10.

Diluarea unei soluţii medicamentoase, în funcţie de densitate

Operaţiunea este puţin utilizată în cadrul farmaciei veterinare, fiind mult

folosită în cadrul laboratoarelor şi constă în diluarea în funcţie de densităţi.
Mod de lucru: se adaugă progresiv un dizolvant pur (respectiv apă distilată)
sau o soluţie mai diluată a aceleiaşi substanţe în soluţia concentrată, fie în prezenţa
unui densimetru, fie utilizând o formulă de calcul:

q x d2 (d1 – d)
X=
d1 x (d – d2)
în care:
X = cantitatea de dizolvant necesară pentru a fi adăugată;
q = cantitatea de soluţie ce trebuie diluată;
d = densitatea la care se diluează soluţia;
d1 = densitatea soluţiei ce trebuie diluată;
d2 = densitatea soluţiei folosită pentru diluare.

Exemplu: să se dilueze 50 ml acid acetic concentrat (a cărui densitate este 1,050)

pentru a se obţine o soluţie de acid acetic diluat, cu densitatea relativă de 1,037.
Densitatea soluţiei cu care se diluează, respectiv apă distilată este 1.

50 x 1 x (1,050 – 1,037) 0,65

X= = =16,73 ml
1,050 x (1,037 – 1) 0,039

Concluzionăm că sunt necesari 16,73 ml apă distilată pentru a se obţine o

soluţie cu densitatea dorită.
De obicei, protocolul laboratoarelor menţionează faptul că, soluţiilor care au
fost diluate după o astfel de operaţie, trebuie să li se verifice densitatea.

Exerciţii:
1. Să se dilueze o soluţie de 75 ml cu densitatea de 1,055, pentru a obţine o
soluţie cu densitatea 1.040. Densitatea soluţeiei diluante este 1 (apă distilată).
2. Să se dilueze o soluţie de 100 ml cu densitatea de 1,052, pentru a obţine o
soluţie cu densitatea 1.035. Densitatea soluţeiei diluante este 1 (apă distilată).
3. Să se dilueze o soluţie de 45 ml cu densitatea de 1,050, pentru a obţine o
soluţie cu densitatea 1.042. Densitatea soluţeiei diluante este 1 (apă distilată).

11. Calculul concentraţiei microcantităţilor

În practică apare necesitatea calculării unor cantităţi infinitezimale de

substanţă activă într-o cantitate foarte mare de excipient (furaje medicamentate,
soluţii buvabile etc), în cazul premixurilor vitamino-minerale, a chimioterapicelor, a
hormonilor etc.
 Aceste cantităţi sunt exprimate adesea în ppm, ppb şi ppt.

a) ppm – parts per milion (o parte la un milion)

- reprezintă o parte substanţă activă la 999 999 părţi excipient, perfect
omogenizată,
- 1 mg s.a./1 000 000 mg furaj;
- 1 mg s.a./1 000 g;
- 1 mg/1 kg;
- 1 mcg/1 g.

Corelaţia ppm – concentraţie se regăseşte în tabelul următor

Tabel
Corelaţie ppm – concentraţie
ppm %
10 000 1
1 000 0,1
100 0,01
10 0,001
1 0,0001
0,1 = 100 ppb 0,00001
0,01 = 10 ppb 0,000001
0,001 = 1 ppb 0,0000001

b). ppb – parts per bilion (părţi per miliard)

- reprezintă o parte substanţă activă la 999 999 999 părţi excipient;
1 ppb = 1 mcg/1 000 000 000 mcg;
1 ppb = 1 mcg/1 000 000 mg;
1 ppb = 1 mcg/1 000 g;
1 ppb = 1 mcg/1 kg.

c). ppt – parts per trilion (părţi per trilion)

- se utilizează mai rar, în special în cazul substanţelor cu potenţial toxic ridicat
– alcaloizi, substanţe toxice din fungi, reptile, insecte etc.).
- pentru simplificarea calculului vom folosi corelaţia
1 ppt = 1 mcg / 1 000 kg;

Exemplu:
1. Calculaţi cât reprezintă în grame, doza de 500 ppm biostimulator la
tona de furaj destinat efectivelor de păsări.
- ştim că 1 ppm = 1 mg/1 kg
- deci 500 ppm = 500 mg/1 kg
- 500 mg x 1 000 kg = 0,5 g x 1 000 kg = 500 g/tonă.
 2. Preparaţi 5 tone furaj pentru purcei cu un conţinut de 300 ppm
substanţă activă.
- pornim de la aceeaşi relaţie 1 ppm = 1 mg/1kg; 1 g/tonă
100 ppm………….100 g/tonă
300 ppm………….x g/tonă
___________________________
x = 30 000: 100 = 300 g/tonă x 5 tone = 1 500 g, respectiv 1,5 Kg.

De remarcat că amestecul trebuie făcut foarte bine, pentru ca să se obţină o

omogenizare cât mai bună. Furajele medicamentate (dar şi apa medicamentată) se
folosesc mult la porcine şi păsări, uneori şi la alte specii de animale.

Exerciţii:
1. Calculaţi cât reprezintă în grame 350 ppm la 2 tone de furaj.
2. Preparaţi 4 tone de furaj care să conţină 150 ppm.
3. Preparaţi 3 tone de furaj care să conţină 270 ppm.

12. Calculul concentraţiilor de medicament din sânge

Cantitatea unei substanţe active (medicamentoase) în sânge sau în alte fluide

ale organismului animal (reziduuri medicamentoase) constituie indicatori valoroşi în
ceea ce priveşte valorificarea produselor animale.
Cu toate că în Uniunea Europeană reziduurile din produsele de origine
animală sunt exprimate cantitativ în ppm, în România exprimarea se face în mg/100
ml.
Cunoscându-se faptul că greutatea specifică a sângelui la animale are limite
foarte largi (în funcţie de specie), fiind cuprinsă între 1,039 şi 1,061, a fost aleasă
valoarea 1 pentru uşurinţa calculului.
Pentru a se ajunge la uniformizarea acestor cantităţi sunt necesare unele
calcule.

Exemple:
1). Transformaţi valoarea sanguină de 0,5 ppm în mg%.
1 mg% = 1 mg/100 ml
!!! 1 ppm = 1 mg/1 000 ml
0,5 ppm = 0,5 mg/1 000 ml

0,5 mg………….1 000 ml

x mg…………… 100 ml
______________________
x = 0,5 x 100 / 1000 = 0,05 mg/100 ml.

2). Transformaţi valoarea sanguină de 0,5 ppm în mcg/ml.

!!! 1 mg = 1 000 mcg
 0,5 mg………..1 000 ml
x………………1 ml
_____________________
x = 0,0005 mg

0,0005 mg x 1 000 = 0,5 mcg/ml

Exerciţii:
1. Transformaţi valoarea sanguină de 2 ppm în mg %.
2. Transformaţi valoarea sanguină de 5 ppm în mcg/ml.
3. Transformaţi valoarea sanguină de 3 ppm în mcg/ml.

13. Rata de repartizare (şi calculul ei) a substanţelor active în organism, consecutiv
administrării în furaje

Este cunoscut faptul că administrarea medicamentelor în furaje expune

animalele la acestea, expunere ce poate fi periculoasă în cazul în care sunt depăşite
acele limite admise.
Acest calcul este util în special în cazul în care există suspiciuni legate de
depășirea limitelor de aditivi furajeri încorporați în furajele medicamentate.
Se recomandă utilizarea unei formule prin care sunt transformate ppm din
furaje în mg s.a./kg greutate corporală:

rata ppm din furaj x kg furaj consumat/zi

mg s.a./kg corp =
greutate corporală animal

Cantitatea de furaj consumat/zi de diverse specii de animale se regăseşte în

tabele de consum (pe specii, vârstă, greutate corporală, producţie – lapte, ouă, pui
etc.). De asemenea, toate aceste raţii diferă din punct de vedere a componentelor în
funcţie de specie, de necesar şi de anotimp.

Exemple:
- raţie consum/zi pentru o oaie în lactaţie, 50 kg, în stabulaţie = 6,4 kg;
- raţie oaie în lactaţie, 55 kg, 1,3 kg lapte/zi, prima parte a lactaţiei, vara =
8,4 kg;
- raţie tineret ovin, greutate medie 25 kg, îngrăşat intensiv, care să realizeze
180 g spor/zi, vara = 5,2 kg;
- raţie porci la îngrăşat, 100 kg, spor 500 g/zi; iarna – 6,6 kg; vara – 8,2 kg;
- raţie porci îngrăşaţi pentru bacon, greutate 65 kg, spor 450 g/zi, iarna – 4,1
kg.

Exemplu de calcul:
 Să se calculeze rata de repartizare pe kg greutate vie a unui produs
medicamentos administrat în furaj la 15 porci cu greutate medie de 100 kg (pe timp de
iarnă), unde concentraţia medicamentului din furaj este de 25 ppm.
Conform tabelelor de consum se constată că, pe timp de iarnă, această
categorie consumă în medie 6,6 kg furaj zilnic.
Rata de consum (reprezintă raportul dintre cantitatea de furaj consumat/zi şi
greutatea corporală a animalului) este în cazul nostru 6,6/100 = 0,06%.

25 mg s.a./kg furaj x 6,6 kg furaj /zi

mg s.a./kg greutate vie = =
100 kg (greut. porc)

= 165 mg/100 kg, 1,65 mg/kg

Exerciţii:
1. Să se calculeze rata de repartizare a unui produs medicamentos administrat în
furaj la 5 porci cu greutate medie de 80 kg (pe timp de iarnă), unde
concentraţia medicamentului din furaj este de 180 ppm.
2. Să se calculeze rata de repartizare a unui produs medicamentos administrat în
furaj la 8 porci cu greutate medie de 120 kg (pe timp de vară), unde
concentraţia medicamentului din furaj este de 70 ppm.
3. Să se calculeze rata de repartizare a unui produs medicamentos administrat în
furaj la 5 oi în lactaţie cu greutate medie de 50 kg (pe timp de iarnă), unde
concentraţia medicamentului din furaj este de 30 ppm.

14. Calculul administrării de medicamente în apa de băut

1. Calcularea necesarului de medicament solubil

În vederea calculării cantităţii de substanţă activă în apa de băut (Q), se

utilizează formula:

NxGxD
Q=
C
În care:
Q = cantitatea de medicament necesară;
N = numărul animalelor din lotul tratat;
G = greutatea corporală exprimată în kg, a animalelor din lot;
D = doza medicamentului (după posologie), exprimată în mg sau ml/kg
greutate vie;
C = concentraţia procentuală a s.a. din pulberea de medicament.
Exemplu:
Instituiţi un tratament cu Amoxylrom 25% pulbere solubilă, la un efectiv de
10 000 de pui cu greutatea medie de 1,5 kg (tratament util în prevenirea şi tratamentul
colibacilozei şi a l bolii cronice respiratorii la păsări). Produsul medicamentos are
concentraţia de s.a. de 25%, doza terapeutică este de 15 mg/kg greutate vie, iar limita
de solubilitate a medicamentului este de 50 g/litru.

Etapele de calcul sunt:

a).
N = 10 000 pui;
G = 1,5 kg;
D = 15 mg/kg;
C = 25 %

10 000 x 1,5 x 15 mg/kg

Q= = 900 000 mg, 0,9 kg
25/100

Necesarul de Amoxylrom pulbere solubilă 25% este de 0,9 kg

b). Se stabileşte apoi necesarul de soluţie mamă (medicament + apă), în funcţie de

consumul de apă zilnic.
Se utilizează formula:
V=ZxA
În care:
V = volumul soluţiei mamă;
Z = consumul de apă zilnic;
A = ajustarea dozatorului.

Pentru a estima consumul de apă zilnic (Z) există mai multe metode:
- sunt consultate tabele de consum pe specii;
- se urmăresc valorile de consum pe o perioadă de 24 de ore, înaintea
administrării tratamentelor;
- se ajustează iniţial dozatorul la 1%, iar apoi se estimează volumul cu
exactitate pentru a afla volumul de soluţie mamă necesară pentru 24 de
ore.

Continuare exemplu:
Z = 2 000 litri
A = 2%
2 000 l x 2
V (pentru o zi) = = 40 l
100
c). Se verifică dacă este îndeplinită limita de solubilitate astfel:
 900 g…………….40 l
x g………………1 l
___________________
x = 900/40 = 22,5 g/l, deci se încadrează în limita de solubilitate a
medicamentului în soluţia mamă (care este de 50 g/litru).

Este important de menţionat faptul că, în general, ajustarea

dozatorului la păsări este de 1 – 2%, iar la porci este de 5 – 10%.

Alte exemple:
1). Calculaţi medicaţia în apa de băut a unui lot de pui cunoscând următoarele:
- greutatea medie a puilor este 1 kg;
- mărimea lotului este de 20 000 indivizi;
- doza terapeutică este de 10 mg/kg;
- concentraţia s. a. este de 25%;
- consumul de apă zilnic este de 3 000 l;
- ajustarea dozatorului – 2%;
- limita de solubilitate a s. a. în apă este de 100 g/l.

Conform formulei, cantitatea de medicament necesară este de:

20 000 x 1 x 10 mg/kg
Q= = 800 000 mg = 800 g = 0,8 kg
25%

Volumul soluţiei mamă se calculează conform formulei V = Z x A

V = 3 000 l x 2% = 60 litri
Deci,
60 l……………800 g
1 l……………..x
___________________
x = 13,33 g s.a.
În concluzie, se încadrează în limita de solubilitate a medicamentului (100 g/l).

2). Calculaţi medicaţia în apa de băut a unui lot de porci cunoscând că:
- lotul cuprinde 100 de indivizi;
- greutatea medie este de 60 kg;
- necesarul de apă/24 de ore este de 600 l;
- doza terapeutică este de 15 mg/kg;
- concentraţia s. a. este de 10%;
- ajustarea dozatorului este de 5%;
- limita de solubilitate a medicamentului este de 50 g/litru.

100 x 60 x 15 mg/kg
Q= = 900 000 mg = 900 g
10%
 V = 600 x 5% = 30 litri apă

30 l…………..900 g
1 l…………….x
_________________
x = 30 g medicament/l
Limita de solubilitate este de 50 g/l, deci se încadrează.

2. Calcularea necesarului de suplimente în apa de băut

Este un calcul necesar în vederea utilizării unor substanţe medicamentoase

(vitamine, minerale) pentru loturi de animale ante- sau post lotizare, ca şi terapie
adjuvantă în timpul tratamentelor curente, ca antistres sau pentru mărirea
performanţelor fiziologice.
Deoarece în aceste cazuri nu este obligatoriu să se specifice doza acestor
substanţe active, se specifică numai concentraţia acestora în apa de băut.
Se folosesc formulele:
Q=ZxC
şi
V=ZxA
unde:
Q = cantitatea de supliment necesară pentru o zi;
Z = consumul de apă zilnic;
C = concentraţia produsului în apa de băut;
V = volumul soluţiei mamă/zi;
A = ajustarea dozatorului.

Exemplu:
Calculaţi cantitatea de supliment vitaminic şi volumul soluţiei mamă la un lot de
pui, la care:
- lotul consumă 5 000 litri apă/24 h;
- concentraţia necesară de supliment este de 2 g/l apă;
- ajustarea dozatorului este de 2%.

Q = 5 000 l x 2 g/l = 10 000 g = 10 kg

V = 5 000 l x 2% = 100 l soluţie mamă

În cazul în care doza de supliment este dată în mg sau g/kg, calculul corect al
cantităţii de supliment se calculează cu formula prezentată anterior:

NxGxD
Q=
C
Exerciţii:
1.Calculaţi medicaţia în apa de băut a unui lot de pui cunoscând următoarele:
- greutatea medie a puilor este 1200 g;
- mărimea lotului este de 14 000 indivizi;
- doza terapeutică este de 12 mg/kg;
- concentraţia s.a. este de 35%;
- consumul de apă zilnic este de 2 000 l;
- ajustarea dozatorului – 2%;
- limita de solubilitate a s.a. în apă este de 100 g/l.
2. Calculaţi medicaţia în apa de băut a unui lot de porci cunoscând că:
- lotul cuprinde 30 de indivizi;
- greutatea medie este de 100 kg;
- necesarul de apă/24 de ore este de 200 l;
- doza terapeutică este de 12,5 mg/kg;
- concentraţia s.a. este de 45%;
- ajustarea dozatorului este de 5%;
- limita de solubilitate a medicamentului este de 50 g/litru.
3. Calculaţi cantitatea de supliment vitaminic şi volumul soluţiei mamă la un lot de
pui, la care:
- lotul consumă 1 000 litri apă/24 h;
- concentraţia necesară de supliment este de 1 g/l apă;
- ajustarea dozatorului este de 2%.