Fondurile Mutuale de Investitii

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE
LUCRARE DE LICEN
COORDONATOR, CONF.UNIV.DR. ILIE GEORGETA ABSOLVENT,
- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE
PREZENT I PERSPECTIVE ALE INVESTIIILOR PRIN FONDURI MUTUALE N EUROPA
COORDONATOR, CONF.UNIV.DR. ILIE GEORGETA ABSOLVENT,
- 2009 -
CUPRINS
INTRODUCERE..5 I. FONDURI DE INVESTIII MUTUALE6 I.1. Fondurilor mutuale. Noiuni generale6 I.2. Organizarea i funcionarea fondurilor mutuale7 I.3. Avantajele investiiei n fonduri mutuale..9 I.4. Plasamentele fondurilor mutuale..11 I.5. Tipuri de fonduri de investiii...14 II. APARIIA I EVOLUIA FONDURILOR MUTUALE N EUROPA..18 II.1. Conceptul i etapele apariiei fondurilor mutuale...18 II.2. Premisele apariiei i dezvoltrii fondurilor mutuale..21 II.3. Sistemul investiiilor mutuale n Europa evoluii i TENDINE ACTUALE..23 II.4. Sistemul investiiilor mutuale n romnia evoluii i tendine actuale.27 III. ,,PREZENT" CARACERIZAREA ACTUALEI PIETE A FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA..34 III.1. Bursele europene ...34 III.1.2. Fondurile europene de investitii..34 III.2. Dispunerea noua rastoarna regulamentul vechi..............................................35 III.2.1. Bancile si fondurile mutuale .......................................................................36 III.2.2. Fondurile monetare administrate de banci ..................................................38 III.2.3. Sansa administratorilor mici este revenirea bursei......................................39 III.2.4. Cresterea fondurilor mutuale.......................................................................39 III.2.5. Fondurile de actiuni ....................................................................................40
III.2.6. Evolutia negativa a fondurilor mutuale.......................................................42 III.2.7. Fondurile mutuale castiga teren..................................................................44 III.2.8. Activele fondurilor mutuale au sarit de 220 mil. Euro...............................45 III.2.9. Fondurile mutuale romanesti .....................................................................46 III.2.10. Cinci mituri despre fondurile mutuale......................................................48 III.2.11. Fondurile de investitii in franta.................................................................50 III.2.12. Fondurile mutuale din romania relativ cu celelalte fonduri mutuale din Europa... .50 III.2.13. Fondurile mutuale si bursele din afara U.E..51 III.2.14. Pierderile fondurilor de actiuni.52 III.2.15. Cei mai mari administratori de fonduri mutuale.......................................53 III.2.16. Fondurile de actiuni incep sa mai recupereze............................................54 III.2.17. Dimensiunea fondurilor monetare.............................................................54 III.2.18. Activele fondurilor mutuale in 2009 ........................................................54 III.2.19. Activele fondurilor deschise de investitii .................................................55 IV. ,,PERSPECTIVE" - PERSPECTIVE PRIVIND VIITORUL APROPIAT AL FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA.................................57 IV.1. Calcularea valorii fondurilor mutuale............................................................57 IV 2. Fondurile de actiuni vs. Fondurile monetare..................................................58 IV 3. China o posibila piata pe viitor....................................................................59 IV 4. Evolutia fondurile mutuale europeene............................................................61 IV 5. Fondurile de investitii in obligatiuni ..............................................................62 IV 6. Fondurile mutuale trec si online......................................................................66 IV 7. Tilturi de fonduri mutuale la pret necunoscut.................................................67 IV 8. Ofensiva societatilor mari...............................................................................68 PIETEI
V. ,STUDIU DE CAZ" - COMPARATIE INTRE DOUA FONDURI MUTUALE ........70

V.1. Fondurile mutuale...........................................................................................70 V.1.1.fondurile mutuale..........................................................................................70 V.2. Comparatie intre aviva investors intercapital si aviva investors tezaur..........82 V.2.1. Aviva investors tezaur..................................................................................82 V.2.2. Aviva investors intercapital - fond de actiuni..............................................82
INTRODUCERE
La ora actual, omenirea este tot mai preocupat de modul cum s duc o via mai bun, s ocupe un anumit rang n societate, s economiseasc timp i bani, s aib o cultur ct mai bogat, cu alte cuvinte s fie remarcai i renumii n societate. Toate aceste lucruri nu pot deveni reale, dect n momentul n care tim s ne folosim eficient banii i capacitatea de raiune pe care o deinem. Deci, dac obiectivul principal al fiecrui individ este acela de a obine profit, cu ct mai mult doresc acest lucru i agenii economici. Pentru a veni n sprijinul tuturor celor interesai de modul cum s investeasc corect, ntr-o economie n care riscul este nelipsit i diversificat, am realizat aceast lucrare care are ca obiectiv nelegerea noiunilor celor mai importante din viaa unei investiii. Voi prezenta n continuare, succint, modul n care este structurat aceast lucrare:
primul capitol intitulat: Investiiile i rolul lor n viaa economico-social are n
vedere definirea i explicarea conceptului de investiie i modul n care putem s ne procurm resursele pentru realizarea unei investiii; - capitolul al doilea, intitulat: Fondurile de investiii mutuale prezint noiunile generale privind fondurile de investiie mutuale, avantajele investiiilor n fonduri mutuale precum i plasamentele fondurilor mutuale.
I. FONDURI DE INVESTIII MUTUALE
I.1. FONDURILOR MUTUALE. NOIUNI GENERALE
Fondurile mutuale sunt organizate sub forma societilor civile, fr personalitate juridic; administrarea acestora se realizeaz de ctre o societate comercial specializat numit societate de administrare. Fondurile mutuale se caracterizeaz prin emisiunea continu de titluri de participare, numite i uniti de investiie (aceste titluri nu sunt aciuni, pentru c fondul nu are personalitate juridic). Practic, aceasta nseamn c pentru fiecare investitor care dorete s-i plaseze banii n fond se emit noi titluri. De asemenea, fondul este obligat s rscumpere titlurile de la investitor, n cazul n care acesta dorete s se retrag din fond. Rezult c titlurile nu se schimba n mod liber pe o pia organizat (ca de exemplu bursa de valori) sau direct ntre personale interesate, ci pot fi cumprate sau rscumprate numai de la / de ctre fond. Valoarea unui titlu nu se stabilete n mod liber (titlurile nu pot fi cotate la bursa de valori) ci se stabilete n mod exact ca raport ntre totalul activelor fondului (disponibiliti, depozite bancare, aciuni, etc.) i numrul de titluri existente n circulaie la un moment dat. Fondurile mutuale sau fondurile deschise de investiii atrag resurse financiare de la populaie i companii, pe care le investesc n diverse instrumente financiare, cum ar fi aciuni, obligaiuni sau titluri de stat. Efectuarea unei investiii la un fond mutual se face prin cumprarea de uniti de fond. Acestea sunt echivalentul aciunilor la societate pe aciuni. Ins, spre deosebire de aciuni care sunt emise ntr-un numr fix, unitile de fond se emit n mod continuu i pot fi rscumprate oricnd. Participarea la un fond mutual este atestat printr-un certificat ce confirm deinerea de uniti de fond. Valoarea unitii de fond se determin zilnic, fiind calculat ca raport ntre valoarea net a activelor fondului i numrul de uniti de fond emise.
Persoanele care investesc la fondurile mutuale obin un ctig atunci valoarea investiiilor efectuate de fond se majoreaz. Acest lucru se ntmpl atunci cnd fondul ncaseaz dividende sau dobnzi pentru plasamentele efectuate i cnd valoarea aciunilor achiziionate crete. Pe de alt parte, este posibil ca portofoliul s nregistreze scderi, astfel ca investitorii pot pierde banii investii. Fondurile mutuale sunt entiti fr personalitate juridic, care au ca scop unic atragerea de resurse bneti i efectuarea de plasamente n instrumente financiare lichide. Potrivit legii, fondurile sunt gestionate de societi special nfiinate n acest scop, denumite societi de administrare a investiiilor (S.A.I.). Acestea decid cum trebuie investii banii fondului i gestioneaz n acelai timp relaia dintre fond i investitori. Mai precis, societatea de administrare menine registrul deintorilor de uniti de fond, ncaseaz veniturile, emite i rscumpr titlurile de participare. Pentru aceste servicii, societatea percepe o serie de comisioane i tarife, care se ncaseaz din veniturile fondului. O alt entitate implicat n funcionarea fondurilor mutuale este depozitarul. Aceasta poate fi doar o instituie de credit (banc sau organizaie cooperatist de credit) care are rolul de a pstra toate activele fondului. n plus, depozitarul are sarcina de a certifica zilnic activul net al fondului i numrul de uniti de fond emise. Cu ajutorul acestor date, se determina valoarea unitii de fond, la care se cumpr i se rscumpr n fiecare zi titlurile emise de fond.
I.2. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA FONDURILOR MUTUALE
Organismul principal de decizie al fondului este Adunarea General a Investitorilor, format din toi deintorii de titluri de participare. Acesta ia decizii cu privire la elemente importante din viaa fondului: lichidarea sau fuziunea fondului, modificarea contractului de constituire (actul de constituire a fondului), etc. Fondul ncheie un contract de administrare cu o societate specializat, numit Societate de Administrare de Investiii, pentru realizarea scopului sau, respectiv investirea banilor
investitorilor. Aceasta elaboreaz i duce la ndeplinire politica de investiii a fondului, a crei obiectiv este sporirea randamentului capitalurilor investite. Societatea de administrare are deplina mputernicire pentru realizarea obiectului de activitate al fondului, inclusiv prin ncheierea de contracte cu tere societi: societatea depozitar, societi de distribuie, de consultan, etc. Societatea depozitar este o banca autorizat de CNVM (Comisia Naional a Valorilor Mobiliare) s certifice i s verifice toate operaiunile derulate de fond i toate plasamentele acestuia. Banca depozitar reprezint o garanie suplimentar cu privire la corectitudinea operaiunilor derulate de fond, soliditatea i prestigiul bncii avnd un impact pozitiv asupra fondului. Societile de distribuie se ocup de distribuirea titlurilor fondului n rndul investitorilor. Acestea sunt tot bnci, sau societi specializate de intermediere pe piaa de capital (SSIF). i societatea de administrare poate distribui uniti de fond. Decizia de investire n fondurile mutuale trebuie s urmeze unei documentri atente cu privire la fondul mutual cel mai adecvat fiecrui investitor. n acest sens trebuie urmrit evoluia valorii titlurilor de participare, publicat n ziarele de specialitate. De asemenea, trebuie consultat structur de plasament a fiecrui fond (structura activelor), publicata n aceleai ziare. Reinei ca nu toate fondurile sunt la fel; acestea se mpart n mai multe categorii n funcie de strategia de investiii pe care o utilizeaz. Astfel. Fondurile mutuale ce-i plaseaz cu preponderena resursele n depozite bancare i titluri de stat (fonduri monetare) sau n obligaiuni (fonduri de obligaiuni) ofer randamente mai reduse, dar o sigurana mai mare pentru investitor. Fondurile ce investesc cu preponderenta n aciuni listate la bursa ofer ctiguri mult mai mari, dar au si riscuri pe msura. ntre cele dou categorii se afl fondurile diversificate, care investesc n toate instrumentele disponibile, oferind o mbinare perfect ntre ctiguri mai mari dect la banca i un nivel de risc acceptabil. Odat ales un fond se identific bncile prin care se distribuie titlurilor acestuia (din reclame, prin contact telefonic cu societatea de administrare, etc.). Apoi, la sediul unei astfel de bnci sau chiar la sediul societii de administrare se completeaz o cerere i se cumpr numrul de titluri de participare dorit. Investitorul primete o chitan pentru banii depui sau un alt act doveditor al numrului de titluri cumprate carnet de investitor, extras de cont, etc.
Investitorul poate consulta i prospectul de emisiune al fondului (materialul oficial de prezentare a acestuia) precum i alte materiale informative n care se specifica politica de investiii a fondului, societile cu care acesta lucreaz (societatea de administrare, societatea de depozitare, etc.), comisioanele percepute, .a.m.d. Un avantaj important al investiiilor n fondurile mutuale este limita minim de investiie foarte mic, de multe ori mai redus dect limita necesar constituirii unui depozit la banc. Un alt avantaj l reprezint acela c, spre deosebire de depozitele fcute la bncile comerciale, plasarea banilor se poate face succesiv i astfel dup fiecare depunere, noul sold existent beneficiaz de performana de cretere a fondului, fapt care n cazul depozitelor la termen nu este posibil dect dup expirarea termenului. Dac dorim s retragem o suma oarecare din investiia fcuta, acest lucru nu afecteaz cu nimic creterea de care beneficiaz n continuare suma rmas la fond. n cazul unui depozit la termen fcut la o banc, retragerea pariala sau total nainte de scaden aduce prejudicii celui care retrage banii (pierderea dobnzii).
I.3. AVANTAJELE INVESTIIEI N FONDURI MUTUALE
Un fond mutual este un instrument de investiie colectiv din care un numr mare de investitori individuali dein cte o parte relativ mic i limitat prin lege i care investete n diverse instrumente ale pieelor financiar bancare i de capital urmrind realizarea obiectivului financiar al fondului. Cu alte cuvinte, fondul mutul stnge bani de la multe persoane i i investete n aciuni, depozite bancare etc. pentru a-i atinge obiectivul declarat care poate fi creterea agresiv a valorii unitii de fond sau asigurarea unor venituri regulate i cu risc mai mic pentru investitori Fondurile mutuale sunt administrate conform normelor n vigoare de o societate de administrare cu obiect unic de activitate. Prin aceast colectare de fonduri sub administrare unic, investitorul individual beneficiaz de urmtoarele avantaje:
10
diversificare larg a portofoliului de investiii: fondurile importante disponibile
permit o larg diversificare a instrumentelor investiionale reducnd astfel (dar nu eliminnd) riscurile aferente unor anumite categorii de investiii (aciuni, depozite bancare etc.); lichiditate maxim a investiiei individuale: investitorii individuali i pot lichida
oricnd, parial sau integral, investiia transformnd-o n bani la valoarea curent a titlurilor, spre deosebire de alte instrumente care pot fi vndute mai greu sau cu cost mai mare; administrarea profesionist a portofoliului: societatea de administrare a unui
fond cuprinde investitori profesioniti sprijinii de analiti financiari care studiaz i monitorizeaz pieele financiare i companiile n mod individual i pe ramuri. Administrarea profesionist portofoliului de investiii este n general accesibil persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondu mutual face aceste servicii accesibile oricrei investitor la un cost rezonabil. Prin aceste caracteristici fondurile mutuale sunt instrumente de investiii potrivite att unei strategii de investiie pe termen mediu i lung (n special fondurile care investesc n aciuni) ct i pe termen scurt (fondurile care investesc n instrumente bancare, obligaiuni de stat i efecte comerciale). Un avantaj important al investiiilor n fondurile mutuale este limita minim de investiie foarte mic, de multe ori mai redus dect limita necesar constituirii unui depozit la banc. Un alt avantaj l reprezint acela c, spre deosebire de depozitele fcute la bncile comerciale, plasarea banilor se poate face succesiv i astfel dup fiecare depunere, noul sold existent beneficiaz de performana de cretere a fondului, fapt care n cazul depozitelor la termen nu este posibil dect dup expirarea termenului. Daca dorim s retragem o sum oarecare din investiia fcut, acest lucru nu afecteaz cu nimic creterea de care beneficiaz n continuare suma rmas la fond. n cazul unui depozit la termen fcut la o banc, retragerea parial sau total nainte de scaden aduce prejudicii celui care retrage banii (pierderea dobnzii).
11
I.4. PLASAMENTELE FONDURILOR MUTUALE
Structura plasamentelor fondurilor mutuale se poate sintetiza astfel:

PLASAMENTE:
DEPOZITE BANCARE
CUMPRARE
INVESTITOR
RSCUMPRARE
FOND DESCHIS DE INVESTIII
TITLURI DE STAT ACIUNI COTATE ACIUNI NECOTATE BILETE LA ORDIN
Sumele de bani atrase de ctre fondurile mutuale de la investitori sunt plasate intr-o diversitate de instrumente i active ale pieei financiare, n funcie de strategia de investiii a fiecrui fond. Exist mai multe tipuri de instrumente de plasament a acestor sume de bani, tipuri care se difereniaz prin gradul de risc asociat; principalele plasamente sunt prezentate n continuare: disponibiliti aflate n conturi curente la bnci. Este important meninerea
unui anumit nivel al acestor disponibiliti pentru ca fondul s poat satisface n mod operativ cererile de rscumprare ale persoanelor care doresc retragerea de sume. Dac exist un nivel nsemnat al cererilor de rscumprare, dar un nivel redus al acestor disponibiliti, resursele fondului fiind imobilizate n active puin lichide (care pot fi transformate mai greu n bani), atunci fondul poate fi pus n imposibilitatea de a-i onora plile; titlul de stat bonuri de tezaur i certificate de trezorerie. Acestea sunt emise de
ctre Ministerul de Finane prin intermediul Bncii Naionale a Romniei, n scopul finanrii deficitului bugetar (a diferenei dintre cheltuielile i veniturile statului). La aceste emisiuni nu
12
au acces persoanele fizice, pentru acestea existnd emisiuni speciale, mai rare, i cu randamente mai reduse; depozite bancare i certificate de depozit. Depozitele bancare n sume foarte
mari permit fondului s negocieze cu bncile obinerea unor dobnzi superioare celor acordate n mod curent persoanelor fizice i juridice. O alt caracteristic a acestor depozite o reprezint faptul c pot fi constituite pe termene foarte scurte (o sptmn, cteva zile, o singura zi overnight), permind meninerea unei lichiditi crescute a fondului; obligaiuni municipale i corporative. Acestea sunt instrumente de credit emise
de firme sau de municipaliti pentru finanarea unor proiecte de investiii. Obligaiunile pltesc dobnzi mai mari dect depozitele bancare, avnd n acelai timp riscuri destul de mici, i reprezint un instrument foarte eficient pentru fonduri; aciuni listate la Bursa de Valori Bucureti. Aceste plasamente, dei se
caracterizeaz printr-un risc mai ridicat, pot aduce rentabiliti crescute prin plasamente inspirate pe piaa de capital. Valoarea de contabilizare a aciunilor n activul fondului este valoarea de pia a aciunilor. Trebuie menionat faptul c n clasificarea de mai sus, pe msura creterii gradului de risc scade gradul de lichiditate. Lichiditatea este capacitatea unui active de a fi transformat n bani. Astfel, un activ este cu att mai lichid cu ct poate fi mai uor i mai repede transformat n bani: depozitele bancare sunt active lichide pentru ca pot fi cu uurin transformate n bani, n timp ce aciunile la societi necotate pot fi mai greu transformate n bani, deci sunt mai puin lichide. Din acest motiv CNVM stabilete anumite reguli de diversificare a activelor, pentru reducerea riscului asociat fiecrui fond. Alegerea fondului mutual trebuie s se realizeze n urma analizei atente a structurii activelor i a performanelor acestuia, a informrii cu privire la societatea de administrare, de depozitare i de distribuie a fondului, .a.m.d., astfel nct investiia n fond s asigure raportul optim ntre rentabilitate i risc, conform ateptrilor investitorului. Totalitatea plasamentelor fondurilor (sumele aflate n conturi i depozite la bnci, valoarea aciunilor cotate i necotate, .a.m.d.) formeaz activul total al fondului. Din acesta se
13
scad cheltuielile (obligaiile) curente ale fondului pentru a obine activul net al fondului (n cadrul cheltuielilor fondului intr cheltuieli cu societatea de administrare, cu societatea de depozitare, cu distribuitorii titlurilor fondului, etc.). Prin mprirea activului net al fondului la numrul de uniti (titluri) aflate n circulaie, se obine valoarea unitar net a activului, sau valoarea unui titlu de participare la fond. Acesta este cel mai important indicator al fondului de investiii. Valoarea curent a titlului de participare este preul pe care investitorul l pltete pentru a cumpra un titlu (plus comisioanele aferente). Tot prin intermediul acestei valori investitorul poate monitoriza evoluia ctigurilor sale n timp. O alt grup de indicatori important este constituit din numrul de titluri de participare aflate n circulaie (emise de fond) i numrul de investitori n fondul respective. Evoluia acestor indicatori, precum i a structurii activelor fondurilor (practice, modul n care acestea plaseaz banii investitorilor) este raportat lunar de ctre UNOPC i publicata n mijloacele de informare n mas. Investiia n fondurile mutuale nu este un depozit bancar i comport anumite riscuri. n funcie de plasamentele i strategia fondului, titlul de participare poate nregistra creteri mai mari sau mai mici, i uneori chiar scderi, similar cu investiia n aciunile societilor cotate la bursa de valori (desigur oscilaiile valorii fondurilor sunt mai mici dect cele ale preurilor aciunilor). Evoluia interioara a unitii de investiie nu reprezint o garanie pentru evoluia viitoare. Aceasta evoluie viitoare va fi influenat de conjunctura pieelor financiare i de strategia de investiii i experiena societii de administrare. n general, fondurile mutuale se mpart n patru mari categorii: fonduri monetare, fonduri de instrumente cu venit fix, fonduri diversificare i fonduri de aciuni. Pe lng acestea, mai exist i fondurile mixte sau balansate, care mbin avantajelor acestora n diverse combinaii.
I.5. TIPURI DE FONDURI DE INVESTIII
14
Fonduri Monetare (money-market funds) Acestea sunt fonduri care investesc peste 90% din active n instrumente monetare titluri de stat, depozite bancare i certificate de depozit. Fondurile monetare sunt fonduri pe termen scurt i reprezint, practice, instrumente de cash management. Un asemenea instrument se adreseaz, spre exemplu, societilor comerciale care dispun de anumite lichiditi pe termene scurte. Pstrarea acestora n conturi curente la bnci ofer ctiguri nesemnificative, n timp ce pstrarea n depozite bancare trebuie s se fac pe termene fixe, predeterminate. Fondul monetar mbin avantajele ambelor variante, oferind ctiguri comparabile cu dobnzile depozitelor bancare, ns un acces imediat la bani n orice moment, fr pierderea ctigurilor acumulate pn la acel moment. Fondurile monetare sunt un instrument bun i pentru investitorii n aciuni, pentru perioadele n care acetia dispun de lichiditi ntre dou investiii pe piaa de capital. Comisioanele de retragere ale fondurilor monetare sunt n general foarte mici (pot fi zero), accesul la sumele investite se face n termen operativ (1-2 zile lucrtoare), iar riscurile sunt foarte reduse. Singurul fond deschis de investiii ncadrat de UNOPC la categoria fonduri monetare este Simfonia 1.
Fonduri de instrumente cu venit fix (fixed income funds) Acestea extind conceptul de fond monetar i includ obligaiuni (corporative i municipale) n active. Criteriul principal pentru ncadrarea n aceast categorie l reprezint o deinere de peste 90% din activ n instrumente ale pieei monetare i obligaiuni. ntruct toate investiiile unui asemenea fond sunt n instrumente cu venit fix, teoretic valoarea unitii de investiie creste n continuu (pot aprea i excepii legate de anumite situaii investiionale, ns acestea sunt izolate).
15
Fondurile de instrumente cu venit fix sunt instrumente pe termen mai lung dect fondurile monetare i ofer investitorilor posibilitatea unei investiii indirecte n obligaiuni. Acest lucru este avantajos pentru investitori, innd cont de faptul c dobnzile la obligaiuni sunt mai mari dect dobnzile la depozitele bancare, iar investitorii nu pot avea acces la emisiunile de obligaiuni n orice moment, ci doar la momentul emisiunii iniiale a acestora (tranzaciile cu obligaiuni la burs sunt nc foarte reduse). Fondurile de instrumente cu venit fix se caracterizeaz prin riscuri reduse i sunt adresate investitorilor cu toleran redus la risc (n general investitori nceptori pe piaa de capital, obinuii cu plasamentele bancare i monetare), dar i investitorilor n aciuni care vizeaz o echilibrare a portofoliului de aciuni i de reducere a riscurilor acestuia.
Fonduri diversificate (balanced funds) Sunt fonduri care plaseaz sume att n instrumente cu venit fix (titluri de stat, depozite, obligaiuni) ct i n aciuni, abordnd o strategie echilibrat, pentru a obine randamente mai mari, dar meninnd un nivel de risc mediu. instrumente pe termen mediu i lung. Fondurile diversificate reprezint tipul de fond clasic ce ofer investitorilor un portofoliu echilibrat de investiii i reprezint un instrument de baz al pieei de capital. Fondul de investiii diversificat se caracterizeaz prin investiii n aciuni ntr-un procent ntre 10% i 45% din active, restul banilor fiind plasai n instrumente cu venit fix. innd cont de structura portofoliului, valoarea unitii de investiie a fondului are n general un trend constant cresctor, dei pe termene scurte pot exista i variaii negative. Fondul diversificat se adreseaz investitorului tradiional n fonduri, care i dorete performante semnificativ peste dobnzile bancare, fr a depi un nivel de risc mediu. Fondurile de investiii diversificate sunt
Fonduri de aciuni (equity funds) Sunt fonduri a cror strategie se bazeaz n principal pe investiiile n aciuni listate. Aceste fonduri reprezint un instrument foarte puternic pentru investitori, oferind un acces indirect la creterile bursei de valori. Cu alte cuvinte, un investitor care vrea s beneficieze de
16
creterile aciunilor poate investi ntr-un fond de aciuni, variant ce presupune eforturi, sume i riscuri mai mici dect o investiie direct n aciuni. Termenul unei investiii ntr-un asemenea fond este lung i foarte lung, performana pe piaa de capital neputnd fi obinut pe perioade de cteva luni. innd cont de creterile bursei din ultimii ani din ara noastr, fondurile de aciuni au oferit randamente foarte bune n ultimii ani, randamente ce depesc de cteva ori dobnzile bancare. Nivelul de risc este ridicat, iar valoarea unitii de investiie poate nregistra i scderi pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp, n cazul n care evoluia aciunilor din portofoliul fondului este negativ. n aceste condiii, priceperea i experiena administratorului sunt eseniale n obinerea de performane. Criteriul de ncadrare a unui fond n aceast categorie este o investiie de minim 45% din active n aciuni. La acest moment fondurile care se ncadreaz n aceast categorie sunt: Fondul Oportunitii Naionale, Intercapital, Napoca i Omninvest. Fondurile pe aciuni sunt un instrument ideal pentru investitorii care doresc s beneficieze de creterea aciunilor listate, dar care nu au timpul, resursele sau tolerana la risc necesar pentru o investiie direct la burs. Aceste fonduri pot reprezenta i un pas intermediar naintea unei investiii directe, pas ce poate familiariza un investitor cu mecanismele bursiere. Analiza unui fond de investiii i decizia de investire trebuie efectuate numai n cunotin de cauz, ncadrnd fondul respectiv n categoria din care acesta face parte. Astfel, spre exemplu, nu se pot compara performantele unui fond monetar cu cele ale unui fond diversificat, sau nivelul de risc al unui fond de instrumente cu venit fix de cel al unui fond de aciuni. Strategia, obiectivele i modul de operare al fiecrui fond depind de categoria n care acesta se ncadreaz. Clasele diferite de fonduri mai ofer o posibilitate interesant: alctuirea unui portofoliu de fonduri de investiii. Spre exemplu, un investitor cu tolerana redus la risc, dar care vrea totui o cretere puin mai mare dect cea oferit de instrumentele cu venit fix, poate crea un portofoliu format dintr-un fond de instrumente cu venit fix (75% din suma disponibil pentru investiie, spre exemplu) i un fond de aciuni (25% din sum). O asemenea abordare este foarte simpl n cazul n care se alege un administrator de fonduri care administreaz mai multe 17
fonduri din clase diferite; n acest caz investitorul va putea investi n acelai timp i n mai multe fonduri din clase diferite.
II. APARIIA I EVOLUIA FONDURILOR MUTUALE N EUROPA
II.1. CONCEPTUL I ETAPELE APARIIEI FONDURILOR MUTUALE
18
Fondurile mutuale reprezint unul din fenomenele financiare cele mai spectaculoase ale secolului XX,cu o evoluie foarte dinamic n cea de-a doua jumtate a secolului i ndeosebi n anii receni. Spectaculozitatea fenomenului se remarc n primul rnd prin evoluia deosebit a numrului fondurilor i a activelor gestionate, dar i din diversificarea gamei de produse oferite i mbuntirea performanelor obinute n raport cu alte instrumente de investiie. Industria fondurilor mutuale a crescut foarte mult n a doua jumtate a secolului XX. Dezvoltarea rapid la nivel mondial se traduce prin suma activelor gestionate. Cifrele referitoare la evoluia activelor gestionate n SUA sunt gritoare n acest sens: acestea au crescut de la 450 milioane USD la sfritul anului 1940, la 134 miliarde USD n 1979 i la 6400 de miliarde n 20011. In ultimii 20 de ani ai secolului XX creterea activelor a fost de 4700%. numrul fondurilor a crescut cu 1400%, iar numrul indivizilor care investesc n fonduri americane a crescut de la 6% din populaia american n 1980 la 49% n 2000, demonstrnd rolul crescnd pe care acestea l-au dobndit ca vehicul de investiie. Locul numrul doi dup SUA l ocup Europa (predominante fiind Frana i Luxemburg), urmate de Japonia, Australia i Canada. Motivul proliferrii deosebite a fondurilor const n proliferarea clientelei i a organismelor promotoare. ntruct populaia decepionat de randamentul slab al produselor bancare tradiionale, lipsit de mijloacele necesare gestiunii directe i stimulat de avantajele oferite de gestiunea colectiv s-a ndreptat ctre fondurile de investiii. Ca minare, a aprut n mod firesc, tendina de creare de fonduri noi, care a dus ulterior la un nivel nalt de sofisticare i de creativitate n domeniu. Investiiile colective au aprut pentru prima dat n secolul XIX. la iniiativa societilor engleze, dar dezvoltarea lor se datoreaz americanilor. Industria gestiunii colective a cunoscut n dezvoltarea sa trei etape importante: Prima etap este cea de apariie a instrumentelor gestiunii colective. Primele fonduri mutuale au aprut n anii 1920 n America, ca rspuns la interesul publicului pentru investiiile n aciuni ntr-o perioad de cretere economic ridicat. In anii 1930, odat cu criza economic, devine necesar o limitare a dezvoltrii gestiunii colective pentru a se evita sau limita falimentul micilor investitori. Primele legi promulgate n acest domeniu stabilesc principiile generale de
1
Investment Company Institute. " Mutual Fund Fact Book". SUA. ediiile 2002. 2001. 2000 - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE
19
organizare i funcionare a societilor de gestiune, care trebuiau sa obin acordul autoritii pieei de capital att pentru funcionare ct i pentru aprobarea titlurilor gestionate. Informarea corect a clienilor era obligatorie n scopul atragerii ncrederii publicului. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, se asist la organizarea industriei investiiilor colective, favorizat de conjunctura economic (cretere economic - inflaie mic, dobnzi mici). Pn la criza de la nceputul anilor 1970, fondurile ncep s se diferenieze n funcie de obiectivul de gestiune, dar i n funcie de metoda de gestiune, metoda de selectare a titlurilor, orizontul de investiie, filozofia de investire. Se dezvolt tehnici de msurare a performanelor, tehnici de marketing, se multiplic reelele de comercializare, se diversific clientela. Cea de-a treia etap n dezvoltarea a investiiilor colective este etapa ntririi i accenturii reglementrilor de securitate, ntr-o perioada n care conjunctura economic se schimb foarte mult. Informarea clientului este mult mai controlat i sancionat atunci cnd nu este respectat. Administrarea n comun a plasamentelor de capital este un proces vast care pune n relaie disponibilitile rezultate n urma procesului de economisire i cererea de resurse financiare din economia unei tari. Instituiile implicate n acest proces se regsesc sub denumiri diverse n diferite ri: n Statele Unite ale Americii sunt cunoscute sub denumirea de Fonduri Mutuale (Mutual Funds), n Anglia exista Uudertakiug for Colective Investmeut n Transferable Securities - UCITS), iar n Frana exista generic Organisme de Plasament Colectiv n Valori Mobiliare, care mbrac diverse forme Societi de Investiii cu Capital Variabil (SICAV), Fonduri Comune de Plasament (FCP). etc. In ara noastr se ntlnesc ca fonduri deschise de investiii (mutuale), societile de investiii financiare (SIF) i fonduri cu capital de risc. Activitatea organismelor gestiunii colective, const n strngerea capitalului, chiar i sub forma sumelor mici, care apoi este investit n valori mobiliare, urmrind principiul diviziunii riscurilor. Astfel, se constituie un portofoliu colectiv, fiecare investitor deinnd o cot parte, proporional cu aportul su. i pe care o poate rscumpra atunci cnd dorete s-i recupereze banii. Suma pe care o primete investitorul la rscumprare poate fi inferioar sau superioar celei vrsate, depinznd de evoluia pieelor financiare i rezultatele obinute de gestionarii fondurilor. In scopul protejrii investitorilor i dat fiind ca fondurile sunt prin definiie colectori
20
ai economisirii publice, activitatea lor este n rile dezvoltate supus unei reglementri detaliate de ctre Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare, regulile deontologice fiind stabilite n general de un organism coordonator: n SUA cunoscut sub numele de Institutul Fondurilor de Investiii (Investment Compauy Institute, prescurtat ICI), n Frana: Asociaia Societilor i Fondurilor Franceze de Investiii (ASFFI), n Luxemburg: Asociaia Luxemburghez a Fondurilor de Investiii (ALFI), n Anglia: Association of Unit Trusts and Iiivestment Funds (AUTIF) , iar n ara noastr: Uniunea Organismelor de Plasament Colectiv n Valori Mobiliare (UNOPCVM). La nivel european s-a fondat n 1974 Federaia European a Fondurilor i Societilor de Investiii (FEFSI), organizaie paneuropean format din cele 15 ri membre ale Uniunii Europene, plus Elveia i cteva state candidate la Uniunea European: Cehia, Ungaria i Polonia. FEFSI s-a creat n scopul promovrii oportunitilor de plasament egale pe toate pieele europene, meninerii proteciei investitorilor i al prezervrii integritii industriei prin promovarea unor nalte standarde etice ale profesiei la un nivel omogen pe plan european.
II.2. PREMISELE APARIIEI I DEZVOLTRII FONDURILOR MUTUALE
Fenomenele care au stat la baza apariiei gestiunii colective sunt: diversificarea, dezintermedierea i globalizarea. De-a lungul timpului investitorii i-au manifestat interesul pentru plasamente de capital tot mai diverse, n cutarea unor randamente sporite. n timp ce aciunile s-au dovedit a fi plasamentul cel mai performant, net superior obligaiunilor i aurului. Cu ct durata de deinere a unui plasament este mai lung, cu att volatilitatea cursurilor se diminueaz i converge ctre un grad de fluctuaie incompresibil. Prin urmare, activele financiare ale pieei de capital s-au dovedit mai performante, dar i mai riscante prin volatilitatea lor. Interesul investitorilor pentru optimizarea cuplului rentabilitate-risc a dus la diversificarea oportunitilor de plasament, complexitatea crescnd a pieelor de capital din ultimii ani aducnd cu sine un grad nalt de sofisticare a instrumentelor de plasare a banilor. Aadar, odat cu diversificarea produselor de fructificare a capitalurilor n vederea obinerii unor randamente maxime n condiii minime de
21
risc, fondurile de investiii au aprut ca instrumente noi care permiteau democratizarea plasamentelor pieelor de capital. Alturi de diversificare, dezintermedierea bancar constituie o premis a apariiei i dezvoltrii fondurilor. In ultimele decenii s-a nregistrat la nivelul populaiei din rile dezvoltate o tendin accentuat de schimbare a structurii plasamentelor financiare. Astfel populaia i-a redus drastic ponderea activelor deinute n bnci i s-a reorientat ctre pieele de capital fie prin deinerea direct de titluri ale pieei de capital, renunnd s mai plteasc costul intermedierii, fie prin ndreptarea ctre serviciile oferite de profesionitii specializai n gestionarea portofoliilor de valori mobiliare. Astfel procesul dezintermedierii a avut efecte asupra structurii pieelor financiare, ca urmare a reorientrii populaiei spre active mai atractive prin profitabilitatea i comoditatea oferit. Rolul bncilor n atragerea economiilor populaiei i redistribuirea lor ctre agenii economici pentru realizarea de investiii s-a redus drastic, lsnd astfel loc altor instrumente printre care i fondurile mutuale, a cror putere a devenit semnificativ. Cea de a treia premis, globalizarea financiar a stat la baza apariiei dar i a difuzrii gestiuni colective la nivel internaional. Fenomenul globalizrii financiare, manifestat n principal prin trei procese majore: liberalismul financiar, dereglementarea i inovaia tehnologic, este unul din fenomenele majore ale ultimilor ani, care a dus la rspndirea i difuzarea unor fenomene la nivel mondial, printre care se numra i internaionalizarea pieei financiare, diversificarea instrumentelor de plasament de capital, multiplicarea tehnicilor de gestionare a portofoliilor de valori mobiliare. Odat cu acest fenomen, fluxurile internaionale de capital au crescut mult n anii 1990. Activele gestionate de investitorii instituionali ai rilor dezvoltate, au ajuns la peste 30 mii de miliarde USD n 2001, aproape la acelai nivel cu PIB-ul mondial. Prin liberalizarea fluxurilor de capital i ctigarea credibilitii pieelor titluri de valoare, aceste fonduri au dus la schimbarea oportunitilor i riscurilor ntr-o serie de ri i regiuni. Consecin a sistemului financiar internaional global a fost i dezvoltarea n economiile avansate a unui pool de resurse din economisire n cutarea rentabilitii i diversificrii riscului. Astfel, creterea veniturilor i mbtrnirea populaiei a dus la liberalizarea micrilor
22
de capital n multe pri ale lumii, incitnd investiiile transfrontaliere. dar si la crearea unor instrumente noi de gestiune a acestor resurse cum sunt i fondurile de investiii. Disponibilitatea acestor pool-uri de economii este ns privit din dou puncte de vedere. Pe de o parte, fluxurile de capital promoveaz o alocare eficient a economisirii globale ctre cei mai eficieni utilizatori, permind rilor n dezvoltare accesul la un zcmnt de capital internaional, care s completeze resursele lor naionale, dar pe de alta parte, fluxurile de capital sunt foarte sensibile la evoluia rentabilitii i a riscului fiind deci nclinate ctre oscilaii substaniale, pieele financiare ale rilor cele mai dezvoltate fiind afectate din cauza efectului contagios al crizelor care se propag pe o piaa globalizat.
II.3. SISTEMUL INVESTIIILOR MUTUALE N EUROPA EVOLUII I TENDINE ACTUALE
Investiiile n fondurile mutuale asigur un echilibru optim ntre rentabilitate i risc. Nu trebuie uitat c fondul mutual are o istorie lung i solid n economiile dezvoltate. ri precum SUA, Anglia sau Frana cunosc o adevrata explozie a acestor instrumente, datoria avantajelor clare n comparaie cu alte forme de economisire i investiii (depozite bancare, aciuni la burs, etc). Uniunea Naional a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC)1 a devenit membra a Asociaiei Europene a Fondurilor Mutuale i Societilor de Administrare (EFAMA), potrivit unui comunicat emis ieri de UNOPC. Pentru membrii UNOPC, intrarea n rndurile acestei organizaii europene asigur accesul industriei romneti de profil la toate normele i standardele EFAMA. Prin adoptarea acestor norme se va realiza n Romnia promovarea i implementarea n ntreaga industrie a standardelor specifice care guverneaz aceasta activitate n spaiul Uniunii Europene. Fondurile mutuale din Europa au czut victime crizei financiare de pe pieele internaionale de capital de anul trecut, investitorii fcnd retrageri nete de 40 de miliarde de euro din fonduri in ultimul trimestru al anului trecut, arata raportul trimestrial al Asociaiei Europene a Fondurilor i Administratorilor de Active (EFAMA).
23
Creterea volatilitii pe pieele de aciuni din Europa a sczut drastic apetitul investitorilor pentru plasamente in fondurile deschise de aciuni care au raportat ieiri nete de 25 de miliarde de euro n ultimul trimestru al anului. Pe de alt parte, creterea dobnzilor a diminuat vizibil randamentele reale ale fondurilor de obligaiuni, crescnd ns atractivitatea depozitelor bancare. Fondurile de investiii din Europa au trecut prin cea mai dificil perioad din ultimii treizeci de ani n semestrul al doilea al anului trecut, volatilitatea ridicata a Burselor internaionale i erodarea ncrederii n sectorul bancar fiind principalele provocri cu care s-au nfruntat administratorii de fonduri n 2007, susine Mathias Bauer, preedintele Asociaiei Europene a Fondurilor i Administratorilor de Active (EFAMA).1 Ritmul de cretere al activelor nete a ncetinit vizibil anul trecut pn la un plus de 4,2%, de aproximativ trei ori mai puin dect avansul nregistrat de activele nete ale fondurilor mutuale europene n 2006, potrivit EFAMA. n ultimele trei luni din 2007, investitorii au fcut retrageri nete de 40 de miliarde de euro din fonduri, ducnd astfel la o depreciere de 2% a activelor nete ale fondurilor deschise de investiii pn la 6.203 de miliarde de euro. n Europa, fondurile de investiii cel mai puin lovite de agresivitatea turbulentelor financiare au fost cele din Luxemburg i Irlanda, avnd n vedere ca aceste dou piee i bazeaz vnzrile de active pe clieni din afara Europei, mai exact din Asia si America de Sud. Fondurile de investiii din Europa Central i de Est, unde volumul de fonduri este vizibil mai redus dect cel din statele vest-europene, au continuat s creasc anul trecut ntr-un ritm mai lent ns fa de anii anteriori. Industria romneasca a fondurilor mutuale a raportat anul trecut un avans al activelor nete de peste 50%, n scdere fa de 2006 cnd ritmul anual de cretere a depit 85%. n condiiile unei instabiliti bursiere prelungite, interesul i plasamentele investitorilor se vor deplasa dinspre fondurile de aciuni spre fondurile monetare. Activele fondurilor de investiii au sczut cu 58 de miliarde de euro, pn la 15.631 de miliarde de euro la nivel mondial n al doilea trimestru, arat statisticile realizate de Asociaia European a Administratorilor de Fonduri (EFAMA) i Institutul Companiilor de Investiii
1
In mai 2008 aceasta ascociatie si-a schimbat denumirea, noul nume fiind Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania AAF - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE
24
(ICI). Cea mai mare depreciere a fost nregistrat de fondurile de investiii din Europa, ale cror active au sczut cu 2,3% n trimestrul al doilea, pn la 5.457 miliarde de euro, urmate de fondurile de investiii din Statele Unite ale Americii, care au pierdut 0,13% din active, pn la 7.407 miliarde de euro. Fondurile din Asia i Africa au ncheiat al doilea trimestru cu creteri de 1,1%, respectiv 3,5%. La finalul lunii iunie, activele fondurilor de aciuni deineau o pondere de 42% din activele totale al fondurilor la nivel mondial. Fondurile de obligaiuni deineau o cota de 17%, iar activele fondurilor monetare reprezentau 23% din activele totale al fondurilor de investiii. Restul de 10% este reprezentat de activele fondurilor diversificate.
Fonduri diversificate; 11%
Fonduri monetare; 25%
Fonduri de actiuni; 45%
Fonduri de obligatiuni; 19%
Tipuri de fonduri de investitie - Iunie 2008
Fondurile mutuale din Europa au nregistrat n trimestrul al treilea cele mai mari ieiri nete din istorie, de 92 miliarde euro, n contextul acutizrii lipsei de ncredere a investitorilor i
25
a volatilitii de pe pieele financiare, arat raportul trimestrial emis de Asociaia European a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Este pentru prima dat n istorie cnd fondurile deschise de investiii din Europa raporteaz ntr-un singur trimestru ieiri nete de 92 miliarde euro. Retragerile nete au accelerat pe fondul creterii panicii n rndul investitorilor care au ctat sa se adposteasc de volatilitatea fr precedent de pe pieele de obligaiuni i de credit, dar i de avalana de tiri negative privind impactul crizei financiare asupra economiei reale, scrie EFAMA n raportul trimestrial. Aproape toate categoriile de fonduri deschise de investiii - de obligaiuni, de aciuni i diversificate - au pierdut din active, mai puin fondurile monetare care au ncheiat trimestrul al treilea cu intrri nete. Retragerile fcute de investitori n trimestrul al treilea reprezint 1,9% din activele tuturor fondurilor, i 2,5% din activele fondurilor de aciuni, respectiv 3,8% din activele fondurilor de obligaiuni. n trimestru al treilea, cele mai consistente ieiri nete au fost raportate de fondurile mutuale domiciliate n Luxembourg (23,5 mld. euro), cele din Frana (20,8 mld. euro), i fondurile din Spania (12,8 miliarde euro). Singurele industrii europene care au ncheiat trimestrul al treilea cu intrri nete sunt cele din Romnia (30 milioane euro), Liechtenstein (326 milioane euro) i Elveia (1,8 miliarde euro).
350 300 250 200 150 100 50 0 2006 2007 2008 foduri de obligatiuni Iesiri nete raaportate de fondurile m utuale din Europa Fonduri de actiuni
n primele nou luni ale anului, volumul ieirilor nete raportate de fondurile mutuale din
fonduri Europa se ridic la 193 miliarde euro, n comparaie cu anii 2007 i 2006 care au fost ncheiai diversificate
cu intrri nete de 47 miliarde euro, respectiv de 348 miliarde euro. Cu un volum total al ieirilor
26
nete de 134 miliarde euro n primele nou luni ale anului, fondurile de aciuni au fost cele mai lovite de criza financiar, urmate de fondurile de obligaiuni i cele diversificate cu ieiri nete de 105 miliarde euro, respectiv 16 miliarde euro. Fondurile monetare au atras un volum net de 72 mld. euro n primele nou luni ale anului. Activele nete totale al fondurilor mutuale din Europa au sczut cu 6,4% n trimestrul al treilea pn la 5.181 miliarde euro. Peste 77% din deprecierea suferit a fost cauzat de scderea activelor fondurilor de aciuni. Raportat la finalul anului trecut, deprecierea activelor se ridic la 15,9%.
II.4. SISTEMUL INVESTIIILOR MUTUALE N ROMNIA EVOLUII I TENDINE ACTUALE
La noi n ar, primii ani de dezvoltare a acestei industrii a fondurilor mutuale (19931996) au fost marcai de anumite dificulti, datorit insuficienei reglementri n domeniu, a lipsei oportunitilor de investiie oferite de piaa financiar n acea perioad, precum i a politicilor de investire neadecvate a primelor fonduri. Este bine cunoscut opiniei publice cazul SAFI-FMOA, care a adus mari prejudicii investitorilor prin imposibilitatea onorrii cererilor de rscumprare. Fondul a fost transformat n fond nchis de investiii cu numele Fondul Oamenilor de Afaceri (avnd acelai administrator SAFI Invest). i celelalte fonduri nfiinate la acea vreme Credit Fond i Dacia Felix s-au confruntat cu probleme serioase, datorit dificultilor menionate anterior, dar i a problemelor cu care s-au confruntat bncile depozitare ale fondurilor n acea perioad Credit Bank, respective Dacia Felix. Aceste probleme au fost ns depite de cele dou fonduri, acestea funcionnd normal i avnd n prezent o evoluie ascendent. Menionm i cazul fondului Investitor, ce s-a nfiinat dup cele trei fonduri menionate mai sus, i care, ulterior, a fost nevoit s se nchid i s restituie banii investitorilor. Trebuie amintit i criza Fondului Naional de Investiii i a Fondului Naional de Acumulare. Acestea, prin reclama agresiv i raportarea unor performane neadecvate i fr
27
legtur cu realitatea economic au reuit atragerea a sute de mii de investitori ce au depus mii de miliarde de lei n cele dou fonduri. n final, cele dou fonduri s-au dovedit a fi un paravan pentru un furt organizat, n prezent existnd anse foarte reduse pentru recuperarea sumelor investite. Pierderile cauzate de cderea fondurilor ar fi putut fi evitate n parte prin respectarea unui alt principiu diversificarea plasamentelor. Revenind la fondurile cu o funcionare corect, n ultimii ani investiia n aceste fonduri a asigurat o rentabilitate superioar celei de depozite bancare, n condiiile unor riscuri relative reduse. Fondurile mutuale funcioneaz dup reguli clare, bine stabilite i cunosc o reglementare strict de ctre autoriti ale statului i un nivel ridicat de control din partea bncilor depozitare. Gradul de transparen atins de majoritatea fondurilor n ceea ce privete structura plasamentelor, gradul de risc i evoluia activului net unitar permite oricrei persoane interesate s aprecieze atractivitatea acestor instrumente i s se orienteze spre fondul pe care l consider adecvat scopurilor sale. n primul rnd, este foarte important de tiut c investiia n fondurile mutuale indiferent de categoria din care fac parte ca i investiia pe burs, presupune asumarea unui orizont de timp mai lung cel puin 3-5 ani. n consecina, analitii recomand o investiie actual n fondurile de aciuni, ns numai n cazul n care nu se ateapt un randament satisfctor imediat. Acest lucru se datoreaz faptului c nu se poate estima cu exactitate momentul finalizrii crizei financiare care caracterizeaz economia mondial n aceast perioad. De aceea, trebuie pus n balan raportul ctig-orizont de timp. Ultimul raport publicat de European Fund and Asset Management Association (EFAMA) readuce n atenie decalajul enorm existent ntre piaa fondurilor mutuale din Romnia i cele din restul rilor europene. Diferenele sunt uriae ns nu doar fa de pieele rilor vest-europene, ci i fa de cele din Europa Central. C suntem ultimii sau printre ultimii ne-am cam obinuit, atunci cnd privim diversele rapoarte i studii realizate de instituiile i organizaiile internaionale. nsa raportul EFAMA, care conine datele comparative din 26 de ri europene, printre care i Romnia, le ntrece parc pe toate.
28
Suntem nu doar ar cu cele mai puine fonduri mutuale dintre cele 26 luate n calcul de autorii raportului, ci i cei care avem cele mai mici active administrate de societile care gestioneaz fondurile deschise de investiii. Si nu doar ca nivel, ci i ca ordin de mrime, Romnia fiind singura ar ale crei active administrate exprimate n milioane euro formeaz un numr de doar 3 cifre. Cu un activ net de numai 265 de milioane de euro la sfritul anului 2007, fondurile autohtone nu dein nici mcar 1% din totalul activelor deinute de fondurile poloneze. Din pcate, comparaia rmne la fel de dezavantajoasa i atunci cnd ne referim la ri cu mult mai puini locuitori dect Romnia. n Slovenia, activele nete sunt de 11 ori mai mari dect n Romnia, n Slovacia de 12 ori, n Cehia de 19 ori, iar n Ungaria de 32 de ori. Raportul EFAMA arat c la sfritul anului 2007, Romnia era pe ultimul loc i n ceea ce privete numrul de fonduri deschise de investiii din Europa (doar 41). Din pcate, asta nu ne ajuta prea mult n ceea ce privete activele medii administrate de fondurile romneti. Dac n cazul Romniei, fondurile mutuale gestioneaz,n medie, 6,5 milioane de euro, n Slovenia nivelul mediu ajunge la 27 de milioane euro, iar n Polonia media este de 164 de milioane de euro. Nici la capitolul ponderii activelor nete ale fondurilor deschise de investiii n PIB, Romnia nu sta mai bine. Procentul n cazul rii noastre este de doar 0,2%, n vreme ce polonezii i slovenii cocheteaz undeva n zona 9-10%, slovacii - n jur de 6%, iar cehii - spre 4%. Raportul EFAMA are i meritul c ne ajut s nelegem profilul de risc al investitorilor de pe diversele piee central i est-europene. Probabil stimulai de performanele bune ale bursei de valori din anii precedeni, investitorii romni au un profil de risc ridicat peste 80% dintre active fiind plasate n fondurile de aciuni i n cele diversificate. Procentul este depit ns de investitorii din Slovenia aproape 98% i cei din Polonia peste 87%. De partea cealalt, investitorii din Slovacia, Cehia i Ungaria sunt cu mult mai prudeni, fondurile monetare i cele de obligaiuni deinnd mai bine de 60% din totalul fondurilor gestionate pe respectivele piee.
29
n rile din regiune, investitorii n fonduri mutuale sunt taxai de obicei atunci cnd achiziioneaz uniti de fond, spre deosebire de situaia de la noi, cnd comisioanele apar cu precdere la rscumprarea unitilor. n foarte multe cazuri, nsa, chiar i aceste comisioane dispar dac perioada de investire depete 1-2 ani. n rile n care investiiile n fonduri mutuale au intrat n obinuina populaiei, societile de administrare percep comisioane la cumprarea unitilor de fond. Aceste comisioane sunt mult mai mari dect cele percepute la noi i reprezint sursa de finanare pentru dezvoltarea reelei de distribuie a fondurilor. Pe de alta parte, investitorii strini sunt obinuii s realizeze plasamente pe perioade mai mari - de regula, civa ani - iar societile de administrare recomand perioade cuprinse ntre cel puin 5 i 20 de ani pentru fiecare tip de plasament. La noi, situaia este ns ceva mai diferit. Investitorii autohtoni doresc realizri remarcabile pe o perioada scurta de timp. De aceea, majoritatea fondurilor romneti percep comisioane la rscumprare pentru a descuraja comportamentul speculativ n anumitele perioade ale pieei. Cu toate acestea, se pot observa o serie de avantaje n a plasa bani n industria fondurilor mutuale din Romnia, att din perspectiva comisioanelor percepute ct i a randamentelor obinute. De exemplu, comparnd fondurile de aciuni KD Maximus din Romnia i KD Russia din Slovenia putem spune ca fondul de la noi percepe comisioane la cumprare ntre 0,1% si 2%, dar totodata percepe i comision la rscumprare de 1,5% pentru retrageri n mai puin de 60 de zile. Cel din urma, KD Russia percepe comisioane mult mai mari, ntre 2% i 3,9%, dar n schimb nu percepe comision la rscumprare. n Cehia, fondurile administrate de CSOB percep comisioane la cumprare de maxim 3% n funcie de tipul de fond ales dar i de suma investit. Dei nu se percep comisioane la rscumprare, suma minima necesara este de aproape 200 de euro la intrarea n orice tip de fond iar societatea de administrare recomand o perioad alocat investiiei ntre 1 i 2 ani pentru fondurile monetare i de peste 7 ani la fondurile de aciuni. n schimb, fondurile din ara noastr recomand o perioad de sub 1 an pentru fondurile mutuale i de 3 ani cel puin pentru cele de aciuni.
30
Industria fondurilor mutuale din Bulgaria a aprut mai trziu, prima societatea de administrare Elana - fiind nfiinat n anul 2002. Fondurile Elana percep comisioane att la cumprare cuprinse ntre 0,1% si 0,75% ct i la rscumprare ntre 0,35% i 0,75% n funcie de tipul de fond dar indiferent de perioada de deinere. Pentru fondurile Pioneer, vecinii din Ungaria trebuie s plteasc comisioane fixe att la intrare ct i la ieirea din investiia fcut. Pentru fondurile monetare i de obligaiuni comisionul este de 2 euro la intrare i tot 2 euro la ieire. Aceeai modalitate de taxare se aplic i la fondurile de aciuni Pioneer, doar ca valoarea este dubl. n schimb, fondul cu investiii mixte internaionale nu percepe comision la cumprare iar comisionul de 5% la rscumprare dispare abia dup 5 ani. Dar daca ne-am raporta la suma de 5.000 lei, peste care comisioanele la cumprare sunt negociabile pentru fondurile Pioneer din Romnia, un investitor care plaseaz sub aceasta suma n orice tip de fond pltete un comision cuprins intre 1% si 3%. Avantajul vine ns din partea comisioanelor la rscumprare care sunt zero, mai puin la fondul de aciuni Premio la care acestea se reduc treptat i dispar dup 1 an. Fondurile mutuale romneti au fost performerele Europei Centrale i de Est n trimestrul al treilea, reuind s atrag de la investitori intrri nete de 30 de milioane de euro cnd fondurile din regiune raportau retrageri de pn la jumtate de miliard de euro. Lunile iulie, august i septembrie au fost cele mai negre din istoria fondurilor mutuale din Europa, cnd au fost nregistrate retrageri nete de 92 miliarde euro, n contextul acutizrii crizei financiare i al panicii n rndul investitorilor. Cele mai mari victime din Europa Central i de Est au fost fondurile poloneze, slovace i ungare, care au pierdut 552 milioane euro, 202 milioane euro, respectiv 173 milioane euro n trimestrul al treilea, potrivit statisticilor Asociaiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Cele trei piee sunt i printre cele mai dezvoltate din regiune. Intrrile nete de 30 de milioane de euro atrase n trimestrul al treilea urc astfel fondurile mutuale romneti pe primul loc n rndul fondurilor central i est-europene din punctul de vedere al vnzrilor nete. Mai mult, cele 30 de milioane de euro au ajutat industria local s urce n clasamentul european al fondurilor mutuale dup volumul activelor nete de pe ultimul pe penultimul loc, devansnd Bulgaria.
31
"Nu doar la nivel regional, ci i la nivel de grup, am constatat ca trimestrul al treilea a fost o perioad mai bun pentru fondurile romneti fa de alte piee", a spus Drago Neacu, preedintele societii de administrare BCR Asset Management, membr a grupului austriac Erste. Dei anul trecut fondurile bulgreti au ctigat lupta cu fondurile locale, raportnd un volum al activelor nete de 436 milioane euro, mai mult cu 170 milioane euro dect omoloagele romneti, criza financiar de anul acesta a lovit mai puternic n industria bulgar. La finalul primului semestru, activele nete ale fondurilor bulgreti au sczut pn la 300 milioane euro, pentru a ncheia trimestrul al treilea la nivelul de 237 milioane euro. n comparaie, fondurile romneti au raportat fluctuaii reduse ale activelor nete, de la 266 milioane euro la sfritul anului trecut la 251 milioane. euro la finalul primului semestru, i pn la 245 milioane. euro la sfritul lunii septembrie. "Rezistena" mai ridicat a industriei locale n fata crizei i gsete explicaie n evoluia fondurilor monetare i de obligaiuni, plasamente preferate de investitori pe timp de criz. Astfel, fondurile monetare i de obligaiuni au reuit s amortizeze prin intrrile raportate pierderile nregistrate de fondurile de aciuni i cele diversificate. n Romnia, ponderea fondurilor de obligaiuni n activele totale ale industriei este de aproape 30%, n timp ce fonduri diversificate i de aciuni controleaz 46% din active, iar n Bulgaria, peste 80% din activele industriei sunt concentrate n fonduri de aciuni i diversificate. Fondurile BCR Monetar i BCR Obligaiuni, administrate de societatea BCR Asset Management, au fost motoarele de cretere ale industriei locale, cu intrri nete de 23 milioane euro din totalul de 30 milioane euro la nivelul industriei. n trimestrul al treilea, fondurile de obligaiuni au cumulat intrri nete de 22 milioane euro, din care 18,4 milioane euro au fost atrase de BCR Obligaiuni. BCR Monetar a atras n acelai interval 4,6 milioane euro, din totalul de 19 milioane euro ct au fost intrrile nete totale ale fondurilor monetare. "Exist potenial c intrrile n fondurile de plasamente n instrumente cu venit fix s se continue i n ultimul trimestru al anului, compensnd astfel retragerile din fonduri de aciuni i dnd o ans ntregii industrii s ncheie anul cu intrri mai mari dect retragerile", a continuat Neacu de la BCR.
32
Daca pe plan local, fondurile de obligaiuni au atras cele mai consistente plasamente din partea investitorilor, pe plan european, fondurile de obligaiuni au pierdut din active, n timp ce fondurile monetare s-au situat n topul preferinelor investitorilor europeni. Spre deosebire de fondurile de obligaiuni, fondurile monetare sunt plasamente mult mai lichide fiind recomandate ca investiii pe termen scurt. Fondurile monetare sunt "un refugiu" unde investitorul i poate parca banii pn la revenirea pieei de aciuni. "n Romnia, fondurile de obligaiuni nu sunt fonduri de obligaiuni n sens european. Ponderea obligaiunilor n activele fondurilor locale de obligaiuni nu este majoritara pentru ca nu se gsete "marf" n pia i este nevoit ca i administrator s plasezi activele n depozite bancare", a nchis Neacu.
33
III. ,,PREZENT" CARACERIZAREA ACTUALEI PIETE A FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA"
III.1. BURSELE EUROPENE Actiunile europene s-au apreciat in primele tranzactii, in special in sectorul bancar, dupa ce datele oficiale publicate in Statele Unite au aratat ca increderea consumatorilor din Statele Unite a crescut la cel mai inalt nivel al ultimelor opt luni, scrie Reuters. Indicele FTSEurofirst 300, al principalelor actiuni europene, a urcat cu 0,7%, in deschiderea sedintei. Indicele a urcat cu 5% in mai si este foarte probabil ca va inregistra o castiguri pentru a treia luna la rand, informeaza NewsIn.Titlurile UBS, Royal Bank of Scotland, Credit Agricole, Societe Generale, Lloyds si HSBC au inregistrat aprecieri intre 2% si 4%. Pe marile piete europene, indicele Cac 40 al bursei de la Paris a urcat cu 0,36%, la 3.281,92 puncte, in timp ce pe piata de la Londra, indicele Footsie-100 a crescut cu 0,34%, la 4.426,78 puncte. Indicele Dax, al pietei de la Frankfurt, a urcat cu 0,33%, la 4.985,6. III.1.2. Fondurile europene de investitii Intrarile de capital in fondurile de investitii din Europa s-au cifrat la 22 miliarde euro in primele trei luni ale anului, pe fondul revenirii pietelor financiare si a celor de capital, in timp ce rascumpararile s-au redus la 31 miliarde euro, fata de 140 miliarde euro in perioada similara a anului trecut, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Fondurilor si Administratorilor de Active (EFAMA).Dupa calmarea pietelor de la panica creata de falimentul Lehman Brothers si programele de sprijinirea a economiilor pornite de catre multe state, investitorii s-au reorientat spre fondurile de actiuni si obligatiuni din ianuarie 2009. Totusi, temerile legate de adancimea recesiunii si incertitudinile legate de felul in care administratia Obama va salva bancile din Statele Unite, a creat un nou val de turbulente in lunile februarie si martie.
34
Aceste evenimente au cauzat rascumparari in partea investitorilor insa intr-o masura mai mica lasand de inteles ca dinamica negativa, din perioada verii lui 2007 si luna octombrie din 2008, s-a mai atenuat.
III.2. DISPUNEREA NOUA RASTOARNA REGULAMENTUL VECHI Cum va fi:
administratorii pot stabili "momentul zilei" (cut-off time) in functie de care se
calculeaza pretul de cumparare/rascumparare al unei unitati de fond
dividendele nu se inscriu in activul fondului/SIF-urilor decat in momentul
incasarii, pana atunci sumele respective sunt considerate obligatii si sunt incluse in categoria "Dividende sau alte drepturi de platit"
valorile mobiliare tranzactionate pe o piata regelementata sunt evaluate in activul
fondurilor de investitii/SIF-uri la pretul de inchidere, iar valorile mobiliare tranzactionate in cadrul altor sisteme decat pietele reglementate-la pretul mediu din ziua pentru care se efectueaza calculul. Cum a fost:
pretul de cumparare/rascumparare al unei unitati de fond este pretul valabil
pentru ziua in care se efectueaza cumpararea/rascumpararea
valorile mobiliare admise la tranzactionare pe o piata reglementata se
inregistreaza in activul fondului la pretul de referinta din ziua pentru care se efectueaza calculul, iar cele care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata sunt evaluate la cea mai mica dintre valoarea de achizitie si valoarea contabila pe actiune
nu face referiri la inregistrarea dividendelor.
III.2.1. Bancile si fondurile mutuale

35
Opt banci au ajuns sa gestioneze 90% din activele fondurilor mutuale locale, care au depasit pentru prima data un miliard de lei (255 mil. euro). Aproape 90% din activele nete totale de 1,07 mld. lei (253 mil. euro) ale fondurilor mutuale sunt pe mainile administratorilor bancari, care au profitat la maximum de apatia fata de risc a investitorilor si de forta de distributie a bancilor-mama. In prezent, piata fondurilor mutuale este disputata de opt administratori bancari, dintre care societatea Erste Asset Management, membra a grupului austriac BCR-Erste, este si liderul incontestabil cu o cota de 45,5% din piata, de patru administratori care apartin unor grupuri financiare si de sapte administratori independenti, neafiliati niciunui grup financiar-bancar, care au ajuns sa controleze cumulat 3,8% din activele pietei la sfarsitul primului trimestru, potrivit statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).
36
Suprematia bancilor va continua pe piata fondurilor mutuale, nu ma astept sa se schimbe structura actuala a pietei. Administratorii independenti nu au nicio sansa sa recapete suprematia. Fie vom asista la o consolidare a pietei prin fuziunea mai multor jucatori independenti, fie acestia se vor axa pe nise de piata", a spus Radu Hanga, directorul general al societatii de administrare BT Asset Management, membra a grupului Banca Transilvania, care detine 5,4% din piata. In urma cu patru ani, piata fondurilor mutuale era dominata de firme independente, care gestionau peste 50% din active, insa si dimensiunea pietei era mult mai redusa. Intrarea pe piata
37
a bancilor, care dispun de retele de distributie extinse, a determinat o crestere puternica a activelor.
Suprematia bancilor va continua pe piata fondurilor mutuale, nu ma astept sa se schimbe structura actuala a pietei. Administratorii independenti nu au nicio sansa sa recapete suprematia. Fie vom asista la o consolidare a pietei prin fuziunea mai multor jucatori independenti, fie acestia se vor axa pe nise de piata", a spus Radu Hanga, directorul general al societatii de administrare BT Asset Management, membra a grupului Banca Transilvania, care detine 5,4% din piata. In urma cu patru ani, piata fondurilor mutuale era dominata de firme independente, care gestionau peste 50% din active, insa si dimensiunea pietei era mult mai redusa. Intrarea pe piata a bancilor, care dispun de retele de distributie extinse, a determinat o crestere puternica a activelor.
III.2.2. Fondurile monetare administrate de banci In primul trimestru, cele mai mari si cele mai atractive fonduri mutuale au fost cele gestionate de administratorii bancari. La sfarsitul lunii martie, BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management, era cel mai mare fond mutual cu active nete de 228,1 milioane de lei, urmat de BCR Obligatiuni cu active nete de aproape 180 de milioane de lei si de fondul monetar Simfonia 1, administrat de BRD Asset Management, cu active nete de aproape 100 de milioane de lei. Dupa volumul intrarilor nete inregistrate in primele trei luni
38
ale anului, cele mai atractive fonduri mutuale au fost fondurile monetare cu un volum record de 109,2 milioane de lei. Dobanzile ridicate la depozitele bancare - principalul plasament al fondurilor monetare, forta de distributie bine dezvoltata alaturi de apatia la risc a investitorilor au facut ca fondurile monetare sa se vanda "ca painea calda" in primele trei luni ale anului. Cel mai performant fond mutual este Orizont, administrat de societatea Aviva Investors, cu un randament de 16,4% pe ultimele 12 luni, urmat la scurta distanta de BCR Monetar cu o performanta pe ultimele 12 luni de 14,3%. III.2.3. Sansa administratorilor mici este revenirea Bursei Administratorii independenti au toate sansele sa recupereze din cota de piata daca Bursa isi va continua trendul de revenire. De asemenea, liberalizarea distributiei prin agenti de vanzari si prin vanzari online va fi in avantajul administratorilor independenti, O revenire a pietei de actiuni ii va avantaja pe administratorii independenti din perspectiva ca acestia sunt specializati pe acest segment de piata si ca randamentele ridicate obtinute de fondurile de actiuni in 2005, 2006 si 2007 au vandut aceste produse fara a fi nevoie de o retea de distributie dezvoltata, spun administratorii. La sfarsitul lunii martie, aproape 50% din activele fondurilor mutuale erau plasate in depozite bancare, 29% din active erau investite in obligatiuni si doar 8,5% in actiuni cotate, potrivit raportului lunar AAF.
III.2.4. Cresterea fondurilor mutuale Apatia la risc a investitorilor alaturi de randamentele ridicate au adus 52,5 mil. lei (12,2 mil. euro) in conturile fondurilor monetare luna trecuta, ceea ce a urcat activele din piata la un nivel record, de 991 mil. lei (230 mil. euro). Fondurile monetare au incheiat luna februarie cu active nete in valoare de 436 mil. lei, mai mult cu aproape 25% fata de sfarsitul anului trecut. Doar in luna februarie aceasta categorie de fonduri a atras 52,5 mil. lei de la investitori, volum aproape dublu fata de intrarile nete din
39
luna ianuarie. La sfarsitul lunii februarie in fondurile monetare investeau un numar de 15.805 investitori, mai mult cu 3.000 de investitori fata de luna ianuarie. Fondurile BCR Monetar si Raiffeisen Monetar au fost performerii lunii februarie, cu intrari nete de 38,7 mil. lei, respectiv 17 mil. lei. BCR Monetar a inregistrat un randament de 13,2% in ultimele 12 luni. Intrat in piata in septembrie 2008, Raiffeisen Monetar a inregistrat un randament 6,8% din momentul lansarii si pana la sfarsitul lunii februarie. Performantele pozitive ale fondurilor monetare sunt in mare parte sustiunte de dobanzile bancare, depozitele fiind principalul plasament al acestei categorii de fonduri. Gratie activelor mari, care pot depasi in anumite cazuri si 180 mil. lei, fondurile monetare pot negocia cu bancile dobanzi la depozitele in lei care trec de 25% pe an pentru perioade scurte de timp. Fondurile de actiuni, plasamente cu grad ridicat de risc, au continuat sa piarda bani si in luna februarie, inregistrand iesiri nete de 600.000 lei, mult sub nivelul raportat de fondurile diversificate care au pierdut 3 mil. lei si de fondurile de obligatiuni care au inregistrat iesiri nete de 1,3 mil. lei. Retragerile facute de investitori din fondurile de actiuni au fost cauzate si de faptul ca Bursa si-a continuat declinul in luna februarie. In luna februarie, BCR AM si-a consolidat pozitia pe piata fondurilor mutuale, depasind pragul de 100 mil. euro active nete in administrare si 25.000 de investitori. Astfel, divizia de administrare din cadrul grupului financiar bancar BCR-Erste a ajuns sa controleze 44,2% din activele de 991 mil. lei ale fondurilor mutuale. La mare distanta urmeaza pe locul secund BRD AM cu active nete in gestiune de 132,3 mil. lei si Raiffeisen Asset Management cu 98,1 mil. lei. Cel mai mic administrator de fonduri mutuale este Investica Asset Management care gestioneaza active de 970.000 lei provenind de la 35 de investitori. Valoarea unitatilor fondurilor mutuale va fi calculata pe baza preturilor la zi ale actiunilor de pe Bursa III.2.5. Fondurile de actiuni De frica crizei financiare, administratorii au desfiintat barierele existente intre categoriile de fonduri mutuale in privinta construirii portofoliilor.
40
Multe dintre fondurile de actiuni au devenit fonduri diversificate, in timp ce unele fonduri monetare au portofolii similare fondurilor de obligatiuni. Cu toate acestea, administratorii isi vand in continuare fondurile fara a tine seama de modificarile de portofoliu. Fondurile mutuale se grupeaza in patru categorii dupa modul in care isi investesc activele (structura de portofoliu), fiecarei categorii fiindu-i asociat un grad de risc si, implicit, un potential de castig: fonduri de actiuni, diversificate, monetare si fonduri de obligatiuni. Atunci cand un investitor cumpara o unitate la un fond de actiuni, acesta "cumpara" si potentialul de risc ridicat si potentialul de castig ridicat, iar atunci cand cumpara o unitate a unui fond monetar, acesta "achizitioneaza" un produs cu risc minim si cu potential de castig la nivelul dobanzilor bancare. Teoretic, fondurile de actiuni investesc minim 66% din active in actiuni, incadrandu-se in categoria plasamentelor cu risc ridicat. Practic, la sfarsitul lunii decembrie, multe din fondurile de actiuni aveau expuneri pe Bursa mult sub pragul de 66% din active, potrivit statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Mai mult, fondurile de actiuni Investica Altius si Star Next au investit in depozite bancare 58,2%, respectiv 42,7% din active, ponderi similiare cu cele ale fondurilor de obligatiuni BT Obligatiuni si BCR Obligatiuni. Clasificarea fondurilor mutuale a fost realizata de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF), folosind standardele europene, insa nu exista un regulament/norma care sa stabileasca oficial clasificarea fondurilor. Astfel, clasificarea AAF este recomandata si nu impusa administratorilor. In cazul in care nu sunt respectate pragurile de expunere, AAF nu poate penaliza administratorii, ci doar atentiona. "Daca administratorii de fonduri nu respecta pragurile de expunere impuse de clasificare, Asociatia nu ii poate decat atentiona. Iar in cazul fondurilor de actiuni care nu se incadreaza in categorie timp de mai multe luni la rand, am decis sa le transferam in categoria 'altele', pana la revenirea la expunerea categoriei", a spus Adrian Tudose, director executiv al AAF. Proiectul de modificare a Regulamentului 15 din 2004, care stabileste modul de functionare a fondurilor de investitii, include o clasificare a fondurilor mutuale. Acesta se afla pe masa de discutii a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare de mai bine de un an. In absenta unei clasificari reglementate a fondurilor mutuale, administratorii pot in continuare sa "desfiinteze" barierele existente intre categoriile de fonduri.
41
Anul trecut, pentru a veni in sprijinul administratorilor si al investitorilor in fonduri, Asociatia Europeana a Administratorilor de Fonduri (EFAMA) a propus coborarea pragului de expunere a fondurilor de actiuni de la 90% din active pe piata actiunilor pana la 85%. Conform acestui sistem, pe piata locala vor ramane doar doua fonduri "autentice" de actiuni.
III.2.6. Evolutia negativa a fondurilor mutuale Criza financiara a schimbat radical infatisarea fondurilor mutuale in 2008, determinand o contractie puternica a fondurilor diversificate si de actiuni, care a fost compensata insa de cresterea fondurilor monetare si de obligatiuni. Piata fondurilor mutuale a incheiat anul 2008 cu active nete de 940 mil. lei (236 mil. euro), mai putin cu 14 mil. lei fata de sfarsitul anului precedent, in contextul uneia dintre cele mai agresive deprecieri cunoscute de Bursa, potrivit raportulul Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Per ansamblul industriei, fondurile mutuale au inregistrat intrari nete de peste 287 mil. lei (78 mil. euro) in 2008, doar fondurile monetare si cele de obligatiuni reusind sa atraga 312,8 mil. lei (85 mil. euro) de la investitori, in timp ce din fondurile de actiuni au iesit bani. Desi cea mai mare parte a administratorilor de fonduri estimau la inceputul anului chiar o dublare a activelor pentru 2008, mizand pe experienta din anii anteriori, activele fondurilor mutuale au incheiat primul an pe minus dupa mai bine de opt ani de cresteri accelerate. De la un avans de 86% al activelor nete in 2006, fondurile deschise de investitii au raportat in 2007 o rata de crestere de peste 50%. Niciunul dintre administratori nu a prevazut agresivitatea si amplitudinea crizei financiare din 2008 care a "topit" activele fondurilor de actiuni si a alungat investitorii din aceste fonduri. In 2008, fondurile de actiuni au pierdut 5.124 de clienti, ajungand la 12.482 de investitori la sfarsitul lunii decembrie, si active nete in valoare de 286 mil. lei, de 3,5 ori mai mici decat la finalul anului 2007. Astfel, fondurile de actiuni s-au prabusit de la o cota de piata de 42% in decembrie 2007 la o cota de 12% in decembrie 2008, trase in jos atat de scaderile bursiere, cat si din cauza retragerilor facute de investitori. Indicii Bursei de la Bucuresti au
42
incheiat anul cu scaderi cuprinse intre 70% si 85%, cele mai mari din istoria de 14 ani a pietei romanesti. Alaturi de fondurile de actiuni, au pierdut teren si fondurile de plasamente diversificate, care au incheiat anul 2008 cu active nete de 202 mil. lei, in scadere cu 41,2% fata de 2007. Fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze o parte din pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate si retragerile facute de investitorii din aceste tipuri de fonduri. Acestea au beneficiat de dobanzile ridicate practicate de banci, mai ales in a doua parte a anului cand criza de lichiditati a determinat o competitie puternica din partea bancilor pentru atragerea de bani din piata. Cu o crestere a activelor de aproape 200% pana la 595 mil. lei si cu 12.431 de clienti atrasi, anul 2008 a fost cel mai bun an din istoria fondurilor monetare si de obligatiuni. Cele cinci fonduri monetare de pe piata locala au incheiat anul 2008 cu active nete de 349 mil. lei, ajungand astfel sa detina o cota de 37,2% din piata fondurilor mutuale. Principalul motor de crestere al fondurilor monetare a fost fondul BCR Monetar, administrat de societatea BCR Asset Management, care doar in luna decembrie a atras intrari nete record de 30,3 mil. lei si 2.208 clienti noi. Alaturi de fondurile monetare, fondurile de obligatiuni au fost in centrul atentiei investitorilor anul trecut, inregistrand o crestere a activelor nete peste 236% in 2008. Cu active nete in valoare de 246 mil. lei de la 14.071 investitori, fondurile de obligatiuni controleaza peste 26% din activele industriei. Fondurile de obligatiuni au fost in 2008 cele mai profitabile plasamente din industria fondurilor mutuale. Fondul de obligatiuni Orizont, administrat de societatea Aviva Investors, este performerul anului 2008, cu un randament de 14%, urmat la scurta distanta de fondul de obligatiuni BCR Obligatiuni cu o performanta anuala de 12,5%. Pe locul al treilea se situeaza BCR Monetar cu un randament in 2008 de 11,4%.
III.2.7. Fondurile mutuale castiga teren
43
Piata fondurilor mutuale este foarte slab dezvoltata in Romania, insa perspectivele ei sunt promitatoare, releva o analiza a Raiffeisen Asset Management. "In tarile dezvoltate, activele financiare ale populatiei (depozite, fonduri de investitii, fonduri de pensii, actiuni, obligatiuni, polite de asigurare) au valori ridicate. In Romania remarcam o preponderenta a plasamentelor in depozite, a caror pondere in PIB este de 16%. Dezvoltarea economica a Romaniei va conduce la o reducere a plasamentelor in depozite si la migrarea sumelor in alte active financiare. Pe termen mediu, fondurile de pensii vor avea o pondere importanta. Potrivit Raiffeisen Asset Management, valoarea activelor fondurilor deschise de investitii raportata la numarul de locuitori atinge 23.000 de euro inFranta, 1.350 de euro in Ungaria, 935 de euro - Cehia, 715 euro in Slovacia, 676 de euro in Polonia si numai 15 euro in Romania. Astfel, scaderea dobanzilor ar putea sa-i determine pe clientii traditionali ai depozitelor bancare sa caute randamente mai ridicate, cum sunt cele oferite de fondurile mutuale.
44
III.2.8. Activele fondurilor mutuale au sarit de 220 mil. euro Activele nete ale fondurilor deschise de investitii (FDI) au ajuns in luna mai la 725,8 milioane lei (221,7 milioane euro), in crestere cu 8,1% fata de aprilie si cu 14,6% comparativ cu sfarsitul anului 2006, potrivit datelor Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). Calculate in euro, activele nete ale fondurilor mutuale au avansat in mai cu 9,9% fata de luna anterioara si cu 18,5% fata de luna similara din 2006. La sfarsitul lunii aprilie, activul net al fondurilor de investitii era de 671,6 milioane lei (201,7 milioane euro). Fondurile monetare aveau analizat la sfarsitul lunii un activ net de 119,85 milioane lei, in scadere cu 0,7% fata de luna anterioara, in vreme ce activul net al fondurilor cu plasamente preponderent in obligatiuni era de 62,275 milioane lei, in scadere cu 0,2% fata de luna aprilie. Fondurile deschise de actiuni aveau un activ net de 291,9 milioane lei, in crestere cu 21%, inregistrand cel mai mare activ net dintre fonduri, iar fondurile cu plasamente diversificate au avut un activ net de 251,78 milioane lei, in crestere cu 2% fata de luna precedenta. In acest an, din punctul de vedere al activelor nete, fondurile diversificate au un castig de 5%, fondurile de actiuni au crescut cu 42,8%, fondurile de obligatiuni au o crestere de 1,6%, iar fondurile monetare au inregistrat o scadere de 6,3%. Activele fondurilor sunt echivalente cu aproximativ 0,2% din PIB sau cu 0,6% din capitalizarea Bursei. Activele nete ale celor 33 de fonduri deschise de investitii care activeaza pe piata au atins pentru prima data 221,7 milioane de euro, iar evolutia pietei bursiere si randamentele superioare inflatiei aduse de fondurile mutuale au facut posibila cresterea activelor.
III.2.9. Fondurile mutuale romanesti Fondurile mutuale romanesti au fost performerele Europei Centrale si de Est in trimestrul al treilea, reusind sa atraga de la investitori intrari nete de 30 de milioane de euro cand fondurile din regiune raportau retrageri de pana la jumatate de miliard de euro. Lunile iulie, august si septembrie au fost cele mai negre din istoria fondurilor mutuale din Europa, cand au fost inregistrate retrageri nete de 92 mld. euro, in contextul acutizarii crizei financiare si al panicii in randul investitorilor.
45
Cele mai mari victime din Europa Centrala si de Est au fost fondurile poloneze, slovace si ungare, care au pierdut 552 mil. euro, 202 mil. euro, respectiv 173 mil. euro in trimestrul al treilea, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Cele trei piete sunt si printre cele mai dezvoltate din regiune. Intrarile nete de 30 de milioane de euro atrase in trimestrul al treilea urca astfel fondurile mutuale romanesti pe primul loc in randul fondurilor central si est-europene din punctul de vedere al vanzarilor nete. Mai mult, cele 30 de milioane de euro au ajutat industria locala sa urce in clasamentul european al fondurilor mutuale dupa volumul activelor nete de pe ultimul pe penultimul loc, devansand Bulgaria. Desi anul trecut fondurile bulgaresti au castigat lupta cu fondurile locale, raportand un volum al activelor nete de 436 mil. euro, mai mult cu 170 mil. euro decat omoloagele romanesti, criza financiara de anul acesta a lovit mai puternic in industria bulgara. La finalul primului semestru, activele nete ale fondurilor bulgaresti au scazut pana la 300 mil. euro, pentru a incheia trimestrul al treilea la nivelul de 237 mil. euro. In comparatie, fondurile romanesti au raportat fluctuatii reduse ale activelor nete, de la 266 mil. euro la sfarsitul anului trecut la 251 mil. euro la finalul primului semestru, si pana la 245 mil. euro la sfarsitul lunii septembrie. "Rezistenta" mai ridicata a industriei locale in fata crizei isi gaseste explicatie in evolutia fondurilor monetare si de obligatiuni, plasamente preferate de investitori pe timp de criza. Astfel, fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze prin intrarile raportate pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate. In Romania, ponderea fondurilor de obligatiuni in activele totale ale industriei este de aproape 30%, in timp ce fonduri diversificate si de actiuni controleaza 46% din active, iar in Bulgaria, peste 80% din activele industriei sunt concentrate in fonduri de actiuni si diversificate. Fondurile BCR Monetar si BCR Obligatiuni, administrate de societatea BCR Asset Management, au fost motoarele de crestere ale industriei locale, cu intrari nete de 23 mil. euro din totalul de 30 mil. euro la nivelul industriei.
46
In trimestrul al treilea, fondurile de obligatiuni au cumulat intrari nete de 22 mil. euro, din care 18,4 mil. euro au fost atrase de BCR Obligatiuni. BCR Monetar a atras in acelasi interval 4,6 mil. euro, din totalul de 19 mil. euro cat au fost intrarile nete totale ale fondurilor monetare. Exista potential ca intrarile in fondurile de plasamente in instrumente cu venit fix sa se continue si in ultimul trimestru al anului, compensand astfel retragerile din fonduri de actiuni si dand o sansa intregii industrii sa incheie anul cu intrari mai mari decat retragerile. Daca pe plan local, fondurile de obligatiuni au atras cele mai consistente plasamente din partea investitorilor, pe plan european, fondurile de obligatiuni au pierdut din active, in timp ce fondurile monetare s-au situat in topul preferintelor investitorilor europeni. Spre deosebire de fondurile de obligatiuni, fondurile monetare sunt plasamente mult mai lichide fiind recomandate ca investitii pe termen scurt. Fondurile monetare sunt "un refugiu" unde investitorul isi poate parca banii pana la revenirea pietei de actiuni. In Romania, fondurile de obligatiuni nu sunt fonduri de obligatiuni in sens european. Ponderea obligatiunilor in activele fondurilor locale de obligatiuni nu este majoritara pentru ca nu se gaseste "marfa" in piata si esti nevoit ca administrator sa plasezi activele in depozite bancare. III.2.10. Cinci mituri despre fondurile mutuale Miturile sunt adevaruri fundamentale cu care oamenii fac ordine in haos. Cand vine vorba insa de investitii, miturile sunt de cele mai multe ori false. Cu toate acestea, multi dintre investitori aleg sa isi atarne decizia de investitie in cuiul presupunerilor si al adevarurilor pe jumatate "adevarate", adica al miturilor. In cazul fondurilor mutuale, miturile false s-au hranit din teorii si legi care, din pacate, nu sunt intotdeauna imbatabile. Investitiile pe termen lung dau intotdeauna randament. Numerosi sunt profetii investitiilor pe termen lung, si de cele mai multe ori acestia au dreptate. Cu precizarea insa ca investitiile sa fie facute in fondul potrivit. O investitie prost facuta ramane neschimbata un an si peste zece ani. Investitorii care au plasat in fondurile de actiuni acum doi ani pentru ca randamentele erau de doua cifre si care acum inregistreaza pierderi de doua cifre se pot simti vizati. O crestere poarta in ea potentialul unei descresteri,
47
astfel ca investitiile in fonduri nu trebuie ghidate doar dupa randament, cat dupa anduranta la risc si pierderi, profilul investitional al clientului, obiectivele acestuia si modul in care acestea corespund cu cele ale fondului. Investitiile in fondurile mutuale sunt plicitisitoare Investitorii in actiuni sunt de cele mai multe ori dependenti de adrenalina "bursiera" si nu investesc in fonduri mutuale cu aceleasi entuziasm si fervoare. Cine ar investi intr-un fond mutual care creste probabil de doua ori mai incet decat o actiune de pe Bursa? Poate ca fondurile mutuale nu "accelereaza" investitiile clientului, dar pe buna dreptate ca vor sti sa franeze mai bine atunci cand SIF-urile pierd aproape 18% din valoare intr-o zi. Atunci cand piata pierde mai mult de 40% intr-un semestru, iar pierderea cea mai mare a unui fond mutual este sub scaderea Bursei, cel mai probabil ca investitorii se pot lipsi de adrenalina bursiera. Fondurile mutuale sunt prea diversificate Fondurile mutuale investesc in prea multe titluri pentru a aduce avantaje investitorului. De cele mai multe ori diversificarea s-a dovedit a fi cel mai bun antidot al riscului, si exista nenumarate cazuri in care a dat roade. In primul semestru indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate la Bursa, a incheiat primul semestru cu o depreciere de 33,8%, iar BET-C, indicele care include toti emitentii bursieri, a scazut cu 30,4 %, indicele celor cinci SIF-uri a pierdut peste 41% din valoare. Investica Altius, cel mai performant fond de actiuni, a raportat in acelasi interval o pierdere de 19,3%, investind intr-un portofoliu de peste 20 de actiuni. Fondurile mutuale sunt prea scumpe Fondurile mutuale nu sunt ieftine. Comisioanele de administrare pentru un fond diversificat sau de actiuni variaza in medie intre 0,25% si 1% pe luna din valoarea activului. Nu trebuie neglijat insa ca un administrator de fond isi foloseste timpul si expertiza in beneficiul investitorilor. Mai mult, daca investitiile in fonduri au o "varsta" mai mare de un an, ele sunt impozitate cu 1%, in timp ce plasamentele la Bursa, indiferent de durata, sunt "taxate" cu 16%. Fondul cel mai ieftin este si cel mai bun Atunci cand un investitor compara doua fonduri mutuale, tentatia este de a alege pe cel care are pretul cel mai mic, mai exact unitatea de fond cea mai ieftina. Pretul unitatii de fond, in termeni investitionali- valoarea activului net unitar VUAN, depinde de durata de functionare a
48
fondului si de performanta acestuia. Sa luam de exemplu doua fonduri: A si B. VUAN-ul fondului A este 50 de lei, iar cel al fondului B este de 20 de lei. Sa presupem ca investim cate 5.000 de lei in ambele fonduri, vom primi astfel 100 de unitati si 250 de unitati in schimb. Presupunand in continuare ca fondul A aduce un randament de 20%, in timp ce fondul B un randament de 10%, astfel unitatea de fond A creste pana la 60 de lei, iar cea fondului B pana la 22 de lei. Plasamentul in fondul A urca pana la 6.000 de lei, iar plasamentul in B urca pana la 5.500 de lei. Astfel, fondul A, care l-am considerat mai scump, a dus un profit mai mare. III.2.11. Fondurile de investitii in Franta Jean-Bernard Lafonta a incalcat o lege nescrisa a eticii de business franceze in vara anului trecut cand firma sa a acumulat actiuni in cadrul Saint-Gobain, cea mai veche companie a tarii, fara sa incerce sa obtina acordul presedintelui acesteia, Jean-Louis Beffa, scrie Bloomberg. Lafonta, in varsta de 46 de ani, CEO al Wendel, un fond de private equity care detine in prezent 21% din Saint-Gobain, a incalcat din nou conventiile in septembrie, cand l-a sunat pe Beffa, in varsta de 66 de ani, pentru a-i spune ca doreste sa ajute cel mai mare furnizor de materiale de constructii din Europa sa-si creasca profitul.
III.2.12. Fondurile mutuale din Romania relativ cu celelalte fonduri mutuale din Europa Romania are mult de recuperat pe linia dezvoltarii industriei fondurilor mutuale, intrucat ocupa ultima pozitie in topul tarilor europene din punctul de vedere al numarului acestor organisme. Cu numai 20 de fonduri deschise de investitii, Romania a fost devansata de tari precum Slovacia (40), Cehia (53) si Ungaria (97). De asemenea, nici sumele pe care investitorii le aloca pentru plasamente in fonduri mutuale nu sunt semnificative. Astfel, valoarea investitiilor in fonduri deschise de investitii este in Romania de numai 3 euro/persoana, adica mult mai mica decat in alte tari europene. Prin comparatie, investitorii din Polonia aveau plasati, in 2004, 238 euro/persoana in fonduri mutuale, cei din Ungaria 347 euro/persoana, iar cei din Slovenia 588 euro/persoana. Fruntase din acest punct de vedere sunt Irlanda, unde valoarea a ajuns la 101.405 euro/persoana, si SUA cu 27.063 euro/persoana. Cu toate acestea, potentialul pietei romanesti este mare, ceea ce atrage tot mai multe societati sa lanseze fonduri de investitii. Deja reprezentantii KD Investments Romania, societate
49
care administreaza fondul KD Maximus, lansat in iunie 2004, si-au anuntat intentia de a lansa si alte fonduri de investitii, inclusiv unul axat n principal pe obligatiuni. III.2.13. Fondurile mutuale si Bursele din afara UE Fondurile mutuale au plecat in cautare de randamente pe pietele externe care nu fac parte din spatiul Uniunii Europene, si sunt mai putin conectate la turbulentele financiare de pe pietele internationale. Deprecierile puternice suferite de piata locala de capital alaturi de lichiditatea redusa a indreptat atentia fondurilor de investitii spre plasamente externe. Pietele de capital tinta sunt mai putin cele din Vestul si Centrul Europei, piete considerate mature si sensibile la turbulentele financiare, cat Serbia si Muntenegru, Rusia si Brazilia care au statutul de piete emergente, unele dintre acestea fiind chiar in urma pietei locale ca stadiu de dezvoltare. Bursa de Valori din Belgrad de exemplu avea la sfarsitul lunii iunie o capitalizare de 15,7 miliarde de euro, iar indicele bursier BELEX15, principalul indice al Bursei sarbesti care include cele mai lichide 15 companii listate, s-a depreciat cu 23% in primul semestru. In comparatie, Bursa de la Bucuresti a marcat o capitalizare bursiera de aproape doua ori mai mare in iunie, iar deprecierea principalului indice BET a fost de aproape 34% in primele sase luni. Administratorii locali de fonduri au putina experienta in iesirea pe pietele externe, in principal din cauza volumelor relativ mici de active pe care le administreaza, care nu amortizeaza costurile destul de ridicate ale tranzactionarii pe piete straine. Cresterile semnificative raportate de piata locala in ultimii ani au tinut de asemenea fondurile de investitii acasa, multi dintre administratori considerand anul trecut ca nu pot fi marcate randamente mai mari peste granite. Societatea Vanguard Asset Management a demarat anul trecut un proiect prin care Fondul Oportunitati Nationale sa faca investitii pe pietele de capital din Austria si Bulgaria. Corectiile bursiere agresive au amanat insa planurile administratorului pentru anul viitor. Alaturi de lipsa de lichiditate, obstacol de care se pot lovi fondurile locale de investitii pe pietele emergente din afara UE, riscul valutar este un alt factor care trebuie luat in seama.
50
III.2.14. Pierderile fondurilor de actiuni Fondurile de actiuni au pierdut mai mult de un sfert din banii investitorilor in primele sase luni ale anului, din totalul celor 14 fonduri doar doua reusind sa marcheze o scadere mai mica de 25%. Randamentul mediu al celor 14 fonduri de actiuni cu o istorie mai mare de sase luni a fost de minus 30% in primul semestru, depreciere similara celei raportate de Bursa in acelasi interval. Indicele BET-C, care reflecta evolutia de ansamblu a preturilor tuturor societatilor listate la Bursa, s-a depreciat cu 29% in primul semestru, in timp ce indicele celor cinci societati de investitii financiare-BET-FI a pierdut aproape 40%. Diferenta intre cel mai performant si cel mai slab fond este mare. Investica Altius, administrat de Investica Asset Management, incheie primul semestru cu o scadere de 19,3%, in timp ce perdantul industriei, Raiffeisen Romania Actiuni, administrat de Raiffeisen Asset Management, a raportat o depreciere de 39,1%. Ambele fonduri de actiuni au intrat pe piata in luna august a anului trecut, perioada care a coincis cu inceputul corectiilor bursiere de amploare. Indiferent de fondul de actiuni in care au investit la inceputul anului, toti investitorii sunt pe minus la sfarsitul lunii iunie. Astfel, daca un investitor a plasat 1.000 de lei la inceputul anului in fondul de actiuni Intercapital, acesta mai are in cont in prezent 700 de lei, iar daca ar fi preferat un alt fond, Transilvania de exemplu, acesta ar fi ramas cu 745 de lei. Investitorul marcheaza pierderea doar atunci cand iese din fond, mentinerea plasamentului pe o perioada mai lunga de timp putand amortiza scaderea.
III.2.15. Cei mai mari administratori de fonduri mutuale Cele mai mari zece fonduri mutuale dupa activele nete au ajuns la o avere cumulata de aproape 1,2 mld. lei (285 mil. euro), volum record in conditiile in care intreaga industrie formata din 53 de fonduri atingea active nete de 1,06 mld. lei la sfarsitul lunii aprilie.
51
Performanta a fost sustinuta de evolutia activelor din luna mai, cand cele mai mari zece fonduri si-au crescut activele cu peste 200 milioane de lei (circa 48 mil. euro) cumulat. Primele doua pozitii in clasamentul celor mai bogate fonduri mutuale sunt ocupate de fondurile BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management, cu active nete de 352,5 mil. lei de la 17.510 investitori, si de Raiffeisen Monetar, administrat de Raiffeisen Asset Management, cu active nete de 204,4 mil. lei de la 3.337 investitori la inceputul lunii iunie. BCR Monetar a inregistrat in mai o crestere de 24% a activelor, in timp ce activele Raiffeisen Monetar au raportat o crestere record de 50% sustinuta de subscrieri de peste 50 de miioane de. lei. Ascensiunea celor doua fonduri a fost rapida, avand in vedere ca Raiffeisen Monetar a fost lansat in vara anului trecut, iar BCR Monetar a fost lansat in toamna anului 2007. Ultimul loc pe podium il ocupa fondul de BCR Obligatiuni, Asset administrat Erste
Management, cu active nete de 198,7 mil. lei de la 10.532 investitori la inceputul lunii iunie, in conditiile in care a inregistrat o scadere de aproape 3 mil. lei a activelor in mai. Fondul monetar Simfonia 1, administrat de BRD Asset Management, ocupa locul al patrulea in topul celor mai mari fonduri mutuale, cu active nete de 176 mil. lei de la 13.167 investitori. Lansat in 2001, Simfonia 1 este cel mai longeviv fond monetar din piata, doar in intervalul aprilie 2008-aprilie 2009 inregistrand o crestere a activelor cu 81 mil. lei si a numarului de investitori cu 5.497.
III.2.16. Fondurile de actiuni incep sa mai recupereze
52
Situate pe ultimele doua pozitii, BT Maxim, administrat de BT Asset Management, si Raiffeisen Prosper sunt singurele fonduri de actiuni care apar in clasamentul celor mai mari fonduri. La inceputul lunii iunie, BT Maxim numara 1.744 de investitori si active nete de 30.8 mil. lei In ultimul an, activele fondurilor de actiuni s-au topit sub impactul crizei financiare care a dus Bursa la minime istorice si i-a facut pe investitori sa isi retraga banii din fonduri. Daca topul ar fi fost realizat in vara anului 2007, inainte de declansarea crizei, clasamentul ar fi fost dominat de fondurile de actiuni ale caror active atingeau un maxim de 82,5 milioane de lei la Raiffeisen Prosper. Totusi, cresterile din ultimele trei luni de pe Bursa au determinat si o revenire pentru fondurile de actiuni la nivelul activelor, chiar daca subscrierile pe acest segment sunt inca reduse.
III.2.17. Dimensiunea fondurilor monetare Pentru fondurile monetare si de obligatiuni, care domina clasamentelor celor mai mari fonduri, dimensiunea este importanta. Cu cat activele nete ale unui fond monetar sunt mai mari, cu atat creste puterea de negociere a dobanzilor la depozite bancare - principalul plasament al acestuia. Dezavantajul consta in faptul ca activele mari au tendinta de a "dilua" randamentul fondului. Chiar daca fondul obtine dobanzi peste media pietei, activele mari pot infuenta in sens negativ impactul dobanzilor asupra randamentului. In cazul fondurilor de actiuni, activele mari pot deveni un obstacol in a obtine randamente ridicate si de a lua parte la oportunitatile din piata.
III.2.18. Activele fondurilor mutuale in 2009 Activele fondurilor mutuale au crescut cu aproape 60% pana la o valoare record de 1,49 miliarde de lei in primele cinci luni ale anului, potrivit raportului lunar emis de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). Numarul total de investitori in fonduri mutuale a ajuns la 114.027, in crestere cu 25% in primele cinci luni.
53
Din randul celor 53 de fonduri mutuale, fondurile cu plasamente monetare au inregistrat cea mai ridicata crestere a activelor anul acesta, respectiv de aproape 140% pana la 838 milioane de lei. Fondurile de actiuni au raportat o crestere de 22,3% a activelor nete pana la 104 milioane de lei. III.2.19. Activele fondurilor deschise de investitii Activele nete ale fondurilor deschise de investiii au sporit cu 13,1% n luna mai, la un nou nivel istoric de 1,493 miliarde lei, n condiiile n care fondurile monetare au atras n ultima lun 161,3 milioane lei, arat datele transmise mari de Asociaia Administratorilor de Fonduri din Romnia. Astfel, activele fondurilor monetare totalizau 838 milioane lei la sfritul lunii mai, cu 26% peste nivelul afiat n aprilie. Creterea activelor fondurilor monetare vine n contextul n care subscrierile fcute luna trecut pe aceast seciune au nsumat 161,3 milioane lei, ceea ce reprezint cea mai mare parte a subscrierilor fcute pe sectorul fondurilor deschise. De asemenea, fondurile monetare au adus cel mai mare aport, de 56%, la totalul activelor fondurilor deschise Activele fondurilor de aciuni au avut o evoluie uor ascendent n luna mai, cu o cretere de 2,8%, pn la 104 milioane lei, n timp ce activele fondurilor cu plasamente diversificate au cobort cu 4%, la nivelul de 228 milioane lei. De asemenea, fondurile cu plasamente n instrumente cu venit fix au nregistrat o cretere a activelor cu 2,9% n mai, pn la 249 milioane lei. Numrul de investitori n fondurile deschise a crescut cu circa 14% n mai, la nivelul de 114.027. n ceea ce privete fondurile nchise de investiii (AOPC), activele totale au sczut cu 1% n a cincea lun a acestui an, la 99 milioane lei, nivel cu 24% mai mare dect cel de la finalul anului trecut. Erste Asset Management se menine n top, cu cea mai mare cot de pia
54
n clasamentul administratorilor de fonduri deschise de investiii, Erste Asset Management (fost BCR Asset Management) s-a meninut detaat n pe primul loc i n mai, cu active n administrare de 596,7 milioane lei, fiind urmat de Raiffeisen Asset Management, cu active de 248,9 milioane lei i 16,7% din pia. BRD Asset Management s-a situat pe a treia poziie n mai, cu active totale gestionate de 201,4 milioane lei i o cot de pia de 13,5%, iar activele administrate de OTP Asset Management au ajuns la 101,7 milioane lei, ceea ce corespunde unei cote de pia de 6,8%. Administratorul de fonduri BT Asset Management s-a clasat pe locul cinci, cu active de 77,3 milioane lei i o cot de pia de 5,2%.
55
IV. ,,PERSPECTIVE" - PERSPECTIVE PRIVIND VIITORUL APROPIAT AL PIETEI FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA
IV.1. CALCULAREA VALORII FONDURILOR MUTUALE Prin dispunerea de masuri care modifica modul de calcul al VUAN-ului, CNVM face primii pasi spre eliminarea speculatorilor din fondurile mutuale, raspunzand astfel cererilor insistente primite in ultimii ani de la jucatorii din piata. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a operat printr-o dispunere de masuri primele modificari in modul de functionare a fondurilor de investitii si SIF-urilor, dupa doi ani de la aderarea la Uniunea Europeana si dupa aproape trei ani de la primele solicitari ale jucatorilor din piata. Una dintre cele mai importante modificari este cea cu privire la calculul valorii unitare a activului net (VUAN), pe baza careia se stabileste pretul de vanzare si rascumparare al unitatilor de fond, in cazul fondurilor care au investitii pe Bursa. VUAN-ul se va calcula pe baza preturilor actiunilor din ziua respectiva, ceea ce va elimina posibilitatea ca investitorii sa speculeze evolutia unitatilor de fond pe baza evolutiei de pe Bursa. Pana in prezent, VUAN-ul se calcula pe baza cotatiilor de pe Bursa din urma cu 2-3 zile, acest decalaj permitand cu destula exactitate investitorilor sa anticipeze evolutia titlurilor de fond pe termen scurt si sa vanda sau sa cumpere in consecinta. Speculatiile de acest fel dezavantajau investitorii pe termen lung in fonduri si i-au determinat pe administratori sa-si majoreze comisioanele de rascumparare pe termen scurt pana la 15%. Dispunerea de masuri aprobata vineri 6 februarie de catre CNVM mai prevede ca administratorii pot stabili momentul zilei ("cut-off time" ) la care se calculeaza pretul de cumparare al unei unitati de fond, tot in vederea evitarii speculatiilor care au facut cateva victime in randul fondurilor mutuale anul trecut.
56
De asemenea, in recenta dispunere de masuri, Comisia face referiri exacte la modul in care se inregistreaza dividendele in activul net al fondului, precum si ca valorile mobiliare care se tranzactioneaza pe o piata reglementata se inregistreaza in activul fondului la pretul de inchidere si nu la cel de referinta. Regulamentul 15 din 2004, care stabileste modul de functionare a fondurilor de investitii, administratorilor si Societatilor de Investitii Financiare (SIF-uri), este pe masa de modificari a Comisiei de anul trecut. In 2008, arbitrul pietei de capital a supus dezbaterii pietei mai multe proiecte de modificare a regulamentului, fara a aproba insa o varianta finala nici pana in prezent. Pana la finalizarea modificarii regulamentului, administratorii vor aplica prevederile recentei dispuneri de masuri. Administratorii si depozitarii au la dispozitie 90 de zile pentru de a se incadra in prevederile prezentei dispuneri. Modificarea documentelor de constituire ale fondurilor de investitie si SIF-urilor pentru aplicarea dispunerii se va realiza fara tarife. IV.2. FONDURILE DE ACTIUNI VS. FONDURILE MONETARE Raiffeisen Benefit este cel mai bine plasat fond diversificat in topul randamentelor, cu 14,45%, iar fondul de obligatiuni Aviva Investors Orizont este cel mai profitabil in clasa lui. Activele fondurilor monetare au crescut cu peste peste 33 mil. euro, dar retragerile din celelalte tipuri de fonduri reduc castigul din iunie al intregii piete, pana la circa 25 mil. euro. Activele totale depasesc 1,6 mld. lei (aproape 380 mil. euro). Pierderile inregistrate din 2007 incoace atarna mai greu, chiar daca cresterile de randament din 2009 sunt foarte mari. Practic, fondurile de actiuni doar au recuperat o parte din pierderile istorice. Investitorii se tem inca si prefera sa nu se angajeze in plasamente pe termen lung, explica Leonard Visan, presedintele Investica Asset Management, al carei fond, Investica Altius, se plaseaza in Top 10. Stabilitatea politicii de plasament si-a aratat roadele la fondul Omnitrust, administrat de SAI SIRA, care a inregistrat cel mai mare randament pe aceasta luna (potrivit datelor din 25 iunie), de 5,2%. Omnitrust a fost conceput tocmai ca un fond care sa profite de tendintele
57
intermediare (pe termen mediu si scurt - n.red.) si sa acumuleze aceste profituri, si nu am modificat aceasta strategie atunci cand piata s-a prabusit, explica Marius Olteanu, directorul general al SIRA. Omnitrust are active de 2,7 mil. lei (0,7 mil. euro). Pe de alta parte, printre cele mai performante cinci fonduri dintre toate cele 54 de pe piata se numara cele doua mici fonduri ale Prime Asset Management. Retragerile investitorilor acestora au provocat randamente mari, ca urmare a comisioanelor de rascumparare prohibitive, ridicate la un nivel inalt de catre administratori, pentru a inhiba speculatiile, potrivit lui Cosmin Brendea, presedintelele Prime AM. Si comisioanele de rascumparare intra tot in activele fondurilor, iar acestea au adus un plus de crestere, spune Cosmin Brendea. Nivelul comisioanelor a contat atat de mult, pentru ca nivelul activelor este foarte mic, de 0,6 milioane de euro pentru fondurile Prime Speed Capital si Prime Capital. Acestea aveau 45 de investitori, iar acum au de zece ori mai putini. Investitorii s-au reorientat spre investitia directa la Bursa, trecand la colegii nostri de la Prime Transaction, adauga Cosmin Brendea. Printre cele mai mari castigatoare ale lunii se numara si fonduri mari, precum KD Maximus, BT Index, Napoca sau Raiffeisen Romania Actiuni. Totusi, investitorii fondurilor Prime AM constituie exceptia de la regula evitarii plasamentelor in actiuni, chiar si prin intermediul fondurilor mutuale, care beneficiaza de o administrare specializata. In general, investitorii in fonduri asteapta consolidarea unei tendinte de crestere pe piata de actiuni, pentru a reintra la cumparare de titluri ale fondurilor de specialitate. Cum la acest moment inca sunt incertitudini pe piata de actiuni, nu se observa un interes substantial pentru fondurile de actiuni. In schimb, fondurile monetare au performante foarte bune in aceasta perioada (si in termeni de subscrieri nete - n.red.), chiar daca, de la inceputul anului, sub cele ale pietei de actiuni, spune Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.
IV.3. CHINA O POSIBILA PIATA PE VIITOR Cel putin trei societati romanesti de administrare a investitiilor (SAI) analizeaza oportunitatea expunerii pe piata Extremului Orient prin intermediul unor fonduri de investitii internationale. Avand in vedere contextul economiei globale, s-a conturat ideea investitiei in titluri din tarile emergente. Din ce in ce mai multe voci spun ca primele tari care vor depasi
58
criza economica si vor aduce profituri importante investitorilor, sunt cu precadere tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China), constata Dan Popovici, director de investitii al OTP Asset Management. Societatea isi bazeaza strategia in buna masura pe atragerea de resurse spre administrare prin fondurile cu capital garantat, structurate pe diferite tipuri de portofolii inclusiv externe, ultimul lansat fiind un fond structurat pe un indice modelat dupa indicele american S&P 500. Investigam posibilitatea de a avea expunere pe pietele BRIC, prin crearea unei expuneri pe indicii principali ai acestor piete sau pe indici generali ai pietelor BRIC, a declarat Dan Popovici pentru Business Standard. Directorul OTP AM crede ca o expunere pe un indice BRIC asigura accesul la potentialul de crestere a pietelor respective, fara sa mai fie nevoie sa desfasori o analiza extrem de laborioasa asupra unui numar mare de companii tranzactionate pe pietele in discutie. La randul sau, si Explore Asset Management ia in considerare diversificarea expunerilor, astfel incat sa oferim clientilor nostri posibilitatea de a beneficia de evolutiile burselor din alte zone ale lumii. Asia este una din variantele la care ne uitam deoarece este castigatoarea acestei crize. Marile tari precum China sau India nu sunt indatorate, ceea ce le va permite sa creasca peste media economiei mondiale in urmatorii 10 ani, spune Cristian Tudorescu, directorul general al Explore AM. Societatea administreaza, decocamdata doar conturi individuale ale investitorilor, dar prospecteaza variantele de lansare a unui fond de inevstitii mutual, pentru a satisface rigorile impuse SAI-urilor care se apropie de un an de activitate, de catre CNVM. Singura SAI care are expunere pe Asia este Raiffeisen Asset Management, prin intermediul unor fonduri mutuale administrate de JP Morgan, Robecco si Raiffeisen Capital Management. Expunerea pe China a acestor fonduri este de doar 10% in cazul primelor doua si de 30% la Raiffeisen Eurasia, fapt care corespunde politicii Raiffeisen AM de diversificare, potrivit lui Bogdan Bilaus, directorul de investitii al companiei. Consideram ca pietele emergente sunt mai bine pozitionate decat cele dezvoltate pentru perioada urmatoare, datorita cresterii cererii interne, gradului redus de indatorare si excedentelor bugetare. Exista foarte multe opinii in fovoarea teoriei ca, in urmatorul ciclu
59
economic, pietele emergente vor fi motorul cresterii economice globale. Banca Mondiala a revizuit estimarea cresterii economice din China o pana la 7,2% in 2009, fata de 6,5%, pe baza pachetului guvernamental de stimulare al economiei, in valoare de 585 miliarde de dolari, spune Bogdan Bilaus. Titlurile fondurilor straine acopereau peste 30% din activele fondului Raiffeisen Prosper, de 26,5 mil. lei (6,1 mil. euro) la 31 mai. Raiffeisen Prosper este si unul dintre fondurile de actiuni care au profitat cel mai mult de revenirea burselor din aceasta primavara. Administratorii exclud plasamentele directe in titluri chinezesti. Este mult mai avantajos sa investim prin intermediul unor fonduri de investitii, astfel incat, pentru un comision de administrare de 1-2%, sa beneficiem de expertiza altora, precizeaza directorul Raiffeisen AM. Altii exclud deocamdata chiar si expunerea indirecta in Asia, motivand eforturile prea mari de informare si analiza a oportunitatilor, fara sa excluda eventualitatea luarii unor pozitii prin intermediul firmelor de specialitate din grupurile bancare europene din care fac parte, care au fonduri cu expunere chineza. Deocamdata nu suntem interesati de acea zona din cauza resurselor mari de analiza si intelegere a acelei piete imense, chiar cand este vorba de a alege inte diferitele fonduri. Vom fi interesati dupa ce vom pune la punct o infrastructura de tranzactionare si o infrastructura de informare eficienta, cel mai probabil cu ajutorul colegilor nostri din Viena si a birourilor lor din Asia, spune Nicolae Albu, director de investitii al Erste Asset Management Romania. De altfel, bancile si SAI-urile care fac parte din grupuri multinationale au sau vor aduce pe piata fonduri administrate de companiile mama cu expunere asiatica, dar au o politica diferita de cea a Raiffeisen, preferand sa le ofere pe acestea, chiar daca implica si riscul valutar. IV.4. EVOLUTIA FONDURILE MUTUALE EUROPEENE Activele nete ale fondurilor mutuale din Romania vor continua sa aiba printre cele mai mari ritmuri de crestere din Europa, mai ales datorita imbunatatirii eforturilor de vanzare ale grupurilor bancare locale, potrivit administratorilor.
60
In primul trimestru, activele nete ale fondurilor romanesti au avut un ritm de crestere de 8,3% fata de 31 decembrie, pana la un total de 253 milioane de euro, cel mai mare dupa cel al pietei Turciei, de 14,5%, potrivit Asociatiei Europene a Fondurilor si Administratorilor (EFAMA). Cu siguranta, ritmul de crestere se va mentine si se va mari peste 10%, pentru ca resursele pietei sunt mari si cresc si eforturile de distributie. Economisirea este in crestere. In aprilie, cresterea de sold pozitiv al depozitelor bancare a fost de un miliard de lei, iar subscrierile nete in fonduri monetare a fost de circa 10% din aceasta suma. Ma astept la pastrarea acestei ponderi si in mai si in iunie, astfel ca ritmul cresterii din trimestrul al doilea va fi cel putin la fel de mare, spune Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management (RAM). Societatea administreaza fondul Raiffeisen Monetar, care are cel mai mare ritm de crestere de pe piata, de aproape opt ori in acest an, potrivit datelor afisate in 23 iunie. Fondurile monetare continua sa fie motorul principal al cresterii pietei, volumul activelor nete fiind deja de 953 milioane de lei (226 mil. euro), dublu fata de cel din 31 martie. Cresterea fondurilor monetare adauga deja peste 110 milioane de euro la totalul activelor, adica 45% fata de nivelul tuturor fondurilor la 31 martie, iar corectiile bursiere din al doilea trimestru nu vor provoca influente semnificative ale ponderii fondurilor cu expunere pe actiuni la aceasta crestere. IV.5. FONDURILE DE INVESTITII IN OBLIGATIUNI Ritmul de crestere a randamentelor fondurilor mutuale de investitii in instrumente cu venit fix va fi mai mare decat cel al fondurilor monetare, in a doua jumatate a anului, din cauza tendintei de scadere a dobanzilor bancare, potrivit administratorilor de fonduri. Fondurile de obligatiuni pot aduce un randament mai bun unui investitor nou care plaseaza acum pe un orizont de investitie de cel putin sase luni, pentru ca randamentele pe aceste fonduri vor creste mai repede decat cele ale fondurilor monetare, considera Nicolae Albu, director de investitii al Erste Asset Management (EAM) Romania, lidera pietei fondurilor mutuale detinand o cota de 40% din activele totale ale fondurilor, in valoare de 1,5 miliarde lei (peste 350 milioane de euro, la 31 mai).
61
Tendinta de scadere a dobanzilor este deja consacrata, in viziunea analistilor. Din estimarile noastre, randamentele (dobanzile) cu doua cifre la depozitele bancare vor fi din ce in ce mai greu de obtinut, in viitorul relativ apropiat. Acest fapt va conduce la o reorientare a investitorilor catre alte tipuri de instrumente, care, in conditii de risc cat mai scazut, sa asigure randamente superioare, spune Dan Popovici, directorul de investitii al OTP Asset Management (OTP AM), companie care, insa, nu mizeaza pe lansarea unui fond de obligatiuni, ci pe consolidarea atractivitatii fondului sau monetar si pe lansarea unor fonduri cu capital garantat. Administratorii fondurilor de obligatiuni conteaza pe inertia randamentelor mari, conservate prin intermediul obligatiunilor care platesc o dobanda fixa, ca si a celor care platesc semestrial dobanzi in functie de media ratelor interbancare de la un moment dat anterior. Din acest moment, fondurile care au investit preponderent in obligatiuni cu venit fix vor inregistra o rigiditate mai mare in urma dobanzilor bancare in scadere, astfel incat vor inregistra ritmuri de crestere mai mari decat fondurile monetare, explica Nicolae Albu. EAM Romania administreaza fondul BCR Obligatiuni, care avea la finele lunii mai active nete de 199 milioane de lei (48 milioane de euro), detinand a doua mare cota de piata, de 13,3%, din activele tuturor celor 53 de fonduri mutuale de pe piata. Instrumentele cu venit fix reprezinta 69% in portofoliul BCR Obligatiuni, depozitele bancare ramanand cu 23%. BCR Obligatiuni este unul dintre cele doua fonduri de obligatiuni care deja se afla pe primele cinci pozitii in topul randamentelor tuturor fondurilor pe ultimele 12 luni, impreuna cu trei dintre cele cinci fonduri monetare. In statistica nu intra fondurile mai tinere de un an, cum sunt Raiffeisen Monetar si BT Obligatiuni, care au inregistrat randamente de 12%, respectiv 14,1% de la lansare pana in 12 iunie. Un alt fond de obligatiuni, Aviva Investors (AI) Orizont, are chiar cel mai mare randament de pe piata, de 18,1%, dar mai ales datorita plasamentului in depozite bancare. Acestea contau pentru aproape 37% din activele de 6,7 milioane de lei (1,6 mil. euro), 44% fiind contributia obligatiunilor. Am ajustat rapid managementul portofoliului, orientandu-ne spre depozite bancare in perioada cand dobanzile au fost mari si, cand piata monetara s-a stabilizat, am blocat randamentele mari prin depozite pe termene mai lungi, de pana la sase luni. De asemenea, am
62
cumparat obligatiuni atunci cand preturile au fost atractive prin discounturi foarte bune, explica Razvan Rusu, directorul de investitii al AI Romania. Chiar daca randamentul depozitelor bancare va fi mai mic decat cel de pana acum, acestea vor continua sa fie importante pentru administrarea fondurilor de obligatiuni, functionand ca parghie de compensare a lichiditatii scazute a obligatiunilor pe piata. Nicolae Albu nu este descurajat de apetitul mai mare pentru profituri rapide al investitorului roman mediu in fonduri. Cine are apetit pentru randamente incasabile rapid se va indrepta in continuare spre fondurile monetare, dar vor fi tot mai multi investitorii care vor prefera randamente mai mari, chiar daca dupa plasamente pe termene ceva mai lungi. Este deja in curs de formare o cultura a termenelor mai lungi a investitorilor individuali, care vor merge alaturi de investitori institutionali de tipul companiilor de pensii, al celor de asigurari si al altora, cum ar fi universitatile sau fundatiile. Acestia din urma au resurse pentru proiecte pe termen mai lung si pe care le tin in fonduri de obligatiuni, spune directorul EAM Romania. Pana acum, nu s-a constatat o migrare a investitorilor din fondurile monetare spre cele de obligatiuni, inclusiv din cauza nivelului redus de informare si de cunostinte in domeniu al investitorilor, completeaza Daniela Vasile, private portfolio superviser la AI Romania. Totusi, nu toti administratorii de fonduri mutuale simt nevoia sa isi completeze oferta cu fonduri de obligatiuni. Nu am simtit nevoia lansarii unui fond care sa se numeasca de obligatiuni, atata vreme cat putem plasa in astfel de titluri prin fondul monetar in proportii justificate de lichiditatea obligatiunilor pe piata, spune Catalin Iancu, presedintele OTP AM. Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management, spune ca, din cauza lipsei de lichiditate de pe piata obligatiunilor, nici nu exista pe piata fonduri pure de obligatiuni. Putine emisiuni fac fata rigorilor de lichiditate cerute de fondurile de investitii. O buna dovada este faptul ca fondurile de obligatiuni au plasamente semnificative in depozite bancare si, de asemenea, fondurile monetare au plasamente in obligatiuni, in acest din urma caz incercandu-se capitalizarea conservarii pe anumite perioade a dobanzilor mari platite de instrumentele cu venit fix. Fondurile de obligatiuni nici nu sunt, inca, bine intelese de investitorii din Romania, care doar in mica masura au apetit pe plasamente pe termen mediu, potrivite cu fondurile de obligatiuni, apreciaza Mihail Ion. Raiffeisen Asset Management este 63 - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE
compania care administreaza al treilea fond de pe piata, nu intamplator unul de tip monetar, cu active de 193 milioane de lei (46 mil. euro la 31 mai). Managerii societatilor de administrare a investitiilor (SAI) care nu fac parte din grupuri financiare bancare cauta solutii pentru a raspunde dominatiei bancilor pe piata. Nu se poate concura cu o banca pe acest segment. Important este ca banii, odata intrati pe piata, prin fondurile monetare si de obligatiuni, vor ramane in piata. Au prins gustul fondurilor mutuale si va veni momentul cand o mare parte din aceste sume va migra catre randament, implicit catre fondurile de actiuni, si atunci intra si independentii in joc, spune Marius Olteanu, directorul general al SIRA, care administreaza doua fonduri de actiuni. In schimb, administratorii independenti acuza angajatii bancilor, care, sub presiunea targeturilor de vanzare, deturneaza potentialii clienti ai SAI-urilor nebancare. Ne confruntam chiar cu situatii in care investitorii care doresc sa investeasca in fondurile administrate de noi si se adreseaza unei banci distribuitoare sunt redirectionati de catre angajatii bancii spre fondurile proprii, inclusiv prin folosirea unor informatii si estimari eronate, afirma Daniela Vasile, de la AI Romania. Deocamdata, cresterea pietei fondurilor mutuale se datoreaza, aproape in exclusivitate, fondurilor monetare, care, intr-o abordare pragmatica, sunt, mai degraba, niste produse financiare conservatoare, si nicidecum produse financiare cu perspective de randament ridicat, spune Daniel Stifter, directorul general al EFG Eurobank Fund Management, care administreaza fondul monetar Bancpost Plus, cu o cota de piata de 3,11% din activele totale ale pietei. Grupurile bancare isi alimenteaza fondurile monetare si cu resursele clientilor de private banking. In ultima perioada, cresterea pietei fondurilor mutuale se datoreaza, in mare masura, plasamentelor facute de clientii de retail si private banking deopotriva, estimeaza Daniel Stifter. Reflectata in nivelul activelor, atractivitatea fondurilor monetare se situeaza inca mult peste cea a fondurilor de obligatiuni. Activele nete ale celor cinci fonduri monetare au crescut in primele cinci luni ale acestui an de 2,4 ori fata de decembrie 2008, pana la 838 milioane de lei (88 milioane de euro), sau cu 489 milioane de lei, o valoare superioara activelor nete totale inregistrate in anii 2004-2007.
64
IV.6. FONDURILE MUTUALE TREC SI ONLINE Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a supus dezbaterii publice proiectul de intructiune privind procedura de subscriere si rascumparare a titlurilor de participare emise de organismele de plasament colectiv prin internet, asteptand propuneri si observatii pana in 27 februarie. Masura este una dintre multele solicitate de administratorii de fonduri mutuale pentru dezvoltarea pietei si este bine primita mai ales de cei care nu fac parte din grupuri bancare. Este cu siguranta o veste buna pentru intreaga piata si mai ales pentru firmele care nu fac parte din grupuri bancare. Astfel se va diminua dependenta de retelele de distributie ale bancilor. Pe masura ce vor prinde contur programele de promovare a acestei cai de distributie, volumul subscrierilor pe intreaga piata va creste, ca si distanta dintre cotele de piata ale societatilor de administrare bancare si celelalte, a declarat Razvan Rusu, director de investitii la Aviva Investors Romania. In prezent, societatile de administrare nebancare distribuie titlurile fondurilor lor atat prin retelele bancare cat si prin retelele caselor de brokeraj. Aproape 85% din activele de 1,1 miliarde lei (260 milioane euro) ale celor 54 de fonduri de pe piata sunt administrate de cele sapte firme care fac parte din grupuri bancare. Totodata, folosirea internetului va reduce semnificativ costurile de distributie si va atrage atentia investitorilor straini asupra fondurilor romanesti. Societatile de administrare vor asigura securizarea sistemului de preluare a cererilor de subscriere si rascumparare. Sistemul trebuie sa asigure in mod special integritatea datelor, autentificarea originii datelor si protectia mesajelor confidentiale si sa dispuna de mijloace de criptare a datelor confidentiale, se spune in proiectul de instructiune. Piata asteapta si reglementarea distributiei prin agenti de vanzare independenti, eventual printr-o dispunere de masuri care sa premearga aparitia noului regulament din domeniu, asteptat si dezbatut de mai bine de doi ani si care are putine sanse de a intra in vigoare anul acesta, potrivit unor surse apropiate CNVM. 65
IV.7. TITlURI DE FONDURI MUTUALE LA PRET NECUNOSCUT Titlurile fondurilor mutuale de investitii vor putea fi vandute sau rascumparate la pretul corespunzator activelor nete ale acestora din ziua achizitiei, ca urmare a intrarii in vigoare a dispunerii de masuri a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) privind modificarea modului de calcul al activelor nete ale fondurilor. Prin aceste masuri, CNVM elimina posibilitatea de speculare a titlurilor fondurilor prin anticiparea variatiei activelor. In prezent, investitorii cumpara titlurile la un pret care corespunde activelor nete din urma cu doua zile. Investitorii stiu deja care sunt cotatiile bursiere in functie de care se calculeaza activul net si pot anticipa daca pretul titlurilor fondurilor va scadea sau va creste, pentru ca stiu care sunt cele mai importante pachete de actiuni sau de obligatiuni din portofoliul unui fond si stiu si cum au evoluat acestea in cele doua zile. Societatile de administrare vor putea stabili ca reper un moment din zi in functie de care se va face calculul activelor nete si, in functie de rezultatul acestui calcul, investitorii vor sti, dupa doua sau trei zile, cate unitati de fond corespund sumei investite, a explicat Razvan Rusu, manager de fond la Aviva Investors Romania. Potrivit actului emis de CNVM, daca investitorul vireaza banii (sau cere rascumpararea titlurilor de catre fond) inainte de reperul stabilit, pretul titlurilor va corespunde activelor din ziua viramentului (sau cererii), adica din ziua in care depozitarul certifica valoarea activului. Intre ziua cererii si ziua certificarii trec, de obicei, alte doua zile. In cazul solicitarilor inregistrate dupa momentul-reper, se mai adauga o zi. Administratorii de fonduri nu cred ca achizitia la pret necunoscut va descuraja subscrierea de titluri noi, ci dimpotriva. Achizitia de titluri la pret necunoscut reflecta corect valoarea unitatilor de fond la momentul achizitiei. Descurajandu-se investitiile speculative pe termen scurt, se pune accentul pe investitorii pe termen lung. Modalitatea de calcul implica alocarea de unitati de fond la o data ulterioara, determinandu-se o valoare corecta a valorii unitare a activului net, pentru ca alocarea de unitati de fond sa fie una in conformitate cu suma depusa, a adaugat Razvan Rusu. Din cauza marilor intarzieri in adoptarea noului regulament de functionare a fondurilor de investitii, CNVM a acceptat sa preia din acesta cele mai fierbinti modificari ale actualului regulament in dispuneri de masuri. Acestea sunt aplicabile inainte de
66
intrarea in vigoare a noului regulament, la un moment pe care nici oficialii CNVM nu il pot preciza. Cele 52 de fonduri mutuale romanesti existente pe piata administrau active nete de 951 milioane de lei (222,4 mil. ), la sfarsitul lunii trecute, ajungand aproape de nivelul din decembrie 2007. Potrivit datelor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF), investitorii in fonduri au adus in luna ianuarie 28,2 milioane de lei (6,7 mil. euro). Cea mai mare parte a banilor noi in piata a mers spre fondurile monetare si de obligatiuni. Activele fondurilor monetare, dar si de obligatiuni au crescut de 2,9, respectiv de 4,6 ori fata de decembrie 2007. IV.8. OFENSIVA SOCIETATILOR MARI Societatile de administrare a investitiilor (SAI) BCR Asset Management (BCR AM) si Aviva Investors Romania isi propun sa ajunga anul viitor la dublarea valorii portofoliilor administrate. BCR AM administreaza active de peste 92 mil. , care apartin, in covarsitoarea lor majoritate, celor 12 fonduri mutuale. Aviva Investors gestioneaza active de 13,8 mil. , dintre care conturile individuale si fondul inchis de investitii reprezinta 44%. Cele doua companii vor sa profite atat de perpetuarea atractivitatii fondurilor monetare si de obligatiuni, dar si de oportunitatile lansarii de noi produse, deschise de intrarea in vigoare a noului regulament din domeniu. De asemenea, ambele companii se vor folosi de forta grupurilor financiare din care fac parte. Ne propunem sa avem o crestere de 100%, rezultata atat din vanzari nete, cat si din performantele fondurilor, a declarat pentru Business Standard Dragos Neacsu, presedintele directoratului BCR AM. Aviva Investors Romania are obiectivul de a depasi media pietei, care cred ca va creste cu 40-50%, astfel ca ne vom dubla activele, spune si Eugen Voicu, CEO Aviva Investors. Dragos Neacsu vede o crestere a pietei de 75-80%. BCR AM mizeaza si pe dezvoltarea serviciilor de administrare a conturilor individuale, destinate investitorilor care nu au suficiente resurse pentru a deveni clienti ai serviciilor de private banking. Anul acesta, activele fondurilor Aviva au scazut cu aproximativ 50%, din cauza expunerii unora dintre ele pe
67
actiunile cotate la Bursa, in timp ce portofoliile fondurilor administrate de BCR AM au crescut cu peste 100%. (A.N.I.)
68
V. ,STUDIU DE CAZ" - COMPARATIE INTRE DOUA FONDURI MUTUALE"

V.1. FONDURILE MUTUALE Ce sunt fondurile mutuale? Un fond mutual este un instrument de investiie colectiv din care un numar mare de investitori individuali dein cte o parte relativ mic i limitat prin lege i care investete n diverse instrumente ale pieelor financiar-bancare i de capital urmrind realizarea obiectivului financiar al fondului. Cu alte cuvinte, fondul mutual strnge bani de la multe persoane i i investete n aciuni, depozite bancare etc. pentru a-i atinge obiectivul declarat care poate fi: creterea agresiva a valorii unitii de fond asigurarea unor venituri regulate i cu risc mic pentru investitori V.1.1.Fondurile mutuale 1.Cum funcioneaz un fond mutual? Fondurile mutuale sunt entiti fr personalitate juridic, care au ca scop unic atragerea de resurse bneti i efectuarea de plasamente n instrumente financiare lichide. Potrivit legii, fondurile sunt gestionate de societti special nfiinate n acest scop, denumite societi de administare a investiiilor (pe scurt, S.A.I.). Acestea decid cum trebuie investii banii fondului i gestioneaz n acelai timp relaia dintre fond i investitori. Mai precis, societatea de administare menine registrul deintorilor de uniti de fond, ncaseaz veniturile, emite i rscumpr titlurile de participare. Pentru aceste servicii, societatea percepe o serie de comisioane i tarife, care se ncaseaz din veniturile fondului. O alt entitate implicat n funcionarea fondurilor mutuale este depozitarul. Aceasta poate fi doar o instituie de credit (banc sau organizaie cooperatist de credit) care are rolul de a pstra toate activele fondului. n plus, depozitarul are sarcina de a certifica zilnic activul net al fondului i numrul de uniti de fond emise. Cu ajutorul acestor date, se determin valoarea unitii de fond, la care se cumpr i se rscumpr n fiecare zi titlurile emise de fond. 2.Cum investim in fondurile mutuale?
69
Auzim tot mai des in ultima vreme despre posibilitatea cumpararii unitatilor de fonduri mutuale ca o alternativa la investitia directa de cumparare de actiuni sau depozitele bancare. Sa privim mai indeaproape industria fondurilor de investitii. Sa specificam de la inceput faptul ca fondurile se impart in doua mari categorii : fonduri inchise, in care investesc un numar limitat de investitori, si fonduri deschise sau mutuale, care se adreseaza marelui public si orice investitor fie el individual sau companie poate investi. Industria fondurilor mutuale s-a dezvoltat rapid la noi in tara mai ales in ultimii ani, ajungand sa aiba sub administrare active nete in jur de 197,7 milioane euro la sfarsitul lunii martie anul curent. Acesta cifra exclude activele net gestionate de SIF-uri. Fondurile mutuale sunt clasificate conform CNVM (autoritatea de supraveghere si reglementare a fondurilor mutuale) in functie de categoria de instrumente financiare in care fondurile mutuale investesc in urmatoarele categorii: - fonduri monetare, care investesc in instrumente ale pietei monetare; - fonduri de obligatiuni, care investesc cu precadere in obligatiuni; - fonduri diversificate, care investesc diversificat in obligatiuni si actiuni; - fonduri de actiuni, care investesc cu precadere in actiuni. In ceea ce priveste cota de piata la sfarsitul lunii martie anul curent, fondurile diversificate detin cota cea mai mare (35,9%), urmate de fondurile de actiuni (34,2%), apoi fondurile monetare (19%) si in final fondurile de obligatiuni (10,2%). Atunci cand cumparam unitati la fondurile mutuale primul pas care trebuie facut este sa citim cu atentie prospectul de emisiune al fondului. Aici gasim informatii despre: - societatea de administrare a fondului mutual precum si administratorii acesteia, - depozitarul fondului, - obiectivele fondului si politica de investitii, - instrumentele financiare in care va investi si proportia acestora in cadrul fondului, - procedurile de subscriere si rascumparare a unitatilor de fond, - distribuitorul unitatilor de fond, - reguli de determinare a valorii unitare a activului net si frecventa de calculare a acesteia, - comisioanele suportate de investitori, comisioane si alte cheltuieli suportate de fond, - daca fondul va distribui dividende catre investitori.
70
Cerintele de publicitate pentru fondurile mutuale se refera la publicarea periodica a informatiilor catre investitori: - valoarea activului net, - valoarea unitara a activului net (VUAN - se obtine impartind valoarea activului net la numarul de unitati de fond), - rentabilitatea obtinuta de fond (variatia procentuala a VUAN) in ultima luna, de la inceputul anului in curs sau rentabilitatea obtinuta in anul trecut, numarul de investitori. Trebuie sa subliniem faptul ca legea nu cere in acest moment fondurilor mutuale publicarea unor indicatori de risc, asa cum este indicatorul de volatilitate al fondului. Singurul indiciu de risc disponibil investitorilor se refera la tipul fondului mutual in functie de categoria de instrumente financiare in care se investeste. Sa mergem mai departe si sa aruncam o privire la industria fondurilor mutuale din tarile dezvoltate (Statele Unite si Europa). Fiecare fond mutual are un obiectiv de investitii, adica performanta financiara pe care fondul doreste sa o obtina pentru investitori. Pe linga obiectiv, managerii fondurilor de investitii au un anumit stil de investitii, care este modul concret in care actioneaza pentru atingerea obietivului stabilit. Majoritatea fondurilor de investitii au ca obiectiv cresterea in valoare a activelor nete gestionate. Performanta financiara urmarita are drept obiectiv obtinerea unei rentabilitati pentru investitori superioara unui benchmark, de regula indicii bursieri, deci obtinerea unei rentabilitati superioare cresterii indicilor bursieri. Stilul managerilor de fond poate fi: - agresiv, atuci cand managerii risca pierderea unei parti din activele gestionate pentru a obtine profituri si deci rentabilitati mai mari pentru investitori, - conservativ, atunci cand magerii isi asuma putine riscuri investitionale in ceea ce priveste sumele investite in fond, - contrar, atunci cand managerii cumpara actiuni in momente care alti manageri si investitorii in general nu le considera favorabile pentru detinere. Unul din elementele care diferentiaza fondurile mutuale este modul cum ele investesc in companii de o anumita marime, companii considerate dupa capitalizarea bursiera. Astfel, fondurile mutuale se impart in:
71
- capitalizare larga, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare peste 10,9 miliarde $, - capitalizare medie, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare cuprinsa intre 2,5 miliarde $ si 10,9 miliarde $, - capitalizare mica, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare sub 2,5 miliarde $. Deoarece multe fonduri mutuale obtin performante financiare de rentabilitate aflate sub cresterea indicilor bursieri, investitorii au acum la dispozitie un nou tip de fonduri numite fonduri tranzactionabile (ETFs- exchange-traded funds). ETF-urile acopera o larga gama de indici bursieri, sectoare de activitate si industrii, chiar regiuni internationale si tari. Marele avantaj al acestora se refera la lichiditate, ele fiind tranzactionate in timpul cand busele sunt deschise la fel cum se tranzactioneaza actiunile individuale. Cele mai populare ETF-uri sunt optionabile, adica permit tranzactionarea de optiuni avand ETF-rile ca activ-suport. Deoarece ETF-urile urmaresc indeaproape indici bursieri sau sectoare de activitate, managerii acestora desfasoara un management pasiv, spre deosebire de managerii fondurilor mutuale, care desfasoara un management activ, de rotatie a actiunilor in cadrul fondului in functie de performanta acestora. Spre exemplu, ETF-urile care urmaresc indicii bursieri americani sunt simbolizati DJIA (pentru Dow Jones Industrial Average), QQQQ (pentru NASDAQ-100 Composite) sau SPY (pentru S&P 500). De subliniat, faptul ca simbolul QQQQ are cele mai multe optiuni tranzactionate in fiecare zi in comparatie cu orice actiune individuala. Aceste instrumente au devenit atat de populare pe Wall-Street in ultima vreme, deoarece permit investitorilor sa urmaresca indici bursiei si sectoare de activitate petrecand putin timp in loc sa urmareasca fiecare actiune individuala. Spre exemplu, in loc sa pierdem timpul sa analizam fiecare actiune din componenta Dow Jones Industrial Average, putem cumpara ETF-ul DIA pentru indice. In plus, cumparand ETF-ul DIA pentru indicele Dow Jones, investitorii obtin o rentabilitate financiara foarte apropiata de cea a indicelui bursier. Faptul ca multe fonduri mutuale obtin performante financiare de rentabilitate aflate sub cresterea indicilor bursieri este confirmat si de fondurile mutuale actionand pe piata romanesca. Sa privim inapoi la cresterea indicilor bursieri si la performanta financiara (cresterea procentuala a VUAN) in anul 2006.
72
Revenind la piata romaneasca, observam faptul ca indicii bursieri au avut cresteri de BET (22,23%), BET-C (28,49%) si BET-FI (32,41%). Privind cresterea fondurilor mutuale de tip diversificat, observam ca performantele financiare ale fondurilor sunt departe de indicii bursieri, cel mai performant fond mutual a fost fondul Transilvania (18,38%), urmat de FCEx (14,56%). Privim mai departe la performantele fondurilor de actiuni si observam ca doar un singur fond a obtinut o crestere mai mare decat indicii bursieri si anume Active Dinamic (31,34%), fiind urmat de fondul Omninvest (23,18%), Napoca (22,67%) si BT Maxim (20,12%). In concluzie, piata fondurilor mutuale din tara noastra se afla inca la inceput si poate fi favorizata in ceea ce priveste cresterea activelor nete aflate sub gestiune de scaderea ratei inflatiei si deci scaderea dobinzilor la depozitele bancare. 2.Fondurile mutuale avantaje Fondurile mutuale sunt administrate de o societate de administrare cu obiect unic de activitate. Prin aceast colectare de fonduri sub administrare unic, investitorul individual beneficiaz de urmtoarele avantaje: Diversificare larg a portofoliului de investiii. Fondurile importante disponibile permit o larg diversificare a instrumentelor investiionale reducnd astfel (dar nu eliminnd) riscurile aferente unor anumite categorii de investiii (aciuni, depozite bancare etc.) Lichiditate maxim a investiiei individuale. Investitorii individuali i pot lichida oricnd, parial sau total, investiia transformnd-o n bani la valoarea curent a titlurilor, spre deosebire de alte instrumente care pot fi vndute mai greu sau cu un cost mai mare.
Administrarea profesionist a portofoliului. Societatea de administrare a unui fond cuprinde investitori profesioniti sprijinii de analiti financiari care studiaz i monitorizeaz pieele financiare i companiile n mod individual i pe ramuri. Administrarea profesional a investiiilor este n general accesibil
73
persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondul mutual face aceste servicii accesibile oricrui investitor la un cost rezonabil. Prin aceste caracteristici, fondurile mutuale sunt instrumente de investiii potrivite att unei strategii de investiie pe termen mediu i lung (n special fondurile care investesc n aciuni) ct i investitorilor pe termen scurt (fondurile ce investesc n instrumente bancare, obligaiuni de stat i efecte comerciale). 3.Eti protejat mpotriva fraudelor? n prezent, activitatea fondurilor este reglementat, iar Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM) este abilitat s supravegheze piaa fondurilor deschise de investiii. Pentru ca o societate de administrare a investiiilor s funcioneze trebuie mai inti s fie autorizatde CNVM. Astfel, societatea trebuie s ndeplineasc o serie de condiii prudeniale, printre care existena unor proceduri administrative i contabile corespunztoare, de control i siguran pentru procesarea intern a datelor i s dispun de mecanisme adecvate de control intern. n plus, trebuie s existe proceduri adecvate care s permit separarea instrumentelor financiare aparinnd investitorilor de cele ale societii de administare. Structura organizatoric a societii trebuie s minimizeze riscul de conflict de interese ntre societatea de administrare i investitori. n prezent, activele fondului sunt pstrate de o instituie de credit autorizat de Banca Naional a Romniei, denumit depozitar, ceea ce confer investitorilor un plus de siguran. Practic, regulile dup care fondurile de investiii funcioneaz n Romnia sunt similare acum cu cele din UE. Cum alegi un fond mutual? Fondul mutual ales trebuie s se potriveasc strategiei i obiectivelor personale de investiie i s i gseasc locul n portofoliul de investiii personale. Alegerea se face n urma analizrii prospectelor mai multor fonduri care par s dea satisfacie. Ar trebui s urmreti evoluia fondurilor comparate pe cteva luni. Cel mai important factor este performana (randamentul fondului). Performana trebuie s fie ct mai stabil i se compar cu a fondurilor de acelai tip. Dei exist o corelaie
74
puternic ntre trecut i viitor, totui performanele trecute nu determin n mod direct performanele viitoare. Strategia investiiilor fondului. Important este dac fondul are o strategie de investiie compatibil cu a investitorului (sau opus pentru diversificarea portofoliului personal de investiii) i dac aceast strategie este pstrat cu consecven n decursul anilor: se pstreaz cota de aciuni listate pe o piata organizat? Pstreaz proporia cash - aciuni - efecte comerciale? Se nscriu ntre limitele prevzute de CNVM? etc. Corelaia randament - risc. Fondurile mutuale romneti sunt obligate s-i calculeze un coeficient de risc de la 0 (risc minim) la 6 (risc maxim). n mod normal un fond cu grad de risc mare ar trebui s aib randamente mai mari pe termen lung. Totui datorit particularitilor pieei financiare romneti, n perioada actual este posibil ca aceast regul s nu se respecte. Administratorii fondului. De obicei administratorul care conduce un fond de mai mult vreme i imprim strategia sa proprie de investiie. Dac administratorul este mai de curnd n fond ar fi indicat de cunoscut strategia fondului unde a lucrat anterior. Serviciile auxiliare oferite de fond. n afar de performana pur, unele fonduri ofer informri periodice, rapoarte anuale, posibilitatea de a afla la telefon valoarea la zi a unitii de fond etc. Astfel fondul apare mai apropiat de investitorii si i ofera un sentiment de siguran. Considerente de costuri i accesibilitate. Fondurile mutuale percep diferite comisione la vnzarea i rscumprarea unitilor de fond, ntre 0% i 2,5% n general. Aceste comisioane sunt importante n special pentru investitorii pe termen scurt. De asemenea, valoarea unitii de fond poate fi o barier de intrare n cazul n care este prea mare. De aceea, fondurile care au unitile cele mai scumpe pot mpri unitatea de fond n mai multe uniti cu valori corespunztor reduse pentru a permite accesul unor noi mici investitori.
75
Ce tip de fond mutual i se potrivete? Profilul investitorului, perioada investiiei, gradul de risc sau randamnetul oferit sunt doar cteva dintre criteriile pe care trebuie s le ai n vedere atunci cnd doreti s alegi un fond mutual n care s investeti. n funcie de acestea, fondurile se mpart n monetare, de obligaiuni, diversificate i de aciuni. Dac ai luat hotararea de a investi ntr-un fond mutual dar nu tii pentru ce tip din cele patru s optezi, iat cteva criterii dup care afli ce fond i se potrivete: 1. Dac eti o fire conservatoare n ceea ce privete investiiile poi opta pentru fondurile cu un grad mai redus de risc. Asemenea tipuri de fonduri sunt cele care investesc n instrumente monetare (depozite bancare) i instrumente cu venit fix (titluri de stat i obligaiuni municipale), precum fondurile monetare i de obligaiuni. Un grad ridicat de risc l prezinta fondurile de aciuni, cu expunere pe piaa de capital, unde performanele nregistrate de acestea sunt corelate cu evoluia bursei. Pe de alt parte, fondurile diversificate ofera un risc situat ntre cele trei tipuri de fonduri, deoarece aloc banii n diverse proporii ntre instrumentele cu venit fix i plasamentele pe piaa de capital. 2. Perioada investiiei este cea care guverneaz toate celelalte criterii n alegerea unui fond. Majoritatea fondurilor scad comisioanele de rscumparare pn la eliminarea lor dup o anumit perioad de deinere i implicit o durat mai mare a investiiei determin creterea randamentului. Pentru o perioad mai mare de timp (peste 5 ani) se recomand fondurile de aciuni, iar pentru o perioad medie de investiie (ntre 1 i 5 ani) sunt optime fondurile diversificate i cele de obligaiuni. 3. Un grad mare de risc poate implica att un randament ridicat ct i asumarea unei pierderi mai importante. n diferitele perioade de evoluie ale pieei de capital, fondurile de aciuni pot nregistra cele mai mari creteri, dar i cele mai mari scderi. n consecin, performanele fondurilor de aciuni sunt determinate de volatilitatea bursei i de evoluia ei din fiecare an. Fondurile de obligaiuni ofer un randament mai ridicat dect cel al fondurilor monetare, dar cu variaii ale randamentelor datorate tranzacionrii obligaiunilor listate. Fondurile diversificate ofer un raport risc-randament moderat n comparaie cu cele trei tipuri de fonduri, politica lor de investiii cuprinznd n proporii diferite plasamentele tuturor celorlalte tipuri de fonduri.
76
Ce tipuri de fonduri mutuale exist? Fondurile mutuale se mpart n monetare, de obligaiuni, diversificate i de aciuni. Fondurile de aciuni investesc preponderent n aciuni listate la burs, emise de diverse companii. Dac firma este pofitabil, investitorii ctig prin faptul c valoarea aciunii crete i/sau compania distribuie dividende acionarilor. n schimb, dac societatea nregistreaz pierderi, investitorii i pot pierde ntreaga valoare investit. Atunci cnd o persoan cumpr uniti la un fond mutual, aceasta devine automat acionar la societile la care fondul a investit. Investiiile n aciuni s-au dovedit n timp cea mai rapid modalitate de cretere a averii financiare. n acelasi timp, cotaiile aciunilor nregistreaz deseori scderi considerabile. Astfel, la aceste fonduri, posibilitile de ctig sunt cele mai mari, ns i riscul de pierdere este cel nsemnat. Relaia dintre randamentul ateptat i riscul asumat reprezint schema de baz pe care funcioneaz fondurile mutuale. Un indicator util pentru a evalua riscul unui fond aciuni este ponderea investiiilor n aciuni din totalul portofoliului. Cu ct procentul este mai mare, cu att riscul crete. Potrivit experienei internaionale, fondurile pe aciuni au oferit investitorilor ctiguri mai mari dect celelalte fonduri existente. n general, ele sunt recomandate n special pentru persoanele care doresc s plaseze banii pe termen lung (peste 5 ani). Fondurile de obligaiuni investesc cu precdere n obligaiuni. Obligaiunea este un titlu de valoare care se aseamn cu un mprumut. Atunci cnd se cumpr obligaiuni, banii sunt mprumutai unei companii sau municipaliti, denumit emitent. Acesta se oblig s ramburseze la scaden ntreaga valoare mprumutat i platesc anual dobnd pe toat durata de via a obligaiunii. Ca i aciunile, aceste titluri pot fi listate la burs. Spre deosebire unitile emise de fondurile de aciuni, cele emise de fondurile de obligaiuni au o valoare mult mai stabil de la o zi la alta i ofer investitorilor ctiguri regulate. Fondurile de obligaiuni nu sunt ns lipsite de riscuri. Unul dintre ele este riscul de dobnd. Dac obligaiunea este emis n condiiile unei dobnzi fixe (aa cum se ntampl de
77
cele mai multe ori), atunci valoarea sa va scdea cnd ratele dobnzilor pe piaa monetar cresc. Invers, cnd dobnzile pieei scad, aceste obligaiuni i majoreaz valoarea. n schimb, dac obligaiunea pltete o dobnd variabil, atunci valoarea sa va evolua n acelai sens cu dobnzile pieei. De regul, cu ct durata de rambursare este mai ndelungat, cu att valoarea de pia depinde ntr-o msur mai mare de evoluia dobnzilor. Un alt risc aferent obligaiunilor este cel de credit. Acesta reflect posibilitatea ca la scaden, emitentul s se afle n incapacitate de plat i s nu poat rscumpara obligaiunea sau s nu pltesc dobnda datorat. n aceste condiii, valoarea de pia a unitii de fond scade, iar investitorii pierd bani. Fondurile monetare investesc preponderent n instrumente ale pieei monetare, n principal, depozite la bnci i titluri de stat. Dintre toate fondurile aceste sunt cele mai sigure, datorit investiiilor cu grad redus de risc pe care le efectueaz. Ele sunt recomandate atunci cnd investotorii i stabilesc obiective financiare pe termen scurt, de regul 1 an i urmaresc s-i mentina valoare banilor investii i n acelai timp s obin un venit. Riscul mic pe care i-l asum aceste fonduri nseamn automat c i ctigurile sunt departe de a fi senzaionale. n Occident, obiectivul celor mai multe fonduri mutuale este de a asigura un randament cel puin egal cu rata inflaiei. Astfel, rolul fondurilor monetare este mai mult de a menine puterea de cumprare a banilor i nu de a produce randamente superioare. Dei au un risc sczut, trebuie tiut c fondurile monetare nu garanteaz restituirea sumei depuse aa cum se ntampl cu depozitele bancare. De exemplu, falimentul unei instituii bancare unde fondul a plasat bani determin scderea unitii de fond, ceea ce face ca investitorul s piard bani. n schimb, un depozit bancar constituit de o persoan fizic este garantat prin Fondul de garantare al depozitelor n sistemul bancar. De ce s investeti ntr-un fond mutual? Rolul fondurilor mutuale este de a face investiiile simple i mai ieftine. Un avantaj extrem de important este c banii sunt administrai n mod profesionist. O echip specializat ia decizia de cumprare i vnzare, n baza unor analize amanunite. n plus, pe msur ce condiiile pieei se modific, managementul fondului restructureaz portofoliul, astfel nct
78
obiectivele financiare s fie atinse. Alternativa ar fi de a lua singur aceste decizii, ceea ce presupune cunotine aprofundate de finane. Diversificarea portofoliului este un alt beneficiu pe care l ofer fondurile mutuale. Acestea fac plasamente din diverse titluri, iar fiecare investitor al fondului deine un procent din toate aceste plasamente, n funcie numrul de uniti de fond deinute. Diversificarea plasamentelor este una din regulile de baz ale investiiilor deoarece conduce la diminuarea riscului. De exemplu, un fond investete aceeai sum n dou aciuni, care au evoluii diferite: una scade cu 10% i cealalt crete cu 10%. Diversificarea portofoliului determin ca fondul s nu piard nimic. n schimb, dac ar fi investit doar n prima aciune ar fi pierdut 10%. Pe de alt parte, dac ar fi investit numai n cea de-a doua aciune, ar fi ctigat 10%, ns riscul asumat ar fi fost mai mare. De asemenea, un avantaj important al plasamentelor la fondurile mutuale l reprezint posibilitatea de a retrage oricnd banii. Fondurile mutuale sunt obligate prin lege s accepte oricnd rscumpararea tilturilor emise. n acest caz, se pltete un comision de retragere, care depinde de perioada scurs din momentul cumprrii unitilor de fond. Dac acest interval este de cteva luni, comisionul de retragere poate ajunge pn la 10%. Ulterior, valoarea sa scade, iar dup 12 luni, multe fonduri nu percep nici un fel de comision. Prin aceast politic, societile de administrare ncurajeaz investiiile pe termen mediu i lung. n aceeai idee este conceput i sistemul de impozitare. Dac banii sunt pstrai mai mult de 1 an, atunci impozitul datorat statului este de numai 1% din ctig, fa de 16% n caz contrar. Ct timp trebuie s investeti? Fondurile mutuale sunt folosite n Occident pentru a atinge diverse obiective financiare, de la constituirea avansului pentru un credit ipotecar i crearea unui fond de urgen pn la asigurarea fondurilor financiare pentru retragerea la pensie. Conform sondajelor efectuate n strinatate, peste 80% dintre respondeni au indicat c investesc la fondurile mutuale pentru a-i suplimenta veniturile la pensie.
79
Stabilirea obiectivului este primul pas n luarea deciziei de investire. Fiecare poate apoi determina uor ce sum trebuie s investeasc i care este orizontul de timp n care va pstra banii la fond. De exemplu, n cazul n care doreti acumularea de fonduri pentru perioada de pensionare, atunci este necesara o investiie pe termen lung.
Care sunt riscurile? Investiiile n fonduri mutuale nu sunt garantate de ctre stat iar fondurile mutuale nu particip la fondul de garantare a depozitelor bancare. Investiia n fondurile mutuale este deci mai riscant din acest punct de vedere dect un depozit bancar al unei persoane fizice cu o valoare n limitele garantate. Exist riscul ca investind ntr-un fond mutual randamentul s nu fie cel scontat i chiar s se piard suma investita initial, parial sau total. Prin realizarea unui portofoliu de investiii, fondurile mutuale reduc, dar nu elimina riscul de pia constituit de fluctuaia valorii instrumentelor financiare n care s-a investit. De asemenea nu poate fi omis riscul legislativ prin posibila apariie a unor constrngeri legale care s duc la scderea valorii unitilor de fond sau la suspendarea rscumprrii lor de ctre fond. n funcie de orizonul de timp ales, se poate stabili apoi riscul care poate fi asumat. De regul, dac perioada este mai lung (peste 5 ani), o persoan i poate asuma riscuri mai importante, n timp ce investiiile pe termen scurt, necesit o abordare mai prudenial. Un risc mai mare ofer ns i posibilitatea de a obine un randament superior. Toate fondurile mutuale sunt riscante i nu garanteaz recuperarea sumei investite. Din aceasta perspectiv, alegerea trebuie s in cont i de sensibilitatea fiecrui fa de riscuri.
V.2. COMPARATIE INTRE AVIVA INVESTORS INTERCAPITAL SI AVIVA INVESTORS TEZAUR
80
V.2.1. Aviva Investors Tezaur Fondul de investitii Aviva Investors Tezaur se adreseaza investitorilor dispusi sa isi asume un grad minim de risc. Fondul Aviva Investors Tezaur mobilizeaza resursele financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si le plaseaza pe pietele financiare dupa principiul diversificarii riscului si administrarii prudentiale in vederea pastrarii unei lichiditati maxime. Fondul Aviva Investors Tezaur isi propune sa protejeze sumele investite, precum si sa obtina cresteri pentru investitorii sai. Obiectivul strategic al FDI Aviva Investors Tezaur este obtinerea unui randament comparabil cu cel al dobanzilor depozitelor bancare, mentinand in acelasi timp o lichiditate maxima pentru investitorii sai. Prin politica de investitii, activele fondului se regasesc in urmatoarea structura orientativa a plasamentelor:

titluri si obligatiuni de stat, municipale, corporatiste depozite bancare pe termen scurt si mediu.
V.2.2. Aviva Investors Intercapital - Fond de actiuni Aviva Investors Intercapital este un fond de investitii in actiuni, dinamic al carui obiectiv il reprezinta mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si plasarea lor pe pietele financiare in principal pe piata de capital. Aviva Investors Intercapital este un fond de actiuni care se individualizeaza prin investitii cu preponderenta in actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti, instrumente ce au asociat un risc ridicat si o volatilitate sporita in comparatie cu plasamentele pe piata monetara sau cu alte instrumente cu venit fix. Fondul are in vedere un portofoliu diversificat de actiuni si obtinerea unei rentabilitati superioare mediei fondurilor cu investitii similare.
81
Fondul se adreseaza persoanelor fizice si juridice dispuse sa isi asume un grad de risc ridicat avand ca obiectiv obtinerea unor randamente superioare. Aviva Investors Intercapital reprezinta o buna investitie pentru cei care au un orizont de timp de minim 3 ani. Nu se percepe comision de cumparare. Pentru rascumparare, comisioanele variaza intre 0 si 10%, in functie de durata detinerii unitatilor de fond rascumparate.
82
Se poate observa din aceste grafice ca pe o perioada de o saptamana, fondul de tezaur are o creste constanta pe cand cel de intercapital sura o continua fluctuatie foarte accentuata
83
Extinzand perioada de observatie pe 1 luna , se observa totusi o fluctuatie si a fondului de tezaur, dar in urcare
84
Timp de un trimestru, evolutia celor doua fonduri, se aseamana prin aceeasi panta ascendenta, dar se pastreaza nota accentuata de fluctuatie a fondului de intercapital
85
Observand evolutia celor doua fonduri pe o perioada unui semestru, remarcam ca ambele urmeaza o trasa ascendenta, dar totusi, fondul de tezaur fiind mult mai constant decat cel de actiuni
86
Timp de un an, se observa o mare diferentiere intre evolutia fondului de tezaur si cel de actiuni, primul fiind in continuua urcare, iar cel de-al doile intr-o vertiginoasa scadere
87
Se poate observa ca in ultimul an fondul de intercapital al Aviva Investors a scazut dramatic, pe cand cel de tezaur isi continua constant traiectoria ascendenta.
In ultimul an, fondul de actiuni al Aviva Investors a suferit numeroase fluctuatii, finnd in continua descrester dupa 2008, pe cand cel de tezaur inregistreaza o constanta crestere, 2008 fiind totusi anul in care rata de crestere a fost putin mai scazuta.
88
BIBLIOGRAFIE
1. Analiza cost-beneficiu: concepte i practic, Anthony E. Boardman, David H. Greenberg, editura ARC 2. Principiile de baza ale contabilitatii, Belverd E. Needles, editura ARC 3. Cum sa intelegem contabilitatea, Stephen Brookson, RAO 4. Politici monetare, Zapodeanu Daniela, Dacia 5. Cum sa gestionam bugetele, Stephen Brookson, RAO 6. Marketingul bancar modern, Emanuel Odobescu, Sigma 7. Bazele contabilitatii, Felicia Cornelia Tuta, Polirom 8. Fondurile mutuale - mijloc de atragere a investitiilor in Europa Centrala si de Est (TD) Fusu, Calin ; Popa, Ioan, A.S.E., 2002 9. Analiza impactului managementului asupra performantelor Fondurilor Inchise de Investitii ; Manate, Daniel ; Gheorghiu, Alexandru,, A.S.E., 2002 10. Fondurile de investitii , Fredman, Albert J. ; Wiles, Russ , Hrema, 2002
89

Fondurile Mutuale de Investitii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fondurile Mutuale de Investitii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

COORDONATOR, CONF.UNIV.DR. ILIE GEORGETA ABSOLVENT,

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

PREZENT I PERSPECTIVE ALE INVESTIIILOR PRIN FONDURI MUTUALE N EUROPA

COORDONATOR, CONF.UNIV.DR. ILIE GEORGETA ABSOLVENT,

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

V. ,STUDIU DE CAZ" - COMPARATIE INTRE DOUA FONDURI MUTUALE ........70

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

primul capitol intitulat: Investiiile i rolul lor n viaa economico-social are n

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

I. FONDURI DE INVESTIII MUTUALE

I.1. FONDURILOR MUTUALE. NOIUNI GENERALE

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

I.2. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA FONDURILOR MUTUALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

I.3. AVANTAJELE INVESTIIEI N FONDURI MUTUALE

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

diversificare larg a portofoliului de investiii: fondurile importante disponibile

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

I.4. PLASAMENTELE FONDURILOR MUTUALE

Structura plasamentelor fondurilor mutuale se poate sintetiza astfel:

FOND DESCHIS DE INVESTIII

TITLURI DE STAT ACIUNI COTATE ACIUNI NECOTATE BILETE LA ORDIN

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

I.5. TIPURI DE FONDURI DE INVESTIII

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

II. APARIIA I EVOLUIA FONDURILOR MUTUALE N EUROPA

II.1. CONCEPTUL I ETAPELE APARIIEI FONDURILOR MUTUALE

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

II.2. PREMISELE APARIIEI I DEZVOLTRII FONDURILOR MUTUALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

II.3. SISTEMUL INVESTIIILOR MUTUALE N EUROPA EVOLUII I TENDINE ACTUALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

Fonduri diversificate; 11%

Fonduri monetare; 25%

Fonduri de actiuni; 45%

Fonduri de obligatiuni; 19%

Tipuri de fonduri de investitie - Iunie 2008

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE