare, acceptare,
control, antrenare,
armonizare
Motivat de Dezvoltarea Colaborarea, intuirea, ştiinţe aplicate,
comunitate, scopuri, capacităţilor de lucru analiza tehnologii, istoria
percepţie calitativă, în grup, de colaborare interacţiunilor, jocuri, culturilor, istoria
inteligenţă sintetică, şi ofertare de caracter, gestionarea religiilor, dezvoltarea
nevoia de siguranţă informaţii, de sentimentelor de de proiecte diverse,
finalizare în recunoştinţă, intuiţia, informatică, legislaţie,
standarde înalte a motivaţia, finanţe, etc.
lucrului început creativitatea, ordinea,
toleranţa,
determinarea, iniţiere,
implicare
Motivat de societate, Dezvoltarea Comuniunea dincolo limbă şi comunicare,
idealuri, percepţie capacităţilor de de sentiment, nevoile limbi străine,
corelativă, inteligenţă înţelegere şi corelare şi responsabilităţile, comunicare pe
laterală, nevoi de a relaţiilor şi iubirea autentică, internet, educarea non-
comunicare mecanismelor iertarea, slujirea violenţei, etologie,
neliniare şi de găsire celorlalţi mai presus reţele profesionale şi
a limbajului adecvat decât conducerea lor, gestionarea
descrierii voluntariatul, informaţiilor, etc.
fenomenului descoperirea,
înţelegerea
simbolurilor,
înţelegerea înrudirii
fenomenelor
Motivat de omenire, Dezvoltarea Mistica dincolo de teoria sistemelor,
menire, rost, percepţie înţelegerii multi- nevoi, învăţarea şi ştiinţele complexităţii,
normativă, inteligenţă dimensionalităţii şi evoluţia auto- sustenabilitate şi
dinamică, nevoia de dinamicii sistemelor determinată, arta de a echilibru sistemic,
cunoaştere şi a legilor din spatele învinge trupul, etologie socială,
fenomenelor transformarea lui în antropologie culturală,
fiinţă, identificarea teoriile cosmologice,
propriului eu şi ştiinţele cosmosului,
înţelegerea celorlalţi, etc.
nivelul la care se află,
darurile specifice, ce
putem învăţa de la
alţii, dimensionare,
structurare,
organizare,
emancipare, analiză
cauzală, gândire pe
mai mulţi paşi
Motivat de Dezvoltarea Realizarea unei managementul crizelor
transcederea speciei inteligenţei comuniuni autentice, şi dezastrelor,
umane, rol ecologic, responsabile şi cunoaştere prin organizare şi control,
percepţie integratoare, inovative, a participare la realitate responsabilitate
inteligenţă complexă, capacităţilor de li înţelegerea mistică corporatistă şi de
nevoi de emancipare manageriere a nu magică, revelaţie mediu, inventică şi
crizelor, a înţelegerii nu putere, inovare tehnologică pe
dezvoltării emancipare, tehnologii verzi sau
fenomenelor, organizare, albastre, dezvoltarea
complexe sau cunoaştere directă, personalităţii, etc.
deschise şi de echilibru, sinteză,
estimare a organicitatea
consecinţelor lor înţelegerii,
complexitate,
dinamică,
autocunoaştere,
echilibru şi armonie

Următorul tabel corelează nivelele de metamorfoză umană cu cele patru direcţii descrise în
metamorfoza umană.
Stagiul 1 Stagiul 2 Stagiul 3 Stagiul 4 Stagiul 5
personalitate Egocentric, Comunitar, Social, Uman, Responsabil
obiective scopuri idealuri menire, rost eco-sistemic
conştienţă Asupra Asupra Asupra Asupra Asupra ecosistemului
propriului corp familiei comunităţii umanităţii şi universului
autonomie Primară Siguranţă Comunicare Cunoaştere Emanciparea
generală personalităţii
abilităţi Cantitativ Calitativ Corelativ Normativ Integrator
mentale şi Drept-nedrept Valoros- Similar Legiferabil Seturi de legi auto-
nivel etic Profitabil- nevaloros, Izomorf prin.. generative
neprofitabil Partajabil, Derivat din.. Descriptibil Dezvoltări de tip
Corect-incorect Echilibrat, Cu consecinţe prin.. fractal auto-similar
Bun-rău Sustenabil, în .. Axiomatizabil Dezvoltări auto-
Frumos-urât Optimal Generator prin izomorfe
de… Recuperabil Dezvoltări deschise
prin.. modificărilor datelor
Gestionabil iniţiale
prin..

Structura mai sus amintită este generală şi independentă de stilurile de învăţare ale copiilor
sau adulţilor, dar evoluţia de tip metamorfoză are tendinţa de a conduce către creier integrat la
nivelul personalităţii dezvoltate. Cum stagiile de metamorfoză a personalităţii umane nu sunt
direct dependente de vârsta cronologică programele educative specifice pot fi introduse între
programele non-formale ce sunt deschise tuturor etapelor de vârstă. Pe de altă parte programele
formale pot avea deschideri care să canalizeze eforturile elevilor către dezvoltarea personală şi
metamorfozarea umană către maximizarea abilităţilor native şi îndeplinirea orizontului personal de
motivare. Aceasta se face atât prin adecvarea stilului de predare al profesorilor la stilul de învăţare
al elevilor, cât şi prin înţelegerea stagiului de dezvoltare umană a fiecărui elev.

Dezvoltarea personalităţii umane trece printr-o metamorfoză ce presupune anumite etape


şi modificări de profil mintal şi comportament. Acestea se asociază în pachete ce sunt descrise in
figura 1 prin citirea pe orizontală a figurii, ce este structurată pe caracteristici delimitate de
structura volitivă şi de piramida nevoilor. De exemplu comportamentul egocentric individualist,
orizonturile pe obiective, percepţie cantitativă, inteligenţă analitică, nevoi primare şi etajul I de
dezintegrare pozitivă a personalităţii conform Dabrowsky. Fiecare etapă de dezvoltare a
personalităţii este asociată de asemenea cu un nivel de procesare a informaţiei ce configurează şi
direcţia şi amplitudinea performanţelor mentale. Anumite domenii de studiu şi materii şcolare sunt
mai bune ofertante de astfel de informaţii decât altele, iar dezvoltarea pe cunoaştere şi
comportament a copiilor poate fi facilitată de studierea non-formală a acestor materii sau domenii.
Stagiul 1
Din acest punct de vedere comportamentul egocentric este direct asociat cu gândirea de tip
cantitativ şi poate fi produs de acest tip de gândire liniară, cantitativă şi analitică. Aici intervine
atât deschiderea culturală cât şi educaţia de tip formal ce evaluează anumite caracteristici pe care
le şi antrenează.
Dezvoltarea personalităţii se poate face prin expunerea mentalului copiilor la probleme
deschise în care nu există răspunsuri standardizate şi mecanisme deja fixate de analizare a
problemelor şi fenomenelor. Deschiderea mentală necesară dezvoltării personalităţii se poate face
atât prin ofertarea unor informaţii interpretabile prin stilul de gândire specific nivelului, cât şi prin
alte stiluri de gândire specifice nivelului superior.
Stagiul 2
Comportamentul va fi egocentric faţă de tot cu excepţie familia sau grupul social de
prieteni, unde va exista o doză de altruism, deseori interesat parţial.
Dezvoltarea personalităţii se poate face prin analizarea consecinţelor lipsei de implicare în
problemele existente sau inadecvării comportamentale egocentrice în remedierea echilibrelor. Sunt
necesare multe exemple pentru intuirea corectă a cazurilor şi înţelegerii modului de operare a
relaţiilor eficiente în colectiv.
Stagiul 3
Comportamentul va fi intolerant faţă de alte culturi decât cea proprie, dar tolerantă faţă de
greşelile sau contradicţiile propriei culturi ce sunt considerate justificabile.
Dezvoltarea personalităţii se face prin deschidere multiculturală, incluziune socială,
incluziune culturală, tolerantă la creativitatea altora şi la standardele valorice şi procedurile altora.
Este necesară o deschidere de tip piaţă de valoare culturală pentru a se putea trece la stagiul
următor.
Stagiul 4
Comportamentul va fi înclinat către valorile umane, drepturi şi libertăţi, etică profesională,
responsabilitate socială şi de mediu, cu mai puţină deschidere către alte specii ce sunt considerate
pe un nivel mai jos decât specia umană.
Dezvoltarea personalităţii se face prin deschideri asupra rostului ecosistemic al omenirii,
echilibrul cunoaşterii şi studiul ingineriei viului, deschiderea către logicile non-formale şi
neliniare, abordările complexităţii fenomenelor, deschideri către ştiinţele calitative ale naturii sau
societăţii.
Stagiul 5
Comportamentul este tipic altruist la orice nivel, cu tendinţe autosacrificiale pentru
echilibrarea sistemului, puternic motivat către această direcţie şi înclinat către cunoaşterea legilor
şi mecanismelor de funcţionare al universului viu sau neviu.
Dezvoltarea personalităţii nu mai poate fi influenţată prin programe specializate ci devine
complet liberă şi independentă de factorii externi, fiind influenţată strict de deciziile proprii sau
nevoile generale ale sistemului la care răspund pozitiv subiecţii.
Dezvoltarea conştienţei asupra universului presupune un alt tip de demers, unde nu doar
informaţia joacă un rol prioritar. Oamenii în general sunt conştienţi de anumite aspecte ale
universului personal sau exterior, iar această conştienţă nu este dependentă doar de informaţie şi
capacităţile de procesare ci şi de nivelul de abilităţile de observare a ceea ce este semnificativ din
anumite puncte de vedere. Conştienţa este dependentă de nivelul de complexitate corelată pe care
îl dezvoltă o persoană în observarea şi înţelegerea realităţii. Aceasta se poate îmbunătăţi şi
dezvolta prin tehnici de interpretare şi dezbateri pe anumite tematici, ce fac parte tot din
portofoliul educaţiei non-formale. Direcţiile de evaluare a nivelului de conştienţă asupra realităţii
se asociază direct cu participare cu standarde de comportament etic sau ne-invaziv asupra
echilibrelor existente, cu dezvoltarea de soluţii aplicabile în rezolvarea sustenabilă a unor
probleme şi cu echilibrul personalităţii în condiţii de stres. Tehnicile didactice în acest caz sunt
mai importante decât informaţia primită. Cea mai valoroasă tehnică didactică în acest sens s-a
dovedit a fi tehnica feedback-ului prin care elevii răspund la întrebarea “care este părerea ta
despre”..
Stagiul 1
Omul este centrat pe propriul corp, din punctul de vedere al nevoilor sau esteticii acestuia,
se poate extinde conştienţa asupra veşmintelor şi impactul social al acestora, sau asupra obiectelor
personale pe care le simt ca o parte din fiinţa lor şi pe care le posedă. Sentimentele posedării,
posesiunii sau apartenenţei sunt predominate.
Dezvoltarea conştienţei se face prin trecerea de la eu la noi, de la al meu la al nostru, prin
sublimarea comportamentului posesiv şi cadouri reciproce, împărţirea sarcinilor altora sau
personale cu alţii.
Stagiul 2
Omul este centrat pe corpurile altora, dar sesizează şi caracteristici ale personalităţii altora
ce pot fi mai puternice decât simbolistica corporală. Aprecierea corporală este condiţionată
calitativ de frumos-urât, gras-slab, înalt-scund, sau alte aspecte de apreciere liniară, dar există
deschideri şi spre armonios, sau alte caracteristici calitative.
Dezvoltarea conştienţei se face prin deschiderea către funcţionalitate, soluţiile tehnice ale
naturii, echilibrul general al viului sau mecanismele societăţii. Apare un primordiu de necesitate a
protejării echilibrelor socio-culturale sau de mediu.
Stagiul 3
Omul este centrat pe conştienţa caracteristicilor culturale şi necesităţile comunităţii. Poate
înţelege motivaţiile şi istoria dezvoltării caracteristicilor culturii proprii, modul de gândire şi
orizonturile de dezvoltare. Poate deveni din acest motiv lider în cultura proprie şi se poate implica
în administrarea acesteia, deseori abuzând de poziţia dată de persoanele din mediul său cultural.
Dezvoltarea conştienţei se poate face prin înţelegerea problemelor globale şi generale ce
afectează cultura proprie şi prin mecanisme de previziune a dinamicii şi orientărilor viitorului,
precum şi prin managementul organizatoric al crizelor şi dezastrelor, al asigurării calităţii şi
standardizarea procedurilor de inter-relaţie socială sau de mediu natural local.
Stagiul 4
Omul este centrat asupra posibilităţilor şi limitelor abilităţilor umane, asupra posibilităţilor
de depăşire a limitelor şi neputinţelor acestora şi spre gândirea complexă şi cauzală necesară în
aprecierea corectă a realităţii. La acest stagiu omul lansează multe ipoteze plauzibile pe care caută
să le valideze prin experiment, acolo unde nu are deplina înţelegere a situaţiei
Dezvoltarea conştienţei se face prin înţelegerea cu ajutorul instrumentelor de gândire
neliniară, aprecierea momentelor critice sau singulare şi găsirea logicilor de transfer între datele
cantitative şi cele calitative culese în caracterizarea unui fenomen. Acţiunea este mai puţin
frecventă omul având tendinţa să lase lucrurile să evolueze liber, influenţându-le doar în caz de
urgenţă şi necesitate.
Stagiul 5
Omul este conştient de coerenţa legilor cosmice şi ale viului, de dinamica şi orientarea
evoluţiei fenomenelor, are previziuni clare şi precise pe orizont îndepărtat de timp şi tendinţa de a
găsi soluţii pentru fenomene ce se vor petrece în viitorul previzibil.
Dezvoltarea conştienţei se face necondiţionat, omul având o mare capacitate de trăire
fenomenologică a realităţii şi de recunoaştere a patern-urilor comportamentale.
Dezvoltarea autonomiei este o altă direcţie ce presupune călcarea standardelor şi regulilor
impuse pentru reconfigurarea acestora în condiţii noi. Aceasta se produce prin programe de
cultivare a creativităţii ce sunt de asemenea specifice fiecărei etape din metamorfoza umană.
Astfel pe prima etapă cea cantitativă şi liniară se pot introduce programe de cultivare a creativităţii
cu obiecte şi în reguli existente, dezvoltarea de noi concepte pe baza vechilor reguli sau axiome
fiind consecinţa aşteptată şi precedând acţiunea creativă din etapa a II-a.
Stagiul 1
Autonomia se reduce la acest nivel la necesităţile fiziologice şi la ocuparea unui loc
favorabil unde are posibilitatea să maximizeze beneficiile minimizând eforturile. În rest omul este
direct dependent şi atent la influenţele celorlalţi, este oportunist şi deseori agresiv, temător
pofticios, invidios, instinctual şi puternic sexual.
Dezvoltarea autonomiei se face în mod natural prin conflictul între generaţii şi tendinţa de
ocupare a unei poziţii superioare în ierarhie fără asumarea riscurilor, prin susţinerea şi supunerea
în faţa unui lider potenţial. Din punct de vedere educativ o creştere a autonomiei se poate obţine
odată cu creşterea încrederii în puterile proprii prin dezvoltarea de abilităţi ce pot fi validate de
piaţă.
Stagiul 2
Autonomia este condiţionată de opiniile celorlalţi despre subiect, de gradele de libertate
oferite de mediul social apropiat, de gradul de curaj avut în asumarea unor riscuri limitate.
Siguranţa generală este cadrul general faţă de care se fac toate aprecierile ce desemnează limitele
autonomiei individuale. Deseori subiecţii sunt posesivi şi intransigenţi, dau altora propriile sarcini
şi nu-şi asumă responsabilităţi riscante.
Dezvoltarea autonomiei se face prin managementul stresului în condiţii dificile şi prin
programe de creştere a stimei de sine şi motivaţiei de a duce la bun sfârşit diferite demersuri. Este
posibil ca acestea să se obţină la momentul când vârsta cronologică este înlocuită de vârsta
mentală a personalităţii în relaţiile cu alţii sau în momente de criză când subiecţii descoperă soluţii
de ieşire din criză.
Stagiul 3
Subiecţii au autonomie în dezvoltarea mijloacelor de comunicare, pot utiliza mijloace
inedite ce au impact direct asupra celorlalţi, sau pot rafina limbajul astfel încât să producă efectele
aşteptate şi dorite. Sunt foarte atenţe încă la imaginea generală pe care o au în faţa altora şi caută
să iasă în evidenţă.
Dezvoltarea autonomiei se poate face către cunoaşterea mai fină a realităţii, în special pe
partea calitativă greu de exprimat sau de evaluat şi măsurat. Din punct de vedere educativ aceasta
se face prin corelarea diferitelor aspecte ale realităţii într-o structură de date dimensionate şi
structurate cu ajutorul unor indicatori complecşi şi prin utilizarea datelor corelate în crearea de
strategii specifice ce pot conduce la rezolvarea unor situaţii problemă.
Stagiul 4
Autonomia se dezvoltă asupra câmpurilor de cunoaştere şi a profunzimii abordărilor.
Există tendinţa unor dezvoltări cognitive de tip enciclopedic şi a unor emiteri de ipoteze şi teorii ce
pot fi confirmate de părerile, ipotezele şi teoriile altora. Aceasta conduce la necesitatea sprijinirii
propriilor realizări prin cercetarea altor rezultate şi bibliografie.
Dezvoltarea autonomiei se poate face prin asumarea propriilor rezultate chiar dacă aceasta
înseamnă conflictul cu alte rezultate anterioare sau noi câmpuri de lucru. Din punct de vedere
educativ aceasta se poate face prin încurajarea creativităţi şi inventivităţii
Stagiul 5
Autonomia în acest stagiu se adresează înţelegerii limitărilor produse de tradiţiile culturale
în gândire şi manifestare socială. La acest stagiu omul devine liber de standarde, cutume, ritualuri
sau taboo-uri şi are capacitatea de a dezvolta soluţii complexe şi eficiente pentru probleme dificil
sau foarte dificil de abordat. Din punct de vedere educativ autonomia este posibil să se dezvolte
prin deschiderea de noi instrumente logice sau algoritmi de gândire şi evaluare a realităţii de orice
fel pe orice direcţii de apreciere.
Dezvoltările ulterioare ale autonomiei nu sunt condiţionate de nimic.
Dezvoltarea abilităţilor mentale şi a nivelului etic este o altă direcţie ce presupune
contactul uman cu infinitatea universului şi studierea legilor de funcţionare a tuturor expresiilor
universului. Chiar şi această direcţie are etape de dependenţă de metamorfoza umană, la primul
nivel existând principiile dreptăţii, adevărului, frumosului, profitabilului, sau a ceea ce este bun
sau util, precum şi gândirea critică.
Stagiul 1 Stagiul 2 Stagiul 3 Stagiul 4 Stagiul 5
personalitate Egocentric, Comunitar, Social, Uman, Responsabil
obiective scopuri idealuri menire, rost eco-sistemic
conştienţă Asupra Asupra Asupra Asupra Asupra ecosistemului
propriului corp familiei comunităţii umanităţii şi universului
autonomie Primară Siguranţă Comunicare Cunoaştere Emanciparea
generală personalităţii
abilităţi Cantitativ Calitativ Corelativ Normativ Integrator
mentale şi Drept-nedrept Valoros- Similar Legiferabil Seturi de legi auto-
nivel etic Profitabil- nevaloros, Izomorf prin.. generative
neprofitabil Partajabil, Derivat din.. Descriptibil Dezvoltări de tip
Corect-incorect Echilibrat, Cu consecinţe prin.. fractal auto-similar
Bun-rău Sustenabil, în .. Axiomatizabil Dezvoltări auto-
Frumos-urât Optimal Generator prin izomorfe
de… Recuperabil Dezvoltări deschise
prin.. modificărilor datelor
Gestionabil iniţiale
prin..

Stagiul 1
Abilităţile mentale sunt condiţionate de aprecieri liniare conforme unor standardizări
culturale, drept-nedrept, valoros-fără valoare, frumos-urât, adevărat-fals, etc. fără nuanţare sau
reducere a domeniului de aplicabilitate ale noţiunilor.
Dezvoltarea abilităţilor mentale se face prin nuanţarea conceptelor şi dezvoltarea de
paradoxuri prin care se verifică validitatea abordărilor liniare. Din punct de vedere educativ
aceasta se face prin analizarea erorilor de gândire din istorie ce au provocat diferite dezastre, dar şi
prin dezvoltarea instrumentelor analitice şi ştiinţifice de gândire.
Stagiul 2
Abilităţile mentale şi gândirea etică sunt condiţionate de înţelegerea sistemelor şi
comportamentelor acestora prin abordări de tip calitativ ce nu presupun fenomene măsurabile.
Tematici de tipul factor declanşator (Elena din Troia) şi context favorizant conduc la astfel de
analize de tip calitativ şi la condiţionarea unei înţelegeri de tip etic calitativ.
Dezvoltarea abilităţilor mentale şi a nivelului etic se face prin analizarea soluţiilor naturii
atât în funcţionarea biologică cât şi în cea ecosistemică. Din punct de vedere educativ sunt
necesare teoriile integratoare precum teoria evoluţionismului, teoria GAIA a planetei vii, teoria
derivei continentelor, teoriile cosmologice, etc.
Stagiul 3
Abilităţile mentale sunt direct condiţionate de înţelegerea complexităţii corelate cu
dinamica fenomenelor. Se dezvoltă înţelegerea sistemelor, a funcţionalităţii fenomenelor, a
soluţiilor posibile de evoluţie a unor fenomene, a surselor de generare a fenomenelor şi ponderilor
relative ale factorilor declanşatori.
Abilităţile mentale şi nivelul etic se pot dezvolta înţelegerea şi cercetarea logicii interne şi
legilor ce au generat anumite fenomene şi prin crearea de experimente şi tehnologii care confirmă
aceste reguli. Din punct de vedere pedagogic este necesară atât învăţarea prin descoperire cât şi
învăţarea prin experiment direct.
Stagiul 4
Abilităţile mentale şi nivelul etic manifestă prin înţelegerea legilor de manifestare ale
naturii prin corelare laterală şi recunoaşterea acestora în diferite fenomene pe diverse direcţii de
manifestare. Astfel se vor putea recunoaşte patern-uri comportamentale sau logice la fenomene
complet diferite ce nu au aparent nici o rădăcină comună, dar se va putea dezvolta şi înţelegerea
evoluţiei de la rădăcină la manifestări aparent divergente ce păstrează acelaşi fel de manifestare.
Dezvoltarea abilităţilor mentale şi a nivelului etic se va face prin responsabilizarea
acţiunilor de conservarea armoniei sau echilibrului de mediu sau de sistem, dar şi prin dezvoltarea
de măsuri corective sau recuperatorii în cazul deteriorării acestora. Din punct de vedere pedagogic
se utilizează modelarea realităţii prin introducerea de variabile noi în dinamica înţelegerii
sistemelor şi prin evaluarea consecinţelor posibile.
Stagiul 5
Abilităţile mentale sunt integratoare, fiind centrate pe înţelegerea legilor ce se sprijină şi se
condiţionează reciproc, sau care generează alte seturi de legi sau manifestări predictibile sau
deschise la schimbare. Se pot observa înţelegerile similitudinilor parţiale şi a limitărilor
aplicabilităţii unor legi pe anumite domenii sau condiţii de manifestare. Sistemul etic ţine de
integralitatea echilibrelor percepute pe mai multe nivele de complexitate ale realităţii
Evoluţia în continuare a abilităţilor mentale sau sistemului etic este necondiţionată de
factori externi locali ci răspunde la nevoile generale globale.
Observaţie
Abilităţile mentale şi sistemul etic au fost condiţionate în dezvoltare de feedback-ul social
şi nu s-a dezvoltat decât accidental la nivelul potenţialului natural şi în general când s-a dezvoltat a
fost în relaţia maestru-discipol izolată de presiunile sociale

Facilitarea dezintegrării pozitive este posibilă cu ajutorul unor programe educaţionale cu au o


structură corespunzătoare relaţiei nature-nurture.

Etapele de realizare a programelor educative

Rezolvarea problemelor din educaţie se face prin proiectarea de programe specifice ce definesc
scopurile, mijloacele, etapele, resursele, standardele şi metodologiile necesare pentru atingerea
obiectivelor propuse. Un program educativ trebuie să răspundă la un număr mare de întrebări de
tipul: «ce», «cine», «care», «cum», «de ce», «unde», «când», «cu ce mijloace», «pentru cine», «cu
ce resurse», etc. Etapizarea programelor educative trebuie de asemenea să urmeze anumite reguli
logice pentru a creea cadrul necesar eficientizării acestora. Astfel de etape necesare sunt:
1) definirea clară şi intuitivă a problemei şi a terminologiei specifice
2) arătarea înţelesurilor şi filozofiei ce au stat la baza abordării problemelor
3) definirea regulilor şi instrumentelor de lucru ce permit abordarea necesară rezolvării
4) definirea standardelor de calitate şi a metodelor ce asigură managementul calităţii în rezolvarea
problemei
5) rezolvarea practică a unor cazuri particulare ce se încadrează în problemă
6) transferul de bune practici la nivelul soluţiilor găsite de alţii pentru probleme asemănătoare
7) definirea şi utilizarea mijloacelor şi limbajelor specifice de prezentare a soluţiilor de rezolvare
a problemei
8) descifrarea reacţiei mediului de prezentare vis-a-vis de prezentarea soluţiei
9) evaluarea problemei îm urma feedback-ului obţinut
10) reevaluarea standardelor de calitate şi a viziunii în urma evaluărilor
11) corectarea şi completarea strategiilor de lucru din program
12) transferarea experienţelor paralele provenite din alte surse
13) redefinirea problemei în urma experienţei acumulate pentru mărirea eficienţei programului.
Programele educative se îmbunătăţesc în permanenţă prin acumularea de experienţă.

Exemplu de proiect de program, instrument perincipal de lucru animatia pe calculator

Factori cauzali Manifestări specific Programe remediale


abandon generate
Dificultăţile anxietate, nesiguranţă Învăţarea prin descoperire şi experiment
materiale. în natură, Descoperirea calităţilor altora şi
proprii manifestate în diferite contexte
1) definirea clară şi intuitivă a problemei şi a terminologiei specifice
Nesinguranţa animalelor şi plantelor în contextul încălzirii globale, de ce s-au împuţinat fluturii pe
pajişti şi ce se va întâmpla dacă dispar albinele sau râmele. Care sunt relaţiile dintre diferitele
specii din natură care permit păstrarea echilibrelor ecologice şi care sunt costurile neglijenţei,
inconştienţei, lăcomiei sau iresponsabilităţii faţa de mediu. Ce ne oferă fiinţele vii pe gratis, cum
muncesc ele pentru echilibrul general fără a fi plătite de vre-un angajator. Să observăm natura,
limbajul şi relaţiile dintre fiinţele vii, să observăm propriul comportament. Suntem mai bogaţi
când natura sărăceşte? Ce calităţi ne-a dat natura şi cum le gestionăm?

Activităţi
Plan de remediere individualizat

2) arătarea înţelesurilor şi filozofiei ce au stat la baza abordării problemelor

De unde ne vin fricile, visele, intuiţia sau previziunile, mintea noastră este sau nu conectată cu
fiinţele din natură? Ce am învăţat să observăm în natură, este observaţia calitativă egală cu
măsurătoarea cantitativă? Putem înţelege ce simte un animal şi ce emoţii trăieşte acesta? Putem
trăi fericiţi şi liniştiţi atunci când fiinţele din preajmă trăiesc în spaimă şi nesiguranţă, sau ne
contaminează starea lor de spirit? Ce ar trebui să facem ca să trăim în pace şi stabilitate cu natura,
iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi, se referă doar la oameni sau la orice fiinţă din natură?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

3) definirea regulilor şi instrumentelor de lucru ce permit abordarea necesară rezolvării.

Putem interpreta ca inteligenţă a naturii toate adaptările funcţionale ale unui organism? Sunt
acestea superioare ca soluţii tehnice faţă de ingineria umană actuală? Ce înseamnă feedback,
circuit, reţea, nod, ciclu, hub, sustenabilitate, echilibru sistemic, optimalitate şi prin ce mecanisme
naturale se realizează acestea? Cum putem modela aceste caracteristici cu ajutorul animaţiei pe
calculator şi a matematicii simple? În ce constă superioritatea umană faţă de alte fiinţe vii? Ne
atingem parametrii naturali pe direcţiile noastre de performanţă maximală? Ce greşeli de gândire
ne fac să nu înţelegem sau măcar să intuim corect natura? Orice are caracteristici măsurabile, dar
aceste caracteristici definesc complet obiectele sau fenomenele din natură, pot fi acestea reproduse
numai datorită măsurătorilor efectuate sau există alte caracteristici ce nu pot fi măsurate şi care
definesc fenomenul sau obiectul. Poate fi măsurate încrederea, iubirea, înţelepciunea, bunătatea?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

4) definirea standardelor de calitate şi a metodelor ce asigură managementul calităţii în


rezolvarea problemei

Cum putem reda calitatea vieţii, ce este mai important să ai bani sau să ai vecini politicoşi umani
şi săritori la nevoie? Cum se defineşte fericirea naţională globală în Bhutan (Gross National
Happines)? Ce ne trebuie ca să fim fericiţi sau măcar satisfăcuţi, fară a dezechilibra mediul natural
care ne întreţine? Care sunt costurile fericirii şi liniştii personale şi care sunt costurile plăcerii,
invidiei faţă de alţii, imitaţiei altora, modei, dorinţei de putere sau de avere? Ce înseamnă
amprenta ecologică şi cât mediu consumăm ca sa ne asigurăm fericirea faţă de cât mediu
consumăm pentru a ne asigura plăcerile sau a ne întreţine dezechilibrul personal?

Activităţi
Plan de remediere individualizat

5) rezolvarea practică a unor cazuri particulare ce se încadrează în problemă

Presupunem că sunteţi pe o plută în largul mării împreună cu o altă persoană, cum aţi vrea să fie
aceasta, bogată, puternică, cu relaţii personale, sau responsabilă, bună, generoasă, săritoare. Care
sunt argumentele ce vă creează această preferinţă? Dar dacă aţi fi pe o navă împreună cu alte
persoane, aţi decide în acelaşi fel? Cum acţionează fiinţele vii în natură, oferă servicii, merg pe
interesul personal imediat sau combină cele două direcţii? Puteţi face ca un câine şi o pisică să fie
buni prieteni? Ce rol are limbajul de comunicare în stabilirea relaţiilor şi poziţiilor relative dintre
fiinţele naturale sau sociale? Cum ar arăta o zi pe plută?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

6) transferul de bune practici la nivelul soluţiilor găsite de alţii pentru probleme asemănătoare

Ce ştim despre egoism sau altruism, care sunt consecinţele sociale ale acestor două stări? Cine va
rezista mai mult şi mai bine pe plută un cuplu de oameni egoişi, altruişti sau unul egoist şi unul
altruist? Cine are şanse mai mari de supravieţuire egoistul, sau altruistul? Ce ştiţi despre oameni
care au eşuat pe mare sau au traversat deşerturile sau jungla fără apă sau hrană? Cum a fost
utilizată relaţia cu natura de către cele două tipuri de personalitate? Cum putem aplica concluziile
la organizarea unui grup de lucru necesar realizării unor obiective şi rezolvării unei probleme, cine
trebuie să conducă grupul un egoist sau un altruist? Creaţi două scenarii în acest sens şi evaluaţi şi
dezbateţi concluziile simulării.

Activităţi

Plan de remediere individualizat

7) definirea şi utilizarea mijloacelor şi limbajelor specifice de prezentare a soluţiilor de


rezolvare a problemei

Cum putem prezenta în mod optim altora observaţiile noastre şi viziunea proprie asupra unor
fenomene, activităţi, realităţi sau obiecte de studiu? Cum comunică fiinţele din specii diferite între
ele, există un sigur limbaj de comunicare sau comunică în mai multe limbaje simultan? Prin ce
mijloace comunicăm intre noi şi în ce domenii de comunicare, cum interpretăm informaţia
transmisă de alţii? Recepţionăm corect canalul de comunicare principal şi canalele celelalte?
Descoperim comunicare pe mai multe canale ce creează contradicţie de interpretare, ce înseamnă
minciuna din punctul de vedere al comunicării? Cum putem prezenta în mod optim o soluţie a
unei probleme astfel încât să fie mai bine înţeleasă de alţii?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

8) descifrarea reacţiei mediului de prezentare vis-a-vis de prezentarea soluţiei

Cum ne dăm seama ce cred alţii despre noi şi ce reacţii trezesc acţiunile noastre?
Ce caracteristici sunt mai bine apreciate în diverse medii şi de ce? Unde apar problemele de
înţelegere la anumite persoane şi din ce motive? Cum putem ţine trează atenţia celor care ne
ascultă? Cum poate fi îmbunătăţită soluţia prezentată astfel încât să corespundă aşteptărilor
celorlalţi? Cum reuşesc animalele sau plantele să se prezinte mai atractiv pentru membri grupului
din care fac faţă?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

9) evaluarea problemei în urma feedback-ului obţinut

Cum putem reevalua observaţiile noastre ţinând cont de opiniile celorlaţi, apar caracteristici noi şi
relevante ce ne scăpau înainte? Ce rol are schimbarea perspectivei asupra unei probleme, este
răpitorul din natură un duşman sau un prieten al ierbivorelor ţinând seama că atacă cu predilecţie
animalele bolnave, bătrâne sau cu defecte genetice transmisibile? Care sunt consecinţele secundare
ale dispariţiei lupilor asupra populaţiilor de căprioare? Care sunt conseciţele pe termen lung a
utilizării substanţelor chimice din agricultură asupra insectelor polenizatoare şi asupra sănătăţii
oamenilor sau celorlalte specii afectate? Mai mult înseamnă şi mai bun în acest caz? Este legată
creşterea incidenţei cancerului de poluarea chimică şi de agricultura chimizată?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

10) reevaluarea standardelor de calitate şi a viziunii în urma evaluărilor

Cum apreciem calitatea unui mediu capabil să se autosusţină şi să susţină şi sănătatea umană, care
sunt criteriile de evaluare? O legumă mai arătoasă este şi mai sănătoasă? Cartofii cei mai mari sunt
cei mai buni? Care sunt calităţile ce pot fi evaluate şi care sunt cele despre care nu avem opinii
clare dar care contează în relaţia noastră cu mediul? Oamenii care consumă multă hrană sunt
lacomi sau au o lipsă a unei substanţe sau compus chimic ce este rară în hrana chimizată şi de care
organismul are totală nevoie? De ce ne simţim bine atunci când ajungem să trăim în natură?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

11) corectarea şi completarea strategiilor de lucru din program

Cum putem găsi cei mai buni indicatori pentru binele general sau personal? Care sunt necesităţile
noastre de bază, cât ne costă acoperirea lor, care sunt necesităţile induse şi sugerate de piaţă şi cât
ne costă satisfacerea lor? Ce ne face fericiţi, satisfacerea unor necesităţi sau împlinirea unor
idealuri sau ţeluri înalte? Fericirea noastră depinde de alţii sau doar de noi? Putem trăi numai
pentru noi sau ne motivează binele general? Cand un om poate considera că are o viaţă împlinită,
are aceasta legătură cu bogăţia sau puterea?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

12) transferarea experienţelor paralele provenite din alte surse

Cum învăţăm de la natură şi cum punem în aplicaţie această învăţătură? De ce vechii egipteni
considerau scarabeul, broasca, pisica sau crodilul ca fiind zei, ce au învăţat ei de la aceste specii?
Cum învăţăm din experienţa altora, dar din istorie? De ce şcoala este un mediu de învăţare, putem
învăţa de la colegi, de la profesori, din cărţi scrise de alţii, de pe internet? Suntem mai bogaţi
sufleteşte şi mintal atunci când înţelegem realitatea mai bine? Este cunoaşterea unul dintre
scopurile vieţii noastre? De ce citim cărţi, înţelegem prin citire câte ceva din modul de gândire şi
experienţa de viaţă a autorilor? Cum putem exploata mai bine informaţia din natură, dar de pe
internet, este internetul o imitaţie tehnologică umană a reţelei de comunicare din natură?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

13) redefinirea problemei în urma experienţei acumulate pentru mărirea eficienţei


programului.

Cum putem utiliza tehnologia pentru refacerea echilibrului din natură, putem planta o pădure din
crengile câtorva copaci tratate cu hormoni de creştere? Putem reface echilibrul din natură cu
ajutorul biodiversităţii plantelor spontane sau cultivate? Este posibil să găsim modalităţi de a avea
o recoltă suficientă, dar şi diversă care să se hrănească din sol dar care să şi hranească solul la
rândul său? De ce biomasa animală de pe terenurile neexploatate agricol este de câteva ori mai
mare decât cea obţinută de pe terenurile cultivate agricol? Cum putem găsi reţete de succes cu
ajutorul internetului?

Activităţi

Plan de remediere individualizat

Dacă planul general pe etape de desfăşurare a unui program educativ se poate proiecta pentru
diverse grupuri ţintă, activităţile şi planurile de remediere sunt indivualizate sau dependente de
condiţiile şi cultura locală

Problema emancipării personalităţii este legată direct în această perioadă de găsirea de


instrumente necesare depăşirii pericolelor date de aceste crize şi de maximizarea posibilităţilor de
utilizare a potenţialelor umane capabile să gestioneze sau să rezolve crizele curente.

Exemplu de curriculă dedicată unui grup ţintă la o anumită etapă de vârstă

Capitole Structura de Competente Teme de evaluare Activitati Activitati


Curricula clasa proiectare tematici specifice Secventiale creative
a III-a pentru lectii
1Experimentul N1 ce se vede dincolo de Realitatea / nevoia sursă a Cu cine ne putem juca? Reguli de joc respectate Intuitia fenomenului
(joc) ce este evident realitătii (dacă ea este un Cu ce obiecte ne place sa Organizarea jocului Rolul de joc
N2 descoperirea prin instrument, etc.) obiecte, experimentam? Simularea situatiilor Conducerea regulilor
experiment fenomene care o constituie, Pentru cine este important de joc
N3 raspunderea fata de descriere, proprietăti jocul?
ceilalti din joc Modelarea si intelegerea
N1obiectele si actorii realitatii in formule Pentru ce avem nevoie de
jocului comunicabile altora experiment?
N2 procedurile jocului Dezvoltarea capacitatii de a Cu ce mijloace se poate
N3 transferul de roluri proiecta mijloace de realiza un experiment
interventie asupra realitatii Cu ce scopuri
experimentam?

Cu ce rezultate se
finalizeaza jocul?
De ce suntem dependenti de
experiment?
Cum se organizeaza un joc

Unde se poate organiza un


experiment?
Cand este oportun sa
experimentam?
Ce reguli aplicam in joc?
2 Modelarea realitatii N1 raspunsul la provocari Când, în ce conditii? Cu cine fac echipa? Responsabilitatea Mai intai sa nu faci rau
(creativitate) N2 imitatia altora Moment, modalitate, Cu ce reguli operam? individuala Transferul de calitati
N3 lucrul in echipa conditiile potrivite de Pentru cine stabilim reguli? Calcularea riscurilor Bucuria descoperirii
N1 atribuirea sarcinilor interventie în realitate – Morala si etica modelarii
individuale indicatori pentru a interveni Pentru ce ne atribuim
N2 protejarea celorlati in corect; unde?, locul potrivit sarcini?
fata riscurilor unei actiuni Cu ce mijloace protejam pe
N3 stabilirea regulilor Dezvoltarea capacitatii de a ceilalti?
modelarii finaliza o sarcina de lucru in Cu ce scopuri atribuim
parametrii stabiliti sarcini individuale?
Dezvoltarea capacitatii de
decizie in timp real adecvata Cu ce rezultate raspundem
necesitatilor curente la provocari?
De ce imitam pe altii?
Cum sunt acceptate regulile
in grup?

Unde este necesara protectia


celorlalti?
Cand este necesar sa lucram
in echipa?
Ce raspuns dam la
provocari?
3 Cercetare N1 de ce exista reguli in Metode, interventii, actiuni Cu cine se creeaza regulile Ce se masoara si ce nu se Cum intelegem alte
aprofundata toate? realizabile pentru de cercetare a relitatii? masoara? fiinte?
(dezbatere) N2 cum putem sa îndeplinirea dorintelor, Cu ce fel de invatatura ne Cum putem aplica ceea ce Ce invatam de la
intelegem realitatea? intentiilor – prezentare, alegem dupa ce cercetam stim? alte fiinte?
N3 cand stim ca am inteles solutii posibile realitatea? Ce fel de informatii sunt De ce credem noi
corect? Dezvoltarea capacitatii de a Pentru cine este esentiala sigure? in adevar?
N1 care este rolul nostru in proiecta performant intelegerea corecta?
lume? instrumente de lucru
N2 ce am vrea sa-i invatam Dezvoltarea capacitatii de Pentru ce trebuie sa
pe altii din ceea ce stim evolutie si transcedere a intelegem realitatea?
noi? gandirii Cu ce mijloace vrem sa-i
N3 ce cale vrem sa urmam invatam pe altii?
in viata? Cu ce scopuri ne cautam
calea in viata?

Cu ce rezultate se valorifica
intelegerea?
De ce vrem sa avem un rol
in viata?
Cum se creeaza regulile?

Unde putem transmite altora


ce stim?
Cand vor altii sa fie
invatati?
Ce cale dorim sa urmam?
4 nivelul de N1 ce reguli urmam in Cu ce? Resurse din realitate Cine sunt creatorii de Ce reguli ar trebui sa Cum se inteleg vietuitoarele
intelegere al realitatii intelegerea realitatii implicate, consumate, reguli? urmam cu totii pentru a De ce cainele nu comunica
(calitativ) N2 ce intelegem prin bun, proprietăti , transformări Cu ce instrumente incercam avea o lume mai buna? cu pisica?
frumos, adevarat? posibile folosite, cu cine? sa intelegem realitatea? Ce calitati avem si le Cat de des ne inselam cand
N3 poate fi ceva adevarat Retea umana, model Pentru cine este necesar sa apreciem? ceva fara sa cercetam?
si fals in acelasi timp? organizatoric gandesca in sabloane? Se ajuta vietuitorele intre
N1 cum am vrea sa fie Dezvoltarea capacitatior de ele?
lumea in care traim? ordonare si organizare a Pentru ce vrem ca lumea sa
N2 putem sa obtinem orice sistemului social creind fie mai altfel decat este?
in viata sau avem limitari? emotie artistica Cu ce mijloace poate fi
N3 suntem stapanii lumii creata o lume mai buna?
sau o parte din lume? Dezvoltarea abilitatilor de a Cu ce scopuri folsim
evalua dimensiunile si notiunea de frumos?
complexitatea unei
probleme Cu ce rezultate se
finalizeaza ideea de bun?
De ce consideram ca ceva
este adevarat sau fals?
Cum ne putem depasi
limitele?

Unde avem limitari in


gandire?
Cand credem ca suntem
stapanii lumii?
Ce greseli mari facem cand
vredem ca suntem stapanii
pamantului?
5. transmiterea N1 cum ne-ar place sa se Indicatorii care descriu Cu cine ne place sa Invatam sa observam cum Este posibila o lume a
informatiei (oral) poarte oamenii? realitatea si transformările comunicam? comunicam politetii si tolerantei?
N2ce ar trebui sa facem ca din ea – caracteristici Cu ce fiinte putem comunica Care sunt regulile politetii Pentru ce fel de lume ne
sa ajungem ceea ce dorim? calitative si cantitative ale cu usurinta si de ce? in comunicare? pregatim, suntem gata sa o
N3 cand este bine sa realitătii si ale Pentru cine este usoara Ce inseamna corectitudine, Felul in care vorbesti te fac
vorbim? transformărilor posibile comunicarea? adecvare si aplicabilitate? esti.
N1cum ii intelegem pe Dezvoltarea capacitatii de
altii? adaptare si respectare a Pentru ce folosim un limbaj?
N2 ce facem noi pentru a fi regulilor de lucru Cu ce mijloace comunica
intelesi? Dezvoltarea capacitatii de alte fiinte?
N3 cum apreciem o descoperire de noi sisteme Cu ce scopuri plantele dau
informatie, dupa ce de gandire flori cu parfum, culoare si
criterii? gust?

Cu ce rezultate comunicam
cu un animal, dar cu o
planta?
De ce este necesar sa ne
facem intelesi?
Cum ne realizam
obiectivele?

Unde vedem cum comunica


insectele?
Cand trebuie sa ne impunem
punctul de vedere?
Ce fel de informatii sunt
importante?

6 informatia N1 cum intelegem limbajul Ce?- influenta exterioară – Cu cine comunica insectele Cum isi coordoneza Ce intelegem prin limbajul
(concreta atipica) animalelor, dar al Influenta, imperativul, si de ce? furnicile activitatea cu formelor, al miscarilor?
plantelor? presiunea realitătii/familiei, Cu ce mijloace se realizeaza ajutorul limbajului? Stim sa interpretam parfum
N2 intelegem mai bine societătii asupra omului – comunicarea? Cat de putrnica este o cui se adereseza
limbajul animalelor sau nevoia de a rezolva anumite Pentru cine dau plantele comanda data de matca? acestea?
animalele inteleg mai bine probleme, oportunităti, fructe gustoasem colorate si Cum realizeaza furnicile o Putem invata cum sa ne ma
limbajul nostru? beneficii, „ispite”, cu ce parfumate si de ce? societate ordonata? (de astfel incat sa
N3 de ce toate fiintele mijloace? Necesitatile de studiat pe youtube „ants’ aducem multumirea in juru
reactioneaza bine la unelte specifice Pentru ce s-au creat limbaje city”)
muzica de calitate? Dezvoltarea capacitatii de specializate doar intre fiinte
N1putem interveni prin subordonare si auto- ce colaboreaza?
limbaj personal in viata disciplinei in fata unor Cu ce mijloace se poate
furnicilor? sarcini concrete realiza comunicarea?
N2 cate limbaje stapaneste Dezvoltarea capacitatilor de Cu ce scopuri au creat
o furnica si ce stie sa raspuns in timp real la plantele nectarul florilor?
comunice? solicitari dificile, crize, sau
N3 de ce gargarita este dezastre Cu ce rezultate comunica
rosie cu puncte negre, ce albinele sau furnicile intre
vrea sa transmita prin ele?
culoare? De ce atunci cand se
intalnesc furnicile isi ating
antenele?
Cum comunica insectele sau
alte fiinte?

Unde lasa furnicile mesaje?


Cand lasa furnicile mesaje
cu porunci sau indicatii?
Ce fel de mesaje transmit
furnicile sau alte fiinte prin
miros sau prin culoare?
7 solutii tehnice N1 cum este construita o Dorinte, intentii, nevoi de a Cu cine ne asemanam in Cum ivatam sa observam Am putea creea un ou, avem
(ingenioase) pana de pasare? interveni/ ameliora/ detaliile noastre de ceea ce este relevant si dreptul sa distrugem ceea c
N2 cand aparut ochiul in schimba/ actiona pentru constructie fizica? esential? nu putem creea?
evolutia vietii si unde s-a satisfacerea lor Cu ce instrumente isi atinge Ce rol are antrenamentul in Cum a evoluat ochiul in isto
dezvoltat in forma actuala? 6. Cognitiv viata scopurile si faureste adaptarea organismului la vietii?
N3 de ce ne sufocam daca Dezvoltarea capacitatilor de organe specializate? medii diferite? Cum s-au adaptat vetutoare
ne tinem respiratia? solutionare a situatiilor Pentru cine se creeaza Cat de mult putem niferite medii de viata?
N1cat de perfect este curente adaptari ale organismului? interveni in natura fara sa o
realizat un fir de par pentru Dezvoltarea capacitatilor de dezechilibram?
scopurile pentru care a fost descoperire de noi solutii la Pentru ce ni se transforma
proiectat? probleme vechi sau nou corpul in timpul vietii?
N2 de ce ne putem adapta aparute Cu ce mijloace atragem
la diverse medii de viata, partenerii de viata?
dar prosperam in mediul in Cu ce scopuri s-au creat
care ne-am nascut? dintele, unghia, solzul si
N3 este natura inteligenta, pana?
cum invatam de la natura?
Cu ce rezultate tehnice s-a
finalizat crearea ochiului?
De ce ochiul nostru are
lichid in interior?
Cum a reusit viata sa creeze
perfectiunea instrumentelor
de lucru?

Unde gasim inteligenta in


realizarea existentei materiei
vii?
Cand devine natura
creativa?
Ce strategie foloseste natura
pentru a-si adapta
oranismele la medii noi?
8 optimizare N1 cum ne putem dezvolta De ce? – determinarea Cine este cel mai bun Am luat deciziile corecte, Unde putem face cel mai m
(generalizare, abilitatile personale? interioară, scopul - profesor? cum putem indrepta bine si merita sa ne dezvol
extensie laterala) N2 cat de capabili putem Satisfactiile ce pot fi oferite Cu ce metode ne putem deciziile incorecte? abilitatile?
deveni daca ne antrenam? de realitate, probleme ce pot antrena cel mai bine Cat de mult evolueaza
N3 care sunt cele mai bune fi rezolvate, sau evitate, abilitatile? intelegerea noastra daca Cat de mult, cand si cum es
metode de antrenament? participare cu succes la Pentru cine ne dezvoltam am pus corect problemele? bine sa ne antrenam abilitat
N1cat de mult ne putem relatii, etc – motivarea; cu abilitatile, cui folosesc Cum putem transmite
perfectiona abilitatile desi ce obiective imediate?, acestea? altora intelegerea noastra? Cum putem aplica si inteleg
la inceput pare imposibil? influenta factorului eterogen strategiile de succes?
N2 ce informatii sunt si local, etape de evolutie Pentru ce fel de informatii
esentiale pentru a intelege Dezvoltarea capacitatii de a trebuie sa ne marim nivelul
o situatie data si a putea invata din experienta altora de atentie?
aplica intelegerea? si a lucra pe Internet Cu ce mijloace putem invata
N3 putem invata si de la Dezvoltarea capacitatii de a mai bine de la natura?
natura, in ce conditii? optimiza deciziile luate in Cu ce scopuri ne
situatii diverse perfectionam mereu
abilitatile?

Cu ce rezultate invatam de
la natura daca stim sa
observam ceea ce este
relevant?
De ce este important sa
separam esentialul de ne-
esential?
Cum putem descoperi
informatia relevanta?

Unde descoperim toata


cunoasterea lumii?
Cand putem invata de la
natura mai bine?
Care sunt cele mai
interesante informatii pe
care le stiti?
9 dialog (spontan pe N1 cum arata formulele de Transformări, schimbări Cu cine putem initia cu Cum interpretam De ce comunicam mai usor
interes) politete si la ce sunt utile? posibile în realitatea usurinta un dialog? semnalele celorlalti? cainii decat cu furnicile?
N2 cum se creeaza un abordată, fenomene, Cu ce formule magice Cum ne alegem cele mai Cum facem sa ne iubesca u
dialog intre doi oameni sau interactiuni, etc. – descriere, putem deschide un dialog? bune cuvinte sau gesturi caiine sau o furnica, avem
doua animale? consecinte Pentru cine ne cautam pentru a nu face rau nivel de succes in ambele si
N3 cumse realizeaza Schimbări, transformări mijloace speciale de celorlalti?, cat de tare Care sunt semnalele de peri
comunicarea in natura? posibile comunicare? depindem de informatia natura in limbajul culorilor
N1 cum initiem un dialog? primita de la ceilalti? formelor?
N2 in ce fel ne adaptam Dezvoltarea capacitatii de a Pentru ce scop este necesara
limbajul ca sa fim intelesi? trai impreuna cu altii si in folosirea formulelor de
N3 prin ce fel de mijloace favoarea altora politete?
comunicam, in cate Dezvoltarea capacitatii de a Cu ce mijloace ne gasim cea
limbaje (gesturi, tonuri, lucra cu altii in modele mai buna formula de dialog?
mimica, etc) organizate de lucru Cu ce scopuri ne adaptam
limbajul?

Cu ce rezultate se
finalizeaza utilizarea unui
limbaj corect si aplicat in
dialog?
De ce nu se inteleg oamenii
intre ei deseori?
Cum se produce schimbarea
in bine a unui dialog?

Unde ne vine natural sa


comunicam?
Cand trebuie sa ne
flexibilizam limbajul?
Ce formula de dialog este
cea mai folositoare?
10 nivelul de finete al N1 cum ne manifestam Cum? Resurse umane Cu cine ne permitem sa ne Cand simtim nevoia sa ne Cat de importante sunt emo
simbolisticii (trairi) emotiile? interventii: – cunostinte, manifestam emotiile? sfatuim cu altii? pozitive pe care le creem al
N2 cum participam la deprinderi , operatii Cu ce putem participa la Care sunt caracteristicile De ce este bine sa daruim a
diferite evenimente? necesare pentru interventii diferite evenimente? ce ne aseamana sau ne place si noua?
N3 cand si cum intervenim cu succes, învătarea lor; in Pentru cine intervenim in deosebesc? Cum putem echilibra o situ
in desfasurarea unui ce limite?, gradul de situatii delicate? Cum actioneaza prietenii tensionata?
eveniment? aplicabilitate a solutiilor sau intre ei, dar dusmanii?
N1 ne speriem cand nu operatiilor Pentru ce avem nevoie de
intelegem ceva sau Dezvoltarea capacitatilor de rabdare in intelegerea unei
studiem cu rabdare pana ascensiune in ierarhia situatii?
descifram situatia? sociala si economica Cu ce mijloace depasim
N2 putem face binele cu Dezvoltarea capacitatilor de situatiile problema?
discretie, este mai eficient participare la viata sociala si Cu ce scopuri ne cautam
in acest fel? de rafinare a vietii personale prieteni?
N3 cum putem proteja
sentimentele altora? Cu ce rezultate se
finalizeaza dusmania cu
cineva?
De ce este necesar sa
protejam sentimentele
altora?
Cum putem face bine cu
discretie?

Unde ne gasim aliatii in


depasirea unei situatii
critice?
Cand este utila interventia
noastra?
Ce influenta are
manifestarea emotiilor in
relatiile noastre cu altii?
11 progres N1 ce ar trebui facut Indicatorii privind nevoile, Cu cine putem colabora Ce caracteristici sunt Cum ne putem organiza si c
inventivitate pentru a avea o lume mai dorintele, si posibilitătile de pentru o lume mai buna? importante si este necesar actiuni putem face pentru a
(Originalitatea buna? a fi satisfăcute, intensitatea, Cu ce mijloace se pot sa le urmarim pentru a ajuta lumea in care traim?
solutiilor) N2 cum putem colabora la importanta, costuri calitatea, indrepta problemele avea o imagine mai buna In ce fel ne putem implica i
rezolvarea unor probleme eficienta, costul, durata, curente? despre lume? actiunile promovate de altii
dificile? nivel dificultate, efortul Pentru cine trebuie sa ne Cum invatam sa aplicam Cum identificam solutia un
N3 ce putem invata din necesar marim gradul de intelegere solutiile bune la situatii de si cum o punem in aplicare?
istorie pentru a nu mai Dezvoltarea capacitatilor de al realitatii? viata?
repeta aceleasi greseli? perfectionare continua de-a Ce inseamna progresul si
N1 cum putem sa ne lungul vietii Pentru ce fel de situatii cum se poate realiza fara
marim gradul de perceptie Dezvoltarea capacitatilor de trebuie sa ne pregatim din sa dezechilibreze natura si
al realitatii sociale si al interventie in functie de vreme? societatea?
naturii? necesitatile si regulile Cu ce mijloace se poate
N2 ce solutii interesante ati existente rezolva inventiv o situatie?
gasit si cui le-ati transmis? Cu ce scopuri cautam
N3 ce credem noi despre progresul in toate?
progres si cat de
importanta este Cu ce rezultate se
inventivitatea in finalizeaza progresul
descoperirea solutiilor la tehnologic?
problemele actuale? De ce este necesar sa
gandim responsabil cand
punem problema
progresului?
Cum se transmit solutiile
interesante?

Undeeste esentiala
inventivitatea?
Cand este necesar
progresul?
Ce solutii inventive au
asigurat progresul pana
acum?

12 curiozitate N1 ce subiecte mari de Care? Identificare, metode Cu cine colaboram cel mai De ce ne pasioneaza De cand ne pasioneaza anum
(enciclopedie) interes avem in acest selectie, operatii, bine cand cautam anumite domenii? domenii?
moment? interventii, modalităti informatii? Cand o informatie este Exista legi de guvernare a l
N2 ce legi guverneaza optime de actiune pentru Cu ce instrumente interesanta? care nu le stim?
lumea? satisfacere nevoi, cum descoperim legile Este bine ca sa traim cu un Dece neintelegerea provoac
N3 cum ne putem bucura evolueaza? Care a fost universului? rost pe lume sau este bine probleme si genereaza situa
de intelegerea altora si cum modelul de evolutie in timp Pentru cine este esentiala sa profitam de orice ne dificile?
putem transmite al fenomenului sau transmiterea informatiilor asigura o placere?
intelegerea noastra? conceptului intr-un stil ce nu creaza
N1 ce fel de cunostinte ne Dezvoltarea capacitatilor de dificultati in intelegere?
creeaza cea mai mare comunicare cu altii si de a
bucurie? intelege multiculturalismul Pentru ce ne intereseaza
N2 de ce ne place sa citim Dezvoltarea capacitatilor de anumite domenii si
informatii interesante? aprofundare a intelegerii subiecte?
N3 care este rolul nostru in realitatii si de descoperire a Cu ce mijloace ne putem
lume si pe planeta? legilor ei de organizare si satisface curiozitatea si
functionare dorinta de cunoastere?
Cu ce scopuri ne cautam
mereu domeniul de pasiune?

Cu ce rezultate se
finalizeaza cautarea
informatiilor?
De ce suntem sensibili la
anumite tipuri de informatii?
Cum reusim sa ne formam o
viziune asupra lumii?

Unde gasim informatia de


care avem nevoie?
Cand putem comunica cel
mai bine cu altii?
Ce ne bucura cel mai tare
cand ne impartasim
cunostintele?

Concluzii
Reformele educaţionale pe care le impun etapele de dezvoltare ale umanităţii de la acest
moment şi crizele adiţionale generate pot fi duse la bun sfârşit doar prin reconceptualizarea
educaţiei şi orientarea sa către individ. În acest context educarea utilizării instrumentelor de
gândire şi a echilibrului şi armoniei personalităţii umane devin factorii cu cea mai mare pondere,
superioară memorării de cunoştinţe teoretice fără aplicabilitate imediată. Saltul în cunoaştere pe
care l-a făcut omenirea pe plan ştiinţific şi tehnologic trebuie să fie urmat de un salt similar în
evoluţia personalităţii umane pentru a nu mări prăpastia dintre necesităţile umane tot mai mari ce
epuizează tot mai mult planeta Pământ.
Marele efort de schimbare a paradigmei educative se poate face nu doar prin acumularea
de cunoştinţe ci mai ales prin sistematizarea şi orientarea eforturilor de dezvoltare a personalităţii,
mai ales datorită faptului că internetul ne scuteşte la momentul actual să căutăm cunoştinţele în
mod aleatoriu. Este foarte posibil la acest moment să se creeze mecanisme de educare online ce
pot conduce la acumulări de cunoştinţe cu respect faţă de profilul de personalitate al elevului,
aceste mecanisme permiţând eliberarea profesorului de necesitatea predării şi orientând eforturile
către dezvoltarea personalităţii. Un exemplu în această direcţie este dat mai jos.

Curricula online şi asigurarea calităţii

PARTEA I
Asigurarea calitatii in educatie se face pe mai multe directii, una dintre cele mai importante
fiind proiectarea continuturilor curriculei.
In definitia curriculei sunt incluse planurile de invatamant, programele analitice, materialele de
instruire scrisa sau online, stilurile de predare, obiectivele si competentele asteptate, metodologiile
de evaluare.
Din acest motiv este necesara o abordare cu o viziune unitara asupra problemei curriculei ce
permite asigurarea calitatii in educatie.

Proiectarea planurilor de invatamant


Planul de învăţământ poate fi considerat cel mai important produs al demersului de optimizare
curriculară. Planul de învăţământ stabileşte :
a) finalităţile şi obiectivele generale ale pregătirii ;
b) competenţe şi standarde ale pregătirii;
c) structura conţinuturilor pregătiri, grupate modular, sub formă de
discipline, inter- sau transdisciplinar etc.;
d) eşalonarea pregătirii în timp, cu precizarea expresă a:
 succesiunii situaţiilor de învăţare (situaţia de învăţare reprezintă
un context pedagogic creat de acţiunea conjugată a următorilor
factori:
- sarcina de învăţare;
- cunoştinţele şi abilităţile pe care le posedă elevul, cerute de
rezolvarea sarcinii de lucru;
- obiectivele de învăţare;
- obiectivele de formare relative la sarcină;
- unitatea de timp;
- resursele mediului fizic în care are loc învăţarea;
- contextual relaţional creat în jurul sarcinii de învăţare.
O situaţie de învăţare optim structurată din punct de vedere logic, psihologic şi pedagogic
determină la nivelul elevului o experienţă de învăţare. Experienţa de învăţare pedagogică este o
componentă a curriculum-ului care se referă la nivelul de interiorizare a situaţiei de învăţare
reprezentând o achiziţie în plan personal a elevului, care se obiectivează într-o modificare în sens
pozitiv a structurilor cognitive, afective sau psihomotorii).
 durata minimă şi maximă a pregătirii;
 structura anilor şcolari;
e) sistemul de acces şi finalizare a pregătiri;
f) modalităţile de evaluare a competenţelor şi standardele pregătirii pe
parcurs şi finale.
Observaţie: Planul de învăţământ trebuie să reflecte integral principiile curriculum-ului
educaţional, exigenţele de proiectare curriculară şi exigenţele de reformă curriculară.
În general un plan de învăţământ conţine :
1. un core curriculum format din discipline ;
2. un curriculum secundar, alcătuit din discipline opţionale şi facultative.
Dacă în anii ’90 a existat tendinţa de a se deplasa de la curriculum-ul centrat pe discipline la
curricula fuzionate păstrând core curriculum, astăzi eforturile se îndreaptă spre înlocuirea
curriculum-ului unidimensional cu curricula centrată pe multi-dimensional man.

Planurile de invatamant trebuie orientate astfel incat sa raspunda nevoilor de educare pentru
rezolvarea in ordine a problemelor globale, regionale, nationale, locale si individuale. Pe masura
ce evolueaza catre individual creste numarul de optiuni posibile, cel mai mic numar de optiuni
fiind prins in curricula nucleu. Chiar si in conditiile curriculei nucleu se cer respectate obiectivele
cadru de tip formative ale UE, aceste obiective fiind minimale ca nevoie de respectare, ele putand
fi completate cu obiective specifice pentru diferite tipuri de curricule.
O analiza a problemelor ce genereaza probleme globale ne directioneaza catre nevoia de
dezvoltare de curricula pe ecologie si managementul dezastrelor, economie-finante si
managementul crizelor, comunicare si multiculturalism, psihologia stilurilor de gandire
caracterizand diferite culturi, dezvoltarea abilitatilor de gandire si aplicare a gandirii pe cazuri
concrete, etc.
In cazul nevoilor generate de programele nationale se cere curricula pentru dezvoltare
comunitara, comportament pe piata muncii, comportament proactive si leadership, antreprenoriat
si inovare, educatie financiar-bancara, etc.
La fiecare nivel de dezvoltare de curricula aceasta trebuie structurata astfel incat sa
pregateasca tinerii pentru a putea rezolva problemele concrete generate de evenimentele diverse
prin care trecem.

In proiectarea oricarei curricule trebuie pornit de la lista competentelor pe care le asteptam a fi


obtinute de educabili dupa parcurgerea ciclului pentru care a fost proictata curricula.

In invatamantul formal scolar lista competentelor cheie agreata de Uniunea Europeana este un bun
punct de plecare:

a. Competente de comunicare în limba materna si în doua limbi de circulatie internationala;


b. Competente fundamentale de matematica, stiinte si tehnologie;
c. Competente digitale (de utilizare a tehnologiei informatiei pentru cunoastere si rezolvarea
de probleme);
d. Competente axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activa si
responsabila la viata sociala);
e. Competente pentru managementul vietii personale si al evolutiei în cariera;
f. Competente antreprenoriale;
g. Competente de expresie culturala;
h. Competente de a învata pe tot parcursul vietii.

Competentele specifice trebuie apoi listate si detaliate pe discipline si niveluri de invatamant. Abia
apoi trebuie decise continuturile, abilitatile si atitudinile asteptate.

Curriculumul scolar nu trebuie proiectat intr-o singura variantă si, mai grav, in varianta
maximalista. Este util sa existe trei variante, minima, medie si maximala, iar decizia folosirii
uneia dintre cele trei variante sa apartina profesorului. Se poate lucra chiar in aceeasi clasa pe
variante diferite de curricula, pe grupe de elevi. Curricula maximala, aprofundarea, se poate utiliza
la cercurile de elevi, in cadrul CDS (Curriculum la dispozitia Scolii). În cazul acesta, sensul
aprofundării nu este cel din Curriculum-ul la Decizia Şcolii în care aprofundarea se aplică numai
în cazuri de recuperare pentru elevii care nu reuşesc atingerea nivelului minimal al obiectivelor din
programele şcolare ale anilor anteriori. Sensul aprofundarii in cazul performantelor urmarite prin
curricula este de deschidere de noi campuri de cunoastere specifica dezvoltarii de pasiuni pe
anumite directii de studiu.

Insusirea curriculei minimale este suficienta pentru obtinerea mediei 6.

Proiectarea curriculara nu trebuie, in orice caz, sa fie redusa la concepte. Este marea eroare care s-
a facut pana in prezent.

Sunt obligatoriu de adaugat cel putin trei componente, la fel de importante:


modelarea, (rezolvarea unor situatii concrete din viata reala cu instrumentele furnizate de
disciplina respectiva), dialogul stiintelor (incursiuni in alte discipline stiintifice, tehnice) si
invatarea individuala (crearea abilitatilor de autoformare continua).

Fara aceste noi dimensiuni ale proiectarii curriculare nu se poate trece la o noua paradigma
curriculara.

Listarea abilitatilor si atitudinilor asteptate trebuie de asemeni sa tina cont de gradele de libertate
acordate profesorilor. In primul rand trebuie sa aiba trei nivele de complexitate, minim mediu si
maxim (aprofundare), si sa cuprinda itemi din cele patru componente ale curriculei: concepte,
modelare, incursiuni in alte discipline, invatare individuala.

Capitolul de evaluare va contine de asemenea itemi din cele 9 categorii de curricula (concepte-
nivel minim, concepte-nivel mediu, ... . invatare individuala-nivel mediu, etc.)

Algoritmul de proiectare al continuturilor pe directie de curricula

Curricula necesara dezvoltarii programelor locale trebuie de asemenea orientata astfel incat sa
permita transferul de la un domeniu luat in consideratie la rezolvarea unei probleme concrete.

Modelul prezentat anterior da fluenta informatiei si permite orientarea aplicativa a curriculei


astfel incat sa permita formarea de abilitati necesare rezolvarii problemelor din domeniul de
aplicatie pornind de la cunostintele din domeniul orientabil.
Un exemplu in acest sens este urmatorul:
Sa luam drept domeniu orientabil matematica si ca domeniu de aplicatie managementul
crizelor. Desi sunt doua directii aparent fara nici o legatura exista conexiuni ce pot permite crearea
unei curricule, pe care le putem obtine cu putina atentie si experienta.
Vom lua sursa matematicii “A” ca fiind data de masura si logica proceselor, senzorul
matematicii “B” ca fiind dat de capacitatea masurabila de modelare a realitatii, iar decidentul
matematicii “C” dat de portofoliile de tehnici de abordare a realitatii.
Pentru managementul crizelor vom lua ca sursa “X” procesele generatoare de crize, ca sensor
“Y” evaluatorii generali a crizelor, iar pentru decidentul “Z” vom lua tipurile de catastrofe ce sunt
provocate de evolutia crizelor.
Obiectele generate vor fi urmatoarele:
“AZ” generat de catre “A”, masura si logica proceselor si de “Z”, tipurile de catastrofe va
caracteriza modul in care oamenii prin utilizarea unor instrumente de gandire ce nu corespund cu
cele ale naturii au provocat aceste crize. Un exemplu in aceasta directie este dat de logica liniara si
gandirea dihotomica ce a inlocuit intelegerea complexitati fenomenelor cu un simplu act de
masurare si comparare, cu consecinte catastrofale in intelegerea impactului produs de oameni
asupra altor medii.
“ZB” generat de “B”, capacitatea masurabila de modelare a realitatii si de “Z”, tipurile de
catastrofe va, va caracteriza tipurile de reactii comportamentale pe are le au diverse categorii de
oameni invatati sa masoare si evalueze anumite aspecte ale realitatii in diferite tipuri de
imprejurari.
„BX” generat de „B”, capacitatea masurabila de modelare a realitatii si „X”, procesele
generatoare de crize va caracteriza noi modalitati de gandire ce ne pot permite intelegerea
complexitatii si dinamicii crizei, precum cele obtinute prin aplicarea stiintelor complexitatii,
logicilor neliniare, ciberneticii, etc.
„XC” generat de „X”, procesele generatoare de crize si de „C”, portofoliile de tehnici de
abordare a realitatii, va caracteriza posibilitatile tehnice de obtinere de tehnologii cu feedback la
mediu, precum si noile modalitati de evaluare calitativa si complexa a relatiilor generatoare de
crize.
„CY” generat de catre „C”, portofoliile de tehnici de abordare a realitatii si de „Y”, evaluatorii
generali ai crizelor, va caracteriza noile tendinte de abordare contabila, precum contabilitatea
verde, limitele acestora si pragurile critice ce nu permit gestinarea momentelor de criticalitate si
vor deschide caile experimentului si a noi abordari privitoare la crize.
„YA” generat de catre „Y”, evaluatorii generali ai crizelor si „A”, masura si logica proceselor
va caracteriza influenta modului in care masuratorile inadecvate conduc la politici gresite ce
determina consecinte catastrofale in conditii de criticalitate.
O tabla de materii pentru acest tip de curricula va avea capitolele puse in ordinea urmatoare:
-A, teoriile de masurare si algoritmizare din matematici
-AZ, adecvarea logicilor gandirii matematice la intelegerea complexitatii si dinamicii crizelor
-Z, tipurile de catastrofe generate de crize
-ZB, reactii comportamentale de raspuns la crize generate de algoritmii de gandire uzuali dintr-
o cultura data
-B, capacitatea masurabila de modelare a realitatii
-BX, caracteriza noi modalitati de gandire ce ne pot permite intelegerea complexitatii si
dinamicii crizei, precum cele obtinute prin aplicarea stiintelor complexitatii, logicilor neliniare,
ciberneticii, etc.
-X, ” procesele generatoare de crize
-XC, posibilitatile tehnice de obtinere de tehnologii cu feedback la mediu, precum si noile
modalitati de evaluare calitativa si complexa a relatiilor generatoare de crize
-C, portofoliile de tehnici de abordare a realitatii.
-CY, noile tendinte de abordare contabila, precum contabilitatea verde, limitele acestora si
pragurile critice ce nu permit gestinarea momentelor de criticalitate si vor deschide caile
experimentului si a noi abordari privitoare la crize.
-Y, evaluatorii generali a crizelor
-YA, influenta modului in care masuratorile inadecvate conduc la politici gresite ce determina
consecinte catastrofale in conditii de criticalitate.

In interiorul fiecarui capitol se vor cauta cele mai indicate continuturi pentru aplicarea
matematicilor optime la necesitatile caracteristicilor crizelor comform cu obiectivele capitolelor.
Pe de alta parte trecerea de la un capitol la urmatorul se va face urmarind anumite obiecte concrete
identificabile ce vor fi urmarite in elaborarea programului de evaluare continua. Pentru realizarea
acestui obiectiv vor fi necesare atat capacitati profesionale din educatie pe fiecare domeniu de
curricula cat si programatori IT ce vor lucra conform specificatiilor.
Modelul poate fi aplicat pe orice axa cu capetele „domeniu orientabil” si „domeniu de
aplicatie” si poate fi prin practica utilizat la dezvoltarea de curricule pe toate directiile si cu toate
deschiderile.
Acest model de proiectare de curricula mai are si un alt avantaj, acela al coerentei logice si
aplicative a proiectarii ce conduce la motivarea catre invatare a elevilor si implicit conduce la
micsorarea lipsei de motivatie si scaderea abandonului scolar.
Modelul permite de asemenea identificarea legaturilor logice dintre continuturile a doua
varfuri apropiate ale hexagonului stelat, ceea ce permite identificarea competentelor specifice ce
trebuiesc evaluate utilizand materialul din capitolul generat de continuturile varfurilor apropiate
ale hexagonului stelat.
Pe de alta parte continuitatea logica a unei curricule se poate completa cu o continuitate logica
a ansamblului curriculei daca se tine seama de orizonturile de interes specifice fiecarei varste
mentale in parte si se proiecteaza astfel de curricule specifice ce raspund la intrebarile specifice
varstelor mentale.
Un exemplu se afla in ceea ce urmeaza:

Educatie atitudinala fata de comunitate, cultura, natiune


Curricula pentru copii din comunitatea rroma

Populatiile ce provin din alte culturi initiale decat populatia gazda intampina anumite
dificultati de adaptare din cauza distantelor culturale. Cunoasterea acestor distante culturale si
intelegerea mecanismelor culturale proprii creeaza in primul rand la copii posibilitatea alegerii
drumului in viata, cat si posibilitatea de a descoperi o lume noua pe care ti-o poate oferi educatia
in spiritul altor traditii culturale.
Performantele unor persoane tin in primul rand de modelul de evaluare cultural, adaptarea
tine in primul rand de respectarea unor norme din cultura gazda si de obtinerea unor performante
ridicate plecand de la acesta intelegere.
Un exemplu, in orice copil rrom lingurar se afla un posibil fauritor de viori, un
Stradivarius. Pentru a se obtine aceasta performanta extraordinara trebuie doar ca standardele de
lucru, cerintele meseriei de fauritor de viori, sa nu fie contrare standardelor fauririi de linguri, sa le
se prezinte maseria de fauritor de viori ca fiind dorita de catre fauritorii de linguri. Posibila
problema, intre lingurari si violonisti ar putea exista un vechi conflict de subordonare dat de
castele diferite din care provin, ceea ce poate creea intoleranta fata de profesia de fauritor de viori.
Conflictul poate fi de mult uitat, insa intoleranta poate fi pastrata cultural, ceea ce poate fi depasit
printr-o intelegere datorita unei curricule a problemei.
Se poate miza pe dezvoltarea in aceasta meserie, deoarece simtul lemnului este la fel
cultivat la fauritorii de viori si la lingurari.
Acest exemplu arata de ce este necesara o educatie specifica nevoilor de evolutie a fiecarei
etnii, daca aceasta forma de educatie se va practica in scoli, raspunzand astfel necesitatilor
concrete de adaptare culturala si de performanta a copiilor rromi, atunci acestia vor veni la scoala
pastrandu-si si cultura proprie, dar reusind sa folosesca abilitatile lor inascute sau dobandite in
cadrul propriei culturi, pentru dezvoltarea personala.
Un exemplu de curricula destinata acestui scop este modelat mai jos in tematicile majore:
Tematica capitolului Tematicile lectiilor
Originea culturii rroma, legenda lui Asoka, Cultura initiala, reflexe culturale din
sistemul de caste in India traditionala perioada tranzitiei si migratiei, respectul
fata de culturile asociate pe perioada
migratiei, de ce migratia a avut loc, legenda
tarii mitice, de ce ultimii rromi veniti odata
cu imperiul turcesc sunt creatori de manele,
cum arata alte traditii culturale, folclor
rroma de influenta rusa, cum cantau la
inceputul migratiei.
Toleranta sau intoleranta la schimbare in Traditiile si imprumutul traditiilor de la alte
culturile traditionale popoare, pomana, ursitorile, traditii indo-
europene, portul traditional si legenda lui
Asoka, caste inferioare (impure), parti ale
corpului impure sau pure, lichide ale
corpului pure sau impure, zeii vechi si felul
in care au fost preluati in culturile gazda
(Naibah), toleranta la alte culturi si izolarea
culturala.
Sistemul social si rezistenta la schimbare Traditii si obiceiuri, taboori si ritualuri,
sau adaptare conservarea traditiilor si eliminarea celor
care calca traditiile, izolarea culturala si
sabloane comportamentale ritualice,
modalitati de recunoastere, colaborare si
concurenta in interiorul uniunilor culturale,
ierarhii intre culturi si dreptudi de actiune
plecate din legenda lui Asoka.
Obiceiuri culturale traditionale rrome, Cultul soarelui, al lunii, al stelelor, al
istoria lor, credinte cutitului, specifice diferitelor caste
provenite din trupul lui Asoka, traditia
mandragorei, ritualuri de divinatie, de
alungarea ghinionului, modul in care sunt
privite de alte culturi (scuipatul de deochi,
scuipatul in gura pentru binecuvantare,
stropitul cu lapte de mama, aruncarea
blestemului prin stropitul cu urina, etc)
Cum se evalueaza politetea in cultura Toleranta totala si cultivarea calmului si
traditionala indiana detasarii, simtul timpului oriental,
vegetarianismul si cultul vacilor, respectul
fata de orice forma de viata, pornite de la
Asoka regele mitic. Motivul epurarii
castelor ce nu au respectat regulile noii
religii. Inferioritatea de casta transmisa prin
limbaj la unele categorii de rromi, de ce
unii rromi vorbesc urat, modalitati de
recunoastere reciproca prin limbaj verbal,
gestic, comportamental ritualic.
Relatii de subordonare, sefi si lideri Sistemul de gestiune aactivitatilor sociale,
cum rata un sef, ce atributii are un sef, cum
se selecteaza un sef, rolul aurului ca simbol
al castei superioare, de ce nu se admit lideri
in culturile traditionale, de ce lipsa de lideri
conduce la migratie si la neadaptare si
neintegrare culturala, liderii si tranzitia la o
casta superioara, razboiul intre caste.
Traditiile unor caste din India De ce unii rromi prefera saracia si locuire
in colibe de lut, altii construiesc palate,
imaginea publica si aparteneta la o casta
sau alta, decizia politica la rromi, tendintele
de emancipare culturala, adaptarea la alte
culturi si integrarea in alte standarde
culturale, elinerarea de vechile traditii,
riscurile ramanerii in cadrul vechilor
traditii si reactia altor culturi fata de
obiceiurile culturiilor nou venite.
Situarea unor caste din populatia rroma fata Respectul sau parazitarea altor culturi, ce
de alte culturi se intelege prin standarde de calitate in
diferite culturi si legenda lui Hristos si a
fierarului rrom, dispretul sau aprecierea
culturala in lumea multiculturala, traditia
libertatii si a supunerii fata de reguli proprii
sau straine.
Legile lui Manu si inceputurile emigratiei Marii lideri ai istoriei si modul in care au
unor caste, epurarea comporatamentala schimbat lumea lor, respectul fata de liderii
iluminati, alugarea celor ce nu au dorit
schimbarea, inceputul migratiei,
dezvoltarea de forme de economie proprie,
conservarea existentei tribale prin
comportament specific, inacceptabil pentru
alte culturi
Adaptarea la schimbare sau De ce sefii alunga posibilii lideri locali,
conservatorismul traditiilor conservarea traditiilor ca asigurare pentru
existenta in continuare a sefilor si a
sistemului de administrare traditional al
simbolurilor puterii, goana dupa bani si
putere, aacesul social in structura altor
culturi si recunoasterea membrilor culturii
rroma a celor proveniti din sanul ei, dar
evoluand in cultura gazda
Evaluarea raspunsului social la schimbarea Raspunsul social la schimbare in functie de
traditiilor nivelul de superioritate sau inferioritate al
castelor initiale, evolutia culturala si
performanta culturala, suntem prizonierii
propriilor traditii sau avem libertatea de
evolutie proprie ?
Evolutia diferitelor culturi rroma la Marii artisti sau marii oameni de cultura,
schimbarea si dezvoltarea culturala dezvoltarea acestora in afara culturii
traditionale, marii mestesugari sau
transmitatori de traditii, dezvoltarea lor in
cadrul culturii traditionale, nivelul de
cultura initiala si dezvoltarea
personalitatilor, schimbarea si evolutia unei
culturi, istoria evolutiei diferitelor culturi
rroma, rezultate istorice.

Formarea profesionala ceruta de noua curricula

Devine evidenta necesitatea ca in paralel cu proiectarea de curricula sa se faca si cursuri de


formare profesionala cu cadrele didactice orientate pe largirea campului de competente psiho-
pedagogice care vor permite adecvarea stilurilor de predare cu stilurile de invatare ale elevilor, pe
largirea campurilor de cunoastere din alte domenii conexe, pe utilizarea aplicatiilor IT si a
programelor multi-media si pe marirea nivelului de autonomie decizionala care sa le permita
crearea de programe educative specifice solicitate de conditii specifice. In parallel cu ofertarea de
cursuri vor fi construite si matricile de evaluare, evaluarea continand si proiectele practice de
dezvoltare de curricula sau de proiectre a unui program educativ in conditii date. Aceste cadre
didactice vor deveni expertii in educatie capabili sa difuzeze in mediul eduativ noile curricule si sa
organizeze local transferul de bune practici.

Curricula online

Curricula online are in particular si posibilitatea atingerii simultane a mai multor nivele de
aprofundare datorita posibilitatii intrarii in materiale aditionale la dorinta cititorului. De asemenea
poate beneficia si de motoare automate de evaluare a nivelului de intelegere si de orientare catre
capitolele mai putin intelese, eventual chiar cu un alt set de aplicatii. Aceste aplicatii vor permite
punerea in practica atat a programelor de recuperare a invatarii, cat si a programelor de accelerare
sau aprofundare a invatarii, precum si a programului de imbogatire a cunoasterii prin deschiderea
curiozitatii pe noi domenii de lucru.

Platforma IT

Din punctual de vedere al platformelor IT necesare introducerii acestor aplicatii de evaluare si


directionare continua pentru curricula online, putem spune ca acestea vor trebui sa fie de un inalt
nivel tehnic. Putem de asemenea afirma ca marele efort de introducere a aplicatiilor online va sta
nu doar in proiectarea de curricule specifice directiilor si etapelor de varsta care sa se coreleze
intre ele ci mai ales in corelarea cunostintelor din curricula cu sistemul de testare-orientare si
deschidere de link-uri online pentru aprofundarea cunostintelor. Platforma It necesara unei
curriclue online eficiente are nevoie sa asigura un numar de specificati instrumentale care vor
conduce de asemenea la un numar de instrumente de lucru dupa cum urmeaza:
-asigura contacte multi-media, cursuri online, conferinte online, baze de date separate pentru
fiecare utilizator si protectia informatiei
-asigura o biblioteca online ce se poate completa in mod continuu de catre utilizatori
-asigura posibilitati de comunicare selectiva ce creeaza instrumentul necesar pentru aplicati de
tipul mentoring online, tutoring online, sau comunicare peer to peer
-asigura evaluarea continua a cunostintelor dobandite prin seturi de itemi echivalenti, aceasta
evaluare se concretizeaza prin orientarea educabilului catre capitolele mai putin insusite pe care le
poate reanaliza la voie.
-memoreaza traseul de invatare raspunsuri bune sau gresite la itemi de evaluare cu
caracteristici cuantificate. Aceasta permite analiza automata a datelor psihologice ce permit
orientarea profesionala a educabililor catre domeniul de maxima abilitate personala
-permite studiul oricarei curricule pornind de la oricare capitol si orienteaza in urma testarii
educabililor asupra capitolelor ce nu sunt suficient de bine intelese.
-deschide posibilitatea aprofundarii subiectului prin deschiderea de link-uri din alte baze de
date online.
-are o interfata prietenoasa si este usor de utilizat
-raporteaza automat la cerere traseele si performantele evaluate pentru fiecare educabil la o
anumita materie, permitand astfel estimarea automata a progresului scolar.
Putem estima ca de indata ce sistemul se va implementa in scoli cu ajutorul expertilor formati
in educatie se va mari interesul pentru invatare alternative si posibilitatea de absolvire a scolii prin
adaugarea la portofoliul individual al elevilor si a cursurilor informale sau nonformale parcurse si
testate prin formele de educatie online. Daca aceste forme moderne de educatie online vor intra in
scoli si vor fi practicate de catre cadrele didactice si de catre elevi, va dispare si fenomenul
abandonului scolar.
Modul in care se structureaza curricula online este evident mai complex decat curricula
expozitiva, insa realizarea urmeaza aceleasi principii de baza. Mai mult de atat, curricula online
poate dezvolta capacitati cognitive superioare decat cea expozitiva atunci cand profesorii sunt bine
instruiti in realizarea si utilizarea acesteia.

Curriculă destinată dezvoltării capacităţilor de gândire

Extraordinarele evoluţii înregistrate pe plan mondial - mai ales în ultele două decenii în
domeniul tehnologiei informaţiei ne conduc rapid şi inexorabil la sistemul de educaţie online în
care fiecare copil poate să găsească pe web oricâtă informaţie doreşte, iar rolul profesorului faţă de
ucenicii săi se modifică în mod fundamental, de la principalul <furnizor de informaţie> la
principalul <consilier de carieră>.
Cum această schimbare este de neevitat, singura soluţie corectă este să direcţionăm copiii
astfel încât ei să poată şi să ştie să utilizeze în mod cât mai inteligent reţeaua Internet, iar aceasta
presupune dezvoltarea unei gândiri complexe.
Temele de curriculă mai jos menţionate sunt destinate dezvoltării gândirii complexe,
motivate, focalizate pe gândire detaliată, dar şi vizionară. Diferenţa dintre o curriculă ce aduce
doar experienţe şi una ce formează stiluri de gândire este esenţială în aceste abordări curriculare.
Tematica de mai jos este gândită astfel încât să permită atingerea acestor obiective:

 Cum să utilizăm Internetul pentru a căuta şi găsi informaţie pertinentă Care sunt regulile de
comunicare în diferite culturi sau între diverse specii
 Ce sunt tradiţiile şi obiceiurile, valorile şi experienţele
 Ce sunt şi cum se obţin comunicarea creativă şi inventivitatea
 Cum evaluăm realitatea, ce sunt principiile de gândire şi mecanismele de decizie
 Care sunt relaţiile cu mediul natural, tehnologic şi social, ce sunt antreprenoriatul de
mediu, antreprenoriatul social, antreprenoriatul tehnologic
 Cum înţelegem realitatea (prin ştiinţele vieţii şi ştiinţele exacte)
 Ce este transferul de structură (în bionică, ştiinţele complexităţii)
 Ce înţelegem prin simboluri, cutume, tabuuri, şabloane ritualuri

4 2 6

7 8 9

1 5 3

Ca abordare, orice tematică particulară într-un produs e-learning trebuie să permită însuşirea
de cunoştinţe, găsirea de informaţii de către fiecare elev, dezbateri pe teme date de către fiecare
subiect, acolo unde există suficient material strâns, evaluare continuă şi evaluare la momente
predeterminate, când s-a strâns suficientă informaţie.
Pe de altă parte curricula trebuie să poată fi parcursă, fără a deveni discontinuă, de către
oricine, în funcţie de interesul propriu al copilului, iar testările să fie finalizate cu orientări către
domeniile în care copilul are capacitatea de a obţine performanţe bune. Testările trebuie, de
asemenea, să direcţioneze automat copilul către zonele unde, intr-un sistem de evaluare prin bife, a
demonstrat că nu are materia suficient de bine înţeleasă, eventual pe un alt traseu de învăţare,
astfel încât să-şi mărească nivelul de intuire si intelegere asupra problematicilor.
Toate aceste caracteristici pot fi atinse printr-o modelare a curriculei ce este descrisă în acest
model de elaborare de curricula online.
Descrierea mecanismelor si pasilor necesari dezvoltarii de produse este următoarea:
- Se caută iniţial domeniul ce se va aplica, reprezentat printr-un triunghi echilateral cu vârful în
sus, şi de asemenea domeniul unde se va aplica primul domeniu, reprezentat printr-un triunghi
echilateral cu vârful în jos.
- La fiecare domeniu se vor descrie sursă (de unde se trage acel domeniu), senzorul (cum se
manifestă în mod măsurabil acel domeniu) şi decidentul (care este portofoliul de manifestări al
acelui domeniu.
- Cele două triunghiuri se aşează în formă de stea David şi în funcţie de conţinuturile tematice
ale vârfurilor apropiate se caută tematica obţinută de interacţiunea dintre două vârfuri apropiate ce
devine conţinutul vârfului nou generat de laturile concurente ce trec prin vârfurile generatoare (ex.
Reţele de comunicare şi utilitatea informaţiei generează situri dedicate unor subiecte)
- Se generează pe sistemul de săgeţi descris în diagramele de mai jos principalul obiectiv al
curriculei ce se regăseşte în unul dintre vârfurile triunghiului echilateral cu vârful în jos, iar apoi se
completează cu săgeţi întreaga structură după modelul de mai jos
- Se identifica locurile unde două săgeţi se întâlnesc în acelaşi punct, acolo se vor acumula
cunoştinţe ce vor fi testate periodic, şi în care triunghiuri săgeţile sunt ciclice, acolo se vor descrie
teme ce vor trebui dezbătute.
- Pentru diferenţierea tematicilor generale în subiecte specifice se va folosi acelaşi procedeu
descris anterior, însă în locul domeniului ce se aplică va exista temă de la capătul unei săgeţi din
diagramă, iar în locul domeniului pe care se aplică va exista temă de la vârful unei săgeţi. Temele
se vor diferenţia în mod specific în conformitate cu sensul săgeţilor, astfel dacă de la acelaşi vârf
pleacă două săgeţi în direcţii diferite, diferenţierile tematice pe cele două direcţii vor fi diferite.

În etapa superioară calculatorul va fi de ajutor. Fiecare săgeată fiind purtătoare de tematici


aceasta va asigura găsirea itemilor ce vor fi utilizaţi pentru evaluarea continuă. Pe de altă parte
dacă evaluarea relevă puncte slabe în răspunsuri calculatorul urmărind sensurile săgeţilor va
conduce copilul pe alte săgeţi din nou la punctul cu necunoscute ajutându-l astfel să lărgească
câmpul de conştiinţă asupra tematicilor.
Dacă în etapa a treia, fiecare temă va fi caracterizată în funcţie de cele 8 obiective cadru ale
UE, calculatorul va putea da o reprezentare automată a nivelului de atingere a acestor obiective.
De asemenea, în funcţie de repetabilitatea unor tipuri de performanţe pe aceleaşi obiective sau pe
un model psihologic orientat către piaţă, calculatorul va face o evaluare automată a stilului de
învăţare şi nivelului de performanţe specifice a fiecărui elev.
Pentru că lecţiile să fie atractive în conţinuturile lecţiilor trebuie să existe informaţii care vor
răspunde la întrebările: ce, cum, de ce, cine, care, pentru cine, pentru ce, cu ce finalităţi, cu ce
mijloace, unde, cum, etc.
Unde există nevoie de aprofundare a unor cunoştinţe se vor putea pune link-uri cu trimiteri
către alte surse de informaţii
O astfel de curriculă cu evaluare automată a calităţii învăţării, a stilului de învăţare, a
performanţelor în înţelegere etc. Permite ulterior direcţionarea automată a elevului către alte
resurse sau curricule ce sunt pe direcţia sa de performanţă.
Un alt avantaj este posibilă raportare a performanţelor elevilor către piaţă, dacă traseul de
educare online intra în portofoliul elevului. Legea educaţiei permite în acest moment realizarea
acestei abordări.

Deşi avantajele acestui mod de realizare a curriculei online sunt numeroase vor exista şi
probleme în anumite puncte:
- Profesorii nu sunt pregătiţi să lucreze pe calculator, să utilizeze informaţia de pe net, să îşi
facă o adecvare a stilului de predare în conformitate cu stilul de învăţare al elevilor sau să renunţe
la rolul dat de importanta catedrei şi să devină un sfătuitor uman şi prietenos pentru elevi.
- Vor trebui finanţate cursuri de pregătire a profesorilor şi se vor schimba standardele de
evaluare a calităţii, de la prezenţa la ore şi numărul de note, la dezvoltarea personalităţii şi nivelul
de autonomie în gândire.
- Se va dezvolta mult educaţia online în detrimentul educaţiei fata în faţă, ceea ce va conduce
la riscul alienării sociale a elevilor, din acest motiv cele două forme de educaţie trebuie să
funcţioneze concomitent.

Pe de altă parte avantajele sunt numeroase


- Calculatorul bine programat va fi mult mai grijuliu decât un profesor neexperimentat şi va
avea răbdare infinită cu elevii, ceea ce va conduce la o creştere simţitoare a pozitivităţii factorului
emoţional legat de educaţia online
- Va exista o transparenţă în evaluare ce va permite atât elevului cât şi profesorilor sau
părinţilor să aibă o mai bună estimare a zonelor în care pot performa sau a celor în care nu pot
performa cu uşurinţă. Aceasta va duce la eficientizarea strategiilor didactice ce se vor putea
personaliza în funcţie de subiect
- Va exista înregistrată pe calculator sau online evoluţia fiecărui elev raportată la o serie de
indicatori ficşi, aceasta va permite alertarea celor interesaţi în cazul în care există discrepanţe în
evoluţie atât din punct de vedere cognitiv cât şi din punct de vedere al schimbării direcţiei de
performanţă. Această alertare va permite anchetarea cazului şi luarea de măsuri corespunzătoare,
dacă a fost stabilită cauzal necesitatea acestor măsuri. În aceste cazuri prin efecte indirecte se
poate afla dacă a intervenit ceva negativ său pozitiv în viaţa elevului care i-a influenţat
comportamentul şi performanţele.
Verificarea corectitudinii tematicilor

Diferenţierea tematicilor pe sursă, senzor, decident se poate verifica astfel:


Fiecare triunghi echilateral mare are la vârfuri conţinuturi în care oricare două îl sprijină sau
generează pe al treilea. De exemplu bazele oficiale pe publicaţii online şi adecvarea informaţiei la
nevoi generează sau sprijină reţelele de comunicare. Acelaşi lucru se poate afirma şi pentru alte
două vârfuri din acelaşi triunghi ce generează sau sprijină pe al treilea.
Auto-sustenabilitatea informaţiei arătată mai sus se regăseşte şi la triunghiurile echilaterale
mici; astfel validitatea informaţiei şi interacţiunile pe structuri de baze de date generează sau
sprijină bazele oficiale de publicaţii şi orice alte două vârfuri al aceluiaşi triunghi generează sau
sprijină cel de-al treilea vârf.

Ca să se obţină acest rezultat este necesar ca la generarea vârfurilor hexagonului interior să se


aleagă conţinuturi ce sunt concordante cu funcţia. Astfel dacă reţele de comunicare sunt surse şi
utilitatea informaţiei este decident, atunci siturile dedicate unor subiecte trebuie să aibă rol de
senzor, măsurând interesul faţă de subiect.

O alta perspectiva

Exista si o alta posibilitate de proiectare de curricula adaptabila online ce presupune mai putina
modelare, aceasta fiind inlocuita cu identificarea unor structuri cadru. In acest caz rezultatul este
antrenarea elevilor catre dezvoltarea abilitatilor si competentelor prezentate in urmatorul tabel:

Capitole Structura de Competente Teme de evaluare Activitati Activitati


proiectare tematici specifice Secventiale creative
pentru lectii
1 N1 perceptia evolutiei Realitatea / nevoia sursă a Cu cine (cine) Limbaje, Viziune,
fenomenului realitătii (dacă ea este un Cu ce Proceduri, Misiune,
N2 adaptarea la noi contexte instrument, etc.) obiecte, Pentru cine Orizonturi Leadership
N3 nivelul consecintelor fenomene care o
colaterale constituie, descriere, Pentru ce
N1Realitatea fizică, concretă proprietăti Cu ce mijloace
- descriere Modelarea si intelegerea Cu ce scopuri
N2 Legi interne realitate realitatii in formule
N3 Împărtăsire resursă comunicabile altora Cu ce rezultate
Dezvoltarea capacitatii de De ce
a proiecta mijloace de Cum
interventie asupra
realitatii Unde
Cand
Ce (care)
2 N1 decizia asupra strategiei Când, în ce conditii? Cu cine (cine) Simbolistica, Intuitie,
N2 portofoliul de solutii Moment, modalitate, Cu ce Analiza, Motivatie,
N3 aliante colaterale conditiile potrivite de Pentru cine Sinteza Creativitate
N1, Implicare interventie în realitate –
N2 Atitudine, indicatori pentru a Pentru ce
Comportament interveni corect; unde?, Cu ce mijloace
N3 Responsabilitate locul potrivit unei actiuni Cu ce scopuri
Dezvoltarea capacitatii de
a finaliza o sarcina de Cu ce rezultate
lucru in parametrii De ce
stabiliti Dezvoltarea Cum
capacitatii de decizie in
timp real adecvata Unde
necesitatilor curente Cand
Ce (care)
3 N1 standarde si proceduri Metode, interventii, Cu cine (cine) Algoritmi, Descoperire,
N2 modele organizatorice actiuni realizabile pentru Cu ce Aplicabilitate, Inventivitate,
N3 invatare continua, îndeplinirea dorintelor, Pentru cine Standarde Logici
experiment intentiilor – prezentare,
N1 Selectie solutii posibile Pentru ce
N2 Prelucrare, acumulare Dezvoltarea capacitatii de Cu ce mijloace
N3 Decizii, colaborare a proiecta performant Cu ce scopuri
instrumente de lucru
Dezvoltarea capacitatii de Cu ce rezultate
evolutie si transcedere a De ce
gandirii Cum

Unde
Cand
Ce (care)
4 N1 regulile de lucru si Cu ce? Resurse din Cu cine (cine) Regulile de lucru si Descoperire, inve
procesare realitate implicate, Cu ce procesare logici
N2 nivelul utilizarii regulilor consumate, proprietăti , Pentru cine Nivelul utilizarii regulilor
N3 modele de evaluare a transformări posibile Modele de evaluare a
fenomenul folosite, cu cine? Retea Pentru ce fenomenului
N1 Preferinte, Dorinte umana, model Cu ce mijloace
N2 Aptitudini organizatoric Cu ce scopuri
N3 Putere, influentă Dezvoltarea capacitatior
de ordonare si organizare Cu ce rezultate
a sistemului social creind De ce
emotie artistica Cum

Dezvoltarea abilitatilor de Unde


a evalua dimensiunile si Cand
complexitatea unei Ce (care)
probleme
5 N1 noi logici de abordare Indicatorii care descriu Cu cine (cine) Organizare, Analizare,
N2 adaptare si evolutie realitatea si Cu ce Management, Proiectare,
N3 dezvoltarea nivelului de transformările din ea – Pentru cine Reglementari Adecvare la nece
complexitate caracteristici calitative si
N1Indicatori realitate cantitative ale realitătii si Pentru ce
concretă ale transformărilor Cu ce mijloace
N2 Influente indicatori posibile Cu ce scopuri
N3 Calitate resursă Dezvoltarea capacitatii de
adaptare si respectare a Cu ce rezultate
regulilor de lucru De ce
Dezvoltarea capacitatii de Cum
descoperire de noi
sisteme de gandire Unde
Cand
Ce (care)
6 N1 cum se vede din alta Ce?- influenta Cu cine (cine) Coordonare, Inteligenta,
perspectiva exterioară – Influenta, Cu ce Disciplina, Desteptaciune,
N2 reguli deja existente sau imperativul, presiunea Pentru cine Ordine Intelepciune
noi realitătii/familiei,
N3 logica de functionare a societătii asupra omului – Pentru ce
sistemului nevoia de a rezolva Cu ce mijloace
N1Posibilităti de interventie anumite probleme, Cu ce scopuri
N2 Întelegere oportunităti, beneficii,
N3 Integrare „ispite”, cu ce mijloace? Cu ce rezultate
Necesitatile de unelte De ce
specifice Cum
Dezvoltarea capacitatii de
subordonare si auto- Unde
disciplinei in fata unor Cand
sarcini concrete Ce (care)
Dezvoltarea capacitatilor
de raspuns in timp real la
solicitari dificile, crize,
sau dezastre
7 N1 analizarea posibilitatilor Dorinte, intentii, nevoi de Cu cine (cine) Strategii, Perfectionare,
N2 experienta cunosterii a interveni/ ameliora/ Cu ce Impunere, Aprofundare,
vechi schimba/ actiona pentru Pentru cine Reglementare Adaptare
N3 experiente relevante satisfacerea lor
N1Observatii, Concluzii 6. Cognitiv Pentru ce
imediate Dezvoltarea capacitatilor Cu ce mijloace
N2 Intuitie de solutionare a situatiilor Cu ce scopuri
N3 Gândire, cunoastere în curente
ansamblu Dezvoltarea capacitatilor Cu ce rezultate
de descoperire de noi De ce
solutii la probleme vechi Cum
sau nou aparute
Unde
Cand
Ce (care)
8 N1 decizii luate, analiza De ce? – determinarea Cu cine (cine) Decizii luate, analiza Viziunea globala
acestora interioară, scopul - Cu ce acestora situatii
N2 consecintele colaterale Satisfactiile ce pot fi Pentru cine Consecintele colaterale Construirea de tac
N3 transferul de bune oferite de realitate, Transferul de bune abordare
practici probleme ce pot fi Pentru ce practici Cunoasterea si de
N1Performante initiale rezolvate, sau evitate, Cu ce mijloace de strategii
N2 Achizitii cognitive participare cu succes la Cu ce scopuri
N3 Transfer experientă relatii, etc – motivarea;
cu ce obiective Cu ce rezultate
imediate?, influenta De ce
factorului eterogen si Cum
local, etape de evolutie
Dezvoltarea capacitatii de Unde
a invata din experienta Cand
altora si a lucra pe Ce (care)
Internet
Dezvoltarea capacitatii de
a optimiza deciziile luate
in situatii diverse
9 N1 paternuri Transformări, schimbări Cu cine (cine) Feedback, Aliante,
comportamentale posibile în realitatea Cu ce Responsabilitate, Atragere,
N2 modele de structurare abordată, fenomene, Pentru cine Competenta Inducerea actiunil
N3 viziunea globala si interactiuni, etc. –
generala descriere, consecinte Pentru ce
N1Operatii concrete Schimbări, Cu ce mijloace
N2 Utilitate transformări transformări posibile Cu ce scopuri
N3 Valorificare resurse
Dezvoltarea capacitatii de Cu ce rezultate
a trai impreuna cu altii si De ce
in favoarea altora Cum
Dezvoltarea capacitatii de
a lucra cu altii in modele Unde
organizate de lucru Cand
Ce (care)
10 N1 cum se vede schimbarea Cum? Resurse umane Cu cine (cine) Ascultare, Generozitate,
N2 reactiile fata de interventii: – cunostinte, Cu ce Includere, Emotii,
eveniment deprinderi , operatii Pentru cine Ierarhie Afectivitate
N3 nivelul de necesare pentru
implicare/transformare interventii cu succes, Pentru ce
N1Starea de spirit învătarea lor; in ce Cu ce mijloace
N2 Participare, sens limite?, gradul de Cu ce scopuri
N3 Rost, grijă autentică aplicabilitate a solutiilor
sau operatiilor Cu ce rezultate
Dezvoltarea capacitatilor De ce
de ascensiune in ierarhia Cum
sociala si economica
Dezvoltarea capacitatilor Unde
de participare la viata Cand
sociala si de rafinare a Ce (care)
vietii personale
11 N1 ce actiuni trebuie Indicatorii privind Cu cine (cine) Formalizare, Voluntariat,
intreprinse nevoile, dorintele, si Cu ce Adaptare, Implicare,
N2 crearea de mecanisme posibilitătile de a fi Pentru cine Reprezentare Initiere
sociale satisfăcute, intensitatea,
N3 curgerea istorica a importanta, costuri Pentru ce
evenimentelor calitatea, eficienta, costul, Cu ce mijloace
N1Perceptii durata, nivel dificultate, Cu ce scopuri
N2 Senzatii, Interes efortul necesar
N3 Sentimente Dezvoltarea capacitatilor Cu ce rezultate
de perfectionare continua De ce
de-a lungul vietii Cum
Dezvoltarea capacitatilor
de interventie in functie Unde
de necesitatile si regulile Cand
existente Ce (care)

12 N1Realitatea fizică, concretă Care? Identificare, Cu cine (cine) Descrierea contextului Descrierea relatiil
- descriere metode selectie, operatii, Cu ce Descrierea limitelor de Descrierea actiun
N2 Legi interne realitate interventii, modalităti Pentru cine aplicare a legilor generate
N3 Împărtășire resursă optime de actiune pentru Descrierea radacinilor Descrierea factori
N1 Emotii satisfacere nevoi, cum Pentru ce problemelor
N2 Plăcere evolueaza? Care a fost Cu ce mijloace
N3 Constiintă, menire modelul de evolutie in Cu ce scopuri
timp al fenomenului sau
conceptului Cu ce rezultate
Dezvoltarea capacitatilor De ce
de comunicare cu altii si Cum
de a intelege
multiculturalismul Unde
Dezvoltarea capacitatilor Cand
de aprofundare a Ce (care)
intelegerii realitatii si de
descoperire a legilor ei de
organizare si functionare

Curricula trebuie de asemenea sa urmareasca caracteristicile specifice de varsta ale copiilor, atat
pentru copii medii cat si pentru copii supradotati sau cu intarziere in dezvoltare
Cum educatia moderna incepe de timpuriu este necesara cunoasterea tuturor etapelor de varsta

Cum generăm obiectivele de învăţare ce permit evaluarea continuă

După cum s-a arătat anterior fiecare pachet de tematici specifice unui capitol este rezultatul
unei direcţii de curgere a acestei informaţii. De aceea, ce se poate testa în permanenţă sunt
cunoştinţele sau regulile ce transcend sisteme de gândire. Pentru aceasta este necesar să se
identifice care sunt cunoştinţele sau principiile esenţiale şi care sunt de context. În general se
consideră esenţiale cunoştinţele ce răspund la întrebările ce, cum, de ce, unde, când. Se consideră
cunoştinţe de context cele ce răspund la întrebări de tipul cine, care, cu cine, cu ce, pentru cine,
pentru ce, din ce cauze, cu ce rezultate, etc.
Pe de altă parte diversitatea informaţiilor de context formează zahărul ce permite înghiţirea
pilulei amare a cunoştinţelor esenţiale, din această cauză pentru elevii ce au abilităţi mai mari de
înţelegere şi nu au nevoie de context pentru a înţelege problemele expuse este necesar ca să se
evidenţieze informaţiile esenţiale şi prin clic să se poată permite aprofundarea acestora prin
trimiteri la alte surse de informare de pe internet.

Evaluarea aprofundată a invăţării online

Evaluarea aprofundată se va face acolo unde pe diagrama principală există două săgeţi ce
se unesc în acelaşi punct. In punctele de convergenta se vor strange un numar de sageti simple sau
duble (triple) ce vor acumula un numar suficient de mare de iteni ce vor constitui o baza de
problematici supuse evaluarii. Ca exemplu pentru o tematica avem figura de mai jos:
Cele două direcţii conduc la itemi ce vor fi testaţi tot prin cunoştinţe esenţiale ce transcend
sisteme de gândire, dar şi prin informaţii de context, fiecare dintre cele două abordări dând
posibilitatea de a înţelege stilul de învăţare al elevului.
Astfel întrebările de tip cu cine, cu ce, pentru cine, pentru ce, caracterizează tipul senzitiv,
întrebările de genul cu ce mijloace, cu ce scopuri, cu ce rezultate, caracterizează tipul kinestezic
tactil, întrebările de tipul care, ce, de ce, caracterizează tipul vizual, în timp ce întrebările de tipul
unde, când, ce caracterizează tipul secvenţial de învăţare.

De ce această curriculă păstrează continuitatea informaţiei atunci când o exploatăm pe


orice direcţie continuă a săgeţilor?

Răspunsul la acest tip de curriculă este următorul, ilustrat în figură de mai jos:
Fiecare copil are o mamă şi un tată, deci există relaţii de înrudire între tematici. Pe de altă parte
fiecare părinte are doi copii. Singurii care nu sunt înrudiţi direct sunt mama şi tatăl fiecărui copil,
dar din punctul de vedere al curriculei modul în care au fost alese tematicile cu ajutorul săgeţilor
orientate permite înrudirea acestora.

Astfel urmând orice traseu de săgeţi pe acest gen de curriculă orientată, elevii nu vor pierde
continuitatea informaţiei. Pe de altă parte, structura de organizare a curriculei interzice apariţiei de
cunoştinţe întâmplătoare ce nu vor fi utile pe parcurs. Aceste caracteristici permit crearea unor
curricule online ce pot fi exploatate cu uşurinţă de fiecare elev. Singura problemă autentică este
legată de gradul de cultură al creatorilor de curriculă ce poate fi însă suplinit de cercetări pe
internet sau de grupuri de lucru ce dezbat diferitele aspecte, de asemenea de nivelul de adecvare a
cunoştinţelor la nivelul de vârstă al elevilor. Aceeaşi tematică poate fi abordată prin joc la vârstele
jocului, prin competiţie la vârstele competiţiei, prin cercetare tematică la vârsta corespunzătoare
sau prin alte metode specifice vârstelor mentale ale elevilor. Urmărind caracterizările date de Jean
Piaget şi alţi specialişti în psihologia copilului se poate realiza şi acest deziderat.

Cum se pun săgeţile

Săgeţile se pun în hexagon într-o anumită structură corespunzătoare modelului de


sustenabilitate obţinut printr-o modelare matematică. Algoritmul este următorul:
- Se ia triunghiul echilateral corespunzător domeniului pe care se aplică ceea ce vine de la
celălalt domeniu (vârful săgeţii X)
- După identificarea conţinuturilor vârfurilor şi ale vârfurilor generate din hexagonul mic
central, se caută care dintre cele trei conţinuturi este prioritar ca finalitate urmărită şi se aşează
săgeţi pe laturile concurente către acel vârf orientate către vârf
- Se caută care dintre celelalte două vârfuri rămase din triunghiul echilateral cu vârful în jos, Y
şi Z, este punctul de pornire ce are nevoie de sprijinul celui de-al doilea vârf rămas pentru a atinge
vârful ce exprimă finalitatea urmărită
- Se orientează săgeţi de la vârful de pornire ex. Y către vârful de sprijin, Z.
- Se ia în celalt triunghi echilateral mare latura opusă vârfului X şi se orientează săgeţile
paralel cu săgeţile de pe YZ
- Se continuă săgeţile cu aceeaşi orientare pe celelalte laturi ale triunghiului echilateral U, V,
W, U opus lui X, V opus lui Y, W opus lui W
- Se duc ultimele săgeţi pe laturile hexagonului mare după cum urmează: XV, VZ, ZU,
UY, XW, WY.

Cum arată curricula fără a se lua în consideraţie caracteristicile de vîrstă

Tematica Tematicile lecţiilor Obiective Indicatori de evaluare


capitolului operaţionale
Identitatea istorică Crizele şi răspunsul cultural la crize Înţelegerea patern-urilor Cu cine ne comparăm?
Influenţa istorică a unei culturi culturale şi a Cu ce scopuri generăm crize ?
Starea de dominare sau independenta diferenţelor Centru cine sunt importante calităţile ?
Ce preţuim mai mult, calităţi ce pot fi comportamentale în
împărtăşite diferite culturi Pentru ce se crează dominare ?
Relaţiile interumane, politeţe sau Cu ce mijloace se impune dominarea ?
agresivitate Cu ce scopuri se caută independenţa ?
Suntem conduşi de cei ce ne reprezintă,
modelul democratic Cu ce rezultate se aplică modelul democratic în diferite
De ce sunt importante relaţiile interumane ?
Cum răspundem la influenţa istorică a unei culturi străin

Unde se observă cel mai puternic aplicarea calităţilor în


Când se modifică comportamentele liderilor democratic
Ce calităţi pot fi împărtăşite?
Localizarea inovării şi Influenţa marilor personalităţi Înţelegerea factorilor Cu cine se afişează o cultură în faţa altor culturi ?
personalităţii Răspândirea culturală a ideilor declanşatori de progres Cu ce rezultate se soldează emanciparea culturală ?
Procesul de emancipare culturală într-o cultură Pentru cine se generează crize ?
Războiul ideilor tradiţională
Ierarhiile valorice într-o cultură Pentru ce se creează ierarhii valorice într-o cultură ?
Intenţionalitatea şi generarea de crize Cu ce mijloace se duce războiul ideilor ?
Cu ce scopuri se crează răspândirea culturală a unor ide

Cu ce rezultate se soldează o criză generată cultural ?


De ce se răspândesc ideile ?
Cum se propagă influenţa marilor personalităţi ?

Unde se duce războiul ideilor?


Când apar crizele?
Ce crează ierarhii valorice?
Inovare şi transfer de Mari creatori în locuri şi momente de criză Înţelegerea cultului Cu cine se schimbă sensul istoriei ?
cunoaştere Influenţa personalităţilor inovatoare personalităţii şi a Cu ce mijloace se transmit ideile perene ?
Schimbarea sensului istoriei datorită necesităţii existenţei de Pentru cine se transferă bunele practici ?
inovării elite culturale
Bunele practici şi conceptul de curriculum Pentru ce se creează inovarea ?
(transmiterea tradiţiilor de la carele de Cu ce mijloace se face selectarea şi validarea dată de ist
luptă romane la rachetele cosmice) Cu ce scopuri se creează ideile inovative sau se menţin
Idei perene şi idei inovative
Selectarea şi validarea dată de istorie Cu ce rezultate se soldează influenţa personalităţilor ?
De ce se transmit tradiţiile cu upgradari, în loc să se refo
Cum se transmit tradiţiile de-a lungul epocilor ?

Unde se conservă cel mai bine tradiţiile?


Când apar cei mai mulţi mari creatori?
Ce schimba inovarea în istorie?
Cultura locală Arii de încredere culturală Înţelegerea tradiţiilor Cu cine ne asemănăm din punct de vedere cultural?
Care sunt valorile unei culturi unei culturi create de Cu ce mijloace ne găsim identitatea culturală ?
Cât de mult semănăm cu strămoşii relaţiile pe orizontală Pentru cine se dezvoltă identitatea culturală ?
Cum înţelegem ideile de demult între culturi de-a lungul
Identitatea culturală timpului, sau pe Pentru ce  semănăm cu strămoşii noştrii ?
Hibridizarea culturilor verticală prin tradiţii Cu ce mijloace se răspândesc valorile unei culturi ?
perene transmise în Cu ce scopuri se creează hibridizarea unei culturi ?
cadrul comunităţii
Cu ce rezultate se dezvoltă valorile culturale ?
De ce este necesară identitatea culturală ?
Cum se hibridizează culturile ?

Unde se păstrează cel mai mult asemănarea cu strămoşi


Când se produce hibridizarea culturilor?
Ce idei de demult se regăsesc în actualitate?
Continuitatea culturală Teme culturale Înţelegerea Cu cine ne afişam în faţa altora ?
Prin ce ne diferenţiem de alte culturi caracteristicilor Cu ce tradiţii ne impunem ?
Conservarea tradiţiilor culturale ce rămân Pentru cine ne conservam tradiţiile ?
Valori create de lideri locali considerate ca de
Diferenţa dintre lideri şi şefi neatins, de-a lungul Pentru ce se diferenţiază liderul de şef ?
Zeificarea liderilor timpului Cu ce mijloace se transmit temele culturale ?
Cu ce scopuri se face zeificarea liderilor ?

Cu ce rezultate se produce diferenţierea de alte culturi ?


De ce ne conservam valorile create de lideri locali ?
Cum se comportă şefii faţă de lideri, dar şefii între ei ?

Unde se vede influenta temelor culturale?


Când se produc diferenţierile în cadrul aceleiaşi culturi?
Ce semnifică termenul de teme?
Aria de încredere Modă în istorie Înţelegerea tradiţiilor Cu cine încercam să ne asemănăm ?
Idei care au schimbat lumea legate de răspândirea Cu ce mijloace impunem reglementările ?
Arii de impunere culturală contactelor culturale Pentru cine se doreşte dominarea lumii prin idei ?
Ierarhiile valorice şi dominarea lumii prin prin activităţi
idei economice sau prin Pentru ce se dezvoltă arii de impunere culturală ?
Culturi majore, culturi minore prestigiul unor modele Cu ce mijloace se creează ierarhiile valorice?
Reglementări date de ideile liderilor sau idei Cu ce scopuri se iniţiază modă în istorie ?

Cu ce rezultate se impune o cultură majoră ?


De ce o cultură este minoră ?
Cum se produc ideile ce schimba lumea ?

Unde apar ariile de impunere culturală?


Când se creează reglementări date de idei majore?
Ce idei au schimbat lumea ?
Bune practici validate Succesul unei culturi Înţelegerea modului în Cu cine se asigura succesul unei culturi ?
Poziţia faţă de alte culturi care anumite soluţii de Cu ce metodă se selectează bunele practici ?
Metode de selecţie ale bunelor practici rezolvare a unor Pentru cine se reprima factorii de schimbare ?
Selectarea populaţiilor, sistemul de caste probleme au creat
Stabilitatea sistemului socio-cultural sau structuri şi acţiuni Pentru ce se face selectarea populaţiei în caste ?
economic specifice în diferite Cu ce mijloace se poziţionează superior o cultură în fata
Reprimarea factorilor de schimbare culturi influenţate Cu ce scopuri se crează stabilitatea socio-culturală sau e

Cu ce rezultate se consemnează succesul unei culturi în


De ce se reprima factorii de schimbare ?
Cum se produce stabilitatea economică ?

Unde se practică selectarea bunelor practici?


Când se reprima factorii de schimbare?
Ce înseamnă succesul unei culturi?
Modă şi şabloane Ierarhii profesionale sau sociale Înţelegerea modului în Cu cine se creează ierarhile profesionale ?
culturale Orientări economice şi diviziunea muncii care ideile circulante au Cu ce orientări economice se obţine diviziunea muncii ?
Arta ca expresie a bunăstării creat modificări de Pentru cine este importantă imigrarea sau reprimarea ge
Decadenţă şi revoluţie culturală structură şi acţiune în
Imigrarea sau reprimarea geniilor şi cadrul altor culturi Pentru ce apare decadenţa sau revoluţia culturală ?
talentelor Cu ce mijloace se dezvoltă arta ca expresie a bunăstării 
Dinamica sau conservatorismul cultural, Cu ce scopuri se declanşează dinamica sau conservatori
multiculturalismul
Cu ce rezultate se evaluează emigrarea sau reprimarea g
De ce se produce conservatorismul cultural sau multicu
Cum e arta ca expresie a bunăstării în diferite epoci ?
Unde se observă orientări economice şi diviziunea mun
Când se intensifică fenomenul emigraţiei sau imigraţiei
Ce consecinţe au lipsa de ierarhii profesionale sau socia
Ritualuri, cutume, Cum arată frumuseţea în diferite culturi Înţelegerea dinamici şi Cu cine ne asemănăm când interferăm cu alte persoane 
tabuuri, fetişuri Stabilitatea caracteristicilor populaţiilor valorilor specifice unei Cu ce mijloace se obţine stabilitatea caracteristicilor une
dintr-o cultură epoci din perspectiva Pentru cine se fac ritualuri de selecţie genetică sau socia
Ritualuri de selecţie genetică sau socială a evoluţiei culturale,
populaţiilor umane legile schimbării şi Pentru ce există structuri limitative ale societăţilor ce pr
Structuri limitative ale societăţilor, invarianţi Cu ce mijloace se stabilizează caracteristicile culturale a
evadarea din cultură comportamentali ai unei Cu ce scopuri ne luăm destinul în propriile mâini sau fa
Cum privim pe ceilalţi, cum ne privesc culturi
ceilalţi pe noi Cu ce rezultate se evaluează frumuseţea în diferite cultu
Ne luăm destinul în mâini sau facem ce fac De ce se stabilizează caracteristicile unei culturi ?
şi alţii Cum arată ritualurile de selecţie genetică sau socială în

Unde se manifestă frumuseţea în diferite culturi?


Când ne luăm destinul în mâini sau facem ce fac şi alţii?
Ce structuri limitative are societatea noastră?
Selecţie pozitivă sau Ciclurile istoriei de la revoluţie la stagnare Înţelegerea rolurilor Cu cine se iniţiază conflictele între generaţii ?
negativă Acţiuni la momente critice, provocarea specifice într-o cultură Cu ce acţiuni la momente critice se provoacă crize de în
culturală a crizelor ca motiv de înnoire a şi a dinamicii schimbării Pentru cine se fac măsurători şi evaluări ?
gândirii valorice interne, de la
Conflictele între filozofii, conflictele între hoinăreala la seriozitate Pentru ce marii oameni au trăit puţin în general ?
generaţii culturale şi responsabilitate Cu ce mijloace se produc ciclurile istorice de la revoluţi
Ceea ce se măsoară se conduce, trecerea Cu ce scopuri se produc conflicte între filozofii ?
de la cantitativ la calitativ
De ce marii oameni au trăit puţin, reacţia Cu ce rezultate se manifestă miturile culturale (ex mitul
socială la schimbare De ce crizele sunt motiv de înnoire a gândirii ?
Miturile culturale la diverse vârste istorice Cum se caracterizează maturitatea culturală ?
(mitul şmecherului - maturitatea culturală)
Unde marii oameni au trăit mult?
Când se face trecerea de la cantitativ la calitativ?
Ce produce revoluţia sau stagnarea?
Eficientă şi stabilitate Rigoare, măsură şi logică, valori culturale Înţelegerea Cu cine ne comparăm când gândim în bun, frumos, adev
de gândire mecanismelor Cu ce instrumente de gândire luăm decizii ?
Bun, frumos, adevărat, drept, profitabil generatoare de Pentru cine este necesară rigoarea, măsură, logica ?
Decizii specifice modului de gândire acumulări, hedonism,
Tradiţii ale eficienţei în fiecare cultură conflict sau înţelepciune Pentru ce există tradiţii ale eficienţei în fiecare cultură ?
Modele liniare de gândire - modele în dinamica istorică a Cu ce mijloace se produce modelarea liniara sau comple
complexe de gândire unei culturi Cu ce scopuri se practică sistemul de evaluare pe bun, f
Libertăţi şi blocaje în decizi, conflictul
decizional şi soluţii specifice culturilor Cu ce rezultate se aplică modelele complexe de gândire
De ce blocajele în decizii duc la conflicte decizionale sp
Cum se manifestă tradiţiile eficienţei în fiecare cultură ?

Unde se iau decizii specifice modului de gândire?


Când folosim modele liniare de gândire ?
Ce înseamnă modele complexe de gândire?
Structuri sociale Cum ne alegem aleşii, ce caracteristici Înţelegerea Cu cine ne comparăm pentru a descoperi dacă suntem în
tradiţionale preţuim mecanismelor de Cu ce facem diferenţa dintre calităţi şi valori ?
Cum evaluam rezultatele politicilor sau reprezentare şi Pentru cine s-au creat filozofii culturale şi religii ?
muncii noastre conducere, structurare şi
Diferenţa dintre calităţi şi valori, da poziţionare în raport cu Pentru ce se diferenţiază economia monopolistă de cea
Cezarului ce-i al Cezarului şi lui Dumnezeu alte culturi pe criterii ce Cu ce mijloace se evaluează rezultatele muncii noastre ?
ce-i al lui Dumnezeu ţin de dinamică istorică Cu ce scopuri să dăm Cezarului ce-i al Cezarului şi lui D
Economie familială şi economie
monopolistă Cu ce rezultate se manifestă economia familială şi cea m
Arii de încredere culturală De ce facem diferenţa între calităţi şi valori ?
Filozofii culturale şi religiile lumii Cum ne preţuim aleşii ?

Unde se manifestă ariile de încredere culturală?


Când evaluăm rezultatele aleşilor sau a muncii noastre?
Ce înseamnă economie familială sau economie monopo

Seturile de întrebări din ultima coloana nu sunt unice. Pentru fiecare temă se pot realiza toate
întrebările posibile cu specificul temei, din lista de întrebări generale. Aceasta presupune că în
alcătuirea fiecărei lecţii, pentru fiecare temă se vor aduce cunoştinţe specifice ce vor răspunde la
întreaga listă de întrebări de bază. În aceste condiţii se pot crea baze de itemi care printr-un
mecanism aleator de combinare a întrebărilor relativ echivalente din fiecare tip de întrebare de
referinţă şi poate realiza astfel testări individuale pentru orice elev. Mecanismul va da diversitate
şi va împiedica copierea rezultatelor de la colegi în cazul în care se dau teste în aceeaşi clasă.

Un exemplu de curricula destinata copiilor obişnuiţi bazata pe caracteristicile de varstă

Caracteristi Teme de Aplicaţii practice Tematici de lecţii 6-9 ani educaţie Competente urmărite
cile lucru matematica non-formala
de vârsta 6 Copilul mediu
ani
Încredere Măsurare, Măsurarea unui segment, Reprezentarea unui obiect printr-un segment, Dezvoltarea capacităţii de evaluare cantitativa
estimare numărarea capetelor segmentelor simbolismul caracteristicilor calitativa
Corelarea numărului de segmente Estimarea capetelor unui segment-discuţii Dezvoltare abilitaţilor de corelare a detaliilor
cu numărul de capete asupra reprezentărilor capetelor unui obiect semnificative si a capacităţii de a vedea
Jumătatea unui segment si numărul lung semnificativul
de capete al jumătăţii Cum reprezentam obiecte ce nu arata a Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la „cum”
Segmentele si capetele unui segmente? in definirea procedurilor de lucru sau in
triunghi sau a unui poligon Corelarea dintre formele simple si reprezentarea unor obiecte
Segmentele si capetele muchiilor elementele lor constitutive
unui cub sau poligon Putem reprezenta un om ca pe un segment,
dar ca un triunghi?
Jocul simbolic Numere, figuri Corelarea noţiunii de număr cu Învăţarea numărării de obiecte si Descoperirea caracteristicilor semnificative ce
geometrice mulţimi de obiecte identice recunoaşterea numărului de obiecte de definesc un obiect sau un simbol matematic
Mulţimi de obiecte diferite, acelaşi fel Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la „ce” i
abstractizarea conceptului de Putem număra obiecte diferite, cum le definirea caracteristicilor relevante ale unui
număr caracterizam? obiect
Număr de feţe ale unui poliedru, Care sunt caracteristicile ce definesc un
sau de elemente ale unui obiect obiect, pot fi toate măsurate sau exista si
unele ce nu pot fi măsurate?
Dominare Mai mare mai Aranjarea numerelor in ordine Reprezentarea mărimii unui număr printr-o Dezvoltarea abilităţilor de reprezentare si
mic crescătoare imagine, segment sau arie modelare abstracta a unui obiect
Găsirea valorilor intermediare intre Aranjarea in funcţie de mărime a Dezvoltarea abilităţilor de ordonare a unor
doua numere date dintr-o mulţime segmentelor mărimi
de numere Aranjarea in funcţie de mărime a ariilor de Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la „cu ce
Estimarea succesorului unui număr dreptunghiuri cu baze egale, sau inegale si in mijloace” si „in ce condiţii”
natural diferite poziţii-discuţii asupra
Estimarea numărului cu n mai mare subiectivismului aprecierii la schimbarea
decât un număr dat poziţiei
Determinarea unei figuri cu n unităţi mai
mare decât o figura (segment sau
dreptunghi) data
Încredere Adunarea pe Descompunerea unui segment in Descompunerea unui segment in segmente Dezvoltarea abilităţilor de compunere sau
segmente si părţi componente unitate descompunere a unui obiect in părţi componen
numărarea Măsurarea prin numărare a Descompunerea unei suprafeţe similare
segmentelor segmentelor in numere naturale, dreptunghiulare in suprafeţe unitate Dezvoltarea abilităţilor de aproximare a unor
componentelor sau aproximarea acestora Descompunerea aproximativa a unei mărimi
Adunarea si numărarea unităţilor suprafeţe neregulate in pătrate unitate sau Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la „cu ce
din doua sau trei segmente si din arii apropiate de pătrate unitate si estimarea mijloace” si „in ce condiţii”
segmentul suma aproximativa prin compensarea lipsurilor si
Adunarea prin măsurare si adausurilor a ariei, numărând pătratele
numărare a segmentelor aproximate obţinute
si aproximarea mărimii
segmentului suma

Curiozitate Adunări Estimarea prin măsurare a Reprezentarea prin segmente unitate a unor Dezvoltarea abilităţilor de abstractizare si
repetate, însumării mai multor segmente de segmente si scrierea numărului de segmente reprezentare prin numere a mărimilor fizice
estimarea lungime egala de lungime numere Numărarea segmentelor sau aproximarea Dezvoltarea abilităţilor
rezultatelor naturale bucăţilor de segment către unitate si scrierea De corelare si grupare, ordonare si aproximare
Estimarea aproximativa a câtorva acestora mărimilor abstracte
(maxim trei) segmente egale de Corelarea calculului adunării segmentelor Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la „in ce
lungime cuprinsa intre doua unitate cu numărarea anterioara fel”
numere naturale Gruparea obiectelor de acelaşi fel in grupe
Estimarea reprezentărilor zecilor, de zece, o suta, etc. si scrierea rezultatelor
sutelor si miilor ca adunări repetate
Bine si rău Verificarea Asociativitatea prin măsurare si Asocierea unităţilor similare (zeci cu zeci, Dezvoltarea abilităţilor de algoritmizare a
rezultatelor numărare a adunări pe secvenţe sute cu sute) operaţiilor cu numere
diferite Reordonarea grupelor in grupe de ordin Dezvoltarea abilităţilor de reprezentare vizuala
Scăderea proba la adunare superior algoritmilor
Discuţii pe semnul numărului Algoritmii adunării Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la “de ce
scoaterea in factor a semnului Algoritmii scăderii si reprezentările vizuale şi la “cum”
numerelor, adunarea numerelor de ale acestor algoritmi ce ţin seama de
acelaşi fel si scăderea rezultatelor grupările de unităţi
Încercarea de a aduna sau scădea eficient a
unor numere ne-ordonate si fără algoritmi de
organizare a datelor
Subordonare Reguli de calcul Schimbarea ordinii numerelor la Discutarea ordinii adunării pe exemple Dezvoltarea abilităţilor de apreciere cantitativa
adunare, interdicţia la scădere concrete ce ţin de alcătuirea de echipe de si de respectare a unor reţete de lucru
Asocierea numerelor cu rezultat la lucru Dezvoltarea abilităţilor de gândire strategică s
adunare uşor de obţinut Discutarea influentei scoaterii anumitor de ordonare a informaţiei
Transformarea in numere din clasa membrii din echipa si schimbarea Dezvoltarea abilităţilor de algoritmizare si
superioara comportamentului echipei optimizare a proceselor simple
Introducerea factorului timp in schimbarea Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la
echipei „conform căror reguli”
Reprezentarea algoritmica a proceselor si
exprimarea matematica
Optimizarea proceselor de organizare a
introducerii sau scoaterii de membri in sau
din echipa la anumite momente
Trecerea la calcule ce elimina haosul din
organizarea echipelor, utilizarea
numărătoarei
Agresivitate si Descompunerea Descompunerea numerelor in Identificarea proceselor de organizare si Dezvoltarea abilităţilor de vizualizare a unei
controlul in bucăţi de unităţi, zeci sute, etc. si adunarea reorganizare a elementelor caracterizate prin situaţii si de abstactizare a informaţiei prin
impulsurilor exerciţiu pe categorii numere dar vizualizate prin mulţimi de simplificarea informaţiei si preluarea
Reprezentări vizuale ale sutelor sau elemente identice (obiecte concrete) componentelor relevante pentru caracterizarea
miilor cu ajutorul pătratelor sau Aranjarea obiectelor in alte baze cu ajutorul unor direcţii de analiza
cuburilor pătratelor sau cuburilor de laturi numere Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la”in ce
Reprezentare vizuala a sutelor ca naturale limite”
zeci de zeci cu ajutorul unor Aplicaţii pe obiecte concrete de mici
mulţimi de obiecte dimensiuni manevrabile de către copii

Libertate Variante de Exerciţii contradictorii in care Exerciţii de numărare inversa si directa Dezvoltarea abilităţilor de percepere a
rezolvare sau adunarea si scăderea sunt efectuate simultan contradicţiilor logice
calcul fără reguli, analizarea rezultatelor Exerciţii in care nu se respecta ordinea Dezvoltarea abilităţilor de reprezentare vizuala
Obţinerea regulilor din observaţii operaţiilor sau semnele operaţiilor si observare a deviaţiilor de la standardul
logice Exerciţii cu reprezentări vizuale înşelătoare cunoscut
Determinarea gradelor de libertate (ex. dreptunghiuri identice puse in poziţii Dezvoltarea abilităţilor de abstractizare pe caz
in operare si a variantelor de diferite) concrete si de aplicare in concret a rezultatelor
rezolvare cu ajutorul vizualizării Descompunerea in unităţi de măsură abstracte
operaţiilor prin utilizarea unor Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la „din c
mulţimi de obiecte identice cauze”
Limbaj/scriere Corectitudinea Descompunerea numerelor in Exerciţii de înţelegere a simbolurilor si Dezvoltarea abilităţilor de diferenţiere a
scrierii unităţi, zeci, sute si operarea reprezentărilor cantitative din spatele informaţiilor calitative ce caracterizează
matematice abstracta pe categorii de numere simbolurilor, ex 23 si 32, sau 110 si 011, realitatea si sunt legate de cantitativ
Diferenţierea vizuala a numerelor reprezentări prin arii sau segmente Dezvoltarea abilităţilor de corelare a
cu aceleaşi cifre in alta ordine prin Exerciţii de numărare si reprezentare a informaţiilor calitative cu cele cantitative si de
reprezentarea lor vizuala prin obiectelor de acelaşi fel si exerciţii cu diferenţiere a strategiilor de lucru cu informaţi
mulţimi de obiecte imposibilitatea adunării, ex. suma dintre 3 compozite de tip cantitativ/calitativ
Trecerea de la măsurare si raţe verzi si patru gâşte albe Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la”in ce
numărare la operare cu ajutorul condiţii”
mulţimilor de obiecte pe adunare si
scădere
Pacifism Jocuri cu numere Descompunerea unor mulţimi de Exerciţii de acoperire a unei suprafeţe cu Dezvoltarea abilităţilor de a găsi formule
numere in grupe cu acelaşi număr elemente de mai multe tipuri in diferite creative de rezolvare a unor situaţii concrete
de elemente si regruparea lor la culori sau in forme complementare Dezvoltarea abilităţilor de recunoaştere a unor
puteri superioare Exerciţii de acoperire cu modele ce au sub- şabloane generale in situaţii diverse
Estimarea restului grupărilor si a modele de acelaşi tip cu un număr fixat de Dezvoltarea abilităţilor de apropiere de un opt
aranjării pe puteri de alta baza elemente ce nu poate fi atins prin utilizarea unor
Jocuri de-a balanţa cu mai multe Exerciţii de acoperire a unei supafeţe instrumente de lucru
talere ce pot fi adăugate sau scoase întâmplătoare si de estimare a numărului de Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la”cu ce
piese necesare mijloace”
Exerciţii de aproximare vizuala prin
identificare si numărare
Altruism Corectarea Jocuri cu oferte reciproce de credite Introducere in jocul de GO sau SAH cu Dezvoltarea abilităţilor de observaţie si de
reciproca a reprezentate prin numere număr finit de piese si reguli de joc ce se gândire in mai mulţi paşi logici
rezultatelor si Jocuri de calcul gen monopoli sau joaca intre doi sau mai mulţi parteneri Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a unor regu
rezolvarea in de gen concurs cu pierderea sau Introducerea in alte jocuri strategice ce algoritmice in situaţii dinamice concrete
echipa a câştigul de puncte presupun calcul si decizie pe baza calculului Dezvoltarea abilităţilor de a răspunde la”din ce
exerciţiilor Jocuri cu zaruri unde trebuie si observaţiei sau numărării corecte cauze” si „in ce condiţii”
adunate punctele de pe zaruri

Un exemplu de curricula destinată formarii abilităţilor înalte

Caracteristicile Teme de lucru Aplicaţii practice Tematici de lecţii 6-9 ani educaţie non- Competente urmărite T
de vârsta After school formala
Emoţionalitate Cultivarea armoniei -ascultarea muzicii si aprecierea Exprimare artistica si creativa a emoţiilor Dezvolarea sensibilităţii E
prin activitati sau joc calităţii acesteia Alegerea de cate copii a muzicii pe care o oferă pentru relaţiile dintre in
împreuna cu colegii de -initierea de dezbateri pe teme colegilor diverse fiinţe sau specii c
şcoala, iniţierea de diverse plecând de la experienţa Aprofundarea înţelegerii metamorfozei si
programe de proprie dezvoltării la diverse specii si la om
colaborare sociala pe -dezvoltarea de scenarii de Studierea vizuala si comentarea relaţiilor dintre
afinitati cercetare a unor fenomene diferite fiinţe
Motivaţie Exersarea capacitaţilor -planificarea unor acţiuni simple si Aplicaţii practice de ecologizare a unor terenuri Dezvoltarea capacitaţilor E
de integrare in diverse etapizarea acestora Acţiuni practice de plantare a unor puieţi de de planificare si execuţie s
programe si de -planificarea resurselor si timpului copaci a unor obiective o
executare a acţiunilor de lucru necesar unei acţiuni Acţiuni practice de colectare de plante medicinale
conform planului -planificarea necesitaţilor de sau de strângere a recoltei
făcut pregătire suplimentara tehnica Acţiuni practice de execuţie in echipe a unor
pentru atingerea unor obiective produse
Prestigiu Exersarea ducerii la -exersarea abilitaţilor de gândire si Antrenarea abilitaţii de a descoperi esenţialul Dezvoltarea capacitaţilor E
bun sfârşit a unor de aplicare a gândirii in practica dintr-o problema de urmărire pas cu pas si fi
probleme cu conţinut -dezvoltare de soluţii ingenioase si Antrenarea abilitaţii de a găsi relaţiile dintr-o finalizare a unor obiective
teoretic si aplicativ creative care pot rezolva anumite situaţie ce pot caracteriza logic acea situaţie simple
probleme teoretice sau aplicative Antrenarea capacitaţilor de a găsi căile posibile de
rezolvare a problemei
Antrenarea capacitaţilor de optimizare a soluţiilor
Invatarea tehnicilor de baza necesare analizei de
situaţie
Înţelegerea simbolismului formulelor si
algoritmilor de lucru
Leadership Exersarea capacitaţilor -antrenarea in rezolvarea situaţiilor Antrenarea capacitaţilor de determinare a cauzelor Competente de E
de organizare si critice sociale unei situaţii date management in timp real m
conducere a unor -antrenarea in găsirea de soluţii Antrenarea comunicării soluţiilor in cadrul unor a diverselor situaţii p
evenimente si situaţii practice ce pot rezolva anumite dezbateri
critice situaţii de criza Antrenarea prin joc sau aplicaţie directa a
-antrenarea in gestionarea capacitaţilor de răspuns la situaţiile stresante
situaţiilor cu un grad redus de Antrenarea abilitaţilor de organizare si auto-
complexitate organizare a eforturilor si resurselor in caz de
- mărirea nivelului de rezistenta la necesitate
stres prin exersarea abilitaţilor
necesare

Carisma Câştigarea abilitaţilor -organizare de evenimente in cadrul Exerciţii de analiza a unei situaţii si transmitere a Dezvoltarea capacitaţilor E
de a atrage pe alţii in grupului de elevi concluziilor si soluţiilor organizatorice si a c
acţiunile proprii si de -concursuri artistice Exerciţii de organizare a etapelor si resurselor abilitaţilor inter-personale
a crea echipe -spectacole artistice necesare dezvoltării unui eveniment
funcţionale de lucru -organizarea de grupe de lucru Exerciţii de organizare a etapelor si resurselor
necesare executării unor proiecte necesare dezvoltării si execuţiei unui proiect
practice Exerciţii de dezbatere libera
-organizare pe voluntariat Exerciţii de lucrat împreuna
Exerciţii de impartasit cunoştinţele si soluţiile
tehnice
Exerciţii de influenţare a gusturilor prin arta
Experimentalism Câştigarea abilitaţilor -organizarea condiţiilor de Exerciţii de tip încercare –eroare Dezvoltarea spiritului si E
de testare si validare a experiment ce dau relevanta Exerciţii de tip analiza cauzala gândirii critice si analitice e
unor ipoteze sau rezultatului Exerciţii de tip relevanta unui rezultat si pe experimente simple o
cunoştinţe prin -organizarea materialului de lucru interpretare
experimente aplicative necesar Exerciţii de tipul aplicării unor proceduri de lucru
-organizarea experimentului Exerciţii de tipul proiectării unui experiment
simplu
Exerciţii de tipul organizării echipelor de lucru
necesare unui experiment simplu
Iniţiativa Iniţierea in diferite -analiza instrumentelor de gândire Exersarea operaţiilor de aritmetica sau logica a Competenta de analizare E
domenii de cunoaştere si investigaţie a realităţii gândirii cauzala a unor fenomene a
si in utilizarea unor -propunerea de modele de Dezbaterea comuna a soluţiilor de analizare a si de utilizare a unor c
instrumente de interpretare a realităţii cu ajutorul realităţii. instrumente de gândire
gândire si de modelare matematicii Organizarea de concursuri de gândire eficienta si
a realităţii -gasirea de soluţii tehnice simple la logica
probleme simple Organizarea unui spaţiu de lucru împreuna la un
-atragerea de resurse si sprijin din proiect simplu sau de impartasire a unor
partea colegilor in vederea cunoştinţe despre natura ce cer analiza logica
executării unor acţiuni sau analize Organizarea de mini-proiecte de lucru pentru
in cadrul unor dezbateri sau lucru realizarea unor obiective utilizând regulile,
in grup operaţiile si instrumentele de gândire însuşite in
-organizarea de experimente simple şcoala
destinate validării unor instrumente
de lucru
-evaluarea rezultatelor activităţilor
prin proba practica
Analiza (laterala) Corelarea -dezbateri asupra asemănărilor si Analiza corelaţiei dintre forma si funcţionalitate Competenta de înţelegere E
cunoştinţelor diverse deosebirilor dintre diferite fiinţe pe exemple simple (ex. studiul maiinii) si intuire a mecanismelor s
intr-o imagine de sau obiecte Analiza modului cum este constituita o planta sau adaptative si evolutive e
ansamblu asupra lumii -incercari de clasificare după un animal cu incercarea de explicaţie logica a
caracteristici explicite a fiinţelor si asemănărilor si deosebirilor dintre fiinţe
obiectelor Analiza prin observaţie a comportamentelor
-cautarea de motive logice pentru diferitelor fiinţe simple sau complexe si
care anumite comportamente la asemănărilor sau deosebirilor dintre ele
specii diferite sunt similare Analiza pe observaţie a unor organe similare la
Căutarea de motive logice pentru specii extrem de diferite (ex. ochiul cetaceelor,
care anumite fiinţe diferite seamănă insectelor sau mamiferelor)
intre ele (ex. peştii si delfinii)
Observaţie Stimularea întrebărilor -crearea de sesiuni de întrebări Stimularea de observaţii asupra unor elemente Competenta de observaţie E
asupra fenomenelor răspunsuri reciproce sau din partea repetabile intr-o figura sau intr-un fenomen a detaliilor revelate pe în
observate si emiterea adulţilor Descoperirea elementelor similare altfel diferite nivele de fe
de ipoteze asupra -crearea de sesiuni de tematici de poziţionate prin observaţii asupra naturii (ex. complexitate asupra unor
fenomenelor studiu personal pe anumite teme planele de simetrie si orientare sus-jos, intern- fenomene
-crearea de sesiuni de prezentare a extern spate –fata la diferite specii de vieţuitoare
studiilor si observaţiilor proprii Descoperirea de similaritati intre diferite aspecte
sau calitati ale unor fiinţe sau evenimente
Descoperirea propriilor însuşiri, asemenari sau
diferenţe fata alte fiinţe vii
Frustrări Analiza realităţii -incercare de înţelegere a altui om -observatia modului de exprimare a figurii si Competenta de a trai E
direcţionate comportamentale a prin punerea in situaţia acestuia limbajul corpului împreuna si de adaptare la m
oamenilor sau a altor Dezbateri pe temele -observatiile asupra modului de exprimare faciala, mediul natural si social
fiinţe si căutarea comportamentului general sau corporala sau vocala a diferitelor animale asociate
motivelor acestor specific uman cu analiza comportamentala
comportamente Dezbateri pe temele -observatii asupra reacţiei unor animale la
comportamentelor altor fiinţe comportamentul altora
Dezbateri pe temele corectitudinii -obsevatii asupra motivaţiilor comportamentelor
sau valorilor comportamentale umane
umane sau animale si a posibilităţii -observatii asupra evoluţiei comportamentale prin
transferului de valoare schimbarea relaţiei cu alţii
comportamentala -observati asupra evoluţiei comportamentale prin
Dezbateri asupra evoluţiei schimbarea mediului de existenta
comportamentale si a condiţiilor de
evoluţie pozitiva a acestuia
Revolta Discuţii asupra -dezbateri asupra numerelor si Observarea calităţilor numerelor si a regulilor de Competenta gândirii E
valorilor etice sau operaţiilor cu numere si cat din operare cu numere critice asupra diferitelor p
morale si asupra realitate pot acoperi (ex. cat fac o Observarea comportamentelor diferitelor vietati si fenomene si analizei
gândirii cantitative sau rata verde +o rata roşie) a limitelor noastre de înţelegere si operare prin cauzale asupra neregulilor
calitative -dezbateri asocierii unor noţiuni calcul cantitativ observate
matematice si reprezentările lor Observarea beneficiilor si lipsurilor create de
vizuale (ex cate capete are o gândirea prin calcul
jumătate de segment) Observarea responsabilităţii manifestata in
-cautarea de soluţii logice care sa realizarea de tehnologii, exemplul calculatorului
soluţioneze probleme concrete de buzunar
-dezbateri asupra modului in care
felul in care gândim ne influenţează
comportamentul
Competiţie Dezvoltarea calităţilor -dezvoltarea de reguli de etica si Dezbateri asupra valorilor etice si a consecinţelor Competenta de a trai E
competitive si morala comportamentala comportamentelor amorale sau ne-etice împreuna si competenta c
cooperative de lucru -dezvoltarea de standarde Teme de lucru pe crearea de regulamente de de a optimiza c
in comun in atingerea comportamentale adecvate comportament necesare unor activitati concrete comportamentele in
de obiective fixate diferitelor situaţii Analize privind comportamentul optim in anumite vederea atingerii unor
-dezvoltarea de obiceiuri de intr- situaţii si evaluarea consecinţelor obiective
ajutorare Dezbateri asupra valorii etice a iertării sau
-dezvoltarea de comportamente preţuirii adversarului
cooperante Dezbateri asupra responsabilităţii fata de partener
-dezvoltarea spiritului de sau fata de orice alta persoana
competiţie cu propriile limite
-dezvoltarea respectului fata de
partener sau adversar

Nota 1

Alegerea conţinuturilor pentru “sursă”, “senzor”, “decident”, se face ţinând seama de


următoarele considerente:
- Sursă este caracterizabila complex şi nu are o formulă universală de identificare
- Senzorul este ca un termometru, dând rezultate liniarizabile şi are rol de organ de simţ al
temei abordate
- Decidentul este structural şi se poate manifesta ca un graf de decizii posibile, că o matrice pe
alternative pe n dimensiuni, etc. În general structurile complexe nu apar în cazul curriculei ci se
prefera cele simple, gen portofoliu de soluţii alternative (graf).

Nota 2

Nodurile nou generate din hexagonul mic au de asemenea structură de sursă, senzor, decident,
fiecare dintre funcţii fiind generată de celelalte funcţii de pe vârfurile hexagonului mare. Astfel
dacă pe vârfurile apropiate nodurilor generate se afla funcţiile de sursă şi de senzor, atunci nodul
generat va avea funcţie de decident. Această observaţie este de ajutor la alegerea tematicii
potrivite nodului generat şi în consecinţă la orientarea vectorilor. Vectorii se orientează în orice
sens între cele trei funcţii.
Observaţia anterioară ne facilitează găsirea de conţinuturi pentru toate vârfurile diagramei
curriculei, dar nu influenţează sensul săgeţilor. Soluţiile găsite pot să nu fie unice, depinzând în
primul rând de nivelul de complexitate al abordării. În cazul în care domeniul este extrem de vast
este necesară prezentarea materialului la un nivel superior de complexitate, adică nu doar în
capitole şi lecţii, cum au fost expuse în exemplul din acest material, ci în capitole, lecţii, unităţi de
învăţare, sau chiar mai complex.

Nota 3

Dacă temele au fost riguros identificate, atunci conţinuturile lecţiilor pot fi extrase de pe
internet prin utilizarea unor cuvinte cheie corespunzătoare. Pentru aceasta trebuie că termenii
tematicilor să fie confirmaţi de către un expert în domeniu.

Nota 4

Etapele de vârsta ale copiilor trebuie respectate în alegerea conţinuturilor lecţiilor şi a


mijloacelor de prezentare a lecţiilor. Tema în sine poate fi accesibilă oricărei vârste peste 10 ani,
când copilul are 97% din propria inteligenţă deja formată, dar factorul emoţional şi volitiv este
diferit de la o vârstă psihologică la alta, iar aceasta cere moduri de abordare diferite şi reluări ale
tematicilor ulterioare pe altă etapă de vârstă. Tot acest factor ajuta şi la planificarea numărului de
ore alocate fiecărei teme.

Nota 5

Modul de structurare al informaţiei obţinut prin această formulă de dezvoltare de curriculă


răspunde la următoarele exigenţe şi atinge un număr de obiective operaţionale comune:
- Prin introducerea tematicilor condiţionate de întrebările de tip ce, cum, de ce, unde, când, cu
cine, etc, se antrenează abilităţile mentale ale elevilor de a analiza complex o situaţie şi de a
dezvolta un plan concret de acţiune. Această caracteristică se opune memorării brute a
conţinuturilor practicată în stilul clasic.
- Prin structurarea pe sursă, senzor, decident a tematicilor se antrenează inteligenţa copiilor
către înţelegerea feedback-urilor în orice fel de context. Rolul acestei înţelegeri este antrenarea
capacităţilor de răspuns corespunzător la diferite situaţii problemă sau criză, precum şi la
înţelegerea relaţiilor bazate pe feedback, a căror neînţelegere umană provoacă situaţiile critice sau
crize.
- Prin sistemul de săgeţi se antrenează capacitatea elevilor de a gândi în termen de echilibru,
sustenabilitate, optimalitate, durabilitate. Impactul unui sistem de gândire de acest fel în rezolvarea
problemelor curente este direct. Sustenabilitatea mecanismelor se datorează următorului mecanism
inclus în structurarea curriculei şi aplicat inconştient de elev pe parcursul utilizării acesteia:
Hexagrama fără noduri generate este formată din triunghiuri ce au structura de diagrame
comutative (două săgeţi se întâlnesc în acelaşi punct), sau de cicluri (săgeţile se continua una după
alta). Proprietatea principală a acestei structuri este că orice diagramă comutativă este lipită cu
câte o latură de câte un ciclu, astfel orice diagramă comutativă este generată de trei cicli, şi orice
ciclu este generat de trei diagrame comutative.
În privinţa nodurilor generate, acestea formează împreună cu vârfurile hexagonului iniţial alte
triunghiuri ce sunt diagrame comutative şi cicluri secundare. În cazul acestora, orice ciclu are
contact cu cel puţin o diagramă comutativă şi orice diagramă comutativă are contact cu cel puţin
un ciclu. Din punct de vedere al mecanismului de testare evaluare şi dezbateri, generare de studii,
toate cunoştinţele acumulate de către diagramele comutative vor fi utilizate de către cicluri în
dezbateri sau studii proprii, evitând astfel acumulările de cunoştinţe ce nu mai sunt aplicate
ulterior şi întărind nivelul de învăţare şi progresul şcolar.

Bibliografie
- Dumitrana M. Cum creşte un pui de om. Etape şi repere psihologice în dezvoltarea copilului -
Bucureşti, 2011
- Gesell, A. — The Eirst Five Years of Life, Harper & Brothers Publishers, New York, 1940.
- Gesell, A., Ilg, F. L. — Infant and Child in the Culture of Today, Harper & Brothers
Publishers, New York, 1943.
- Gesell, A. — The Child from Five to Ten, Harper & Brothers Publishers, New York, 1946.
- Piaget, J., Inhelder, B. — Psihologia copilului, E.D.R, Bucureşti
- Piaget, J. — Judecata morală la copil, E.D.R, Bucureşti, 1980.
- Piaget, J. — La Formation du symbole chez l'enfant, Delachauxb& Niestle, Neuchâtel-Paris,
1989.