NIVELUL PIEZOMETRIC SI REGIMUL SAU DE

VARIATIE. APELE SUBTERANE DIN ROMANIA

Prof. univ. dr. Liliana ZAHARIA

1. NIVELUL PIEZOMETRIC SI REGIMUL
SAU DE VARIATIE
1.1. DEFINITIA NP SI FACTORII CARE INFLUENTEAZA VARIATIA SA
DEFINITIE
Poziţia suprafeţei libere a apei subterane față de un plan orizontal ce
trece printr-un reper fix de la suprafaţa terestră

Nivel piezometric (NP) = nivel hidrostatic (NH) = nivel freatic NF (doar în

cazul apelor freatice/SAL!)

NP= NH=NF
SAL
Strat impermeabil
NP= NH
SAC
Strat impermeabil
NP= NH

SAC
Parametri specifici surselor de apa subterana (fantani, foraje)

HF = altitudinea terenului/fântânii [m]

HNP = altitudinea NP [m]
Alt (m) HNP = HF - hNP
40 hNP = adâncimea nivelului piezometric [m]
hNP hF = adâncimea fântânii [m]
30 g = grosimea stratului de apă [m]
hF g = hF - hNP
g
Să se determine pe baza schemei alăturate:
20
HF HF = ?
HNP = ? Rezultate
10 HNP hNP = ? HF = 40 m
hF = ? HNP = 40-10=30 m
hNP = 10m
0 g=? hF = 20m
g = 20 - 10 = 10 m
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
OSCILAŢIA SPAȚIALĂ ȘI TEMPORALĂ A NP

- Precipitatii lichide si solide

Factori climatici/meteorologici - Temperatura aerului
- Evapotranspiratie
- Viteză vânt
- Presiune atmosferică

Factori hidrologici Legături hidraulice cu râuri

(directe, inverse, mixte) – A se
vedea curs precedent

- Determină ridicarea/creșterea NP
Factori antropici
- Determină coborârea/scăderea NP

!!! A se menționa exemple de activități antropice care determină

creșterea și scăderea NP!!!
Relații (legături hidraulice) dintre râuri și SAL

➢ Directe – râul este alimentat din

stratul acvifer, în perioadele cu
umiditate deficitară

➢ Inverse – râul alimentează stratul

acvifer, în perioadele cu debite
bogate
 1.2. MASURAREA NP

Dispozitive de măsurare
➢ Rulete cu fluier cu ringuri, fluier plutitor, sonde piezometrice/senzori

➢ Limnigrafe (înregistrează variațiile NP în timp)

 Exemple de dispozitive de masurare a NP

Contact – meter KLL Mini (15 m)

SEBA Hydrometrie

Flowmeter KLL-M1 pentru masurarea

vitezei in foraje - SEBA Hydrometrie

Contact –meter KLL (100 m)

SEBA Hydrometrie
Water Quality Dipper KLL-Q SEBA Hydrometrie
Sonda multiparametrica (nivel, temp, reziduu fix,
salinitate, conductivitate, oxygen dizolvat, turbiditate)
Limnigrafe de diferite tipuri – SEBA Hydrometry

Pot fi atasate data loggere sau

sensor de temperatura
 1.3. PRELUCRAREA NP
➢ Determinarea nivelurilor caracteristice (pe baza datelor măsurate):
- lunare
- anuale Medii, maxime, mimime
- multianuale

Variatiile zilnice si lunare ale NP la postul

hidrogeologic nr. 1 Slobozia (1965)
Sursa: Anuar hidrogeologic, 1965
 ➢ Analiza variației temporale
Hidrografe ale variației NP (valori zilnice, lunare, anuale)

Hidrografe care redau variaţiile zilnice (stânga) şi lunare (dreapta) ale NP la foraje din Romania
(Sursa: Pișota, Zaharia și Diaconu, 2010)

Hidrografe care redau variaţiile zilnice ale NP

la foraje din SUA
Sursa: https://water.usgs.gov/ogw/gwrp/methods/wtf/fracrock_pa.html
 ➢ Analiza variației spațiale
❖ Harta cu hidroizohipse (izohipse, izopieze, echipotențiale)
Linii de egală valoare a altitudinii NP (potențialului energetic al apei subtgerane)

https://www.scritub.com/geografie/geologie/HIDROGEOLOGIE81528.php
 2
P10 2
75
P16

❖ Harta cu hidroizobate
71.5
3
P1
89.3
2
P6 78 5
P25
Linii de egală valoare a adâncimii NP
57
5m

2m
5
P21
57
3
P29
55

P2 3
90.5 3
P26
Harta cu hidroizobate a regiunii Baniţa
5 48
P17 66

(în dreptul forajelor valoarea marcată în colţul din P22

4
58.8
dreapta sus reprezintă adâncimea nivelului piezometric, P7
2
80.7
P30
3

iar în colţul din dreapta jos cota altitudinală a nivelului

44
1 1
P18
P11 77.3 70.5
1m
piezometric; ambele valori sunt exprimate în m)

4m
m Lacul Jirlau

3
3
P23 52.5
4
3 P27 49.2
P3 3m 3
78.5 P14 66 4
3 P31 40
P28 49
2
P15 57 4
P19
2 57.4
P4
75
2

❖ Harta cu izopahite (izopachite)

P24

2
2 51

m
P20
53
P12 2
2 60.1
P8 67

Linii de egală valoare a grosimii stratului P13

2
L. Costeiu
Râul
Buză
u

de apă subterană
60.5
3
P9
60.5
LEGENDA
3 3m
P5 62 REŢEA HIDROGRAFICĂ
CURBĂ DE NIVEL
3 FORAJ
P35 52.4 COTĂ TEREN
HIDROIZOBATĂ
3m
3
P34 55 3
P36
45.5
4
P33 53.1
2
4m 0 1 2 3 km
P32
62.3
2m

(Sursa: Pișota, Zaharia și Diaconu, 2010)

 Hartă hidrogeologică în sectorul de confluenţa Vedea-Teleorman

(Sursa: Harta hidrogeologică 1: 100 000, foaia 49 a,c)

Legenda hărții hidrogeologice
2. RESURSELE DE APE SUBTERANE DIN ROMANIA

2.1. RESURSELE DE APĂ SUBTERANĂ DIN ROMÂNIA ȘI

REPARTIȚIA LOR SPAȚIALĂ

2.2. CALITATEA APELOR SUBTERANE DIN ROMÂNIA

2. RESURSELE DE APE SUBTERANE DIN ROMANIA
 2.1. RESURSELE DE APĂ SUBTERANĂ DIN ROMÂNIA
ȘI REPARTIȚIA LOR SPAȚIALĂ

Resurse
➢ exploatabile totale: 11,5 mld. m3/an (cca.8% din resursele de apă ale României)
➢ utilizabile: 9,6 mld. m3/an, din care:
•4,7 mld. m3/an, apă freatică
•4,9 mld. m3/an, apă de adâncime.

Resurse de apă teoretice Resursele de apă utilizabile

Lacuri
Ape
naturale
subter.
0,7%
7,8% Ape subter.
9,8%

Rauri
interioare
29,8% Rauri Dunare
Dunare interioare 49,2%
61,7% 41%

(Sursa: Pișota, Zaharia și Diaconu, 2010)

Tipuri principale de structuri acvifere:
 în roci granulare (conuri de dejecţie, depozitele aluvionare ale câmpiilor, luncilor, depresiunilor, acvifere de
adâncime – Straturi de Frăteşti şi de Cândeşti);
 în calcare

Sursa: Bretotean M., 1981, Apele subterane, o importantă bogăție naturală, Ed. Ceres, București.
 Corpurile de apă subterană la nivel naţional

Sursa: Planul National de Mangement actualizat, 2016

 Repartiţie spaţială neuniformă:

➢2/3 din resurse se află în acviferele freatice şi de adâncime din Câmpia Română şi de Vest;
➢regiuni sărace în resurse de ape subterane: Dep. Transilvaniei, Pod. Moldovei, Dobrogea Centrală
şi de Nord.

Repartiţia le nivelul principalelor regiuni fizico-geografice:

- Câmpia Română: 45,1%

- Câmpia de Vest: 21%
- Podişul Moldovei: 11,5%
- lunca şi terasele Dunării (inclusiv delta): 9,5%
- Podişul Transilvaniei: 8,2%
- Podişul Dobrogei: 4,7%

(Sursa: Pișota, Zaharia și Diaconu, 2010)

2.2. CALITATEA APELOR SUBTERANE DIN ROMÂNIA

Poluare: - 50% din apele freatice

- 15% din apele de adâncime

Poluanți principali: - produse petroliere

- produse rezultate din procesele industriale
- produse chimice utilizate în agricultură
(nitrați, fosfați)
- substanțe organice
- bacterii
- reziduuri menajere și zootehnice
Regiuni afectate de poluarea apelor subterane:
- conul aluvionar Prahova – Teleajen
- arealele intens populate și industrializate (depresiunile Braşovului,
Făgăraş etc.; vecinătatea marilor oraşe)
- marile regiuni agricole
- terasele şi luncile Bistriţei (aval de Piatra Neamţ), Jiului (aval de
Işalniţa), Oltului (aval de Călimăneşti), Mureşului (aval de Tg. Mureş)
- vecinătatea marilor complexe zootehnice.
 Starea chimică a corpurilor de apă subterană

Sursa: Planul National de Mangement actualizat, 2016

 RECAPITULARE

✓ NIVELUL PIEZOMETRIC SI REGIMUL SAU DE VARIATIE

✓ Definitia NP si factorii care influenteaza variatia sa
✓ Măsurarea NP
✓ Prelucrarea NP
✓ RESURSELE DE APE SUBTERANE DIN ROMANIA
✓ RESURSELE DE APĂ SUBTERANĂ DIN ROMÂNIA ȘI
REPARTIȚIA LOR SPAȚIALĂ

✓ CALITATEA APELOR SUBTERANE DIN ROMÂNIA

liliana.zaharia@geo.unibuc.ro