UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf. univ. dr. Raluca Petre

ABSOLVENT

Mihaela Ungureanu

CONSTANȚA

2017
 UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE LITERE

Avizat data

Semnătura Coordonator ştiinţific

Strategii de formare culturală. Centrul

Cultural Județean „Theodor T.Burada”
între hobby și performanță

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf. univ. dr. Raluca Petre ABSOLVENT

Mihaela Ungureanu

CONSTANȚA

2017

2
Motto
„Dacă literatura și cultura unui popor înainta împreună, are să urmeze
bunăstarea lui materială și spiritualăși pidicile care i se opun devin delaturate cu
ușurință mai multă”

Tudor Arghezi
„Un popor fără cultură e un popor ușor de manipulat”

Immanuel Kant
„În fond cultura este sau ar trebui să fie o anumită formă

de a iubi lumea și de a spera”

Octavian Paler

3
Cuprins

Argument.................................................................................................5
Introducere..............................................................................................6
Capitolul I. Cultura și comunicarea organizaționlă.................................8
Capitolul II. Centrul Cultural „Teodor T. Burada”și comunitatea........18
Capitolul III. Metodologie....................................................................27
Capitolul IV. Studiu de caz...................................................................40
Concluzii................................................................................................57
Bibliografie............................................................................................58
Siteografie……………………………………………………………..59
Anexe......................................................................................................60

4
Argument

Am ales această temă de disertație datorită importanței ei în domeniul cultural, dar și

pentru faptul că astfel de studii se fac foarte rar. Încă de la început acestă temă a fost o
provocare pentru mine, a fost ceva nou, ceva ce putea fi explorat.

Lucrarea de față își propune explorarea domeniului cultural local. Am încercat să

urmăresc misiunea unui Centru Cultural Județean în comunitate și să explorez fenomenul hobby-
ului și al performanței. Mi-am propus să înțeleg dacă la Centrul Cultural Județean Theodor
T.Burada se face performanță sau nu.

Pe parcursul demersului științific am descoperit că Centrul Cultural are foarte mulți

cursanți și am fost interesată să văd dacă aceștia merg la centru din pasiune, să își fructifice
un hobby sau dacă își doresc să facă performanță.

Misiunea Centrului Cultural Județean „Teodor T.Burada” înainte de anul 1990 era
aceea de a asigura fiecaruia dintre cursanți un proces instructiv-educativ, proces care avea în
vedere două componente: dezvoltarea calităților native ale elevului și îndrumarea lui către o
carieră artistică. Școala a fost interesată să construiască personalități cu discernământ în plan
spiritual și să dezvolte la oameni dorința față de actul de cultură. Astăzi misiunea nu s-a
schimbat foarte mult, deoarece ceea ce se produce la centru este o cultură destinată maselor.
Astfel, Centrul Cultural Județean „Teodor T.Burada”, instituție specializată, face
performanță, dar fructifică și hobby-uri.

5
Introducere

Comunicarea reprezintă elementul indispensabil pentru funcţionarea optimă a oricărei

colectivităţi umane, indiferent de natura şi mărimea ei. Potrivit autorului C. Russu “comunicarea
reprezintă procesul de transmitere a informaţiilor de la o persoană la alta prin intermediul
mesajelor simbolice – sunete, litere, cifre, alte semne, expresii ale feţei, gesturi – care servesc
înţelegerii reciproce a persoanelor în vederea realizării obiectivelor lor individuale şi a celor
comune la scara întregii organizaţii”1 . Cu toţii facem parte din diferite organizaţii, nu putem trăi
izolaţi, trebuie să interacţionăm şi avem nevoia de a lua decizii.

Despre Școala Populară de Arte, astăzi Centrul Cultural Județean „Teodor T.Burada”,
recunosc ca nu am știut foarte multe lucruri, fapt ce m-a motivat și mai tare să înțeleg cum
este privită cultura la nivelul orașului nostru. Am încercat să văd care este tipul de
comunicare organizațională pe care o are Centrul Cultural, iar mai apoi să văd cum este
poziționat în comunitatea constănțeană. Mi-am dorit să aflu care sunt publicurile unui centru
cultural și dacă acestea sunt active sau letente.

Pentru acestea am formulat patru întrebări de cercetare care să mă ajute in demersul științific:

1. Este Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada” un spațiu unde se fructifică un hobby
sau unde se face performanță?
2. Dacă rolul Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada” este unul de formare, atunci
care sunt criteriile de validare a cursanților?
3. Este Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada” o rampă de lansare?
4. Care este importanța centrului în comunitatea constănțeană? 

În primul capitol, Cultura și comunicarea organizațională, am definit termenii cultură,

comunicare și comunicare organizațională. Am încercat să îmi formez o idee despre comunicarea
care are loc la Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada”. Deoarece, în cazul organizaţiei,
comunicarea se defineşte ca proces prin care are loc schimbul de mesaje în vederea realizării
obiectivelor individuale şi comune ale membrilor ei, am încercat să aflu cum are loc schimbul de
mesaje în instituția cultural studiată.
1 Tudorel Niculae, Ion Gherghiță, Diana Gherghiță, Comunicarea organizațională și managementul situațiilor de
criză, Ed. Ministerul Administrației și Internelor, București, 2006, pg 21

6
 În capitolul al doilea, Centrul Cultural „Teodor T. Burada” și comunitatea, am vrut
să observ cum este văzut centrul de comunitatea constănțean și care sunt publicurile acestuia.
Publicurile sunt împărțite în două categoriiː publicuri externe (tot ceea ce este în afara
organizației) și publicuri interne (cei care împărtășesc aceiași identitate instituţională, adică
conducerea unei instituții, angajații, investitorii.) Pe parcusul capitolului am stuadiat publicurile
centrului și m-am concentrat pe publicurile active. Totodată, în acest capitol am exemplificat și
care sunt canalele de comunicare ale Centrului Cultural Judeţean „Teodor T. Burada”.

Ca metode de lucru am folosit interviul, observația și analiza de conținut. Acestea m-au

ajutat în întocmirea studiului de caz. Am realizat patru interviuri cu diferiți oameni din instituție
și mi-am ales un corpus de 21 de articole din presa locală, pentru a putea urmări reprezentarea
Centrul Cultural Județean „Teodor T.Burada” în presa scrisă actuală.

În elaborarea studiului de caz am încercat să văd dacă Centrul Cultural este un spațiu
unde se fructifică un hobby sau unde se face performanță. Hobbyul este definit ca o îndeletnicire
plăcută, în afara preocupărilor profesionale, exercitată în timpul liber, iar performanța ca un
rezultat deosebit de valoros într-un domeniu de activitate. De asemenea, am realizat analiza
SWOT a Centrului Cultural Judeţean „Teodor T. Burada” pentru a vedea care sunt punctele tari
și care sunt punctele slabe.

Capitolul I – Cultura și comunicarea organizațională

7
 „Conceptul cultură organizaţională poate fi analizat din perspectiva funcţională,
conform căreia o organizaţie are o cultură văzută ca o variabilă, sau din perspectiva de
integrare unde întreprinderea în totalitate defineşte o cultură” 2. Perspectiva funcţională se
bazează pe premisa că organizaţia are o cultură care permite integrarea, coordonarea şi motivarea
persoanelor din cadrul organizaţiei. Conform perspectivei de integrare, cultura se află într-un
proces de schimbare continuă, dar nu poate fi decât greu influenţată de factorii externi. „Cultura
poate fi definită drept un model de valori, de reprezentări, de modalităţi de comportament
care guvernează viaţa în organizaţie”3. Ea este astfel suma tuturor regulilor nescrise din
întreprindere. Cultura organizaţională reprezintă un stil de viaţă, fiind rezultatul unor practici
interne, a unor norme de conduită, valori, aspiraţii şi credinţe specifice respectivei organizaţii.
Ea este cea care conferă personalitate şi identitate unei organizaţii. Cu cât o organizaţie are o
cultură proprie mai puternică, cu atât ea este mai matură şi mai bine definită, având un impact
mai mare asupra angajaţilor, inclusiv un impact direct şi nemijlocit asupra inovaţiei şi
performanţelor economice.

„Organizațiile sunt grupuri de oameni care își organizează și își coordonează activitatea
în vederea realizării unor finalități relativ clar formulate ca obiective.” 4 Mihaela Vlasceanu
consideră că o organizaţie reprezintă „o coordonare planificată a activităţilor unor oameni, în
scopul îndeplinirii unor ţeluri comune, explicite, prin intermediul diviziunii muncii, al funcţiilor,
precum şi al ierarhiei autorităţii şi responsabilităţii.” 5 Atunci când anumite grupuri doresc să
atingă anumite obiective la care nu pot ajunge prin propria acțiune, iau naștere organizațiile care
evoluează în medii diferite și care urmăresc mai multe obiective, acestea fiind clasificate în
principale și secundare. Să luăm exemplul unei instituții cultural cum ar fi Centrul Cultural
Județean „Teodor T. Burada” care are ca obiectiv principal oferirea de servicii culturale către
comunitate.

2 Heinen, E., Dill, P. Unternehmenskultur. Überlegungen aus betriebswirtschaftlicher Sicht, Zeitschrift für
Betriebswirtschaft, 1986. Pg 207
3 Studiu, prof Adrian Dumitru Tanțău, Rolul culturii organizaționale în promovarea inovațiilor, pg 14
4 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, 1993, pg 413
5 Mihaela Vlăsceanu, Psihologia organizțtiilor și conducerii, 1993, pg. 19

8
 În cazul organizaţiei, comunicarea se defineşte ca proces prin care are loc schimbul de
mesaje în vederea realizării obiectivelor individuale şi comune ale membrilor ei. Relaţiile
organizaţionale au ca suport comunicarea interpersonală. „Fiind un proces complex, comunicarea
antrenează, însă, dincolo de latura structurală, şi alte aspecte ale existenţei organizaţiei: tehnice,
economice, psihologice, educaţionale, culturale etc. Complexitatea comunicării aduce în planul
practicii o cerinţă specială faţă de manager: abilitatea de a fi un bun comunicator. Or, această
abilitate se dezvoltă în primul rând pe înţelegerea rolului comunicării organizaţionale.”6

Conceptul de comunicare organizațională

Comunicarea reprezintă elementul indispensabil pentru funcţionarea optimă a oricărei

colectivităţi umane, indiferent de natura şi mărimea ei. Potrivit autorului C. Russu “comunicarea
reprezintă procesul de transmitere a informaţiilor de la o persoană la alta prin intermediul
mesajelor simbolice – sunete, litere, cifre, alte semne, expresii ale feţei, gesturi – care servesc
înţelegerii reciproce a persoanelor în vederea realizării obiectivelor lor individuale şi a celor
comune la scara întregii organizaţii”7. Cu toţii facem parte din diferite organizaţii, nu putem trăi
izolaţi, trebuie să interacţionăm şi avem nevoia de a lua decizii.

Ce sunt organizaţiile?

- “Organizaţia presupune un grup de fiinţe umane - Există un scop sau mai multe scopuri explicit
formulate de obicei considerate comune membrilor organizaţiilor

- Există o structură raţională, instituţionalizată, a părţilor componente ale organizaţiei - Membrii

grupului interacţionează între ei pentru a-şi satisface scopul comun. Organizaţia este o formă
raţională, instituţionalizată, de interacţiune a unui grup de persoane, justificată de intersul
atingerii unui scop comun. Lapassade defineşte organizatia drept grupuri de grupuri. Exemple de
organizaţii:

- Forma de organizare: publice, private (guvernamentale sau nonguvernamentale)

- Scopul principal declarat: profit, nonprofit

6 Tudorel Niculae, Ion Gherghiță, Diana Gherghiță, Comunicarea organizațională și managementul situațiilor de
criză, 2006, pg 21
7 Niculae, Gherghiță & Gherhiță, op.cit. p 21

9
- Tipul de producţie: producţie unicat, serie mică, serie mare, producţie de masă

- Dimensiunea sau numărul angajaţilor: mici, mari, medii

- Importanță/impact: locală, regional, naţionale, multinaţionale, globale” 8 Organizaţiile produc

mai bine şi mai eficient ceea ce indivizii ar produce singuri, neorganizați. Principiile pe baza
cărora organizaţiile au reuşit să producă în mod eficient diverse bunuri.

Caracteristici ale organizaţiilor după Mihaela Vlăsceanuː

„1. Organizaţia este întotdeauna specializată, are o misiune căreia îi sunt asociate anumite
obiective; Misiunea principală a Centrului Cultural Județean Constanța Teodor T. Burada constă
în inițierea și desfășurarea de programe în domeniul educației permanente de tip nonformal, în
toate genurile artistice (muzică, coregrafie, arte plastice, arte teatrale, etc.) în domeniul formării
profesionale continue. Organizarea evenimentelor culturale cu rol educativ și de spectacole,
festivaluri, seminarii.
De asemenea Centrului îi revine misiunea îndeplinirii următoarelor:
- educarea artistică a publicului, prin programe specifice;
- sprijinirea tinerilor artiști valoroși în afirmarea lor;
- cunoașterea, păstrarea și promovarea tradițiilor și valorilor culturii în contextul
dezvoltarii culturii naționale;

- cercetează și evaluează realitatea fenomenului culturii populare a tradiției și creației

populare specifice fiecărei zone etnoculturale;
2. Diferenţierea misiunilor se asociază cu specializarea, tehnica;
3. Este o structură de interacţiuni reglementate de reguli formale şi informale ce generează
acţiuni colective centrate pe scopurile propuse;
4. Se concentrează pe efort de grup.”9

În cazul organizaţiei de față, comunicarea se defineşte ca proces prin care are loc
schimbul de mesaje în vederea realizării obiectivelor individuale şi comune ale membrilor
ei. În ceea ce privește obiectivele comune ale Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada”
acestea sunt de a asigura o educație adecvată pentru copii, tineri, adulți, de a transmite criteriile
principale prin care cursanții să poată proteja patrimoniul cultural și de a-l forma în perspectiva

8 Niculae, Gherghiță & Gherhiță, op.cit. p 22

9 Mihaela. Vlăsceanu, op cit pg.16

10
educației permanente. De aceea Centrul Cultural „Teodor Burada”, oferă o paletă de oferte
educaționale aflate în creștere prin crearea de clase destinate pentru a promova tradițiile și
meșteșugurile populare și clase de recalificare profesională în domeniul artelor aplicate. Printre
obiectivele comune ale Centrului, se numără: conservarea și transmiterea valorilor morale,
artistice și tehnice ale comunității pe raza județului Constanța, precum și ale patrimoniului
cultural național și universal; păstrarea și cultivarea specificului zonal sau local; stimularea
creativității și talentului; revitalizarea și promovarea meseriilor și îndeletnicirilor specifice zonei
în raza căreia funcționează, precum și susținerea celor care le practică; cultivarea valorilor și
autenticității creației populare contemporane și artei interpretative neprofesioniste, în toate
genurile – muzică, coregrafie, teatru etc; dezvoltarea schimburilor culturale pe plan județean,
național și internațional; promovarea și dezvoltarea activităților cultural – artistice; editarea de
publicații, materiale informative și promoționale potrivit obiectului de activitate; dezvoltarea
parteneriatului și a schimburilor culturale;

Printre obietivele individuale, se regăsesc:

- realizarea de spectacole model cu caracter folcloric, literar-muzical, în sensul conservării

tradițiilor și valorilor perene, apărării lor împotriva tendințelor de poluare și degradare;

- editarea de carte, reviste și publicații de specialitate;

- inițiază și realizează programe de valorificare cultural-științifică și artistică a tradiției și creației

populare, a muzicii, literaturii și artelor plastice;

- concepe și organizează programe proprii, monitorizează finanțarea programelor culturale

inițiate de alte instituții, valorificând potențialul cultural artistic local;

- organizează schimburi în domeniul cultural, constând în colaborări active cu centre similare din
țară și străinătate, cu asociații, ligi, fundații și alte asemenea lor;

Datorită talentului, cursanții care au devenit vedete naționale sau chiar internaționale,
(Blaxy girls, Costi Ioniță ș.a.), anumiți cursanți au devenit astfel proiecte individuale în urma
rezultatelor extraordinare pe care le-au obținut la festivaluri și concursuri. Acestora, li s-a acordat
suport profesional, deosebită atenție, întrucât au reprezentat Centrul Cultural Județean „Teodor
T. Burada” cu deosebit profesionalism în diverse activități culturale.

11
 Relaţiile organizaţionale au ca suport comunicarea interpersonală. Fiind un proces
complex, comunicarea antrenează, însă, dincolo de latura structurală, şi alte aspecte ale
existenţei organizaţiei: tehnice, economice, psihologice, educaţionale, culturale etc.
Complexitatea comunicării aduce în planul practicii o cerinţă specială faţă de manager:
abilitatea de a fi un bun comunicator. Or, această abilitate se dezvoltă în primul rând pe
înţelegerea rolului comunicării organizaţionale.

1.1 Componentele comunicării organizaţionale

Orice proces de comunicare presupune existenţa următoarelor elemente:

- emitentul - este orice angajat care deţine informaţii şi obiective privind comunicarea.

Emitentul formulează mesajul, alege limbajul receptorului şi mijlocul de comunicare. Deşi

are un rol preponderent în iniţierea comunicării nu poate controla deplin ansamblul procesului;

Pentru că ne referim la Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” emitenții în acest centru
sunt profesorii care se adresează receptorilor – (cursanții), întreținând astfel mișcarea culturală și
dezvoltând afinități față de actul artistic, stimulând autoeducația și autoinstruirea la orice vârstă
și orice condiție socio-profesională. Ca o mențiune specială, trebuie adăugat faptul că Centrul
Cultural Județean „Teodor T. Burada”, își stabilește o prioritate în a se adresa – prin programele
sale – populației tinere, un segment țintă care accede din ce în ce mai greu la cultura de calitate.

– receptorul - este orice angajat - manager sau executant - care primeşte mesajul. Importanţa
receptorului într-o comunicare nu este mai mică decât a emitentului. „Cu toate acestea,
în practică funcţionează o serie de prejudecăţi referitoare la actul recepţiei şi la statutul
receptorului în comunicare. Mulţi manageri sunt tentaţi să considere receptarea mesajelor
ca fiind automată şi inferioară; sarcina lor este de a transmite şi nu de a primi. În realitate, a
asculta este la fel de important cu a vorbi, a citi nu este cu nimic mai prejos decât a scrie.
Reuşita comunicării depinde de adecvarea conţinutului şi formei de exprimare a
mesajului cu capacitatea de percepţie, înţelegere a receptorului, cu starea sa sufletească" 10.
Astfel, expresiile elevate, prea tehniciste ori prea subtile adresate unui receptor insuficient

10 Niculae, Gherghiță & Gherhiță, op.cit. p 25

12
pregătit sunt inutile, pentru persoanele cu prejudecăţi sau pentru cele aflate într-o
dispoziţie rea din diverse motive (sănătate, probleme familiale etc.).

– mesajul - este simbolul sau ansamblul simbolurilor transmise de emiţător

receptorului. În realitate, mesajul este mult mai complicat decât această simplă definiţie.
Specialiştii vorbesc de textulşi de muzica mesajului. „În timp ce textul este partea
deschisă a mesajului concretizată în cuvinte, muzica este partea invizibilă conţinută de orice
mesaj. Ea poate să implice o varietate de înţelesuri. Spre exemplu, dacă cineva comite o
greşeală sau rosteşte într-o discuţie cuvinte, expresii care ar putea impresiona neplăcut
interlocutorii, muzica mesajului poate fi o ameninţare nerostită sau o ironie care-l plasează
în ridicol. Între rude şi prieteni, cunoscuţi şi colegi, muzica mesajului poate conta mai
mult decât textul. Este tot atât de adevărat, însă, nu întotdeauna această latură subtilă a
mesajului este percepută în acelaşi mod cu intenţiile emitentului”11.

Mesajele principale pe care le transmite Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada”, sunt
tradițiile, meșteșugurile și artele. În contextul general al existenței Centrului Cultural Județean
Constanța „Teodor T. Burada”, publicul țintă al programelor propuse este, inițial colectivul de
cursanți, iar în final, comunitatea locală. Cetățenii municipiului Constanța au, în totalitate, în
același timp individual și colectiv dreptul de acces la viața culturală și dreptul de participare la
viața culturală. Astfel, prin viu grai, practică artistică și pedagogie, profesorii Centrului Cultural,
transmit cursanților cultura tradițională, meșteșuguri, pasiuni artistice, și familiarizarea cu arta
cinematografică, conservând și promovând astfel valori care stau la baza identității naționale ale
unui popor, de natură să apropie indivizii între ei.

– contextul sau mediul - este o componentă adiacentă, dar care poate influenţa mult calitatea
comunicării. „Se referă la spaţiu, timp, starea psihică, interferenţele zgomotelor,
temperaturilor, imaginilor vizuale care pot distrage atenţia sau provoca întreruperi, confuzii.

Un mesaj va căpăta o altă semnificaţie rostit de aceeaşi persoană, spre exemplu şeful, în
biroul său (importanţă oficială), în biroul subordonatului (simplu reproş), pe stradă (mesaj
lipsit de importanţă), ori la domiciliu (atenţie, prietenie)"12.

11 Niculae, Gherghiță & Gherhiță, op.cit. p 26

12 Ibidem, p 26

13
– canalele de comunicare - sunt traseele pe care circulă mesajele

Pentru informarea publicului, dar și pentru transparența desfășurării activității, Centrul

Cultural Județean „Teodor T. Burada” organizează periodic conferințe de presă, evenimentele
fiind trimise mass-media comunicate referitoare la programele instituției. În ceea ce privește
promovarea, se impune, de asemenea, realizarea unor materiale promoționale de impact și a unui
panotaj indoor și outdoor în punctele de aglomerații urbane. Site-ul Centrului Cultural Județean
Constanța „Teodor T. Burada”, este unul dintre cele mai eficiente mijloace de promovare al
activităților desfășurate în cadrul acestei instituții. De asemenea, pagina de socializare facebook a
Centrului Cultural, este un alt canal de comunicare activă, precum și radio-ul, pentru difuzarea
unor spoturi publicitare.
Un canal inactive sunt revistele de cultură (în număr mai mare), care să prezinte viața culturală
locală, cele care apar neavând ca obiect special de studiu sau punct de interes cultura.

1.2 Tipuri de comunicări organizaţionale

Marea diversitate a formelor de comunicare derulate în cadrul organizaţiilor solicită

încadrarea lor în anumite clasificări, utilizând mai multe criterii.
a) În funcţie de direcţie, comunicarea poate fi: descendentă, ascendentă, orizontală şi
diagonală.
Comunicarea descendentă urmează, de obicei, relaţiilor de tip ierarhic, derulându-se de la
nivelul managementului de vârf, către nivelurile de execuţie. Conţinutul ei este dat de decizii,
reglementări, instrucţiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informaţii. „Principala problemă
a acestui tip de comunicare o constituie marea probabilitate ca mesajul să fie filtrat în timp ce
este vehiculat de la un nivel la altul, deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele în funcţie de
propriile necesităţi sau obiective. În organizaţiile puternic centralizate şi în care se practică stilul
autoritar, acest tip de comunicare este predominant, în cadrul procesului de comunicare
unilaterală.”13
Comunicarea ascendentă constă în transmiterea de mesaje de către subordonaţi şefilor
direcţi şi, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculează rapoarte,
cereri, opinii, nemulţumiri. „Rolul comunicării ascendente este esenţial pentru eficienţa
procesului de comunicare, deoarece atestă recepţia mesajelor transmise de manageri. De
13 Niculae, Gherghiță & Gherhiță, op.cit. p. 28

14
asemenea, prin intermediul ei se informează managementul de nivel superior asupra stării morale
a personalului, asupra obstacolelor din calea comunicării, nivelului şi formei abaterilor
înregistrate cel mai frecvent. Faptul că mesajul circulă de la executanţi la manageri, nu-l scuteşte
de filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, în cazul transmiterii unor informaţii, rapoarte,
sugestii privind conţinutul muncii şi modalităţile de îmbunătăţire ale acesteia, şefii pot fi
încercaţi de teama că subordonaţii lor ar putea fi apreciaţi de superiori ca fiind mai
competenţi; or, în cazul în care informaţia constituie un feed-back la un mesaj anterior,
şeful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o încercare de a-i testa
competenţa profesională ori autoritatea. În asemenea situaţii, se pot instala blocaje cu efecte
asupra capacităţii de control şi menţinere a procesului de comunicare.”14

Tipurile de comunicare în cadrul Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada”, sunt

următoarele: descendent și orizontal. Comunicarea descendentă urmează, de obicei, relaţiilor de
tip ierarhic, derulându-se de la nivelul managementului de vârf, către nivelurile de execuţie.
Conţinutul ei este dat de decizii, reglementări, instrucţiuni, transmiterea de sarcini,
solicitarea de informaţii. Principala problemă a acestui tip de comunicare o constituie
marea probabilitate ca mesajul să fie filtrat în timp ce este vehiculat de la un nivel la
altul, deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele în funcţie de propriile necesităţi sau
obiective. Totodată, comunicarea orizontală este de asemenea predominantă, întrucât rolul
acestui tip este de a facilita coordonarea activităţilor ce vizează obiective comune, excluzând
intervenţia managerilor de nivel superior.

b) După modul de transmitere, comunicarea poate fi: scrisă, verbală, non-verbală.

Comunicarea scrisă este utilizată în proporţie ridicată în cadrul organizaţiilor pentru
solicitarea sau transmiterea de note interne, rapoarte, decizii, planuri, scrisori adresate
unor persoane din interiorul sau din afara organizaţiei. „Dincolo de situaţiile în care
comunicarea scrisă este absolut necesară, în practică se înregistrează aşa-numitul
mit al hârtiei. Studiile efectuate în acest sens arată că aproximativ 75% din documentele care

14Ibidem p.31

15
circulă într-o organizaţie sunt adresate unei singure persoane, 10% vizează douăpersoane şi doar
6% sunt destinate unui număr de trei sau mai multe persoane”.15

Comunicarea scrisă constituie un mod important de stabilire a relaţiilor între diferite

persoane, comportând un anumit ascendent al emiţătorului faţă de receptor. Circuitul
documentelor în cadrul Centrului Cultural este următorul: primirea, întregistrarea și expedierea
documentelor care se organizează de către secretariat și se înregistrează într-un registru general
fără ca numărul respectiv să se repete. Înregistrarea se face în ordine cronologică a primirii lor.
După înregistrarea documentelor, acestea se transmit către conducerea instituției. Conducătorul
instituției deschide corespondența și repartizează actele spre soluționare aplicând rezoluția în
partea superioară a fiecărui document, sau după caz semnătura. Întreaga corespondența este
reluată de registratură și predată compartimentelor indicate. Angajatul de la registratură
completează coloanele pentru ieșire din registru după care actele se expediază prin poșta, adresa
de e- mail, fax, sau direct catre instituțiile cărora le sunt adresate.

Comunicarea verbală este cea mai frecvent utilizată în cadrul organizaţiei.

Specialiştii afirmă că 70% din comunicările interne se realizează în mod verbal. „Acest tip
de comunicare se desfăşoară prin intermediul limbajului, fiind influenţat, însă, de părerile
personale, valorile, reperele la care se raportează indivizii atunci când transmit şi receptează
mesaje. Comunicarea verbală solicită din partea managerului nu numai capacitatea de a
emite semnale, ci şi pe aceea de a asculta. Practica relevă faptul că ascultarea este
marcată de o serie de deficienţe. Specialiştii afirmă că numai 28% din adulţi ascultă ceea ce li
se spune. În ceea ce-i priveşte pe manageri, se consideră că, dacă aceştia şi-ar mări
capacitatea de ascultare pentru executarea aceloraşi sarcini, cu aceleaşi rezultate, consumul
de timp ar putea să scadă cu până la 30%.”16
Precizez că modul de transmitere cel mai des întâlnit în cadrul Centrului Cultural Județean
„Teodor T. Burada”, este cel verbal, apoi cel scris. Modul de transmitere verbal este cel mai ușor
mod de a transmite ceva unei persoane. Directorul se adresează de cele mai multe ori verbal
subalternilor săi, la fel cum se adresează și profesorii cursanților.

15 Niculae, Gherghiță & Gherhiță, op.cit. p. 30

16 Ibidem p.32

16
 „Comunicarea non-verbală poate fi un instrument eficient care, mânuit cu abilitate,
facilitează emiterea şi descifrarea mesajelor. Caracteristica acestui tip de comunicare
constă în concurenţa ei cu comunicarea verbală, ceea ce permite transmiterea unor mesaje
chiar în timp ce partenerii discută. Aproape 90% dintr-un mesaj se transmite pe cale non-
verbală. Gesturile, mimica, poziţia corpului reprezintă stimuli ce pot fi folosiţi cu succes
pentru a mări eficacitatea comunicării interpersonale”17.

Capitolul II - Centrul Cultural „Teodor T. Burada” și comunitatea

Termenul de public, în sensul său cel mai amplu se referă la orice grup ai cărui membri
au ceva în comun, ori împărtășesc valori comune. Astfel, fanii unei formații muzicale, suporterii
unei echipe de fotbal, posibili candidați la examenul de admitere al unei Universități pot fi
considerați ca publicuri. „În relațiile publice, termenul public cuprinde orice grup de persoane

17 Idem p.32

17
care sunt legate, chiar dacă destul de slab, prin interese și preocupări comune, care au consecințe
asupra organizației.”18 

Publicurile sunt împărțite în două categoriiː publicuri externe (tot ceea ce este în afara
organizației) și publicuri interne (cei care împărtășesc aceiași identitate instituţională, adică
conducerea unei instituții, angajații, investitorii.) O altă clasificare spune că publicurile pot fi
împărțite înː public primar, (cel care poate susţine foarte mult, sau nu eforturile organizaţiei)
secundar şi marginal (cele care, sunt mai puţin, sau deloc implicate în susţinerea organizaţiei).
Clasificarea este reprezentativă pentru anumite tipuri de instituții, cum ar fi ministerele. O
organizație mai poate avea și un public tradiţional (angajaţii şi cetăţenii actuali) şi un public
viitor (cum ar fi generația tânără).
Publicurile nu sunt active în egală măsură; spre exemplu acele grupuri care nu se simt
afectate în mod direct de activitățile organizației și nu se implică în aceste activități, devin
publicuri pasive. Pe de altă parte, în situația în care activitatea unei organizații poate avea
repercusiuni asupra unor oameni dar și vice versa, atunci oameni se simt implicați, astfel se naște
un public latent, adică un public care este încă pasiv dar care poate deveni activ.
„Pornind de la aceste premise, J.E. Gruig și F.C Repper au stabilit faptul că publicurile se
diferențiază prin comportamentul comunicațional. Din această perspectivă, ei disting patru
categorii de publicː

A) publicurile tuturor problemelor – acestea iau parte activ la toate dezbaterile;

B) publicurile apatice – acestea sunt puțin active;

C) publicurile unei singure probleme – acestea sunt active numai în ceea ce privește un număr
limitat de teme;

D) publicurile problemelor fierbinți – acestea devin active numai după ce presa a transformat o
problemă într-o chestiune de maximă actualitate”.19

Orice organizație are o categorie de publicuri importante, cum ar fi angajații, femeile și

minoritățile. „Angajații reprezintă întotdeauna un public important, pentru că ei sunt linia întâi a
oricărui birou de relații publice. De asemenea, ei au, adesea, contact direct cu celelalte publicuri,
18 D. Newsom, J. Turk, D. Kruckeberg, Totul despre relațiile publice, 2010, pg 141
19 Cristina Coman, Relaţiile publice şi mass-media, Ed. Polirom, Iaşi, 2004, p. 15

18
precum clienții sau furnizorii. Femeile și minoritățile pot fi o parte a publicului constituit din
angajați, dar, în plus, dintr-o perspectivă mai largă, constituie publicuri semnificative care pot
distruge reputația unei organizații.”20

După George Gurvitch, termenul de public „desemnează orice grup uman, format din
indivizi aflați la distanță unii de alții, care se caracterizează prin atitudini și opinii comune și prin
continuitatea ideilor și valorilor sociale. Coagularea unui anumit public, ca unitate socială activă,
are loc numai dacă cei implicați recunosc a avea probleme comune, pentru care pot gasi solutii
comune”21.

„Continuând în acest sens Grunig subliniaza trei factori care deplasează publicul latent în sensul
transformarii sale în public activ:

● Recunoașterea problemei, respectiv, măsura în care oamenii sunt constienți de absența

(lipsa) a ceva într-o anumită situație, prin aceasta recunoscând că au nevoie de
cunoaștere;
● Recunoașterea propriilor limite, care reprezintă măsura în care oamenii se văd
restricţionaţi de factori externi, prin opoziţie cu convingerea că ar putea face ceva în
legătură cu situaţia respectivă. Dacă oamenii cred că pot face deosebirea aceasta sau că
pot avea o soluţie la situaţia-problemă, atunci vor căuta informaţii pentru a-şi pune la
punct acţiunea;
● Nivelul implicaţiei reprezintă măsura în care oamenii se văd implicaţi şi afectaţi de o
situaţie. Cu alte cuvinte cu cât se simt mai puternic conectaţi la o situaţie, cu atât este mai
mare probabilitatea ca ei să comunice despre aceasta”22.

Pentru ca o organizație să funcționeze bine trebuie să dezvolte relații eficiente cu mediul

său. Valorile publicurilor trebuie cunoscute și înțelese de conducerea instituției, astfel consilierii
de relații publice joacă rolul de mediatori între publicuri.

20 D. Newsom, J. Turk, D. Kruckeberg, op.cit. pg 147

21 George Gurvitch, apud Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993, p.485
22 J.E. Grunig, Managers Guide to Excellence in Public Relations and Communication Management, Ed. Routledge
1995, pg.131

19
 Publicurile Centrului Cultural atât interne cât și externe. Publicul intern este format din
angajații centrului, iar publicul estern din comunitatea locală, membri ai comunității care
împărtășesc valori comune. Centrul Cultural „Teodor T. Burada”, nu are un public general, unic
și omogen, ci mai multe publicuri. Acestea se individualizează și ierarhizează după gradul de
implicare în procesele de comunicare, de susținere a evenimentelor. Până la momentul actual
Centrul Cultural „Teodor T. Burada”nu a întâmpinat un public latent.

Funcţia de management este elementul comun care leagă relaţiile publice, organizaţiile şi
publicul. După modelul sistemelor manageriale, relaţiile publice şi-au dezvoltat propriul cadru
teoretic doar că acest cadru se desfăşoară la interfaţa dintre organizaţie şi mediul acesteia şi
urmăreşte stabilirea legăturilor pe orizontală, în interiorul cât şi în exteriorul organizaţiei.

„James E. Grunig şi Todd Hunt consideră că realizarea acestor obiective presupune:

– Luarea în considerare a relaţiilor organizaţiei cu mediul, a legăturilor dintre unităţile de

management şi staful operaţional şi a eventualelor conflicte care le separă;

– Dezvoltarea unor soluţii inovative în problemele organizaţionale; specialiştii în comunicare

acţionează în diferite medii organizaţionale ale căror percepţii, atitudini şi opinii sunt apreciate
empiric, cantitativ şi, nu de puţine ori, considerate ca aparţinând altor domenii manageriale; în
concluzie, managementul comunicării trebuie orientat spre inovare, atât în ceea ce priveşte
comunicarea soluţiilor, cât şi în ceea ce înseamnă înţelegerea şi acceptarea nivelurilor
manageriale;

– Gândirea strategică; specialistul în comunicare trebuie să cunoască misiunea, obiectivele şi

strategiile organizaţiei;

– Rezultatele procesului de comunicare trebuie măsurate prin aceleaşi tehnici comune tuturor
sistemelor de management;

– Dezvoltarea unui proces de comunicare eficient este determinată de cunoaşterea funcţiilor

organizaţiei şi a structurilor ierarhice, a proceselor, a regulilor de luare a deciziei şi a
procedurilor organizaţiei, a feedback-ului şi a mecanismelor formale şi informale de evaluare.”23

23 J.E. Grunig, Managers Guide to Excellence in Public Relations and Communication Management, Ed. Routledge
1995, pg.132

20
 La Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada”, funcţia managerială este bine
contrurată de specialiştii în comunicare dar şi de directorul centrului care orientează
comunicarea centrului către inovare. Interesele publicului sunt atent studiate pentru a putea fi
înţelese mai uşor şi pentru a putea răspunde cerinţelor acestuia. Centrul are o gândire strategică
deoarece misiunea şi obiectivele acestuia sunt bine stabilite iar rezultatul procesului de
comunicare cu publicul este atent măsurat.

Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada” are mai multe canale de comunicare
active. Pentru informarea publicului, dar și pentru transparența desfășurării activității, Centrul
Cultural Județean „Teodor T. Burada”, organizează periodic conferințe de presă, evenimentele
fiind trimise mass-media comunicate referitoare la programele instituției. De asemenea, site-ul
Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, este unul dintre cele mai eficiente
mijloace de comunicare al activităților desfășurate în cadrul acestei instituții. De asemenea,
pagina de socializare facebook a Centrului Cultural, este un alt canal de comunicare activă,
precum și radio-ul, pentru difuzarea unor spoturi publicitare.

Ce este comunitatea?

O comunitate nu este doar o grămadă de indivizi. Este un super organism care aparţine şi
face parte din cultură, format din interacţiuni între oameni, din tot ce este învăţat. „Cele şase
dimensiuni ale sale includ: tehnologia, economia, puterea politică, tiparele sociale, valorile,
credinţele şi ideile comune”24. Nu este transmis prin mijloace biologice, ci prin învăţare. „Nu
numai că ideea de comunitate este o construcţie (un model), ea este chiar o construcţie
sociologică. Comunitatea este un set de interacţiuni, comportamente umane cu un anumit înţeles
şi anumite aşteptări între membri. Nu doar acţiuni, ci acţiuni bazate pe aşteptări, valori, credinţe
şi înţelesuri comune între indivizi”25.

În sens originar, comunitatea era legată de un loc, avea o delimitare geografică sau
era determinată de considerente etnice, religioase, profesionale, culturale etc. „Comunitate vine
din latinescul communitas și se referă la ceea ce este comun; etimologic semnifică o obligaţie
24 Bartle, Phil, 2007, Ce este comunitatea? O perspectivă sociologică, Sursa:
http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/whtcomru.htm; Data accesării-1.04.2017
25 Bartle, Phil, 2007, op.cit.

21
și un dar în același timp . Royal Political Dictionary definește comunitatea ca fiind un grup
de oameni cu interese, credinţe sau norme de viaţă comune, care deţin o posesiune în comun”26.

Conceptul de comunitate a fost definit sociologic pentru prima dată în 1915 de către
C.J. Galpin cu aplicaţie la comunităţile rurale. Pentru o comunitate sunt definitorii relaţiile pe
care un individ le are cu ceilalţi, definesc pentru fiecare individ apartenenţa sa la o comunitate.
Din acest punct de vedere, se poate vorbi de comunitate locală, comunitate profesională,
comunitate de interese, religioasă. Auguste Comte consideră că la baza societăţii stă
comunitatea morală și susţine importanţa legăturilor sociale pentru coeziunea unei comunităţi.

Cultura are un rol esenţial în dezvoltarea comunităţii, contribuind la crearea unui

sistem de valori care înseamnă acel aspect simbolic al comunităţii. Phil Bartle
sintetizează șase dimensiuni ale comunităţii caracteristice pentru cultură: teh-nologică,
economică, politică, instituţională (socială), estetic valorică, conceptul de credinţă. Dimensiunea
tehnologică este cea mai ușor de introdus dimensiune pentru o comunitate, pe când cea
valorică este cea mai greu de schimbat.

Centrul Cultural este o instituție de cultură, prin urmare servește comunitatea prin
participarea la ridicarea nivelului de cultură al orașului, aducând totodată la cunoștință
populației tradițiile populare din Dobrogea.

Care este rolul culturii în comunitate

În contextul economic actual în care industriile „creativităţii” ocupă un loc din ce în ce

mai important, se formează din ce în ce mai des noi oportunităţi în domenii precum: arhitectură,
publicitate, editare, televiziune, internet.

Rolul culturii este important și pe plan social, cultura fiind una dintre pârghiile procesului
de integrare sociala a persoanelor sau comunităţilor în dificultate. Însă înainte de toate, cultura
reprezintă un element determinant al calităţii vietii unei comunităţi. Astfel, cultura este o
componentă esenţială a atractivităţii unui teritoriu, nu numai din punct de vedere turistic, dar şi al
atragerii de investiţii şi, în mod evident, al celor care trăiesc şi evoluează zilnic în acel spaţiu.

26 Mihaela Zamfir, Comunități sustenabile în contextul îmbătrânirii societăţii. Premise pentru arhitectură;2014;
Sursa: http://argument.uauim.ro/f/argument/attachment/ARG6_Zamfir_Zamfir.pdf; Data accesării:01.04.2017

22
 Centrul Cultural „Teodor T. Burada” se implică în comunitățile aflate în dificultate în
măsura posibilităților prin organizarea de evenimente culturale. De exemplu - evenimentul
„Cântec și joc fără cojoc” organizat de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”,
în data de 12 martie 2017, la Teatrul de Stat Constanța, prezentat de Ansamblul Folcloric
Profesionist „Izvoare dobrogene” pentru a transmite valorificarea culturii tradiționale și a creației
populare pentru copiii și bătrânii din centrele protejate ale D.G.A.S.P.C., cu ajutorul
Ansamblului Folcloric Profesionist „Izvoare dobrogene” și invitaților acestora. De asemenea,
Centrul Cultural „Teodor T. Burada” se implică și în viața social-culturală a copiiilor din centrele
protejate ale D.G.A.S.P.C – formând cu aceștia trupa de teatru „Arca” cu care susțin periodic
evenimente culturale – reprezentații, spectacole de teatru sau turnee Ex: – Turneu desfășurat în
Helsinki, Finlanda cu spectacolul „Mărțișoarele Bădiei” ( Martie 2016). În iunie 2017, trupa se
va deplasa din nou în Helsinki, Tampere și Turku - Finlanda, în vederea realizării unui
spectacol.

Pentru administraţiile locale, investiţia în cultură nu este una fără rezultate, ci o alegere
strategică, care generează efecte multiple şi în mod evident benefice pentru comunitate. Pe lângă
autoritățile locale, societatea civilă poate interveni extraordinar de mult în dezvoltarea
activităților culturale din comunitatea locală, ținând cont că sunt atâtea direcții de finanțare pe
această zonă, cu precădere fonduri europene.

Despre rolul culturii au fost formulate şi alte opinii. Una dintre acestea evidenţiază
semnificaţia valorilor culturale care impart ţările în cele cu success economic şi cele ce nu au
atins această performanţă. De exemplu, cercetătorul Max Weber, studiind “spiritul protestant”
considerat de el bază a capitalismului arată de ce regiunile/locurile protestante din Germania şi
Elveţia s-au dezvoltat economic mai mult decât zonele catolice ale celor două ţări europene.
Potrivit altor interpretări, cultura poate influenţa procesul de luare a deciziilor. Din acest punct de
vedere, cultura poate deveni o barieră în înţelegerea reciprocă dintre fiinţele umane, dar şi în
asigurarea unui climat non-conflictual.

23
Centrul Cultural Judeţean „Teodor T.Burada” prin ochii beneficiarilor

Școala Populară De Arte și Meserii se transformă în Centrul Cultural Județean Constanța

„Theodor T. Burada" în anul 2011, printr-un proiect de hotărâre, votat în unanimitate de
consilierii locali constănțeni,. „Centrul Cultural Judeţean Constanta Teodor T. Burada este o
instituţie cu rol major în educaţia permanentă şi în ridicarea nivelului de cultură a unei mari
categorii de persoane de la tineri la adulţi, implicându-se în acelaşi timp şi în organizarea
învăţământului artistic şi a însuşirii meşteşugurilor tradiţionale.”27

Instituţia a reuşit să formeze generaţii de absolvenţi care şi-au găsit locul alături de artişti
profesionişti ai instituţiilor de cultura atât în instituţii de spectacol, cât şi în Uniunea Artisticilor
Plastici. Printre absolvenții de succes se numără: Costi Ioniță, Liviu Vârciu cu trupa LA,
Anamaria Ferenț, Elena Gheorghiu, Irina Negulescu, Blaxy Girls.

Centrul Cultural Județean Constanța “Teodor T. Burada” este o instituție cu rol major în
educația permanentă și în ridicarea nivelului de cultură a unei mari categorii de persoane de la
tineri la adulți. În Constanța, o primă mențiune legată de această insituție, o putem considera
cererea unui comitet de inițiativă, din 8 decembrie 1899, adresată primariei, prin care se solicită
aprobarea repartizării unui local pentru înființarea unei “Școli de adulți pentru cultura
meseriașilor români din oraș”.

Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” este instituţia culturală cu cel mai
mare număr de cursanţi, la nivel naţional. Secretul, subliniază directorul centrului, Doina
Voivozeanu, îl reprezintă oferta bogată, dar şi preţurile avantajoase, care atrag cursanţii de toate
vârstele.

Dacă alte şcoli de profil din ţară adună cu greu 200 de cursanţi pe an, la Constanţa,
numărul ajunge la 1000. Fie că vorbim de cursuri de pictură, de modelaj, chitară, pian, vioară,

27 Site-ul oficial al centrului, https://cctb.ro/despre-noi/, accesat la data de 12.03.2017

24
canto, decoraţiuni interioare, design vesti-mentar, cursuri de artă fotografică şi video toate
reprezintă o variantă autorizată.

Publicurile organizației sunt multiple în funcție de implicarea acestora, marea majoritate

fiind pasive, la care contribuie și inovatorii (publicul format din cei convinsi sa incerce
produsul/serviciul din momentul lansariilui pe piata). Poziția publicului față de organizație este
externă întrucât acesta activează în exteriorul organizației.

Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” vine în întâmpinarea

preferinţelor tuturor constănţenilor, mai ales că strategia conducerii a fost aceea de a se plia pe
cerinţele pieţei şi a răspunde aşteptărilor acelor cursanţi care doresc să-şi urmeze hobby-urile.

Sediul principal al Centrului Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” este pe

bulevardul Tomis în fosta casă a primarului Ion Bănescu, ridicată în urmă cu mai bine de un
secol. Clădirea Centrului Cultural Judeţean a fost donată încă de atunci Consiliului Local spre a
fi folosită în scopuri culturale. Centrul Judeţean Cultural Constanţa cuprinde însă mai multe
sedii, în Constanţa existând încă două: Universitatea populară, de pe bulevardul Ferdinand, şi
Biroul de promovare a culturii tradiţionale, de pe şoseaua I.C. Brătianu. Pe lângă acestea, sunt
filialele din judeţ, cum ar fi cea de la Medgidia şi cea de la Hârşova.

Centrul Cultural Județean „Teodor Burada”, o școală de descoperit valori

În cadrul Centrului Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” s-a înființat în anul
2016, Ansamblul Folcloric Profesionist „Izvoare dobrogene”. Scopul său principal este acela de
a valorifica şi promova atât diversitatea folclorului dobrogean cât şi a celui din toate zonele
etnofolclorice ale ţării. Condusă de Prof. Dr. Cristian Obrejan, orchestra este alcătuită din 15
membri profesioniști şi cuprinde o bogată paletă de instrumente populare tradiţionale precum:
nai, ţambal, ocarină, caval, fluier etc.

Repertoriul coregrafic se îmbină armonios cu cel muzical şi cuprinde melodii şi jocuri populare
din diverse zone etnofolclorice ale ţării: Dobrogea, Oaş, Muntenia, Moldova, toate prezentate în
costume specifice. Deşi este un ansamblu înfiinţat recent, a avut privilegiul de a colabora cu

25
nume de marcă ale cântecului popular românesc precum: Elisabeta Turcu Juverdeanu, Petrică
Mîţu Stoian, Maria Dragomiroiu, Nineta Popa.

Participări:

-„Sărbătoarea recoltei şi a vinului dobrogean 2016” – ediţia a IX-a

– Festivalul Concurs Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Dan Moisescu”

ediţia a XX-a 2016

– Emisiunea „O dată-n viaţă” – TVR 1 – 29 octombrie 2016

În anul 2017 Ansamblul Folcloric Profesionist „Izvoare dobrogene” îşi propune să participe la
numeroase activităţi culturale tradiţionale, atât în judeţul Constanţa cât şi în ţară, pentru a
promova tradiţiile ce stau la baza identităţii naţionale.

26
 Capitolul III - Metodologia de cercetare

În capitolul de față voi descrie metodele de cercetare pe care le-am folosit: interviul,
observația, și analiza de conținut și voi prezenta întrebările de cercetarede la care am pornit în
elaborarea lucrării. Întrebările de cercetare lansate le voi explora cu ajutorul studiului de caz pe
care îl voi realiza pe Centrul Cultural Theodor Burada, o instituție culturală care a trecut de-a
lungul timpului prin mai multe schimbări.

„Prin metodă (gr.: methotios, cale, mijloc, mod de expunere), ca şi în celelalte ştiinţe, şi în
filosofie se înţelege modul de cercetare, sistemul de reguli şi principii de cunoaştere şi de
transformare a realităţii obiective. Metoda reprezintă - aşa cum se precizează în „Dicţionar de
filozofie” (1978) – „aspectul teoretic cel mai activ al ştiinţei, care jalonează calea dobândirii de
cunoştinţe”. Gândirea metodică asigură adequatio intellectus ad intellecti (coerenta logică
internă) şi adequatio intellectus ad rei (concordanta imaginilor noastre mintale cu realitatea
obiectivă).”28

„Metoda este legată de explicaţie şi reprezintă un mijloc de descoperire a unui aspect al

adevărului şi caută să răspundă la întrebări de tipul „cum?. Ambiguitatea termenului este data
atât de diferenţele de nivel la care se situează metodele în cercetare, de amploarea explicaţiilor pe
care acestea le comporta, cât şi de diversele momente ale procesului de cercetare cărora li se
aplica. În general, prin metoda de cercetare se înţelege calea, itinerariul, sau programul după care
se reglează acţiunile individuale şi practice în vederea atingerii unui scop” 29. Metodele au un în
principal un caracter instrumental şi de acţiune, dar şi de informare şi interpretare, fiind ghidate
atât de concepţia generală a cercetătorului, cât şi de principiile teoretice de la care porneşte şi pe
care-şi fundamentează demersul de cercetare.

28 Septimiu Chelcea, Ioan Mărginean, Ion Cauc, Cercetarea sociologică, Metode și tehnic, 1998, pg 31
29 Ibidem, pg.32

27
 Septimiu Chelcea afirma că ipotezele nu sunt altceva decât „o formă specifică a gândirii
ştiinţifice care dă posibilitatea trecerii de la cunoașterea faptelor la cunoașterea legilor de
producere a acestor fapte. O ipoteză este enunțul unei relații cauzale într-o formă care permite
verificarea empirică.”30

Ipotezele sau întrebările de cercetare nu trebuie confundate sau asociate cu presupunerile sau
bănuielile. Acestea din urmă sunt doar niște echivalente în planul cunoașterii la nivelul simțului
comun. Conform autorului, ipotezele sunt formulate în așa fel încât conțin: o unitate, o variabilă
și un set de valori ale variabilelor. Astfel, putem spune că ipotezele sunt bănuieli preliminare cu
privire la relația dintre concepte său rolul dintre variabile, ele fiind întotdeauna testate și având
ca funcție principală asimilarea de noi cunoștințe

Întrebări de cercetare

5. Este Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada” un spațiu unde se fructifică un hobby
sau unde se face performanță?
6. Dacă rolul Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada” este unul de formare, atunci
care sunt criteriile de validare a cursanților?
7. Este Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada” o rampă de lansare?
8. Care este importanta centrului în comunitatea constănțeană? 

1. Interviul
Ca metodă de cercetare în comunicare, putem defini interviul caː „O conversație –
interacțiune între un cercetător (o persoană care dorește să obțină informații) și un informant (o
persoană care probabil are informațiile importante și necesare pentru a găsi răspunsul la
problema de cercetare)”31 Scopul interviului este să adune informații cu privire la un fenomen
sau la o problemă precisă, pentru a putea răspunde mai ușor la problema de cercetare astfel
putem spune că interviul este o conversație cu un demers investigativ. Ca modalitate de colectare
a informației, interviul este genul jurnalistic cel mai utilizat.

30 Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, Curs, București, 2001, pg 21

31 A. Asa Berger, Media and Communication Research Metods – An Introduction to Qualitative and Quantitative
Approaches, Sage Pbl, 2000, pg 111

28
 În practica mass-media, interviul este perceput ca o conversaţie planificată şi controlată
între două persoane, care are un anumit scop, cel puţin pentru unul dintre participanţi. O
declarație trebuie să aibă o structură dialogală a pentru ca aceasta să emită pretenţii de interviu
astfel nu orice declaraţie se numește interviu. Dar, „interviul nu este un gen jurnalistic veritabil
decât dacă este prezentat ca atare într-un întreg articol sau într-o porţiune importantă a unui
articol. Se înţelege de la sine că orice sau aproape orice reportaj include interviuri, discuţii cu
persoane bine informate, dar care, de regulă, nu sunt citate. Interviul, în adevăratul său sens,
considerat deci că un tip special de reportaj, are drept scop să dea cuvântul unei personalităţi” 32
să lămurească o situaţie, să pună în valoare pe cineva sau toate acestea la un loc.

O mare importanță în pregătirea unui interviu o are documentarea. Aceasta presupune că

cel care realizează interviul trebuie să cunoască tot ce s-a scris despre temă, iar dacă până în acel
moment ea nu a făcut subiectul altor articole, informaţii utile se pot obţine de la familie, de la
prieteni. În momentul în care subiectul şi contextul se cunosc, este necesară identificarea
întrebărilor la care încă nu s-a răspuns. Documentarea ajută la realizarea planului interviului care
constă în realizarea unei liste cu întrebări posibile. „În cursul conversaţiei, nu trebuie uitate
întrebările pregătite în prealabil, dar, totodată, nu trebuie nici să ne ţinem strict de această listă.
Pe măsură ce se vor obţine răspunsuri, vor apărea elemente neprevăzute care vor face
Inutile unele întrebări sau vor necesita altele noi”33.

Etapele interviului

1) Găsirea persoanei potrivite sau a subiectului. Fiecare reporter are anumite criterii după
care se ghidează în alegerea interlocutorilor; câteodată contează personalitatea
intervievatului sau autoritatea informaţiei obţinute, altădată realizările aparte,
participarea la un eveniment neobişnuit.
2) Stabilirea temei dialogului. Alegerea temei necesită şi o opţiune în privinţa atitudinii
faţă de interlocutor, care poate fi de simpatie, de obiectivitate ori de confruntare.
Această etapă precede de multe ori, în mod firesc, desemnarea intervievatului, cu
precădere în situaţiile când evenimentul este important prin el însuşi şi mai puţin prin
cei implicaţi în desfăşurarea lui.

32 Philippe Gaillard –– Tehnica jurnalismului, Editura Ştiinţifică, București, 2000, pg 113

33 Ibidem p.115

29
 3) Obţinerea de la intervievat a mai multor informaţii decât au obţinut alţii şi chiar a mai
mult decât ar dori sau ar crede el însuşi că poate spune. Documentarea este absolut
necesară astfel nici un interviu nu se poate realiza fără ca între participanţi să existe un
set minim de cunoştinţe reciproce. Însă, dacă pentru protagonistul interviului este
câteodată suficientă simplă prezentare a jurnalistului, pentru acesta din urmă lucrurile
devin mai dificile. Orice informaţie poate constitui un bun prilej pentru obţinerea de
noi informaţii, datele având un fir logic.

Clasificarea tipurilor de interviu

„A. După modul de desfășurare al investigației prin interviu;

B. După scopul cercetării;
C. După nivelul de profunzime urmărit în adunarea informațiilor;
D. După gradul de obiectivitate al cercetătorului și al celui cercetat;

E. După domeniul în care este folosit;

F. După obiectul studiat: - interviul documentar
- Interviul de opinie
- Interviul de atitudine
- Interviul de personalitate
G. După modalitatea de adunare a datelor: - interviul dirijat (seamănă cu un chestionar)
- Interviul semi-dirijat (are tema definită dinainte)
H. După profunzimea lor: - interviul extensiv (este superficial și se realizează la o scală de masă)
- Interviul în profunzime (este centrat pe individ)
- Interviul non-directiv sau cu răspunsuri libere (se caracterizează prin
Precizia temei dar formularea temei este foarte variată)
- Interviul central sau focalizat (este axat pe o anumită problemă).”34

34 Valentina Marinescu, Cercetarea în comunicare – Metode și tehnici, Ed. C.H.Beck, București, 2009, pg 52-53

30
Redactarea interviului
După documentare, intervievarea propiu-zisă și redactare, interviul nu este încă gata pentru
a fi publicat, el necesitând ca și celelalte specii jurnalistice, o cosmetizare. Titlul interviului se
supune aceloraşi reguli ca şi titlul unei ştiri, cu deosebirea că, în acest caz, titlul poate fi şi un
citat, inspirat ales, din corpul interviului. Prin caracterul său investigativ, interviul urmăreşte să
obţină, din partea unei persoane care acceptă să fie numită, informaţii inedite, pentru a le
transmite apoi, într-o formă elaborată, prin intermediul diferitelor suporturi media, receptorilor.

Pentru ca acest demers să aibă succes, reamintim că se impune o limpezire a intenţiilor,

încă de la început: “Cu cât îţi stabileşti mai precis scopul, cu atât mai reuşit va fi interviul. Ambii
participanţi la conversaţie trebuie să ştie scopul; în acest fel, amândoi îl vor putea urmări”35.

Moderaţia, toleranţa şi capacitatea permanentă de adaptare la interlocutor, pe de o parte, şi

la aşteptările receptorilor, pe de altă parte, sunt ceea ce particularizează în mod deosebit interviul
faţă de alte specii jurnalistice exerciţiu constant de comunicare reală, nemijlocită, semnificantă.

Am folosit metoda interviului pentru a cunoaşte atât din interior cât şi din exterior
Centrul Cultural Județean „Theodor T. Burada”. Pentru studiul de caz am realizat 3 interviuri,
unul cu directoarea centrului, doamna Doina Voivozeanu, două interviuri cu un profesori care
predau la centru, dar şi cu un cursant. Prin aceste interviuri am încercat să îmi formez o imagine
cu privire la viziunea și misiunea centrului în prezent. De asemenea, prin aceste întrebări mi-am
propus să aflu dacă la Centrul Cultural „Teodor T. Burada” se fructifică mai mult hobby-uri sau
se face performanță. În procesul creării întrebărilor m-am folosit de suportul de curs elaborat de
Elisabeta Stănciulescu. Acesta cuprinde în concepția autoarei câteva caracteristici pentru
întrebările bune. O întrebare de interviu trebuie să fie deschisă (să îl stimuleze pe subiect să ne
vorbească despre ce înţelege el prin noţiunea sau noţiunile pe care i le propunem) și focalizate
(adică o întrebarea prin care îi comunicăm subiectului problematica generală care ne interesează
şi despre care dorim să ne vorbească). Am ales întrebările deschise deoarece intervievatul poate
alege liber temele concrete pe care le abordează, poate vorbi pe larg despre experiențele sale cu
ajutorul propriilor cuvinte.

35 Ken Metzler, Creative Interviewing, Ed.Prentice Hall, New Jersey, 1977, pg 9

31
2. Observația
Putem defini observația drept: „o metodă științifică de colectare a datelor cu ajutorul
simțurilor (văz auz, miros etc) în vederea inferențelor sociologice și psihologice pentru a verifica
ipotezele sau pentru a descrie sistematic și obiectiv mediul înconjurător, oamenii și relațiile
interpersonale, comportamentele individuale și colective, acțiunile și activitățile,
comportamentul verbal, obiectele fizice.”36

Observația este o sursă de documentare care presupune contactul nemijlocit cu realitatea,

deoarece se realizează la fața locului și nu presupune mediere tehnologică, astfel observația este
înregistrarea lucrurilor așa cum s-au întâmplat, neregizând nimic. Aplicând metoda observației,
jurnalistul intră în contact direct cu locul, cu individul sau cu grupul. O bună observaţie se
distinge prin calitatea detaliilor înregistrate, așa numite detalii semnificative care disting obiectul
observat de toate celelalte obiecte. Detaliile semnificative dau unitate obiectului analizat. O bună
observație este cea care reușește să transpună realitatea observată în cuvinte potrivite astfel
cineva care nu a avut contact direct cu respectiva realitate, să poată fi transpus în acel loc prin
ochii celui care a observat direct. Distingem două caracteristici pentru observație și anume: că
este sistematică și că are loc în mediu natural. Trebuie de asemenea precizat că observaţia nu este
numai o tehnică de lucru care face parte dintr-un set de tehnici practicate în investigaţia
sociologică, ci totodată şi o etapă sau un moment al demersului sociologic. În studiul
comunicării, metoda observaţiei urmăreşte obţinerea unor date care să ofere o înţelegere asupra
semnificaţiilor negociate în interiorul unor grupuri şi a mecanismelor de interpretare a
comunicării. Ca mecanism psihologic, observaţia este o activitate complexă, plurisenzorială,
fiind însoţită automat de procesarea informaţiei la nivel abstract. 

În ştiinţele socioumane observaţia este înainte de orice observarea omului de către om, fapt
ce o particularizează faţă de observaţia din ştiinţele naturii, fiind vorba de un raport între două
persoane care „îşi dau seama “şi acţionează ca atare. James Drever şi Werner D. Fröhlich (1970,
apud Chelcea) defineau observaţia astfel: „percepţia şi înregistrarea atentă şi planificată a
fenomenelor, obiectelor, evenimentelor şi indivizilor în dependenţă de o situaţie determinată “37.

36 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice – Metode cantitative și calitative, Ed. Economică,
București, 2001, pg 259
37 Septimiu Chelcea, op cit, p 260

32
Tipuri de observație

1. „Observația simplă: reprezintă situația în care observatorul nu are nici o relație cu procesele și
oamenii pe care îi observă

2. Observația participativă: reprezintă situația în care cercetătorul ia parte la activitățile

oamenilor observați. Termenul de „observație participativă” este folosit deseori în sens larg
pentru a descrie observaţia în care are loc o participare redusă a cercetătorului.

3. Etnografia: termenul acoperă actual în mod difuz orice cercetare calitativă în care unii indivizi
sunt intervievați sau observaţi în decursul timpului.”38

Alte două tipuri de observație se pot diferenția din punctul de vedere al structurii activității de
cercetare:

1. Observația structurată: „poate fi aplicată în cercetările sociologice de teren, ca şi în studiile de

laborator, fie cu recunoaşterea deschisă a rolului de observator, fie ascunzându-se acest rol.
Pentru acest tip de observaţie distinctiv este faptul că se face apel la un „sistem de categorii “în
raport de care se face observaţia.” 39 Observația structurată implică clasificarea și cuantificarea
comportamentelor conform unei scheme prestabilite, realizându-se o analiză de conţinut a
comportamentelor.

2. Observația nestructurată: „se întâlneşte atât în studiile sociologice de teren, cât şi în cele de
laborator (mai ales în cercetările psihosociologice). Metoda etnografică având drept scop
descrierea amănunţită a unei culturi sau subculturi se bazează pe observaţia nestructurată.
Observaţia nestructurată constituie adesea primul pas în cercetarea sociologică de teren. Se
înţelege că, şi în acest caz, fără aportul teoriei, observaţia este oarbă. Fondarea pe teorie
diferenţiază observaţia ştiinţifică de observaţia spontană.”40

După forma observației avem: - observația directă

- observația indirectă

38 Valentina Marinescu, Cercetarea în comunicare – Metode și tehnici, Ed. C.H.Beck, București, 2009, pg 42 - 43
39 Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, Curs, București, 2001, pg 146
40 Ibidem

33
 „Rareori observația este suficientă ca o metodă independentă. Ea se prestează la utilizare
împreună cu alte metode, atât calitative, cât și cantitative. Unul dintre punctele forte ale
observației că tehnică de cercetare este că ea implică în sine alte metode ca: interviul, studiul
înregistrărilor documentare, studiul rezultatelor altor cercetări. Observația acoperă procesul total
în care orice eveniment este numai o parte. Această afirmație capătă importanță în cazul
discuțiilor legate de „etnografie” și de accentuarea exagerată a tehnicilor care au transmis un sens
denaturat complexității și cerințelor observației ce ar fixa standarde pe care puțini le-ar atinge.
Aceste dezbateri care s-au concentrat pe activitatea de redactare a studiilor etnografice și
observaționale pun cu acuitate problema dificultății calității de autor și obligativității
reflexivității acestui tip de metodologie.”41

Avantaje și dezavantaje ale observației

1. Avantaje: - „este o tehnică superioară în ceea ce privește obținerea de date
- Permite studiul în profunzime al indivizilor
- Permite înregistrarea comportamentului în localizări naturale.”42
2. Dezavantaje: - „nu este precisă și nu permite comparația între cazuri
- Se folosesc eșantioane mici iar acestea nu sunt constituite prin alocarea
aleatorie a subiecților, fiind lipsite de reprezentativitate.”43
Caracteristicile principale ale observaţiei percepute de Alan Bryman în cartea sa Social Research
Methods
1. „A vedea prin ochii celuilalt”: cercetătorul trebuie să vadă evenimentele, acţiunile, normele,
valorile din perspectiva subiectului studiat
2. Descrierea: se pune accentul pe detalii pentru a uşura înţelegerea unui context particular şi, în
acelaşi timp, pentru a procura indicii pentru alte secvenţe ale realităţii
3. Contextualitatea: oricare ar fi domeniul din care sunt colectate datele, evenimentele pot fi
înţelese numai când sunt plasate în contextul lor social şi istoric
4. Proces: din perspectiva acestei metode, viaţa socială este un proces care presupune o serie
interconectată de evenimente

41 Valentina Marinescu, op.cit.pg 47

42 D. Deacon și alții, Researching communication – A practical to methods in media and cultural analysis, Ed
Arnold Pbl.Comp, 1999, pg.258
43 B. Gunter, Media Research Metods, Sage Publication, 2000, pg 52

34
 Metoda observației am aplicat-o pentru a putea colecta informațiile cu ajutorul simțurilor.
După tipurile de observație, am decis să o aplic pe cea simplă, pentru a putea observa relația pe
care cursanții Centrului Cultural Județean „Teodor T.Burada”, o au cu acesta. După forma
metodei de cercetare am ales observația indirectă, alegând să nu particip la activitățile întreprinse
la centru, ci doar să observ. Am desfășurat observația în perioada 03-14 aprilie 2017. În această
perioadă de două săptămâni am observat că Centrul Cultural are foarte mulți cursanți, cursanți de
toate vârstele care vin la aceste cursuri pentru a se relaxa. În medie cam 30 de cursanți pe zi trec
pragul Centrului Cultural. Zâmbetul cu care aceștia intră pe poartă se explică și prin faptul că
aproape toți cursanții au o bună colaborare cu profesorii lor, îi admiră și vor să învețe cât mai
multe de la ei.

3. Analiza de conținut
Analiza de conținut este o metodă utilizată la descrierea și analiza conținutului
comunicării într-o modalitate mai comprehensivă şi mai puțin subiectivă. „Analiza de conținut
este caracteristică studiului materialelor și documentelor produse de oameni, ce au un conținut
bogat de informație și o valoare comunicațională ridicată.” 44 Această metodă are ca scop
ordonarea abundentă de date, informații și cunoaștere în asocieri, pattern-uri, frecvențe sau teme
care pot să reveleze aspecte subtile sau nuanțe inaccesibile la prima vedere.

O altă definiţie a tehnicii analizei de conţinut data de Ole Holşti, profesor la Universitatea
Standford, o întâlnim în lucrarea să „The General Inquirer: A Computter Approach to Content
Analysis”: „analiza conţinutului reprezintă acea tehnică de cercetare care permite inferenţe prin
identificarea sistematică şi obiectivă a caracteristicilor specifice în cadrul unui text. (Stone, 1966,
p.5). Se accentuează astfel, prin aceasta definiţie, faptul că scopul analizei de conţinut este de a
face inferenţe.

Caracteristicile analizei de conținut

1. Obiectivitatea

44 Petru Iluț, Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, Iași, 1998

35
2. Caracterul sistematic: „mesajele care sunt analizate se aleg conform cu reguli explicite și
aplicate consecvent; trebuie să existe o uniformitate în codificarea materialului empiric și
procedeele de analiză.”45

3. Caracterul cantitativ: „scopul unui proiect de cercetare care va utiliza această metodă este de a
identifica și număra aparițiile unei caracteristici sau unei dimensiuni a textelor, mesajelor
analizate, pentru a realiza explicații mai generale despre acest tip de fenomene și procese
specifice – conținutul mesajelor comunicării.”46

Scopul analizei de conținut

„Au fost identificate cinci scopuri principale:
1. Descrierea tendințelor în prezentările media;
2. Testarea ipotezelor despre strategiile sau scopurile procedeelor media;
3. Compararea conținutului media cu lumea reală;
4. Aprecierea reprezentării unui grup particular în societate;
5. Extragerea inferențelor legate de efectele media.”47
Deoarece analiza de conținut este o metodă cantitativă, o mare importanţă în alegerea și
definirea temei de cercetare o are formularea ipotezelor cauzale care se referă la legăturile dintre
conceptele analizate. Prin enunțarea clară a problemei de cercetare analiza se va concentra asupra
acelor aspecte cu adevărat importante ale conținutului. La început trebuie să se aleagă tipul de
comunicare ce va fi analizat, deoarece nu este posibil să se analizeze toate tipurile de
comunicare. Realizarea analizei de conținut a fost făcută pe eșantioane mari de conținuturi ale
mesajelor comunicării. Astfel „etapa eșantionării include trei sub-etape:

A. Alegerea tipului de media sau a titlurilor media;

B. Alegerea unității de numărare;

C Eșantionarea conținutului relevant;”48

45 Valentina Marinescu, op.cit, pg 66

46 Ibidem pg 67
47R. Wimmer, Practicing Mass-media Research – Study Guide for Wimmer and Dominikˈs Mass-media Research,
Wadsworth Publication Comp, 1987, pg 175 - 177
48 A. Hansen și alții în, Mass Communication Research Methods, Ed. Macmillan Press Ltd, 1998, pg 100 - 106

36
 Instrumentul de lucru pentru un proiect de cercetare care folosește metoda analizei de
conținut este schema de codificare a conținutului ce urmează să fie studiat. Putem defini schema
de codificare drept: „un instrument de investigație constând dintr-o listă de variabile care trebuie
codificate pentru fiecare unitate de analiză ce urmează a fi analizat, listă care fixează valorile sau
posibilitățile de codificare asociate cu această variabilă.”49

Am ales analiza de conținut ca metodă de cercetare, deoarece cu ajutorul acestei tehnici

putem descrie tendințele actuale în textele media, putem compara articole din presă. În cazul
temei mele de cercetare, voi urmări frecvența cu care apare Centrul Cultural. Datorită faptului că
este sistematică, analiza de conținut îmi oferă șansa de a afla mai multe despre subiectul pe care
îl analizez. Folosirea acestei metode este eficientă deoarece se pot examina articole din presă
apărute de-a lungul anilor. Pentru această analiză am ales mai multe ziare online care au publicat
articole despre Centrul Cultural Județean „Theodor T.Burada” în anul 2016 și în prima jumătate
a anului 2017. Astfel, am selectat un număr de 21 de articole.

După ce mi-am format o primă opinie despre Centrul Cultural „Teodor T. Burada” am
realizat analiza SWOT a acestuia pentru a analiza punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și
amenințările. Pentru ca diagnosticul să fie cât mai contundent am luat în calcul faptul că
punctele tari și punctele slabe sunt concepte statice, bazate pe parametrii descriptivi într-o
perioadă determinată de timp, cu alte cuvinte, cee ce există, în timp ce oportunitățile și
amenințările au în vedere viitorul și se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele
implicate în procesul de planificare.

Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea şi analiza poziţiei
strategice de ansamblu a afacerii şi a mediului său. Scopul cheie al acesteia este de a identifica
strategiile care vor crea un model specific afacere, care va alinia cel mai bine resursele şi
capacităţile unei organizaţii la cerinţele mediului în care funcţionează firma. Cu alte cuvinte,
aceasta este fundamentală pentru evaluarea potenţialului intern şi a limitelor şi oportunităţilor &
ameninţărilor posibile din mediul extern. Analiza SWOT o mai putem numi şi diagnostic
comunicațional, astfel ea devine o analiză de tip diagnostic, descriptivă a unei situații, realizată
cu scopuri comunicaționale. Prin definiţie, punctele tari (Strengths) şi punctele slabe
(Weaknesses) sunt factori interni pe îi care aveţi că măsuri de control. De asemenea, prin

49Ibidem pg 116

37
definiţie, oportunităţi (Opportunities) şi ameninţări (Threats) sunt factori externi asupra cărora, în
esenţă, nu aveţi nici un control. SWOT este un acronim pentru puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi şi ameninţări.

„1. Punctele ţări: punctele tari sunt acei factori care fac ca o organizaţie să fie mai competitiva
decât concurenţii săi de pe piaţă. Punctele tari pot lua forma unor produse sau servicii pentru care
compania are un avantaj competitiv, sau deţinerea strategică a unor resurse în plus faţă de
concurenţă. În esenţă, punctele forţe sunt resurse, capacităţi şi competente de bază pe care
organizaţia le are în posesie şi pe care le poate utiliza în mod eficient pentru a-şi atinge
obiectivele de performanţă.
2. Punctele slabe: un punct slab reprezintă o limitare, un defect în cadrul organizaţiei, care o va
împiedica în realizarea obiectivelor sale: capacităţi inferioare, resurse insuficiente în comparaţie
cu concurenta etc.
3. Oportunităţi: oportunităţile includ orice perspectivă favorabilă în mediul organizaţiei,
precum o tendinţă, o piaţă, o schimbare sau o nevoie trecută cu vederea, care susţine cererea
pentru un produs său serviciu şi permite organizaţiei să-şi consolideze poziţia concurenţială.
4. Ameninţări: O ameninţare include orice situaţie nefavorabilă, tendinţa sau modificare
iminentă în mediul organizaţiei, care este dăunătoare sau pune în pericol capacitatea companiei
de a concura pe piaţă. Aceasta poate lua forma unei bariere, a unei constrângeri, sau orice altceva
care ar putea cauza probleme, daune, prejudicii organizaţiei.”50

Puncte tari Puncte slabe

● Oferă o gamă variată de cursuri la

preturi accesibile ● Profesorii nu au un nume sonor
● Oferă posibilitatea obţinerii unei ● Spaţiul mic
diplome autorizare ● Vizibilitatea centrului nu este foarte
● Cursanţii vin din plăcere şi nu obligaţi mare în mass-media locală

50 În http://www.efin.ro/analiza_swot_2381/analiza_swot_definitie.html accesat în data de 21.03.2015

38
 Oportunităţi Ameninţări

● Legături cu centre culturale din alte ţări ● Concurenţa (şcoli de dans, de muzică)
● Prezenţa la festivaluri naţionale în
calitate de reprezentant al oraşului
Constanţa

Analiza SWOT a Centrului Cultural Judeţean „Teodor T. Burada”

39
 Capitolul IV – Studiu de caz: Centrul Cultural în comunitate, strategii de
fomare a valorilor culturale locale

În anul 2011, printr-un proiect de hotărâre, votat în unanimitate de consilierii locali,

Școala Populară De Arte și Meserii se transformă în Centrul Cultural Județean Constanța
„THEODOR T. BURADA". „Centrul Cultural Judeţean Constanta Teodor T. Burada este o
instituţie cu rol major în educaţia permanentă şi în ridicarea nivelului de cultură a unei mari
categorii de persoane de la tineri la adulţi, implicându-se în acelaşi timp şi în organizarea
învăţământului artistic şi a însuşirii meşteşugurilor tradiţionale.”51 Structura organizatorică a
centrului este aceiași de peste 50 de ani, ea fiind decisă printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri
în anul 1957.

Hotărârea prevedea ca instituția să se ocupe de segmentul de populaţie care îşi doreşte să

aibă parte de o educaţie artistică, de o înaltă calificare şi de o mai bună cunoaştere în domeniul
meşteşugurilor tradiţionale. Instituţia a reuşit să formeze generaţii de absolvenţi care şi-au găsit
locul alături de artişti profesionişti ai instituţiilor de cultura atât în instituţii de spectacol, cât şi în
Uniunea Artisticilor Plastici. Printre absolvenții de succes se numără, Coşti Ioniță, Liviu Vârciu
cu trupa LA, Anamaria Ferenț, Elena Gheorghiu, Irina Negulescu, Blaxy Girls.

Cultura stimulează, mai mult decât orice alt domeniu, iar autoeducarea şi autoinstruirea
joacă un rol foarte important în viața fiecăruia. Prin aceste lucruri se confirmă întreaga activitate
a cestei instituții.

În prezent Centrul Cultural Judeţean Constanta „Teodor T. Burada” are trei secții:

Arta vizuală: Tehnica video, Arta fotografică, Împletituri diferite materiale, Amenajări interioare,
Design vestimentar, Pictură, Iconografie, Grafică, Machiaj.

Arta mişcării: Dans popular, Dans Modern, Balet, Actorie (2 ani)

Arta muzicală: Nai, Chitara electrică, Instrumente populare, Percuţie, Chitara clasică, Acordeon,
Orga, Vioară, Pian, Clarinet & Saxofon, Canto muzica populară, muzică uşoară, clasic.

51 Site-ul oficial al centrului, https://cctb.ro/despre-noi/, accesat la data de 29.05.2017

40
 Cursurile se desfășoară pe perioade de un an, doi, trei, sau cinci, în funcție de complexitate.

Universitatea Populară este parte integrantă a Centrului Cultural Județean Constanța

„Teodor T. Burada”, care desfășoară o activitate destinată cursurilor de scurtă durată. Programele
educaționale se bazează pe oameni și au misiunea de a însufleți creativitatea și de a dezvolta
potențialul. „Strategiile noastre de abordare a ofertelor educaționale sunt în strânsă legătură cu
evoluția societății moderne, cu tendințele actuale de formare a personalității umane, a gustului
estetic, de satisfacere a nevoilor spirituale ale comunității, acestea impunând o strânsă corelare
cu specialiști sociologi, psihologi, filozofi, economiști, pedagogi, artiști, prezenți în colectivele
consultative. Dorim să educăm și să modelăm talentul individual, să oferim o șansă fiecărei
persoane, indiferent de vârstă, de a se exprima artistic, alături de persoane cu aspirații similare.”52

Oferta educațională

Cursuri Modulare de limbi străine structurate pe nivele de studiu, conform cadrului european de
referință pentru limbi străine (engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană, portugheză,
japoneză, greacă, turcă, arabă, rusă)

Modul I – A1 (începători) – 5 săptămâni (30 ore) (lb. Arabă – 50 ore)

Modul ÎI – A2 (mediu) – 7 săptămâni (40 ore) (lb. Arabă – 50 ore)

Modul III – B1 – B2 (avansat) – 8 săptămâni (50 ore)

Ofertă cursuri de scurtă durată

LIMBA ROMÂNĂ PENTRU CETĂȚENI STRĂINI prin limbile engleză, franceză, germană,
greacă – 2 luni (două ședințe/săptămână)

INIȚIERE MUZICALĂ: chitară electroacustică (amplificator, sintetizator de sunet și looper)

AEROBIC – PILATES – NUTRIȚIE (abonament) – 3 ședințe/săptămână

Fiecare modul se încheie prin susținerea unui test de verificare a cunoștințelor acumulate iar
la final se poate opta sau nu pentru nivelul următor. După finalizarea celui de-al treilea modul,

52 Site-ul oficial al centrului https://cctb.ro/despre-noi/, accesat la data de 29.05.2017

41
Universitatea Populară eliberează un certificat prin care cursantul să dovedească parcurgerea

etapelor de pregătire și asimilarea cunoștințelor.

La ora actuală, Centrul Cultural Județean Constanța “Teodor T. Burada” are 15 profesori și
47 de cursuri la care participă peste 1000 de cursanți. Pentru toți aceștia, centrul are un rol foarte
important. Mariana Nistor, o femeie trecută de prima tinerețe, susține că rolul centrului este unul
de îndrumare. Mariana s-a înscris la centru acum aproximativ un an pentru că este pasionată de
pictură. Femeia a afirmat că s-a decis să se înscrie la centru din dorința de a învăța sub
îndrumarea unor specialiști pentru a putea evolua. Vlad Popovici, un tânăr în vârstă de 22 de ani,
merge la cursurile de pian ale Centrului Cultural Județean Constanța “Teodor T. Burada” de la
vârsta de 6 ani. Tânărul crede că misiunea centrului este aceea de a dezvolta capacitățile
oamenilor. Acesta a afirmat că nu a venit să facă performanță cid oar pentru hobby. După ce a
studiat mai bine de 15 ani pianul, acum Vlad s-a reprofilat și ia cursuri de canto. Ceea ce este
interesant este că tânărul a lucrat în toți anii cu același profesor, despre care are numai cuvinte de
laudă.

Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” - fosta Şcoală Populară de Arte şi
Meserii - instituţie subordonată Consiliului Judeţean Constanţa reprezintă în viziunea cursanților
locul ideal în care pasiunea şi talentul se îmbină cu performanţa şi împlinirea personală. „Elevii”
săi, au vârste cuprinse între cinci şi... 80 de ani, lucru pe care l-am constata prin intermediul
observației directe. Margareta și Vasile sunt unul din cuplurile octogenare care frecventează
centrul. Cuplul este pasionat de fotografie și vine la centru de trei ani. Margareta susține că de
mică a fost atrasă de fotografie însă nu și-a urmat visul. Tocmai din acest motiv, Vasile, soțul
Margaretei i-afăcut o surpriză și a adus-o la centru pentru a învața arta fotografiei. Chiar dacă au
venerabila vârstă de 80 de ani, familia afirmă că și acum merg în excursii prin țară. Aceste
escapade sunt cel mai bun prilej pentru a exersa ce au învățat la centru. În timpul observației am
cunoscut-o și pe Maria, o fetiță de numai 7 ani care ia cursuri de chitară. Maria spune că este
foarte încântată de profesorul de chitară și că îi place foarte mult la centru. Ia cursuri de un an și
deja a participat la mai multe concursuri. Coleg cu Maria la orele de chitară este și Andrei, un
băiat de 10 ani, care merge la Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” de doi
ani. Andrei merge la cursuri însoțit de mama sa, ea fiind persoana care l-a adus la centru. Femeia

42
susține că l-a adus pe Andrei la centru pentru că nu își permitea să îi ducă la o școală privată de
chitară, iar acesta este foarte mulțumită de ceea ce a învățat fiul ei pe parcursul a doi ani. Crede
că la centru Andrei are toate condițiile și mai crede că Centrul Cultural Judeţean Constanţa
„Teodor T. Burada” este o instituție importantă în Constanța.

Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” este instituţia culturală cu cel
mai mare număr de cursanţi, la nivel naţional. Secretul, subliniază directorul centrului, Doina
Voivozeanu, îl reprezintă oferta bogată, dar şi preţurile avantajoase, care atrag cursanţii de toate
vârstele.

Dacă alte şcoli de profil din ţară adună cu greu 200 de cursanţi pe an, la Constanţa,
numărul ajunge la 1000. Fie că vorbim de cursuri de pictură, de modelaj, chitară, pian, vioară,
canto, decoraţiuni interioare, design vesti-mentar, cursuri de artă fotografică şi video toate
reprezintă o variantă autorizată.

Directoarea Centrului Cultural Județean „Teodor T.Burada”, Doina Voivozeanu, spune că

în perioada pe care a petrecut-o la centru (11 ani) până acum, și-a dat seama că centrul este o
oază de relaxare și de bine dar și că opţiunile constănţenilor spre cultura nu sunt foarte multe, nu
au de unde alege. „Din păcate avem doar două teatre în Constanța, opţiunile constănţenilor spre
cultura nu sunt foarte multe, nu au de unde alege, și atunci am încercat să facem din acest loc o
oază de linişte, de bine, de încredere în ei. Îmi vine acum în minte o familie de cursanţi, doamnă
la pictură iar domnul la chitară, au abordat aceste cursuri când au ieşit la pensie iar dumneaei
după al doilea an de pictură a început să obţină premii cu lucrările pe care le făcea aici. Să îi
vedeţi, parcă sunt alţi oameni, şi au nevoie de aşa ceva, foarte multă lume are nevoie de aşa
ceva.”

Centrul Cultural Județean „Teodor T.Burada” este o instituție abilitată care pregăteşte
oameni amatori, care este capabilă să ofere diplome de specialitate, recunoscute de Ministerul
Culturii. Centrul mai poate fi considerat şi ca o alternativă la Colegiul Național de Arte, deoarece
acolo se fac mai multe ore de teorie, de instrument iar diferența cea mai mare este că acolo eşti
obligat să le faci, la centru vii din pasiune. Întrebată despre activitatea sa de la centru, doamna
profesor de pian și muzică ușoară Rodica Iftime răspunde cu o sinceritate debordantă că
activitatea sa este pasiune sută la sută. „Activitatea de aici este extraordinară. Eu am un număr

43
foarte mare de ore, predau muzică uşoară şi pian și am cursanți de toate vârstele, începând de
la 5 ani, până la 58 de ani. Sunt foarte apropiată de fiecare cursant, se creează o intimitate între
noi, adică dacă intră părintele unui copil în salăeste în plus şi se pierde conexiunea dintre mine
şi cursant. Copiii sunt foarte ataşaţi de mine, de altfel nici nu am putea lucra dacă nu am fi
compatibili. Faţă de o şcoală din învăţământul de stat aici cei mai mulți dintre copii vin pur şi
simplu din plăcere, vin în timpul lor liber și foarte puţini dintre aceştia vin împinși de părinţi.”

Din experiența lui Vlad Popovici, care studiază pian la centru, am aflat că cei mai mulți
dintre cursanți vin la aceste cursuri din plăcere. După ce a aflat de la verișoara sa despre centru,
acesta spune că orele de canto pe care le ia la centru sunt cel mai bun lucru pentru a-și petrece
timpul liber. Nu dorește să facă o carieră în muzică dar spune că mereu învață ceva nou aici, ceva
ce îi place, îl atrage și mai ales pasionează. Muzica pentru el este modul cel mai plăcut pentru a
se relaxa. Despre relația pe care o are cu profesorul de pian spune că este una foarte apropiată, o
relație de prietenie. „Are foarte multă răbdare cu mine și țin să îi mulțumesc. Îmi urmărește
pașii, câteodată mă ceartă, câteodată mă laudă. Însă am foarte de învățat de la el. Iar drumul
meu de-abia acum începe.” Întrebat dacă ar recomanda cursurile de la centru, acesta afirmă cu
zâmbetul pe buze că ar recomanda aceste cursuri oricărui copil deoarece aceste cursuri în opinia lui
te ajută să te formezi în viață și te motivează să vrei să faci ceva diferit față de alții.

Psihologul Paul Popescu-Neveanu definește performanța ca fiind rezultatul unei

„activități care depăște nivelul comun, este superior”53 . Într-o accepţiune foarte largă, termenul
performanta desemnează rezultatele observabile ale învăţării. Pentru abordările sociocognitive
ale învăţării, termenul performanta trimite la comportamentele care traduc utilizarea de către
elevi a cunoştinţelor declarative ori a cunoştinţelor procedurale în diferite situaţii de învăţare.
Performanţa joacă un rol important în dinamica motivaţionala. Ea este şi o consecinţă a
motivaţiei, deoarece cu cât un elev e mai motivat, cu atât performanta să va fi mai bună. Un elev
motivat va persevera mai mult, va utiliza strategii de învăţare adecvate, care îi vor influenţa
performanţă. Relaţia dintre motivaţie şi performanţă nu trebuie privită unilateral, căci şi
performanţă poate influenţa motivaţia. Performanţa, ca rezultat concret al activităţii de învăţare,

53 Paul Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978, p.9

44
devine pentru elev o sursă de informaţie care influenţează percepţiile acestuia asupra propriei
competente.

În urma răspunsurilor oferite de conducerea Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor

T. Burada” am descoperit, așa cum mă și așteptam de altfel, că centrul este un spațiu unde se
fructifică hobby-uri, dar se face și performanță la nivel înalt, în funcție de dorința elevului, dar și
de veleitățile artistice ale elevului.

Totodată, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, este o rampă de

lansare. Instituția organizează foarte des festivaluri și concursuri pentru majoritatea
specializărilor (Arte vizuale, Arta mișcării, Instrumente, Canto), sau participă la festivaluri și
concursuri din țară unde elevii pot fi apreciați și văzuți de diverse personalități artistice care îi
pot propulsa mai departe spre o viitoare carieră artistică. Din acest punct de vedere, dar și
datorită pregătirii de care elevii au parte instituția noastră este o rampă de lansare.

Foarte mulți cursanți au făcut performanță în toate domeniile în care instituția culturală
oferă pregătire, anumiți artiști renumiți astăzi, fiind inițial elevii Centrului Cultural (pictori,
actori, dansatori, fotografi, cântăreți, arhitecți, artiști instrumentiști, designeri vestimentari).
Printre aceștia îi amintim pe Daniela Caruțiu, Anamaria Ferenț, Costi Ioniță, Ana-Maria Oglindă,
Elena Roizen, Liviu Vârciu, Gheorghe Caraiman, Cornelia Brătianu, Gina Chirvase, Ion
Codrescu, Gabriela Dima, Ioana Maier și mulți alții. De asemenea, elevii centrului câștigă premii
la toate concursurile și festivalurile la care participă. Premiile sunt afișate periodic pe site-ul
nostru și pe pagina de socializare facebook a Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T.
Burada”.

Cursanții sunt foarte mulțumiți, iar munca și talentul lor sunt apreciate la festivalurile la
care participă, obținând distincții valoroase care fac cinste instituției culturale. De asemenea,
anumiți elevi urmează mai multe specializări din cadrul Centrului Cultural „Teodor T. Burada”,
avem foarte multe înscrieri ceea ce confirmă mulțumirea elevilor noștri.

Centrului Cultural „Teodor T. Burada” caută să atragă din ce în ce mai mulți cursanți și
prin activități noi, educative. Pot spune că am observat că de la an la an se caută o reinventare, o
inovație. Drept exemplu, în urma unui proces de reorganizare al Centrului Cultural Județean
Constanța „Teodor T. Burada”, în luna mai (2016), fosta Direcție Județeană a Distribuției și

45
Exploatării Filmelor Constanța a fost absorbită de către Centrul Cultural și a devenit secție în
cadrul instituției. Misiunea Secției Județene a Distribuției și Exploatării Filmelor Constanța este
de a revitaliza și moderniza viața culturală la nivel local și județean, făcând toate demersurile
posibile de a repune în circuitul constănțean sălile și gradinile de cinematograf existente, precum
și de a distribui filme aduse din străinatate, dar mai ales cele din România.

„Secția pune foarte mult accent pe promovarea valorilor autohtone, dorind să prezinte
publicului atât operele românești consacrate, de o valoare artistică, istorică și culturală
inestimabilă, cât și opere noi ale artiștilor români tineri dornici de afirmare. De asemenea,
misiunea permanentă a Secției este de a asigura la nivel de excelență distribuția și exploatarea
filmelor, atât pentru publicul județului Constanța, cât și pentru publicul larg- turiști străini și
români.

Sediul social al secției este Centrul Cultural Multifuncțional pentru Tineret Jean
Constantin din Constanța (fostul Cinematograf Republica). Instituția își desfășoară activitatea de
distribuție și exploatare a filmelor cinematografice în cadrul Grădinii de vară Perla, din stațiunea
Eforie Nord, județul Constanța. În ceea ce privește modul de utilizare a spațiilor destinate acestei
secții, instituția deține în administrare un număr de 4 obiective, și anume:

● Grădina de vară Perla- Eforie Nord

● Grădina de vară Saturn- Saturn
● Grădina de vară Venus- Venus
● Cinematograful Eforie Sud- Eforie Sud

Activitatea cinematografică a fost desfășurată în perioada sezonului estival în cadrul

Grădinii de vară Perla- Eforie Nord. În cadrul Grădinii de vară Saturn, au fost desfășurate diverse
activități culturale, în parteneriat cu colaboratori activând în domeniul cultural”54. Secția de
Distribuție și Exploatare a Filmelor a demarat în 2016 următoarele proiecte:

54 Site-ul oficial al centrului: https://cctb.ro/sjdef/, accesat la data de 28.05. 2017

46
Puterea memoriei: Acest proiect a marcat 100 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România,
eveniment principal al Istoriei României. Centrul Cultural a adus în prim plan cunoașterea
valorilor culturale, prin difuzarea unui pachet de filme istorice românești, pretext pentru a face o
analiză istorică, valorificând în același timp rolul filmului în conservarea tradițiilor. „Puterea
Memoriei”, a fost de fapt un pachet de filme istorice românești, în regia lui Sergiu Nicolaescu, ce
au avut la bază subiecte de război, precum Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial,
sau Războiul de Independență al României, venind astfel în sprijinul tinerilor, în speranța
deschideri apetitului pentru studiu, cultură, istorie și tradițiile.

„Unitate prin latinitate: Acest proiect a marcat 2000 de ani de la trecerea în neființă a
marelui clasic al literaturii latine. Proiectul impune o abordare dinamică, interactivă a cunoașterii
eroului pe care destinul tragic l-a aruncat acum 2000 de ani pe țărmul Mării Negre, devenindu-
ne astfel compatriot. S-a realizat un spectacol de teatru ce a avut la bază poemul erotico-didactic,
iar pe toata durata proiectului, Centrul Cultural „Teodor T. Burada”, a realizat activități artistice
variate ca gen, introducând expoziții de pictură, sculptură, recitaluri de poezie, toate cu trimitere
la viața marelui poet.

Proiectul „Ovidius”: Printre obiectivele acestui proiect, s-au regăsit cunoașterea valorilor
culturale și artistice, familiarizarea cu arta cinematografică, pornind de la bogata filmografie din
patrimoniul Arhivei Naționale de Filme. Acest eveniment a avut un caracter interactiv, fiind
precedat de discuții libere, urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri în ceea ce privește, în
esență, parcurgerea drumului de la carte la film și invers, venind în ajutorul elevilor pentru o mai
bună cunoaștere a valorilor noastre naționale. Totodată, s-a urmărit sporirea interesului elevilor
față de cultură și în speță, de arta cinematografică. Proiectul Cultural Ovidius, s-a adresat în
special, dar nu exclusiv elevilor de gimnaziu și liceu”55.

În anul 2017, Centrul Cultural „Teodor T. Burada” intenționează să demareze un

Festival de film ce tinde să marcheze deschiderea oficială a Centrului Cultural „Jean
Constantin”, aducând în prim plan filmul românesc. Astfel, se dorește difuzarea celor mai
premiate filme din 2016.

55 Site-ul oficial al centrului: https://cctb.ro/sjdef/, accesat la data de 28.05. 2017

47
 Centrul Cultural „Theodor T. Burada” mai prezent în presa constănțeană, datorită
performanței

Pe baza unei analize de conținut pe care am elaborat-o în lucrea mea de licență, am

regăsit între anii 1989-2015 un număr de 34 de articole despre Centrul Cultural „Teodor T.
Burada” în presa locală. Astfel, dacă pe parcursul a 26 de ani Centrul Cultural a avut apariții
restrânse în mass media constănțeană, în anul 2016 și în prima jumătate la anului 2017, se pare
că presa a pus mai mult accent pe articole culturale. În opinia mea, acest lucru se datorează și
managementului instituției culturale care a făcut eforturi pentru a se moderniza, pentru a
introduce cursuri cât mai calitative și pentru a atrage cât mai mulți cursanți. De asemenea, în
ultimii ani la Centrul Cultural „Teodor T. Burada” mai mulți cursanții au decis că este timpul să
lase hobby-ul să facă performanță. Astfel, au fost câștigate foarte multe premii și concursuri, iar
conducerea instituției s-a implicat mai mult în organizarea de evenimente. Numai de la începutul
anului 2017 și până în prezent au fost organizate 13 evenimente. Acestea au vizat atât muzica,
cât și dansul, dar și expoziții de pictură sau fotografie.

Printre evenimentele de anul acesta amintim: „Cântec și joc fără cojoc” organizat în data
de 12 martie 2017, la Teatrul de Stat Constanța, prezentat de Ansamblul Folcloric Profesionist
„Izvoare dobrogene”. Scopul acestui eveniment, a fost de a transmite valorificarea culturii
tradiționale și a creației populare pentru copiii și bătrânii din centrele protejate ale D.G.A.S.P.C.,
cu ajutorul Ansamblului Folcloric Profesionist „Izvoare dobrogene” și invitaților acestora.

În data de 21 aprilie a fost organizată expoziția „Peisaj dobrogean”. Expoziția a reunit

tablouri inspirate din peisajul dobrogean, unde vizitatorii au privit ținuturile dobrogene prin ochii
elevilor din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”. Evenimentul s-a
desfășurat în Galeria Yuka, Bulgaria unde au participat 10 cursanți. Expoziția a cuprins lucrări,
picturi pe pânză cu tema „Peisajul dobrogean”. Lucrările au fost oferite publicului bulgar
aproximativ trei săptămâni. O altă expoziție foarte importantă a avut loc la jumătatea lunii mai,
atunci când elevii profesorului Eusebio Spînu din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța
„Teodor T. Burada” și-au expus picturile în Galeria de Artă de la Tomis Mall. În această
expoziție curioșii au putut admira o serie de lucrări realizate în tehnica binecunoscută a

48
linogravurii. Expoziția a cuprins peste 60 de lucrări printre care și o serie de schițe (crochiuri
după corpul uman). Expoziția a fost deschisă publicului timp de 10 zile.

În data de 17 iunie 2017, a avut loc spectacolul „Armonii de vară”, susținut de clasa de
pian coordonată de profesor Angela Bejenaru. Evenimentul a avut loc la Muzeul de Artă din
Constanța. Tot în luna iunie, mai exact în perioada 10-11 iunie, Centrul Cultural Județean
Constanța „Teodor T. Burada”, a organizat Concursul Național de Interpretare Pianistică „Piano
Art”! Concursul este o competiție, ce are ca scop motivarea elevilor care studiază pianul în
paralel cu învățământul general obligatoriu, fapt ce contribuie la dezvoltarea capacității
intelectuale a tinerilor. Ajuns deja la a doua ediție, evenimetul s-a desfășurat în sala de concerte a
Muzeului de Artă din Constanța unde au fost peste 100 de candidați din toată țara. Concursul
este deschis copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 18 ani care studiază pianul la: Școli populare de
artă, Centre culturale, grădinițe, Case de cultură, mediul privat.

Datorită acestor evenimente, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” a

fost mult mai prezent în presa constănțeană. Deschid seria analizelor de conținut cu ziarul Cuget
Liber care la data de 14 decembrie 2016 scria că artişti de top ai României vin la Târgul de iarnă
din Constanţa. Acest târg a fost oganizat de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T.
Burada” în premieră și a constituit o oportunitate de a promova atât activitatea instituţiei
culturale, dar şi de a le insufla spectatorilor şi participanţilor respectul faţă de valorile pur
româneşti. Evenimentul a prezentat un real interes din partea presei, astfel că știrea s-a regăsit și
în ziarele Replica de Constanța, Ziua de Constanța, Telegraf și Observator. Continuăm cu un alt
articol elaborat tot de ziarul Cuget Liber în vara anului 2016, atunci când Centrul Cultural
Județean Constanța „Teodor T. Burada” avea mai multe probleme. Sub titlul „Ne luptăm cu
morile de vânt, dar nu renunţăm!”, articolul este menit să atragă atenția autorităților. „La
începutul acestei veri, Centrul Cultural Theodor T. Burada s-a mărit considerabil prin
cuprinderea a încă două entităţi, respectiv Direcţia de film, devenită Secţia de exploatare a
filmului, şi reînfiinţarea Ansamblului Brâuleţul. Aceste două noi secţii sunt foarte importante,
mai ales că pentru reînfiinţarea ansamblului ne-am luptat foarte mult. Înfiinţat în anul 1957,
acesta a fost desfiinţat în 2010, iar acum ne este foarte greu, pentru că nu găsim amatori.” 56
Articolul a fost publicat la rubrica Cultură-Educație și a avut un număr de 1235 de accesări.

56 Știre publicată online de ziarul Cuget Liber la data de 06 iulie 2016.

49
 Tot cotidianul Cuget Liber, relata la 11 martie 2017 că Centrul Cultural este oaspete al
elevilor din Medgidia. În articol se pune accentul pe proiectul de promovare a producţiilor
cinematografice româneşti - ecranizări ale operelor româneşti premiate la concursurile specifice,
iniţiat de omul de cultură constănţean Dan Cojocaru cu scopul de a stimula interesul elevilor
pentru literatură. Articolul este publicat tot la rubric Cultură-Educație și are un număr de 1320 de
vizite.

Trecem la Cotidianul Replica de Constanța care pe data de 4 iunie 2016 scria că Centrul
Cultural „Teodor T. Burada” caută dansatori şi artişti instrumentişti. Articolul este menit să ajute
Centrul prim mediatizarea posturilor scoase la concurs. „Centrul Cultural Județean Constanța
Teodor T. Burada organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a
funcțiilor contractuale de execuție vacante, astfel: 1 post – şef secţie – Secţia Ansamblul
Folcloric Profesionist Brâuleţul ;1 post operator imagine – Secţia Judeţeană de Distribuţie şi
Exploatare a Filmelor; 1 post operator sunet – Secţia Judeţeană de Distribuţie şi Exploatare a
Filmelor; 2 posturi controlor bilete – Secţia Judeţeană de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor. 12
posturi de dansatori și 6 posturi de instrumentiști în cadrul Secţiei Ansamblul Folcloric
Profesionist Brâuleţul ”57, se arată în articolul publicat la rubric Actualitate și care a strâns 536 de
vizite. Tot ziarul Replica de Constanța scria pe 20 decembrie 2016 că angajaţii de la Centrul
Cultural „Theodor T. Burada“ vor primi sporuri de risc. Știrea a fost publicată la rubrica de
politică și nu a strâns decât un număr de 369 de accesări. Prin acest fapt ne puteam da seama că
cetățenii sunt mult mai interesați de articolele în care se vorbește despre concursuri și premii
câștigate de elevii centrului, dar și de evenimentele organizate de acesta. De asemenea,
constănțenii se pare că sunt interesați și de articolele care arată amenințări pentru Centrul
Cultural. Drept dovadă stă un articol pubilicat în data de 27 ianuarie 2017 de ziarul Replica în
care se vorbește despre clădirea monument a Centrului Cultural care este pusă în pericol. „Sediul
Centrului Cultural Județean Constanța Teodor T. Burada, fosta Școală Populară de Arte, se află
în pericol!” Asta după ce în urma presiunii clădirii învecinate în cadrul căreia își desfășoară
activitatea SPIT Constanța, edificiul s-a fisurat. "Greutatea foarte mare a clădirii de alături, aceea
unde este SPIT-ul și faptul că această clădire a noastră a avut fundația începută în 1937, deci are
o vârstă venerabilă și fundația s-a făcut cu umplutură, cum se făcea pe vremea aceea, clădirea
noastră s-a lăsat înainte de sărbători. A fost ca un mic cutremur și s-a fisurat de-a lungul.
57 Știre publicată online de ziarul Replica de Constanța la data de 4 iunie 2016

50
Clădirea aceasta de 5 etaje din sticlă lângă o casă veche de peste 100 de ani, aproape lipită de ea.
Cu toate acestea, a primit toate aprobările"58, a precizat Doina Voivozeanu, cea care ocupă
funcția de director, scrie în articolul care a adunat 4580 de vizualizări.

Nu doar ziarele scriu despre activitatea Centrului Cultural Județean Constanța "Teodor T.
Burada" ci și bloggeri. Blogul constanteanul.com scria la data de 19 mai 2017 că Centrul
Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Secția Județeană de Distribuție și Exploatare a
Filmelor, va lansa proiectul cultural cinematografic „PUTEREA MEMORIEI”. Știrea a fost
publicată la secția Media-Cultură și a avut 135 de distribuiri pe pagina de Facebook.

Ziarul Ordinea scria pe 11 mai 2017 despre un festival organizat de Centrul Cultural
Județean Constanța "Teodor T. Burada" în parteneriat cu o primărie și mai multe asociații.
Primăria și Consiliul Local Siliștea, în colaborare cu Centrul Cultural Teodor Burada și Asociația
Culturală “Stratonis” Tuzla organizează pe data de 21 mai, începând cu ora 13.00 la Baza
Sportivă din localitate Festivalul Folcloric al Prieteniei și Diversității Culturale “Ethnos –
Dobrogea Internațional”. Primarul comunei Siliștea, Mihai Soare, precizează că „aceasta este
prima ediție a acestui festival, iar participant vor fi ansambluri și formații din toată Dobrogea” 59,
scrie în începutul de text. Acest articol pune în valoare instituția de cultură, deoarece promovează
un eveniment organizat de ea.

Un alt articol care subliniează un eveniment organizat de Centrul Cultural Județean

Constanța "Teodor T. Burada" este publicat de Radio Constanța la data de 7 martie 2017 sub
titlul „Spectacol dedicat persoanelor cu dizabilități”. „Persoanele cu dizabilități din centrele de
plasament din Constanța sunt invitate la Spectacolul Cântec și joc… fără cojoc. Surpriza vine din
partea Centrului Cultural Theodor Burada Constanța, în colaborare cu Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului, dar și cu Teatrul de Stat Constanța. Spectacolul este
susținut de Ansamblul folcloric profesionist Izvoare Dobrogene. Spectacolul va avea loc la Sala
Fantasio a Teatrului de Stat Constanța, duminică de la ora 11:00” 60. Articolul nu face decât să
aducă cinste Centrului Cultural pentru inițiativa sa. Știrea a fost publicată la rubrica Actualitate.

58 Știre publicată online de ziarul Replica de Constanța la data de 27 ianuarie 2017

59 Știre publicată online de ziarul Ordinea la data de 11 mai 2017
60 Știre publicată online de Radio Constanța la data de 07 martie 2017

51
 Nu numai ziarele din municipiul Constanța scriu despre Centrul Cultural Județean
Constanța „Teodor T. Burada” ci și cele din județ. Un astfel de exemplu este ziarul online
Gânditorul Cernăvodărean care la data de 21 mai 2017 scria despre o eleva din Cernavodă, care a
fost premiată la Festivalul Tinere Speranțe din Medgidia. Legătura cu Centrul Cultural este acea
că fetița este eleva centrului. Câteva zile mai târziu, mai exact la data de 29 mai 2017, același
ziar scria despre un alt premiu obținut de o elevă a Centrul Cultural Județean Constanța "Teodor
T. Burada". „ Amalia Rugină este eleva în clasa a III-a la Liceul Teoretic A. Saligny Cernavodă
și eleva în anul II la Centrul Cultural Județean T. Burada Constanța. Anul trecut a venit acasă cu
premiul II, iar azi cu premiul I la Festivalul Steluțele Marii Constanța ediţia XXVIII 2017”61.

Ziarul Telegraf publica la data de 6 martie 2016 un articol despre performanțele unui
trupe din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” în străinătate sub
titlul „Tradiții românești - de la Constanța în Finlanda”. „Trupa de teatru Arca, ce își desfășoară
activitatea în cadrul Centrului Cultural Județean Teodor T. Burada, formată, în mare parte, din
copii din centrele de plasament constănțene, a dus tradițiile mărțișorului și poveștile bădiei Ion
Creangă tocmai în Finlanda.” 62, scrie la începutul articolului. Știrea a fost publiată la rubrica
Cultură și a străns 1036 de accesări.

Tot ziarul Telegraf scria pe 12 iunie 2016 despre un concurs național de pian organizat în
premieră de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” care a adunat 3291 de
vizualizări. „Prima ediție a Concursului Național de Interpretare Pianistică Piano Art, organizat
de Centrul Cultural Județean Constanța Teodor T. Burada, în perioada 11-12 iunie, a fost
fenomenală, după cum a spus, în public, președintele juriului, prof. univ. dr. Daniel Goiți de la
Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca”. 63
, se arată în începutul articolului.
Articolul aduce publicitate și în același timp laude Centrului Cultural pentru implicarea tot mai
constant în viața cultural a orașului. De asemenea, numărul de vizualizări indică interesul
constănțenilor pentru cultură.

Un articol destul de important, centrat pe valorile pe care Centrul Cultural Județean

Constanța „Teodor T. Burada” le produce, în regăsim pe 5 decembrie 2016, în ziarul online

61 Știre publicată online de ziarul Gânditorul Cernăvodărean la data de 29 mai 2017

62 Știre publicată online de ziarul Telegraf la data de 6 martie 2016
63 Știre publicată online de ziarul Telegraf la data de 12 iunie 2016

52
Vocea Constanței. Cu un titlu de impact, „Centrul Cultural Județean Teodor Burada, o școală de
descoperit valori”. Copilăria în pași de dans articolul reflectă munca elevilor de la Centrul
Cultural, dar și implicarea profesorilor. „Mulți părinți îşi înscriu copiii la Centrul Cultural
Județean Teodor Burada. Instructorul își face meseria cu aceeași pasiune, cu fiecare grupă pe
care o pregătește, fie ca elevii sunt mai mici sau mai mari. Lucrează, însă, cu fiecare copil în
parte cu aceeași pasiune și sădește în sufletul fiecărui copil dragostea fără margini pentru mișcare
prin dans. Așa sunt profesorii cu care Centrul Cultural Județean Constanța se mândrește, care au
făcut performanță la rândul lor și care își duc mai departe visele peste timp și ani, prin generațiile
tinere ce le pot urma cu succes pașii” 64, este o mică parte din articolul care a deschis ediția din
data de 5 decembrie a ziarului Vocea Constanței. Totodată, articolul a strâns un număr
impresionant de vizualizări-5413.

Tot un ziar din județul Constanța-Curierul Local din Medgidia, scria la data de 1 martie
2017 despre un festival de muzică la care elevii Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” au
obținut mai multe premii. „Tinerele talente ale Medgidiei au cucerit, din nou, primele locuri ale
podiumului. Copiii din cadrul claselor de canto ale Casei de Cultură Ioan N.Roman și Centrului
Cultural Județean Teodor T.Burada Constanța, sub îndrumarea instructorilor Stela Trifan și
Daniel Mititelu, au participat la Festivalul Flori de Dragobete desfășurat la Constanța. Încă o dată
munca, dăruirea și eforturile depuse de ei au fost încununate, și de această dată, cu primele locuri
ale podiumului”65. Știrea a fost publicată la rubrica „Actualitate” și a avut 2341 de vizualizări.

Un alt articol publicat de ziarul Curierul Local vorbește despre activitățile pe care Centrul
Cultural Județean „Teodor T. Burada” le face în școlile din județul Constanța. „Joi, 16 februarie,
elevii din Medgidia au avut întâlnire cu lectura. Și asta pentru că anual în această zi se celebrează
Ziua Internațională a Cititului Împreună. Centrul Cultural Județean Teodor Burada Constanța
(care anul trecut a absorbit Direcţia Judeţeană a Constanţa) le-a propus elevilor să îi cunoască pe
Ion Creangă și pe I.L. Caragiale prin intermediul filemlor, a ecranizărilor realizate după operele
lor. Medgidia a fost primul popas din cadrul proiectului Ovidius – Cartea si filmul”. 66. Articolul
a fost publicat la rubrica „Cultură” și a avut 2130 de accesări.

64 Știre publicată online de ziarul Vocea Constanței la data de 5 decembrie 2016

65 Știre publicată online de ziarul Curierul Local la data de 1 martie 2017
66 Știre publicată online de ziarul Curierul Local la data de 18 februarie 2017

53
 După ce am analizat aceste articole am elaborate un tabel prin care am încercat să observ
numărul de vizualizări și tonul în care se scrie în ultimii ani despre cultură la nivelul orașului
Constanța. Am descoperit că sunt mai multe evenimente culturale decât erau înainte. De
asemenea, presa constănțeană a început să scrie din ce în ce mai mult despre cultură, iar
articolele au început să aducă din ce în ce mai multe vizualizări.

Data Titlu Publicația Tonul Vizualizări

Artişti de top ai
României vin la
14 decembrie 2016 Târgul de iarnă din Cuget Liber Pozitiv 1179
Constanţa

"Ne luptăm cu
morile de vânt, dar
06 iulie 2016 nu renunţăm!" Cuget Liber Pozitiv 1235

Centrul Cultural
"Burada", oaspete
11 martie 2017 al elevilor din Cuget Liber Pozitiv 1320
Medgidia

Centrul Cultural
„Teodor T.
4 iunie 2016 Burada” caută Replica de Pozitiv 536
dansatori şi Constanța
instrumentişti

Angajaţii de la
Centrul Cultural
20 decembrie 2016 „Theodor Burada“ Replica de Pozitiv
vor primi sporuri Constanța
369
de risc

54
 Angajaţii de la
Centrul Cultural
27 ianuarie 2017 „Theodor Burada“ Replica de
vor primi sporuri Constanța
Pozitiv 4580
de risc

Noapte Muzeelor:
Proiecție specială
19 mai 2017 de film la Muzeul
Militar Regele Constanteanul.com Pozitiv 135 de distribuiri
Ferdinand

Comuna Siliștea,
gazda Festivalului
Folcloric al
Prieteniei și
11 mai 2017 Ordinea Pozitiv 745
Diversității
Culturale

Spectacol dedicat
persoanelor cu
7 martie 2017 dizabilități Radio Constanța Pozitiv 637

Eleva din
Cernavodă,
premiata la Gânditorul
Festivalul Tinere Cernăvodărean
21 mai 2017 Pozitiv 347
Speranțe din
Medgidia

Tradiții românești -
de la Constanța în
6 martie 2016 Finlanda Telegraf Pozitiv 1036

Un concurs
fenomenal la
12 iunie 2016 Constanța: „Piano Telegraf Pozitiv 834
Art“

„Centrul Cultural
Județean „Teodor
Burada”, o școală
de descoperit valori
5 decembrie 2016 Vocea Constanței Pozitiv 5413

Medgidia crește
valori: A plouat cu

55
 diplome și premii
la Festivalul „Flori
de Dragobete”
peste copiii
1 martie 2017 Curierul Local Pozitiv 2341
talentați

Școala „Spiru
Haret“ din
Medgidia, gazda
proiectului
„Ovidius“ al
18 februarie 2017 Centrului Cultural Curierul Local Pozitiv 2130
Județean „Teodor
Burada“

Prin toate aceste articole analizat mi-am dat seama că presa locală a început să pună mai
mult accentual pe articole cultural, exemplificând cu știri ce țin de instituții cultural. Printre
aceste instituții am regăsit și Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” care și-a format o
imagine foarte bună în media constănțeană și care are apariții constant în ziarele loale și
regionale. Având în vedere că pe parcursul a 26 de ani știre despre Centrul Cultural Județean
„Teodor T. Burada” au fost destul de limitate și anume doar 34 de articole, m-am bucurat să
observ pep e parcursul demersului științific că în doar un an și jumătate, evenimentele organizate
și concursurile câștigate de Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” au apărut mult mai des
în presă ( 21 de articole). Totodată, în baza analizei de conținut am urmărit și numărul
vizializărilor articolelor despre centru pentru a putea să îmi dau seama dacă cetățenii sunt sau nu
interesați de știrile culturale. Am observant cu bucurie că locuitorii Dobrogei și-au recăpătat
interesul pentru cultură.

56
Concluzii

Cultura este și va fi întotdeauna un domeniu important din viața fiecăruia. Dezbaterile

despre cultură sunt necesare pentru a înțelege modul de gândire al instituțiilor de cultură și forma
de cultură pe care acestea o propun. Importanța Centrului Cultural Judeţean „Teodor T.Burada”
în peisajul cultural local este una foarte mare, deoarece mesajele culturii moderne sau populare
au luat naștere odată cu evoluțiile economice și tehnologice, care la rândul lor au dat naștere unor
noi mijloace de comunicare.

În demersul cercetării, metodele folosite, interviul, observația și analiza de conținut au

avut un rol extrem de important. Cu ajutorul acestora am putut să înțeleg ce este un centru
57
cultural și care este rolul acestuia. Pot să afirm că rolurile principale ale Centrului Cultural
Judeţean „Teodor T.Burada” sunt acelea ale unor cursuri de hobby, de umplere a timpului liber,
dar în același timp se dorește să se facă și performanță.

Pe parcursul demersului științific am observant că funcţia managerial a Centrului Cultural

Judeţean „Teodor T.Burada” este bine de directorul centrului care orientează comunicarea
centrului către inovare. Interesele publicului sunt atent studiate pentru a putea fi înţelese mai uşor
şi pentru a putea răspunde cerinţelor acestuia. Centrul are o gândire strategică deoarece misiunea
şi obiectivele acestuia sunt bine stabilite iar rezultatul procesului de comunicare cu publicul este
atent măsurat.

După analizarea articolelor am descoperit că oamenii sunt din ce în ce mai interesați de

cultură și își doresc să meargă la cursurile de la centru pentru a se relaxa, dar și pentru a face
performanță. Întrebările de cercetare de la care am pornit au primit un răspun favorabil.
Comunicarea și relațiile publice sunt elemente esențiale în domeniul culturii și au o contribuție
majoră în desfășurarea acțiunii oricărei instituții culturale care produce o cultură destinată
comunității.

Bibliografie

1. BERGER, A. Asa, Media and Communication Research Metods – An Introduction to

Qualitative and Quantitative Approaches, Sage Pbl, 2000
2. BARTLE, Phil, Ce este comunitatea? O perspectivă sociologică, 2007
3. CHELCEA, Septimiu, Tehnici de cercetare sociologică, Curs, București, 2001
4. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice – Metode cantitative și
calitative, Ed. Economică, București, 2001
5. COMAN, Cristina, Relații publice – principii și strategii, Ed. Polirom, Iași, 2006
6. COMAN, Cristina, Relațiile publice și Mass-Media, Ed. Polirom, Iași, 2004
7. DEACON.D și alții, Researching communication – A practical to methods in media and
cultural analysis, Ed Arnold Pbl.Comp, 1999
8. GRUNING, HUNT James E, Todd , Managing Public Relations, Holt, Rinehatr and
Winston, New York, 1984
9. GAILLARD, Philippe –– Tehnica jurnalismului, Editura Ştiinţifică, București, 2000

58
 10. GRUNING, JAMES A (ed), Excellence in Public Relations, Hilsdalle, Lawrence
Erlbaum, 1992
11. HEINEN, E., Dill, P. Unternehmenskultur. Überlegungen aus
betriebswirtschaftlicher Sicht, Zeitschrift für Betriebswirtschaft, 1986
12. ILUȚ, Petru , Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, Iași, 1998
13. LĂPUȘAN, Aurelia , Ștefan, Valori ale culturii de masă în Dobrogea, Ed. Dobrogea,
Constanța, 2009
14. MARINESCU, Valentina, Cercetarea în comunicare – Metode și tehnici, Ed. C.H.Beck,
București, 2009
15. METZLER, Ken, Creative Interviewing, Ed.Prentice Hall, New Jersey, 1977
16. NEVEANU, Paul Popescu, Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978
17. NEWSOM, TURK, Totul despre relațiile publice, Ed. Polirom, Iași, 2010
18. NICULAE, GHERGHIȚĂ, Comunicarea organizațională și managementul situațiilor de
criză, Ed. Ministerul Administrației și Internelor, București, 2006
19. VLĂSCEANU, Mihaela, Psihologia organizțtiilor și conducerii,  Ed.Paideia, 1993
20. WIMMER, Roger, Practicing Mass-media Research – Study Guide for Wimmer and
Dominikˈs Mass-media Research, Wadsworth Publication Comp, 1987
21. ZAMFIR, Cătălin, Lazăr Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Ed. Babel, București, 1993

Sitografie

1. https://cctb.ro/sjdef/, accesat la data de 28.05. 2017

2. http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-artisti-de-top-ai-romaniei-vin-la-targul-de-iarna-
din-constanta-306559
3. http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-ne-luptam-cu-morile-de-vant-dar-nu-renuntam-
293319
4. http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-directia-judeteana-de-film-ingropata-de-
cinematografele-private-institutia-a-fost-desfiintata-288589
5. http://www.replicaonline.ro/centrul-cultural-teodor-t-burada-cauta-dansatori-si-artisti-
instrumentisti-277971/
6. http://www.replicaonline.ro/angajatii-de-la-centrul-cultural-theodor-burada-vor-primi-sporuri-
de-risc-301770/

59
 7. http://www.replicaonline.ro/cladirea-centrului-cultural-teodor-t-burada-pusa-in-pericol-de-
imobilul-alaturat-305854/
8. http://constanteanul.com/2017/noapte-muzeelor-proiectie-speciala-de-film-la-muzeul-militar-
regele-ferdinand/
9. http://www.ordinea.ro/comuna-silistea-gazda-festivalului-folcloric-al-prieteniei-si-diversitatii-
culturale-ethnos-dobrogea-international/
10. http://radioconstanta.ro/2017/03/07/constanta-spectacol-dedicat-persoanelor-cu-dizabilitati/
11. https://gcernavodean.blogspot.ro/2017/05/eleva-din-cernavoda-premiata-la.html
12. http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/social/copiii-din-centrele-de-plasament-din-constanta-
generatia-cu-visul-pe-scena-627374.html
13. http://www.telegrafonline.ro/traditii-romanesti--de-la-constanta-in-finlanda
14. http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/cultura/lectie-inedita-de-istorie-in-compania-lui-mircea-cel-
batran-galerie-foto-627062.html#.WNTbpRNRI4E.facebook
15. http://voceaconstantei.ro/centrul-cultural-judetean-teodor-burada-o-scoala-de-descoperit-
valori-copilaria-in-pasi-de-dans/
16. http://evenimente-constanta.ro/targ-de-iarna-la-pavilionul-expozitional-spectacole-concerte-si-
mos-craciun/
17. http://www.telegrafonline.ro/un-concurs-fenomenal-la-constanta-piano-art
18. https://curierlocal.ro/5171/medgidia-creste-valori-a-plouat-cu-diplome-si-premii-la-festivalul-
flori-de-dragobete-peste-copiii-talentati/
19. http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-centrul-cultural-burada-oaspete-al-elevilor-din-
medgidia-314171
20. https://curierlocal.ro/4924/elevii-apropiati-de-lectura-prin-intermediul-filmului-scoala-spiru-
haret-din-medgidia-gazda-proiectului-ovidius-al-centrului-cultural-judetean-teodor-bu/
21. http://www.ziuanews.ro/revista-presei/concurs-de-proiecte-de-management-organizat-la-
centrul-cultural-judetean-constanta-teodor-t-burada-683316

Anexe

Interviu cu Doina Voivozeanu, directorul Centrului Cultural Județean „Teodor T.Burada”

1. Povestiţi-mi despre centru, evoluție, istoric

Centru Cultural ca instituției de sine stătătoare a apărut în 2010, prin comasarea a trei instituții
ce existau ca așezăminte culturale în Constanța. Este vorba de Școala Populară de Artă, de
Centrul de promovare și valorificare a culturii tradiționale și de Universitatea Populară. Aceste
instituții s-au păstrat ca structuri minime în cadrul Centrului Cultural, ponderea majoră având-
o în momentul de fața Școala Populară de Arte. Încercăm să menținem atât cât putem în

60
momentul de faţă, cu personalul existent și activitatea biroului de promovare a culturii
tradiționale şi Universitatea Populară cu acele cursuri de scurtă durată. Sperăm să reușim să
suplimentăm numărul de personal la biroul de promovare pentru a ne putea implica mai mult în
organizarea unor festivaluri şi evenimente judeţene, ceea ce facem de vreo 3 ani. Încercam să
participăm la tot felul de evenimente diferite şi să facem ca activitatea să devină cât mai bogată
şi cât mai variată.

2. Care sunt sursele de finanțare de care beneficiază centrul?

Avem sprijinul Consiliului Județean care în ultimul timp este tot mai mare dar şi din venituri
proprii adică din taxele cursanților. În momentul de fața avem aproximativ 800 de cursanți la
Școala Populară și cu cei de la scurtă durată în jur de 900-1000.

3. Care este relația centrului cu comunitatea?

Mă bucur să constat că interesul constănţenilor pentru acesta instituţie este vizibil, el a crescut
şi creşte în continuare. Este ca o oază de relaxare pentru adulții care doresc să îşi găsească o
altă preocupare în timpul liber, să facă cursuri de arte vizuale sau chiar muzicale, sau cursuri
de artă fotografică iar pentru copii este un hobby. Copii care vin aici nu îşi doresc să facă din
muzică sau din pictura o carieră ci doresc să exerseze pentru ei, să îşi încerce talentul. De altfel
taxele sunt destul de convenabile și plătibile în rate, astfel oricine poate avea acces la cultură.

4. Care au fost momentele cele mai bune, provocările și oportunităţile centrului?

Au fost foarte multe momente bune, dar o să țil spun pe ultimul. De un an a fost înfiinţată o
trupă de teatru la care participa copii din centrele de plasament. Instructorul acestei trupe este
actorul Dan Cojocaru, care are nişte rezultate extraordinare cu ei. Sunt opt copilaşi, şi chiar
astăzi se afla la Bucureşti unde vor participa la un spectacol la Palatul Victoria. Au fost acum o
lună la un festival în Turcia şi s-au bucurat de mare succes iar pentru ei este un lucru
senzaţional. Doi dintre ei au reuşit ieri, la Colegiul Regina Maria, la cea mai nouă secţie
înfiinţată la clasa a-IX-a, secţia de teatru, un lucru incredibil pentru nişte copii care cunoaştem

61
cum sunt şi ce se întâmplă cu ei. Ca o oportunitate dacă pot să îi spun aşa, este invitaţia pe care
am primit-o chiar ieri de la Centrul Cultural de la Chișinău, pentru a participa la Festivalul
Ștefan cel Mare și Sfânt, cu două formații din județ.

5. Care este importanța Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada” în viața orașului?

În timpul pe care l-am petrecut aici, mi-am dat seama că centrul este o oază de relaxare, de
bine. Din păcate avem doar două teatre în Constantă, opţiunile constănţenilor spre cultura nu
sunt foarte multe, nu au de unde alege, și atunci am încercat să facem din acest loc o oază de
linişte, de bine, de încredere în ei. În vine acum în minte o familie de cursanţi, doamnă la
pictură iar domnul la chitară, au abordat aceste cursuri când au ieşit la pensie iar dumneaei
după al doilea an de pictură a început să obţină premii cu lucrările pe care le făcea aici. Să îi
vedeţi, parcă sunt alţi oameni, şi au nevoie de aşa ceva, foarte multă lume are nevoie de aşa
ceva.

6. Centrul Cultural este un spațiu unde se fructifică un hobby sau unde se face performanță?

Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” este un spațiu unde se fructifică un
hobby, dar se face și performanță la nivel înalt, în funcție de dorința elevului dar și de veleitățile
artistice ale elevului.

7. Este Centrul Cultural o rampă de lansare?

Da, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, este o rampă de lansare.
Instituția noastră organizează foarte des festivaluri și concursuri pentru majoritatea
specializărilor, sau participă la festivaluri și concursuri din țară unde elevii pot fi apreciați și
văzuți de diverse personalități artistice care îi pot propulsa mai departe spre o viitoare carieră
artistică. Din acest punct de vedere dar și datorită pregătirii de care elevii au parte,
considerăm ca instituția noastră este o rampă de lansare.

8. Centrul Cultural ca și instituție își propune să facă performanță?

Da, desigur, pot să afirm că cele mai multe premii la concursuri, festivaluri artistice de Arte
Vizuale, Arta Mișcării sau Canto, le-au câștigat elevii noștri, devenind artiști de renume.

62
Interviu cu Rodica Iftime, profesor de pian și muzică ușoară la Centrul Cultural Județean
„Teodor T. Burada”

1. Cum ați ajuns să lucrați la Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada”?

De la vârsta de șase ani studiez pianul, apoi am studiat vioara, canto, muzică ușoara,
pedagogie, muzicologie și am activat și în învatamant cativa ani. Sunt la opera din 1991, iar
doamna director care mi-a fost șef la opera, cunoscanduma foarte bine și având aici nevoie de
un om de specialitate, ma sunat si mi-a propus sa vin la centru.

2. Povestițimi despre activitatea dumneavoastra, aici la centru.

63
Activitatea de aicea este extraordinara. Eu am un numar foarte mare de ore, predeau muzica
usoara si pian și am cursanți de toate vârstele, începand de la 5 ani, pana la 58 de ani. Sunt
foare apropiata de fiecare cursant, se creeaza o intimitate intre noi, adica daca intra parintele
unui copil in sala, este in plus si se pierde conexiunea dintre mine si cursant. Copii sunt foarte
atasați de mine, de altfel nici nu am putea lucra daca nu am fi compatibili. Fata de o scoala din
invatamantul de stat aici cei mai mulți dintre copii vin pur si simplu din placere, vin in timpul
lor liber și foarte putini dintre acestia vin împinși de parinti. Activitatea pe care o practic aici la
centru este pasiune suta la suta dar este foarte importanta sa fi si foarte intelegator cu copii dar
si cu parintii și sai incurajezi foarte mult, sa ii susții moral.

3. Care crede-ti ca este pozitia centrului in comunitate?

Este o instituție abilitata care pregateste oameni amatori, care este capabila sa ofere diplome de
specialitate, recunoscute de Ministerul Culturii. Datorita doamnei director care este un
manager foarte bun, in ultimul an au venit foarte multi cursanti, foarte multi doritori și toate
acestea se datoreaza faptului ca aici la centru se face treaba de calitate. Centrul mai poate fi
considerat si ca o alternativa la Colegiul Național de Arte, deoarece acolo se fac mai multe ore
de teorie, de instrument iar diferența cea mai mare este ca acolo esti obligat sa le faci, aici vi
din pasiune.

Interviu cu Dan Cojocaru, actor și coregraf al trupei ARCA din cadrul Centrului Cultural
Județean „Teodor T. Burada”

1. Ce înseamnă să lucrați cu copiii din centrele de plasament? Ce va determinat să faceți acest

lucru?

Am fost invitat de Direcţia pentru Protecţia Copilului Constanţa în anul 2014 să fiu Moş
Crăciun. Când am ajuns și i-am văzut pe acei copiii, mi s-a făcut milă. S-a lipit o fetiţă de mine

64
şi nu mai voia să plece de la Moşu, mi se înnodau lacrimile sub barbă. Atunci mi-a venit idea să
înființez această trupă de teatru.

2. Cum ați procedat?

În ianuarie 2015 ne-am întâlnit şi am procedat ca la orice casting profesionist. Cred că au fost
peste 40 de copii, cu vârste între 7 şi 14 ani, care au venit pregătiţi, cu texte învăţate, cu scenete,
domnul Goe. M-am blocat. Şi acuma, când povestesc, mă emoţionează povestea asta. Şi a rămas
să lucrăm împreună. Repetiţiile au loc la Centrul Cultural "Teodor Burada", cu sprijinul
directoarei Doina Voivozeanu.

3. Efectiv, cum se desfășoară orele?

Ne jucăm, facem ca la facultatea de teatru, mişcare, respiraţie, dicţie, comunicare în primul

rând. Le dau texte. În acelaşi timp însă, fără ca ei să-şi dea seama, îi ajut să treacă peste
dramele suferite de mici. Am avut un băieţel care, la început, nu se uita în ochii nimănui. Privea
undeva în jos, avea şi probleme la şcoală şi l-am responsabilizat. I-am dat rol. I-am dat şi alte
sarcini, mă ajuţi pe scenă, să coordonezi mişcarea, mă ajuţi cu decorul. A fost singurul care în
anul respectiv avea corigenţă şi la sfârşitul şcolii a trecut-o. Dirigintele chiar s-a întrebat ce s-a
întâmplat cu el, că acest copil s-a schimbat în bine.

4. Cum se descurcă cei mici atunci când pregătiți un spectacol?

Nici profesioniştii nu fac aşa. Cu două ore înainte de spectacol sunt pe scenă machiaţi, aranjaţi,
nerăbdători, întrebând, când începem? Din nefericire, nu toţi copiii rămân în trupă. Dar, pentru
fiecare pe care îl pierd, mă lupt şi îl aduc înapoi. Nu-i las să se piardă. Am multe proiecte cu
orfanii şi copiii abandonaţi pentru că schimbarea lor în bine, prin teatru, este fenomenală.

Interviu cu Vlad Popovici, cursant la secția pian

1. Cum ai aflat de existența Centrului Cultural Județean „Teodor T.Burada”?

De centru am aflat de la o verișoară de-a mea acum 3 ani. Ea venea deja de 1 an si ceva aici și
întotdeauna îmi zicea să merg cu ea să văd cum e, pentru că o să îmi placă, însă eu o refuzam.

65
Într-o zi m-am lăsat înduplecat și am însoțit-o. Acela a fost momentul în care am realizat că în
loc să stau acasă în fața televizorului sau a calculatorului ore întregi, pot face ceva util, care mă
va ajuta în viață.

2. De cât timp faci canto clasic? O faci din plăcere, pentru a-ți petrece timpul liber, sau dorești să
faci o carieră în muzica?

Fac canto clasic de 3 ani. Încă de la început, mi-a plăcut mai mult decât orice altceva. Îmbin
foarte bine școala cu aceste cursuri de la centru. Mă ajuta să îmi lărgesc orizontul de
cunoaștere în fiecare zi pe care o petrec aici. Nu cred că o să fac o carieră în muzică, însă aici
vin întotdeauna din plăcere, dornic să învăț ceva nou.

3. Ce relației ai cu profesorul de muzica?

Am o relație destul de apropiată cu el. Are foarte multă răbdare cu mine și țin să îi mulțumesc.
Îmi urmărește pașii, câteodată mă ceartă, câteodată mă laudă. Însă am foarte de învățat de la
el. Iar drumul meu de-abia acum începe.

4. Crezi că cursurile de aici te vor ajuta mai tarziu? Ai recomanda cursurile si altor copii?

Sunt convins că aceste cursuri m-au ajutat enorm atât în ascensiunea mea la canto clasic cât și
în prieteniile pe care le-am format aici. Aș recomanda oricărui copil aceste cursuri deoarece
cred că te ajută să te formezi în viață și te motivează să vrei să faci ceva diferit față de alții.

Artişti de top ai României vin la Târgul de iarnă din Constanţa

Alăturându-se bogatei agende de evenimente culturale pe care autorităţile constănţene le-au

pregătit acum, la final de an, Centrul Cultural Judeţean Con-stanţa „Teodor T. Burada”
organizează, până pe 23 decembrie, în premieră, „Târgul de iarnă”, la Pavilionul Expo-ziţional
din Constanţa, un eveniment deosebit de important, cu invitaţi pe măsură: Anna Lesko, Anda
Adam, DJ Rino şi Silvia, Lidia Buble, Fuego, Pepe, Mihai Mărgineanu Band şi mulţi alţii.

66
„Această primă ediţie a «Târgului de iarnă», pe care o organizăm cu suportul Consiliului
Judeţean Constanţa, constituie o oportunitate de a promova atât activitatea instituţiei noastre, dar
şi de a le insufla spectatorilor şi participanţilor respectul faţă de valorile pur româneşti. O nouă
provocare este mereu şansa unei experienţe, căreia sperăm să-i facem faţă cu succes, pentru ca în
anii viitori să fim şi mai buni”, mărturisea, la deschiderea evenimentului, Doina Voivozeanu,
directorul Centrului „Th. Burada”. Aşadar, la Pavilionul Expoziţional, veţi putea urmări seară de
seară numeroase concerte, dar şi momente artistice, care vor cuprinde spectacole de colinde şi
datini de iarnă, ateliere de lucru pentru copii, concursuri interşcolare de ornare a brazilor, cursuri
de iniţiere în desenul 3D, teatru pentru copii.

Știre publicată online de ziarul Cuget Liber la data de 14 decembrie 2016:

http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-artisti-de-top-ai-romaniei-vin-la-targul-de-iarna-
din-constanta-306559

"Ne luptăm cu morile de vânt, dar nu renunţăm!"

La începutul acestei veri, Centrul Cultural „Theodor Burada” s-a mărit considerabil prin
cuprinderea a încă două entităţi, respectiv Direcţia de film, devenită Secţia de exploatare a
filmului, şi reînfiinţarea Ansamblului „Brâuleţul”.„Aceste două noi secţii sunt foarte importante,
mai ales că pentru reîn-fiinţarea ansamblului ne-am luptat foarte mult. Înfiinţat în anul 1957,
acesta a fost desfiinţat în 2010, iar acum ne este foarte greu, pentru că nu găsim amatori şi
oameni competenţi pe cât ne-am fi dorit pentru posturile de dansatori şi instrumentişti în
orchestră. Foarte adevărat că şi salariile sunt mizerabile, pentru cei cu studii medii fiind vorba de
salariul minim pe economie. Indiferent de vechime, indiferent de experienţa profesională. Este
chiar dezolant şi dezamăgitor să-i convingi. Am făcut concursul o dată, îl vom mai repeta la
sfârşitul lunii iulie şi sperăm să reuşim să demarăm un proiect frumos. Ne-am dori o lansare
frumoasă pe la sfârşitul lunii august, aşa cum ar merita un ansamblu atât de aşteptat şi de dorit.
Am obţinut şi colaborarea unui dirijor important, Cristian Obrejan, directorul Centrului de
promovare a culturii tradiţionale de la Slobozia, conducător de ansamblu foarte important, cu o
experienţă extraordinară”, declara directorul Doina Voivozeanu.

Știre publicată online de ziarul Cuget Liber la data de 06 iulie 2016:

67
http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-ne-luptam-cu-morile-de-vant-dar-nu-renuntam-
293319

Centrul Cultural "Burada", oaspete al elevilor din Medgidia

Elevilor din clasele a II-a de la Şcoala Gimnazială „Lucian Grigorescu” din Medgidia li s-a oferit
zilele trecute şansa unei deosebite activităţi desfăşurate în colaborare cu Centrul Cultural
Judeţean „Teodor Burada”. Acţiunea aparţine unui proiect de promovare a producţiilor
cinematografice româneşti - ecranizări ale operelor româneşti premiate la concursurile specifice,
iniţiat de omul de cultură constănţean Dan Cojocaru cu scopul de a stimula interesul elevilor
pentru literatură. Micii şcolari au vizionat filmul „Amintiri din copilărie”, în regia Elisabetei
Bostan, după consacratul roman cu acelaşi nume. Activitatea a fost interactivă, iar oaspeţii au
apreciat elevii pentru deschiderea, dezinvoltura lor, abilităţile de comunicare şi nivelul de
cunoştinţe.

Știre publicată online de ziarul Cuget Liber la data de 11 martie 2017:

http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-centrul-cultural-burada-oaspete-al-elevilor-din-
medgidia-314171

Centrul Cultural „Teodor T. Burada” caută dansatori şi artişti instrumentişti

Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” organizează concurs de recrutare pentru
ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcțiilor contractuale de execuție vacante, astfel:1 post –
şef secţie – Secţia Ansamblul Folcloric Profesionist „Brâuleţul”;1 post operator imagine – Secţia
Judeţeană de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor; 1 post operator sunet – Secţia Judeţeană de
Distribuţie şi Exploatare a Filmelor; 2 posturi controlor bilete – Secţia Judeţeană de Distribuţie şi
Exploatare a Filmelor. 12 posturi de dansatori și 6 posturi de instrumentiști în cadrul Secţiei
Ansamblul Folcloric Profesionist ”Brâuleţul”. Pentru cei care vor să ocupe un post de dansator
sau de artist instrumentist este nevoie de studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă
de licenţă, abilităţi şi experienţă în domeniul cultural-artistic. Pentru cei care vor să ocupe un
post de operator sunet, operator imagine sau controlor bilete este nevoie de studii medii.
Termenul limită de depunere a dosarelor este 15 iunie, iar concursul se va desfășura în perioada
28-29 iunie.

68
Știre publicată online de ziarul Replica de Constanța la data de 4 iunie 2016

http://www.replicaonline.ro/centrul-cultural-teodor-t-burada-cauta-dansatori-si-artisti-
instrumentisti-277971/

Angajaţii de la Centrul Cultural „Theodor Burada“ vor primi sporuri de risc

Ultima ședință a Consiliului Județean Constanța are loc marți, 20 decembrie, a.c. unde se vor
discuta 25 de proiecte. Printre acestea se numără și proiectul care prevede acordarea sporului
pentru condiţii periculoase şi vătămătoare personalului contractul din cadrul Centrului Cultural
Judeţean Constanţa „Theodor Burada“, care este încadrat pe bază de contract individual de
muncă. Totodată, se va vota şi regulamentul prin care se va acorda respectivul spor.

Știre publicată online de ziarul Replica de Constanța la data de 20 decembrie 2016

http://www.replicaonline.ro/angajatii-de-la-centrul-cultural-theodor-burada-vor-primi-sporuri-
de-risc-301770/

Clădirea Centrului Cultural "Teodor T. Burada", pusă ÎN PERICOL de imobilul alăturat

Sediul Centrului Cultural Județean Constanța "Teodor T. Burada", fosta Școală Populară de Arte,
se află în pericol! Asta după ce în urma presiunii clădirii învecinate în cadrul căreia își desfășoară
activitatea SPIT Constanța, edificiul s-a fisurat. "Greutatea foarte mare a clădirii de alături, aceea
unde este SPIT-ul și faptul că această clădire a noastră a avut fundația începută în 1937, deci are
o vârstă venerabilă și fundația s-a făcut cu umplutură, cum se făcea pe vremea aceea, clădirea
noastră s-a lăsat înainte de sărbători. A fost ca un mic cutremur și s-a fisurat de-a lungul. Nu este
un pericol pentru cursanții noștri, nu are cum să se prăbușească. Noi am început demersurile,
chiar am primit astăzi (n.r. 26 ianuarie a.c.) o hârtie că suntem obligați să facem expertiză. Dar
numai din punct de vedere estetic, este oribil. Clădirea aceasta de 5 etaje din sticlă lângă o casă
veche de peste 100 de ani, aproape lipită de ea. Cu toate acestea, a primit toate aprobările", a
precizat Doina Voivozeanu, cea care ocupă funcția de director.

Știre publicată online de ziarul Replica de Constanța la data de 27 ianuarie 2017

http://www.replicaonline.ro/cladirea-centrului-cultural-teodor-t-burada-pusa-in-pericol-de-
imobilul-alaturat-305854/

69
Noapte Muzeelor: Proiecție specială de film la Muzeul Militar Regele Ferdinand

Muzeul Național Militar „Regele Ferdinand I”. Filiala Constanța, împreună cu Centrul Cultural
Județean Constanța „Teodor T. Burada” au pregătit un eveniment excepțional ce se va desfășura
în Noaptea Muzeelor! În cadrul acestui eveniment, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor
T. Burada”, Secția Județeană de Distribuție și Exploatare a Filmelor, va lansa proiectul cultural
cinematografic „PUTEREA MEMORIEI”. Constănțenii sunt invitați sâmbătă, 20.05.2017,
începând cu ora 19.00, la sediul Muzeului Național Militar „Regele Ferdinand I”. Filiala
Constanța, din cartierul KM 4-5, unde vor putea urmări o serie de activități atractive, pregătite
special pentru acest eveniment printre care: demonstrații și reconstituiri istorice realizate de
membrii asociațiilor culturale „Tomis” și „Astra Dobrogeană”, prezentarea evoluției
armamentului de foc în Dobrogea, vizitarea parcului cu tehnica militară din a -II-a jumătate a
secolului XX.

Știre publicată online de blogul constanteanul.com la data de 19 mai 2017

http://constanteanul.com/2017/noapte-muzeelor-proiectie-speciala-de-film-la-muzeul-militar-
regele-ferdinand/

Comuna Siliștea, gazda Festivalului Folcloric al Prieteniei și Diversității Culturale “Ethnos

– Dobrogea Internațional”.

Primăria și Consiliul Local Siliștea, în colaborare cu Centrul Cultural “Teodor Burada” și

Asociația Culturală “Stratonis” Tuzla organizează pe data de 21 mai, începând cu ora 13.00 la
Baza Sportivă din localitate Festivalul Folcloric al Prieteniei și Diversității Culturale “Ethnos –
Dobrogea Internațional”. Primarul comunei Siliștea, Mihai Soare, precizează că aceasta este
prima ediție a acestui festival, iar participant vor fi ansambluri și formații din toată Dobrogea.

Știre publicată online de ziarul Ordinea la data de 11 mai 2017

http://www.ordinea.ro/comuna-silistea-gazda-festivalului-folcloric-al-prieteniei-si-diversitatii-
culturale-ethnos-dobrogea-international/

Spectacol dedicat persoanelor cu dizabilități

70
Persoanele cu dizabilități din centrele de plasament din Constanța sunt invitate la Spectacolul
„Cântec și joc… fără cojoc“. Surpriza vine din partea Centrului Cultural „Theodor Burada“
Constanța, în colaborare cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, dar și
cu Teatrul de Stat Constanța. Spectacolul este susținut de Ansamblul folcloric profesionist
„Izvoare Dobrogene”. Spectacolul va avea loc la Sala Fantasio a Teatrului de Stat Constanța,
duminică de la ora 11:00.

Știre publicată online de Radio Constanța la data de 07 martie 2017

http://radioconstanta.ro/2017/03/07/constanta-spectacol-dedicat-persoanelor-cu-dizabilitati/

Eleva din Cernavodă, premiata la Festivalul Tinere Speranțe din Medgidia

Alexia Portigliatti Barbos este eleva la Centrul Cultural Județean "T. Burada" ,filiala Cernavodă
si pregătită de profesor, Roxana Elena Ghindici. Dupa doi ani de studiu, rezultatele au început sa
apară. Frumoasa artista vine acasă cu o mențiune de la Festivalul "Tinere sperante" din
Medgidia. Ea se mai mândrește cu doua premii de locul III și locul I.

Știre publicată online de ziarul Gânditorul Cernăvodărean la data de 21 mai 2017

https://gcernavodean.blogspot.ro/2017/05/eleva-din-cernavoda-premiata-la.html?m=1

Încă un premiu pentru Liceul Teoretic Anghel Saligny din Cernavodă

Amalia Rugină este eleva in clasa a III-a la Liceul Teoretic “A. Saligny” Cernavoda si eleva in
anul II la Centrul Cultural Judetean "T. Burada" Constanta. Anul trecut a venit acasa cu premiul
II, iar azi cu premiul I la Festivalul "Stelutele Marii" Constanța ediţia XXVIII 2017.

Știre publicată online de ziarul Gânditorul Cernăvodărean la data de 29 mai 2017

https://gcernavodean.blogspot.ro/2017/05/inca-un-premiu-pentru-liceul-teoretic.html?m=1

Tradiții românești - de la Constanța în Finlanda

Trupa de teatru „Arca”, ce își desfășoară activitatea în cadrul Centrului Cultural Județean
„Teodor T. Burada”, formată, în mare parte, din copii din centrele de plasament constănțene, a
dus tradițiile mărțișorului și poveștile „bădiei” Ion Creangă tocmai în Finlanda. Acestea au fost

71
foarte bine primite de către românii din Helsinki și Turku, spectacolul fiind reluat pe 6 martie, la
Constanța, la Centrul „Teodor T. Burada”. Primul spectacol s-a jucat cu deosebit succes, pe 26
februarie, la amabasada României din Helsinki, în prezența ambasadorului Cătălin Avramescu, a
consilierului diplomatic Silviu Jipa și a familiilor de români din capitala Finlandei. Pe 28
februarie, actorii de la „Arca” au mers la Turku, unde au prezentat „Mărțișoarele bădiei” la casa
parohială a bisericii ortodoxe cu hramul „Sfânta Muceniță Alexandra Împărăteasa”, fiind
întâmpinați de părintele Ioan Durac. Poveștile „bădiei“ Ion Creangă (1837-1889), născut într-o zi
de 1 martie, și legendele mărțișorului au fost foarte bine primite de românii din Finlanda.

Știre publicată online de ziarul Telegraf la data de 6 martie 2016

http://www.telegrafonline.ro/traditii-romanesti--de-la-constanta-in-finlanda

Un concurs fenomenal la Constanța: „Piano Art“

Prima ediție a Concursului Național de Interpretare Pianistică „Piano Art”, organizat de Centrul
Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, în perioada 11-12 iunie, a fost „fenomenală”,
după cum a spus, în public, președintele juriului, prof. univ. dr. Daniel Goiți de la Academia de
Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. 80 de mici pianiști din Năvodari, Cumpăna, Galați,
Fetești, Slobozia, Ploiești, Târgoviște, Cluj-Napoca și Iași, cu vârste cuprinse între șase și 16 ani,
care studiază pianul la școli populare de artă, centre culturale, grădinițe, case de cultură sau în
mediu privat, și-au etalat talentul, sâmbătă, la Muzeul de Artă. Cei mai buni dintre ei, distinși cu
Premiul I, s-au „luptat”, duminică la amiază, pentru Trofeul „Piano Art”. Juriul, prezidat de prof.
univ. dr. Daniel Goiți și format din lect. univ. dr. Delia Pavlovici de la Universitatea Națională
de Muzică București și dirijorul Radu Ciorei de la Teatrul de Operă și Balet „Oleg Danovski”
Constanța, i-a urmărit din balcon.

Știre publicată online de ziarul Telegraf la data de 12 iunie 2016

http://www.telegrafonline.ro/un-concurs-fenomenal-la-constanta-piano-art

Centrul Cultural Județean „Teodor Burada”, o școală de descoperit valori. Copilăria în

pași de dans

72
Încă de la vârste fragede, copiii atrași de ritmurile muzicii, îndemnați și susținuți de părinți, își
includ în programul săptămânal, pe lângă școală, și o activitate care să le ofere libertatea de a se
exprima așa cum simt, atunci când ascultă muzica. Cursurile de dans oferite de profesori în sălile
din oraş dau posibilitatea copiilor să încerce un drum pornit dintr-o pasiune. Mulți părinți îşi
înscriu copiii la Centrul Cultural Județean „Teodor Burada”. Instructorul își face meseria cu
aceeași pasiune, cu fiecare grupă pe care o pregătește, fie ca elevii sunt mai mici sau mai mari.
Speră, la începutul fiecărui an școlar, să descopere talente ascunse, în care să-și investească toate
cunoștințele ce le-au acumulat în cariera lor de-o viață în dans. Lucrează, însă, cu fiecare copil în
parte cu aceeași pasiune și sădește în sufletul fiecărui copil dragostea fără margini pentru mișcare
prin dans. Așa sunt profesorii cu care Centrul Cultural Județean Constanța se mândrește, care au
făcut performanță la rândul lor și care își duc mai departe visele peste timp și ani, prin generațiile
tinere ce le pot urma cu succes pașii.

Știre publicată online de ziarul Vocea Constanței la data de 5 decembrie 2016

http://voceaconstantei.ro/centrul-cultural-judetean-teodor-burada-o-scoala-de-descoperit-valori-
copilaria-in-pasi-de-dans/

Medgidia crește valori: A plouat cu diplome și premii la Festivalul „Flori de Dragobete”

peste copiii talentați

Tinerele talente ale Medgidiei au cucerit, din nou, primele locuri ale podiumului. Copiii din
cadrul claselor de canto ale Casei de Cultură „Ioan N.Roman” și Centrului Cultural Județean
„Teodor T.Burada” Constanța, sub îndrumarea instructorilor Stela Trifan și Daniel Mititelu, au
participat la Festivalul „Flori de Dragobete” desfășurat la Constanța. Încă o dată munca, dăruirea
și eforturile depuse de ei au fost încununate, și de această dată, cu primele locuri ale podiumului

Știre publicată online de ziarul Curierul Local la data de 1 martie 2017

https://curierlocal.ro/5171/medgidia-creste-valori-a-plouat-cu-diplome-si-premii-la-festivalul-
flori-de-dragobete-peste-copiii-talentati/

Elevii, apropiați de lectură prin intermediul filmului: Școala „Spiru Haret“ din Medgidia, gazda
proiectului „Ovidius“ al Centrului Cultural Județean „Teodor Burada“

73
Joi, 16 februarie, elevii din Medgidia au avut întâlnire cu lectura. Și asta pentru că anual în
această zi se celebrează Ziua Internațională a Cititului Împreună. Mai simplu spus – ZICI. Școala
Gimnazială „Spiru Haret“ din Medgidia a fost gazda unei activități de citit îmrepuna…altfel.
Centrul Cultural Județean „Teodor Burada“ Constanța (care anul trecut a absorbit Direcţia
Judeţeană a Constanţa) le-a propus elevilor să îi cunoască pe Ion Creangă și pe I.L. Caragiale
prin intermediul filemlor, a ecranizărilor realizate după operele lor. Medgidia a fost primul popas
din cadrul proiectului „Ovidius“ – „Cartea si filmul“. La activitate au participat elevii din clasele
a IV-a A, a V-a si a VIII-a, dar și reprezentanți ai autorității publice locale. „Este o zi extrem de
importantă și pe care nu trebuie să o lăsăm să treacă. Astăzi este Ziua Internațională a Cititului
Împreună. Astăzi îl citim pe bădia Ion Creangă, și pe nenea Iancu Caragiale, dar alt fel“. le-a
spus actorul Dan Cojocaru copiilor din Medgidia.

Știre publicată online de ziarul Curierul Local la data de 18 februarie 2017

https://curierlocal.ro/4924/elevii-apropiati-de-lectura-prin-intermediul-filmului-scoala-spiru-
haret-din-medgidia-gazda-proiectului-ovidius-al-centrului-cultural-judetean-teodor-bu/

74