Timostabilizatoare Anticonvulsivante-Propunere Protocoalele-2018

CARBAMAZEPINA – propunere protocol
1. Denumire științifică:
Carbamazepinum
2. Clasa de medicamente de care aparține:
Antiepileptice (ATC: N03AF01)
3. Forme farmaceutice (1):
Comprimate 200mg, 400mg
Comprimate eliberare prelungită 150mg, 200mg, 300mg, 400mg, 600mg
Suspensie orală: 100mg/5ml
4. Profil farmacologic (28, 29):
- inhibitor/modulator al canalelor de sodiu voltaj dependente.
- modulator allosteric al receptorilor GABAA.
5. Farmacocinetică:
- absorbție gastro-intestinala lenta, biodisponibilitate 85-100% cu variații
individuale mari, legare de proteinele plasmatice 70-80%. (1, 28)
- metabolizare hepatica, în principal prin intermediul CYP3A4. Calea
predominanta de metabolizare presupune conversia la 10,11-epoxycarbamazepina,
metabolit la fel de activ. (1, 28)
- eliminată prin urină sub forma metabolizată (72 % din doza administrată), dar
şi sub forma nemetabolizată (1 – 2 %), aproximativ 28 % se elimină pe calea biliară.
(1)
- concentrația plasmatică maximă: de obicei la 4-8 ore de la ingestie, dar
poate fi chiar și la 24 de ore în special după administrarea unei doze mari (28).
- timpul de injumatatire: dupa o singura doza este între 26-65 ore (35-40 de
ore pentru formele cu eliberare prelungită), la doze repetate e considerabil mai
rapidă (12-17 ore) datorită auto-inducerii metabolizării, pentru metabolitului activ
este de aproximativ 34 de ore (1, 29).
- inductor al: CYP1A2, CYP2C9, CYP3A4, și UG. Metabolizata prin: CYP1A2,
CYP2C8, CYP3A4. (28)
6. Mecanism de acțiune (28, 29):
- blochează propagarea potentialelor de acțiune; stabilizeaza membrana
neuronala; scade eliberarea de neurotransmitatori
- creste hiperpolarizarea membranara
- inhiba eliberarea de glutamat
- efectul de încetinire a procesului de refacere a dopaminei şi a noradrenalinei ar
putea fi responsabil de proprietăţile antimaniacale ale carbamazepinei (1).
7. Indicații principale:
- 320 Tulburarea bipolară I: - tratament de intretinere, monoterapie sau combinatii
(1, 2, 4, 5, 6, 7, 8) în special la pacienţii cu rezistenţă relativă, contraindicaţii sau
intoleranţă la tratamentul cu litiu (ANMDM) (1, 2, 9, 10, 11, 12).
- tratamentul episoadelor maniacale, monoterapie, combinatii
(4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 13)
- tratamentul episoadelor hipomaniacale, mixte (ANMDM,
FDA) (1, 3, 7, 9).
- 306 Sevrajul alcoolic (14, 15, 16, 17, 18), prevenirea convulsiilor de sevrajul
alcoolic (ANMDM) (1, 15, 17).
8. Alte indicatii:
- 320 Tulburarea bipolară I: episoadele depresive (4, 5, 9).
- 320 TAB II: tratament de intretinere (4, 5, 6, 12).
- 320 Episoade maniacale cu elemente mixte, Episoade depresive cu elemente
mixte (19).
- 321 Depresia monopolara: tratament de intretinere (20, 21).
- 312 Schizofrenie: adjuvant (22, 23, 24, 29, 31, 34).
-303,313,314,315,316,317,318 Alte psihoze: adjuvant (29, 31, 34).
- 327 Tulburare de stress posttraumatic: linia a treia (25, 26).
- 338 Tulburare de personalitate borderline (27, 31).
- Depresia unipolară (30, 31, 32, 33).
- Simptome non-cognitive din dementă (31, 35, 36).
9. Efecte secundare, foarte frecvente și frecvente (1):
- ameţeli, ataxie, somnolenţă, fatigabilitate, cefalee, diplopie, tulburări de
acomodare (de exemplu, înceţoşarea vederii).
- leucopenie, eozinofilie, trombocitopenie.
- greaţă, vărsături, uscăciunea gurii.
- reacţii alergice cutanate, urticarie care poate fi severă.
- hiponatremie şi reducerea osmolarităţii plasmei datorită unui efect de tip hormon
antidiuretic, care a determinat în cazuri rare intoxicaţie cu apă însoţită de letargie,
vărsături, cefalee, confuzie mentală, tulburări neurologice.
- edeme, retenţie hidrică, creştere în greutate.
-creşterea gamaglobulinei (secundara inducţiei enzimatice hepatice), de obicei
fără importanţă clinică, creşterea valorii serice a fosfatazei alcaline.
10. Dozare:
- intervalul uzual 400–1200 mg/zi (29)
- în tulburarea bipolara, adulti: initial 200-400 mg/zi în 2 prize, creștere treptata
pana la controlul adecvat al simptomelor, doza uzuala 400-600 mg/zi, maximum
1600mg/zi (1, 37).
- la întreruperea tratamentului , scăderea treptată a dozelor (3, 37).
11. Supradoza (1, 3, 31):
- poate fi letala
- semne și simptome: tulburări ale stării de conştienţă, somnolenţă, comă, dizartrie,
nistagmus, ataxie, diskinezie, iniţial hiperreflexie apoi hiporeflexie, convulsii (în
special la copii), deprimare respiratorie, edem pulmonar; tahicardie, hipotensiune
arterială, uneori hipertensiune arterială, tulburări de conducere cu lărgirea
complexului QRS, sincopă asociată cu stop cardiac; vărsături, greaţă, întârzierea
golirii stomacului, scăderea motilităţii intestinale; retenţie urinară, oligurie sau anurie;
hiponatremie, posibil acidoză metabolică.
12. Utilizare la grupe de pacienți cu risc crescut:
- Contraindicatii (1, 2): bloc atrioventricular; antecedente de mielosupresie sau
depresie existentă a măduvei osoase; porfirii hepatice sau doar antecedente în
acest sens.
- Administrarea se poate face numai după o evaluare atentă a raportului
risc/beneficiu şi după ce sunt luate măsuri de precauţie adecvate: boli
hematologice anterioare sau existente, antecedente de reacţii hematologice la
alte medicamente; afectarea metabolismului sodiului; tulburări cardiace, hepatice
sau renale severe (1, 2).
- Sarcină:- categorie de risc D; Alaptare: - categorie de risc L2 (3, 4).
Carbamazepina poate afecta negativ fătul dacă este administrată la femeia
gravidă. (1, 3) Se ştie că nou-născuţii mamelor cu epilepsie sunt predispuşi la
tulburări de dezvoltare, incluzând malformaţii. (1, 2); cazuri de tulburări în
dezvoltare şi malformaţii au fost raportate în asociere cu carbamazepina (1, 2, 3);
se recomanda evaluarea atenta raportului beneficiu matern/risc potenţial la făt
(1, 2, 3).
- Alăptare: Carbamazepina şi metabolitul său activ se excretă în lapte
(aproximativ 25 până la 60% din concentraţia plasmatică). Trebuie evaluate
avantajele unei alăptări la sân comparativ cu probabilitatea de apariţie a reacţiilor
adverse la sugar. În timpul tratamentului cu carbamazepină alăptarea este
posibilă, cu condiţia de a se supraveghea apariţia unor eventuale reacţii adverse
la sugar (de exemplu: scăderea câştigului în greutate, somnolenţă excesivă,
reacţii cutanate alergice). Dacă apar reacţii adverse, alăptarea trebuie întreruptă.
(1, 2).
13. Interacțiuni medicamentoase sau de alte tipuri (alimente, fumat, etc):
- carbamazepina accelereaza metabolismul: haloperidol, olanzapina, quetiapina,
risperidona, aripiprazol, clozapina, lurasidona, paliperidona (28, 37).
- fluoxetina, fluvoxamina pot crește concentratia plasmatica a carbamazepinei
(29, 37); carbamazepina reduce concentratia: mianserin, mirtazapina, trazodona.
(37); nu este recomandată utilizarea în asociere cu inhibitori de
monoamonoxidază (IMAO)(1).
- fenobarbitalul, fenitoina, valproatul pot crește metabolizarea carbamazepinei
(inductori CYP3A4); carbamazepina poate crește biotransformarea fenitoinei;
administrarea concomitenta a carbamazepinei poate scadea concentratiile
valproatului, lamotriginei, tiagabinei, topiramatului (28); reduce concentratia
clonazepam, midazolam (37).
- interacționează cu majoritatea retroviralelor (anti-HIV) (31, 37).
-scade concentrațiile plasmatice ale contraceptivelor hormonale, afectându-le
negativ eficiența (1, 31, 37).
- utilizarea combinată a carbamazepinei și litiului poate crește riscul de efecte
neurotoxice (1, 31, 37).
Referinte:
1. ANMDM - Nomenclatorul medicamentelor pentru uz uman
https://www.anm.ro/_/_RCP/rcp_144_21.06.07.pdf
https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_8381_18.11.15.pdf
2. MHRA Medicines & Healthcare Products Regulatory Agency:
http://www.mhra.gov.uk/home/groups/spcpil/documents/spcpil/
con1500615306822.pdf
3. FDA U.S. Food and Drug Administration:
https://www.accessdata.fda.gov/drugsatfda_docs/label/2012/021710s009lbl.pdf
4. Yatham et al., Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments (CANMAT)
and International Society for Bipolar Disorders (ISBD) 2018 guidelines for the
management of patients with bipolar disorder, Bipolar Disorders. 2018;1–74.
and International Society for Bipolar Disorders (ISBD) collaborative update of
CANMAT guidelines for the management of patients with bipolar disorder: update
2013, Bipolar Disorders 2013: 15: 1–44.
guidelines for the management of patients with bipolar disorder: update 2007, Bipolar
Disorders 2006: 8: 721–739.
7. American Psychiatric Association, Practice Guideline for the Treatment of Patients
With Bipolar Disorder, Second Edition, 2002
8. Grunze et al., The World Federation of Societies of Biological Psychiatry
(WFSBP) Guidelines for the Biological Treatment of Bipolar Disorders: Update 2012
on the long-term treatment of bipolar disorder, The World Journal of Biological
Psychiatry, 2013; 14: 154–219
9. Fountoulakis K.N. et al., The International College of Neuro-Psychopharmacology
(CINP) Treatment Guidelines for Bipolar Disorder in Adults (CINP-BD-2017), Part 3:
The Clinical Guidelines , International Journal of Neuropsychopharmacology (2017)
20(2): 180–195.
10. Goodwin et al., BAP Guidelines, Evidence-based guidelines for treating bipolar
disorder: Revised third edition recommendations from the British Association for
Psychopharmacology, Journal of Psychopharmacology 2016, Vol. 30(6) 495 –553.
11. Malhi et al., Royal Australian and New Zealand College of Psychiatrists clinical
practice guidelines for mood disorders, Australian and New Zealand Journal of
Psychiatry 2015, Vol. 49(12) 1-185.
12. Scottish Intercollegiate Guidelines Network, Bipolar affective disorder A national
clinical guideline, May 2005, www.sign.ac.uk.
(WFSBP) Guidelines for the Biological Treatment of Bipolar Disorders: Update 2009
on the Treatment of Acute Mania, The World Journal of Biological Psychiatry, 2009;
10(2): 85-116.
14. NICE – National Institute for Health and Care Excellence, Alcohol-use disorders:
diagnosis and management of physical complications, Clinical guideline, Published: 2
June 2010 nice.org.uk/guidance/cg100.
15. Lingford-Hughes et al., BAP Guidelines, BAP updated guidelines: evidence-
based guidelines for the pharmacological management of substance abuse, harmful
use, addiction and comorbidity: recommendations from BAP, Journal of
Psychopharmacology 0(0) 1– 54.
16. Mésusage de l’alcool dépistage, diagnostic et traitement, Recommandation de
bonne pratique, Société Française d’Alcoologie – SFA, Association Nationale de
Prévention en Alcoologie et Addictologie, European Federation of Addiction
Societies, Alcoologie et Addictologie . 2015 ; 37 (1) : 5-84, sfalcoologie.asso.fr
anpaa.asso.fr eufas.net
17. German society for psychiatry and psychotherapy, Psychosomatics and
Neurology/ DGPPN S3 Guideline "Screening, Diagnosis and Treatment of Alcohol-
Related Disorders"S3-Leitlinie “Screening, Diagnose und Behandlung
alkoholbezogener Störungen”, AWMF, DGPPN, DG-SUCHT, 28.02.2016,
https://www.dgppn.de/leitlinien-publikationen/leitlinien.html
18. Michael Soyka, Henry R. Kranzler, Victor Hesselbrock, Siegfried Kasper, Jochen
Mutschler, Hans-Jürgen Möller & The WFSBP Task Force on Treatment Guidelines
for Substance Use Disorders (2017) Guidelines for biological treatment of substance
use and related disorders, part 1: Alcoholism, first revision, The World Journal of
Biological Psychiatry, 18:2, 86-119.
19. Heinz Grunze, Eduard Vieta, Guy M. Goodwin, Charles Bowden, Rasmus W.
Licht, Jean-Michel Azorin, Lakshmi Yatham, Sergey Mosolov, Hans-Jürgen Möller,
Siegfried Kasper & on behalf of the Members of the WFSBP Task Force on Bipolar
Affective Disorders Working on this topic (2017): The World Federation of Societies
of Biological Psychiatry (WFSBP) Guidelines for the Biological Treatment of Bipolar
Disorders: Acute and long-term treatment of mixed states in bipolar disorder, The
World Journal of Biological Psychiatry.
20. Bauer et al., World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP)
Guidelines for Biological Treatment of Unipolar Depressive Disorders in Primary
Care, The World Journal of Biological Psychiatry, 2007; 8(2): 67-104.
21. Bauer et al., World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP)
Guidelines for Biological Treatment of Unipolar Depressive Disorders. Part 2:
Maintenance Treatment of Major Depressive Disorder-Update 2015, The World
Journal of Biological Psychiatry, 2015; 16: 76–95.
22. Haute Autorité de santé, GUIDE - AFFECTION DE LONGUE DURÉE ,
SCHIZOPHRÉNIES Juin 2007, www.has-sante.fr
Neurology/DGPPN Deutsche Gesellschaft für Psychiatrie und Psychotherapie,
Psychosomatik und Nervenheilkunde S3 Treatment Guideline Schizophrenia (2006)/
S3-Behandlungsleitlinie Schizophrenie (2006).
24. Working Group of the Clinical Practice Guideline for Schizophrenia and Incipient
Psychotic Disorder. Mental Health Forum, coordination. Clinical Practice Guideline
for Schizophrenia and Incipient Psychotic Disorder. Madrid: Quality Plan for the
National Health System of the Ministry of Health and Consumer Affairs. Agency for
Health Technology Assessment and Research, 2009. Clinical Practice Guideline:
CAHTA. Number 2006/05-2.
25. Katzman et al., Canadian clinical practice guidelines for the management of
anxiety, posttraumatic stress and obsessive-compulsive disorders, BMC Psychiatry
2014, 14(Suppl 1):S1.
26. American Psychiatric Association, Practice Guideline for the Treatment of
Patients With Acute Stress Disorder and Posttraumatic Stress Disorder, 2004.
Patients With Borderline Personality Disorder, 2001.
28. Goodman and Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics 13 th Ed.,
2018, McGraw-Hill Education.
29. Stahl SM, Stahl Online, The Prescribers Guide 6th ed., The Prescriber's Guide
Fifth Edition, Stephen M.Stahl, 52, 54, 82, 105.
30. The A merican Psychiatric Publishing Textbook Of Psychopharmacology 4th
Edition, 871.
31. The Maudsley Prescribing Guidelines in Psychiatry, 12th Edition, David Taylor,
Carol Paton, Shitij Kapur, 3, 102, 107,203-207.
32. Dilsaver SC et al. Treatment of bipolar depression with carbamazepine: results of
an open study. Biol Psychiatry 1996; 40:935–937.
33. Zhang ZJ et al. The effectiveness of carbamazepine in unipolar depression: a
double‐blind, randomized, placebo‐controlled study. J Affect Disord 2008; 109:91–97.
34. Brieden T et al. Psychopharmacological treatment of aggression in schizophrenic
patients. Pharmacopsychiatry 2002; 35:83–89.
35. Tariot PN et al. Efficacy and tolerability of carbamazepine for agitation and
aggression in dementia. Am J Psychiatry 1998; 155:54–61.
36. Yeh YC et al. Mood stabilizers for the treatment of behavioral and psychological
symptoms of dementia: an update review. Kaohsiung J Med, Sci 2012; 28:185–193.
37. British Medical Association and the Royal Pharmaceutical Society, British
National Formulary 73 March 2017, Royal Pharmaceutical Society, BMJ Group
GABAPENTINA – propunere protocol

1. Denumire stiintifica:
Gabapentinum
2. Clasa de medicamente de care apartine:

- alte antiepileptice, cod ATC: N03AX12 (1, 2).
3. Forme farmaceutice (1):

- capsule 100 mg, 300 mg, 400 mg gabapentina
- comprimate filmate 600 mg, 800 mg gabapentina
4. Profil farmacologic:
- structural asemanator cu neurotransmitatorul GABA (gamma-aminobutyric acid),
nu se leaga de receptorii GABA (2, 3, 4, 5).
- locul de legare al gabapentinei a fost identificat ca fiind subunitatea alfa2-delta a
canalelor de calciu voltaj dependente (1, 2, 3, 4, 5).
5. Farmacocinetica:
- varf plasmatic la 2 – 3 ore (1, 2).
- biodisponibilitatea scade cu cresterea dozei (60%, 47%, 34%, 33%, si 27% dupa
administrarea a 900, 1200, 2400, 3600, respectiv 4800 mg/zi in trei doze) (1, 2, 3).
- nu se leaga de proteine plasmatice (< 3% :FDA) (1, 2, 3, 5).
- timpul de injumatatire = 5 - 7ore (1, 2, 3, 5).
- nu se metabolizeaza, este eliminata nemodificata exclusiv pe cale renala (1, 2, 3,
5).
6. Mecanism de actiune:
- mecanismul exact de actiune nu este cunoscut (1, 2).
- interactiunea cu proteina alfa2-delta ar putea media efectele anticonvulsivante, dar
daca si cum aceasta interactiune regleaza excitabilitatea neuronala (5) si efectele
terapeutice (3) ramane neclar.
7. Indicatii psihiatrice:
306 1) Tulburari mentale si de comportament legate de consumul de alcool (TCA):

- Pentru pacientii cu TCA moderat-severa: - APA propune cu scopul reducerii
consumului sau obtinerii abstinentei la pacientii care prefera tratamentul cu
gabapentin sau care nu tolereaza ori nu sunt responsivi la naltrexona si acamprosat
(6).
- de linia a doua, pentru cei la care
farmacoterapia de linia intai (acamprosat,
disulfiram, naltrexona, topiramat) este
contraindicata sau ineficienta (7).
306 - Pentru pacientii cu sindroame de sevraj usoare, moderate (7, 11), cand
riscurile tratamentului cu benzodiazepine depasesc beneficiile (7), la doze mari la
fel de eficient ca lorazepamul (9).
- Pentru profilaxia crizelor convulsive din sevraj, inclusiv la pacientii cu afectare

hepatica, tulburari cognitive, afectiuni pulmonare (BPOC etc.) cu o stare generala
precara (11) nu e recomandat in pancreatita (11).
- Tratamentul sevrajului: anumite antiepileptice (carbamazepina, valproat,
gabapentin) reprezinta o alternativa, desi nu au demonstrat eficacitate superioara
benzodiazepinelor (12).
- Efect pozitiv referitor la abstinenta si la reducerea ”heavy drinking” (8, 9, 10, 22).
325 2) Tulburari anxioase

325 - Tulburarea de panica (TP): - de linia a treia, in special la pacientii cu tulburare
de panica refractara (13)
325 - Tulburarea de panica , tulburari anxioase asociate tulburarii afective bipolare
(13, 15, 16)
325 - Tulburarea de anxietate sociala: de linia a doua (13, 17, 18).
327 - Tulburarea de stress post-traumatic (TSPT): poate ameliora simptomele la
pacientii cu TSPT rezistenta la tratament (13)
320 3) Tulburarea afectiva bipolara

- TAB I: - ca adjuvant, de linia a treia - tratament de mentinere (15, 19, 21).
- in combinatie/augmentare, nivel de evidenta C – episod maniacal cu
elemente mixte (20).
9. Efecte secundare:
- In general este bine tolerata, cele mai intalnite afecte adverse fiind somnolenta,
ameteala, ataxie, fatigabilitate. Acestea sunt de obicei usoare pana la moderate ca
intensitate si se remit in doua saptamani de la debut in cursul continuarii
tratamentului. (5)
- Efecte secundare rezultate in studiile clinice pentru epilepsie si durere neuropata:
(1, 2)
- foarte frecvente (≥1/10): infectii virale, somnolenta, ameteala, ataxie,
fatigabilitate, febra; - - frecvente(≥1/100 si <1/10): pneumonie, infectii
respiratorii, infectii urinare, infectii, otita medie. leucopenie, anorexie, cresterea
apetitului alimentar, ostilitate, confuzie si labilitate emotională, depresie,
anxietate, nervozitate, tulburari de gandire, convulsii, hiperkinezie, dizartrie,
amnezie, tremor, insomnie, cefalee, parestezie, hipoestezie, tulburari de
coordonare, nistagmus, reflexe crescute, scazute sau absente, tulburari de
vedere cum sunt ambliopie, diplopie, vertij, hipertensiune arteriala,
vasodilatatie, dispnee, bronşite, faringite, tuse, rinite, varsaturi, greaţă,
anomalii dentare, gingivita, diaree, dureri abdominale, dispepsie, constipatie,
uscaciune oro-faringiana, flatulenta, edem facial, purpura-în cele mai multe
cazuri a fost descrisa ca echimoze determinate de traumatisme fizice, eruptie
cutanata tranzitorie, prurit, acnee, artralgie, mialgie, dorsalgii, contractii
musculare,impotenta, edeme periferice, mers anormal, astenie, dureri, stare
generală de rau, sindrom cu simptomatologie asemanatoare gripei, leziuni
accidentale, fracturi, dermabraziuni.
In timpul tratamentului cu gabapentină, au fost raportate cazuri de pancreatita
acuta, nu este clara relatia de cauzalitate cu gabapentina (1, 2).
Contraindicatii: Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti

(1, 2, 3)
10. Supradoza (1, 2): - simptomele supradozei includ ameteli, diplopie, dizartrie,
somnolenta, letargie si diaree usoara, dupa un tratament de sustinere a functiilor
vitale toti pacienţii s-au recuperat complet.
- Toxicitate acuta, amenintatoare de viata nu a fost observata la
supradoze de gabapentina de pana la 49 g.
11. Utilizare la grupe de pacienti cu risc crescut (1, 2):

- Insuficienta renala: ajustarea dozelor in functie de Clearance-ul Creatininei
- Utilizarea la pacientii varstnici (cu vârsta peste 65 ani): poate fi necesara ajustarea
dozei, din cauza deteriorarii functiei renale consecutive varstei.
- Sarcina: Nu exista date adecvate privind utilizarea gabapentinei la gravide.
Gabapentina nu trebuie utilizata in timpul sarcinii, cu exceptia situatiei in care
beneficiul matern scontat depaseste clar riscul potential la fat.
- Alaptarea: Gabapentina este eliminata in laptele uman. Deoarece nu se cunosc
efectele gabapentinei asupra sugarului alaptat, administrarea acesteia la mamele
care alaptează se face cu prudenta. Gabapentina se administrează în timpul alaptarii
doar daca beneficiul terapeutic matern depaseste clar riscul potential pentru sugar.
12. Interactiuni medicamentoase sau de alte feluri:

- Gabapentina nu interactioneaza cu izoenzimele citocromului P450 (5)
- Nu au fost observate interactiuni cu alte antiepilpeptice (fenobarbital, fenitoina, acid
valproic sau carbamazepina) (1, 2, 3, 5).
- Tratament concomitent cu morfina: pacientii trebuie atent monitorizati in ceea ce
privetse aparitia semnelor de deprimare a SNC, cum este somnolenta, iar doza de
morfina sau de gabapentina trebuie scazuta corespunzator (1, 2, 3).
- Administrarea concomitenta de gabapentina si antiacide care contin aluminiu si
magneziu, determina scaderea biodisponibilitatii gabapentinei cu pana la 24%. Se
recomanda administrarea gabapentinei la aproximativ 2 ore dupa administrarea unui
astfel de antiacid (1, 2).
- In cazul determinarii semi-cantitative a proteinelor totale din urina, utilizand testele
dipstick, pot fi obtinute rezultate fals pozitive (1, 2).
Referinte:
1. Agentia Nationala a Medicamentului ANMDM - Nomenclatorul medicamentelor
pentru uz uman
2. European Medicines Agency:
http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Referrals_document/
Neurontin_30/WC500009308.pdf
Neurontin_30/WC500009308.pdf
3. U.S. Food and Drug Administration:
https://www.accessdata.fda.gov/drugsatfda_docs/label/
2017/020235s064_020882s047_021129s046lbl.pdf
4. Stahl Online Prescriber's Guide 6th Edition
https://stahlonline.cambridge.org/prescribers_guide.jsf
5. Goodman and Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics 13 th Ed.,
2018, McGraw-Hill Education.
6. The American Psychiatric Association Practice Guidline for the Pharmacological
Treatment of Patients With Alcohol Use Disorder, American Psychiatric Association
Publishing, updated January 2018,
https://www.psychiatry.org/psychiatrists/practice/clinical-practice-guidelines
7. The Management of Substance Use Disorders Work Group, VA/DoD Clinical
Practice Guideline for the Management of Substance Use Disorders, Version 3.0,
2015, https://www.healthquality.va.gov/guidelines/mh/sud/
8. Michael Soyka, Henry R. Kranzler, Victor Hesselbrock, Siegfried Kasper, Jochen
Mutschler, Hans-Jürgen Möller & The WFSBP Task Force on Treatment Guidelines
for Substance Use Disorders (2017) Guidelines for biological treatment of substance
use and related disorders, part 1: Alcoholism, first revision, The World Journal of
Biological Psychiatry, 18:2, 86-119, DOI: 10.1080/15622975.2016.1246752
http://dx.doi.org/10.1080/15622975.2016.1246752
9. Myrick H, Malcolm R, Randall PK, Boyle E, Anton RF, Becker HC, Randall CL.
2009. A double-blind trial of gabapentin versus lorazepam in the treatment of alcohol
withdrawal. Alcohol Clin Exp Res. 33:1582–1588.
10. Mason BJ, Quello S, Goodell V, Shadan F, Kyle M, Begovic A. 2014. Gabapentin
treatment for alcohol dependence: a randomized clinical trial. JAMA Inter Med.
174:70–77.
11. S3-Leitlinie “Screening, Diagnose und Behandlung alkoholbezogener Störungen”,
AWMF, DGPPN, DG-SUCHT, Stand: 28.02.2016, https://www.dgppn.de/leitlinien-
publikationen/leitlinien.html
12. Mésusage de l’alcool dépistage, diagnostic et traitement, Recommandation de
bonne pratique, Société Française d’Alcoologie – SFA, Association Nationale de
Prévention en Alcoologie et Addictologie, European Federation of Addiction
Societies, Alcoologie et Addictologie . 2015 ; 37 (1) : 5-84, sfalcoologie.asso.fr
anpaa.asso.fr eufas.net
13. Katzman M.A. et al., Canadian clinical practice guidelines for the management of
2014, 14(Suppl 1):S1 http://www.biomedcentral.com/1471-244X/14/S1/S1
Patients With Panic Disorder, 2009, https://psychiatryonline.org/guidelines
16. Grunze et al., The World Journal of Biological Psychiatry, 2013; 14: 154–219, The
World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP) Guidelines for the
Biological Treatment of Bipolar Disorders: Update 2012 on the long-term treatment of
bipolar disorder, The World Journal of Biological Psychiatry, 2013; 14: 154–219.
17. Bandelow B. et al., Guidelines for the pharmacological treatment of anxiety
disorders, obsessive– compulsive disorder and posttraumatic stress disorder in
primary care, International Journal of Psychiatry in Clinical Practice, 2012; 16: 77–84.
18. Bandelow B. et al., World Federation of Societies of Biological Psychiatry
(WFSBP) Guidelines for the Pharmacological Treatment of Anxiety, Obsessive-
Compulsive and Post-Traumatic Stress Disorders - First Revision,The World Journal
of Biological Psychiatry, 2008; 9(4): 248-312.
guidelines for the management of patients with bipolar disorder: update 2007, Bipolar
Disorders 2006: 8: 721–739.
20. Heinz Grunze, Eduard Vieta, Guy M. Goodwin, Charles Bowden, Rasmus W.
Licht, Jean-Michel Azorin, Lakshmi Yatham, Sergey Mosolov, Hans-Jürgen Möller,
Siegfried Kasper & on behalf of the Members of the WFSBP Task Force on Bipolar
Affective Disorders Working on this topic (2017): The World Federation of Societies
of Biological Psychiatry (WFSBP) Guidelines for the Biological Treatment of Bipolar
Disorders: Acute and long-term treatment of mixed states in bipolar disorder, The
World Journal of Biological Psychiatry.
21. The bipolar book :history, neurobiology, and treatment, edited by Ayşegül Yildiz,
Pedro Ruiz, and Charles B. Nemeroff, Oxford University Press 2015.
22. Barbara J. Mason, Susan Quello & Farhad Shadan (2017) Gabapentin for the
treatment of alcohol use disorder, Expert Opinion on Investigational Drugs, 27:1,113-
124, DOI:10.1080/13543784.2018.1417383
LAMOTRIGINA - propunere protocol

1. Denumire stiintifica:
Lamotriginum
2. Clasa de medicamente de care apartine:

Antiepileptice (ATC: N03AX09)
3.Forme farmaceutice (1):

Comprimate 25 mg, 50 mg, 100 mg, 200 mg lamotrigina
Comprimate masticabile/dispersabile 2 mg, 5 mg lamotrigina
4. Profil farmacologic (10, 24, 25):

- inhibitor/modulator al canalelor de sodiu voltaj dependente.
- blocant al canalelor de calciu
- antagonist slab al receptorilor 5HT3
5. Farmacocinetica (24, 25):

- absorbita complet din tractul gastro-intestinal
- metabolizata hepatic prin glucuronoconjugare, nu interfera cu CYP
450
- timp de injumatatire: 24-30 ore după o singura administrare; fenitoina,
carbamazepina, fenobarbitalul reduc t1/2 și concentratia plasmatica a
lamotriginei; valproatul crește concentratia plasmatica a lamotriginei iar
adaugarea lamotriginei scade concentratia de valproat .
6. Mecanism de acțiune (24, 25):
- blochează propagarea potentialelor de acțiune; stabilizeaza
membrana neuronala; scade eliberarea de neurotransmitatori,
descarcarile focale și raspandirea crizei
- scade eliberarea de neurotansmitatori, scade depolarizarea lenta și
descarcarile varf-unda
- inhiba eliberarea de glutamat si aspartat
7. Indicatii principale:
320 - Tulburarea afectiva bipolara tip I: in tratamentul de intretinere, predominant prin
prevenirea epsisoadelor depresive (ANMDM, EMA; FDA), in monoterapie sau in
combinatie (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13).
8. Alte indicatii:
320 - Tulburarea afectiva bipolara tip I: - episodul depresiv, monoterapie si adjuvant,
linia intai. (4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 17, 18, 19)
320 - Tulburarea afectiva bipolara tip II: - episodul depresiv, monoterapie, linia a
doua . (4, 5, 6, 11)
- tratament de intretinere, monoterapie, linia intai
(4, 5, 6, 10)
312 - Schizofrenie: adjuvant la tratamentul antipsihotic pentru anumite grupe de
pacienti (augmentarea tratamentului cu clozapina, simptome negative, simptome
afective) (14, 15, 16).
327 - Tulburarea de stres posttraumatic: linia a treia (20, 21, 22).
338 - Tulburare de personalitate Borderline (23).
321 – Episod depresiv (augmentare în depresia rezistentă la tratament) (27)
Dozare (1):
- In tulburarea afectiva bipolara, in monoterapie: primele 2 saptamani se
administreaza 25mg/zi, din a treia saptamana se creste la 50mg/zi, in saptamana 5
se creste la 100mg/zi, in saptamana a 6-a se poate creste la 200mg/zi, doza ținta
uzuala fiind de 200mg/zi. Dozele utilizate în studiile clinice s-au situat în intervalul
100-400 mg/zi.
- In tulburarea afectiva bipolara, asociat cu Valproat: primele 2 săptămâni se
administreaza 25mg la 2 zile, in saptamana a treia se creste la 25mg/zi, in
saptamana a 5a se creste la 50mg/zi, in saptamana a sasea la 100mg/zi, doza ţintă
uzuală pentru răspunsul optim fiind 100mg/zi. În funcţie de răspunsul clinic poate fi
folosită doza maximă de 200 mg/zi.
- In tulburarea afectiva bipolara, asociat cu antiepileptice din clasa inductorilor
enzimatici: primele 2 saptamani se administreaza 50mg/zi (o dată pe zi); in a 3 a și a
4a saptamana se administreaza 100mg/zi, în saptamana a 5 a doza de 200mg/zi, în
săptămâna a 6a doza de 300mg/zi, doza ţintă uzuală este 400 mg/zi în săptămâna
7a (în 2 prize zilnice).
9. Efecte secundare (25, 26):

- cele mai intalnite: amețeala, ataxie, vedere incetosata sau dubla, greață,
voma, rash când este asociata cu alte antiepileptice. Au fost raportate câteva
cazuri de sindrom Stevens-Johnson și de coagulare inravasculara diseminata
(25).
- frecvente și foarte frecvente: vedere incetosata, agresivitate, agitatie,
artralgie, ataxie, diaree, vedere dubla, ameteli, gura uscata, cefalee, insomnie,
greață, nistagmus, rash, tremor, voma (26).
10. Supradoza (1, 3):

- au fost raportate decese.
- simptome ca nistagmus, ataxie, alterarea stării de conştienţă şi comă.
11. Utilizare la grupe de pacienti cu risc crescut:
- insuficienţa renală: precauţie în cazul administrării la pacienţii cu insuficienţă
renală, la pacienţii cu insuficienţă renală semnificativă pot fi eficace doze de
întreţinere scăzute (1, 26).
- insuficienţa hepatică: dozele de creştere şi întreţinere trebuie să fie reduse
cu aproximativ 50% la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată, cu 75% la
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (1, 26).
- vârstnici (peste 65 de ani) Nu este necesară ajustarea dozei faţă de schema
recomandată. Farmacocinetica lamotriginei la acest grup de vârstă nu diferă
semnificativ faţă de populaţia de adulţi non-vârstnici (1).
- sarcina: categorie de risc C (4). Dacă este considerată necesară terapia cu
Lamotrix în timpul sarcinii, este recomandată cea mai mică doză terapeutică
posibilă (1).
- alaptare: - categorie de risc L2 (”safer”) (4). Prezent în laptele matern (1, 26).
Beneficiile potenţiale ale alăptării trebuie cântărite în raport cu riscul potenţial
de apariţie a reacţiilor adverse la copil (1).
12. Interactiuni medicamentoase sau de alte tipuri (26):

- antiepileptice: concentratia plasmatica a lamotriginei este redusa de
carbamazepina, concentrantia plasmatica a unui metabolit activ al
carbamazepinei poate fi crescuta; concentrantia plasmatica a lamotriginei este
redusa de fenitoina, fenobarbital, primidona; concentrantia plasmatica a
lamotriginei este crescuta de valproatul de sodiu și acidul valproic (risc crescut
de toxcitate – reducerea dozei de lamotrigina).
- estrogeni, progesteron: concentratia plasmatica a lamotriginei este redusa
de estrogeni – a se lua în considerare creșterea dozei de lamotrigina;
progesteron – concentrantia plasmatica a lamotriginei posibil crescuta de
desogestrel.
Referinte:
2. EMA – European Medicines Agency
http://www.ema.europa.eu/ema/index.jsp?curl=pages/medicines/human/
referrals/Lamictal/human_referral_000037.jsp&mid=WC0b01ac05805c516f
http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/
Referrals_document/Lamictal_30/WC500008798.pdf
3. U.S. Food and Drug Administration
https://www.accessdata.fda.gov/drugsatfda_docs/label/
2015/020241s053,020764s046,022251s017lbl.pdf
4. Yatham et al., Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments
(CANMAT) and International Society for Bipolar Disorders (ISBD) 2018
guidelines for the management of patients with bipolar disorder, Bipolar
Disorders. 2018;1–74.
(CANMAT) and International Society for Bipolar Disorders (ISBD) collaborative
update of CANMAT guidelines for the management of patients with bipolar
disorder: update 2013, Bipolar Disorders 2013: 15: 1–44.
(CANMAT) guidelines for the management of patients with bipolar disorder:
update 2007, Bipolar Disorders 2006: 8: 721–739.
Patients With Bipolar Disorder, Second Edition, 2002.
8. Hirschfeld RMA: Guideline Watch: Practice Guideline for the Treatment of
Patients With Bipolar Disorder. Arlington, VA: American Psychiatric
Association. Available online at
http://www.psych.org/psych_pract/treatg/pg/prac_guide.cfm
(WFSBP) Guidelines for the Biological Treatment of Bipolar Disorders: Update
2012 on the long-term treatment of bipolar disorder, The World Journal of
Biological Psychiatry, 2013; 14: 154–219.
10. Goodwin et al., BAP Guidelines, Evidence-based guidelines for treating
bipolar disorder: Revised third edition recommendations from the British
Association for Psychopharmacology, Journal of Psychopharmacology 2016,
Vol. 30(6) 495 –553.
11. Malhi et al., Royal Australian and New Zealand College of Psychiatrists
clinical practice guidelines for mood disorders, Australian and New Zealand
Journal of Psychiatry 2015, Vol. 49(12) 1-185.
12. German Society for Bipolar Disorders, German Society for Psychiatry,
Psychotherapy and Neurology, DGBS e.V. and DGPPN e.V .: S3 guideline for
the diagnosis and treatment of bipolar disorders. Long Version 1.0, May 2012/
DGBS e.V. und DGPPN e.V.: S3-Leitlinie zur Diagnostik und Therapie
Bipolarer Störungen. Langversion 1.0, Mai 2012.
13. Scottish Intercollegiate Guidelines Network, Bipolar affective disorder A
national clinical guideline, May 2005, www.sign.ac.uk.
14. Scottish Intercollegiate Guidelines Network, Management of
schizophrenia, A national clinical guideline, March 2013, www.sign.ac.uk.
Psychosomatik und Nervenheilkunde S3 Treatment Guideline Schizophrenia
(2006)/ S3-Behandlungsleitlinie Schizophrenie (2006).
17. Fountoulakis K.N. et al., The International College of Neuro-

Psychopharmacology (CINP) Treatment Guidelines for Bipolar Disorder in
Adults (CINP-BD-2017), Part 3: The Clinical Guidelines , International Journal
of Neuropsychopharmacology (2017) 20(2): 180–195.
(WFSBP) Guidelines for the Biological Treatment of Bipolar Disorders: Update
2010 on the treatment of acute bipolar depression, The World Journal of
Biological Psychiatry, 2010; 11: 81–109.
19. NICE – National Institute for Health and Care Excellence, Bipolar disorder:
assessment and management, Clinical guideline Published: 24 September
2014 nice.org.uk/guidance/cg185
20. Katzman et al., Canadian clinical practice guidelines for the management
of anxiety, posttraumatic stress and obsessive-compulsive disorders, BMC
Psychiatry 2014, 14(Suppl 1):S1.
21. Bandelow et al., World Federation of Societies of Biological Psychiatry
(WFSBP) Guidelines for the Pharmacological Treatment of Anxiety,
Obsessive-Compulsive and Post-Traumatic Stress Disorders-First Revision,
The World Journal of Biological Psychiatry, 2008; 9(4): 248-312.
Patients With Acute Stress Disorder and Posttraumatic Stress Disorder, 2004.
23. National Health and Medical Research Council. Clinical Practice Guideline
for the Management of Borderline Personality Disorder. Melbourne: National
Health and Medical Research Council; 2012.
24 . Stahl SM, Stahl Online, The Prescribers Guide 6th ed.
25. Goodman and Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics 13 th
Ed., 2018, McGraw-Hill Education.
26. British Medical Association and the Royal Pharmaceutical Society, British
National Formulary 73 March 2017, Royal Pharmaceutical Society, BMJ
Group.
27.Taylor D, Paton C, Kapur S. The Maudsley Prescribing Guidelines în
Psychiatry, 12th ed.Chichester: Wiley Blackwell; 2015
VALPROAT – propunere protocol
1. Denumire stiintifica
Acidum valproicum si saruri
2. Clasa de medicamente de care aparține

Anticonvulsivant/timostabilizator (ATC: N03AG01)
3. Profil farmacologic (4, pg. 711)

blocheaza canalele de sodiu voltaj dependente
creste concentratia cerebrala de acid gamma-amino-butiric (GABA)
4. Farmacocinetica (2, 4, pg 713)

Concentratie plasmatica maxima la 1-4 ore de la ingestie (valproat de sodiu si acid
valproic), 2-3 ore (acid valproic), 8,2 ± 2,5 ore (valproat de sodiu)
Timp de înjumatatire plasmatica 8-20 ore (valproat de sodiu si acid valproic), 10-15
ore (acid valproic), aprox 15 ore (valproat de sodiu)
Concentratia constanta plasmatica se obtine la 3-5 zile de tratament (valproat de

sodiu si acid valproic), 2-4 zile (acid valproic). 3-4 zile (valproat de sodiu)
Metabolizat in principal de catre ficat, depinzand in proportie de aproximativ 25% de

sistemul CYP450.
5. Mecanism de acțiune (4, pg 711) (2)

Blocheaza canalele de sodiu voltaj dependente
Potentarea transmisiei GABA-ergice
6. Dozare (2, 22):

Doza se stabileste in mod individual functie de varsta, greutate, tolerabilitate si efect
terapeutic.
Formulele terapeutice cu elibarare prelungita pot fi administrate o data sau de doua
ori pe zi.
Doza medie zilnica 1000-2000mg.
7. Indicatii:
319,320 Tratamentul episoadelor maniacale din tulburarea afectiva bipolara, atunci cand
tratamentul cu litiu este contraindicat sau nu este tolerat (1,2).
319,320 Preventia episoadelor maniacale: continuarea tratamentului dupa episodul maniacal
poate fi luata in considerare la pacientii care au raspuns la tratamentul cu valproat de sodiu in
episodul maniacal acut. (1, 2)
8. Alte indicatii:
320 1. Episoadele mixte din tulburarea afectiva bipolara – tratamentul episoadelor, prevenirea
recurentelor, in monoterapie sau in combinatii (3: pag. 1, 14, 23, 26, 33, 36-38) (4: pag. 711)
(5, pag. 374) (6, pag. 8) (9: pag. 522) (10: pag. 16) (11: pag. 262) (15: pag.18)
320 2. Tulburarea afectiva bipolara cu ciclare rapida (5: pag. 374) (7: pag. 198) (10: pag.11,
18) (15)
320 3. Episoade depresive din tulburarea afectiva bipolara (6: pag. 1, 9 ) (7: pag. 198, 219)
(11: pag. 259) (8: pag. 11, 25) , (9, pag: 503-505, 525) (15) episoadele hipomaniacale din
tulburarea afectiva bipolara (8: pag.22)
320 4. Tratament de mentinere, de prevenire a recaderilor in tulburarea afectiva bipolara
(6: pag. 1, 14) (7: pag. 225, 226) (8: pag. 10, 28) (9: pag 506, 530-532) (10: pag. 11, 18)
(11: pag. 262) (15)
325 5. Tulburari anxioase: - Tulburarea de panica, linia a treia – monoterapie/combinatii (16);
(17-grad recomandare patru).
325 - Tulburarea de anxietate sociala, linia a treia (16).
325 - Tulburarea de anxietate generalizata, linia a treia (16).
338 6. Tulburarea de personalitate borderline: simptome afective - indicatie de linia a 2-a (12:
pag. 11, 26), simptome legate de controlul impulsurilor (12: pag. 12, 28), (13: pag. 183, 185)
312 7. Schizofrenie: - adaugat la antipsihotice, in special cand exista o componenta afectiva a
bolii (18); doar ca adjuvant la antipsihotice pentru anumite grupe de pacienti (19); adjuvant la
antipsihotice - la pacientii cu comportament violent sau cu agitatie (20) (21) (Grad de
recomandare 5, 14: pag. 357).
9. Efecte secundare frecvente: (1) (2)

Efectele adverse sunt cel mai adesea dependente de doza. Cele mai frecvente constau in:
tulburari gastro-intestinale (greata, varsaturi, gastralgii, diaree), tulburari hematologice si
limfatice (trombocitopenie moderata, anemie), modificari ale greutatii: fie cresterea in
greutate care este un factor de risc pentru aparitia sindromului de ovar polichistic, fie
scaderea in greutate, modificari ale apetitului, afectarea atentiei si memoriei, somnolenta,
stare confuzionala, nistagmus, ameteli, modificari ale valorilor testelor hepatice (ex
cresterea transaminazelor), leziuni hepatice, tremor, tulburari extrapiramidale, surditate,
caderea parului, hipersensibilitate cutanata, hiponatremie, echimoze, hemoragii,
dismenoree.
10. Supradoză: (7: pag.661)

Toxicitate moderata in caz de supradozaj. Este neclar care este cea mai mica doza care cauza
decesul, dar probabil mai mult de 20g. Dozele de peste 400mg/kg cauzeaza toxicitate severa.
Semne si simptome ale supradozajului constau in: somnolenta, coma, edem cerebral,
deprimare respiratorie, discrazie sanguina, hipotensiune, hipotermie, convulsii, dezechilibru
electrolitic (hiperamonemie)
11. Utilizare la grupe de pacienți cu risc crescut: (4, pg 714-715), (1), (2)
- afectare renala: poate fi necesara scaderea dozei
- afectare hepatica: nu se recomanda in afectiuni hepatice severe
- afectare cardiaca: nu necesita modificarea dozei
- varstnici: riscul de aparitie a sedarii necesita in general doze mai mici comparativ cu
adultii tineri, sanatosi.
Valproatul nu trebuie utilizat la persoanele de sex feminin aflate la varsta fertila sau la
gravide din cauza riscului teratogen ridicat si a riscului de aparitie a tulburarilor de dezvoltare
la nou nascutii expusi in utero la valproat.
Femeile aflate la varsta fertila trebuie sa utilizeze masuri de contraceptie eficiente pe toata
durata tratamentului cu valproat si sa fie informate cu privire la riscurile utilizarii oricarei
forme de valproat.
La femeile care utilizeaza valproat s-a raportat aparitia amenoreei, ovarelor polichistice si
cresterea concentratiilor plasmatice de testosteron. De asemenea, valproatul poate afecta
fertilitatea la barbati.
-sarcina: categorie de risc D. Administrarea valproatului in timpul sarcinii este asociata cu
risc crescut de malformatii congenitale si tulburari de dezvoltare a copiilor expusi in utero la
valproat, motiv pentru care, pe perioada sarcinii, se recomanda intreruperea tratamentului cu
valproat
-alaptare: valproatul trece în laptele matern, motiv pentru care se recomandă trecerea pe
hranirea artificiala sau întreruperea tratamentului.
12. Interacțiuni medicamentoase sau de alte tipuri (alimente, fumat, etc). (4, pg 732) (2)
Deoarece valproatul poate potenta efectul neurolepticelor, antidepresivelor si
benzodiazepinelor se recomanda monitorizare clinica si ajustarea dozelor atunci cand este
cazul.
Nivelul plamatic al valproatului poate fi crescut de catre urmatoarele medicamente:
aspirina, clorpromazina, fluoxetina, fluvoxamina, topiramat, cimetidina, eritromicina,
ibuprofen.
Nivelul plamatic al valproatului poate fi scazut de administrarea concomitenta a
urmatoarelor medicamente: carbamazepina, fenitoina, fenobarbital.
Valproatul poate determina cresterea nivelului plasmatic al urmatoarelor medicamente:
fenobarbital, lamotrigina, zidovudina, rufinamida, anticoagulante orale, etosuximidei,
lorazepam, primidona, propofol.
Valproatul poate determina scaderea nivelului plasmatic al olanzapinei.
Referinte:
1. EMA - ”Questions and answers on the review of medicines containing valproate for use in
bipolar disorder” (EMEA-H-A-31-1163Q&A-FINAL)
- http://www.ema.europa.eu/ema/index.jsp?curl=pages/medicines/human/referrals/
Valproate_6_12/human_referral_000321.jsp&mid=WC0b01ac05805c516f
- http://www.ema.europa.eu/ema/index.jsp?curl=pages/medicines/human/referrals/Valproate/
human_referral_000187.jsp&mid=WC0b01ac05805c516f
Valproate_6_12/WC500130185.pdf
EMA - ”PRAC recommends new measures to avoid valproate exposure in pregnancy New
restrictions on use; pregnancy prevention programme to be put in place”, 9 February 2018,
EMA/67672/2018.
file:///C:/Users/Roxana/Downloads/PRACValproate09.02.2018.pdf
(Convulex RCP_5921_31.03.13, Depakine RCP_8141_29.12.06, Depakine Chrono
RCP_1671_25_05_09, Orfiril long RCP_8680_23_02_16, Valepil sirop RCP_9063_13.06.16)
https://www.anm.ro/nomenclator/medicamente?dci=acidum
%20valproicum&order=dci&direction=asc&page=1
3. Grunze H. et al. & on behalf of the Members of the WFSBP Task Force on Bipolar
Affective Disorders Working on this topic (2017): The World Federation of Societies of
Biological Psychiatry (WFSBP) Guidelines for the Biological Treatment of Bipolar Disorders:
Acute and long-term treatment of mixed states in bipolar disorder, The World Journal of
Biological Psychiatry, nov. 2017. http://dx.doi.org/10.1080/15622975.2017.1384850
4. Stahl SM, Stahl’s Essential Psychopharmacology: The Prescribers Guide. 5 th edition, New
York: Cambridge University Press, 2014.
5. Stahl SM, Stahl’s Essential Psychopharmacology: Neuroscientific Basis and Practical
Applications, 4th edition, New York: Cambridge University Press, 2013.
6. Yatham LN, et. al.: Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments (CANMAT) and
International Society for Bipolar Disorders (ISBD) collaborative update of CANMAT
guidelines for the management of patients with bipolar disorder: update 2013. Bipolar Disord
2013: 15: 1–44. 2012 John Wiley & Sons A ⁄S. Published by Blackwell Publishing Ltd.
7. The Maudsley, Prescribing Guidelines in Psychiatry. 12th edition, Oxford: Wiley Blackwell,
2015.
8. National Institute for Health and Care Excellence. Bipolar Disorder Assessment and
Management Clinical Guideline, 2014 http://nice.org.uk/guidance/cg185.
9. GM Goodwin et al.: Evidence-based guidelines for treating bipolar disorder: Revised third
edition recommendations from the British Association for Psychopharmacology, Journal of
Psychopharmacology 2016, Vol. 30(6) 495 –553.
10. American Psychiatric Association, Practice Guideline for the Treatment of Patients With
Bipolar Disorder, Second Edition, 2002.
11. Glen O. Gabbard, Gabbard’s Treatments of Psychiatric Disorders Fifth Edition, American
Psychiatric Publishing, 2014.
12. American Psychiatric Association, Practice Guideline for the Treatment of Patients With
Borderline Personality Disorder, 2001.
13. British Association of Psychopharmacology, Fundamentals of Clinical
Phychopharmacology, 4th edition, London, New York: CRC Press, 2016
14. Hasan A. et al., World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP)
Guidelines for Biological Treatment of Schizophrenia Part 1: Update 2012 on the acute
treatment of schizophrenia and the management of treatment resistance, The World Journal of
Biological Psychiatry, 2012; 13: 318–378
16. Katzman M. A., Canadian clinical practice guidelines for the management of
2014, 14(Suppl 1):S1 http://www.biomedcentral.com/1471-244X/14/S1/S1
17. Bandelow B. et al., World Federation of Societies of Biological Psychiatry
(WFSBP) Guidelines for the Pharmacological Treatment of Anxiety, Obsessive-
Compulsive and Post-Traumatic Stress Disorders-First Revision, The World Journal
of Biological Psychiatry, 2008; 9(4): 248-312.
18. Galletly C., Royal Australian and New Zealand College of Psychiatrists clinical
practice guidelines for the management of schizophrenia and related disorders,
Australian and New Zealand Journal of Psychiatry 2016, Vol. 50(5) 1-117.
Psychosomatik und Nervenheilkunde S3 Treatment Guideline Schizophrenia (2006)/
S3-Behandlungsleitlinie Schizophrenie (2006).
20. Working Group of the Clinical Practice Guideline for Schizophrenia and Incipient
Psychotic Disorder. Mental Health Forum, coordination. Clinical Practice Guideline for
Schizophrenia and Incipient Psychotic Disorder. Madrid: Quality Plan for the National Health
System of the Ministry of Health and Consumer Affairs. Agency for Health Technology
Assessment and Research, 2009. Clinical Practice Guideline: CAHTA. Number 2006/05-2.
22. British Medical Association and the Royal Pharmaceutical Society, British National
Formulary 73 March 2017, Royal Pharmaceutical Society, BMJ Group.

Timostabilizatoare Anticonvulsivante-Propunere Protocoalele-2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Timostabilizatoare Anticonvulsivante-Propunere Protocoalele-2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARBAMAZEPINA – propunere protocol

GABAPENTINA – propunere protocol

2. Clasa de medicamente de care apartine:

3. Forme farmaceutice (1):

306 1) Tulburari mentale si de comportament legate de consumul de alcool (TCA):

- Pentru profilaxia crizelor convulsive din sevraj, inclusiv la pacientii cu afectare

325 2) Tulburari anxioase

320 3) Tulburarea afectiva bipolara

Contraindicatii: Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti

11. Utilizare la grupe de pacienti cu risc crescut (1, 2):

12. Interactiuni medicamentoase sau de alte feluri:

LAMOTRIGINA - propunere protocol

2. Clasa de medicamente de care apartine:

3.Forme farmaceutice (1):

4. Profil farmacologic (10, 24, 25):

5. Farmacocinetica (24, 25):

9. Efecte secundare (25, 26):

10. Supradoza (1, 3):

12. Interactiuni medicamentoase sau de alte tipuri (26):

17. Fountoulakis K.N. et al., The International College of Neuro-

2. Clasa de medicamente de care aparține

3. Profil farmacologic (4, pg. 711)

4. Farmacocinetica (2, 4, pg 713)

Concentratia constanta plasmatica se obtine la 3-5 zile de tratament (valproat de

Metabolizat in principal de catre ficat, depinzand in proportie de aproximativ 25% de

5. Mecanism de acțiune (4, pg 711) (2)

6. Dozare (2, 22):

9. Efecte secundare frecvente: (1) (2)

10. Supradoză: (7: pag.661)

S-ar putea să vă placă și