Sunteți pe pagina 1din 19

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

ANALIZA COMPARATIVĂ A CALITĂȚII


CĂȘTILOR AUDIO

Profesor coordonator: Studenți:

București 2020

CUPRINS
INTRODUCERE...................................................................................................2
CAPITOLUL I – Prezentarea grupei de mărfuri...................................................3
1.1. Clasificari..................................................................................................3
1.2. Principii de funcționare și elemente componente.....................................3
1.3. Caracteristici de calitate............................................................................5
CAPITOLUL II - Piața produsului........................................................................6
2.1. Prezentare marca SONY.....................................................................6
2.2. Prezentare marca JBL........................................................................8
2.3. Prezentare marca SKULLCANDY....................................................9
2.4. Prezentare marca PIONEER...........................................................10
2.5. Prezentare marca PHILIPS..............................................................12
CAPITOLUL III – Analiza comparativă a cinci produse...................................14
CONCLUZII.......................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................20

INTRODUCERE
Analiza comparativă a calității constă în aplicarea unor metodologii adecvate ce presupun
compararea a doua sau mai multe mărfuri pe baza caracteristicilor lor reprezentative.
Scopul acestei lucrări este acela de a prezenta un exemplu exhaustiv de analiză
comparativă a calităţii unor produse reale. Acest tip de studiu cuprinde metode importante de
analiză, ce ar trebui să fie cunoscute nu doar de către studenţii instituţiilor de învăţământ cu
profil economic, ci şi de publicul larg (preferabil încă din anii de liceu, întrucât nu conţine
calcule complicate).
Produsul ales spre analiză de către echipa noastră este una dintre cele mai de succes
realizări tehnologice în ultimele decenii. Căștile audio, numite și căști auriculare sau și căști de
audiție sunt dispozitive electrice pentru recepția și ascultarea sunetelor și muzicii. Ele se
amplasează ori peste urechi, ori în interiorul urechilor externe. Sun prevăzute cu mici difuzoare
și se pot atașa unui număr foarte mare de dispozitive electronice precum radiourilor,
casetofoanelor, calculatoarelor, telefoanelor mobile.
Cel mai des folosite căști audio sunt binauriculare, fiind făcute pentru auzul cu ambele
urechi, eventual cu 2 canale de sunet diferite: stânga și dreapta; în acest caz ele sunt numite și
„căști stereo”.
Totuși există și modele speciale numite mono, făcute pentru un singur canal de sunet,
același pentru ambele urechi; în plus mai există și căști mono pentru o singură ureche.Unele
modele de căști audio au atașat la ele și un mic microfon, în dreptul gurii.
Unele modele de căști audio se pot atașa la emițătorul de semnale sonore nu numai prin
cabluri audio, dar și prin unde infraroșii și unde radio, deci fără fir, ceea ce le conferă un confort
sporit la purtare.
Având în vedere diversitatea gamei sortimentale de căști audio existente pe piața
românească, pentru realizarea acestei analize comparative s-au selecționat câteva mărci
performante:
 Sony
 JBL
 Skullcandy
 Pioneer
 Philips
Fiecare dintre aceste companii oferă pe piața din România sortimente cu parametrii
funcționali care variază între limite foarte largi.
Pentru a putea efectua un studiu al calității căștilor audio, s-au ales sortimente cu
caracteristici de calitate comparabile. Un prim criteriu de selecționare a produselor a fost
tehnologia acestora și anume să fie toate căști de tip wireless. Un alt criteriu de selecționare a
fost tipul căștilor și anume toate trebuie să fie de tip „On the ear” adică acestea să se poată purta
peste urechi.

CAPITOLUL I – Prezentarea grupei de mărfuri


1.1. Clasificări

Prin urmare, dacă ne raportăm la funcțiile sale, există o varietate mare de tipuri de căști:

 Căști sport. Acestea sunt special concepute pentru a face sport, cu un sprijin,
confort și rezistență mai bune. Acestea pot fi Bluetooth sau cu fir și adesea au
protecție IPX4 sau IPX6 împotriva transpirației și umidității, plus controale de
redare pentru iPhone și Android.
 Căști cu microfon. Astăzi, aproape toate căștile au microfon și control pentru a le
putea folosi pentru a vorbi. La fel ca aproape toate căștile urbane sau portabile.
 Căști pentru gaming. Acestea sunt căștile tipice cu microfon de aviație.
Comoditate bună, include adesea controale mute, volum și alte funcții utile pentru
jucătorii pasionați.
 Căști cu anulare activă a zgomotului. Aceste modele au un sistem electronic de
anulare a zgomotului în plus față de etanșarea oferită de construcția închisă.
 Căști portabile. Ele sunt de obicei închise supraurale. Căști mici cu bandă cu un
sistem pliabil care facilitează depozitarea și punerea lor în bagaje.
 Căști DJ. Acestea sunt căști cu banda închisă, uneori cu unul dintre brațele în
mișcare pentru a elibera una dintre urechi, cu o bună izolare și destul de
rezistente pentru a suporta tratamentul solicitant al DJ-ilor.
 Căști wireless. Indiferent dacă este vorba despre formă sau materiale, căștile
wireless au devenit cele mai populare dintre toate tipurile, fiind foarte ușor de
utlizat de pe orice dispozitiv și fiind foarte confortabile și simpliste.

1.2. Principii de funcționare și elemente componente

Dispozitivele mobile, precum și accesoriile, se dezvoltă cu o progresie vizibilă. Datorită


tehnologiei moderne, a devenit posibilă utilizarea căștilor wireless. Este foarte convenabil
pentru muncă și acasă: te poți bucura de muzică în timp ce faci un sport sau faci curat în casă,
fără teamă că dispozitivul mobil va cădea sau firele se vor încurca.

Schema căștilor wireless include un element obligatoriu- receptorul semnalului de la


sursă. În funcție de tipul acesteia, există mai multe modalități de a conecta un set cu cască
fără fir și fiecare dintre ele are avantaje pentru anumite condiții.

Selecția căștilor se face pe baza preferințelor și cerințelor personale. În același timp,


confortul ar trebui combinat cu siguranța în cazul în care este planificat să le folosești în mod
regulat. Cunoscătorii de muzică de bună calitate trebuie să ia în considerare modele mai
costisitoare care pot oferi un sunet decent.

Elemente componente:

Structura acestui tip de căști de înaltă fidelitate este compusă dintr-o bandă flexibilă care
poate fi realizată din metal sau plastic, pe laturile cărora sunt fixate pavilioanele care conțin
difuzoarele. Producătorul adoptă diverse măsuri menite să ofere atât un confort bun,
deoarece obiectul poate fi ținut pe urechi timp de multe ore și oferă cea mai bună
performanță de ascultare. În partea de sus a capului nu se sprijină direct arcul de susținere al
pavilioanelor, ci un al doilea arc paralel cu primul, realizat din material moale, de obicei
piele animală sau sintetică, sau catifea; în mod similar sigiliul pavilioanelor este construit cu
scopul de a închide aproape ermetic urechea în interiorul acestora.

Un parametru exprimat în decibeli indică gradul de izolare fonică din mediul extern;
această caracteristică a fost considerată foarte apreciată în anii 60-70 de una dintre
companiile considerate pionieri în acest domeniu, americanul Koss.

Garnitura din jurul pavilioanelor primelor versiuni ale modelelor istorice consta dintr-o
cameră de aer din material plastic flexibil, umplută în interior cu ulei. Pentru a obține o
calitate bună a sunetului reprodus la fel ca difuzoarele, pavilioanele trebuie să aibă rigiditate
și insensibilitate maximă la vibrații: sunt realizate de obicei din rășini plastice de înaltă
densitate.

1.3. Caracteristici de calitate

Există patru parametrii principali care trebuie luați în considerare la evaluarea calității căștilor.
1. Primul parametru este răspunsul în frecvență, care este gama de frecvențe pe care căștile
sunt capabile să le reproducă. Răspunsul în frecvență este de obicei exprimat în Hz. O
cască bună trebuie să poată oferi posibilitatea de a auzi toate sunetele percepute de
urechea umană. O pereche bună de căști ar trebui să aibă un răspuns de frecvență de cel
puțin 20-22000 Hz.
2. Al doilea parametru, strâns legat de primul, este liniaritatea în frecvență, adică cât de
constant este nivelul de sunet emis, distanța dintre cele două extreme de frecvență
declarate, obținerea liniarității absolute nu este posibilă din punct de vedere tehnic, la un
moment dat în intervalul declarat frecvență, vor exista exaltări sau atenuări ale
semnalului reprodus.
3. Al treilea parametru este sensibilitatea, adică, într-un mod similar cu difuzoarele, câtă
presiune acustică exprimată în dB poate furniza, având în vedere o valoare precisă a
tensiunii aplicate. Aceste date indică nivelul maxim de sunet care poate fi reprodus fidel.
Căștile bune ar trebui să aibă o sensibilitate de 85 dB sau mai mare.
4. Al patrulea parametru este impedanța, adică rezistența unei bobine care trebuie traversată
de un câmp electromagnetic în curent alternativ. Unitatea de măsură a ambelor este
ohmul. Valorile de impedanță adoptate de producători pentru căștile dinamice variază
considerabil, de la un minim de 8 până la un maxim de 2000. Diferența semnificativă în
această valoare se datorează diferitelor tipuri de amplificator la care vor fi conectate
căștile.

Un alt parametru important este brandul căștilor, fiecare brand are o caracteristică care face
produsul să fie competitiv pe piață, precum cei de la SkullCandy, care fabrică căști cu un
aspect plăcut și cu modele de diferite culori, cei de la Sony au un raport calitate/preț mai bun,
iar cei de la JBL împing pentru performanță maximă.

CAPITOLUL II – Piața produsului


2.1. Prezentare marca SONY

Figură 1: Logo Sony

Sursă: https://www.sony.com/en/

Sony Corporation sau simplu Sony, este un conglomerat japonez multinațional care are sediul


în sectorul Minato, Tokio, Japonia, fiind după mărime al cincilea conglomerat media din lume,
cu venituri anuale de aproximativ 7,730 trilioane ¥ sau 78,88 miliarde $. Sony este unul dintre
cei mai importanți producători de electronice, video, echipamente de comunicații, console de
jocuri video, precum și de produse care folosesc tehnologia informației pentru piața de consum
sau cea profesională.
Cele mai cunoscute invenții Sony sunt: Walkman-ul, primul CD player portabil, primul tranzistor
radio, prima casetă cu bandă magnetică din Japonia și console de jocuri video PlayStation.[4]
Sony Corporation este unitatea electronică de afaceri și societatea mamă a grupului Sony, care
este angajat în afaceri prin intermediul a 8 segmente de operare: Produse de consum și
Dispozitive (CPD), Produse de rețea și stații de service (NPS), B2B și Disc Manufacturing (B2B
& Disc), Imagine, Muzică, Service financiar, Jocuri Video, Sony Ericsson și altele. Acestea fac
ca Sony să fie una dintre cele mai cuprinzătoare companii de divertisment din lume. Operațiunile
principale de afaceri ale companiei includ Sony Corporation (Sony Electronics în S.U.A., Sony
Pictures Entertainment, Sony Interactive Entertainment, Sony Music Entertainment, Sony
Ericsson și Sony Financial. Ca producător de semiconductoare, Sony se află printre primele
companii din topul Worldwide Top 20 Semiconductor Sales Leaders.
Fondatorii corporației, Akio Morita și Masaru Ibuka, au derivat numele Sony din sonus,
cuvântul latin pentru „sunet”, de asemenea din cuvântul englezesc „sonny”, o expresie americană
din anii 1950 pentru „băiat”.
Sloganul curent al companiei este Be Moved. Sloganul inițial a fost like.no.other.
La sfârșitul anului 1945, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, Masaru Ibuka și-a
deschis un mic magazin de reparat aparate radio într-o clădire dezafectată de atacurile cu bombe
în Nihonbashi, Tokio. Anul următor s-a alăturat colegului său Akio Morita, și împreună au
înființat o companie numită „Tokyo Tsushin Kogyo K.K.”, (Tokyo Telecommunications
Engineering Corporation). Compania a construit prima bandă de înregistrare din Japonia, numită
la început „Tip-G”.

Sony City, sediul central al Sony din sectorul Minato, Tokio.


La începutul anilor 1950, Ibuka a călătorit în Statele Unite, auzind despre invenția firmei Bell
Labs, tranzistorul. El i-a convins să licențieze tehnologia tranzistorului pentru compania sa
japoneză. În timp ce multe companii americane căutau cum să folosească tehnologia
tranzistorului în scopuri militare, Ibuka și Morita căutau cum să o aplice în comunicații. Deși
companiile americane Regency și Texas Instruments au creat deja primele radiouri cu tranzistori,
compania lui Ibuka a reuși să le comercializeze cu succes pentru prima dată.
Sony Building în zona Ginza din sectorul Chūō, Tokio.
În august 1955, Tokyo Tsushin Kogyo a creat Sony Tr-55, primul radio cu tranzistor japonez
comercializat. Ei au avut un succes asemănător și în iarna aceluiași an prin crearea lui Sony TR-
72, un produs bine primit atât în Japonia cât și în Canada, Australia, Olanda și Germania etc..
Dispunând de șase tranzistori, push-pull de ieșire și îmbunătățiri privind calitatea sunetului, TR-
72 a continuat să fie un produs popular la începutul anilor 1960.

2.2. Prezentare marca JBL

Figură 2: Logo JBL


Sursă: https://www.jbl.com/

JBL, unul dintre cei mai vechi și experimentați producători de incinte acustice din întreaga lume,
a fost fondată în 1946 de James Bullough Lansing. Istoria companiei, însă, pornește în 1927 din
parteneriatul lui Lansing cu Kenneth G. Decker și construirea unor difuzoare pentru radio și
console, iar succesul apare odată cu realizarea primului sistem de sonorizare pentru un film
difuzat în cinematograre, The Jazz Singer, în anul 1928.

În 1937, Lansing primește un premiu pentru excelență pentru că a ajutat la stabilirea unor
standarde înalte la nivelul industriei imaginilor în mișcare (video), iar design-ul lor va fi copiat în
anii următori de către producătorii audio la nivel mondial. Ulterior, compania s-a implicat activ
în toate domeniile de aplicație ale difuzoarelor, ajungând la peste 60% din piața aplicațiilor
profesionale (studiouri, săli de concerte, cluburi, discoteci, stadioane etc) și la peste 80% din
piața sistemelor de sonorizare pentru cinematografele certificate THX.

JBL este astăzi parte a Harman International Industries, proiectează și construiește echipament
audio pentru consumatori, industria de divertisment și industria de automobile. JBL are zeci de
ani de experiență în producerea echipamentelor de săli de concerte și locuri publice și o folosește
pentru a crea echipamente audio pentru consumatorii din întreaga lume. Fie că este vorba despre
un film, un joc sau un concert, cu ajutorul echipamentelor audio JBL vă puteți bucura de o
claritate excelentă a sunetului. Conceptul Pro Sound Home, proprietar JBL, oferă utilizatorului
acces la o calitate acustică comparabilă cu cea standardizată în industria muzicii și a
spectacolelor live.

Cu o experiență de peste 65 de ani, compania utilizează cea mai bună mtedologie și instrumente
pentru a lansa în fiecare an produse creative, cu design iconic și sunet de înaltă calitate.
Produsele JBL se bucură de distincțiile onorate de către CES, IFA, reddot și alte altor organizații
de prestigiu, iar câteva dintre produsele premiate recent sunt următoarele: JBL Cinema SB400,
JBL Synchros S700, JBL Voyager, JBL Flip 2BL Pebbles, JBL Syncros S200i.
2.3.Prezentare marca SKULLCANDY

Figură 3: Logo Skullcandy


Sursă: https://www.skullcandy.com/

Skullcandy Inc. este o companie americană cu sediul în Park City, Utah, care comercializează
căști, căști, dispozitive hands-free, rucsacuri audio, playere MP3 și alte produse.

Produsele Skullcandy sunt destinate pieței demografice a sporturilor de acțiune în aer liber
(snowboarders, skateboarders etc.) și pieței de consum în general. Produsele Skullcandy sunt
vândute prin comercianții cu amănuntul, magazinele specializate, programele de stimulente
corporative și magazinul online al companiei.

Istoria companiei Rick Alden a donat organizației de caritate Boarding for Breast Cancer în
2007 Skullcandy a fost fondat de Rick Alden și Cris Williams în 2003. Primul produs
Skullcandy, Skullcandy Portable Link, a fost prezentat la Salonul Internațional de Electronică de
Consum (CES) din 2003 din Las Vegas, Nevada. Sistemul LINK combină căștile cu tehnologia
celulară hands-free, permițând utilizatorilor să asculte muzică de pe un dispozitiv audio portabil,
în timp ce efectuează și primesc apeluri prin telefonul mobil.

Skullcandy deține un brevet pentru versiunea wireless a tehnologiei LINK.În decembrie 2008,
produsele Skullcandy au fost descrise drept „cel mai tare ureche din lume”, de revista Fortune.

În aprilie 2011, Skullcandy a achiziționat producătorul de căști Astro Studios (Astro Gaming)
pentru o sumă necunoscută de numerar. Pe 28 ianuarie 2011, Skullcandy a depus o ofertă publică
inițială la Securities and Exchange Commission. Acest anunț a fost întâmpinat cu unele critici
din partea presei financiare. Pe 24 iunie 2016, Incipio, un producător de carcase pentru telefoane,
difuzoare wireless și alte accesorii, a anunțat intenția de a achiziționa Skullcandy pentru 177 de
milioane de dolari; cu toate acestea, înțelegerea a eșuat ulterior, deoarece Incipio a refuzat să
prezinte o propunere de modificare a acordului de fuziune și Skullcandy a reziliat acordul.

Skullcandy a luat în considerare numeroase alte oferte, acceptând în cele din urmă să fie
achiziționată de Mill Road Capital pentru 196,9 milioane USD la 6,35 USD per acțiune. Acordul
a fost finalizat și finalizat pe 3 octombrie 2016, iar compania a devenit din nou o afacere privată.

2.4.Prezentare marca PIONEER

Figură 4: Logo PIONEER


Sursă: https://www.pioneer.eu/

Pioneer Corporation, denumită în mod obișnuit Pioneer, este o corporație multinațională


japoneză cu sediul în Tokyo, specializată în produse de divertisment digital. Compania a fost
fondată de Nozomu Matsumoto în 1938 la Tokyo ca atelier de reparații de radio și difuzoare.
Actualul său președinte este Susumu Kotani.

Pioneer a jucat un rol în dezvoltarea televiziunii interactive prin cablu, playerul Laser Disc,
primul player Compact Disc auto, primul stereo auto detașabil cu față, tehnologia Supertuner,
înregistrarea DVD și DVD, primul receptor AV cu Dolby Digital, afișaj cu plasmă ( modelele cu
plasmă din ultimii 2 ani fiind marcate ca Kuro, lăudate pentru nivelurile remarcabile de negru) și
afișajul organic cu LED (OLED). Compania lucrează cu disc optice și tehnologie de afișare și
produse software și este, de asemenea, producător. BMW, Volkswagen Group și Daimler AG din
Germania au achiziționat împreună o participație de 3% din Pioneer printr-o companie mixtă
numită Here B.V. Majoritatea acțiunilor Pioneer sunt deținute de Mitsubishi.
În martie 2010, Pioneer a încetat să mai producă televizoare, așa cum a anunțat la 12 februarie
2009. Pe 25 iunie 2009, Sharp Corporation a fost de acord să formeze un joint venture pe
afacerea lor optică, care va fi numită Pioneer Digital Design and Manufacturing Corporation. În
septembrie 2014, Pioneer a fost de acord să vândă Pioneer Home Electronics (Home A/V) către
Onkyo, iar în martie 2015, Pioneer și-a vândut divizia de afaceri echipamente DJ către KKR,
ceea ce a dus la înființarea Pioneer DJ ca entitate separată, independentă de Pionier. În iunie
2021, Voxx International a anunțat că a finalizat un acord de licență cu mărcile Pioneer și
Pioneer Elite „pentru toate piețele, cu excepția Chinei”, ca parte a achiziției Onkyo.

2.5.Prezentare marca PHILIPS

Figură 5: Logo PHILIPS


Sursă: https://www.philips.ro/

Koninklijke Philips N.V. (Royal Philips, cunoscut sub numele de Philips) este o companie
olandeză de tehnologie diversificată, cu sediul în Amsterdam, cu diviziile principale dezvoltate
în domeniile de sănătate, stil de viață al consumatorilor și soluții iluminat. A fost fondată în
Eindhoven, în 1891, de către Gerard Philips și tatăl său, Frederik. În prezent este una dintre cele
mai mari companii de electronice din lume și are în jur de 122.000 de angajați în mai mult de 60
de țări.
Philips este organizat în trei mari departamente: Philips Consumer Lifestyle, Philips Healthcare
și Philips Lighting. În 2012, Philips a fost cel mai mare producător de soluții de iluminat din
lume, măsurat prin venituri în vigoare. În 2013, compania a anunțat vânzarea celei mai mari părți
a produselor sale electronice de consum către firma Funai Electric Co din Japonia, dar în
octombrie 2013, înțelegerea cu Funai Electric Co a fost ruptă, iar produsele electronice de
consum au revenit firmei Philips. Philips a anunțat că va cere despăgubiri pentru încălcarea
contractului în vânzarea produselor care valorau 200 de milioane de dolari.

Compania Philips a fost fondată în 1891 de către Gerard Philips și tatăl acestuia, Frederik.
Frederik, un bancher ce locuia în Zaltbommel, a finanțat achiziționarea și reamenajarea modestă
a fabricii într-o clădire veche din Eindhoven, unde compania a început în anul 1892 să producă
lămpi cu filament de carbon și alte produse electro-tehnice. Această primă fabrică a fost ulterior
adaptată și transformată în muzeu.

În 1895, după o perioadă dificilă de început și în pericol de faliment, familia Philips l-a implicat
în afacere pe Anton, fratele lui Gerard, mai mic decât acesta cu șaisprezece ani. Deși obținuse o
diplomă în inginerie, Anton a început să lucreze inițial ca reprezentant vânzări, contribuind mai
apoi cu mai multe idei importante de afaceri. Odată cu venirea lui Anton, afacerea familiei a
început să se extindă rapid, rezultând în fondarea Philips Gloeilampenfabrieken N. V. (Fabrica
de Lămpi cu Filament de Metal). După ce Gerard și Anton Philips au transformat afacerea lor de
familie prin fondarea corporației Philips, aceștia au pus bazele pentru multinaționala de
electronice de mai târziu.

În anii 1920, compania a început să producă și alte produse, precum tuburi vidate. În 1939 au
introdus aparatul lor electric de bărbierit, Philishave (comercializat în SUA, folosind numele de
brand Norelco). “Capela” era un alt produs - un radio cu difuzor încorporat, care a fost proiectat
la începutul anilor 1930.

CAPITOLUL III – Analiza comparativa a cinci produse


Cele cinci produse din gama caști audio au toate conectivitate wireless și sunt toate
casti de tipul Over-ear. Acestea sunt:

1. Casti audio Pioneer, SE-MJ553BT-R


2. Casti audio JBL, Tune 510
3. Casti audio Philips, SHB3075RD/00
4. Casti audio Pliabile Skullcandy Riff
5. Casti audio Sony WH-CH510B
Prezentarea caracteristicilor de calitate ale produselor:
Caracteristici direct proporționale cu calitatea:
 Timpul de operare (ore)
 Raspuns in frecvență(hertzi)
 Raza maxima de semnal (metrii)
 Diamentru difuzor (milimetri)
Caracteristici invers proporționale cu calitatea:
 Greutatea (grame)
 Timpul de încarcare (ore)

Tabel nr. 1: Prezentare caracteristici de calitate pentru 5 produse diferite

Pioneer,
JBL, SKULLCANDY
SE- Philips, Sony WH-
Caracteristici Tune 510 Riff S5PXW-
MJ553BT- SHB3075RD/00 CH510B
L003
R

Timpul de 15 40 12 12 35
operare (ore)
Raspuns in
10-22000 20-20000 10-21000 20-20000 20-20000
frecvență(hert)

Raza maxima
de semnal
10 10 10 10 10
(metrii)

Diamentru
difuzor
40 32 32 40 30
(milimetri)

Greutate (g) 170 160 132 57 132

Timpul de
încarcare (ore) 4 2 4 4 4.5

Preț (lei) 230 230 230 190 175

Pe baza notelor acordate de 7 specialiști se calculează coeficientul de importanță


(ponderea - p) pentru fiecare caracteristică în parte:

Caracteristici 1 2 3 4 5 6 7 Σnotelor p
Timpul de operare 61 61
10 9 9 7 8 10 8 p1 = =0,188
324

58 58
Raspuns in frecvență 7 9 8 9 7 10 8 p2 = =0,179
324

47 47
Raza maxima de semnal 5 7 6 8 8 7 6 p3= =0,145
324

54 54
Diamentru difuzor 8 7 9 8 9 6 7 p4 = =0,166
324

43 43
Greutate 6 7 5 4 6 8 7 p5 = =0,132
324

1 61 61
Timpul de încarcare 9 7 8 9 10 8 p6= =0,188
324
0

Total 324

Etapa următoare o constituie alegerea unui produs de referință. Dintre cele cinci produse din
gama căști audio am ales ca produs de referință: JBL, Tune 510

După această etapă vom face o convenție de notare, pentru a ne facilita calculele ce vor
urma:

 Pioneer, SE-MJ553BT-R --------------------- Pi


 JBL, Tune 510 ---------------------------------- JL
 Philips, SHB3075RD/00 ---------------------- PH
 SKULLCANDY Riff S5PXW-L003 -------- SK
 Sony WH-CH510B ---------------------------- SY
În continuare, vom calcula indicatorul complex al calității ( I cq) pentru fiecare produs în
parte:

 Pentru Pioneer, SE-MJ553BT-R:

timpul de operare Pi raspuns∈frecvență Pi raza maxima de semnal Pi diamentru difuzor Pi


I cqPi= ∗p1 + ∗p2+ ∗p3 + ∗
timpul de operare Jl raspuns ∈frecvență Jl raza maxima de semnal Jl diamentru difuzor Jl

 JBL, Tune 510


timpul de operare Jl raspuns∈ frecvențăJl raza maxima de semnal Jl diamentrudifuzor
I cqPi= ∗p1 + ∗p2 + ∗p3 +
timpul de operare Jl raspuns∈ frecvențăJl raza maxima de semnal Jl diamentrudifuzor

 Philips, SHB3075RD/00

timpul de operare Ph raspuns∈frecvență Ph raza maximade semnal Ph diamentru difuz


I cqPi= ∗p1 + ∗p2+ ∗p3 +
timpul de operare Jl raspuns∈frecvență Jl raza maximade semnal Jl diamentru difuz

 SKULLCANDY Riff S5PXW-L003


timpul de operare Sk raspuns ∈frecvență Sk raza maxima de semnal Sk diamentru difuzo
I cqPi= ∗p 1+ ∗p2 + ∗p 3+
timpul de operare Jl raspuns∈frecvențăJl raza maximade semnal Jl diamentrudifuzo

 Sony WH-CH510B
timpul de operare Sy raspuns ∈frecvență Sy raza maxima de semnal Sy diamentru difuzo
I cqPi = ∗p 1+ ∗p2 + ∗p3 +
timpul de operare Jl raspuns∈frecvență Jl raza maxima de semnal Jl diamentru difuzo

Pasul următor constă în aranjarea produselor în ordinea descrescătoare a indicatorului


complex al calității Icq. Se obține astfel, clasamentul produselor în funcție de acest indicator:
1. Sony WH-CH510B ( I cqSY =1,174);
2. Pioneer, SE-MJ553BT-R: ( I cqPI =1,136 );
3. Philips, SHB3075RD/00 ( I cqPH =1,040);
4. SKULLCANDY Riff S5PXW-L003( I cqSK =1,010 );
5. JBL, Tune 510( I cqJL=0,781).

Se calculează raportul calitate/preț (Rcp) pentru fiecare produs în parte:


Pentru Pioneer, SE-MJ553BT-R:
pret Jl 230
RcpPi= ∗I cqPi = ∗1,136=1,136
pret Pi 230
Pentru JBL, Tune 510:
pret Jl
RcpA Jl = ∗I =1
pret Jl cqJl
Pentru Philips, SHB3075RD/00 :
pret Jl 230
RcpPh= ∗I cqPh= ∗1,040=1,040
pret Ph 230
Pentru SKULLCANDY Riff S5PXW-L003:
pret Jl 230
RcpSk = ∗I cqSk = ∗1,010=1,222
pret Sk 190
Pentru Sony WH-CH510B:
pret Jl 230
RcpSy = ∗I = ∗1,174=1,542
pret Sy cq Sy 175

În final, se aranjează produsele în ordinea descrescătoare a raportului calitate/preț Rcp și se


obține clasamentul produselor în funcție de acest raport, și anume:
1. Sony WH-CH510B ( RcpSy =1,542);
2. SKULLCANDY Riff S5PXW-L003 ( RcpSk =1,222);
3. Pioneer, SE-MJ553BT-R: ( RcpPi =1,136 );
4. Philips, SHB3075RD/00: ( RcpPh=1,040 );
5. JBL, Tune 510 ( RcpJl =1).

S-ar putea să vă placă și