TAC interpretare

Introducere:
Acesta este un joc cu poveşti. Avem aici zece imagini.
Când îţi voi prezenta fiecare imagine, ideea este ca tu să încerci să inventezi o poveste imaginată pentru acea imagine.
Spui ce se întâmplă în imagine, apoi ce se întâmplă după aceea, şi cum se termină povestea. Sau, poţi spune ce crezi că
s-a întâmplat înainte de imagine, apoi ce se întâmplă în imagine, şi apoi să inventezi un sfârşit. Ne interesează cum
inventezi tu o poveste cu început, mijloc şi sfârşit din imaginaţia ta. Bun, aici este prima imagine
Acesta este un joc cu poveşti. Avem aici zece imagini.
Când îţi voi prezenta fiecare imagine, ideea este ca tu să încerci să inventezi o poveste imaginată pentru acea imagine.
Spui ce se întâmplă în imagine, apoi ce se întâmplă după aceea, şi cum se termină povestea. Sau, poţi spune ce crezi că
s-a întâmplat înainte de imagine, apoi ce se întâmplă în imagine, şi apoi să inventezi un sfârşit. Ne interesează cum
inventezi tu o poveste cu început, mijloc şi sfârşit din imaginaţia ta.

Imaginea #1: Pui stând în jurul unei mese pe care se află un vas mare cu mâncare. Intr-o parte se află o găină mare,
cu un contur şters.
Răspunsurile se axează pe problema mâncării, a fi sau a nu fi suficient hrănit de către unul dintre părinţi. Apar
temele de rivalitate între fraţi de tipul cine primeşte mai mult, cine este mai cuminte şi cine nu, şi aşa mai departe.
Hrana poate fi privită ca o recompensă sau, dimpotrivă, este refuzată drept pedeapsă; sunt abordate problemele generale
de oralitate (i.e., satisfacţie sau frustrare, problema hrănirii în sine).
Imaginea #2: Un urs trăgând dintr-o parte de o funie, în timp ce de cealaltă parte trag un alt urs şi un piu de urs.
Este interesant de observat dacă copilul identifică aici figura cu care cooperează ca fiind mama sau tatăl. Poate
fi privită ca o luptă serioasă însoţită de temeri şi de agresiune, transpunerea propriei agresiuni sau autonomii a copilului.
Mai beningn, această imagine poate fi văzută ca un joc. Uneori frânghia însăşi poate fi o sursă de îngrijorare (i.e.,
ruperea frânghiei ca pe o jucărie şi teama subsecventă de pedeapsă) sau, de asemenea, pur şi simplu ca simbol referitor
la masturbare, ruperea frânghiei reprezentând temerile de castrare.
Imaginea #3: Un leu cu pipă şi cu baston, stând pe un scaun; în colţul din dreapta jos, un şoricel apare într-o gaură.
Aceasta este văzută de obicei ca o figură paternă însoţită de simboluri precum pipa şi bastonul. Acesta din
urmă poate fi un instrument de agresiune sau poate fi utilizat pentru a transforma această figură paternă într-o figură de
bătrân neajutorat, de care nu trebuie să-i fie teamă nimănui. Acesta este de regulă un proces defensiv. Dacă leul este
văzut ca o figură paternă puternică, este important de notat dacă este o putere binevoitoare sau una periculoasă.
Şoricelul este văzut de mulţi copii ca figură de auto-identificare. în acest caz - prin artificii şi diverse
împrejurări — şoarecele poate fi transformat în cel care este mai puternic. Pe de altă parte, el poate fi în deplina putere a
leului. Unii copii se identifică cu leul, iar alţii schimbă identificările o dată sau de mai multe ori, dovedind o confuzie a
rolurilor, conflict între supunere şi autonomie, şi aşa mai departe.
Imaginea #4: Un cangur cu o pălărie pe cap, cărând un coş cu o sticlă de lapte; în buzunarul său este un pui de
cangur cu un balon; pe bicicletă, un pui mai mare de cangur.
Aceasta se referă de regulă la teme de rivalitate între fraţi, sau la unele privind originea copiilor. In ambele
cazuri, relaţia cu mama este un aspect important. Uneori, un copil care este fratele mai mare se va identifica cu puiul din
buzunar, indicând o dorinţă regresivă pentru a fi mai aproape de mama sa. Pe de altă parte, un copil care este în realitate
mai mic se va identifica cu cel mai mare, semnificând dorinţa sa de independenţă şi autonomie. Ocazional poate fi
introdusă şi tema fugii de pericole.
Imaginea #5: O cameră întunecată cu un pat mare înfundai; în prim plan, un cuib în care sunt doi pui de urs.
Aici se întâlnesc producţiile vizând scena primară în toate variaţiunile acesteia; copilul este preocupat cu ceea
ce se întâmplă între părinţi în pat. Aceste poveşti reflectă multiple presupuneri, observaţii, confuzii, şi implicare
emoţională din partea copilului. Cei doi pui din cuib induc teme de manipulare şi explorare mutuală între copii.
Imaginea #6: O peşteră întunecată cu două figuri de urs slab conturate înfundai; un pui de urs stă întins în prim plan.
Aceasta este din nou o imagine care scoate la iveală poveşti primordiale despre scena primitivă. Este utilizată
suplimentar la planşa 5, dat fiind că experienţa practică a arătat că, adesea, planşa 6 detaliază ceea ce a fost reţinut din
răspunsul la imaginea precedentă. Uneori este reflectată gelozia pură din această relaţie triunghiulară. în răspunsurile de
la planşele 5 sau 6 pot apărea problemele de masturbare nocturnă.
Imaginea #7: Un tigru cu colţii dezveliţi şi cu gheare sărind la o maimuţă care, de asemenea, face un salt în aer.
Aici sunt expuse teama de agresiune şi modalităţile de a-i face faţă. Gradul de anxietate al copilului devin
adesea manifeste. Acestea pot fi atât de mari încât să ducă la respingerea imaginii, sau defensa poate fi îndeajuns de
bună (sau suficient de nerealistă) ca să transforme aceasta într-o poveste inofensivă. Maimuţa poate chiar să păcălească
tigrul. Coada animalelor poate face cu uşurinţă trimiteri la proiecţia temerilor sau dorinţelor de castrare.
Imaginea #8: Două maimuţe adulte stând pe o sofa bând o ceaşcă de ceai. O maimuţă adult în fundal stând pe un
taburet vorbind unei maimuţe copil.
Aici cineva poate vedea, adesea, rolul pe care un copil îl ocupă în constelaţia familială. Interpretarea sa asupra
maimuţei dominante (din fundal) ca fiind tatăl sau mama devine semnificativă în legătură cu percepţia sa ca fiind o
maimuţă binevoitoare sau care admonestează, inhibă. Ocazional, ceştile de ceai vor genera din nou teme legate de
oralitate.
Imaginea #9: O cameră întunecată văzută printr-o uşă deschisă dintr-o cameră iluminată. In camera întunecată este
un pătuţ de copil în care un iepuraş stă în şezut privind spre uşă.
Temele vizând teama de întuneric, cele de-a fi lăsat singur, părăsirea de către părinţi, curiozitatea crescută faţă
de ce anume se petrece în camera alăturată, sunt toate răspunsuri comune la această imagine.
Imaginea #10: Un căţeluş stând cu faţa în jos pe genunchii unui câine adult; ambele figuri cu un minimum de expresie
a trăsăturilor. Personajele sunt situate în prim planul unei băi.
Aceasta duce de regulă la o serie de povestiri despre „crimă şi pedeapsă", relevând câte ceva despre concepţia
morală a copilului. Aici sunt frecvente poveştile despre controlul sfmcterian, ca şi despre masturbare. Tendinţele
regresive sunt mai clar reflectate la această planşă decât la unele din celelalte.