UNIVERSITATEA “ANDREI ŞAGUNA”

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ANUL UNIVERSITAR 2021– 2022
ANUL II
SEMESTRUL IV

CONTABILITATE FINANCIARĂ
Sinteza cursului

TITULAR CURS:
Conf.univ.dr. Mitea Neluţa

CONSTANȚA

1
 CUPRINS
CURS NR.1.CONTABILITATEA CAPITALURILOR - CAPITALULUI SOCIAL........... 4
1.1. CONTABILITATEA CONSTITUIRII CAPITALULUI
SOCIAL.................................. 4
1.2. CONTABILITATEA CREŞTERII CAPITALULUI SOCIAL.....................................
5
1.3. CONTABILITATEA MICŞORARII CAPITALULUI
SOCIAL................................... 8

CURS NR.2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR ........................................................9

2.1. CONTABILITATEA PRIMELOR DE CAPITAL.......................................................10
2.2. CONTABILITATEA REZERVELOR ........................................................................10
2.3. CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT.............................................. 12
2.4. CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI ŞI REPARTIZAREA
PROFITULUI .......................................................................................................................13

CURS NR. 3 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR SI DATORIILOR PE TERMEN

LUNG
3.1. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR ................................................................14
3.2. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR DIN EMISIUNI DE OBLIGAŢIUNI . ..17
3.3. CONTABILITATEA CREDITELOR PE TERMEN LUNG ŞI A ALTOR DATORII PE
TERMEN LUNG .................................................................................................................19

CURS NR. 4. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE...................... 22

4.1. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE.................................... 22
4.2. CONTABILITATEA AMORTIZARII IMOBILIZARILOR NECORPORALE......... 26

CURS NR.5. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ................................27

5.1. CONTABILITATEA INTRARILOR DE IMOBILIZARI CORPORALE.......... .......27
5.2. CONTABILITATEA IESIRILOR DE IMOBILIZARI CORPORALE ......................31
5.3. CONTABILITATEA AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE .......... 33

CURS NR.6. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE SI

AJUSTARILOR ............................................................................................................................33
6.1. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE ........................................ 33
6.2. CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA
IMOBILIZARILOR ...........................................................................................................35

CURS NR.7. CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELEOR ŞI A

PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE .................................................................................36
7.1. CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SI
MATERIALELOR.................... ...36

2
 7.2. CONTABILITATEA PRODUSELOR SI A PRODUCTIEI IN
CURS .......................39

CURS NR. 8 CONTABILITATEA STOCURILOR AFLATE LA TERŢI SI A

MARFURILOR SI AMBALAJELOR ........................................................................................44
8.1.CONTABILITATEA STOCURILOR AFLATE LA TERTI ........................................44
8.2.CONTABILITATEA MARFURILOR ...........................................................................45
8.3.CONTABILITATEA AMBALAJELOR .......................................................................50
8.4.CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA ACTIVELOR
CIRCULANTE..................................................................................................................... 52
CURS NR 9 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII SI CLIENTII
9.1 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ...............................54
9.2 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENTII ....................................55

CURS NR 10 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL CU BUGETUL

STATULUI SI CU BUGETUL DE ASIGURĂRI SOCIALE ................................................58
10.1. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL......................... 58
10.2.CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI PRIVIND
TAXELE SI IMPOZITELE ..........................................................................................62
10.3.CONTABILITATEA DECONTARILOR CU ASOCIATII, A SUBVENTIILOR SI
A ALTOR CONTURI DIN CLASA PATRU.............................................................. 67

CURS NR 11 CONTABILITATEA TREZORERIEI.............................................................. 71

11.1. CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT.. ..71
11.2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIN CONTURI LA BĂNCI................74
11.3. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI ÎN NUMERAR
ŞI A ALTOR VALORI DE TREZORERIE ............................................................77
11.4. CONTABILITATEA ACREDITIVELOR ŞI AVANSURILOR DE
TREZORERIE..........................................................................................................78
11.5. CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR
DE TREZORERIE ................................................................................................. 81

CURS NR 12 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI

REZULTATULUI EXERCITIULUI
12.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR................................................................84
12.2 CONTABILITATEA VENITURILOR....................................................................88
12.3 CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI.................................. .89

CURS NR 13-14 LUCRARI DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR.............. 91

SEMINARII.....................................................................................................................................97

3
CURSUL NR. 1

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

Capitalul propriu: reprezintă interesul rezidual al acționarilor (investitorilor) în activele

întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor .
Capitalul propriu cuprinde: capitalul social, prime de capital, acțiuni proprii răscumpărate,
rezerve din reevaluare, legale, statutare, rezultatul exercițiului (repartizarea rezultatului), rezultat
reportat.
Evidența capitalului social se realizează prin contul de pasiv 101 „Capital social”. În creditul
contului se înregistrează constituirea şi creșterea capitalului, iar în debitul lui, micşorarea
capitalului .Soldul contului este creditor şi reprezintă capitalul social existent..
Contul sintetic de gradul I, 101 „Capital social” se desfăşoară pe două conturi sintetice de
gradul II, 101.1 „Capital subscris nevărsat” şi 101.2 „Capital subscris vărsat” care ajută la punctarea
celor doi paşi necesari în constituirea capitalului social – subscriere şi vărsare.
Aportul adus de asociaţi este evidenţiat prin contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul” În debitul acestui cont, se înregistrează capitalul social subscris de asociaţi, precum
şi sumele achitate acestora cu ocazia retragerii ; în creditul contului se reflectă valoarea aporturilor
vărsate în numerar şi/sau natură precum şi capitalul retras de asociaţi. Soldul debitor al contului
reprezintă capitalul subscris nevărsat de asociaţi, iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat.
Evidenţa analitică a contului se dezvoltă pe fiecare acţionar sau asociat în parte.

1.1. Contabilitatea constituirii capitalului social

Aportul poate fi în natură şi/sau în numerar. La societățile pe acțiuni capitalul social este
obligatoriu de vărsat la început, în felul următor: cel în numerar 50%, iar cel în natură integral.
Aporturile în creanţe nu sunt admise.
Exemplu: Se constituie S.C. VIŞA S.A. Aport: numerar 12.000 lei depus la început, 50% in
natură (mijloc de transport) 8.000 lei; capital subscris 20.000 lei, număr acţiuni: 20 titluri,
cheltuieli de constituire plătite prin casă: 300 lei
VN = 20.000: 20 = 1.000 lei/acţiune
a) Înregistrarea cheltuielilor de constituire:
201 = 5311 300
b) Subscrierea celor 20 acţiuni × 1.000 lei/acţiune = 20.000 lei
456 = 1011 20.000
c) Vărsarea capitalului social
Eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea de numerar la bancă:
5121 = 456 6.000
d) Aducerea ca aport a mijlocului de transport subscris, în valoare de 8.000 lei:
4
 2133 = 456 8.000
e) Trecerea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat în limita aportului adus:
1011 = 1012 14.000
f) La sfârșitul anului (sau conform contractului) se varsă şi restul.
5211 = 456 6.000
g) Trecerea restului de capital subscris nevărsat în capital subscris vărsat la sfârşitul anului
1011 = 1012 6.000

1.2. CONTABILITATEA CREȘTERII CAPITALULUI SOCIAL

Modalitati de creştere a capitalului social:

a) Creşterea capitalului social prin aporturi: în natură şi/sau numerar
b) Creşterea capitalului social prin operații interne
c) Creşterea capitalului prin conversia obligațiunilor in acțiuni

a) Creşterea capitalului social prin aporturi în natură şi/sau

numerar
Scop: consolidarea situaţiei financiare
Metode :
a. creşterea valorii nominale a acţiunilor existente
b. emiterea de noi acţiuni
c. procurarea de noi resurse de finanţare

a.1. Creşterea capitalului social prin creşterea valorii nominale a acţiunilor existente –
caracteristici:
 nu determina creşterea numărului iniţial de acţiuni
 nu determina modificarea procentelor de participare a actionarilor la capitalul social
 necesită acordul tuturor acţionarilor.

Aplicatie practica
Se porneste de la următoarea situaţie financiară (poziţie financiară) :
Capital social initial : 20.000 lei: 20 acţiuni = 1.000 lei/acţiune VN
Se decide creşterea capitalului propriu prin retragerea vechilor actiuni si
Emisiunea a 20 acţiuni noi × 1.200 lei/acţiune = 24 000.000 lei
Înregistrarile contabie vor fi:
retragerea vechilor actiuni
456 = 1012 - 20.000
Plata catre actionari
456 = 5121 20 000
Emisiunea a 20 acţiuni noi × 1.200 lei/acţiune = 24 000.000 lei
456 = % 24.000 (VE)
1011 20.000 (VN)
1041 2.000 (PE)

5
 a.2. Creșterea capitalului social prin emiterea de noi acțiuni-caracteristici:
produce efectul de “diluare” a capitalului sau antrenează in pierdere pe acționarii vechi care nu
participa la subscrierea noilor acțiuni.
Creșterea capitalului social prin emiterea de noi acţiuni-
Aplicatie practica
Se porneste de la următoarea situaţie financiară (poziţie financiară) :
Capital social initial : 20.000 lei: 20 acţiuni = 1.000 lei/acţiune VN
Rezerve initiale 4.000 lei
Total cap.propriu initial:24.000 lei: 20 acţiuni = 1.200 lei/acţiune VMC
Se decide creşterea capitalului propriu prin:
Emisiunea a 10 acţiuni × 1.000 lei/acţiune = 10.000 lei
Valoarea emisiunii 1.100 lei/acţiune.
Vom avea:
Capital social modificat: (20.000+10.000):(20 acţiuni+10 actiuni)=1.000 VN
Prima emisiune 1.000(100x 10)
Rezerve modificate 4.000 lei
Total cap.propriu modif.34.000 lei: 30 acţiuni=1.166.(66) lei/acţiune VMC
VE=1100<1200VMC initiala

Înregistrarea contabilă va fi:

456 = % 11.000 (VE)
1011 10.000 (VN)
1041 1.000 (PE)

a.3) Creșterea capitalului social prin emiterea de noi acțiuni-aport in natura

Aplicație practica
Pentru un mijloc de transport evaluat la 22.000 lei
Valoarea reținută la subscriere pentru o acţiune este de 1.100 lei
Valoarea nominală a acțiunii este de 1.000 lei/ acţiune.
Numărul de acțiuni nou create este de 22.000 : 1.100 = 20 acţiuni
Înregistrarea contabila:
456 = % 22.000
1011 20.000
1043 2.000

2131 = 456 22.000

1011 = 1012 22.000

b). Contabilitatea creșterii capitalului social prin operațiuni interne

Se realizează prin incorporarea celorlalte structuri de capital propriu :
 primele de emisiune
 rezerve din reevaluare, rezerve disponibile, rezultatul reportat, etc.
Se pot folosi variantele:

6
 a) modificarea (majorarea) valorii nominale cu menţinerea numărului de acţiuni existente;
Are loc retragerea şi înlocuirea acţiunilor vechi cu altele noi, sau se emit acţiuni noi ce se
atribuie gratuit posesorilor vechi conform parităţii dintre numărul de acţiuni vechi şi cele noi.
b) emisiunea de acţiuni noi care se repartizează gratuit vechilor acţionari, cu menţinerea
valorii nominale vechi.
Pentru situaţia emisiunii de noi acţiuni destinate vânzării şi unor noi solicitanţi, protecţia
vechilor acţionari se realizează prin intermediul drepturilor de atribuire (DA), care se acordă gratuit
vechilor acţionari

Aceste drepturi sunt negociate şi se determină pentru fiecare acţiune ca diferenţă între valoarea
contabilă stabilită înainte şi după emisiune, ca şi în cazul drepturilor de subscriere.
1 DA = Valoare contabilă veche – Valoare contabilă nouă
sau
1 DA = Număr de acţiuni noi/număr de acţiuni vechi + număr de acţiuni noi (Valoare
contabilă sau cotată
Exemplul : se încorporează în capital rezervele în valoare de 2.000 lei pentru care se emit 200 noi
acţiuni.
DA = VMC veche – VMC noua =
12.000 - 10.909 = 1091
Paritatea = Nr. Actiuni vechi/Nr. Actiuni noi =
2.000/200 = 10 /1( pentru fiecare acţiune nouă revin 10 DA)

Înregistrarea contabilă privind încorporarea rezervelor în capital este:

1061 = 1012 2000

c) Contabilitatea creșterii capitalului social prin conversia obligatiunilor in actiuni

Creşterea capitalului pe această cale asigură diminuarea datoriilor fără a apela direct la trezorerie.
Acţiunile emise trebuie să aibă o valoare teoretică apro-piată de cea a obligaţiunilor.
Diferenţa între valoarea nominală totală a obligaţiunilor convertite şi valoarea totală a
acţiunilor noi emise ca echivalente se înregistrează ca primă de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.
Nu se ridică problema protecţiei financiare a vechilor acţionari deoarece obligatarii ca
subscriptori ai noilor acţiuni sunt creditorii societăţii comerciale.
Exemplu:
O societate comercială a contractat un împrumut prin emisiunea de obligaţiuni
convertibile în acţiuni. Valoarea nominală a acestora =valoarea de rambursare = 25 lei.
Se restituie o parte din împrumut prin convertirea obligaţiunilor în acţiuni la paritatea de 3
obligaţiuni pt. 2 acţiuni, valoarea nominală a acţiunii fiind de 30 lei.
Convertirea se face pentru 3.000 de obligaţiuni.
Obligaţiuni V.N. a obligaţi.convertite 3.000x25 =75.000 lei.
Acţiuni – V.N. a acţiunilor emise 2.000 x 30 = 60.000 lei.

Prime de conversie = 15.000 lei.

Înregistrarea în contabilitate:

531 = 161 75.000

7
 161 = % 75.000
1012 60.000
1044 15.000

1.3. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR PRIVIND MICȘORAREA CAPITALULUI

SOCIAL

Modalități de micșorare a capitalului social:

o Micșorarea capitalului social prin acoperirea pierderilor
o Reducerea capitalului social prin rambursarea către asociați
o Răscumpărarea şi anularea acțiunilor proprii

a) Micșorarea capitalului social prin acoperirea pierderilor

Pierderea înregistrată de societate se raportează de regulă în anul sau anii financiari (5 ani)
următori în speranța acoperirii lor din profiturile viitoare realizate. Dacă acest lucru nu se poate,
pierderea se acoperă din structurile de capital propriu existente: rezultatul reportat, prime de capital,
rezerve, iar dacă acestea sunt insuficiente, are loc reducerea capitalului social.
Exemplu:
Se acoperă pierderea reportată din capital social 9.000 lei:

1012 = 117 9.000

b) Micșorarea capitalului social prin rambursarea către asociați,

- poate avea loc prin două modalități:

b.1.) reducerea numărului de acţiuni şi menţinerea valorii nominale
b.2.) micşorarea valorii nominale şi menţinerea numărului de acţiuni.

b.1) reducerea numărului de acțiuni şi menținerea valorii nominale

Exemplu:
O societate pe acţiuni are capital social 100.000 lei, 20 acţiuni a 5.000 lei/ acţiune.
a) retragerea a 10% din acţiuni aflate la acţionari, cu VN neschimbată:
10% x 20 acţiuni = 2 acţiuni x 5.000 lei/acţiune = 10.000 lei
Înregistrarea în contabilitate:
-micşorarea capitalului şi constituirea datoriei faţă de asociaţi:
1012 = 456 10.000
-decontarea (plata datoriei către asociaţi):
456 = 1012 10.000

b.2) micșorarea valorii nominale şi menținerea numărului de acțiuni :

Exemplu:
5.000 lei/acţiune x 10% = 500 lei/acţiune reducere

8
VN nouă = 5.000 – 500 = 4.500 lei/acţiune
20 acţiuni x 500 lei/acţiune = 10.000 lei reducere capital social
Înregistrarea în contabilitate:
- reducerea capitalului social:
1012 = 456 =10.000 lei

.
- decontarea sau anularea vechilor acţiuni şi reducerea capitalului social corespunzător:
456 = 5121 =10.000 lei
-reducerea capitalului social corespunzător:
1012 = 456 100.000
- înregistrarea noilor acţiuni şi a capitalului aferent:
456 = 1012 90.000
- decontarea:
456 = 5121 10.000

c) Răscumpărarea şi anularea acţiunilor proprii

Cumpărarea de către societate a propriilor acţiuni nu este admisă de regulă, dar în anumite
cazuri, legislaţia admite răscumpărarea acestora cu scopul de a fi anulate, distribuite salariaţilor sau
vândute terţilor pentru regularizare pe piaţa bursieră sau pe piaţa organizată extrabursieră ( dar
numai cu avizul C.N.V.M.)
Exemplu:
O întreprindere cumpără 100 acţiuni proprii, VN = 10 lei, preţ de răscumpărare 14 lei.
pentru anularea a 50 acţiuni
30 acţiuni le distribuie salariaţilor cu 8 lei/acţiune
20 acţiuni le distribuie terţilor cu 16 lei/acţiune
Inregistrarea in contabilitate:
-cumpărarea acţiunilor proprii:
109 = 5121 1.400 lei
- anularea a 50 de acţiunilor răscumpărate:
% = 109 700
1012 500
1068 (658) 200
-30 acţiuni le distribuie salariaţilor cu 8 lei/acţiune
% = 109 420
512 240
664 180

- distribuirea către terți a 20 acțiuni:

512 = % 320
109 280
764 40

9
CURS NR.2

CONTABILITATEA CAPITALURILOR- Continuare

2.1. Contabilitatea primelor de capital

2.2. Contabilitatea rezervelor
2.3. Contabilitatea rezultatului

2.1. CONTABILITATEA PRIMELOR DE CAPITAL

Primele de capital sunt: de emisiune, de fuziune, de aport si de conversie

Primele de emisiune reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală =
ct.1041
Primele de fuziune reprezintă excedentul dintre valoarea contabilă (sau intrinsecă) a acțiunilor
stabilită în urma fuzionării societăților şi valoarea lor nominală =ct.1042
Primele de aport reprezintă excedentul dintre între valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor
nominală a acțiunilor subscrise =ct.1043
Primele de conversie a obligațiunilor in acțiuni reprezintă excedentul dintre între valoarea datoriei
obligatoare (a unei obligațiuni) şi valoarea nominală a unei acțiuni .=ct.1044

Evidența contabilă = cont sintetic de gr. I 104 „Prime de capital”. Este cont de pasiv. Se
creditează cu primele de capital constituite la creşterea, fuziunea capitalului social şi conversia
acţiunilor în obligaţiuni. Se debitează cu primele încorporate în capitalul social sau rezerve. Soldul
creditor reprezintă primele de capital existente.
Operaţiunile ce au loc în legătură cu primele de capital sunt constituirea acestora şi utilizarea lor
pentru acoperirea cheltuielilor de constituire, de creştere a capitalului social sau constituirea de
rezerve.
1. Constituirea primelor:

456 = %
1011
1041,1042,1043,10444

2.Utilizarea primelor de capital la creşterea capitalului social, constituirea de rezerve,

acoperirea de cheltuieli de constituire:

104 = %
201,1012,1068

10
2.2. CONTABILITATEA REZERVELOR

a. Rezerve din reevaluare

Rezervele din reevaluare reprezintă una din alternativele la evaluările bazate pe costul istoric
(I.A.S. 16 „Terenuri şi mijloace fixe”).
Reevaluarea poate fi făcută:
la valoarea limită a activului sau
la valoarea neta, după eliminarea amortizării, conform exemplului:
Valoarea contabilă limită a unei clădiri supusă reevaluării este de 200.000 lei, durata normală de
utilizare 20 de ani, durata rămasă neamortizată 8 ani, valoarea reevaluată 250.000 lei potrivit
primului procedeu se reevaluează.
atât valoarea contabilă cât şi amortizarea în funcție de indicele calculat ca raport între valoarea
reevaluată şi valoarea netă contabilă 250.000/80.000 = 3,125

a) Reflectarea în contabilitate a operației după prima variantă:

212 = 105 425.000
105 = 2812 255.000

b) Reflectarea în contabilitate a operației conform celei de-a doua variante reevaluarea

la valoarea netă:
b. 1) se elimină amortizarea din valoarea limită pentru a rămâne la valoarea netă
2812 = 212 120.000

b. 2) diferența din reevaluare

212 = 105 170.000
la casarea sau cedarea activului
105 = 1175

Elemente reevaluate Valori inițiale Valori recalculate Diferențe

Col. 0 Col. 1 Col. 2 = Col. 1 x 3,125 Col. 3= col. 2 – col. 1
Valoarea contabilă limită 200.000 625.000 425.000

Amortizarea 120.000 375.000 255.000

Valoarea contabilă netă 80.000 250.000 170.000

b. Rezerve

Rezervele reprezintă profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului

„Rezerve”, cont sintetic de gradul I care se dezvoltă pe trei conturi de gradul II: 1061 „Rezerve
legale”, 1062 „Rezerve pentru acțiuni proprii”, 1068 „Alte rezerve”.

11
 Aceste conturi se creditează cu ocazia constituirii rezervelor din diverse surse. Se debitează pe
măsura consumării rezervelor. Soldul creditor reprezintă rezervele constituite şi neutilizate.
constituirea rezervelor:
1) Rezerve legale 1061 se constituie la sfârșitul anului prin repartizarea din profitul brut 5%
până la 20% din capitalul social
129 = 1061
2) Rezerve statutare 1063 se constituie din repartizarea profitului net, rezultat reportat’
prime de capital
129,117,104 = 1063
3) Alte rezerve 1068 se constituie prin repartizarea din profit net, din prime de capital,
rezultat reportat
129,104, 117 = 1068

Utilizarea rezervelor:

1) Utilizarea rezervelor legale si statutare se face pentru creșterea capitalului social, acordarea de
dividende, acoperirea pierderilor precedente.
1068 = %
1012,117,457
2) Utilizarea altor rezerve se face pentru creșterea capitalului social, repartizarea dividendelor sau
acoperirea pierderii reportate
1068 = %
1012
117
457

2.3. CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT

La sfârșitul exercițiului financiar, rezultatul exercițiului poate fi, conform hotărârii A.G.A.,
reportat în anul viitor. Dacă este pierdere, ea va rămâne în capitalul propriu până va exista
posibilitatea acoperirii din profitul curent (repartizarea profitului), sau conform hotărârii AGA, se va
acoperi din rezerve sau capital social fără ca acesta din urmă să se micşoreze sub limita legală.

Înregistrarea în contabilitate se face cu ajutorul contului bifuncţional 117 „Rezultatul

reportat”, cont sintetic de gradul I. Se creditează cu rezultatul reportat profit, se debitează cu
rezultatul reportat pierdere. Ulterior, se creditează cu acoperirea pierderii din profitul exerciţiului
curent, din rezervele existente sau prin acoperire din capitalul social. Se debitează (ulterior) cu
profitul reportat destinat prin repartizare creşterii rezervelor sau capitalului social. Soldul debitor
reprezintă pierderea neacoperită, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.
Tipurile de înregistrare contabile privind rezultatul reportat sunt:
a) Pierderea curentă rămâne în debitul contului de rezultat pana la sfârşitul exerciţiului. Anul
următor, la deschiderea exerciţiului, se înregistrează în pierdere reportată:
117n = 121 1000
La sfârşitul anului următor, pierderea se poate acoperi din rezultatul exerciţiului prin
repartizarea profitului curent cu hotărârea A.G. A :
117n+1 = 117 n 1000
12
De asemenea, se poate acoperi din rezerve:
1068 = 117 1000
sau din capital social:
1012 = 117 1000
b) Profitul curent poate să fie reportat în anul următor, la sfârşitul anului, conform hotărârii
AGA:
121 n = 117 n 1500
Anul următor, profitul reportat la conform hotărârii A.G.A., se poate repartiza la dividende, alte
rezerve
117n = % 2000
457 1500
1068 300
424 200

Contul 117 se dezvoltă pe cinci conturi sintetice de gradul II :

Contul 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profit nerepartizat”
Contul 1172 „Rezultatul reportat provenind din aplicarea prima dată a I.A.S. mai puțin I.A.S. 29”
Contul 1173 „Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile”
Contul 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale”
Contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare”.
Toate aceste conturi de rezultate, reprezintă structuri de capital propriu pozitiv sau negativ.
Contul 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat” (sau pierderea
neacoperită) urmează corespondenţele contului 117 „Rezultatul reportat”, exemplificate mai sus,
la care se adaugă următoarele corespondenţe:
Profit reportat, retratat la înfiinţare conform IAS 1171
668 = 1171 1100
Pierdere reportată, retratată la inflaţie
1171 = 768 1100

2.4. CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI ŞI REPARTIZAREA

PROFITULUI

Rezultatul exercițiului în contabilitatea patrimoniului apare ca efect al închiderii conturilor

de cheltuieli şi venituri.
Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, rezultatul este profit, iar dacă cheltuielile
sunt mai mari decât veniturile, rezultatul este pierdere. Pentru contabilitatea rezultatului exerciţiului
se foloseşte contul 121 „Profit şi pierdere”, cont sintetic de gradul I bifuncţional (pasiv în cazul
profitului, activ în cazul pierderii).
Se creditează cu închiderea (debitarea) lunară a veniturilor, iar la începutul exerciţiului viitor
cu acoperirea pierderilor exerciţiilor precedente sau trecerea ca rezultat reportat (cele rămase
neacoperite).
Se debitează cu închiderea (creditarea) cheltuielilor, iar la începutul exerciţiului următor cu
închiderea repartizării definitive a profitului sau trecerea acestuia ca rezultat reportat (profit
nerepartizat). Soldul creditor reprezintă profitul obţinut, supus repartizării. Soldul debitor reprezintă
pierderea ce va trebui acoperită.
13
 Contabilitatea repartizării profitului se face cu ajutorul contului 129 „Repartizarea
profitului”, cont de regularizare care nu reprezintă în realitate un bun economic sau sursă de
finanţare, el fiind folosit ca tehnică contabilă şi numai în cazul obţinerii profitului.
Este cont de activ.
Se debitează, de regulă la sfârşitul exerciţiului, cu profitul net repartizat pe destinaţii.
Se creditează la începutul exerciţiului cu profitul net repartizat. Soldul debitor reprezintă
profitul net repartizat pe destinaţii.
Înregistrările contabile care au loc în legătură cu rezultatul exerciţiului şi repartizarea
profitului sunt:
a) închiderea conturilor de venituri la sfârşitul exerciţiului (lunar)
cl.7 = 121 500
b) închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul exerciţiului (lunar)
121 = cl.6 300 vom avea sold creditor 200 profit
c) repartizarea profitului la sfârşitul exerciţiului conform hotărârii A.G.A.
129 = 1061 150 si rest 50 dividende se ireg.in an viitor
şi la începutul exerciţiului următor se aprobă bilanţul şi se înregistrează
117 = 457 50
121 = 129 150
121 = 117 50
d) reportarea pierderii curente în anul următor ( daca este pierdere)
117 = 121

CURS NR. 3

CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR
SI A DATORIILOR PE TERMEN LUNG

3.1. Contabilitatea provizioanelor

3.2. Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung

3.1. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

Contabilitatea sintetică a provizioanelor se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I

151 „Provizioane”, care se desfăşoară pe mai multe conturi sintetice de gradul II:
1511 „Provizioane pentru litigii”;
1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”;
1513 „Provizioane pentru cheltuieli de dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare
legate de acestea”
1518 „Alte provizioane”.

14
 Contul 151 „Provizioane” este cont de pasiv. Se creditează cu constituirea şi majorarea
provizioanelor pentru litigii, garanţii acordate clienţilor şi alte riscuri şi cheltuieli şi se debitează la
micşorarea, respectiv anularea lor. Soldul creditor reflectă existente privind provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli.
Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea provizioanelor sunt: 6812 „Cheltuieli de
exploatare privind provizioanele” şi 7812 „Venituri din provizioane”.
Exemple privind corespondenţa contului 151 „Provizioane”.
constituirea provizioanelor:

6812 = % 1000
1511 500
1512 300
1518 200
diminuarea şi anularea provizioanelor

151 = 7812 1.000

Se precizează că operațiile de constituire şi reluare a provizioanelor pot să afecteze rezultatul

în cele trei structuri - de exploatare, financiar şi extraordinar. Influenţa este egală cu diferenţa în plus
sau în minus, după caz, între provizionul constituit şi cheltuielile sau pierderile devenite exigibile.
Un exemplu semnificativ privind constituirea şi utilizarea provizioanelor este cel privitor la
crearea unui provizion pentru un litigiu în valoare de 15.000 lei. In exerciţiul N s-a creat litigiul, iar
în N+l s-a soluţionat, întreprinderea fiind obligată la plata daune-interese.
Exerciţiul N
3.1.1.) Contabilitatea provizioanelor pentru litigii
Constituirea provizionului pentru litigii:
6812 = 1511 15.000

în exerciţiul următor, plata de daune interese, stabilite de instanță la suma de 15.000. lei:

6581 = 512 15.000

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi Conturi curente la bănci

Reluarea(diminuarea provizionului) trecându se la venituri din provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli
1511 = 7812 15 000

3.1.2. Provizioanele pentru garanții de bună execuţie sunt acordate clienţilor, conform
clauzelor contractuale, în limita cheltuielilor pentru efectuarea remedierilor în perioada de garanţie.
Se constituie lunar pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate în cursul lunii
respective ce au perioadă de garanție în perioadele următoare.
Înregistrarea la cheltuieli a provizioanelor constituite se realizează prin formula:

6812 = 1512
Cheltuieli de exploatare privind Provizioane pentru garanţii

15
 provizioanele acordate clienţilor

Se apreciază că în cazul lucrărilor de construcţii care necesită garanţii de bună execuţie,

conform prevederilor din contractele încheiate, provizioanele se constituie lunar în limita cotelor
prevăzute în contracte, cu condiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi
confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrări.
Reluarea la venituri a provizioanelor create pentru garanţiile de bună execuţie se efectuează
pe măsura efectuării cheltuielilor de remediere sau la expirarea perioadei de garanţie înscrise în
contract, înregistrarea fiind:

1512 = 7812

3.1.3. Contabilitatea provizioanelor pentru cheltuieli de dezafectare

Contul 1513 „Provizioane pentru cheltuieli de dezafectare imobilizări corporale şi alte
acţiuni similare legate de acestea” ţine evidenţa costurilor estimate pentru demontarea şi mutarea
activului respectiv costurile de restaurare a amplasamentului, recunoscute ca un provizion în
conformitate cu I.A.S. 16 şi I.A.S. 37.
Este cont de pasiv.
Se creditează deci cu valoarea costurilor estimate pentru dezafectare.
Se debitează cu micşorarea, anularea provizioanelor prin trecere la venituri.
Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite.
Exemplu:
O societate comercială de exploatare petrolieră achiziţionează o sondă de extracţie în valoare
de 5 mil. lei. Întreprinderea estimează ca atunci când se va termina extracţia, va efectua o serie de
cheltuieli cu: demontarea, mutarea activului şi restaurarea amplasamentului în valoare de 800 lei.
Durata de viaţă a activului este de 10 ani.

a. înregistrarea în contabilitate a sondei achiziţionate, conform facturii primite:

2131 = % 5.800
404 5.000
1513 800
4426 = 404 950

b. se înregistrează amortizarea anuală de 580 lei (5800:10 ani):

6811 = 2813 580

c. la expirarea perioadei de extracție (de utilizare) se efectuează cheltuieli cu demontarea şi

mutarea sondei exemplu
- consumuri de materiale consumabile în valoare de 300 lei,
602 = 302 300

- salarii datorate în valoare de 250 lei,

641 = 421 250

- şi o serie de lucrări facturate de terţi în valoare de 325 lei:

16
 628 = 401 325

d. anularea provizionului constituit cu aceasta destinaţie în valoare de 800 lei:

1513 = 7813 800

3.1.4. Contabilitatea provizioanelor pentru restructurare

Contul 1514, „Provizioane pentru restructurare” ţine evidenţa costurilor estimate pentru
restructurare ca un provizion în conformitate cu I.A.S. 37.
Este cont de pasiv,
se creditează cu valoarea provizioanelor constituite pentru restructurare, pe seama cheltuielilor şi
se debitează prin micşorarea sau anularea provizioanelor constituite prin trecere la venituri.
Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite
Exemplu:
Se constituie provizioane pentru restructurare în valoare de 1.000 lei)
6811 = 1514 1.000

Anularea provizionului pentru restructurare, dispărând obiectul constituirii

1514 = 7812 1.000

3.2. Contabilitatea Imprumuturilor pe termen lung cuprind :

3.2.1. Imprumuturile din emisiuni de obligaţiuni
3.2.2 Creditele bancare pe termen lung
3.2.3. Datorii ce privesc imobilizările financiare alte împrumuturi şi datorii asimilate
3.2.4. Imprumuturile din emisiuni de obligaţiuni

Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni denumite şi credite obligatare, reprezintă datorii

pe termen lung create prin vânzarea de titluri de credite negociate către public.

Cele mai întâlnite obligaţiuni sunt:

a) obligaţiuni ordinare, care asigură cumpărătorului de obligaţiuni o dobândă fixă sau
variabilă, care se revizuieşte periodic;
b) obligaţiuni cu primă de rambursare, primă care se calculează ca diferenţă între valoarea de
rambursare şi preţul de emisiune (de vânzare), care este mai mic. Venitul realizat de obligatar în
momentul rambursării echivalează cu o anumită dobândă anuală;
c) obligaţiuni cu loterie, care se vând şi răscumpără la valoarea nominală. Periodic, prin
tragere la sorţi, se vor putea câştiga venituri echivalente cu dobânzile datorate faţă de obligatari.

Pentru reflectarea în contabilitate a obligaţiunilor emise se utilizează conturile:

161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”
1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni”

17
 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor”
688 „Alte cheltuieli financiare”

Contul 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni” ţine evidenţa împrumuturilor din emisiunea
de obligaţiuni. Este cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează împrumuturile deţinute la valoarea de rambursare a
obligaţiunilor emise (461) si primele de rambursare aferente împrumuturilor din emisiune de
obligaţiuni (169), si diferentele nfavorabile de curs valutar 665
În debitul contului se înregistrează: suma împrumuturilor din emisiuni rambursate (512),
valoarea obligaţiunilor emise, răscumpărate şi anulate (505), împrumuturile din emisiuni de
obligaţiuni convertite în acţiuni (456 sau 1012), diferenţele favorabile de curs valutar (765).
Soldul contului creditor reprezintă împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni nerambursate.

Exemple de operaţiuni:
a)Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni ordinare
O societate comercială emite un pachet de 1.000 obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de 25
lei/obligaţiune. Dobânda anuală este de 30%. După doi ani, obligaţiunile se răscumpără la valoarea
nominală, apoi se anulează.

1) emisiunea de obligaţiuni conform prospectului de emisiune

461 = 161 25000

2)încasarea în numerar a valorii de emisiune (valoarea nominală)

5311 = 461 25000

3) cheltuieli cu dob. aferente primului an (se repetă şi în anul II)

666 = 1681 7500

4) achitarea prin bancă a dobânz. anului I (se repetă şi în anul II)

1681 = 5121 7500

5) răscumpărarea în numerar a obligaţiunilor la scadenţă

505 = 5311 25000
6) anularea obligaţiunilor răscumpărate
61 = 505 25000

b. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu primă

La scadenţă, împrumutul se rambursează, iar primele de rambursare se amortizează.
emisiunea de obligaţiuni cu primă

% = 161 35.000
461 30.000
169 5.000
Incasarea valorii de vânzare a obligaţiunilor
5311 = 461 30.000

18
rambursarea împrumutului (care se poate face şi la val. nominală nu numai prin obligaţiuni
răscumpărate ca la ex. anterior)
161 = 5311 35.000

amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor

686 = 169 5.000

c. Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni cu loterie

O societate comercială emite un pachet de 1.000 obligaţiuni, cu valoarea nominală = valoarea de
vânzare (30.000 lei/bucată). Se acordă câştiguri în numerar prin tragere la sorţi în valoare de 5.000
lei. După doi ani, obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală, apoi se anulează.
emisiunea de obligaţiuni, conform prospect.de emisiune
461 = 161 30.000

încasarea în numerar a val. nominale = val. de emisiune 30.000 lei

5311 = 461 30.000

câştiguri acordate prin tragere la sorţi

668 = 5311 5.000

răscumpărarea şi anularea (rambursarea creditului)

161 = 5311 30.000

înregistrarea, respectiv plata dobânzii anuale

666 = 1681 4.500
1681 = 5311 4.500

2.2 Creditele bancare pe termen lung

a) Creditele bancare pe termen lung sunt primite de la bănci şi alte instituţii financiare în scopul
finanţării unor investiţii sau a altor nevoi, sunt purtătoare de dobândă, garantate de întreprinderi,
bănci, stat, sunt rambursabile şi pot fi interne sau externe.
Datoriile din credite pe termen lung de la bancă, sau alte persoane juridice se contabilizează
cu ajutorul contului sintetic de gradul I,162 „Credite bancare pe termen lung”, cont de pasiv. În
creditul contului se înregistrează : creditele pe termen lung primite (401, 404, 512), diferenţele
nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la închiderea exerciţiului financiar a creditelor în
valută (665). În debitul contului se înregistrează: suma creditelor rambursate (512), diferenţele
favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor în valută la închiderea exerciţiului
financiar, precum şi rambursarea acestora (765).
Soldul contului reprezintă creditele pe termen lung nerambursate.

19
 - Creditele bancare pe termen lung sunt primite de la bănci şi alte instituţii financiare în
scopul finanţării unor investiţii sau a altor nevoi, sunt purtătoare de dobândă, garantate de
întreprinderi, bănci, stat, sunt rambursabile şi pot fi interne sau externe.
Contul 162 „Credite bancare pe termen lung” se dezvoltă pe şapte conturi sintetice de gradul II:
1621 „Credite bancare pe termen lung”
1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă”
1623 „Credite externe guvernamentale”
1624 „Credite bancare externe garantate de stat”
1625 „Credite bancare externe garantate de bănci”
1626 „Credite de la trezoreria statului”
1627 „Credite bancare interne garantate de stat”
ne mai folosim in inregistrari şi de contul 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen lung”, cont de pasiv, care se creditează cu dobânzile aferente creditului, se debitează cu
plata dobânzilor, iar soldul său creditor reprezintă dobânda aferentă creditului.
Exemplu privind înregistrări ale contului 162 „Credite bancare pe termen lung”:
Societatea Nav contractează un împrumut bancar de 100.000 lei, pe 2 ani, pentru o investiţie din
care se acoperă o parte din datoriile de la furnizori pentru această investiţie.
% = 1621 100.000
404 50.000
401 30.000
5121 20.000

Dobânda/ an înregistrată conform contract este de 25%

 În primul an:
666 = 1682 25.000
 Plata dobânzii:
1682 = 5121 25.000
 În al doilea an:
666 = 1682 25.000
 Plata dobânzii:
1682 = 5121 25.000

La scadenţă, creditul nu poate fi rambursat şi se trece în credite nerambursate la scadenţă, cu calcul

de dobândă majorat 26%.
1621 = 1622 100.000

 În al treilea an:
 Dobânda aferentă (A – analitic):
666 = 1682.A 26.000
 Plata dobânzii:
1682.A = 5121 26.000

 La sfârşitul anului 3 se restituie creditul

162 = 5121 100.000

Notă: Similar se înregistrează şi creditele primite de la alte instituţii financiare sau guvernamentale.
20
 c. Alte împrumuturi şi datorii asimilate

Contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”. În această categorie se cuprind depozitele,
garanţiile, concesiunile, leasingul.
Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de împrumuturi şi datorii asimilate.
Contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” este cont de pasiv.
Se creditează cu: sumele încasate reprezentând împrumuturi şi datorii asimilate (512), valoarea
concesiunilor preluate (205), valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar, conform
prevederilor contractului (211, 212, 213, 214), diferenţele de curs valutar nefavorabile (665).
În debit se înregistrează: sumele rambursate, valoarea bunurilor preluate în concesiune şi
restituite conform contractului (205), obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator la
leasing financiar (404), diferenţele de curs valutar favorabile.
Soldul curent reprezintă alte împrumuturi şi datorii asimilate nerestituite încă.
În contabilitate se foloseşte şi contul 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate”.
Exemple de corespondenţe ale contului 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”
a.1) Se angajează un alt împrumut decât creditele bancare pentru investiţii (garanţii primite).

% = 167 100.000
5121 60.000
5124 40.000

a.2) rambursarea acestor împrumuturi cu diferenţe nefavorabile (creşte)

% = %
167 5121 60.000
1687 5121 40.000
665 5124 5.000

b.1) concesionarea unor bunuri în vederea utilizării acestora conform contractului de concesiune
205 = 167 2.000 lei

b.2) achitarea redevenţelor aferente concesiunii (2.000 : 4 ani)

612 = 5121 500 lei

b.3) restituirea bunurilor primite în concesiune la termenele prevăzute în contract

167 = 205 2.000 lei

b.4) dobânda aferentă concesiunilor

666 = 1687 300 lei

b.5) achitarea dobânzilor

1687 = 5121 300 lei

b) Se contractează un autoturism prin leasing financiar în valoare de 100.000 lei pe 3 ani, valoarea
reziduală 1.000 lei, dobanda9000
21
Se înregistrează ratele conform contract.
213 = 167 100.000 lei

Se înregistrează ratele conform facturilor

% = 404 38.700
167 30.000
1687 3.000
4426 5.700

Se înregistrează dobânda aferentă şi plata acesteia

666 = 1687 3.000

La sfârşit se înregistrează transferul de proprietate la valoarea reziduală.

% = 404 1.190
167 1.000
4426 190

CURS 4

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

4.1. Contabilitatea intrărilor si iesirilor de imobilizari necorporale

Conturile care reflecta existenta si mişcarea imobilizărilor necorporale sunt din grupa 20:
201 „Cheltuieli de constituire”
203 „Cheltuieli de dezvoltare”
205 „Brevete, licențe, concesiuni, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori asimilate”
207 „Fond comercial”
208 „alte imobilizări necorporale”
Funcţia conturilor de imobilizări necorporale
După conţinutul economic sunt imobilizări necorporale şi după funcţia contabila conturi de
activ.
Se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale intrate prin cumpărare (404, 5311, 5121),
prin producţie proprie (233,721), primite gratuit prin (131), aportate în natura (456), valoarea
concesiunilor preluate (167).
Se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale ieşite prin amortizare integrala (280),
vânzare (658), retrase de către asociaţi (456).
Soldul debitor reflectă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniu.
Conturile din grupa 28 sunt folosite in amortizare, 280 „Amortizări privind imobilizările
necorporale”

22
 După conținutul economic sunt substractive sau rectificative ale valorilor imobilizărilor
necorporale, iar după funcția contabila sunt conturi de pasiv
Se creditează cu valoarea amortizări imobilizărilor necorporale utilizate,
Se debitează cu valoarea amortizării imobilizărilor scoase din evidenta.
Soldul creditor reprezintă amortizarea aferenta imobilizărilor necorporale existenta în unitate.

Conturile 233 „Imobilizări necorporale în curs” şi 234 „Avansuri acordate pentru

imobilizări necorporale” sunt după conținutul economic imobilizări necorporale iar după funcţia
contabila conturi de activ.
Se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs realizate şi cu avansurile acordate
furnizorilor de imobilizări (721, 404, 456).
Se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs recepţionate (456, 203, 205, 208),
cedate, retrase de asociați, şi cu avansurile regularizate
Soldul debitor reprezintă imobilizările necorporale în curs existente.

În contabilitatea imobilizărilor necorporale se mai folosesc pentru înregistrări şi conturile:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţi de capital”
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţi de capital”.

201 „Cheltuieli de constituire”- Exemplu 1

Se constituie o societate comerciala al cărei asociat depune la casieria societăţii suma de 10.000 lei.
Din aceştia se plătesc 2.000 lei pentru redactarea actului de constituire, la notariat taxa de 3.500 lei,
la Registrul Comerţului 2.200 lei, la Monitorul Oficial 1.800 lei, 500 lei taxe publicitare. După
începerea activităţii cheltuielile se amortizează în 10 luni şi se restituie asociatului suma depusa
iniţial.
depunerea de către asociat la casieria unităţii a sumei de 10.000 lei
5311 = 4551 10.000 lei

achitarea cheltuielilor de constituire conform documentelor justificative

201 = 5311 2.000 lei
201 = 5311 3.500 lei
201 = 5311 4.000 lei
201 = 5311 500 lei
amortizarea cheltuielilor de constituire lunar 1.000 lei, timp de 10 luni:
6811 = 2801 1.000 lei (*10luni)

scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire complet amortizate:

2801 = 201 10.000 lei

restituirea către asociat a sumei depuse:

4551 = 5311 10.000 lei

Cheltuielile de constituire mai pot fi ocazionate de majorarea capitalului social prin emisiunea
de noi acţiuni cu prima de capital.
Exemplu 2- Se emit 100 acțiuni noi la valoare de emisiune 14.000 lei, valoare nominala 10.000 lei.
23
subscrierea de noi acțiuni:
456 = % 1.400 lei
1011 1.000 lei
1041 400 lei
vărsarea capitalului:
5121 = 456 1.400 lei

trecerea capitalului social subscris nevărsat în vărsat:

1011 = 1012 1.400 lei

pentru aceasta emisiune au fost făcute cheltuieli de publicitate, tipărire, distribuire de 500 lei, ce se
vor acoperi parțial din prima de emisiune, restul amortizându-se pana la sfârșitul anului:
201 = 5311 500 lei
1041 = 201 400 lei

şi restul de 100 se amortizează şi se scot din evidenta:

6811 = 2801 100 lei
2801 = 201 100 lei

Exemplu 3 - 203 „Cheltuieli de dezvoltare” efectuate:

Prin societate specializată:
O societate comercială hotărăşte să îşi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs. După
finalizarea lucrărilor institutul facturează documentaţia în valoare de 20.000 lei + TVA. Decontarea
facturii se face prin banca, ţinându-se seama de avansul acordat. Cheltuielile de cercetare se
amortizează în 20 de ani:
-primirea facturii la finalizarea lucrărilor de cercetare:
% = 404 24.000
233 20.000
4426 4.000
recepţia documentaţiei de dezvoltare:
203 = 233 20.000

decontarea facturii:
404 = 5121 24 000

amortizarea lunară (20.000: 20 ani = 1.000/ an):

6811 = 2803 1.000 (x20ani)

scoaterea în evidenta a cheltuielilor complet amortizate:

2803 = 203 20.000

Exemplu 4 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori
similare”
- intrare prin aport la capital:
205 = 456 4.000 lei
24
 - intrare prin subvenţie:
205 = 475 10.000 lei
- se amortizează în 2 ani (10.000 + 4.000) / 2 ani = 7.000/ an
6811 = 2805 7.000 lei
- simultan se amortizează şi subvenţia
475 = 7584 5.000 lei

Exemplu 5 Operaţii privind imobilizările necorporale

207 „Fond comercial”
Apare de regulă la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă la
data tranzacţiei, o parte din activele nete achiziţionate se amortizează în 5 ani (nedepăşind DNU a
activului).
Se achiziţionează cu TVA un spaţiu comercial (clădire) cu valoarea 100.000 lei. Având în
vedere vadul comercial, cat şi numărul şi calitatea clienţilor din zona s-a negociat preţul 130.000 lei
(fond comercial 30.000).
înregistrarea facturii:
% = 404 156.000
212 = 100.000
207 = 30.000
4426 = 26.000

se amortizează clădirea jumătate din durata normala de funcţionare:

6811 = 2812 50.000 lei
6811 = 2807 15.000 lei

Exemplu 6 Operaţii privind imobilizările necorporale

contul 207 „fond comercial”se dezvolta pe două conturi sintetice de gradul II:

contul 207.1 „Fond comercial” – cont de activ care preia în debit

diferenţa pozitiva rezultata la achiziţia unei afaceri; are acelaşi conţinut economic şi aceiaşi funcţie
contabila de activ ca şi contul 207 „Fond comercial”.
contul 207.5 „Fond comercial negativ” – cont de pasiv care preia în creditul sau diferenţa negativă
rezultată din achiziţia unei afaceri.
Tine evidenta diferenţei negative la achiziţia unei afaceri.
Se creditează cu diferenţa negativa rezultată la achiziţia unei afaceri (prin debitul conturilor
care reflecta afacerea)
Se debitează cu cota parte din fondul comercial negativ reluat la venituri (781.5 „Venituri din
fond comercial negativ”).
Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial negativ nereluat la venituri.
Operaţii privind imobilizările necorporale

25
Exemplu 7: O societate comerciala achiziţionează o clădire în valoare bruta de 250.000 lei a cărei
valoare este diminuată de un fond comercial negativ 50.000 lei, D.N.U.=10ani (durata normală de
utilizare). Se vinde după 8 ani.

achiziţia clădiri cu fond comercial negativ:

% = 404 200.000
212 = 250.000
2075 = - 50.000
sau
212 = % 250.000
= 404 200.000
2075 50.000

Amortizarea cladirii:
6811 = 2812 25.000 lei
operaţiunea se repetă timp de 8 ani

vânzarea clădirii cu preţul de 280.000 lei:

461 = 7583 280.000 lei

scăderea gestiuni:

% = 212 250.000
6583 50.000
281 200.000

2075 = 7815 50.000 lei

4.2 Amortizarea imobilizarilor necorporale

Exemplu 8 Alte operaţii privind imobilizările necorporale 208 „Alte imobilizări necorporale”
O societate comerciala achiziţionează un program informatic la preţul 12.000 lei + TVA,
achitat în numerar. Amortizarea programului se face în 3 ani. Ulterior este scos din evidenta.
achiziţionarea programului informatic:
% = 404 14.280
208 12.000
4426 2.280
achitarea facturii:
404 = 5311 14.280 lei

amortizarea anuala a programului:

6811 = 2808 4.000 lei

operaţiunea se repeta timp de 3 ani

scoaterea din evidenţă a programului informatic:
2808 = 208 12.000 lei
26
CURS NR 5.

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Conturile care reflectă existenta, mişcarea şi amortizarea imobilizărilor corporale sunt:

211 terenuri şi amenajări de terenuri

212 Construcţii
213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaţii
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale:
281 Amortizări privind imobilizările corporale
Conturile din grupa 21 sunt după conţinutul economic conturi de imobilizări corporale, iar după
funcţia contabilă conturi de activ.
Alte conturi utilizate la înregistrarea imobilizărilor corporale sunt:
6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”
8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”.

La nivelul unei întreprinderi operaţiunile ce cuprind imobilizările corporale, sunt de intrare şi de

ieşire.

5.1. Contabilitatea intrarilor de imobilizări corporale

Terenuri şi amenajări de terenuri

Exemplu de achiziţie teren şi valorificare prin vânzare

Se achiziţionează un teren la preţul 200.000 lei + TVA care se achita cu ordin de plata. Ulterior
terenul se vinde cu 300.000 lei + TVA, încasarea facturii de face prin bancă.

27
achiziţionarea terenului pe baza documentului justificativ factura:
% = 404 238.000
2111 200.000
4426 38.000

achitarea facturii:
404 = 5121 238.000 lei

vânzarea terenului:
461 = % 357.000
7583 300.000
4427 57.000

scoaterea din evidenta a terenului vândut:

6583 = 2111 200.000 lei
încasarea creanţei:
5121 = 461 357.000 lei

Lucrări de amenajare terenuri

Exemplu: O societate încheie un contract cu o firmă specializata ptr. executarea unor lucrări de
desecare a unui teren. Lucrările de amenajare sunt facturate la suma de 50.000 lei + TVA. Apoi face
recepţia finala. Investiţia se amortizează intr-o perioada de pana la 5 ani, după care se scoate din
evidenţă.
înregistrarea facturii privind desecarea terenului:
% = 404 59.500
231 = 50.000
4426 = 9.500

achitarea facturii cu ordin de plata:

404 = 5121 59.500 lei
recepția lucrărilor de desecare a terenului:
2112 = 231 50.000 lei

amortizarea anuala a amenajărilor de terenuri:

6811 = 2811 10.000 lei (se repeta 5 ani)

scoaterea din evidență a amenajărilor complet amortizate:

2811 = 2112 50.000 lei

Intrare din producție proprie

O societate comerciala efectuează o investiţie în regie proprie: clădire pentru care înregistrează
următoarele cheltuieli, în contabilitatea proprie de gestiune internă, în exerciţiul N:
28
cheltuieli cu materii prime şi materiale 100 U.M.
salarii directe 50 U. M.
Total conturi directe 150 UM
cheltuieli indirecte repartizate (amortizare) 30 U.M.
dobânzi la credite de finanţare, investiţii 20 U.M.
Total conturi indirecte 50 U.M.
Total cost de producţie = 200 U.M.
cheltuieli generale de administraţie (costul perioadei) 40 U.M.

În exerciţiul N+1 mai înregistrează:

cheltuieli cu salarii 20 U.M.
cheltuieli indirecte repartizate (amortizare) 10 U.M.
Recepţia investiţiei se face în exerciţiul N+1

Deci:
înregistrarea cheltuielilor efectuate în exerciţiu N:
601 = 301 100
641 = 421 50
681 = 281 30
666 = 5121 20
total 200

la sfârşitul exerciţiului N se recepţionează investiţia în curs:

231 = 722 200 lei

în exerciţiu N+1 se înregistrează asemănător cheltuielilor de la exerciţiul N, şi apoi recepţia finala a

investiţiei:
641 = 421 20
681 = 281 10
total 30

212 = % 230
231 200
722 30

Investiţii realizate de terţi.

O societate realizează o investiţie printr-o societate specializata.

la sfârşitul primei luni furnizorul facturează 100.000 lei + TVA:
% = 404 120.000
231 100.000
4426 20.000

în cea de-a doua lună facturează şi restul investiţiei 50.000 + TVA:

% = 404 60.000
231 50.000
29
 4428 10.000
recepţia investiţiei
212 = 231 150.000

clădirea se amortizează în 10 ani după care se scoate din evidenţă:

6811 = 2812 15.000 (X 10 ani)

operaţie care se repetă 15 ani la rând

2812 = 212 150.000

 Imobilizări corporale luate cu chirie şi investiții efectuate la acestea.

La proprietar La chirias
1. iesirea bunului închiriat (proces 1. intrarea bunului închiriat (proces verbal +
verbal + contract): contract):
D 8031 = 1.000
2. drepturi de creanţe din chirii: 2. datorii din chirii:
461 = 706 1.000 612 = 462 1.000
3. încasarea chiriei: 3. plata chiriei:
5121 = 461 1.000 462 = 5121 1.000
4. înregistrarea amortizării la bunul închiriat: 4.----------------
681 = 281 500
5. -------------------
5. cheltuieli pt. investiţi efectuate bunului
închiriat:
clasa 6 = % 2.000
înregistrarea investiţiei făcute suma
231 = 722 2.000
recepţia lucrării:
212 = 231 2.000
amortizarea calculata şi înregistrată:
681 = 281 1.500

Contabilitatea cheltuielilor ulterioare intrării imobilizărilor corporale şi recunoscute în

costul acestora

30
Cheltuielile care conduc la mărirea rentabilităţii, la obţinerea de beneficii noi sunt incorporate în
valoarea de intrare a imobilizărilor.
a. lucrări realizate în regie
- colectarea cheltuielilor realizate în contabilitatea financiara:
clasa 6 = %
clasa 3 (stocuri)
clasa 4 (terţi)
clasa 5 (trezorerie)
- recunoaşterea costului în imobilizare (mijlocul fix):
grupa 21 = 722

b. lucrări de modernizare executate la terţi:

grupa 21 = 404

Contabilitatea cheltuielilor privind reparaţiile şi întreţinerea imobilizărilor corporale

Întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale se înregistrează pe cheltuielile exerciţiului financiar
respectiv sau se raportează pe mai multe exerciţi.
a. reparaţii executate în regie proprie:
clasa 6 = %
clasa 3 (stocuri)
clasa 4 (terţi)
clasa 5 (trezorerie)
b. reparaţii executate de terţi:
% = 401
611
4426
c. reparaţii capitale
- înregistrarea scoaterii din funcţiune a elementelor înlocuite prin reparare:
281 = 213
- înregistrarea elementelor înlocuite
1. prin terţi:
213 = 404
2. în regie proprie:
213 = 722

5.2. Contabilitatea ieşirilor de imobilizări corporale

Exemple:
1. ieşirea prin casare (scoaterea din funcţiune a unui utilaj)
complet amortizat).
Pe baza procesului verbal de casare a unui utilaj în valoare de 30.000 lei complet amortizat se
face înregistrarea
2813 = 2131 30.000 lei

31
2.Ieşirea prin dezmembrare la casare a unui utilaj cu valoare de intrare 8.000 lei, amortizat 5.000
lei, cheltuieli ocazionate de casare 1.000 lei (salarii 600 + materiale 400).
înregistrare cheltuieli cu dezmembrarea utilajului:
6588 = % 1.000 lei
302 400
421 600
se poate folosi în locul contului 6588 „Alte cheltuieli de exploatare”, conturi ca 602 „Cheltuieli cu
materialele consumabile”, 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”.

înregistrarea pieselor de schimb recuperate:

3024 = 7588 1.200 lei

înregistrarea diferenţei dintre veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate (1.200 – 1.000 = 200 lei),
care se foloseşte pentru completarea valorii ramase de amortizat:
6811 = 2813 200 lei

înregistrarea scoaterii din gestiune a utilajului:

% = 2131 8.000 lei
2813 5.000
471 2.800
2813 200
înregistrarea eşalonării cheltuielilor în avans intr-o perioada de 5 ani (sau restul de durata normala
de utilizare; 560 lei x 5 ani = 2.800 lei):
6811 = 471 2.800 lei
3.Exemplu: ieşire prin vânzare
O societare comercială vinde un echipament tehnologic cu 10.000 + TVA; valoare contabilă
8.000 lei, amortizat 5.000 lei.
Inregistrarea vânzării imobilizării:
461 = % 12.000 lei
7583 10.000
4427 2.000

Inregistrarea scăderii din gestiune:

% = 2131 8.000 lei
2813 5.000
6583 3.000

5.Exemplu: ieşiri imobilizări prin lipsa la inventar care poate fi urmată de imputare la fapta
penală.
înregistrăm o lipsă la inventar de echipament tehnologic; valoare contabila 8.000 lei, amortizare
5.000 lei:
% = 2131 8.000 lei
2813 5.000
6583 3.000
Imputare la valoarea justa 10.000 lei + TVA:
32
 4282 = % 12.000 lei
7583 10.000
4427 2.000

Exemplu: înregistrări de ieşiri imobilizări prin donaţii; valoarea contabilă 8.000 lei, amortizare
3.000 lei.
% = 2131 8.000 lei
2813 5.000
6582 3.000
Exemplu: înregistrări ieşiri de imobilizări distruse de calamitaţi; valoare contabilă 8.000 lei,
amortizare 3.000 lei.
% = 2131 8.000 lei
2813 5.000
671 3.000
5.3. Contabilitatea amortizării imobilizărilor corporale

Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale reprezintă o mărime calculată şi înregistrată

pe baza planului de amortizare, în principiu la închiderea exerciţiului financiar.
Deoarece în România, rezultatul se calculează şi înregistrează lunar, implicit şi amortizarea se
calculează şi înregistrează lunar.
Înregistrarea contabilă este
681 = 28
„Cheltuieli de exploatare „Amortizări privind imobilizările”
privind amortizările şi provizioanele

Conturile utilizate la înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale sunt:

a. 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”
b. 281 „Amortizări privind imobilizările necorporale”
Sunt conturi sintetice de gradul I rectificative cu funcție contabilă de pasiv.
Se creditează cu valoarea amortizării înregistrate.
Se debitează cu valoarea amortizării ieșite odată cu ieșirea imobilizării.
Soldul creditor reprezintă amortizarea înregistrată până la momentul respectiv.

CURS NR 6

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE SI A AJUSTARILOR PENTRU

DEPRECIERI

33
 6.1. Conturile utilizate în contabilitatea imobilizărilor financiare sunt cele din grupa 26
„Imobilizări financiare” care reflectă existenţa şi mişcarea acestora.
Conturile 261, 262, 263, 265 sunt după conţinutul economic, conturi de imobilizări financiare iar
după funcţia contabilă conturi de activ.
Se debitează cu valoarea titlurilor imobilizate intrate;Se creditează cu valoarea titlurilor imobilizate
ieşite.Soldul debitor reprezintă existentul de titluri imobilizate în portofoliul unităţii.
Contul 267 „Creanţe imobilizate” este cont de imobilizări imobilizate şi după funcţia contabilă este
cont de activ. Se debitează cu creanţe imobilizate intrate în activ. Se creditează cu ieşirile acestora.
Soldul debitor reprezintă existentul de creanţe imobilizate.
Contul 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” este cont rectificativ şi după
funcţia contabilă este cont de pasiv. Se creditează cu datoriile aferente achiziţionării titlurilor
imobilizate.Se debitează cu achitarea datoriilor din achiziţiile titlurilor imobilizate.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru titlurile imobilizate achiziţionate.

În contabilitatea imobilizărilor financiare se disting două categorii de operaţii:

a) Operaţii privind titlurile de valoare imobilizate

1. achiziţia titlurilor de participare:

261/262/263/265 = %
Titluri de participare 512 - conturi la bănci, pentru valoarea eliberată,
achitată imediat
Preţ de cumpărare 404 - furnizori de imobilizări, pentru valoarea
eliberată, neachitată imediat
269 - vărsăminte de efectuat pentru imobilizările
financiare, pentru valoarea neeliberată şi
neachitată, dar achiziţionată
2. efectuarea vărsămintelor pentru titlurile achiziţionate
269 = 5121

3. ajustări pentru deprecierea titlurilor de plasament

6863 = 5121

4. dividende de încasat până la închiderea exerciţiului financiar

267 = 761
5121 = 267

5. cedarea titlurilor de participare

461 = 7641
5121 = 267

b) Operaţii privind creanţele imobilizate.

1. sumele virate pe termen lung sau mediu filialelor

2671 = 5121

34
2. dobânzi anuale aferente creanţelor legate de participaţii
2672 = 763

3. Încasarea dobânzilor aferente creanţelor legate de participaţii

5121 = 2671

4. Încasarea creanţelor legate de participaţii

5121 = 2672

5. se înregistrează ajustările pentru deprecierea creanţelor imobilizate.

6863 = 296

2. O societate comercială achiziţionează de la o societate din afara grupului 1.000 acţiuni la

valoarea de 10. lei bucata sub forma titlurilor de participare. Acţiunile se achită cu ordin de plată. În
anul următor se primesc dividende 5.000 lei în care sunt reinvestite în acţiuni.
- achiziţia titlurilor imobilizate
262 = 5121 10.000 lei

- primirea titlurilor ca urmare a reinvestirii dividendelor

262 = 7612 5.000 lei

6.2. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor

Ajustările pentru deprecierea imobilizărilor reprezintă echivalentul valoric al deprecierilor cu

caracter reversibil. Acestea se constituie la sfârşitul exerciţiului financiar când, dacă există indicii că
un activ a fost depreciat, „valoarea contabilă (ajustată cu amortizarea cumulată) a unui activ trebuie
adusă la valoarea recuperabilă, dacă valoarea recuperabilă este mai mică”.
În această situaţie se va înregistra o pierdere de valoare printr-un cont de cheltuieli sau
rezerve din reevaluare, dacă activul a fost anterior reevaluat şi o creditare a contului de activ
depreciat. Aşadar, o depreciere are loc când valoarea contabilă a unui activ depăşeşte valoarea lui
recuperabilă dată de maximul dintre preţul net de vânzare şi valoarea de utilizare.
Notă: Dacă se face recurs la contabilitatea din România recunoaşterea se face încă prin
înregistrarea:
Constituirea de ajustatri
6813 = 291
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
imobilizărilor”
Diminuarea sau anularea ajusrarilor pentru deprecieri

291 = 7813
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări pentru
imobilizărilor corporale” deprecierea imobilizărilor ”

35
 CURS nr. 7

CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELEOR

ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

7.1. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor

Contabilitatea valorilor materiale se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Metode de inregistrare a stocurilor in contabilitate-
1. Metoda inventarului permanent, constă în înregistrarea mişcărilor de stocuri (intrări şi ieşiri
în debitul şi creditul conturilor de stocuri, stabilindu-se de fiecare dată stocul nou, având în
permanenţă informaţia privitoare la existenţa stocului.
Din sondaje sau inventarieri periodice se descoperă diferenţele sub formă de plusuri sau
minusuri, corectându-se astfel soldul contabil.
2. Metoda inventarului intermitent. Potrivit normelor contabile naţionale, unităţile
patrimoniale mici şi mijlocii pot utiliza această metodă de contabilizare a stocurilor, care presupune
stabilirea ieşirilor şi respectiv înregistrarea lor în contabilitate, pe baza inventarierii stocurilor la
finele fiecărei luni. În acest caz ieşirile (E) se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale
(Si) plus valoarea intrărilor (I) pe de o parte şi valoarea stocurilor finale (Sf) stabilite prin
inventariere, pe de altă parte:
E = Si + I – Sf
În cazul utilizării acestei metode, se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri,
pentru evidenţa intrărilor şi ieşirilor din gestiune a bunurilor, precum şi la recalcularea stocurilor
scriptice după fiecare intrare sau ieşire.
Conturile de stocuri se folosesc numai la începutul şi sfârşitul lunii. În timpul lunii intrările
de stocuri se contabilizează direct în conturile de cheltuieli.
Aceste stocuri finale (de la sfârşitul lunii) vor deveni stocuri iniţiale ale lunii următoare şi se
vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii viitoare.
La sfârşitul perioadei (lunii), pe baza inventarului faptic, se compară şi se regularizează stocul
din inventar cu cel contabil (scriptic) care se poate face în două moduri:
36
 a. Când stocul de inventar  stocul contabil iniţial, diferenţa se înregistrează ca o intrare la
contul de stoc.
301 = 601 cu diferenţa
sau se anulează stocul iniţial, trecându-se pe costuri
601 = 301 stoc initial (final precedent)
si valoarea stocului la inventar se inregistreaza ca:
301 = 601 valoare inventar
b. Cand diferenta dintre stocul de inventar si stocul contabil initial este cu minus, se
inregistreaza ca iesire de stoc:
601 = 301 cu diferenta
Sau la începutul exerciţiului se anulează stocul existent iar valoarea de inventar se
înregistrează ca intrare de stoc:
301 = 601

Metoda inventarului permanent

Activele circulante materiale sau stocurile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul clasei 3
„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” care cuprinde următoarele grupe de conturi:
Grupa 30 „Stocuri de materii prime şi materiale”, 33 „Producţia în curs de execuţie”,
34 „Produse”, 35 „Stocuri aflate la terţi”, 36 „Produse biologice” , 37 „Mărfuri” ,
38 „Ambalaje” 39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de
execuţie”.
Materiile prime şi materialele consumabile sunt reprezentate de grupa 30 „Stocuri de
materii prime şi materiale” si are următoarea structură:
301 „Materii prime”
302 „Materiale consumabile”
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”

Exemple:
1. O societate comerciala, ce tine evidenta stocurilor la cost de achiziție, prezintă următoarele date
privind materiile prime:
- stoc iniţial evaluat la cost de achiziţie 10 lei/ buc X 200 buc;
- in cursul lunii se efectuează următoarele op. privind materiile prime:
cumpărare materii prime 500 buc, preţ facturare 12 lei/buc plus TVA, achitate prin banca.
cheltuieli transport 400 lei plus TVA, achitate numerar
consum materii prime 600 buc evaluat după metoda LIFO

Varianta I: când societatea este plătitoare de TVA

- achiziţie de materii prime conform facturii ( 500 X 12 = 6.000)+TVA

% = 401 7.440 lei

301 6.000 lei
4426 1.440 lei
37
- cheltuieli de transport 400 lei+TVA incluse in cost achitate
% = 5311 476 lei
301 400 lei
4426 76 lei

- achitarea cu ordin de plata a materiilor prime + transport

401 = 5121 7.440 lei +476

- consum de materii prime conform bonului de consum:

500 buc x 12 = 6 000 + 400 = 6 400  500 buc = 12,8 ( rez. din achiziţie)
100 buc x 10 = 1 000 ( rezulta din stoc iniţial)

601 = 301 6. 400 conf. bonului de consum

Varianta II: când societatea nu este plătitoare de TVA ( deci TVA-ul din facturile de cumpărare
devine cost de achiziţie)
- achiziţie de materii prime, conform facturii 7.440 lei
301 = 401 7.440 lei
- cheltuieli de transport 476 lei
301 = 5311 476 lei

Atunci costul de achiziţie al materiilor prime devine:

( 7.440 + 476 ) 500 = 15, 832 lei

- achitarea cu ordin de plata a facturii de materii prime 7.440 lei

401 = 5121 7.440 lei

- consum de mat. prime conform bonului de consum, 600 buc din care:

500 buc. X 15, 832 = 7 936

100 buc. X 10 = 1.000
TOTAL = 8.936 lei

601 = 301 8.936 lei conf. bonului de consum

3. O societate comerciala tine evidenta stocurilor la cost standard si prezintă la începutul lunii
următoarea situaţie privind materiile prime:
Stoc iniţial de materii prime, preţ standard 10 lei/ kg = 200 kg
Diferenţe de preţ aferente stocului iniţial 200 lei
In cursul lunii se efectuează următoarele operaţii:
- cumpărare de materii prime conform facturii 500 kg x 8 lei/ kg plus TVA
- consum materii prime conform bonului de consum 600 kg
- achiziţie de materii prime, înregistrate la preţ standard 10 lei/ kg

38
 % = 401 4.760 lei
301 5.000
308 - 1.000
4426 760
- consum de mat. prime, înregistrate la preţ standard: 600 kg x 10 = 6.000

601 = 301 6.000 lei

- diferenţe de preţ aferente consumului de materii prime conform repartizării după coeficientul K.

Si308 + Rd308 200 + (-1000) - 800

K =       - 0, 114
Si301 + Rd301 2 000 + 5 000 7 000

601 = 308 -686 (6.000 x (- 0, 114))

4. -materiale de natura obiectelor de inventar

O societate comerciala achiziţionează 10 birouri la preţ facturare
4. 000 lei plus TVA. Cheltuielile de transport 400 lei plus TVA. Se dau in folosinţa 4 birouri.
După uzura lor completa se casează.
- achiziţia mobilierului ( obiect de inventar sub 15.000 lei)

% = 401 47. 600 lei

303 40. 000
4426 7. 600

- cheltuieli de transport conform facturii 400 lei plus TVA:

% = 401 476
303 400
4426 76

Costul de achiziţie unitar al unui birou:

40.400  10  4.040 lei/ buc

- darea in folosinţa a birourilor 4 buc x 4.040 lei/ buc

603 = 303 4.040 x 4 = 16.160 lei
- evidenta extracontabila a birourilor in folosinţa:
8035 = …… 16.160 lei

5. O societate comerciala achiziţionează echipament de lucru la preţ facturare 10.000 lei plus TVA.
Cheltuieli de transport 2.000 lei plus TVA. Echipamentul se distribuie salariaţilor, care vor suporta
50% din costul de achiziţie, si se va retine din salarii.
Evidenta mat. de natura obiectelor de inventar se tine la cost efectiv.
- achiziţia echipamentului + cheltuieli de transport:

% = 401 14.280 lei

39
 303 12.000 ( 10.000 + 2.000)
4426 2.280

- distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor:

% = 303 12.000 lei
603 6.000
4282 6.000

se aplica TVA la valoarea transferata la salariat

4282 = 4427 1140 lei

- reţinerea din salarii a creanţei fata de salariaţi:

421 = 4282 7.140 lei

6. Se înregistrează in contabilitate următoarele operaţiuni economico-financiare:

- la inventariere se constata plus la materii prime 1.000 lei si minus combustibil 500 lei:
301 = 601 1.000 lei
6022 = 3022 500 lei

- se primeşte in mod gratuit un lot de piese de schimb 1.000 lei

3024 = 7582 1.000 lei

7.2 Contabilitatea produselor si a producției in curs de execuție

Producţia in curs de execuţie este reflectata in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa
33”Produse in curs de execuţie” si grupa 34 „Produse” care cuprind următoarele conturi sintetice
de gradul II:
- 331 „Produse in curs de execuţie”
- 332 „Lucrări si servicii in curs de execuţie”
- 341 „Semifabricate”
- 345 „Produse finite”
- 346 „Produse reziduale”
- 348 „Diferenţe de preţ la produse”.

Exemplu 1
 1. O societate comerciala are stoc la începutul lunii produse finite 200 bucati la cost de producţie
100 lei/buc. In cursul lunii s-au mai fabricat 500 bucati cu următoarele cheltuieli:
- materii prime 35 000 lei;
- materiale auxiliare 15.000 lei;
- cheltuieli totale cu salariaţii, colaboratorii 10.000 lei;
- cheltuieli cu energia 5.000 lei

40
 Se livrează 600 bucati cu preţ vânzare 150 lei/buc plus TVA (ieşirea prod. livrate făcându-se după
metoda F.I.F.O.).
a) Se inregistreaza
- Cheltuieli cu materii prime:
601 = 301 35.000 lei

- Cheltuieli cu materiale consumabile:

6021 = 3021 15.000 lei

- Cheltuieli cu salarii – colaboratorii:

621 = 401 10.000 lei

- Cheltuieli cu energia:
605 = 401 10.000 lei

TOTAL VALOARE 65.000 : 500 buc. = 130 lei/buc.

- Obţinerea de produse finite:

345 = 711 65.000 lei

- livrarea produselor finite:

411 = % 107.100 lei
701 90.000
4427 17.100

- scoaterea din gestiune a produselor finite vândute după metoda FIFO:

200 buc. x 100 = 20.000 lei 72.000 lei
400 buc. x 130 = 52.000 lei
711 = 345 72.000 lei

b) In cazul utilizării metodei inventarului intermitent:

- scoaterea din gestiune a produselor aflate in stoc la începutul lunii:
711 = 345 20.000 lei (200 buc. x 100 lei)

- vânzarea produselor:

411 = % 107 100 lei

701 90.000
4427 17 100

- stabilirea prin inventariere a stocului final de produse finite:

100 buc. x 130 = 13.000 lei

a. PRODUCTIA OBTINUTA = Sold final + Iesiri – Sold initial

345 = 711 13.000 lei

41
Exemplu 2
2. O societate comerciala care aplica metoda inventarului permanent, evidenta produselor
ţinându-se la cost standard.
Exemplificam 3 variante:
a. costul de producţie de la sfârşitul lunii = costul standard
b. costul de producţie de la sfârşitul lunii < costul standard
c. costul de producţie de la sfârşitul lunii > costul standard.

 Situaţia produselor este:

- stoc la începutul lunii de produse finite 300 bucăţi, evaluate la cost standard 100 lei/buc
- diferenţe de preţ aferente stocului iniţial 3.000 lei ( deci cost de producţie total = 33.000 lei 
300 buc = 110 lei/buc).
 Varianta a
In cursul lunii au loc operaţiunile:
- se obţin produse finite 500 buc x 100 lei cost standard, pentru care se stabilesc consumurile
totale la sfârşitul lunii 50.000 lei.
Deci se constata:
- cost standard 100 lei
- cost producţie 100 lei
diferenţe preţ 0 lei
se vând 600 bucati la preţ vânzare 150 lei/buc plus TVA

 Înregistram:
- înregistrarea tuturor cheltuielilor pana la sfârşitul lunii:
Cl 6 = % 301, 302, 421, 431 50.000 lei

- obţinerea produselor finite la cost standard:

345 = 711 50.000
- VANZAREA LA PRET DE VANZARE 600bucx 150lei
411 = % 107 100 lei
701 90.000
4427 17 100
- scăderea gestiunii de produse finite vândute:la cost standard
711 = 345 60.000 lei (600 x 100)

- la sfârşitul lunii se calculează si înregistrează diferenţele de preţ la produse intre costul

producţiei de produse finite si costul standard:
cost producţie in luna 45.000 lei,
cost standard 500 buc x 100 lei/buc = 50.000 lei
CP – CS = 45.000 – 50.000 = - 5.000 diferenţe favorabile.
348 = 711 -5 000

42
Pentru scăderea din gestiune a diferenţelor de preţ aferente calculării unui coeficient K de
repartizare:

Si348 + R348 3.000 +  5.000

Si =    =  0025.
Si345 + R345 30.000 + 50.000

Diferenţe = - 0,025 x 60.000 (ieşiri) = -1.500 lei

711 = 348 -1 500

 Varianta c
In cursul lunii se obţin produse 500 bucăţi la cost standard 100 lei/buc.
Se vând produse finite 600 bucăţi la preţ de vânzare 150 lei/buc. La sfârşitul lunii pe baza
centralizatorului de bunuri de consum si inventarierii producţiei in curs de execuţie se constata
total cheltuieli aferente produselor finite
60.000 lei  500 buc = 120 lei/buc.

Înregistram:
- obţinerea producţiei la cost standard

345 = 711 50.000 lei (500 buc. x 100 lei)

- vânzare produse finite (600 buc x 150 lei/buc)
411 = % 107 100 lei
701 90.000
4427 17 100

- se calculează si înregistrează diferenţe de preţ la produse (la sfârşitul lunii):

cost de producţie: 500buc x 120 = 60.000 lei

cost standard : 500buc x 100 = 50.000 lei
diferenţe de preţ la produse 10.000 lei ( dif. nefavorabile)

348 = 711 10.000 lei

- Se scade gestiunea de mărfurile vândute la cost standard:

711 = 345 60.000 lei (600 buc. x 100)

Pentru scăderea din gestiune a diferenţelor de preţ aferente calculam coeficientul K de repartizare:

3.000 + 10.000 13.000

K =  =  = 01625
30.000 + 50.000 80.000
 Diferenţe de preţ la produse aferente produselor vândute:
01625 x ( 600buc x 100) = 01625 x 60.000 = 9.750 lei

43
 711 = 348 9.750 lei

3. O societate comerciala productiva obţine semifabricate evaluate la cost efectiv 8.000 lei.
Ulterior se eliberează spre prelucrare in alte secţii, semifabricate in valoare de 7.000 lei.
- Recepţia semifabricatelor obţinute din producţie proprie:
341 = 711 8.000 lei

- Eliberarea de semifabricate pentru prelucrarea in alte secţii

711 = 341 7.000 lei

4. La inventariere se constata minus la produse finite 800 lei care se imputa magazionerului la
1.000 lei plus TVA:
- Minusul de produse finite la inventar
711 = 345 800 lei

- Imputarea pagubei
4282 = % 1.190 lei
7581 1.000
4427 190

5. Se acorda salariaţilor, ca plata in natura, produse finite 1.000 lei

421 = 345 1.000 lei
635 = 4427 190 lei

6. Se transfera la magazinul propriu produse finite pentru vânzare 1.000 lei

371 = 345 1.000 lei

7. La inventarierea de la sfârşitul lunii se constata in secţiile de baza produse in curs de execuţie

evaluate la 2.000 lei.
- Înregistrarea producţiei in curs de execuţie stabilite la finele lunii
331 = 711 2.000 lei
- Stornarea la începutul lunii următoare a stocului de producţie neterminata
711 = 331 2.000 lei

CURS nr 8

CONTABILITATEA STOCURILOR AFLATE LA TERTI SI A MARFURILOR

 Noţiuni generale:

44
 Sunt considerate stocuri aflate la terţi cele care sunt:
- achitate si lăsate in custodia furnizorilor;
- date spre prelucrare la terţi;
- predate terţilor pentru vânzare in consignaţie;
- trimise pentru depozitare temporara la terţi;
- aflate in curs de aprovizionare (achitate si nesosite).

 Conturile utilizate: sunt cele din grupa 35”Stocuri aflate la terţi” care cuprinde următoarele
conturi sintetice de gradul I:
- 351”Materii si materiale aflate la terţi”;
- 354”Produse aflate la terţi”;
- 356”Animale aflate la terţi”;
- 357”Mărfuri aflate la terţi”;
- 358”Ambalaje aflate la terţi”.

8.1. Contabilitatea stocurilor aflate la terti

Operatiuni privind stocurile aflate la terti

 1. O societate comerciala trimite la prelucrare materii prime: lemn pentru prelucrare 50 000 lei.
Preţul prelucrării este 5 000 lei plus TVA. Materiile prime prelucrate mobilier birou se reîntorc.

- Trimiterea la prelucrare a materiilor prime

351 = 301 50 000 lei

- Factura de prelucrare
% = 401 5 950 lei
303 5 000
4426 950
- Reîntoarcerea materiei prime prelucrate
303 = 351 50 000 lei

8.2. Contabilitatea mărfurilor

Contabilitatea sintetică a mărfurilor la unităţile cu amănuntul se organizează prin folosirea

inventarului permanent sau intermitent şi se realizează cu ajutorul grupei 37 „Mărfuri” care
cuprinde conturile sintetice de gradul I, 371 „Mărfuri’, 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”.

45
 Contul 371 „Mărfuri” după conţinutul economic este un cont de active circulante de natura
stocurilor, după funcţia contabilă este un cont de activ.
Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” este după conţinutul economic cont rectificativ al valorii
de înregistrare a mărfurilor, iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.

Operaţiuni privind mărfurile

I. În cazul inventarului permanent

Mărfuri evaluate la cost de achiziţie (comercializare de tip „en gross”)
1. O societate comercială achiziţionează cu factură mărfuri la preţ facturare 100 lei plus TVA.
În cursul lunii se livrează mărfuri în valoare de 70 plus TVA preţ vânzare, cost de achiziţie 50.

 Înregistrarea facturii privind achiziţia mărfii

% = 401 119
371 „Furnizori” 100
„Mărfuri”
 Livrarea
4426 mărfurilor 19
„TVA
411 deductibilă” % 83,30
„Clienţi”
=
707 70
„Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427 13,30
„TVA colectată”

 Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute

607 = 371 50
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

Mărfuri evaluate la preţ de vânzare cu amănuntul

2. O societate comercială are la începutul lunii marfă evaluată la preţ de vânzare cu
amănuntul 15.470 lei (10.000 preţ facturare achiziţie, 3.000 lei adaos comercial, 2.470 lei TVA
neexigibilă). În cursul lunii se achiziţionează mărfuri la preţ cumpărare 25.000 lei, cota de adaos
medie este 25%. Se vând numerar mărfuri la preţ de vânzare 22.320 lei (inclusiv TVA). Se scade
gestiunea.
 Achiziţia mărfurilor cu factură
% = 401 29.750
371 „Furnizori” 25.000
„Mărfuri”
4426 4 750
„TVA deductibilă”

 Se încarcă gestiunea cu adaosul comercial şi TVA neexigibilă (se formează preţul de vânzare
conform N.I.R.):

371 = % 12 187
„Mărfuri” 378 6.250
„Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 46
„TVA neexigibilă” 5937,5
  Vânzarea mărfurilor conform facturii:
411 = % 21.420
„Clienţi” 707 18 000
„Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427
„TVA colectată” 3 420

Pentru scăderea gestiunii de marfă vândută se procedează astfel:

Mărfuri : Sold iniţial = 15.470
Intrări = 37.187 (25.000 + 12.187,5)
Ieşiri ( vânzări) = 21.420
Sold final = 31.237,5 – 4 987,5 (TVA 19%) = 26 250

Se calculează k, coeficientul mediu de rabat comercial

S i 378 + R 378 3.000 + 6.250 9 250

K =  =  =  
S i 371+ R371- (S i 4428 + R 4428) 52 637,5-8407,5 + 31.250 44.230

K = 0,209

Adaos comercial la sold final (fără TVA) = 25.726 × 0,209 = 5.376,70

Adaos comercial (378)

Sold iniţial 3.000
Intrări 6.250
Adaos la stoc final = 5.486,25 (26 250x k0,209)
Ieşiri 3.763,75 (3.000 + 6.250 – 5.486,25)

 Înregistram scăderea gestiunii

% = 371 21 420
607 „Mărfuri” 14.236,25
„Cheltuieli privind mărfurile”
378 3.763,75
„Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 3 42o
„TVA neexigibilă”

Nota: Dacă întreprinderea înregistrează cheltuieli de transport-aprovizionare, se înregistrează

distinct în 371 (analitic transport de mărfuri), atunci si acesta se descarcă pe măsura vânzării

47
 mărfurilor folosind coeficientul de repartizare K (asemănător cheltuielilor cu transportul materiilor
prime). O variantă utilizată frecvent în practica contabilă, dar neagreată de fiscalitate este aceea în
care cheltuielile de transport – aprovizionare sunt înregistrate direct în contul 624 „Cheltuieli cu
transportul de bunuri şi personal”. În acest caz, nu mai este necesară determinarea coeficientului
K.

Mărfuri vândute cu plata în rate

3. O societate comercială angrosistă livrează altei societăţi comerciale de tip „en-detail”
mărfuri cu plata în 3 rate lunare, 30.000 lei plus TVA, costul de achiziţie al acestora fiind 26.000 lei;
dobânda lunară 2%. Adaos comercial la societatea „en-detail” este 20%.

a) La societatea furnizoare (en-gross-ist)


 Livrarea mărfurilor cu plata în rate %
411 = 707 37 128
„Clienţi” „Venituri din vânzarea 30.000
mărfurilor”
472„Venituri înregistrate în
avans” 1.200
4427
„TVA colectată” 5 700
4428
„TVA neexigibilă” 288
Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute

607 = 371 26.000

„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

 Încasarea primei rate (30.000  3 = 10.000 + 600 dobânda) + 19/100*10.600

5121 = 411 12 614
„Conturi curente la bănci” „Clienţi”

- trecerea pe venituri a dobânzii la prima rată

472 = 766 600
„Venituri înregistrate în avans” „Venituri din dobânzi”

- trecerea TVA neeligibilă în TVA colectată la prima rată

4428 = 4427 144

„TVA neexigibilă” „TVA colectată”

 Încasarea celei de-a doua rate (10.000 + 400 + 2.496)

5121 = 411 12.376
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”

472 = 766 400

„Venituri înregistrate în avans” „Venituri din dobânzi”

48
 4428 = 4427 76
„TVA neexigibilă” „TVA colectată”

 Încasare celei de-a treia rate (10.000 + 200 + 2.448)

5121 = 411 12.138
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”

472 = 766 200

„Venituri înregistrate în avans” „Venituri din dobânzi”

4428 = 4427 38
„TVA neexigibilă” „TVA colectată”

b) Înregistrări la societatea detailistului

 Recepţia mărfurilor
% = 401 37 128
371 „Furnizori” 30.000
„Mărfuri”
471 1.200
„Cheltuieli înregistrate în avans”
Încărcarea gestiunii
4426 cu adaosul comercial şi TVA neexigibilă (formarea5 preţului
700 de vânzare conform
N.I.R.)„TVA deductibilă”
4428 288
„TVA neexigibilă”
371 % 12 8400
„Mărfuri”
=
378 6.000
„Diferenţe de preţ la mărfuri”
Achitarea primei rate 12.614 lei 4428 6 840
„TVA neexigibilă”
401 = 5121 12 614
„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”

666 = 471 600

„Cheltuieli privind dobânzile” „Cheltuieli înregistrate în avans”

4426 = 4428 144

„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”

 Achitarea celei de-a doua rate 12.376 lei

401 = 5121 12.376
„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”

666 = 471 400

„Cheltuieli privind dobânzile” „Cheltuieli înregistrate în avans”

4426 = 4428 76
„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”

 Achitarea celei de a treia rate 12.648 lei

401 = 5121 12.138
„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
49
 666 = 471 200
„Cheltuieli privind dobânzile” „Cheltuieli înregistrate în avans”

4426 = 4428 38
„TVA deductibilă” „TVA
neexigibilă”

8.3 Contabilitatea ambalajelor

Înregistrarea în contabilitate se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 38 „Ambalaje” care

cuprinde conturile: 381 „Ambalaje” si 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”.

Operaţii privind ambalajele

Ambalaje care circulă după principiul vânzare-cumpărare

1. O societate comercială recepţionează ambalaje la cost de achiziţie 2.000 lei plus TVA achitate prin
avans de trezorerie. Ulterior, se vând ambalajele cu 1.000 lei plus TVA şi se scot din evidenţă.

 Achiziţia ambalajelor prin avans de trezorerie

% = 542 2.380
381 „Avansuri de trezorerie” 2.000
„Ambalaje”
4426 380
„TVA deductibilă”

 Vânzarea ambalajelor prin factură

411 = % 1.190
„Clienţi” 708 1.000
„Venituri din activităţi diverse”
4427 190
„TVA colectată”

 Scăderea din gestiune a ambalajelor vândute

50
 608 = 381 700
„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”

2. O societate comercială achiziționează materii prime la preţ facturare 10.000 lei plus TVA în
ambalaje care sunt facturate separat 1.000 lei plus TVA. După o perioadă casează ambalajele 300 lei şi de 700
lei facturează societăţii furnizoare.

 Achiziţia materiilor prime şi a ambalajelor

% = 401 13.090
301 „Furnizori” 10.000
„Materii prime”
381 1.000
„Furnizori”
4426 2.090
„TVA deductibilă”

 Casare ambalaje de 300 lei

608 = 381 700

„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”

 Facturare (vânzare) ambalaje 700 lei

411 = % 833
„Clienţi” 708 700
„Venituri din activităţi diverse”
4427 133
„TVA colectată”

 Scăderea gestiunii de ambalajele vândute

608 = 381 700
„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”

Ambalaje care circulă după principiul restituirii

Se livrează mărfuri 10.000 lei plus TVA pentru care se dau ambalaje înregistrate pe un aviz de
însoţire a mărfurilor ce circulă pe sistem restituire în valoare de 500 lei. Clientul reţine pentru sine ambalaje
200 lei pe care furnizorul i le facturează ulterior, restul se restituie.

LA FURNIZOR LA CLIENT
1) Livrarea mărfurilor şi a ambalajelor 1) Achiziţia mărfurilor si recepţia ambalajelor

411 = % 11 900 % = 401 11 900

707 10.000 371 10.000
4427 1 900 4426 1 900
Aviz
51
 411 = 419 500 409 = 401 500
2) Si. 2) Valoarea în custodie
358 = 381 500 = 8033 500

1) Restituirea ambalajelor de către client 3) Restituirea ambalajelor către furnizor

419 = 411 300 401 = 409 500

381 = 358 300 = 8033 300
2) Facturarea ambalajelor nerestituite 4) Primirea facturii privind ambalaje nerestituite
% = 401 238
411 = % 238 381 200
708 200 4426 38
4427 38

Scăderea din gestiune a ambalajelor = 8033 200

608 = 358 200

Materiale pentru ambalat suportate de client

 Achiziţia de materiale pentru ambalat 1.000 plus TVA prin avans de trezorerie

% = 542 1.190
381 „Avansuri de trezorerie” 1.000
„Mărfuri”
4426 190
„TVA deductibilă”

 Încasarea de la cumpărător a valorii materiale pentru ambalat

5311 = % 1.190
„Casa în lei” 708 1.000
„Venituri din activităţi diverse”
4427 190
„TVA colectată”

 Consum de materiale pentru ambalat la ambalarea mărfurilor

608 = 381 1.000

„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”

4.3.7. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

Ajustările pentru deprecierea stocurilor au drept scop acoperirea riscurilor generate de scăderea valorii
acestora. Se calculează şi înregistrează la închiderea exerciţiului financiar cu ocazia inventarului general al
patrimoniului. În acest scop se foloseşte relaţia:
Ajustări pentru = Valoarea contabilă - Valoarea
deprecierea a stocurilor de inventar
stocurilor a stocurilor 52
 Conturile utilizate sunt cele din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în
curs de execuţie” care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:
391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime”;
392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor”;
393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”;
394 „Ajustări pentru deprecierea produselor”;
395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”;
396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor”;
397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”;
398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”.
Toate sunt conturi rectificative după conţinutul economic, iar după funcţia contabilă sunt conturi de
pasiv. Se creditează cu ocazia constituirii si suplimentarii pentru deprecierea stocurilor (6814). Se debitează
cu ocazia diminuării si anularii provizionului pentru deprecierea stocurilor (7814).
Soldul creditor exprimă valoarea ajustărilor constituite pentru deprecierea stocurilor.

Operaţii privind ajustările pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

1. O societate comercială achiziţionează mărfuri în valoare de 10.000 lei (10 bucăţi × 1.000 lei) plus
TVA, moda verii anului N. La sfârşitul anului se constată la inventariere că mai sunt în stoc mărfuri de 8.000
lei pentru vară şi posibil să nu se mai vândă la acelaşi preţ vara următoare, iar preţul de aprovizionare de pe
piaţă a scăzut la 700 lei bucata. Vara următoare reuşeşte să le vândă, totuşi acoperindu-şi costul de achiziţie.

 Constituirea ajustării stocurilor la sfârşitul anului N

6814 = 398 1.000

„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea ambalajelor”
activelor circulante”

 Se vând mărfuri în vara N+1, deci dispare obiectul ajustarilor şi atunci acesta se anulează
7814 = 398 1.000
„Venituri din ajustări pentru „Ajustări pentru deprecierea
deprecierea activelor circulante” ambalajelor”

CURS NR. 9

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

Contabilitatea sintetică a datoriilor şi creanţelor, precum şi a operaţiilor asimilate acestora, se

realizează cu ajutorul conturilor clasei 4 „Conturi de terţi” din Planul de conturi general, din care
fac parte 10 grupe care cuprind conturi sintetice de gradul I, unele desfăşurându-se şi pe conturi
sintetice de gradul II, care sunt operaţionale.
53
 Organizarea contabilităţii privind decontările cu terţii se face cu ajutorul următoarelor grupe
de conturi :
 40 „ Furnizori şi conturi asimilate”
 41 „ Clienţi şi conturi asimilate”
 42 „ Personal şi conturi asimilate”
 43 „ Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”
 44 „ Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”
 45 „Grup şi acţionari/asociaţi ”
 46 „ Debitori şi creditori diverşi”
 47 „ Conturi de regularizare şi asimilate”
 48 „ Decontări în cadrul unităţii”
 49 „ Ajustări pentru deprecierea creanţelor”
În cadrul acestei structuri, toate conturile care reflectă creanţe funcţionează în regimul
conturilor de activ, adică se debitează la crearea creanţelor asupra terţilor şi se creditează la
decontarea creanţelor.Soldul acestor conturi este debitor şi reprezintă creanţele întreprinderii asupra
terţelor persoane.
Toate conturile care înregistrează datorii au funcţie contabilă de datorii, astfel ele se
creditează cu datoriile create în mod curent faţă de terţi şi se debitează la decontarea(plata) datoriilor.
Soldul prezentat de aceste conturi este sold creditor şi reprezintă datoriile în curs de decontare.

9.1. Contabilitatea sintetică a decontărilor cu furnizorii

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu furnizorii se efectuează cu ajutorul conturilor din

grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate” care se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de
gradul I : 401„ Furnizori”,403 „Efecte de plătit”,404 „ Furnizori de imobilizări”,405 „Efecte de
plătit pentru imobilizări”,408 „Furnizori-facturi nesosite”,409 „Furnizori-debitori”

Contul 401„ Furnizori”:

- după conţinutul economic este un cont de datorii, după funcţia contabilă este un cont de
pasiv.

Operaţiuni privind decontările cu furnizorii

1. În cazul în care evidenţa stocurilor se ţine prin metoda inventarului permanent, la costuri
efective de achiziţie cumpărările de stocuri se înregistrează astfel:

% = 401
2.303, 361,
301, 302, „Furnizori”
371,381,4426

În cazul utilizării metodei inventarului permanent iar stocurile se înregistrează la preţuri

prestabilite (standard), iar pentru aprovizionare s-au efectuat şi cheltuieli auxiliare (de exemplu

54
transport, încărcare-descărcare, comisioane de intermediere, etc.) , acestea se înregistrează în
conturile de diferenţe de preţ corespunzătoare fiecărei categorii de stocuri achiziţionate.

% = 401
Conturi de stocuri „Furnizori”
Conturi de diferenţe de preţ
aferente stocurilor achiziţionate
T.V.A. deductibilă

3. În cazul cumpărărilor de bunuri nestocabile (rechizite, materiale de curăţenie, servicii

efectuate de terţi, consumul de energie şi apă, gaze, taxe de poştă şi telecomunicaţii, reparaţii, etc),
înregistrăm :
% = 401
604, 605, 611, 614, 624, 626, „Furnizori”
4426

4. În cazul micşorării datoriei către un furnizor, căruia i s-a acordat anterior un avans, avem
următoarele înregistrări :
 acordarea avansului:
409 = 5121
„Furnizori-debitori” „Conturi curente la bănci”

 regularizarea avansului la data primirii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor pe bază

facturii:

401 = 409
„Furnizori” „Furnizori-debitori”

5. Plata efectivă a datoriei către furnizor se poate face :

 în numerar, din conturi curente la bănci, din acreditive, din avansuri de trezorerie :

401 = %
„Furnizori” 5121, 5311, 541, 542

 prin intermediul efectelor de comerţ (de exemplu bilete dla ordin emise şi acceptate de
furnizor)
401 = 403
„Furnizori” „Efecte de plătit”

9.2. Contabilitatea sintetică a decontărilor cu clienții

55
 Pentru contabilitatea creanţelor din vânzări de bunuri şi servicii pe credit şi a altor operaţiuni
asimilate, în grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” din Planul de conturi general au fost prevăzute
conturi sintetice pe feluri de creanţe, în funcţie de natura lor.
- creanţe neîncasate în termen.
Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” cuprinde :
411 „Clienţi”
413 „Efecte de primit de la clienţi”
418 „Clienţi- facturi de întocmit”
419 „Clienţi-creditori”

Înregistrarea creanţelor din vânzările de bunuri şi servicii clienţilor se face cu ajutorul

contului sintetic de gradul I 411 „Clienţi” care se de dezvoltă în alte două conturi sintetice de gradul
II, astfel :

Operaţiuni privind datoriile şi creanţele comerciale

 Livrări, cumpărări de bunuri şi servicii pe credit comercial clasic.

Societatea comercială X livrează SC Y semifabricate (ptr furnizori) respectiv materii prime

pentru clienţi la preţul de 100.000 + TVA .
Semifabricatele au fost înregistrate la furnizori la cost producţie 80.000 lei. Factura se încasează
ulterior cu OP.

La S.C . X (furnizor) La S.C. Y (client)

1. Livrare 1. Achiziţie
2.
411 = % 119.000 % = 401 119.000
702 100.000 301 100.000
4427 19 000 4426 19.000

2. scăderea gestiunii 2. --------------

3.
711 = 341 80.000
3.încasarea creanţei 3. plata datoriei
5121 = 411 119.000 401 = 5121 119.000

Livrări,cumpărări de bunuri şi servicii pe credit cambial

56
 Societatea comercială X livrează cu factură societăţii SC Y produse finite ( pentru furnizori),
materiale pentru client, 200.000 lei + TVA. Furnizorul acceptă la plată billet la ordin întocmit de
client. După primirea efectului comercial furnizorul îl depune la bancă şi îl încasează la scadenţă.
Preţul de înregistrare la furnizor a produselor finite livrate este de 180.000 lei.

S.C.X (furnizor) S.C. Y (client)

1.Livrare: 1.Cumpărare
411 = % 238.000 % = 401 238.000
701 200.000 302 200.000
4427 38.000 4426 38.000
2.Scăderea gestiunii: 2. ---------
711 = 345 180.000

3.Acceptarea biletului la ordin 3.Emiterea biletului la ordin

413 = 411 238.000 401 = 403 238.000

4. Depunerea la banca 4. ---------------

5113 = 413 238.000
5. Încasarea efectelor comerciale 5. Achitarea la scadență
5121 = 5113 238.000 403 = 5121 238.000

 Livrări- cumpărări de bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi

S.C. X livrează S.C.Y (clientul) pe bon de aviz de însoţire a mărfii produse finite (pentru
furnizor), respectiv piese de schimb (pentru client) la preţ vânzare 100.000 lei + TVA. În luna
următoare se întocmeşte factura şi se face decontarea prin OP. Preţ înregistrare a produselor finite la
furnizor 80.000 lei.

S.C .X (furnizor) S.C. Y (client)

1.Livrarea: 1.Achiziţia :
418 = % 119.000 % = 408 119.000
701 100.000 3024 100.000
4428 19.000 4428 19.000

2.Scăderea gestiunii : 2. ----------

711 = 345 80.000

57
 3. Emiterea facturii : 3. Primirea facturii:
411 = 418 119.000 408 = 401 119.000
4428 = 4427 19.000 4426 = 4428 19.000
4. Încasarea creanţei : 4. Plata facturii :

5121 = 411 119.000 401 = 5121 119.000

Operaţiuni privind datoriile şi creanţele comerciale

Avansuri acordate clienţilor

Societatea comercială X primeşte un avans de la clientul SC Y 90.000 pentru care emite

factura. Ulterior furnizorul prestează servicii clientului în valoare de 100.000 lei +19% TVA.
Decontarea se face prin bancă ţinându-se seama de avansul acordat.

S.C. X (furnizor) S.C. Y (client)

1. Se primeşte avansul de la client : 1.Se acordă avans facturat de furnizor

% = 401 119.000
411 = % 119.000 409 100.000
419 100.000 4426 19.100
4427 19.000 401 = 5121 119 000
5121 = 411 119 000

2.Facturarea prestării de servicii : 2.Primirea facturii pentru serviciile prestate :

411 = % 238.000 % = 401 238 000
704 300.000 628 300.000
419 -100.000 409 -100.000
4427 38.000 4426 38.000

3. Încasarea facturii mai puţin avansul 3. Plata facturii mai puţin avansul acordat :
5121 = 411 238 .000
401 = 5121 238 000

58
 Curs 10

10.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu bugetul statului si

bugetul de asigurări şi protecţie socială

Structura datoriilor şi creanţelor privind personalul şi bugetul de asigurări şi protecţie socială

Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea la cheltuieli şi decontarea

salariilor cuvenite angajaţilor. Structural salariile sunt formate din: salariul de bază, sporurile şi
adaosurile pentru condiţii speciale de muncă şi rezultatele obţinute, indemnizaţii şi alte sporuri.
Cheltuielile suportate de angajator:
1. Fondul de salarii reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajatori (din contracte de
muncă şi contracte de convenţii) şi cuprinde elementele (statul de salarii) :
 Salariul de încadrare stabilit prin negociere colectivă sau individuală între patronat şi
salariaţi.
 Sporurile şi adaosurile pentru vechime în muncă, condiţii grele, funcţii suplimentare,
pentru conducere.
 Indexările reprezentând actualizări la inflaţie
 Indemnizaţii pentru concedii de odihnă (pana la 5 ani vechime 18 zile lucrătoare pe an,
pentru 5-15 ani vechime 21 zile lucrătoare) şi peste 15 ani vechime 25 zile lucrătoare/an.
Cuantumul indemnizaţiei se calculează astfel : salariu mediu zilnic x număr de zile de
concediu, unde salariul mediu zilnic =(salariul de bază + spor de vechime + indemnizaţie de
conducere) : număr de zile lucrătoare din luna respectivă. Se achită cu 5 zile înainte de
plecarea în concediu.
 Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii.
 Avantajele în natură : bunuri sau servicii.

Contribuțiile societății privind salariile:

1. Contributii Asigurari de Munca

Reținerile din salarii suportate de angajați.

1. CAS contribuţia la asigurările pensie 25% din salariul brut realizat

2. CASS contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate calculate 10% din fondul de
salarii realizat.
3. Impozit pe salarii, 10% aplicat la baza de calcul (baza de calcul =salariul brut –cas-cass-
deducerea personală )
4. Alte reţineri datorate terţilor ( avans, rate , sporuri).

Determinarea salariului impozabil şi a impozitului pe venitul din salariu.

59
 Venitul brut reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de muncă,
venitul impozabil din salarii se determină astfel:
Din venitul brut se deduc : contribuţia personalului la asigurările sociale 25%, la asigurările
sociale de sănătate 10% rezultând venitul net.
Din venitul net se scad deducerile personale rezultând venitul ipozabil la care se aplică cota
de impozitare.
Persoanele fizice au dreptul la deducere din venitul anual global a unor sume sub forma de
deducere personală acordate pentru fiecare lună a perioadei impozabile(variabil in functie de
persoane aflate in intretinere).
Deducerea personală de bază este fixată la 510 lei pe luna – este variabila in functie se
persoane in întreținere.
Documente privind evidența salariaților:
Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat în parte se
pot grupa astfel:
 Documente privind prezenţa la lucru: pontaj, condica de prezenţă, foaie colectivă de
pontaj, carnet de pontaj, situaţia prezenţei şi absenţei.
 Documente privind productia obţinută: bon de lucru, individual şi colectiv, raport de
personal şi salarizare.
 Documente privind stabilirea salariilor: lista de avans chenzinal, lista de indemnizaţii
pentru concediu de odihnă, lista pentru plăţi parţiale, drepturi băneşti, chenzina I, II,etc.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42

„Personal şi conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:
 421 „Personal salarii datorate”
 423 „Personal – ajutoare materiale acordate”
 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”
 425 „Avansuri acordate personalului”
 426 „Drepturi de personal neridicate”
 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”
 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”

Contul 421 „Personal salarii datorate” ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru
drepturi salariale cuvenite în bani sau în natură inclusiv a avansurilor şi premiilor achitate din fondul
de salarii. Este după conţinutul economic este un cont de datorii, după funcţia contabilă este un cont
de pasiv.
Contul 423 „Personal ajutoare materiale acordate” ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru
incapacitatea temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, şi a altor
ajutoare acordate. Este după conţinutul economic este un cont de datorii,după funcţia contabilă este
un cont de pasiv.

Contul 425 „Avansuri acordate personalului” ţine evidenţa avansurilor acordate.

60
 - după conţinutul economic este un cont de creanţe,,după funcţia contabilă este un cont de
activ.

Monografie contabilă salarii - notele contabile pentru înregistrarea în contabilitate a salariilor,

inclusiv concediile medicale - suportate de unitate sau din FNUASS -, înregistrare avantaje în natură,
rețineri din salarii, avansuri, alte rețineri.

 Note contabile înregistrare salarii în contabilitate:

 Înregistrarea salariilor brute:

641 421
=
Cheltuieli cu salariile personalului Personal - salarii datorate
 
Acolo unde este cazul, se înregistrează și avantajele în natură

 Înregistrarea avantajelor în natură acordate salariaților:

6421
421
Cheltuieli cu avantajele în natură acordate =
Personal - salarii datorate
salariaților
 
 Înregistrarea reținerilor din salarii (impozit pe salarii, CAS, CASS):
421 444
=
Personal - salarii datorate Impozitul pe venituri de natura salariilor
421 4315
=
Personal - salarii datorate Contribuția de asigurări sociale
421 4316
=
Personal - salarii datorate Contribuția de asigurări sociale de sănătate
 
 Înregistrarea contribuției societății (contribuția asiguratorie pentru muncă):

646 436
Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru = Contribuția asiguratorie
muncă pentru muncă

  Desigur, dacă este cazul, se vor efectua, ca și până acum, următoarele operațiuni:

 Înregistrarea reținerilor din salarii reprezentând avansuri acordate personalului:

421 425
=
Personal - salarii datorate Avansuri acordate personalului
 

61
  Înregistrarea sumelor opozabile salariaților, datorate terților (rețineri din salarii: popriri, alte
rețineri):

421 427
=
Personal - salarii datorate Rețineri din salarii datorate terților

Anul 2021

ANGAJAT Lei

Salariu Brut 2020

Asigurari Sociale (CAS) 25% 505

Asigurari Sociale de Sanatate (CASS) 10% 202

Deducere personala (DP) 480

Impozit pe venit (IV) 10% 83

Salariu Net 1230

ANGAJATOR Lei

Contributie Asiguratorie pentru 2.25% 45

Munca (CAM)

Salariu Complet 2065

TOTAL TAXE Lei

Angajatul plateste statului 790

Angajatorul plateste statului 45

Total taxe incasate de stat 835

Pentru a plati un salariu net de 1230 lei, angajatorul cheltuie 2065 lei

62
 10.2. Contabilitatea operaţiunilor privind decontările
cu bugetul de stat

Ca urmare a desfășurării activității societățile comerciale generează datorii şi creanțe față de

bugetul de stat şi alte organisme publice a căror structură poate fi redată :
- impozite directe, suportate de cei ce le plătesc:
 Impozitul pe profit
 Impozitul pe venitul microîntreprinderilor
 Impozitul pe venitul din salarii
 Impozit pe dividende
 Impozite şi taxe locale: impozit pe clădiri, pe terenuri, pe venituri agricole, taxa pe mijloc de
transport, taxa pe folosirea mijloacelor de publicitate
 Fonduri speciale: fondul special al drumurilor publice, fondul de sănătate.
- impozite indirecte cuprinse în preţurile bunurilor şi serviciilor
 Taxa pe valoarea adaugată
 Accize
 Taxe vamale
 Taxe pentru jocuri de noroc
 Taxe pentru lucrare de licenţă, autorizaţii de funcţionare

Contabilitatea impozitului pe profit

Baza de calcul q impozitului pe profit e calculată astfel:

Rezultat impozabil = rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale.

Contabilitatea sintetică foloseşte pentru înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit

contul 441 „ Impozitul pe profit / venit”. Este după continutul economic este cont de datorii
fiscale si după funcţia contabilă este cont bifuncţional.

Operaţiuni privind impozitul pe profit

1. În trimestrul 1 din anul 200N, societatea comercială “Alfa” înregistrează în contabilitate

următoarele cheltuieli şi venituri:
 Cheltuieli materiale 100.000
 Cheltuieli de sponsorizare 4.000
63
  Cheltuieli cu penalităţile de întârziere 1.000
 Venituri din vânzarea mijloacelor 120.000
 Venituri din titluri de participare 15.000
 Pierderea fiscală din anii precedenţi 500

- calcularea profitului impozabil

 Rezultat contabil = venituri – cheltuieli = 135.000 – 105.000 = 30.000
 Cheltuieli nedeductibile din sponsorizare = 2.300
 Cheltuieli nedeductibile totale = 2.300 + 1.000 = 3.300
 Deduceri fiscale = 15.000 + 500 = 15.500
Rezultatul financiar: Profit impozabil = 30.000 + 3.300 – 15.500 = 17.800
- înregistrarea impozitului pe profit ( 16% x 17.800 = 2848 )

691 = 441 2.848

„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozit pe profit”

Contabilitatea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Operaţiuni privind impozitul pe venit

1. O microîntreprindere înregistrează în trimestrul I următoarele venituri:

 701 “Venituri din vânzări de produse finite” 100.000
 711 “Variaţia stocurilor” 50.000
 722 “Venituri din producţia de imobilizări” 10.000
 758 “Alte venituri din exploatare” 20.000
 766 “Venituri din dobânzi” 5.000

Calcularea impozitului pe venit:

( 100.000 + 20.000 + 5.000) x 2% = 2.500
Înregistrări ce se efectuează :

698 = 441 2.500

„Alte cheltuieli cu impozitele” „Impozitul pe venit”

2. O microîntreprindere achiziţionează o casă de marcat 10.000 lei în trimestrul I când are venituri
de 100.000 lei.
Calculul impozituluii pe venit
( 100.000-10.000) x 2 = 1.800
Înregistrări ce se efectuează :

698 = 441 18.000

„Alte cheltuieli cu impozitele” „Impozitul pe venit”

64
Contabilitatea taxei pe valoarea adaugată

Contabilitatea sintetică foloseşte pentru înregistrarea TVA în contabilitate următoarele

conturi:
 4423 „TVA de plată”
 4424 „TVA de recuperat”
 4426 „TVA deductibilă”
 4427 „TVA colectată”
 4428 „TVA neexigibilă”.

Contul 4423 „TVA de plată” ţine evidenţa taxei pe valoarea adaugată de plătit la bugetul
statului.
- după continutul economic este un cont de datorii
- după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Contul 4424 „TVA de recuperat” ţine evidenţa TVA de recuperat de la bugetul statului.
- după continutul economic este un cont de creanţe
- după funcţia contabilă este un cont de activ.

Contul 4426 „TVA deductibilă” ţine evidenţa TVA deductibilă.

- după continutul economic este un cont de creanţe
- după funcţia contabilă este un cont de activ.

Contul 4427 „TVA colectată” ţine evidenţa taxei pe valoarea adaugata colectată.
- după continutul economic este un cont de datorii
- după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Contul 4428 „TVA neexigibilă” ţine evidenţa taxei pe valoarea adaugată neexigibilă.
- după continutul economic este un cont de creanţe sau datorii
- după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
.

Operaţiuni privind T.V.A.

 În varianta în care agentul economic realizează numai operaţiuni impozabile.

1.a) O societate comercială plătitoare de TVA achiziţionează materii prime 40.000 lei + TVA. În
cursul lunii se livrează produse finite 30.000 lei +TVA. Preţul de înregistrare a produselor finite
vândute este 20.000 lei. Se regularizează TVA.
 Achiziţia de materii prime:
% = 401 47.600
301 „Furnizori” 40.000
„ Materii prime”
4426 7.600

65
 „TVA deductibilă”
Livrarea de produse finite :
411.1 = % 37.200
„Clienţi ” 701 30.000
„Venituri din vânzări
de produse finite”
4427 5.700
„TVA colectată”

 Se scad din gestiune produsele finite:

711 = 345 20.000

„Variaţia stocurilor” „Produse finite”

 Regularizarea conturilor de TVA la sfârşit de lună :

4426 > 4427 => 4424

% = 4426 7.600
4427 „TVA deductibilă” 5 700
„TVA colectată”
4424 1.900
„TVA de recuperat”

b) Luna următoare societatea achiziţionează materii prime 20.000 + TVA şi livrează produse finite
25.000 (cost înregistrare produse finite 12.000)

 Achizitia de materii prime:

% = 401 23.800
301 „Furnizori” 20.000
„ Materii prime”
4426 3.800
„TVA deductibilă”

 Livrarea produselor finite :

411.1 = % 39.750
„Clienţi ” 701 25.000
„Venituri din vânzări
de produse finite”
4427 4.750
„TVA colectată”

 Se scad din gestiune produsele finite :

711 = 345 12.000
„Variaţia stocurilor” „Produse finite”

66
  Regularizare TVA : 4427 >4426 = 4423
4427 = % 4 750
„TVA colectată 4426 3.800
„TVA deductibilă ”
4423 950
„TVA de plată”

 Compensare TVA de plată cu TVA de recuperat :

4423 = 4424 950

„TVA de plată” „TVA de recuperat”

Contul 444 „Impozit pentru venituri de natura salariilor” - cont de datorie.

În contabilitate pentru înregistrare a impozitului pe salarii se foloseste contul 444, cont de

pasiv.
Notă: S-au facut înregistrările contabile la decontarile cu personalul.!!!!

10.3 Contabilitatea subvenţiilor de primit

Statul şi alte organisme pot acorda subvenţii agenţilor economici. Subvenţiile sunt sume
primite cu titlu gratuit (nerambursabile şi nepurtătoare de dobânzi) care pot avea următoarele
destinaţii:
 Subvenţii pentru investiţii
 Subvenţii pentru acoperirea de preţ la anumite bunuri şi servicii
 Subvenţii guvernamentale primite drept compensaţii pentru pierderile înregistrate de un agent
economic.

Contul utilizat: 445 „Subvenţii de primit ”

Cont de creanţe după conţinutul economic şi după funcţia contabilă cont de activ.
Se debitează cu subvenţiile de primit (475).
Se creditează cu ocazia încasarii acestor subvenţii (5121).
Soldul debitor reprezintă valoarea subvenţiilor de primit.

Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii

Subvenţiile pentru investiţii sunt contabilizate cu ajutorul contului 475 „Subvenţii

pentru investiţii”, cont de sursă de finanţare, pasiv.

67
 Se creditează cu subvenţiile încasate de la stat sau din alte surse de finanţare, precum şi cu
valoarea bunurilor de natura activelor imobilizate primite cu titlu gratuit sau constatate în plus la
inventariere.
În debitul contului se înregistrează cotele părţi din subvenţii asimilate veniturilor pe măsura
amortizării sau realizării prin vânzarea imobilizărilor finanţate.
Soldul creditor reprezintă subvenţiile pentru investiţii delimitate în pasiv ca sursă de finanţare a
imobilizărilor create pe această cale.

Exemplu:
O societate comercială realizează o construcţie specială în valoare de 100.000 lei, valoare
estimată. Guvernul acordă subvenţii de 50.000 lei. Lucrarea se execută de o societate specializată,
preţ facturare 90.000 lei plus TVA 20%. Lucrarea este pusă în funcţiune, durata normală de
funcţionare fiind de 10 ani. Subvenţia nefolosită se restituie finanţatorului (10.000 lei).
1) înregistrarea subvenţiei de primit
445 = 475 50.000

2) încasarea subvenţiei
5121 = 445 50.000
3) factura furnizorului
% = 404 107.100
231 90.000
4426 17.100
4) plata facturii
404 = 5151 108.000
5) punerea în folosinţă a investiţiei
212 = 231 90.000
6) restituirea subvenţiei nefolosite
475 = 5121 10.000
7) amortizarea investiţiei
6811 = 2812 9000
8) amortizarea subvenţiei (50.000 – 10.000):10 ani
475 = 7584 4000
9) înregistrările de la punctele 7 şi 8 se repetă în următorii nouă ani.

Rambursarea subventiei primite, când nu s-au îndeplinit condiţiile cerute de finanţator

conform I.A.S. 20
Investiţia din exemplul de mai sus, pusă în funcţiune se vinde după primul an de funcţionare cu
suma de 100.000 lei, schimbându-se astfel destinaţia obiectivului construit. Se rambursează
subvenţia primită.
Se repeta operatiunile de la nr.1 la 8 si apoi se inregistreaza:
9) vânzarea construcţiei
461 = % 119.000
7583 100.000
4427 19.000
68
 10) scoaterea din inventar a construcţiei
% = 212 90.000
2812 9.000
6588 81.000
11) Rambursarea subvenţiei (înregistrate)
% = 4481 40.000
475 36.000
6588 4.000
12) Plata subvenţiei rambursate
4481 = 5121 40.000

Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale privind protecţia socială

Pentru subvenţiile guvernamentale privind protecţia socială se fac următoarele înregistrări:
1) se înregistrează cheltuielile cu sumele datorate salariaţilor disponibilizaţi
6458 = 462 100.000
2) sumele achitate disponibilizaţilor (creditorilor 3)
462 = 5311 100.000
3)înregistrarea subvenţiilor de primit
445 = 7415 40.000
4) înregistrarea primirii subvenţiei
5121 = 445 40.000

La fel se procedează şi în cazul primirii subvenţiilor condiţionate de crearea a noi locuri de

muncă, cu deosebirea folosirii contului 7414 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata
personalului”.

Contabilitatea decontarilor cu asociatii (actionarii)

Contul 455 “ sume datorate asociatilor”

 4551 “asiociati conturi curente ”,cont de pasiv

 4558 “asociati dobanzi la conturi curente” , cont de pasiv

Contul 456 “decontări cu actionarii/* sociatii privind capitalul”, creante , cont de active

Contul 457 “dividende de plata” cont de datorii, pasiv.

Operaţiuni privind contul 455“ sume datorate asociaţilor”:

Un asociat împrumuta societatea 10.000 lei pe 6 luni, dobânda 1.000

Banca 5121 = 4551 asociaţi conturi curente 10.000

Dupa 6 luni”:

69
asociati conturi curente 4551 = 5121 Banca 10.000

Ch privind dobanzile 666 = 4558 Dobanzi aferente 1.000

Dobanzi aferente 4558 = 5121 Banca 1.000

Operatiuni 456:

Constituire societate, capital social 2.000

decontari cu actionarii 456 = 1011 capital subscris nevarsat 2.000

banca 5121 = 456 decontari cu actionarii 2.000

capital subscris nevarsat 1011 = 1012 capital subscris varsat. 2.000

Retragere actionar. Aport 1.000 lei.

capital subscris varsat 1012 = 456 decontari cu actionarii 1.000

decontari cu actionarii 456 = 5311 casa 1.000

Operatiuni 457:

Inregistrarea profitului net la 31.12.N

Repartizarea profitului 31.03.N+1

121 = 117 rezultat reportat 10.000

rezultat reportat 117 = 457 dividende de plata 10.000

% = 5121 banca 10.000

457 dividende de plata 9.000

456 decontari cu actionarii 1.000

impozit dividende de plata 457 = 446 alte impozite 1.000

Contabilitate decontarilor cu debitori si creditori diversi.

70
Contabilitatea se tine cu ajutorul conturilor:

 461 “ debitori diversi”creante, cont de A, creante generate de operatiuni

 462 “ creditori diversi” datorii , cont de pasiv

Operatiuni:

debitori diversi 461 = % 7583, 4427, 5311 124.000

5121,5311 = 461

Datorie: banca 5121, 5311, 401, = 462 creditori diversi 100.000

creditori diversi 462 = 5121 banca 100.000

Contabilitatea operațiunilor de regularizare

Această grupă cuprinde: contul de activ 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”, contul de
472 „Venituri înregistrate în avans”.
Aceste conturi servesc la separarea şi urmărirea în timp a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în
cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la rezultatele exerciţiului N+i, i = 1, 2, …, n.
În această situaţie se află toate cheltuielile efectuate în avans care urmează a fi repartizate pe
parcursul mai multor exerciţii (cheltuieli cu reparaţiile, cu chiriile, asigurările) şi veniturile realizate
în avans (venit. din chirii).
 Exemple:
1. La începutul anului s-au făcut asigurări de bunuri la S.C. ANA S.R.L. pe 2006 de 12.000 lei.

471 = 531 12.000 lei

„Cheltuieli înregistrate în avans” „Casa”

2. Lunar suma înregistrată în avans, se trece pe cheltuieli (se repartizează pe bunuri)

613 = 471 1.000 lei (12 luni)
„Cheltuieli cu primele de asigurare” „Cheltuieli înregistrate în avans”:
(12.000 : 12 buc. = 1.000)

La firma corespondenta înregistrările sunt

531 = 472 120.000 lei

„Casa” „Venituri înregistrate în avans”

2. Lunar, repartizarea la venituri

71
 472 = 706 10.000 lei (x 12 luni)
„Venituri înregistrate în avans” „Venituri din chirii”

CURS 11
CONTABILITATEA TREZORERIEI

11.1 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt

Se inregistreaza cu ajutorul conturilor

501 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”
505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”
506 „Obligaţiuni”
508 „Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate”
    509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt”

Întreprinderile pot cumpăra acţiuni emise de societăţile din cadrul grupului, în vederea
obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt. Evidenţa acţiunilor de acest tip se ţine cu
ajutorul contului 501„Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”:
- după conţinutul economic este un cont de active circulante băneşti
- după funcţia contabilă este un cont de activ
Evidenţa obligaţiunilor răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 505 „Obligaţiuni emise şi
răscumpărate”:
- după conţinutul economic este un cont de active circulante băneşti
- după funcţia contabilă este un cont de activ.
Întreprinderile pot cumpăra obligaţiuni pentru a le specula la bursă sau pentru a obţine un
venit sub formă de dobândă, ce se încasează la scadenţă de la întreprinderea emitentă. Evidenţa
acestor obligaţiuni se realizează cu ajutorul contului 506 „Obligaţiuni”:
- după conţinutul economic este un cont de active circulante băneşti
- după funcţia contabilă este un cont de activ.

Operaţiuni privind investiţiile financiare pe termen scurt

1. O societate comercială cumpără de pe piaţa bursieră 500 acţiuni la preţul de 10 lei/acţiune.
Ulterior, 250 acţiuni sunt vândute cu 12 lei/acţiune şi 250 acţiuni cu 9 lei/acţiune. Înregistrările în
contabilitate sunt:
a) cumpărarea acţiunilor (500 buc. × 10 lei = 5.000 lei)

501 = 5311 5.000 lei

Casa în lei”
„Acţiuni deţinute la entităţile
afiliate”

72
 b) vânzarea lotului de 250 bucăţi la preţ favorabil (mai mare decât cel de înregistrare),
diferenţa fiind venituri 250 buc. × 12 = 3.000
5311 = % 3.000
„Casa în lei” 501 2.500
„Acţiuni deţinute la entităţile
afiliate”
7642 500
„Câştiguri din investiţii pe termen
scurt cedate”
c) vânzarea lotului de 250 bucăţi la preţ mai mic decât cel de înregistrare: 250 buc. × 9 =
2.250
% = 501 2.500
5311 „Acţiuni deţinute la entităţile 2.250
„Casa în lei” afiliate”
6642 250
„Pierderi din investiţiile pe termen
scurt cedate”

2. O societate răscumpără în numerar 10.000 bucăţi obligaţiuni a 50 lei/buc, care sunt anulate.
Înregistrările în contabilitate sunt:
a) răscumpărarea obligaţiunilor:
505 = 531 500.000
„Obligaţiuni emise şi „Casa”
răscumpărate”

b) anularea obligaţiunilor răscumpărate:

161 = 505 500.000
„Împrumuturi din emisiuni de „Obligaţiuni emise şi
obligaţiuni” răscumpărate”
3. O societate cumpără de pe piaţa titlurilor de valoare 200 obligaţiuni la un preţ de 500
lei/obligaţiune, pe care le achită ulterior din disponibilul din contul de la bancă. Ulterior, vinde 100
obligaţiuni cu 60 lei/obligaţiune şi 100 obligaţiuni cu 400 lei/obligaţiune, pe care le încasează în
numerar. Înregistrările în contabilitate sunt:
a) cumpărarea obligaţiunilor 509 – cu plata ulterioară
506 = 509 100.000
„Obligaţiuni” „Vărsăminte de efectuat pentru
investiţiile pe termen scurt”

- achitarea ulterioară
509 = 5121 100.000
„Vărsăminte de efectuat pentru „Conturi la bănci în lei”
investiţiile pe termen scurt”

b) vânzarea lotului de 100 obligaţiuni la un preţ mai mare decât cel de achiziţie:
5311 = % 60.000
„Casa în lei” 506 50.000
„Obligaţiuni” 73
7642 10.000
„Câştiguri din investiţii pe termen
scurt cedate”
 c) vânzarea lotului de 100 obligaţiuni la un preţ mai mic decât cel de achiziţie:
% = 506 50.000
5311 „Obligaţiuni” 40.000
„Casa în lei”
6642 10.000
„Pierderi din investiţiile pe termen
scurt cedate”

5. Reflectarea contabilă a vânzării altor titluri de plasament:

a) vânzarea favorabilă (la un preţ mai mare decât cel de înregistrare), cu încasare prin bancă
sau în numerar:
5121 = %
„Conturi la bănci în lei” 5081
„Alte titluri de plasament”
7642
„Câştiguri din investiţii pe termen
scurt cedate”

b) vânzarea nefavorabilă (la un preţ mai mic decât cel de înregistrare), cu încasare prin bancă
sau în numerar:
% = 5081
5121 „Alte titluri de plasament”
„Conturi la bănci în lei”
6642
„Pierderi din investiţiile pe termen
scurt cedate”

6. Reflectarea contabilă a dobânzilor aferente obligaţiunilor şi titlurilor de plasament deţinute:

a) înregistrarea dreptului de creanţă privind dobânzile neîncasate la închiderea exerciţiului
financiar:
5088 = 766
„Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de „Venituri din dobânzi”

plasament”

b) încasarea prin bancă a dobânzilor, în exerciţiul următor:

c)

5121 = 5088
„Conturi la bănci în lei” „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de
plasament”
74
 11.2. Contabilitatea decontărilor prin conturi la bănci

Contabilitatea decontărilor prin conturi la bănci se realizează prin grupa de conturi 51 „Conturi la
bănci” care se desfăşoară pe conturile:
511. Valori de încasat
    5112. Cecuri de încasat
    5113. Efecte de încasat
    5114. Efecte remise spre scontare
512. Conturi curente la bănci
5121. Conturi la bănci în lei
5124. Conturi la bănci în valută
5125. Sume în curs de decontare
518. Dobânzi
5186. Dobânzi de plătit
5187. Dobânzi de încasat
519. Credite bancare pe termen scurt
    5191. Credite bancare pe termen scurt
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

Operaţiuni privind conturile la bănci

Valorile de încasat
1. Furnizorul primeşte de la un client un cec, în care este înscrisă suma de 10.000 lei, cec pe care
îl depune la bancă pentru încasare.
 Primirea cecului de la client:
5112 = 411 10.000
„Cecuri de încasat” „Clienţi”

 încasarea prin banca a sumei de 10.000 lei:

5121 = 5112 10.000
„Cecuri de încasat”

„ Conturi la bănci în lei”

2. Depunerea la bancă a efectelor de încasat în suma de 20.000 lei.

5113 = 413 20.000

„Efecte de încasat” „Efecte de primit de la clienţi”

3. Încasarea prin bancă a sumei de 20.000 lei reprezentând efecte de încasat.

5121 = 5113 20.000 75
„Conturi la bănci în lei” „Efecte de încasat”
 4. O societate comercială depune la bancă pentru scontare o cambie în valoare de 10.000 lei,
pentru care banca pretinde un scont de 500 lei.
 Predarea către bancă a cambiei scontate:

% = 413 10.000
5114 „Efecte de primit de la clienţi” 9.500
„Efecte remise spre scontare”
667 500
„Cheltuieli privind sconturile
acordate”

 Încasarea contravalorii efectelor remise spre scontare:

5121 = 5114 9.500
„Conturi la bănci în lei” „Efecte remise spre scontare”

Conturi curente la bănci

1. O întreprindere efectuează următoarele operaţiuni prin contul bancar: încasează de la un
client suma de 60.000 lei, plăteşte impozitul pe salarii de 40.000 lei şi impozitul pe profit de 15.000
lei.
Etapele reflectării contabile sunt:
a) Înregistrarea încasării prin bancă a creanţei de la client, pe baza
extrasului de cont:
5121 = 411 60.000
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”

b) Înregistrarea plăţii prin bancă a impozitului şi a contribuţiei la

asigurările sociale, pe baza ordinelor de plată şi extrasului de cont:
% = 5121 55.000
444 „Conturi la bănci în lei” 40.000
„Impozitul pe venituri de natura
salariilor” 15.000
441
„Impozitul pe profit/venit”

2. Se încasează un client extern. La data facturării mărfurilor în sumă de 1.000 $ cursul era de
3,8000 lei/$, iar la încasarea efectivă a creanţei cursul a fost de 3,9500 lei/$. Operaţiunea de încasare
a creanţei, cu reflectarea diferenţei favorabile de curs, se înregistrează astfel:
5124 = % 3.950
„Conturi la bănci în valută” 4111 3.800
„Clienţi”
765 150
„Venituri din diferenţe de curs 76
valutar”
 Credite bancare pe termen scurt
1. Societatea MINA S.R.L. încasează prin bancă un credit bancar pe termen scurt în sumă de
50.000 lei, rambursabil în 10 luni. Dobânda aferentă este de 2% pe lună şi se plăteşte odată cu
rambursarea creditului. Datorită unor dificultăţi, societatea nu reuşeşte să ramburseze creditul decât
peste 12 luni de zile. Pe perioada în care a avut dificultăţi suportă o dobândă de 5%.
a) Încasarea către societate a creditului acordat de bancă:
5121 = 5191 50.000
„Conturi la bănci în lei” „Credite bancare pe termen
scurt”

b) Dobânda cuvenită băncii (50.000 × 2% × 10 luni = 10.000 lei):

666 = 5186 10.000
„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi de plătit”

c) rambursarea în 10 luni a sumei de 40.000 lei din creditul pe termen scurt:

5191 = 5121 40.000
„Credite bancare pe termen „Conturi la bănci în lei”
scurt”

5186 = 5121 8.000

„Dobânzi de plătit” „Conturi la bănci în lei”

11.3.Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar şi a altor valori de

trezorerie

Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în casieria unităţilor patrimoniale şi a mişcării

acestora ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în numerar se ţine distinct în lei şi în devize cu
ajutorul contului 531 „Casa”, desfăşurat pe două conturi sintetice de gradul II, respectiv 5311 „Casa
în lei” şi 5134 „Casa în devize” si Contul 532 „Alte valori” este un cont de activ, care ţine evidenţa
altor valori de trezorerie, precum: timbre fiscale, timbre poştale, bonuri valorice de combustibil,
bilete de călătorie, tichete de masă etc.
Operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar
şi a altor valori de trezorerie

77
 1. Registrul de Casă în lei şi documentele anexate confirmă încasări de 4.000 lei, din care 400
Iei aport in numerar la capitalul social, 200 lei debite de la persoane fizice, 2.000 lei numerar ridicat
de la bancă şi 1.400 lei sume încasate de la clienţi din vânzarea mărfurilor, şi plăţi în sumă de 3.000
lei din care 400 lei titluri de participare cumpărate, 600 lei furnizori, 1.200 lei salarii, 200 lei
avansuri pentru deplasări, 260 lei bilete de călătorie, 200 lei timbre fiscale şi poştale, şi 140 lei bilete
de odihnă. Biletele de călătorie, timbrele fiscale şi poştale, şi biletele de odihnă au fost distribuite sau
consumate.
a) Încasări prin casă:
% = % 4.000
5311 456 400
„Casa în lei” „Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul”
461 200
„Debitori diverşi”
581 2.000
„Viramente interne”
707 1.400
„Venituri din vânzarea mărfurilor”

b) Plăţi prin casă:

% = 5311 3.000
261 „Casa în lei” 400
„Acţiuni deţinute la entităţile
afiliate” 600
401
„Furnizori” 1.200
421
„Personal – salarii datorate” 200
542
„Avansuri de trezorerie”
600
532
„Alte valori”

c) Utilizarea altor valori în valoare de 600 lei, din

% = 532 600
624 „Alte valori” 260
„Cheltuieli cu transportul de
bunuri şi personal”
626 200
„Cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii”
658 140
„Alte cheltuieli de exploatare”

2. Registrul de Casă în valută şi documentele anexate confirmă încasarea pe data de 15

noiembrie 2006 a unei diferenţe privind un avans de trezorerie în valută, în valoare de 500 USD,
cursul de schimb al zilei fiind de 3 lei/USD. Avansul a fost acordat la data de 6 noiembrie 2006
cursul de schimb fiind la acea dată de 2,9 lei/USD.
La data încasării diferenţa de curs este de 0,1 lei/USD, ceea ce duce la un câştig de 50 lei.
5314 = % 1.500
„Casa în valută” 411 1.450
„Clienţi” 78
765 50
„Venituri din diferenţe de curs
valutar”
 3. Pe data de 31 decembrie 2006, existau în casierie 300 USD, cu o valoare contabilă în lei de
900. Cursul de schimb la sfârşitul anului este 2,9 lei/USD. Pe 31 decembrie 2006, valoarea în lei a
devizelor este de 300 × 2,9 = 870, ceea de duce la o pierdere de 30 lei:
665 = 5314 30
„Cheltuieli din diferenţe de curs „Casa în valută”
valutar”

11.4. Contabilitatea acreditivelor şi avansurilor de trezorerie

Contabilitatea acreditivelor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 54 „Acreditive”

care se desfăşoară pe conturile:
541 „Acreditive”
5411 „Acreditive în lei”
5412 „Acreditive în valută”
542 „Avansuri de trezorerie”
Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor de constituire şi utilizare a acreditivului se
realizează cu ajutorul contului 541 „Acreditive”.
Contul 541 „Acreditive”, cont sintetic de gradul I, care se dezvoltă în alte două conturi
sintetice de gradul II, astfel:
5411 „Acreditive în lei”;
5412 „Acreditive în valută”.
Reflectarea în contabilitate a acestor operaţii se face cu ajutorul contului:
542 „Avansuri de trezorerie”
- după conţinutul economic este un cont de creanţe
- după funcţia contabilă este un cont de activ.

Operaţiuni privind acreditivele şi avansurile de trezorerie

Acreditivul:
1. Se deschide un acreditiv în lei 5.000 şi unul în devize 1.000 € × 3 lei, pe baza
documentaţiei depuse la bancă şi a extrasului de cont:
581 = 5121 5.000
„Viramente interne” „Conturi la bănci în lei”

5411 = 581 5.000

„Acreditive în lei” „Viramente interne”

581 = 5124 3.000

„Viramente interne” „Conturi la bănci în valută”

5124 = 581 3.000

„Conturi la bănci în valută” „Viramente interne”
79
 2. Înregistrarea plăţii obligaţiei către un furnizor din acreditivul deschis în lei 4.500 şi în
devize 2.800 pe baza extrasului de cont:
401 = % 7.300
„Furnizori” 5411 4.500
„Acreditive în lei”
5412 2.800
„Acreditive în valută”

3. Reflectarea retragerii sumelor din acreditivul în lei sau în devize, neutilizat, la încetarea
valabilităţii acestuia, pe baza ordinului de transfer şi a extrasului de cont:
581 = 5411 500
„Viramente interne” „Acreditive în lei”

5121 = 581 500

„Conturi la bănci în lei” „Viramente interne”

581 = 5412 200

„Viramente interne” „Acreditive în valută”

5124 = 581 200

„Conturi la bănci în valută” „Viramente interne”

La sfârşitul exerciţiului financiar acreditivele în devize se evaluează la cursul din ultima zi a

exerciţiului şi se înregistrează diferenţele de curs valutar faţă de cursurile de înregistrare anterioare,
astfel:
a) Înregistrarea diferenţei de curs favorabilă (cursul de la 31
decembrie este mai mare decât cursul de înregistrare a acreditivului, rămas în sold): 1 € = 3,500 lei
pentru 500 €

5412 = 765 250

„Acreditive în valută” „Venituri din diferenţe de curs
valutar”

b) Înregistrarea diferenţei de curs nefavorabilă (cursul de la 31

decembrie este mai mic decât cursul de înregistrare a acreditivului rămas în sold): 1 € = 2,800 lei
pentru 500 €.
665 = 5412 100
„Cheltuieli din diferenţe de curs v „Acreditive în valută”
Valutar”

Avansul de trezorerie:
80
 1. Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în sumă de 3.000 lei. Ulterior, se decontează 2.000 lei
astfel: 300 lei pentru plata transportului şi 1.700 lei pentru plata unui furnizor. Suma rămasă necheltuită se
depune la casierie.
Etapele reflectării contabile sunt:
a) Înregistrarea acordării avansului de trezorerie, pe baza ordinului de deplasare şi a
dispoziţiei de plată:
542 = 5311 3.000
„Avansuri de trezorerie” „Casa în lei”

b) Înregistrarea decontării avansului de trezorerie, pe baza decontului de deplasare, a

documentelor de transport şi a chitanţei furnizorului:
% = 542 2.000
624 „Avansuri de trezorerie” 300
„Cheltuieli cu transportul de
bunuri şi personal”
401 1.700
„Furnizori”

c) Înregistrarea depunerii la casierie a sumelor rămase din avansul de trezorerie acordat, pe

baza dispoziţiei de încasare şi a ordinului de deplasare:
5311 = 542 1.000
„Casa în lei” „Avansuri de trezorerie”

Contabilitatea viramentelor interne

Operaţiile de transferuri de disponibilităţi băneşti între conturile de la bănci, precum şi între

conturile de la bănci şi casieria întreprinderii se înregistrează prin contul 581 „Viramente interne”.
Exemplu. La depunerea din casierie pe bază de „chitanţă-vărsământ” a unei sume de bani în
contul curent de la bancă se fac înregistrările:
a) la depunerea efectivă a sumei de bani:
581 = 531
„Viramente interne” „Casa în lei”

b) la consemnarea operaţiei în extrasul de cont:

512 = 581
„Conturi curente la bănci” „Viramente interne”

11.5. Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de

trezorerie

81
 Potrivit legii, la sfârşitul exerciţiului financiar, societăţile comerciale efectuează inventarierea generală
a activelor şi datoriilor. Astfel, se stabileşte valoarea justă şi a investiţiilor financiare care se compară cu
valoarea de cumpărare a acestora.
Dacă valoarea de piaţă este mai mică decât valoarea de intrare diferenţa reprezintă o depreciere pentru
care se constituie „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie” cu ajutorul conturilor
din grupa 59.

Din grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie” fac parte conturile:
 591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate”
 595 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate”
 596 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor ”
 598 „Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate”
Acestea sunt conturi rectificative de pasiv. Se creditează cu constituirea şi majorarea ajustărilor pentru
pierderea de valoare pe seama cheltuielilor (686) şi se debitează cu micşorarea şi anularea ajustărilor pentru
pierderea de valoare trecându-se la venituri (786).
Soldul reprezintă valoarea ajustărilor constituite pentru pierderile de valoare, existente la sfârşitul
perioadei.

Operaţiuni privind ajustările pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

1. O societate comercială care deţine diverse categorii de titluri de valoare, pentru un pachet
de acţiuni, în valoare de 5.000 lei, a constatat la sfârşitul exerciţiului financiar N, că valoarea de
piaţă a acestora a scăzut la 4.000 lei, iar la sfârşitul exerciţiului financiar N+ 1, valoarea de piaţă este
de 3.500 lei.
Înregistrările din evidenţa contabilă sunt:
a) Constituirea ajustării pentru depreciere la sfârşitul exerciţiului
financiar N, pe baza, procesului verbal de inventariere:

6864 = 598 1.000

„Cheltuieli financiare privind „Ajustări pentru pierderea de
ajustările pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe
valoare a activelor circulante” termen scurt şi creanţe asimilate”

b) majorarea ajustării la sfârşitul exerciţiului financiar N+1, pe baza procesului verbal de

inventariere:
6864
„Cheltuieli financiare privind
ajustările pentru pierderea de
valoare a activelor circulante”
= 598 500
„Ajustări pentru pierderea de
valoare a altor investiţii pe
termen scurt şi creanţe asimilate”

*Acest exemplu a fost dat ipotetic, pentru a se exemplifica suplimentarea ajustării pentru
deprecierea investiţiilor financiare pe termen scurt, deoarece acestea nu pot fi deţinute mai mult de
12 luni şi deci, nu pot trece de la un exerciţiu la altul, fără să nu fie valorificate.

82
 2. O societate comercială care deţine un pachet de obligaţiuni, a constituit în exerciţiul N o
ajustare pentru depreciere, în sumă de 4.000 lei. În cursul exerciţiului financiar N+I se vinde pachetul
de obligaţiuni.
Înregistrările contabile sunt:
a) constituirea ajustării pentru deprecierea obligaţiunilor, pe baza procesului-verbal de
inventariere:

6864 = 596 4.000

„Cheltuieli financiare privind „Ajustări pentru pierderea de
ajustările pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor”
valoare a activelor circulante”

b) anularea ajustării pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor în exerciţiul financiar N+1,

deoarece a rămas fără obiect, ca urmare a vânzării obligaţiunilor:
596 = 7864 4.000
„Ajustări pentru pierderea de „Cheltuieli financiare privind
valoare a obligaţiunilor” ajustările pentru pierderea de
valoare a activelor circulante”

83
 CURS nr. 12

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATULUI

EXERCITIULUI

12.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

12.2 CONTABILITATEA VENITURILOR
12.3 CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI

Operaţiunile economico-financiare ale unei entităţi angajează cheltuieli şi generează venituri.

12.1. Contabilitatea cheltuielilor

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor

.
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli" cuprinde următoarele grupe de conturi:
60 „Cheltuieli privind stocurile”
61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”
62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
64 „Cheltuieli cu personalul”
65 „Alte cheltuieli de exploatare”
66 „Cheltuieli financiare”
67 „Cheltuieli extraordinare”
68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare”
69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”
Grupele de la 60 la 65 formează cheltuielile de exploatare.
Conturile de cheltuieli sunt asimilate conturilor de activ. Se debitează cu cheltuielile efectuate în
cursul lunii. Se creditează la sfârşitul lunii prin transferarea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului,
adică prin preluarea acestora în debitul contului 121 „Profit şi pierdere”.

EXEMPLE DE INREGISTRARI PRIVIND CHELTUIELIE

Consumul materialelor se înregistrează astfel:

601
„Cheltuieli cu materiile prime”
601
„Cheltuieli cu materiile prime”
= 301
„Materii prime”
= 308
„Diferenţe de preţ la materii şi
materiale”

Consumul materialelor consumabile se înregistrează, în cele şapte conturi de gradul II, astfel:

84
 6021 = 3021
„Cheltuieli cu materialele „Materiale auxiliare”
auxiliare”
6022 = 3022
„Cheltuieli privind combustibilul” „Combustibili”

6023 = 3023
„Cheltuieli privind materialele „ Materiale pentru ambalat”
pentru ambalat”

6024 = 3024
„Cheltuieli privind piesele de „Piese de schimb”

schimb”
6025 = 3025
„Cheltuieli privind seminţele şi „Seminţe şi materiale de plantat”
materialele de plantat”

6026 = 3026
„Cheltuieli privind furajele” „Furaje”

6028 = 3028
„Cheltuieli privind alte materiale „Alte materiale consumabile”
consumabile”
Diferenţele de preţ aferente materialelor consumabile consumate se înregistrează astfel:
602 = 308
„Cheltuieli cu materialele „Diferenţe de preţ la materii şi
consumabile” materiale”

Contul 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” ţine evidenţa la
valoarea preţului de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar consumate, constatate
lipsă la inventar sau depreciate ireversibil.
Cheltuielile cu materialele de natura obiectelor de inventar se înregistrează astfel:

603 = 303
„Cheltuieli privind materialele de „Materiale de natura obiectelor
natura obiectelor de inventar” de inventar”

Contul 604 „Cheltuieli cu materialele nestocate” ţine evidenţa bunurilor, de regulă, cu numerar
şi în cantităţi mici (rechizite, imprimate, materiale de curăţenie etc.), care nu se stochează (gestionează),
dându-se direct în consum şi care se înregistrează, pe măsura aprovizionării, în cheltuielile de exploatare
astfel:
% = 5311
604 „Casa în lei”
„Cheltuieli privind materialele
nestocate”
4426
„TVA deductibilă”

Energia electrică, termică şi apa, pe măsura efectuării consumului de astfel de utilităţi şi a

facturării de către furnizori, se înregistrează în contul 605 „Cheltuieli privind energia şi apa”, astfel:
% = 401
605 „Furnizori”
„Cheltuieli privind energia şi apa”
4426
„TVA deductibilă” 85
 Animalele şi păsările cumpărate, la ieşirea din gestiunea întreprinderii prin vânzare, moarte, lipsă
la inventar etc., se înregistrează

606 = 361
„Cheltuieli privind animalele şi „Animale şi păsări”
păsările”

Animalele şi păsările din producţia proprie la ieşirea din patrimoniu nu se trec pe cheltuieli. Se
procedează la scoaterea din evidenţă, prin formula contabilă inversă celei prin care s-a înregistrat
producţia obţinută, astfel:
711 = 361
„Variaţia stocurilor” „Animale şi păsări”

Diferenţele de preţ aferente animalelor şi păsărilor ieşite se înregistrează astfel:

606 = 368
„Cheltuieli privind animalele şi „Diferenţe de preţ la animale şi
păsările” păsări”

Cheltuielile privind mărfurile pot fi analizate astfel:

a) În cazul utilizării inventarului permanent:
Contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile” ţine evidenţa cheltuielilor privind mărfurile

Înregistrarea descărcării gestiunii cu mărfurile vândute, se face astfel:

% = 371
607 „Mărfuri”
„Cheltuieli privind mărfurile”
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428
„TVA neexigibilă”

Valoarea mărfurilor aflate la terţi pentru care au fost emise documente de vânzare se
înregistrează astfel:
607 = 357
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri aflate la terţi”

Contul 608 „Cheltuieli privind ambalajele” şi sunt ocazionate de vânzare şi lipsuri constatate
la inventar. Scăderea din gestiune se face la valoarea de înregistrare, astfel:
608 = 381
„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”

86
 Diferenţele de preţ aferente ambalajelor se înregistrează astfel:
608 = 388
„Cheltuieli privind ambalajele” „Diferenţe de preţ la ambalaje”

Valoarea ambalajelor aflate în consignaţie la terţi, pentru care au fost emise documente de
vânzare, se înregistrează astfel:
608 = 358
„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje aflate la terţi”

Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” ţine evidenţa
cheltuielilor privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul

contului 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
în care se înregistrează:
 T.V.A. colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop
personal sau date cu caracter gratuit care depăşesc limitele prevăzute de
lege şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură:
635 = 4427
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe „TVA colectată”
şi vărsăminte asimilate”

 impozitul pe clădiri, terenuri, mijloace de transport etc.:

635 = 446
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe „Alte impozite, taxe şi vărsăminte
şi vărsăminte asimilate” asimilate”

 contribuţiile la fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea

punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi alte fonduri
speciale şi vărsăminte prevăzute de acte normative, datorate organismelor publice care le gestionează:
635 = 447
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe „Fonduri speciale - taxe şi
şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

87
 Contabilitatea acestor cheltuieli se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 64 „Cheltuieli cu
personalul” care se desfăşoară pe conturile sintetice grupa II:
641 „Cheltuieli cu salariile personalului”
642 „Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor”
645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”
6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”
6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate”
6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

Contabilitatea cheltuielilor financiare

Contabilitatea cheltuielilor financiare se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 66

„Cheltuieli financiare” ce reflectă cheltuielile care sunt strict legate de activitatea financiară a entităţii
economice.
663 = %
„Pierderi din creanţe legate de 2671
participaţii” „Sume datorate de entităţile
afiliate”
2672
„Dobânda aferentă sumelor
datorate de entităţile afiliate”

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

sau pierdere de valoare

Contabilitatea acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 681 „Cheltuieli de exploatare

privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere” care se desfășoară pe alte patru
conturi sintetice de gradul II, astfel:
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”
6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”
6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”
Înregistrările în aceste conturi a cheltuielilor privind reflectarea amortizărilor şi provizioanelor se
efectuează astfel:
 constituirea provizioanelor pentru depreciere ce privesc activitatea de exploatare:
6812 = 151
„Cheltuieli de exploatare privind „Provizioane”
provizioanele”

 constituirea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, corporale şi în curs:

6813 = %
„Cheltuieli de exploatare privind 290
ajustările pentru deprecierea 291
imobilizărilor” 293
88 ”
  amortizarea primelor de rambursare, aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni:

6864 = 169
„Cheltuieli financiare privind „Prime privind rambursarea
ajustările pentru pierderea de obligaţiunilor”
valoare a activelor circulante”

12.2 CONTABILITATEA VENITURILOR

Clasa 7 “ Conturi de venituri”cuprinde urmatoarele grupe de conturi :

70 “ Cifra de afaceri”
71 “ Variatia stocurilor”
72 “ Venituri din productia de imobilizari”
74 “ Venituri din subventii de exploatare”
75 “ Alte venituri din exploatare”
76 “ Venituri financiare”
77 “ Venituri extraordinare”
78 “ Venituri din provizioane”

 Conturile de venituri sunt asimilate conturilor de Pasiv.

 Se crediteaza cu veniturile realizate in cursul lunii.
 Se debiteaza la sfarsitul lunii prin transferarea veniturilor asupra rezultatului exercitiului, adica prin preluarea
acestora in creditul contului 121 “Profit si pierdere”.

Operatiuni privind veniturile:

1. Se inregistreaza in contabilitate urmatoarele venituri :

 Livrare de produse finite in valoare de 5.000 lei plus TVA.

4111 = % 6.200
701 5.000
4427 1.200

 Livrare de semifabricate in valoare de 1.500 lei plus TVA.

4111 = % 1.190
702 1.000
4427 190

89
 Livrare de produse reziduale in valoare de 100 lei plus TVA.

4111 = % 119
703 100
4427 19
Se factureaza servicii

4111 = % 119
704 100
4427 19

 Inchiderea conturilor de venituri :

% = 121 15.400
701 5.000
702 1.500
703 100
705 800
7581 5.000
7588 3.000

12.3 CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI

Exemplul 1.
S.C. ANA S.R.L. înregistrează în timpul exerciţiului financiar următoarele consumuri: materii
prime 10.000 lei, salarii 5.000 lei, energie, apă 1.000 lei.
Formulele contabile care corespund sunt;

- pentru consumul de materii prime:

601 = 301 10.000

„Cheltuieli cu „Materii prime”
materiile prime”

- pentru consumul cu salariile

641 = 421 5.000

„Cheltuieli cu „Personal - salarii datorate”
salariile personalului”

- pentru consumul de energie, apă:

605 = 401 1.000

„Cheltuieli privind „Furnizori”
energia şi apa”

90
 Exemplul 2.
Se livrează şi facturează clienţilor produse finite 18.000 lei
Operaţia produce o creştere a veniturilor

411 = 701 18.000

„Clienţi” „Venituri din vânzările
produselor finite”

Exemplul 3.
La sfârşitul exerciţiului financiar se decontează cheltuielile asupra rezultatului. Operaţia
determină o micşorare a cheltuielilor

121 = % 16.000
„Profit şi pierdere” 601 10.000
„Cheltuieli cu materiile prime”
641 5.000
„Cheltuieli cu salariile personalului”
605 1.000
„Cheltuieli privind energia şi apa”

Exemplul 4.
De asemenea, la sfârşitul exerciţiului se încorporează în rezultate veniturile realizate.
Operaţia determină o scădere a veniturilor:

701 = 121 18.000

„Venituri din vânzări „Profit şi pierdere”
de produse finite”

121

91
 CURS NR.13-14 . LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR

Documentele de sinteză şi raportare contabilă ce se întocmesc periodic (semestrial şi anual)

pun în evidenţă, într-o manieră sintetică, finală şi completă, totalitatea aspectelor privind patrimoniul,
situaţia financiară şi rezultatele unităţii.
Din această cauză, întocmirea acestora constituie un proces complex care se caracterizează
printr – un şir de lucrări, unele din ele având un caracter preliminar sau pregătitor ce preced lucrările de
elaborare propriu-zisă a documentelor de sinteză.
Rolul acestor lucrări pregătitoare este de a verifica, pregăti şi confrunta datele contabilităţii,
astfel încât ele să reflecte cât mai fidel realitatea.
Aceste lucrări pregătitoare constau din:
Verificarea datelor contabilităţii curente în vederea depistării eventualelor operaţii economice
care au fost omise a se înregistra în contabilitate. Prin această verificare se urmăresc două aspecte:
 Dacă toate aspectele economice au fost înregistrate în contabilitatea curentă
urmărindu-se dacă pentru toate operaţiile s-au întocmit documente justificative şi dacă acestea s-au
înregistrat în contabilitate.
 Dacă s-au efectuat toate înregistrările de regularizare a conturilor referitoare la:
 repartizarea diferenţelor de preţ aferente ieşirilor de stocuri de materii prime, produse
etc.;
 descărcarea gestiunii pentru produsele şi mărfurile ieşite din gestiune;
 repartizarea cheltuielilor efectuate în avans şi care sunt scadente în perioada respectivă;
 delimitarea în timp a veniturilor;
 constituirea sau anularea provizioanelor, inclusiv reajustarea acestora, dacă este cazul,
prin suplimentări sau anulări parţiale;
 închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri la sfârşitul perioadei prin contul 121 “Profit
şi pierdere”.
 stabilirea diferenţelor de curs valutar pentru disponibilităţile existente la încheierea
exerciţiului în conturile de trezorerie;
 determinarea conversiilor de activ sau pasiv pentru creanţele şi obligaţiile în valută.
Lucrările preliminare sunt denumite lucrări de închidere a exerciţiului, fiind structurate astfel1:
1. Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere.
2. Inventarierea generală a patrimoniului.
3. Contabilitatea operaţiilor de regularizare privind:
a) diferenţele de inventar;
b) amortizările;
c) provizioane pentru deprecieri;
d) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
e) diferenţele de conversie şi diferenţele de curs valutar;
f) delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor.
4. Stabilirea balanţei conturilor după inventariere.
5. Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderii.
6. Redactarea bilanţului contabil.
7. Raportul administratorului.
8. Aprobarea, semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale.
1

92
 1. Întocmirea balanţei conturilor înainte de inventariere

Pentru centralizarea şi controlul exactităţii datelor înregistrate în conturi se întocmeşte balanţa de

verificare înainte de inventariere a patrimoniului. Discutată din acest punct de vedere, balanţa pregăteşte
datele de referinţă necesare comparării soldurilor din inventarul contabil şi inventarul faptic. Balanţa
conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un inventar contabil.

2. Inventarierea generală a patrimoniului (activelor şi datoriilor)

Aceasta reprezintă lucrarea preliminară prin care se stabileşte situaţia reală a patrimoniului.
Determinativul real se referă atât la constatarea mărimii faptice a ele mentelor patrimoniale, cât şi la
evaluarea lor la nivelul valorii actuale care ne dă valoarea de inventar.
Relaţia proprie inventarului prin care se determină situaţia reală a patrimoniului la un
moment dat este de forma:

Situaţia netă a = Activul inventariat la - Datoriile

patrimoniului valoarea actuală inventariate la
valoarea actuală

Rezultatele inventarierii şi modul lor de regularizare se consemnează într-un proces-verbal de

inventariere, în care se înscriu, în principal: perioada de gestiune inventariată; persoanele care au făcut
inventarierea; plusurile şi minusurile constatate; compensările efectuate; bunurile depreciate; creanţele şi
datoriile incerte şi în litigii; creanţele, datoriile şi lichidităţile în devize; constituirea şi regularizarea
provizioanelor; regularizarea amortizărilor; alte elemente specifice inventarierii.

3. Contabilitatea operaţiilor de regularizare

a) Operaţii privind regularizarea plusurilor şi minusurilor de inventar
O dată stabilite rezultatele inventarierii, plusurile şi minusurile de inventar, se procedează la
înregistrarea şi decontarea lor gestionară. A efectua această operaţie înseamnă a regulariza rezultatul
inventarierii.
În principiu, plusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniul întreprinderii, iar minusurile se
impută. Dacă lipsurile constatate la inventariere nu se datoresc vinei cuiva, se decontează, după caz, asupra
cheltuielilor sau veniturilor întreprinderii. De asemenea, se pot admite compensări cantitative ale lipsurilor cu
plusurile, în cazurile în care există riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi produs, fără a se diminua
patrimoniul unităţii. Compensarea se admite, de regulă, numai pentru aceeaşi perioadă de gestiune şi la
acelaşi gestionar.
Pentru bonurile materiale la care sunt prevăzute norme legate de pierderi, se acordă scăzăminte fără
a depăşi valoarea constatată în minus.
Pentru exemplificare, se presupune că la inventarierea generală a patrimoniului s-a constatat o
lipsă de materii prime neimputabilă în valoare de 50.000 lei. Operaţia determină o creştere a

93
cheltuielilor cu materialele (+A), înregistrată în debitul contului „Cheltuieli cu materiile prime” şi,
totodată, o micşorare a valorii variabilelor în stoc (-A), contabilizată în creditul contului „Materii
prime”.

601 = 301 50.000 lei

„Cheltuieli cu materiile „Materii prime”
prime”
(+A) (-A)

b) Operaţii privind amortizarea imobilizărilor

Amortizarea activelor imobiliare reprezintă, în principiu, o cheltuială calculată şi înregistrată la

închiderea exerciţiului financiar. În acest scop, amortizarea calculată în planul de amortizare sau fişa
mijloacelor fixe se compară cu deprecierea determinată în listele de inventariere ca diferenţă între
valoarea contabilă de intrare şi valoarea de inventar. Cele două mărimi sunt, în principiu, egale.
Exemplificăm, amortizarea cumulată de 250.000 lei conform fişei amortismentului, iar în balanţă,
soldul creditor al contului „Amortizări privind imobilizările corporale" este de 150.000 lei. Deci,
amortizarea exerciţiului N este de 250.000 - 150.000 =100.000 lei.
Contabilizarea acestei diminuări de valori este tratată ca o creştere a cheltuielilor (+A) şi totodată, o
creştere a amortizărilor ca post rectificativ de pasiv (+P).
Pe baza datelor din inventarul patrimoniului, formula contabilă pentru înregistrarea amortizării se
prezintă astfel:

681 = 281 100.000 lei

„Cheltuieli de exploatare „Amortizări privind
privind amortizările imobilizările corporale"

şi provizioanele "
(+A) (+P)

c) Operaţii privind provizioanele şi ajustările pentru deprecieri

Aşa cum s-a arătat, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru finanţarea
acelor cheltuieli şi pierderi a căror realizare sau plată este incertă ori pentru cheltuieli care devin
exigibile în perioadele următoare.

94
 La închiderea exerciţiului, provizioanele ce trebuie constituite efectiv se înregistrează prin
debitarea conturilor de cheltuieli (+A) şi creditarea conturilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
(+P). De asemenea, se analizează provizioanele constituite la finele anului precedent şi cele în cursul
exerciţiului regularizându-se astfel:
a) prin debitul conturilor de cheltuieli în cazul majorării provizionului:

681 151
„Conturile de cheltuieli cu = „Provizioane”
amortizările şi ajustările”
(+A) (+P)

b) prin creditul conturilor de venituri, când provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv acesta
devine total sau parţial fără obiect:

151 781
„Provizioane” = „Conturile de venituri
din ajustări”
(-P) (+P)

Ajustările pentru deprecieri vizează acele elemente de activ neamortizabile a căror valoare de
inventar la data închiderii exerciţiului este mai mică decât valoarea contabilă de intrare.
În principiu, înregistrarea provizioanelor este tratată ca o creştere a cheltuielilor (+A) şi
concomitent, o creştere a posturilor rectificative de pasiv denumite ajustări pentru deprecierea valorii
activelor (+P). Întrucât aceste micşorări de valoare au un caracter reversibil, în consecinţă, ele sunt
regularizate la închiderea conturilor. În acest scop, se procedează astfel:
a) În situaţia în care deprecierea calculată pe baza inventarului (valoarea contabilă - valoarea de
inventar) este superioară provizionului constituit (soldul creditor al contului de provizioane pentru
deprecieri), se constituie un provizion suplimentar, iar înregistrarea de principiu este:

681
„Conturile de cheltuieli cu = „Conturile de ajustări
amortizările, provizioanele pentru deprecieri”
şi ajustările pentru depreciere
(+A) (+P)

b) În cazul în care deprecierea constatată pe baza inventarului este inferioară provizionului

constituit, se diminuează provizionul constituit cu diferenţa corespunzătoare, făcându-se înregistrarea de
principiu.
781
„Conturile de ajustări = „Conturile de venituri

95
 pentru deprecieri" din ajustări"
(-P) (+P)

Folosind datele din inventar, se constată că deprecierea stocurilor de mărfuri cu 10.000 lei şi a
creanţelor-clienţi cu 5.000 lei este egală cu soldul creditor al conturilor de provizioane. În consecinţă,
diferenţa fiind zero, nu se face nici o înregistrare contabilă.
Notă: De asemenea, la bilanţ se calculează şi înregistrează ajustările pentru deprecieri în mod
asemănător cu provizioanele.

d) Operaţii privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi a veniturilor

Pentru a stabili corect rezultatul exerciţiului este necesară separarea în timp a cheltuielilor şi a
veniturilor înregistrate în cursul exerciţiului sau preluate ca sold din exerciţiul precedent. Din punct
de vedere teoretic, problema a fost prezentată cu ocazia cheltuielilor şi a veniturilor.
Operaţiile de regularizare a cheltuielilor şi a veniturilor generează următoarele tipuri de
înregistrări contabile:
a) cheltuieli constatate la închiderea exerciţiului ca fiind aferente exerciţiului următor sau de
repartizat pe parcursul mai multor exerciţii şi înregistrate în exerciţiul financiar curent:

471 = %
„Cheltuieli în avans” (-A) 401 „Furnizori” (+P)
5121 „Conturi curente la bănci” (+A)

b) cota scadentă de cheltuieli preluate în exerciţiul următor , înregistrate pe baza

scadenţarelor:

cls. 6 = 471
„Conturile de cheltuieli” „Cheltuieli în avans”
(+A) (-A)

c) venituri înregistrate în avans în exerciţiul curent:

% = 472
411 „Venituri în avans”
„Clienţi” (+A) (+P)
5121
„Conturi curente la bănci”(+A)

d) cota scadentă de venituri preluate în exerciţiul curent din exerciţiul prece dent, înregistrare
efectuată pe bază de scadenţă:

96
 472 = cls.7
„Venituri în avans” „Conturile de venituri”
(-P) (+P)

În sfera delimitărilor în timp, mai intră şi contabilizarea diferenţelor de con versie la cursul zilei
(31.XII.) a creanţelor şi datoriilor în devize, diferenţele de curs valutar favorabile sau nefavorabile
privind lichidităţile în devize calculate la cursul zilei (31.XII).
Pentru a pregăti informaţia necesară închiderii conturilor de bilanţ şi a celor de venituri şi
cheltuieli, se întocmeşte balanţa conturilor după inventariere. Aceeaşi balanţă furnizează şi informaţia
necesară completării bilanţului contabil.

4. Întocmirea balanţei de verificare după inventarierea patrimoniului

Balanţa de verificare a conturilor sintetice serveşte, în principal, la verificarea exactităţii

înregistrărilor în conturi şi la centralizarea datelor contabile în vederea elaborării situaţiilor financiare
anuale.
Balanţa de verificare finală se întocmeşte în urma operării regularizărilor, respectiv
înregistrarea diferenţelor constatate la inventar, delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor,
înregistrarea sau ajustarea provizioanelor, înregistrarea diferenţelor de curs valutar, calculul şi
înregistrarea impozitului pe profit şi distribuirea rezultatului exerciţiului.

5. Determinarea rezultatului exerciţiului

Pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de venituri şi

cheltuieli.

Închiderea conturilor se prezintă astfel:

a) Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = %
„Profit şi pierdere” cls. 6
„Conturi de cheltuieli”

b) Închiderea conturilor de venituri:

% = 121
cls.7 „Profit şi pierdere”
„Conturi de venituri”

c) Se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit:

Rezultatul = Rezultatul contabil - Deducerile + Reintrările

97
 Impozabil înainte de impozitare fiscale fiscale

- impozitul datorat:

„Cheltuieli cu impozitul pe profit” = „Impozit pe profit”

(+A) (+P)

- închiderea contului de cheltuieli:

„Profit şi pierdere” = „Cheltuieli cu impozitul pe profit”

(+A) (+P)

6. Distribuirea profitului sau finanţarea pierderii

Potrivit prevederilor în vigoare din România, profitul bilanţier se distribuie cu următoarele

destinaţii: acoperirea pierderilor din exerciţiile anterioare, constituirea rezervelor legale, constituirea
resurselor de dezvoltare destinate modernizării, retehnologizării şi creşterii surselor proprii de finanţare,
dividende de plată sau vărsăminte la buget în funcţie de forma de proprietate, alte rezerve prevăzute de lege
şi report pentru noul exerciţiu.

„Repartizarea = %
profitului” „Rezerve legale”

„Rezultat reportat” = %
Pierdere predenenta
Capital social
Dividende

7. Redactarea bilanţului contabil

Redactarea bilanţului contabil constă în:

 transcrierea datelor din situaţiile financiare ale exerciţiului precedent în coloanele adecvate din
formularele situaţiilor financiare ale exerciţiului curent (expirat);
 selectarea, gruparea şi însumarea soldurilor din balanţa de verificare finală a conturilor şi
înscrierea lor în posturile de bilanţ. Aceleaşi operaţiuni de prelucrare se fac şi în cazul contului de
profit şi pierdere, prin preluarea datelor privind cheltuielile şi veniturile din coloanele „total
sume” ale balanţei sintetice.
Situaţia modificării capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politicile
contabile şi notele explicative, se întocmesc în baza datelor din evidenţa contabilă, coroborate cu
datele din evidenţele operative ale întreprinderii.

98
 În afara informaţiilor prezentate în bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere, celelalte
situaţii conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor, în ceea ce priveşte
poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv rezultatele obţinute de întreprindere.

- Bibliografie minimală obligatorie

MITEA NELUŢA – Contabilitate Financiară, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 2008;
MIHAI RISTEA - coordonator, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară, 2008;
XXX-Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în M.O. nr.454 din 18 iunie 2008
OMFP 1802/2014 – Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile
financiare anuale consolidate

99
SEMINARII

Saptamana 1
 Aplicaţie practică cu operaţii privind stocurile. Paralelă între inventarul permanent şi inventarul
intermittent
 Metoda inventarului intermitent.
 În acest caz ieşirile (E) se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale (Si) plus
valoarea intrărilor (I) pe de o parte şi valoarea stocurilor finale (Sf) stabilite prin inventariere, pe
de altă parte:
 E = Si + I – Sf
 În cazul utilizării acestei metode, se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri,
pentru evidenţa intrărilor şi ieşirilor din gestiune a bunurilor, precum şi la recalcularea stocurilor
scriptice după fiecare intrare sau ieşire.
 Conturile de stocuri se folosesc numai la începutul şi sfârşitul lunii. În timpul lunii intrările de
stocuri se contabilizează direct în conturile de cheltuieli.
 Aceste stocuri finale (de la sfârşitul lunii) vor deveni stocuri iniţiale ale lunii următoare şi se
vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii viitoare.
 La sfârşitul perioadei (lunii), pe baza inventarului faptic, se compară şi se regularizează stocul
din inventar cu cel contabil (scriptic) care se poate face în două moduri:
- Când stocul de inventar  stocul contabil iniţial, diferenţa se înregistrează ca o intrare
la contul de stoc.
- Cand diferenta dintre stocul de inventar si stocul contabil initial este cu minus, se
inregistreaza ca iesire de stoc:

 EXEMPLU: Aceleaşi date pentru trecere prin cele 2 metode:

 Stoc iniţial la contul 301 = 100.000 lei;
 Intrări în cursul exerciţiului = 150.000 lei;
 Consum în cursul exerciţiului = 180.000 lei;
 La sfârşitul exerciţiului la inventar:

100
 - stoc inventar = 50.000 lei;
- lipsă inventar = 20.000 lei, se impută

 METODA INVENTARULUI  METODA INVENTARULUI

PERMANENT INTERMITENT

 STOC INIŢIAL 301 „Materii  301 „Materii prime” 100.000

prime” 100.000

 INTRĂRI 301 = 401  601 = 401 150.000

150.000  Ch. materii Furnizori
 Materii prime Furnizori  prime
 CONSUM 601 = 301  NU
180.000
 Ch cu materii Materii
 prime prime
 INVENTAR-lipsă 601 = 301  NU
20.000
 Imputare 461 = %
24.800
o 758
20.000
o 4427
4.800
 STOC FINAL 301 „Materii  Varianta 1)
prime” 50.000  INV = 50.000 < Si 100.000
 601 = 301 50 000
 Varianta 2)
 INV = 50.000 < Si 100.000
 Anulări Si 100.000
 601 = 301 100.000
 Înregistrarea valorii de inventar = 50.000
 301 = 601 50 000

 Notă: Rezultă că stocul la contul 301 „Materii prime” la sfârşitul exerciţiului este 50 000 lei,
acelaşi determinat după ambele metode, dar cea a inventarului intermitent nu a descoperit şi nu a
înregistrat lipsa în gestiune (situaţie realizată prin metoda inventarului permanent).
 Pentru stocurile obţinute din producţie proprie 341, 345, 346 respectiv 348, 361, 368, contul
corespondent este 711. Pentru cazul inventarului intermitent în funcţie de cele 2 variante expuse
mai sus, înregistrările se fac astfel:
 pentru variaţia de stoc în plus (Sf  Si), sau stocul inventariat la sfârşitul exerciţiului:
 345 = 711
 pentru variaţia de stoc în minus la încheierea exerciţiului, sau anularea stocului contabil
existent la începutul exerciţiului:
 711 = 345
 Notă: Pentru conturile 331 „Produse în curs de execuţie” şi conturile 333 „Lucrări şi servicii
în curs de execuţie” se utilizează în exclusivitate metoda inventarului intermitent, calculând şi

101
 înregistrând anularea stocului existent la începutul perioadei sau variaţia de stoc în plus sau în
minus la închiderea perioadei.

Sapatamana 2

Aplicaţii privind metoda înregistrării la cost standard şi cost de achiziţie

2. O societate comerciala tine evidenta stocurilor la cost standard, prezintă la începutul lunii următoarea
situaţie privind materialele auxiliare : ( societate plătitoare de TVA)
Stoc iniţial de materiale auxiliare, evaluate la preţ standard:
10 lei/ kg x 200 kg = 2.000 lei
Diferenţe de preţ la stoc 200 lei
In cursul lunii cumpăra conform facturii materiale 500 kg cu preţ facturare 11,5 lei
Consum de materiale in cursul lunii 600 kg :

% = 401 7.130 lei

3021 5.000(500x10lei)
308 750(500x1.5lei)
4426 1380 (5750x24%)

Consum de materiale înregistrate la cost standard

6021 = 3021 6.000 lei (600 kg x 10)

Diferenţele de preţ aferente consumului de materiale calculat : coeficient privind diferenţele de preţ

Si 308 + Rd 308 200 + 750 950

K =       0, 1357
Si 3021 + Rd 3021 2 000 + 5 000 7 000

Consum la preţ standard: 6.000

Diferenţe de preţ aferente = 6.000 x 0,1357 = 814, 2 lei

6021 = 308 814, 2 lei

Sapatamana 3
Aplicaţie practică cu problemele specifice contabilităţii stocurilor aflate la terţi

Se trimite pentru vânzare in regim de consignaţie produse finite, preţ vânzare 10 000 lei, cost
producţie 7 000 lei. După vânzare se trimite factura si se încasează numerar.
- Trimiterea prod. finite in consignaţie pe baza de aviz de însoţire a mărfii
354 = 345 7 000 lei
- Trimiterea facturii după vânzarea produselor finite
411 = % 12 400 lei
701 10 000

102
 4427 2 400
- Scoaterea din gestiune a produselor vândute
711 = 354 7 000 lei
- Încasarea facturii in numerar
5311 = 411 12 400 lei

Sapatamana 4
Aplicaţii cu operaţii privind contabilitatea mărfurilor

a). Importul de mărfuri pe cont propriu

O societate comercială tip „EN GROSS” importă mărfuri la preţ extern 1.000 EURO la cursul de
4lei/EURO. Taxe vamale 10%, comision vamal 0,5% din preţul extern al mărfurilor. Marfa este achitată
cu ordin de plată la curs EURO 4,2 lei/EURO, iar taxele se achită în vamă în numerar.
 Recepţia mărfurilor importate: preţ extern 1.000 EURO × 4 = 4.000

371 = 401 4.000

„Mărfuri” „Furnizori”

Taxe vamale ( accize) 10% × 4.000 = 400

 Comision vamal 0,5% × 4.000 = 20

371 = % 420
„Mărfuri” 446 400
„Alte taxe, accize şi vărsăminte
asimilate”
447 20
„Fonduri speciale – taxe şi
vărsăminte asimilate (comision)”

% = 5311 420
446 „Casa în lei” 400
„Alte taxe, accize şi vărsăminte
asimilate” 20
447
„Fonduri speciale – taxe şi
vărsăminte asimilate (comision)”

şi achitarea TVA-ului
4426 = 5121 1060,80
„TVA deductibilă” „Conturi la bănci în lei”

Diferenţa de curs valutar 4,2 – 4 = 0,2 lei/EURO

0,2 lei/EURO × 1.000 EURO = 200 lei
 Achitarea furnizorului de mărfuri
% = 5121 4.200
401 „Conturi la bănci în lei” 4.000
„Furnizori”
665 200
„Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar”
103
Sapatamana 5
Proiectul unei lucrări , cu operaţii privind contabilitatea stocurilor (pentru lucrarea practică a
studenţilor)
Importul pe bază de comision

Faţă de importul pe cont propriu, importul în comision se particularizează prin următoarele

trăsături:
a) bunurile importate nu fac obiectul gestionării de întreprinderea de import-export;
b) TVA aferentă bunurilor importate se plăteşte în vamă de titularii operaţiunilor de import, dar
se deduce numai de beneficiarii de import;
c) Importatorii facturează beneficiarilor de import distinct: cheltuieli efectuate în contul lor,
respectiv comisionul plus TVA aferentă comisionului.

Exportul de mărfuri (scutit de TVA)

6. O societate comercială de tip „EN GROS” achiziţionează mărfuri în valoare de 3.000 lei plus
TVA pe care ulterior le exportă la preţ de 1.000 EURO; curs 4 lei/EURO. La acelaşi curs se achită
asigurarea pe parcurs extern 50 EURO şi transport parcurs extern 100 EURO. Factura privind mărfurile
se încasează prin bancă la un curs de 4,2 lei/euro ; TVA deductibilă achitată furnizorului se recuperează
de la buget.
% = 401 3.720
371 „Furnizori” 3.000
„Mărfuri”
 4426 720
„TVA deductibilă”

 Achitarea în valută a asigurării pe parcurs extern 50 EURO × 4 lei /EURO = 200 lei.
613 = 5314 200
„Cheltuieli cu primele de „Casa în valută”
asigurare”

Achitarea în valută a transportului pe parcurs extern 100 EURO × 4 lei/EURO = 400 lei.

624 = 5314 400

„Cheltuieli cu transportul de „Casa în valută”
bunuri şi personal”

Livrarea la export a mărfurilor (preţ extern : 1.000 euro; Asigurare + transport extern 600)
411 = % 4.600
„Clienţi” 707 4.000
„Venituri din vânzarea
mărfurilor”
708 600
„Venituri din activităţi diverse”

 Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

104
 607 = 371 3.000
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

 Recuperare de la buget a TVA achitată de furnizorii de mărfuri pentru export

5121 = 4424 720

„Conturi la bănci în lei” „TVA de recuperat”

. Sapatamana 6
Aplicaţii privind decontările cu furnizorii şi clienţii
 Avansuri acordate clienţilor
Societatea comercială X primeşte un avans de la clientul SC Y 90.000 pentru care emite
factura. Ulterior furnizorul prestează servicii clientului în valoare de 100.000 lei +19%TVA.
Decontarea se face prin bancă ţinându-se seama de avansul acordat.

S.C. X (furnizor) S.C. Y (client)

1. Se primeşte avansul de la client : 1.Se acordă avans facturat de furnizor :
5311 = % 111.600 % = 5311 111.600
„Casa” 419 90.000 409 „Casa” 90.000
„Clienţi creditori” „ Furnizori debitori”
4427 21.600 4426 21.600
„TVA colectată” „TVAdeductibila”

2.Facturarea prestării de servicii : 2.Primirea facturii pentru serviciile prestate :

411 = % 124.000 % = 401 124.000

„Clienţi ” 704 100.000 628 „Furnizori” 100.000
„Venituri din „Alte chelt.cu servi-
servicii prestate” ciile executate de terţi ”
4427 24.000 4426 24.000
„TVA colectată” „TVA deductibilă”
3. Încasarea facturii mai puţin avansul : 3. Plata facturii mai puţin avansul acordat :

% = 411 124.000 401 = % 124.000

5121 „Clienţi” 10.000 „Furnizori” 5121 10.000
„Banca ” „ Banca”
419 111.600 409 111.600
„Clienţi creditori” „ Furnizori debitori”
4427 2.400 4426 2.400
„TVA colectată” „TVA deductibilă”

Sapatamana 7

105
Întocmirea unui stat de plată şi înregistrările contabile care derivă din aceasta privind obligaţiile
fiscale

Sapatamana 8
Proiect pentru lucrarea practică a studenţilor cu privire la contabilitatea terţilor
Test grilă contabilitatea conturilor din clasa 4

Sapatamana 9
Aplicaţii cu operaţii privind acţiunile şi obligaţiunile
Reflectarea contabilă a cumpărării altor titluri de plasament:
a) achitate la data achiziţionării prin contul de la bancă sau în numerar:

5081 = 5121
„ Alte titluri de plasament” „Conturi la bănci în lei”

5081 = 5311
„Alte titluri de plasament” „Casa în lei”

b) achitate ulterior achiziţionării (amânate la plată):

5081 = 509
„Alte titluri de plasament” „Vărsăminte de efectuat pentru
investiţiile pe termen scurt”

c) decontarea vărsămintelor de efectuat pentru alte titluri de plasament, prin virament

bancar sau în numerar:
509 = %
„Vărsăminte de efectuat pentru 5121
investiţiile pe termen scurt” „Conturi la bănci în lei”
531
„Casa”

Sapatamana 10
Proiect pentru lucrarea practică a studenţilor, cu referire la conturile de trezorerie

Sapatamana 11
Aplicaţii cu înregistrări pe structura cheltuielilor
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli, în planul de conturi general s-a prevăzut grupa 69
„Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite” în care se înregistrează:
1. Cheltuieli cu impozitul pe profit se înregistrează cu ajutorul contului 691 „Cheltuieli cu
impozitul pe profit” prin formula contabilă:
691 = 441
„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit/venit”

106
 Impozitul pe profit reprezintă o cheltuială de natură fiscală, care se are în vedere la determinarea
profitului net.
2. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus cuprind cheltuielile de
această natură, care nu apar ca elemente distincte în conturile prezentate, aşa cum ar fi cheltuielile cu
impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi, precum şi cu alte impozite, stabilite conform
reglementărilor emise în acest scop şi se înregistrează cu ajutorul contului 698 „Alte cheltuieli cu
impozitele care nu apar în elementele de mai sus” prin formula contabilă:

698 = 441
„Cheltuieli cu impozitul pe venit şi „Impozitul pe /venit”
alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus”

Sapatamana 12
12. Aplicaţii cu înregistrări pe structura veniturilor
 Facturarea proiectelor de cercetare in valoare de 800 lei plus TVA.
4111 = % 992
705 800
4427 192

 Se incaseaza prin banca penalitati ptr nerespectarea clauzelor contractuale in suma de 5.000 lei.
5121 = 7581 5.000

 Se constata plus la inventar la numerarul in lei de la casieria unitatii in suma de 3.000 lei
5311 = 7588 3.000

 Inchiderea conturilor de venituri :

% = 121 15.400
701 5.000
702 1.500
703 100
705 800
7581 5.000
7588 3.000

Sapatamana 13
Exerciţii grilă

Sapatamana 14
. Exerciţii grilă . Recapitularea materiei pentru examen

107