PROBA DE BARAJ

MECANICĂ
Problema 1 – Explozie submarină

Într-un punct de pe fundul plan şi orizontal al unui ocean s-a produs o explozie. Un detector de
sunete, instalat pe fundul oceanului la o anumită distanţa faţă de locul exploziei, recepţionează trei semnale
sonore succesive, propagate prin apă. Intervalul de timp dintre primul semnal şi al doilea semnal este
= 1,5 s, iar intervalul de timp dintre semnalul al doilea şi semnalul al treilea este = 3 s.
a) Să se determine distanţa de la locul exploziei până la detectorul de sunete, precum şi
adâncimea oceanului la locul exploziei. Apa oceanului este un lichid omogen. Suprafaţa apei oceanului
rămâne plană şi orizontală. Se cunoaşte viteza sunetului în apă, v = 1.500 m/s.
b) Să se determine duratele propagărilor celor trei semnale de la locul exploziei până la
detector şi distanţele parcurse de ele de la locul exploziei până la detectorul de sunete.
c) De pe un submarin care se scufundă uniform pe direcţie verticală cu viteza v, se emit semnale
ultrasonore, în impulsuri, fiecare cu durata , orientate pe vericală în jos, urmate de pauze, fiecare cu
durata
Să se determine durata fiecărui semnal recepţionat pe submarin după reflexia acestuia pe fundul
plan şi orizontal al oceanului, precum şi durata fiecărei pauze dintre semnalele recepţionate. Viteza
ultrasunetelor în apa omogenă a oceanului este u. Să se rezolve aceeaşi problemă, dacă submarinul urcă
uniform pe direcţie verticală cu viteza v.

Prof. dr. Mihail Sandu

Liceul Tehnologic de Turism
Călimănești
 Baraj, Problema 1, Mecanică, Barem de evaluare

Problema 1 Parţial Puncta

j
10 p
a) 3p
Dacă explozia se produce în punctul E, la ora T0 = 0, urmărind
desenele din figura 1, rezultă că primele trei semnale sonore, propagate prin
apă, fie direct, fie după reflexii succesive pe suprafaţa apei, vor fi recepţionate
la detectorul din punctul D, la orele:
;

,
unde 4d este distanţa de la locul exploziei până la detectorul de sunete, iar h
este adâncimea apei oceanului la locul exploziei.

Fig. 1
În aceste condiţii, rezultă:
;

;
 ; ;

= ;

= 5.625 m;

= 1.377,8 m.

b) 3p

= 3,75 s;

5,25 s;
= 8,25 s;
5.625 m;
6.263,7 m;
7874,9 m.
c) 3p
Să considerăm, urmărind figura 2, că submarinul se află în punctul A,
la ora t1, în momentul începerii emiterii unui semnal ultrasonor. La sfârşitul
emiterii aceluiaşi semnal, la ora t2, submarinul se află în poziţia B. Durata emisiei
semnalului şi distanţa parcursă de submarin pe durata emisiei semnalului, sunt:
;

Semnalul ajunge la fundul oceanului, unde se reflectă şi apoi se

propagă în sens invers, în întâmpinarea submarinului. La ora , când pe
submarin începe recepţia semnalului reflectat, submarinul se află în punctul C.
La ora , când pe submarin se încheie recepţia semnalului reflectat,
submarinul se află în punctul D, astfel încât, durata recepţiei semnalului
reflectat şi distanţa parcursă de submarin pe durata recepţiei semnalului
ultrasonor reflectat, sunt:

În aceste condiţii, ştiind că viteza semnalului ultrasonor în apa

oceanului este u, rezultă:

; ;

; ;

Ca urmare, durata pauzei dintre oricare două semnale înregistrate

după reflexia pe fundul oceanului, este:

< .
În mod asemănător, dacă submarinul urcă uniform pe verticală, se
demonstrează că durata recepţiei fiecărui semnal reflectat este:

,
iar durata pauzei dintre oricare două semnale detectate după reflexia pe fundul
oceanului, este:

.
 Fig. 2

Oficiu 1p
 Proba de baraj
OPTICĂ
Problema 4 – Oglinda rotitoare

Pe axul optic principal al unei lentile convergente, L, cu distanţa focală f, la distanţa a = 1,25 f, faţă
de centrul optic O al lentilei, se află o sursă punctiformă S de lumină monocromatică (fig. 1). Oglinda plană
OP, aşezată aşa cum indică desenul, se roteşte uniform, cu viteza unghiulară în jurul unui ax
perpendicular pe planul desenului, trecând prin punctul fix C, aflat la distanţa q = 3f, faţă de centul optic
al lentilei.

Fig. 1

a) Să se precizeze forma traiectoriei imaginii sursei dată de sistemul lentilă - oglindă şi să se

determine elementele vectorului reprezentând viteza acestei imagini (modul şi orientare: unghiul dintre
direcţia vectorului viteză şi direcţia axului optic principal al lentilei), atunci când unghiul format de
planul oglinzii cu axul optic principal al lentilei este .
b) O sursă punctiformă de lumină monocromatică se deplasează uniform spre o lentilă
convergentă cu distanţa focală f, pe o direcţie paralelă cu axul optic principal al lentilei, la distanţa h faţă
de acesta.
Să se determine distanţa la care se află sursa faţă de lentilă, în momentul în care modulul vitezei
imaginii sale dată de lentilă este egal cu modulul vitezei sursei de lumină.
c) De-a lungul unei drepte, paralelă cu axul optic principal al unei lentile divergente cu distanţa
focală f, la distanţa d faţă de acesta, se deplasează uniform cu viteza v, apropiindu-se de lentilă, o sursă
punctiformă de lumină monocromatică.
Să se determine viteza imaginii sursei, în momentul când sursa trece prin planul focal al lentilei.

Prof. dr. Mihail Sandu

Liceul Tehnologic de Turism
Călimănești
 Baraj, Problema 4, Optică, Barem de evaluare

Problema 2 Parţial Puncta

j
10 p
a) 3p
În absenţa oglinzii plane, imaginea reală a sursei s-ar forma pe axul optic
principal al lentilei, în poziţia S’, la distanţa faţă de centrul lentilei, aşa
cum rezultă din figura 1, utilizând formula lentilelor:

Fig. 1
În prezenţa oglinzii, razele de lumină reflectate se vor întâlni în punctul
S”, unde vor forma imaginea reală a sursei, astfel încât S’ şi S” sunt simetrice
faţă de planul oglinzii.
Atunci când oglinda se roteşte, în condiţiile precizate, imaginea
obţinută se deplasează pe un cerc cu centrul în C, având raza
Rotaţia uniformă a oglinzii, cu viteza unghiulară implică mişcarea
circulară uniformă a imaginii sursei, cu viteza tangenţială:

unde este viteza unghiulară a imaginii în mişcarea circulară a acesteia.

Utilizând figura 2, se dovedeşte uşor că unei rotaţii a oglinzii cu un
unghi , îi corespunde o rotaţie a razei reflectate cu un unghi astfel
încât şi deci
Utilizând desenul, se dovedeşte uşor că unghiul format de vectorul
cu direcţia axului optic principal al lentilei, într-un moment oarecare, când
unghiul dintre planul oglinzii şi direcţia axului optic principal este are
valoarea:

Fig. 2

b) 3p
Dacă sursa de lumină se apropie de lentilă pe direcţia S 1A, paralelă cu
axul optic principal, aşa cum indică figura 3, imaginea ei reală se depărtează de
lentilă pe direcţia AF.

Fig. 3
Într-un interval de timp foarte mic, sursa se apropie de lentilă cu
distanţa iar proiecţia imaginii ei pe axul optic principal se depărtează
de lentilă cu distanţa
În acord cu formula lentilelor convergente, rezultă:
 Corespunzător momentului în care avem:

Desigur, diferenţiind formula lentilelor convergente, se poate ajunge la

acelaşi rezultat, fără a mai face aproximări, astfel:

c) 3p
Dacă sursa de lumină se apropie de lentilă pe direcţia S 1A, aşa cum
indică figura 4, atunci imaginea ei virtuală se apropie de lentilă pe direcţia FA.
 Fig. 4

Procedând asemănător cazului anterior, în acord cu formula

lentilelor divergente, rezultă:

La acelaşi rezultat se ajunge, diferenţiind formula lentilelor divergente:

Oficiu 1p