CUPRINS

INTRODUCERE......................................... ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.

1.DESCRIEREA GENERALĂ A DRONELOR ȘI QUADCOPTER-URILORОШИБКА!

ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.
1.1Dronă (UAV) .............................................................. Ошибка! Закладка не определена.
1.2Quadcopter .................................................................. Ошибка! Закладка не определена.
1.3Aspectul constructiv al quadcopter-ului ..................... Ошибка! Закладка не определена.

2.DESCRIEREA DINAMICII ȘI CINEMATICII A QUADCOPTER-ULUI. ALGORITMI

DE CONDUCERE ............................................ ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.
2.1 Dinamica și cinematica quadcopter-ului .................... Ошибка! Закладка не определена.
2.2 Identificarea modelului matematic ............................ Ошибка! Закладка не определена.
2.3 Algoritmi de acordare a regulatoarelor ...................... Ошибка! Закладка не определена.
2.3.1 Legile tipizate de reglare ............................ Ошибка! Закладка не определена.
2.3.2 Metode de acordare a algoritmilor tipizați pentru sisteme continue .............Ошибка!
Закладка не определена.

3......................................................................... DESCRIEREA SISTEMULUI PROIECTAT

ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.
3.1 Descrierea sistemului de reglare și stabilizare a quadcopter-ului .... Ошибка! Закладка не
определена.
3.2 Elementul de reglare .................................................. Ошибка! Закладка не определена.
3.3 Obiectul de reglare ..................................................... Ошибка! Закладка не определена.
3.4 Implementarea algoritmului PID în C++ / Arduino ... Ошибка! Закладка не определена.
3.5 Descrierea programului .............................................. Ошибка! Закладка не определена.
3.6 Descrierea panoului grafic de conducere a quadcopter-ului ............ Ошибка! Закладка не
определена.

4...................................................................... FIABILITATEA SISTEMULUI PROIECTAT

ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.
4.1Noțiuni teoretice.......................................................... Ошибка! Закладка не определена.
4.2 Fiabilitatea sistemelor cu componentele dispuse în serie ................ Ошибка! Закладка не
определена.
4.3 Determinarea fiabilității sistemului............................ Ошибка! Закладка не определена.
5................................ EVALUAREA ECONOMICO-MANAGERIALĂ A PROIECTULUI
ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.
5.1 Determinarea componenței echipei............................ Ошибка! Закладка не определена.
5.2 Calcularea costurilor de producție și venitului .......... Ошибка! Закладка не определена.
5.3 Calculul cheltuielilor materialelor pentru proiectare . Ошибка! Закладка не определена.
 5.4 Actualitatea și aspectul social și statistica, pentru sistemului proiectat ...... Ошибка!
Закладка не определена.
5.4.1 Statistica ................................. Ошибка! Закладка не определена.
CONCLUZII .................................... ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.
BIBLIOGRAFIE ............................. ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.
ANEXA 1 .............................................................. ОШИБКА! ЗАКЛАДКА НЕ ОПРЕДЕЛЕНА.

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 2

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 INTRODUCERE
Pe creșterea evoluției industriale, cerințele consumatorilor au crescut considerabil,
astfel producătoare au fost nevoiți să apeleze la careva metode pentru a face față acestor
solicitări. Pentru a avea un produs calitativ, cu un cost redus de producere, respectiv prețul
mai mic la vânzare, timpredus de producere, consum rațional de resurse și materie primă,
sa recurs la automatizarea proceselor industriale. Astfel, automatizarea prezintă un
ansamblu de măsuri tehnice care excludintervenția directă a omului. );• Dispozitivul de
automatizare – totalitatea aparatelor și elementelor prin care esterealizată funcția de
automatizare. Obiectivele impuseprocesului tehnologic presupune ca una sau mai multe
marimi fizice sa aiba careva evolutii prestabilite. Totuși, instalațiile automatizate
(tehnologice) sunt proiectate în așa mod încîtmărimile fizice pot fi influențate cu ajutorul
altor mărimi dacă procesul tehnologic impune această condiție.În cadrul instalațiilor
tehnologice, mărimile fizice. Variabile dependente - mărimi de ieșire2. Variabile
independente - mărimi de intrare ce se împart în două categorii:a. Mărimi de execuție -
mărimi de ieșire care pot fi modificate de operatorul umansau dispozitivul de comandă;b.
Mărimi pertubatoare – influențează mărimile de ieșire dar nu depind de acțiunile de
conducere a sistemului automatizat din care face parte.Procesele industriale sunt clasificate
în două categorii:1. Procese industriale lente2. Procese industriale rapideDacă trecerea
unui regim staționar la altul, din cauza variațiilor provocate de mărimile decomandă sau
perturbatoare, are timp de răspuns de la zeci și sute de secunde până la laordinul miilor de
secese. variațiile provocate este de cel mult deordinul secundelor sau a câtorva zeci de
secunde. Din această categorie fac parte procese electrice, electro-mecanice, etc.
În cadrul proiectelor sistemelor de reglare automată, se acordă atenție deosebită
regulatoarelor. În funcție de performanțele sistemului, regulatorul trebuie acordat pentru
a determina legi de reglare. Pentru a corda regulatorul trebuie să cunoaștem modelul
matematic obiectului de reglare.Orice sistem tehnic consumă o anumită cantitate de
energie pentru a produce un efect utilprevăzut. Din cauza crizei energetice care în fiecare
an se agravează, una dintre cerințele principale impuse este reducerea consumului
energetic. Exploatarea manuală a utilajului are ca consecințăfuncționarea necontrolată
sau puțin controlată și costuri neraționale, sau în unele cazuri nejustificate mari de
energie electrică. Ca urmare, realizarea instalațiilor și a tuturor componentelor acestora a

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 22

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 devenit un absolut necesar și a a o grad mare de dezvoltare a unităților de control și / sau
de dezvoltare a unităților de procesare, care pot deservi și optimizarea automată a
proceselor industriale.Pe lângă avantajul unui proces tehnologic avansat, funcționarea
instalației. și a elementelorde automatizare a nu trebuie să fie economic rentabilă.
Considerațiile tehnice și economiceuneori sunt contradictorii, din acest motiv proiectarea
unui sistem de reglare automată trebuie să fie un calcul tehnico-economic.

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 23

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 1. Descrierea generală a strugurilor de masă.
1.1. Valorificarea și cercetarea problemei.
În ultimii ani în Republica Moldova se sesizează o majorare considerabilă a cererii la camere
frigorifice pentru păstrarea strugurilor. Acest fapt nu e de mirare, fiindcă există o diferență
considerabilă dintre prețurile din perioada de vară-toamnă și iarnă. Deci, termenul de păstrare
devine o variabilă importantă și o bună investiție pentru fiecare întreprinzător din sectorul agrar.
1. Menținerea calităților ustative;
2. Aspectul atrăgator ale strugurilor;
3. Continutul necesar de vitamine.
În urma cercetărilor s-a demonstrat, că păstrarea de lungă durată influenţează favorabil asupra
soiurilor de struguri, cum ar fi: Moldova, Victoria, Apiren, Cardinal, Muscat de Hamburg, Sabbat,
Chişmiş, Muscat Alexandria, Codreanca, Prezentabil, Arcadia. De asemenea, merită de menținut
că se supun păstrării în camerele frigorifice doar strugurii bine copți, nedeteriorați și boabele cu
coaja consistentă.Recoltarea se face pe timp cu aer uscat, deoarece strugurii au capacitatea de a
absorbi umiditatea și deci se micșorează conținutul de zahăr a acestora.Metode de păstrare a
strugurilor Mai sunt cunoscute și practice așa metode ca: păstrarea strugurilor pe tufișuri, agățate
pe funie, în diferite lăzi, pe rafturi, și chiar în cenușă. Sincer spus toate aceste metode nu vor oferi
un rezultat la care nu așteptăm, chiar dacă vom menține temperatura necesară și vom respecta
coeficienții de umiditate. Cea mai bună soluție pe care o ofer, este păstrarea fructelor și anume a
strugurilor în camera frigorifică echipată specială ca în Figura 1.Această înțelegere oferă
posibilitatea de păstrare și comercializare a ulteriilor recoltate pe o periadă mai mare de 5 luni, pe
când utilizând metodele. traditionale, perioada de păstrare nu depăşeşte 2 luni. Temperatura
păstrării strugurilor în camerele frigorifice poate fluctua între +2 și -1 °C, în dependență de
caracteristicile specifice. Pentru soiurile târzii, temperatura optimă seă -0.5 °C. Umiditatea relativă
să se mențină la nivelul 93-95%.
În urma rezultatelor rezultate, s-a demonstrat că menținerea acestor parametri a oferit o
îmbunătățire a calităților gustative cu 0.2-0.5 puncte. De asemenea, suma pierderilor în urma
păstrării constituie 2.85 -2.9% (pierderile naturale de masă, rezultatul procesului de evaporare).

1.2. Descrierea speciei de struguri

Denumire soi vita de vie: Moldova. Tip: soiuri arizanale “hibrizi inobilati” sau soiuri
rezistente (boli, ger si filoxera).Origine: soi obtinut in Republica Moldova din parintii Guzali kara
x Seyve -Villard blanc 12-375. ).Raspandire: soi introdus in Romania relativ recent ( anii
1990).Strugurele este o strugure aspectuos, de forma cilindro-conica, lax, cu greutate de 300-500
Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 24

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 grame, bobul este mare (3.6-4.5 g ), cu samburi de forma ovoida, culoarea neagră-violacee
(acoperit cu). pruina), crocant, pielea este groasa si aderenta la miez, gust franc "simplu".
Strugurele sunt rezistente la transport si pastrare (inclusiv peste iarna) respectiv este un soi de
vigoare mare reeșind din caracterisiticeile de păstrare.

1.3. Parametrii tehnologici de păstrare a strugurilor Moldova.

Lanţul frigorific ideal al fructelor începe chiar la locul de recoltare. On cazul strugurilor,
acesta începe chiar din podgorii. În acest sens, pe plan mondial se manifestă o tendinţă de
dezvoltare a staţiilor de pre-răcire a fructelor chiar în zonele în care acestea sunt cultivate.
În Tabelul 1 sunt prezentate condiţiile de temperatură şi umiditate relativă a aerului, precum şi
duratele admisibile de depozitare în stare refrigerată pentru struguri de masă Vitis Vinifera
Moldova.
Tabelul 1. Parametrii optimi de păstrare a strugurilor de masă Vitis Vinifera Moldova

Temperatura Umiditatea Temperatura

Denumirea Producerea Sensibilitatea Durata de
de relativă a de
produsului de etilenă la etilenă păstrare
păstrare,℃ aerului,% congelare,℃

Vitis Vinifera -0.5...0 90-95 -2.7 Foarte Limitatp 1-6 Luni

Moldova redusă

Strugurii sunt păstrați în lădițe de lemn sau plastic, ambalați cu o folie perforată de polietilenă
în formă de sac. Gradul de perforare a foliei variază între 0,3 și 0,9% din suprafața ei, în funcție de
tehnologia de păstrare, cerințele pieței, particularitățile soiurilor.
În cazul lăzii cu dimensiunile de 500x300x140 mm, tipice pentru păstrarea strugurilor de
masă în Moldova, dimensiunile foliei din polietilenă sunt aproximativ 820×510 mm, perforarea de
0,9% fiind asigurată de 110 găuri cu diametru de 6 mm, iar perforarea de 0. ,3%, respectiv 35 de
găuri cu diametru de 5 mm. În Figura 1. este repreznetată o ladă secționată pentru pastrarea
strugurilor de masă Vitis Vinifera Moldova.

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 25

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Figura 2.Ladă secționată pentru pastrarea strugurilor de masă Vitis Vinifera Moldova.

1.4. Metode de obținere al efectului frigorific.

Pe rezultatele evoluției industriale, cerințele consumatorilor au crescut considerabil, astfel
producătorii au fost nevoiți să apeleze la careva metode pentru a face față acestor solicitări. Pentru
a avea un produs calitativ, cu un cost redus de producere, respectiv prețul mai mic la vânzare, timp
redus de producere, consum rațional de resurse și materie primă, se recurs la automatizarea
proceselor industriale. Astfel, automatizarea prezintă un ansamblu de măsuri tehnice care exclud
intervenția directă a omului.
În structura unui sistem automat se desting două părți importante:
Instalația automatizată – instalația sau sitemul tehnic care prezintă obiectul unei funcții de
automatizare (control, comandă, reglare, protectie sau optimizare);
Dispozitivul de automatizare – totalitatea aparatelor și elementelor prin care se realizează
funcția de automatizare.
Sistemele de automatizare urmăresc și controlează parametrii proceselor din instalație:
temperatură, presiune, umiditate, debit, nivel de lichid, turații, deplasare, etc. Obiectivele impuse
procesului tehnologic presupune ca una sau mai multe marimi fizice sa aiba carevaevoluții
prestabilite. Totuși, instalațiile automatizate (tehnologice) sunt proiectate în așa mod încît
mărimile fizice pot fi influențate cu ajutorul altor mărimi dacă procesul tehnologicimpune această
condiție.
În cadrul instalațiilor tehnologice, mărimile fizice pot fi clasificate ca:
1. Variabile dependente – mărimi de ieșire;
2. Variabile independente – mărimi de intrare ce se împart în două categorii:

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 26

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 a. Mărimi de execuție – mărimi de ieșire care pot fi modificate de operatorul uman sau
dispozitivul de comandă;
b. Mărimi pertubatoare – influențează mărimile de ieșire dar nu depind de acțiunile de
conducere a sistemului automatizat din care face parte.
Procesele industriale sunt clasificate în două categorii:
1. Procese industriale lente;
2. Procese industriale rapide.
Dacă trecerea unui regim staționar la altul, din cauza variațiilor provocate de mărimile de
comandă sau perturbatoare, are timp de răspuns de ordiunl de la zeci și sute de secunde până la
ordinul miilor de secundă, procesul industrial este considerat lent.
În cazul proceselor rapide, timpul de răspuns la variațiile provocate este de cel mult de rândul
secundelor sau a câtorva zeci de secunde. Din această categorie fac parte procese electrice,
electro-mecanice, etc.
În cadrul proiectării sistemelor de reglare automată, se acordă atenție deosebită regulatoarelor.
În funcție de performanțele sistemului, regulatorul trebuie acordat pentru a determina legile de
reglare. Pentru a acorda regulatorul trebuie să cunoaștem modelul matematic al obiectului de
reglare.
Orice sistem tehnic consumă o anumită cantitate de energie pentru a produce un efect util
prevăzut. Din cauza crizei energetice care în fiecare an se agravează, o din cerințele
principale impuse este reducerea consumului energetic. Exploatarea manuală a utilajului are ca
consecință funcționarea necontrolată sau puțin controlată și costuri neraționale, sau în unele cazuri
nejustificate de mari de energie electrică. Ca urmare, automatizarea instalărilor și a tuturor
componentelor acestora a devenit un absolut necesar și a atins un grad mare de dezvoltare a
unităților de control și/sau procesare, care pot deservi și optimizarea automată a proceselor
industriale. Pe lângă avantajul unui proces tehnologic avansat, funcționarea instalației și a
elementelor de automatizare care trebuie să fie economic rentabilă. Considerațiile tehnice și
economice uneori sunt contradictorii, din acest motiv proiectarea unui sistem de reglare automată
trebuie să fie un calcul tehnico-economic. În Tabelul 2. sunt reprezentate principalele procedee de
obținere a temperaturilor scăzute.

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 27

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Tabel 2.Procedee de obținere a temperaturilor scăzute.

Cu agent frigorific Fără agent frigorific

Circuit deschis Circuit închis
Cu vapori Cu gaze
Prin utilizarea Cu comprimare Prin destindere Prin efect Peltier
amestecurilor mecanică în turbionară în tuburi
refrigerente compresoare Vortex-Ranque

Prin utilizarea Cu comprimare în Prin laminare Prin efect

gheții ejectoare Ettinghaus

Prin vaporizarea Cu absorbție Prin destindere în

unor lichide la (comprimare termo- tub pulsatoriu
saturație chimică)

Prin evaporarea Cu adsorbție Prin destindere

unor lichide adiabatică

1.5. Instalații frigorifice cu comprimare mecanică de vapori în compresoare

Capacitatea lichidelor reale de a absorbi cantități mari de căldură pentru a se vaporiza constituie
baza sistemelor frigorifice cu comprimare mecanică de vapori. Ca aprovizionare, lichide în timpul
procesului de vaporizare oferă o serie de avantaje din punct de vedere al controlului procesului:
puterea frigorifică poate fi determinată cu suficientă precizie, nivelul temperaturii de vaporizare
poate fi controlat prin intermediul presiunii la care lichidul se vaporizează.
Pentru realizarea ciclului unei instalații frigorifice cu comprimare mecanică de vapori sunt
necesare următoarele elemente:
1. Compresorul – aspiră vaporii care se formează în vaporizator, iar după comprimare refulează
agentul frigorific spre condensator.
2. Vaporizatorul – este un schimbător de căldură, în care se obține efectul frigorific prin
fierberea agentului la o presiune teoretică constantă, cu preluarea căldurii din mediu răcit.
3. Condensatorul – are loc cu cedarea de căldură a condensului spre mediu de răcire
4. Ventil de expansiune – la trecerea agentului frigorific prin acesta, lichidul lichidului scade
presiunea si temperatura conditiilor din vaporizator.
În instalații frigorifice industriale cu comprimare mecanincă de vapori apar o serie de referințe
particulare privind construcția instalației legate de ansamblul aspectelor sau ale elementelor care
au grijă de compoziția. În consecință există o gamă largă de scheme de instalații în funcționarea

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 28

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 temperaturii care se urmărește să se obțină, puterii frigorifice, particularități tehnologiei pe care o
deservesc, considerente economice, energetice ș.a.

1.6. Instalații frigorifice prin utilizarea absorbției

Producerea temperaturilor scăzute prin absorbție se bazează pe proprietățile pe care le au
unele lichide de a absorbi vaporii altor substanțe (agen frigorifici) formînd o soluție omogenă.
Temperaturile de fierbere la aceeși presiunea lichidului și agentului frigorific sunt foarte diferite
între ele.
În aplicațiile industriale, îndeosebi în cele din industria chimică, sau utilizați pe scară largă
instalații frigorifice prin absorbție cu soluție amoniac-apă. Aceste instalații schimbul intern de
căldură soluție bogată - soluție racă, schimbul intern de căldură vapori-lichid, deflegmarea și
rectificarea. Conform acestor etape de funcționare a instalației, se pot obține capacități mari de
productivitate frigorifică, dar instalația trebuie monitorizată permanent și prezinta un cost destul
de mare în comparație cu instalațiile cu primare. Deobicei fiind instalațiile prin utilizarea
absorbției sunt utilizate în domenii de ordiunl MW frigorifici.

Figura 2. Schema de principiu a instalației frigofice prin utilizarea absorbției

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 29

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 1.7.Instalații frigorifice cu ejecție.

Deobicei, ca agent frigorific în instalațiile frigorifice cu ejecția se practică apa, care prezintă o
serie de avantaje: ieftină, netoxică, neinflamabilă și are căldură latentă de vaporizare mare.
Folosirea apei conduce însă la presiunea de vaporizare foarte coborată, sub cea atmosferică și
necesită antrenarea unor volume foarte mari în instalație datorită volumului minim specific la
presiunea de vaporizare foarte mare, temperatura de vaporizare fiind egală 0 °C.
Pentru a comprima vaporii reci de apă se folosește energia cinetică a aburului viu care este
destins în ejector. Utilizarea ejectoarelor are ca avantaje: construcția simplă, siguranța în
exploatare, întreținerea ușoară a instalației și posibilitatea amplasării utalujului în exterior fară
necesitatea unei construcții de adăpostire. Dezavantajele sunt: necesitatea aburului viu de
antrenare, adaptarea dificilă a instalației la variația parametrilor externi (presiune de condensare,
presiune de vaporizare, presiune aburului viu) și reglarea relativ dificilă a puterii frigorifice.
Componentele principale a instalației cu ejecție în circuit sunt:
1.E – ejector
2.F – fierbător
3.K – condensator
4.P – pompă
5.V – vaporizator
6.RL – robinet de laminare

Figura 3. Schema de principiu a instalației frigorifice cu ejecție în circuit închis

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 30

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 2.Proiectarea sistemului
Pentru ca sistemul să funcționeze conform parametrilor impuși, este necesară
proiectarea acestuia și selectarea corectă a componentelor. Vom studia și proiecta o
instalație frigorifică pentru realizarea puterii frigorifice Φ01 = 12,2 [kW] la t01 = -8°C cu
agentul de răcire R22.
Pentru a cunoaște ce componente avem nevoie, este nevoie de a efectua un stiu pentru a
determina compatibiliatea instalației cu datele de proiectare. Astfel vom utiliz următoarele
formule de calcul care determimă suma debitelor volumice de agent aspirate de compresor.
Presiunile de lucru sunt:

p02 = 3,809 [bar] 1a t03 = -8°C si pk = 11,908 [bar] 1a tk=30°C.

Raportul de comprimare: H = pk/p03 = 11.908/3.809 = 3,12 si corespunde compresoarelor

cu piston.
Subracitorul SR de tip regenerativ participa cu o ecuatie de bilant termic, introducand doua
necunoscute (i1 si i4). Va trebui sa impunem una din ce1e doua stari necunoscute:
se admite temperatura vaporilor supraincalziti tl= 15°C.
Folosind diagrama lg din Fig. xx pentru R22 se determina entalpiile specifice pentru starile
caracteristice:

i6 = 601,21 [kJ/kg]

i1= 616 [kJ/kg]

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 31

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 i2 = 651 [kJ/kg]

i3 = 436,5 1 [kJ/kg]

Din ecuatia de bilant termic pe SR se calculeaza i4:

i4 =i3 - (i1 - i6 ) = 436.51 - (616-601,21) = 421.72=i5 [kJ/kg]

Schimburile energetice specifice:

q0=i6 – i5 = 601,21 – 421.72 = 179,49 [kJ/kg]

lc = i2 – i1 = 651- 616 = 35 [kJ/kg]

qK=i2 – i3 = 651 - 436,51 = 214,49 [kJ/kg]

Debitul masic si volumic aspirat de compresoare:

m =Φ02/q0 = 12,2/181,49 = 0,068 [kg/s] = 244 [kg/h]

V1 = m ·v1 = 0,068 · 0,061 = 0,0042 [m3/h] = 15,2 [m3/h]

Puterea necesara comprimarii adiabatice si sarcinile termice ale aparatelor schimbatoare de

caldura :
Pc= m • lc = 0,068 · 35 = 2,38 [kW]

ΦK = m · qk= 0,068 · 214,49 = 14,58 [kW]

Verificarea ecuatiei de bilant energetic pe intreaga instalatie:

Φ02+P c = ΦK

Φ02+P c = 12,2 + 2,38 = 14,58 [kW]

ΦK = 14,58 [kW]

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 32

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Debitul de apa de racire pentru condensator:

maK = ΦK/ (c • taK) = 14,58/(4,18 • 5) = 0,697 [kg/s] = 2512 [kg/h]

Vak = 2,512 [m3/h]

Puterea totala necesara comprimarii:

∑P = 0,483 + 0,619 + 2,38 = 3,482 [kW]

Sarcinile termice totale ale aparatelor:

∑ΦK = 4,5 + 14,58 = 19,08 [kW]

Suma debitelor volumice de agent aspirate de compresoare ne ofera o prima informatie

asupra compresoarelor necesare in instalatie:

∑V = l0,7 + 4,77 + 15,2 = 30,67 [m3/h]

Debitul total de apa de racire:

∑Vat = 0.775 + 2.512 = 3,187 [m3/h]

2.1. Calculul în condiții reale

Analiza care se impune în acest caz constă în considerarea unei entropii mai mari la
sfîrșitul comprimării ce are loc în compresor. În cazul calculelor efectuate anterior a
procesului teoretic, s-a considerat comprimarea adiabată reversibilă, iar în cazul procesului
real comprimarea decurge dupa o adiabată ireversibilă. De asemenea, vom considera că
compresoarele aspiră vapori suprîncălziți și nu vapori saturați uscați.

Astfel pentru aceeași instalație frigorifică cu o singură treaptă de comprimare avem

următoarele presiuni de lucru:

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 33

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 p0=3,155[bar]
pk= 11,69 [bar]

Se impune temperatura agentului la ieșirea din subrăcitor t4=tai+2°C și t4= 20+2 = 22 [°C].

Parametrii pentru punctele caracteristice ciclului instalației sunt:

Marimea t [°C] p [bar] v [m3/kg] i [kJ/kg] x[kg/kg]

1t -8 3.1156 0.385 1371 1
1 2 3.1156 0.4 1396 -
2 93 11.69 0.16 1580 -
2’ 30 11.69 0.109 1396 1
3 30 11.69 0.00168 264.7 0
4 22 11.69 0.00165 227 -
5 -8 3.1156 0.05 227 0.11

Coala

UTM UTM 0714.6.012 ME 34

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data