Strategii și politici manageriale, anul 1

Student: Donțu Otilia Cristina

Cap.5 Managementul cunoştinţelor în mediul economic

Economia cunoașterii

Disciplina: Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor

Cuprins

5.1. Societatea cunoaşterii şi economia cunoaşterii

5.2. Caracteristicile economiei cunoașterii

5.3. Managementul cunoștințelor și competivitatea organizațională

5.4. Procese ale învăţării, care formează legătura între nivelele existente într-o
companie: individ, grup, organizaţie.

5.5 Modelul Pedler

5.6. Nivele de analiză a managementului cunoștințelor

5.1. Societatea cunoaşterii şi economia cunoaşterii

 în societatea cunoașterii schimbările bazate  în orice organizație publică economia

pe cunoștințe sunt notabile, acestea se cunoașterii încurajează angajații să-și
succed într-un ritm care se accelerează împărtășească experiențele și cunoștințele
continuu lor, să învețe unul de la celalalt în cadrul
activităților structurate formal sau informal
 economia cunoașterii reprezintă un sistem în activitățile de zi cu zi
în care cunoașterea și resursa umană sunt
factorul determinant în dezvoltare
cunoștințelor

 într-o organizație publică nu se poate face

management dacă nu ai cunoştinţe şi
competenţe necesare, iar a fi competitiv
înseamnă să fii într-un permanent proces de
învăţare.

 expresia de management se referă la

procesul de a realiza lucruri concrete și a fi
eficient prin tine împreună cu alți omeni

 de aceea managementul într-o organizație

publică pune accent pe oameni și în primul
rănd pe resursele umane ale organizației
respective
Conceptul de “economie a cunoașterii” a fost popularizat în anul
1969 de către Peter Drucker în cartea sa “The Age of
Discontinuity

1. cunoaşterea este importantă ca intrare în procese, atât

din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ

2. cunoașterea este văzută mai importantă ca produs.

3. cunoştinţele codificate, în contrast cu cele tacite,

personale, sunt în unele cazuri mai importante, ca baze de
cunoştinţe economice relevante.

4. economia cunoaşterii se bazează pe schimbările

tehnologice din ICT

Ca o concluzie: activitate economică are la bază

cunoştinţe, nu doar în societatea noastră, ci din toate
formele societăţii umane.
 5.2. Caracteristicile economiei cunoașterii

Peter Drucker consideră că economia cunoașterii este definită prin următoarele caracteristici:

studiile superioare accesul fără limite a

reprezintă nucleul întregii populaţii la mass-
mediului economic media

Economia
generalizarea și gradul ridicat de
cunoașterii culturalizare al
practicarea conceptului de
învățare permanentă societății

dezvoltarea unor companii orientate dezvoltarea și promovarea

catre servicii de CD, marketing, surselor pentru diseminarea
management și tehnici informației
informaționale
5.3. Managementul cunoștințelor și competivitatea organizațională

Funcționale
Produse
Poziționale
Client Servicii Concurența Regulatorii
Cunoștințe noi
Diferențiale
Compettivitate durabilă

Procese
Crearea Capacități
valorii specifice
Managementul
Oameni cunoștințelor

Tehnologie Zona cunoștințelor

strategice

Beneficii Misiune
5.4. Procese ale învăţării, care formează legătura între nivelele existente într-o companie:
individ, grup, organizaţie.

Intuiţia – bazată pe experiențele trecute, pe informațiile și cunostintele pe care individul

le-a acumulat de-a lungul timpului =>individual

Căutarea- activitate de căutare şi absorbţie a noilor idei => individual

Interpretarea- explicarea părerii personale prin cuvinte sau acțiuni. Poate fi individuală
(opinie proprie) sau de grup (opinia este partajată și analizată) =>individual-grup

Experimentarea- punerea în aplicare și utilizare a cunoștințelor noi =>

individual-grup

Integrarea- dialog sau acțiuni coordonate => grup-organizație

Instituționalizarea- înglobrea cunoștinețlor noi dezvoltate nou dezvoltată =>

oranizație
5.5. Modelul Pedler

Caracteristici
principale
5.6. Nivele de analiză a managementului cunoştinţelor

Atât “Modelul de maturitate al managementului cunoștințelor_Knowledge Management

Maturity Model” cât și “Capability_Maturity_Model”, definesc cele cinci nivele, pe care se pot
regăsi procesele organizaţionale referitoare la cunoaştere: iniţial, repetitiv, definit, gestionat,
optimizat.

Nivelul 5
Cunoaștere
integrată

Nivelul 4
Cunoaștere
gestionată

Nivelul 3 Nivelul 2 Nivelul 1

Cunoaștere Cunoaștere Cunoaștere
activă conștientă haotică
Bibliografie:

1. Suport de curs “Tehnologia Informației și Comunicațiilor în Afaceri”

_ Conf.Dr.Ec.Rozalia Nistor

2. http://aman.ro/betawp/wp-content/uploads/ebook/snspa/Teoria-comunicarii.pdf

3. https://ro.scribd.com/document/463236145/Interpretarea-rezultatelor

4. https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_Drucker