Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema
O analiză completă a oricărui text literar trebuie să conțină informații referitoare la tema
reflectată în cadrul lucrării analizate. Este important să menționezi faptul că, în cazul poeziei
„Vara”, avem de-a face cu teme multiple, dintre care se distinge în mod deosebit atitudin…
...
Interpretarea versurilor
Recomandăm realizarea comentariului poeziei dedicând o atenție sporită structurii textului,
precum și fiecărei idei și imagini artistice prezente în fiecare strofă. Astfel, în redactarea
acestui comentariu nu vei întâmpina dificultăți dacă vei ține cont de tema/temele principale
abordate prin intermediul acestei opere literare și exprimate prin intermediul figurilor de stil.
Nu uita să argumentezi folosind exemple întâlnite în text!
Exemplu
Poezia „Vara”, de George Coșbuc, cuprinde trei strofe a câte douăsprezece versuri fiecare.
Celor trei strofe le corespund trei tablouri poetice (câte unul pentru fiecare strofă în p…
...
Figuri de stil
Limbajul utilizat de George Coșbuc în versurile poeziei „Vara” conferă o expresivitate
deosebită lucrării de față. Această expresivitate se manifestă cu ajutorul imaginilor artistice,
dar și a figurilor de stil. Astfel, poezia de față este un text expresiv datorită imaginilor create,
a figurilor de stil și a limbajului specific eminescian. Trăirile interioare ale eului liric sunt
declanșate de asocierea unor semnificații ale cuvintelor folosite …
...
Pastel
„Vara” conține numeroase elemente care permit încadrarea sa în categoria pastelului. Pentru a
argumenta corect apartenența poeziei de față la specia literară a pastelului, trebuie să cunoști
foarte bine definiția acestuia. În literatură, pastelul se definește drept o creație lirică
descriptivă, aparținând literaturii culte, care, prin intermediul descrierii unui peisaj, transmite
sentimentele eului liric. Pastelul poate avea ca temă un anotimp, un colț de naturǎ sau un
moment al zilei.
Rezumat
Textul este structurat în strei strofe a câte douăsprezece versuri. Fiecărei strofe îi corespunde
câte un tablou poetic. Astfel, primul tablou se deschide cu o afirmație a eului liric, care este
complet absorbit de frumusețea naturii, privind către văzduh. Tabloul este dedicat cu
precădere spațiului cosmic, iar Coșbuc vede Ceahlăul „la apus” pe fondul unei seninătăți
interioare, care pare a cuprinde întreg Universul. Ceahlăul, observat „într-o sălbatică
splendoare”, pare a fi „de strajă țării noastre pus”, astfel încât eul liric îl percepe ca pe un
cunoscut, un protector, o figură familiară. Imaginile vizuale sunt cele care domină acest prim
tablou, ele fiind mai degrabă statice decât motorii. Comparația „ca o taină călătoare/ Un
nor…/ Plutea…” are rolul de a surprinde grandoarea cosmică, „o taină” care, în loc de a fi
descifrată, se află într-o continuă mișcare („călătoare”).
Versuri
Vara de George Coșbuc
Priveam fără de țintă-n sus
Într-o sălbatică splendoare
Vedeam Ceahlăul la apus,
Departe-n zări albastre dus,
Un uriaș cu fruntea-n soare,
De pază țării noastre pus.
Și ca o taină călătoare,
Un nor cu muntele vecin
Plutea-ntr-acest imens senin
Și n-avea aripi să mai zboare!
Și tot văzduhul era plin
De cântece ciripitoare.