pentru seriile A, B, C - anul III / 28.02, 2.03 şi 3.03.

2022

Tema: EDUCAŢIA
Cuvântul educaţie este de origine latină,
derivă din substantivul "educatio",
care înseamnă: creştere, hrănire, cultivare.
Educaţia este:
"arta de a forma bunele deprinderi sau
de a dezvolta aptitudinile native ale
acelora care dispun de ele."
Platon
(din Atena, 428/427 sau 424/423 BC - 348/347 BC)
Educaţia ca serviciu public

-„educaţia trebuie să fie un obiect al

supravegherii publice, iar nu particulare”
Aristotel, în lucrarea sa „Politica”,
(din Stagira, 384 BC - 322 BC)
În rândul nevoilor umane, educaţia se
regăseşte deopotrivă în rândul nevoilor
individuale cât şi a celor generale
(cale de instruire şi educare a speciei
umane, prin cultură, artă, învăţământ).
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au pus bazele
statului unitar modern român.

Ex. 1
Adoptarea Codurilor penal, civil şi comercial

Ex. 2
1864: Reforma Ȋnvăţământului
Primar, secundar, superior, particular
Obligativitatea şi gratuitatea instrucţiei publice primare
Pregătirea cadrelor didactice
Programa şcolară
Legea sancţiona cu amendă părinţii care nu-şi lăsau copiii
să meargă la şcoală.
Rolul părinţilor

Educaţia pentru Thomas Alva Edison

Inginer, inventator, matematician, fizician, antreprenor, om de

afaceri, scenarist, regizor de film

(a învăţat cu mama sa, apoi singur)

Obiectul unor asemenea servicii are caracter
social, totuşi trebuie luat în considerare şi
aspectul economic.
În clasificarea sectorială propusă de Jean
Fourastie (J. Fourastie, Le grand espoir du
XX-ieme siecle, Gallimard, Paris 1963),
învăţământul şi cultura, alături de
transporturi, telecomunicaţii, comerţ,
turism, ocrotirea sănătăţii etc. fac parte
din sectorul terţiar.

Ultima clasificare în vigoare precizează că

învăţământul şi cultura fac parte din
sectorul cuaternar.
Ce mi se potriveşte? Ce să învăţ?

Cum mă ajută să mă dezvolt

diferitele discipline?

Cât din ce învăţ îmi va folosi?

Cât va rămâne?
"Timpul tău este limitat, aşa că nu îl irosi
trăind viaṭa unei alte persoane.
Nu fi prins în dogmă – care trăieşte cu
rezultatele gândirii altor oameni!
Nu lăsa zgomotul altor opinii să îṭi înece
propria voce interioară!
Și, cel mai important, învaṭă să-ṭi asculṭi
inima şi să îṭi urmezi intuiṭia!
Ȋntr-un fel ele deja ştiu ceea ce vrei cu
adevărat să devii.
Orice altceva este secundar."
"Vei ajunge să găseşti ceea ce iubeşti şi acest
lucru este valabil nu doar în privinţa slujbei, ci
şi în privinţa sufletului pereche.
Munca va umple o mare parte din viaţa ta şi
singura modalitate de a fi cu adevărat
mulţumit este să faci ceea ce vrei şi ceea ce
crezi că este muncă frumoasă. Și singurul mod
de a face asta este să iubeşti ceea ce faci.
Daca încă nu ai găsit-o, caută în continuare şi
nu te resemna. Inima te va atenţiona când o
vei găsi."
“Acestea sunt motto-urile mele:
concentrare şi simplitate.
Ceva simplu poate fi mai greu
decât ceva complex.
Trebuie să munceşti mult ca să îţi
limpezeşti gândurile pentru a face
ceva simplu.
Dar, într-un final, merită,
pentru că, după ce ajungi acolo,
poṭi face orice,
chiar şi să muṭi munṭii din loc.”
Steve Jobs
"Glorie ştiinţelor pozitive! Trăiască demonstraţia exactă!
Ȋn cinstea ei aduceţi frunze de laur, ramuri de cedru şi liliac.
Iată-l pe cel ce graiul studiază, iată-l pe chimist, iată-l pe cel ce din
străvechi inscripţii a izbutit să făurească o gramatică,
Vouă, domnii mei, vi se cuvine mereu toată slava!
Faptele demonstrate de voi sunt utile şi totuşi nu intră în domeniul meu,

Dar eu intru, prin ele, în: o parte a domeniului meu.

Cuvintele mele nu cheamă pe nume însuşiri cunoscute,
Ci mult mai mult cheamă nespusa viaţă, libertatea şi eliberarea."

Walt Whitman
(din New York, 1819 – 1892)
Caracteristicile educaṭiei:

"LIBERTATE,

CURIOZITATE,

ȊNCREDERE! "

Prof. dr. Florian COLCEAG

“O fetiţă de doar şapte ani din Bucureşti, îi
uimeşte, în fiecare zi, pe cei din jur, cu
inteligenţa ei. Are IQ-ul 145, mai mare decât
al fostului secretar de stat al SUA, Hillary
Clinton. Cazul e cunoscut în România unde,
potrivit statisticilor, 4% dintre copii se nasc
super inteligenţi (numărul lor este estimat la
200.000), adică de două ori mai mult decât
media mondială.”

Institutul de Studii şi Cercetări Avansate

Gifted Education
“Capacitatea românilor de a observa
semnificativul şi de a face scenarii pertinente este
egală cu a evreilor şi este foarte înaltă, dar, din
păcate, neîncurajată. Dacă ar fi încurajată, noi am
ajunge să performăm, la fel ca evreii, pe multe
direcţii.
Mai departe, este inventivitatea şi creativitatea
care se dezvoltă exploziv, până la vârsta de 12 ani.
Nefiind încurajată, mai târziu nu se mai dezvoltă.
Mai departe, în adolescenţă, apare vizionarismul şi
capacitatea de integrare pe foarte multe planuri.”

Prof. dr. Florian COLCEAG

“Școala trebuie să-şi aducă aminte de valorile
noastre româneşti.
Noi suntem reprezentanţii unei culturi uriaşe!
Și străvechi.

E adevărat că oamenii noştri au fost mai

negustori, şi acum păstrează această
capacitate, de a se plia, de a face.”

Prof. dr. Florian COLCEAG

Este bună şcoala românească?

Să continui studiile în România sau în altă

ţară?

Ce masterat să aleg?

Să fac şi doctoratul?
“Dacă a mers la şcoala noastră, şi-a
antrenat memoria, ceea ce nu e rău,
dar trebuiesc antrenate abilităţile.

Abilităţile profesionale sunt cele

care-l scot pe piaţa muncii şi-l fac să
performeze.”

Prof. dr. Florian COLCEAG

Maniera de lucru asigură antrenarea
elevilor / studenţilor şi pregătirea pentru
viitorul lor profesional?

Examenele asigură o bună evaluare a

elevilor / studenţilor?
Exemplu:
Relatarea şi analiza activităţilor
desfaşurate la studii postuniversitare
Cum ne dorim să fie profesorii?
“Să-i învăţăm, în şcoală, să gândească,
să-i învăţăm să aprecieze. Să aprecieze
natura, să aprecieze frumosul, să
aprecieze adevărul.

Noi trebuie să-i învăţăm, în şcoală, să

aibă valori.

Și să mergem la rădăcinile noastre, ca

popor. Acolo găsim atâta înţelepciune.”

Prof. dr. Florian COLCEAG

“Ne trebuie profesori care seamănă talent,
care seamănă profesionalitate.

Ei ne învaţă să facem bine ce avem de făcut.”

Prof. dr. Florian COLCEAG

 Trecând prin Persia "Sunt Lut ca Lutul "-
am văzut, mi-a răspuns.
chiar lângă drum, "Prietene, îţi spun
un pumn de Lut întregul adevăr
cu un parfum De-a păr a fir:
nemaiîntâlnit! Atâta am făcut:
Și ne-nţelegând, Am stat mult timp,
m-am dus să văd în preajma unui
uimit ce-i asta. Trandafir !“

Ești vreun giuvaer?

Sau vreun parfum
Pierdut de vreun boier?
Ce obiect de mare preţ
e aici, ascuns și deghizat
sub chip
de lut?
De unde Trandafirul din Saaron
mireasmă mi-ai adus?
pentru seriile A, B, C - anul III / 7 - 10.03.2022

Tema: CULTURA
Termenul “cultură” are o multitudine de sensuri
(Matsumoto, Juang 2003):

Sensul istoric: patrimoniul și tradițiile asociate unui

anumit grup de oameni;
Sensul psihologic: aspecte ale culturii aflate în legătură
cu învățarea, rezolvarea de probleme și cele legate de
comportament;
Sensul structural: evidențiază elementele sociale și
organizaționale implicate;
 Definire

“Cultura reprezintă ceea ce rămâne în spirit și

sensibilitate, durabil și eficace”.
Rene Kaës
 Definire

Cultura: “ansamblul de norme, valori

materiale și morale, convingeri, atitudini și
obiceiuri create în timp de omenire, pe care
le posedă în comun membrii societății și
care determină în mare parte
comportamentul acestora”.

Cătoiu și Teodorescu
Cultura are rolul de înglobare a valorilor
materiale și spirituale create de omenire și
a instituțiilor necesare pentru comunicarea
acestor valori.

Se exprimă prin emoţii.

"De la studenţii mei am învăţat
nu mai puţin decât de la profesorii mei“

Solomon Marcus,
matematician, membru al Academiei Române

2000: Ordinul Național Serviciul Credincios in grad de Comandor,

2011: Ordinul Național Serviciul Credincios in grad de Mare Ofițer,
2015: Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler.
 Nevoia de cultură

"Omenirea a acumulat un imens tezaur de cultură

ştiinţifică, literar-artistică, tehnologică, religioasă,
filosofică etc.

Culmi ale spiritualităţii umane stau mărturie pentru

splendoarea omenescului, pentru puterea sa de
imaginaţie, de descoperire şi de invenţie.

Dar câţi sunt cei care le înţeleg?

Va fi în stare educaţia publică să preia acest mesaj?"

"Nu cumva eliberăm pe bandă rulantă
diplome de diverse grade, fără acoperire
culturală?“

"Nu cumva se află aici sursa principală a

derapajelor de ordin civic, moral, juridic,
a violenţei verbale, psihice, fizice?"
"Care ne este nivelul de cultură?

Ce repere umane avem?

Ce anume ne dă un sens vieţii?"

Zece nevoi umane

Solomon Marcus
 Tipologia serviciilor culturale
după conținutul prestațiilor și al mijloacelor utilizate

1. domeniul artelor plastice:

galerii și expoziții naţionale de artă, colecții particulare,
artă populară;

2. domeniul creațiilor culturale oferite pe suporturi

specifice și servicii de difuzare specializate:
studiouri de film, cinematografie;
edituri, saloane și târguri de carte;
 Tipologia serviciilor culturale
după conținutul prestațiilor și al mijloacelor utilizate

3. sistemul instituțional de promovare socială a culturii la

nivelul colectivităților umane:
bibliotecă, muzeu, teatru, filarmonică, operă, operetă;
cămin cultural, agenții specializate în turism cultural;

4. domeniul comunicațiilor de masă, împreună cu

mijloacele tehnice de receptare, redactare și difuzare a
mesajelor:
presa scrisă, radiodifuziune, televiziune;

5. domeniul spectacolelor:
festivaluri, concerte de muzică, reprezentaţii de dans,
balet etc.;
TEZAURUL ROMÂNIEI
trimis la Moscova

De ce ?????
Egiptenii şi grecii îşi revendică cu vehemenţă
valorile împrăştiate în marile muzee ale
străinătăţii, afirmând că ele sunt
proprietatea pământului din care provin.
Gloria şi puterea erau garantate de aceste
comori de aur care, îngropate la vreme
de restrişte, puteau asigura renaşterea
unei comunităţi după ce trecea primejdia.
Tezaurul era un fel de „bancă naţională",
un soi de depozit obligatoriu
Despre incredibile tezaure româneşti, pe care
le-ar râvni orice muzeu din lume, care au
aparţinut unor căpetenii dace
respectiv unor prinţi barbari de mai târziu,
au auzit foarte puţini români.

Nu avem nici măcar reproduceri ale acestora,

iar informaţiile şi fotografiile
sunt greu de obţinut.
"În Primul Război Mondial, când România
se confrunta cu riscul de a fi ocupată de
armatele Triplei Alianțe, autoritățile de la
București au decis să trimită principalele
valori ale țării în Imperiul Rus, un aliat al
Regatului României la acea vreme"
Mugur Isărescu
guvernatorul Băncii Naționale a României
• La 2 decembrie 1916, Consiliul General al BNR
aproba în principiu posibilitatea punerii la
adăpost a tezaurului în Rusia, punct de vedere
care, la 8 decembrie 1916, era susținut și de
guvern, prin vocea ministrului liberal de
finanţe Emil Costinescu, care evoca între altele
faptul că Banca Națională a Franței decisese
transferarea tezaurului său în SUA.

• La 12 decembrie 1916, Ion I. C. Brătianu,

președintele Partidului Național-Liberal și al
Consiliului de Miniștri, aproba transferul
tezaurului în Rusia.
"PREDAREA REZERVEI DE AUR A ROMÂNIEI
ESTE CONFIRMATĂ DE DOCUMENTE
AUTENTICE, SEMNATE DE AMBELE PĂRȚI
(DE GUVERNELE ROMÂN ȘI RUS),
DAR NU A FOST ÎNCĂ RETURNATĂ,
CHIAR ȘI DUPĂ 100 DE ANI"

Mugur Isărescu
guvernatorul Băncii Naționale a României
Potrivit arhivei BNR, tezaurul trimis la
Moscova în 1916 a constat din:
1.738 de lăzi conținând monede de aur și
lingouri, precum și lădițe cu bijuterii ale
reginei Maria a României.
Alte 188 de cutii au fost trimise în 1917.
"Unele dintre obiectele de valoare s-au
întors în România în 1935 și 1956, dar nu
a existat un singur gram de aur ".
Mugur Isărescu
guvernatorul Băncii Naționale a României
României
România a reuşit să recapete de-a lungul anilor:

Ȋn anul 1935:

1443 de lăzi, fără sigiliul original, conţinând:

- hărţi, planuri şi manuscrise , unele bancnote

româneşti şi câteva bancnote străine
identificate între cele româneşti ;
- obiecte bisericeşti;
- covoare, carpete şi bunuri ce au aparţinut unor
persoane particulare;
Ȋn anul 1956 au fost restituite:

120 de picturi semnate de Nicolae

Grigorescu, 156 de icoane, câteva sute
de tapiţerii, medalii şi obiecte de cult
religios,
precum şi:
Tezaurul arheologic de la Pietroasele –
celebra „Cloşca cu puii de aur” – una din
cele mai valoroase artefacte antice
descoperite în ţara noastră şi alte obiecte
medievale;
România nu a reuşit să mai recapete:

93,3 tone de aur:

91 de tone de monede istorice de aur,
care aparțineau persoanelor private,
companiilor și băncilor particulare din România

și 2,3 tone de lingouri de aur,

care aparțineau Băncii Naționale a României)
decembrie 1916, primul transport:

Valoarea totală a celor 1.738 de lăzi a fost

estimată la 321.580.456,84 de lei aur, din care
la 7 milioane de lei aur erau apreciate doar
bunurile din lăzile reginei.

Ȋn acele lăzi se găsea echivalentul a

93,36206 tone de aur fin,
egale cu 3.001.657,70 de uncii.
7,5 miliarde lei (titluri, efecte, obiecte
preţioase, depozite),
din care 1,5 miliarde lei bunurile BNR

au fost trimise la Moscova / 3 august 1917

la propunerea lui Nicolae Titulescu
Valoarea tezaurului din acest transport,

actualizată la nivelul anului 2000:

în jur de un miliard de dolari.

Totuşi, valoarea sa reală este mult mai mare,
fiindcă Tezaurul BNR conţinea în proporţie de
peste 90% medalii şi monede de aur -
napoleoni, lire otomane, coroane austriece, lire
sterline - , care preţuiesc mult mai mult decât o
arată gramajul lor în aur (preţul lor este judecat
după o serie de criterii, de ex.: vechimea).
„Nu există nimeni calificat care să certifice
că acest tezaur există şi că se află la
Moscova.”

2017
Oleg Malginov,
ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti
Preopinentul n-a restituit nimic niciodată.

Proba peremptorie

BNR are o creanţă asupra statului rus,

exigibilă, lichidă

Agenţii de influenţă
 la Viena

De ce ?????
În colecţiile imperiale ale Vienei au ajuns tezaure de
o inestimabilă valoare, descoperite în timpul
Imperiului Habsburgic şi apoi Austro-Ungar
în Transilvania.

Tezaurele descoperite în pământ românesc, care au

luat calea Vienei:
• Tezaurul de la Sânnicolau Mare şi
• Tezaurul de la Şimleul Silvaniei.

Nu s-a ajuns nici astăzi la un acord asupra

provenienţei tezaurului.
Datarea s-a făcut în sec. VI şi IX p.H.
 Tezaurul de la Sânnicolau Mare cântăreşte
aproape 10 kg şi este din aur pur, de 20-22
karate, transformat în opere de artă:

23 de cupe, potire, căni, ulcioare, cu decoruri

milimetrice, filigranate,
figuri de oameni şi animale, decoruri,
inscripţii cu litere greceşti, unele nedescifrate.
De ce nu ne pasă?

BRÂNCUŞI
"ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
Secţiunea de Ştiinţa Limbii, Literatură şi Arte
Bucureşti, Calea Victoriei, 125

PROCES-VERBAL Nr.10 al şedinţei din 7 Martie 1951

Şedinţa este prezidată de tov. Acad. M. Sadoveanu

Participă: Acad. Gh. Călinescu, I. Iordan, Camil
Petrescu, Al. Rosetti, Al. Toma, G. Oprescu, Jean al.
Steriadi, V. Eftimiu şi tov. Geo Bogza, Prof. Al. Graur,
Prof. I. Jalea, I. Panaitescu-Perpesicius şi K.H.
Zambaccian.

Şi-au scuzat absenţa tov. Acad. Gala Galaction, (…)

………………………………………………
3/ Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării
d-sale asupra sculptorului C. Brâncuşi, prezentând şi numeroase
planşe şi publicaţii cu reproduceri din Brâncuşi.
(….) Tov. Jalea aminteşte că citase pe Paciurea şi Brâncuşi ca
exemple de formalism în sculptură la noi.
Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism
şi formalismul extreme, cazul Brâncuşi trebue să fie discutat
pentru că ridică probleme importante.
Tov. Acad. Călinescu ia notă asupra comunicării tov. Prof. Jalea,
constată că Brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură
fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esenţiale şi caracteristice
acestei arte. D-sa clarifică noţiunea de realism, în sensul vederilor
creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a
realităţii şi nu ca o reproducere fotografică a ei, aşa cum o înţeleg
în mod stângist. D-sa încheie arătând inutilitatea continuării
discuţiilor asupra lui Brâncuşi.
Tov. Acad. Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie
de chestiuni importante. D-sa arată că datele şi faptele citate de
D-sa cu privire la Brâncuşi, o figură mai puţin cunoscută, arată
lipsa lui de sinceritate, şi îl ilustrează ca pe un om de talent şi de
mari speranţe în prima parte a activităţii sale, dar care, sub
influenţa unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indefinitul şi
a cubismului, a devenit formalist, chiar când foloseşte elemente
din arta populară, speculând prin mijloace bizare gusturile
morbide ale societăţii burgheze.
Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov. Jalea a intenţionat prin
comunicarea D-sale să reabiliteze operele valabile ale lui
Brâncuşi.
Tov. Prof. Graur este împotriva acceptării în Muzeul de Artă al
R.P.R. a operelor sculptorului Brâncuşi, în jurul căruia se
grupează antidemocraţii în artă.
……………………………………………………………..
Şedinţa se ridică la orele 19.
SECRETARUL SECŢIUNII,
La şedinţă, academicienii discutaseră exclusiv pe baza unui
referat conceput de o delegaţie trimisă în mod special la
Paris, pentru a evalua lucrările ce urmau să fie donate.

Membrii comisiei de investigaţie, Constanţa Crăciun (ministrul

Culturii) şi Teohari Georgescu (ministrul de Interne) s-au adresat
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, spunându-i că:
"Operele lui Brâncuşi sunt nişte opere pe care le-ar putea face
orice ţăran neinstruit".

Drept urmare, liderul comunist a notat pe documentul primit din

partea delegaţiei că:
"Operele lui Brâncuşi nu ajută cu nimic la edificarea
socialismului în România. Refuzăm!".
Aflând decizia autorităţilor române de a-i refuza donaţia,
sculptorul Constantin Brâncuşi renunţă la cetăţenia română,
la 1 august 1951, şi cere cetăţenie franceză (pe care o
obţine chiar în anul următor). Tot atunci, decide să renunţe la
oferta pe care o făcuse statului român şi donează Franţei
toate cele 200 de lucrări şi atelierul său de la Paris.

Totuși, în decembrie 1956, cu trei luni înainte de moartea sa,

la Muzeul de Artă al Republicii din București s-a deschis
prima expoziție personală Brâncuși din Europa.

Abia în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un

geniu național și, în consecință, monumentele de la Târgu-Jiu:
Coloana (recunoștinței) fără sfârșit, Masa tăcerii și Poarta
sărutului au putut fi amenajate și îngrijite, după ce fuseseră
lăsate în paragină un sfert de veac și fuseseră foarte
aproape de a fi fost dărâmate.
„Domnișoara Pogany” din anii 1912-1913 există într-o versiune de
marmură și 4 versiuni de bronz

O copie după „Domnişoara Pogany” a fost vândută Muzeului din

Craiova, în 1976, pentru suma de 70.000 lei, echivalentul la acea
vreme a aproximativ 14.000 de dolari. Sculptura aflată acum la
Muzeul Craiova, datând din anii ’50, are o valoare de asigurare de
aproximativ 2 milioane de euro.

În 2016, parlamentarii au alocat 5 milioane de euro pentru a

achiziţiona opera "Cuminţenia pământului".

Sculptura era evaluată la cca. 20 milioane de euro în 2014.

Asigurarea pentru expunerea în muzeu: 2000 euro/luna.
În momentul de faţă, doar 16 dintre lucrările lui Constantin
Brâncuşi sunt expuse în muzeele româneşti.

10 dintre acestea se află la Muzeul Naţional de Artă al României,

iar celelalte 6 pot fi vizitate în cadrul Muzeului de Artă din Craiova.
 Ce poate face România
pentru a-și păstra şi promova
moștenirea culturală
???
„Muzeul este arsenalul cel mai puternic cu
ajutorul căruia un popor îşi apără originea,
identitatea şi tot ce a moştenit de la
străbuni.”
Iosif Sterca-Şuluţiu
(din Câmpeni, jud. Alba, 1827-1911)
 Muzee din România unice în Europa
Muzeul Cucuteni din Piatra Neamț
Este dedicat uneia din cele mai impresionante
civilizații ale Europei preistorice, cea neolitică
(cu artefacte neolitice descoperite în zone de
referință ale acestei civilizații).
 Ziua Internaţională a Muzeelor
18 mai
Obiectivul Zilei Internaționale a Muzeelor este
de a crește gradul de conștientizare a faptului
că:
„Muzeele sunt un mijloc important de schimb
cultural, de îmbogățire a culturilor și dezvoltare
a înțelegerii reciproce, cooperare și pace între
popoare”.
În întreaga lume, participarea la Ziua
Internațională a Muzeelor este în creștere.
 Noaptea Europeană a Muzeelor
2020: noiembrie
2021: iunie
2022: 14 mai
• Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment
de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării
din Franţa, fiind destinat publicului larg, pentru
descoperirea / cunoaşterea colecţiilor muzeelor.

• România s-a alăturat celorlalte țări care organizează

Noaptea Muzeelor din anul 2006.
Numărul muzeelor și al colecțiilor publice
din toată țara noastră a scăzut.

De ce ???
 ???

Activități de realizare a veniturilor proprii

pentru seriile A, B, C - anul III / 21-24.03.2022

Tema: SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Definire
Instituţii responsabile pentru sănătatea publică
Trăsăturile serviciului public de sănătate
Indicatorii de sănătate
Factorii sănătăţii (medicina, igiena, dezvoltarea durabilă;
condiţiile de trai, condiţiile de muncă,
nivelul de educaţie, alimentaţia)
Definiţii:

„Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, psihic

cât şi social, şi nu doar absenţa bolilor sau a infirmităţilor“.
(Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 1948).
Mai târziu a fost inclusă în această definiţie şi:
„capacitatea de a duce o viaţă productivă social şi economic“.

Sănătatea publică: totalitatea / rezultatul eforturilor orientate

către obţinerea unui nivel ridicat de bună stare fizică şi psihică
a unei colectivităţi/naţiuni.

Sănătatea publică este rezultanta stărilor de sănătate ale

indivizilor din populaţia de referinţă.
Instituţii responsabile pentru sănătatea publică,
în România:

-Ministerul Sănătăţii: organ de stat cu atribuţii în organizarea

sanitară şi a asistenţei medicale a populaţiei;

Cuprinde Direcţiile:

Control/ Audit public/ Politici de Sănătate şi Resurse Umane/

Legislativ şi Asistenţă Juridică/ Strategii şi Politica Medicamentului /
Sănătate Publică, Asistenţă Medicală şi Programe/ Control în Sănătate Publică/
Infrastructură Sanitară, Logistică şi Dispozitive Medicale/
Buget şi Credite Externe/ Relaţii Internaţionale/ Serviciul de Presă/
Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă/
Planificarea Sistemului Sanitar şi Politici Salariale/
Unitatea de Implementare Programe
-Institutul Naţional de Sănătate Publică monitorizează sănătatea
publică în România.
cuprinde 4 centre naţionale şi 6 centre regionale de sănătate publică,
organizate în structura acestuia, fără personalitate juridică.

Centrele naţionale:
a) Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT);
b) Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC);
c) Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS).
d) Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP)

Centrele regionale de sănătate publică se găsesc la:

Bucureşti (CRSPB); Cluj (CRSPC); Iaşi (CRSPI); Timişoara (CRSPT); Târgu
Mureş (CRSPM); Sibiu (CRSPS).
-Direcția de Sănătate Publică este o instituţie publică cu
personalitate juridică care își desfășoară activitatea pe teritoriul
Municipiului București în scopul realizării politicilor și
programelor naţionale de sănătate publică, a activităţii de
medicină preventivă și a inspecţiei sanitare de stat, a
monitorizării stării de sănătate și a organizării statisticii de
sănătate, precum și a planificării și derulării investiţiilor finanţate
de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate
-Colegiul Medicilor - asociaţie profesională cu atribuţii multiple,
între care vegherea asupra respectării deontologiei profesionale
a profesiei de medic

-Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor

Medicale din România

-Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor
Trăsăturile serviciului public de sănătate

-trebuie să asigure fiecărui cetăţean acces egal la

serviciul medical;
-trebuie să funcţioneze permanent („24/24“,
„permanenţă şi continuitate“);
-în unităţile spitaliceşti trebuie acordate servicii de
urgenţă, diagnostic, asistenţă, ajutor împotriva durerii;
- dezvoltarea reţelei specifice publice trebuie să fie
superioară celei private;
Statul îşi păstrează prerogativele:

-de a acredita instituţiile din domeniul sănătăţii

şi
-de control asupra gestiunii lor,

deoarece este vorba despre activităţi foarte

importante din punct de vedere social.
Indicatori de sănătate

1. Body Mass Index, BMI: indicator calculat, în diferite variante,

de regulă pe baza înălţimii şi greutăţii, după care indivizii se
grupează în mai multe categorii: subponderali; normali; obezi
(Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli de inimă,
diabet etc.)
Body Mass Index, basic categories

BMI (kg/m2)

Underweight (Severe thinness) < 16.0

Underweight (Moderate thinness) 16.0 – 16.9
Underweight (Mild thinness) 17.0 – 18.4
Normal range 18.5 – 24.9
Overweight (Pre-obese) 25.0 – 29.9
Obese (Class I) 30.0 – 34.9
Obese (Class II) 35.0 – 39.9
Obese (Class III) ≥ 40.0
Indicatori de sănătate (continuare)
utilizate în specialitatea medicală numită “medicina muncii”

2. Indicatori de potenţial fizic / intelectual: teste kineto-motrice

şi teste de performanţă mentală.

Ex: testul IQ („Intelligence Quotient”/„coeficient de inteligenţă”)

De obicei angajatorii folosesc în tandem două tipuri de teste

psihometrice:

-testele de aptitudini, care evaluează abilităţile,

şi
-chestionarele de personalitate, care evaluează caracterul şi
personalitatea.
Indicatori de sănătate (continuare)

3. Analiza scrisului, o ştiinţă de origine asiatică ce poate dezvălui

de ex.: starea de sensibilitate, unele problemele de sănătate sau
complexe de inferioritate, punctele vulnerabile şi motivaţiile care
le afectează starea de spirit şi, în final, sănătatea.
Factorii sănătăţii

-factori care determină şi influenţează aspectele majore ale

sănătăţii publice (stategiile, politicile, programele)

Din această categorie fac parte: medicina, igiena, dezvoltarea

durabilă;

-factori care vizează în primul rând sănătatea individuală

Din această categorie fac parte: condiţiile de trai, condiţiile de

muncă, nivelul de educaţie, alimentaţia.
Medicina (lat.: ars medicina = arta de a vindeca) este o
ramură a ştiinţelor biologice care are ca scop pe de o parte
studiul corpului omenesc şi al funcţionării lui, pe de altă parte -
pe baza acestor cunoştinţe - conservarea şi restabilirea
sănătăţii.

Medicina studiază cauzele (Etiologia), manifestările clinice şi

efectele asupra organelor (Patologia clinică), recunoaşterea
(Diagnosticul), tratamentul (Terapia) şi prevenirea (Profilaxia)
bolilor care afectează corpul omenesc.

Medicina modernă se bazează pe Ştiinţele Naturii:

Fizică, Chimie, Biostatistică, Biologie, Anatomie, Fiziologie,
Microbiologie, Farmacologie, Radiologie.
La sfârşitul studiului, absolvenţilor facultăţilor de medicină li se
acordă un grad de calificare profesională (medic) şi dreptul la
libera practică a medicinei, după criterii diferite de la ţară la
ţară.

În multe universităţi, absolvenţii facultăţilor de medicină

prestează la sfârşitul studiului Jurământul lui Hippocrate.

În cele mai multe ţări, specializarea este organizată şi controlată

de asociaţii profesionale (corespunzătoare Colegiului Medicilor
din România) şi recunoscută de organele de stat.
În România, medicina se împarte în mai multe grupe de
specialitate:

-Grupa specialităţilor chirurgicale (14 specialităţi): chirurgie

cardiacă şi a vaselor mari, chirurgie generală, chirurgie maxilo-
facială, chirurgie pediatrică, chirurgie plastică-microchirurgie
reconstructivă, chirurgie toracică, chirurgie vasculară,
neurochirurgie, O.R.L., obstetrică-ginecologie, oftalmologie,
ortopedie pediatrică, radiologie (röntgen-diagnostic,
radioterapie, oncologie), urologie.

-Grupa medicină dentară (3 specialităţi):

- chirurgie maxilo-facială,
- chirurgie oro-dentară,
- ortodonţie şi ortopedie dento-facială.
-Grupa specialităţilor medicale (36 specialităţi): alergologie
clinică şi imunologie, anatomie patologică, anestezie şi terapie
intensivă, boli infecţioase, cardiologie, dermato-venerologie ,
diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, endocrinologie,
epidemiologie, expertiza medicală a capacităţii de muncă,
farmacologie clinică, gastroenterologie, genetică medicală,
geriatrie şi gerontologie, hematologie, igienă, medicină de
urgenţă, medicină internă, medicină legală, medicina muncii,
medicină nucleară, medicină sportivă, nefrologie, neonatologie,
neurologie, neurologie pediatrică, oncologie medicală,
pediatrie, pneumologie, psihiatrie, psihiatrie pediatrică,
radiologie-imagistică medicală, radioterapie, recuperare,
medicină fizică şi balneologie, reumatologie, sănătate publică şi
management.

-Grupa medicină de familie: medicină de familie.

 Esculap (gr. Asklepios)
– zeul Medicinei

Sculptură din perioada

elenistică, sec. IV î.Chr.

Este ales ca simbol, pentru

numeroase societăţi de medicină
din toată lumea.
Termenul de Medicină alternativă este atribuit metodelor de
tratament care se bazează pe o tradiţie empirică:

Acupunctură: metodă de tratament tradiţională chineză, cu o

vechime de peste 4000 ani, ce se bazează pe acţiune reflexă, constând în
înţeparea pielii cu ace metalice extrem de fine în anumite puncte ale
corpului, situate de-a lungul unor meridiane energetice care formează o reţea
complexă, considerate a fi în legătură cu organul lezat.
Homeopatie: se administrează bolnavului doze infinitezimale dintr-o
substanţă care - în doze mari - provoacă aceleaşi simptome ca ale bolnavului,
după principiul similia similibus curantur (Christian Hahnemann).
Chiropraxie si Osteopatie: tratamente prin manipularea întregului
corp atât a aparatului locomotor cât şi a organelor interne; considerată până
nu de mult o ramură a medicinei alternative, a devenit în 1990 a treia
disciplină liberă în SUA după medicina generală şi stomatologie.
Reflexologie: tehnică de tratament asociind masajele cu presiuni
exercitate asupra anumitor puncte ale corpului.
Sofrologie: metodă ce are scop diminuarea senzaţiilor dureroase sau
de indispoziţie psihică prin tehnici de relaxare până în starea de hipnoză.
Aplicaţiile biorezonanţei, folosite în Statele Unite ale Americii
pentru testarea astronauţilor din cadrul NASA, se bazează pe
faptul că orice substanţă, inertă sau organică, emite energie
electromagnetică proprie.

Procedura de lucru, rapidă şi neinvazivă, constă în scanarea

organismului pacientului, înregistrându-se undele
electromagnetice pe care organismul uman le emite, acestea
fiind apoi comparate cu valorile normale pe care un organism
sănătos ar trebui să le aibă, indicând în final: nevoile, disfuncţiile
şi vulnerabilităţile acestuia.
Pot fi astfel detectate pentru fiecare pacient:

dezechilibrele (inainte ca boala sa se manifeste) si

nivelurile stresului si cauzele acestuia (toxicitate, trauma, agenti patogeni, factori
mentali negativi, alergii, cauze ereditare, obiceiuri daunatoare etc.),

oferind informatii legate de:

-alergii si alimente care dauneaza pacientului prin consum repetat,

-recomandari homeopatice si de nutritie,
- virusi, bacterii si paraziti,
- deficientele vitaminelor, mineralelor si aminoacizilor,
- informatii hormonale, factori de imbatranire,
- anxietate, depresii, dureri de cap si spate,
- tensiune arteriala, insomnie,
- date despre starea creierului, imbunatatirea memoriei,
- sistemul digestiv, circulator, osos, muscular, nervos,
- factorii emotionali,
- piele si tesuturi,
- toxicitate si detoxificare.
Caracteristica medicinei din ultimul secol este combaterea
efectivă a bolilor prin:

- vaccinări în masă;
- tratament medicamentos cu substanţe chimice al bolilor
infecţioase;
- utilizarea antibioticelor;
- tehnici noi de investigaţie: tomografiei computerizate (CT), a
tomografiei de rezonanţă magnetică nucleară (RMN) şi a examenelor
cu ultrasunete;
- transplant de organe;
- implanturi cardiace stimulatoare etc.;
- recomandări de măsuri sanitare;
- recomandări privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă;
- afirmarea geneticii
Vaccinuri

- la naştere, 10 minute: Antituberculos (BCG)

- la 12 luni: Antimeningococ
- la 13 luni: Antirujeolic + Antiparotidita epidemică + Antirubeolic (MMR)+
Antipneumococic
- la 3,5…5 ani: Antipolio + MMR
- la 12…13 ani, la fetiţe: Anti papilloma virusuri
etc.
OMS „Organizația Mondială a Sănătății”
WHO “World Health Organization”
(agenţie specială în cadrul Naţiunilor Unite, ONU)
OMS „Organizația Mondială a Sănătății”

Sediul central: la Geneva

înființată la 7 aprilie 1948,
are 193 de state membre, reprezentanțe în 147 de țări și 6 birouri
regionale.
are peste 7000 de angajați

Este o organizație internațională care are rolul de a menține și coordona

situația sănătății populațiilor pe glob.

Prioritățile curente includ bolile transmisibile, în special:

HIV/ SIDA, ebola, malaria, COVID-19 și tuberculoza;
-diminuarea efectelor bolilor netransmisibile,
-dezvoltarea și îmbătrânirea;
-nutriția și alimentația sănătoasă;
-abuzul de substanțe.
Cine finanţează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cea mai
populară instituţie a crizei COVID-19?

OMS are un buget de 4,4 miliarde de dolari pe an, cu 60% mai mare
decât al Crucii Roşii şi de trei ori mai mult decât bugetul Medici Fără
Frontiere.

Banii organizaţiei se consumă pe programe de acces la servicii

medicale, dar şi pe proiecte în cazurile de urgenţă medicală.
 Finanțarea bugetului OMS:

contribuții evaluate - cotizații (taxele de membru calculate după bogăția țării și mărimea
populației) și
contribuții voluntare,
sau donații.

Majoritatea finanțării: din SUA (15 %, aproximativ 656 milioane dolari) este voluntară.

Al doilea mare contribuitor la bugetul OMS este Fundația Bill și Melinda Gates (10 %
din finanțarea OMS, aproximativ 531 milioane dolari).

Al treilea contribuitor la bugetul OMS este Alianța pentru vaccinuri GAVI, susținută și
de Bill Gates, care contribuie cu peste 370 de milioane de dolari.

Câțiva dintre cei mai mari contribuitori naționali sunt europeni: Marea Britanie și
Germania, Comisia Europeană.
Un alt mare contributor este Japonia.

La totalul contribuțiilor se adaugă alte organisme ale Organizației Națiunilor Unite, cum
ar fi Oficiul pentru coordonarea afacerilor umanitare dar și Banca Mondială.

Printre principalii contribuabili se numără și ONG-uri precum Rotary International sau

National Philanthropic Trust.
„Funcţionarea OMS se bazează pe două surse majore de venit. Una este
reprezentată de contribuţiile pe care le depun în fiecare an cele 194 de
state membre, şi alte contribuţii din donaţii şi sponsorizări care vin către
Organizaţie.
Partea SUA este cea mai mare contribuţie la bugetul Organizaţiei,
valoarea depinde de la an la an, este între 200 şi 450 de milioane de
dolari anual, este de departe cea mai mare contribuţie, mult mai mare
decât a Chinei care este undeva în jur de 40 de milioane de dolari.
Contribuţia României la bugetul organizaţiei este de câteva sute de mii
de dolari pe an.
În topul marilor finanţatori ai OMS se mai află:
GAVI Alliance (o organizaţie care sprijină vaccinarea copiilor din statele sărace),
Germania, Japonia şi Comisia Europeană”
pentru MEDIAFAX
fostul reprezentant al României la OMS, Alexandru Rafila
22.03.2021

Membrii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță

alimentară (ENVI) din Parlamentul European au avut o discuție despre:
mutațiile coronavirusului și cât de eficiente sunt vaccinurile existente
împotriva acestora,

fiind invitați să răspundă întrebărilor lor reprezentanți ai:

- Agenției Europene a Medicamentului,
- Organizației Mondiale a Sănătății și
- Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.
Deşi sunt numeroase realizări în medicină, unele dintre
acestea implică însă şi o serie de probleme de etică
medicală / moralitate / religie, cele mai multe
controversate:

- eutanasia,
- avortul,
- utilizarea de organe de la persoane aflate în
moarte clinică,
- utilizarea de ţesuturi de la embrioni umani.
Relaţia afecţiuni psihice - afecţiuni fizice

“Când ne îmbolnăvim, acest lucru este cauzat de stres,

provocat de o convingere greşită despre noi înşine, despre
vieţile noastre, despre alţi oameni. Aceste convingeri ne
fac să ne temem când nu ar trebui, iar stresul şi boala
sunt doar temeri care s-au materializat fizic“.
convingeri → temeri → stres → boală

dr. Bruce Lipton,

de la Facultatea de Medicină
a Universităţii Stanford
Cercetările americane
(dr. Alexander Loyd, dr. Ben Johnson)
relevă faptul că:

Între stările sufleteşti şi afecţiunile cu care

se confruntă oamenii există o relaţie de tip
cauză-efect.
stări sufleteşti → afecţiuni

Se consideră ca fiind inhibitori ai vindecării şi ai sănătăţii:

- imposibilitatea de a ierta;
- acţiunile vătămătoare;
- convingerile greşite.
Convingeri care pot influenţa sănătatea:

- stresul:
Faptul de a le spune oamenilor că stresul dăunează grav
sănătăţii / ucide este o strategie proastă pentru sănătatea publică.

- atitudinea cu privire la îmbătrânire:

Adulţii cu opinie pozitivă despre îmbătrânire au trăit în
medie mai mult decât cei care aveau o opinie negativă.

- încrederea:
Cei care văd părţile bune în oameni sunt mai sănătoşi şi tind
să trăiască mai mult.

- autosabotarea:
De ce să mă mai obosesc să încerc / să mă străduiesc / …

Universitatea Yale
Exemple de stări sufleteşti care pot cauza afecţiuni:

Durerea de a fi respins, de a nu te simţi acceptat / iubit / preţuit afectează

sistemul nervos central, creierul şi coloana vertebrală.

Stima de sine scăzută, lipsa încrederii în sine şi în ceilalţi afectează sistemul

endocrin, conducând la afecţiuni glandulare şi hormonale.

Deprimarea , tristeţea, tendinţa de izolare afectează pielea.

Cele mai multe frici, groaza, teroarea conduc la stări de rău specifice
afecţiunilor sistemului gastrointestinal.

Teama de nereuşită, stările de panică, chiar inexplicabile, afectează sistemul

respirator, inducând dificultatea de a respira, şi conduc la creşterea pulsului şi
a tensiunii arteriale.

Nerăbdarea, nervozitatea, frustrarea, supărarea afectează cel mai mult

sistemul imunitar.
Cauze psihologice probabile:
Permanentă nemulţumire; mânie / refuzul de a accepta lumea aşa cum
este / neputinţă şi lipsă de speranţă
Boala indusă în timp: Senilitate → Demenţă → Boala Alzheimer

Cauze psihologice probabile:

rană sufletească profundă / resentimente de lungă durată, ură veche /
secrete ascunse şi profund dureroase, care rănesc identitatea de sine /
sentimentul inutilităţii
Boala indusă în timp: Cancer
Oboseala cronică este o boală care survine, în special,
în cazul:

- persoanelor care lucrează în ture,

- asistentelor medicale şi a medicilor,
- mămicilor care au grijă de copii mici,
- celor care au multe deplasări în interes de serviciu.
- studenţilor care neglijează programul corect de somn

Simptomele oboselii cronice sunt:

- lipsa energiei,
- indispoziţia şi senzaţia de disconfort,
- lipsa motivaţiei şi a puterii de concentrare,
- senzaţia de somnolenţă însoţită de dificultate
în luarea deciziilor şi în realizarea sarcinilor zilnice.
Specialiştii în sănătate publică spun că semnele care ar trebui
să ne pună pe gânduri:

- greşelile superficiale şi repetate care arată

incapacitatea de concentrare,
- irascibilitatea / alterările severe de dispoziţie,
- tendinţa spre însingurare îndelungată, tristeţe, teamă,
- răcelile frecvente, deficienţe ale sistemului imunitar
(care este primul afectat în situaţii de stres),
- erupţiile pe piele,
- scăderile / creşterile rapide în greutate.
Fragment din Caracterizarea psihopedagogică a unui elev XY:

“Este total lipsit de iniţiativă şi are nevoie de enorm de mult

timp până când începe să realizeze o sarcină.
Poate fi atent / se poate concentra doar pentru un interval de
timp extrem de scurt, are nevoie de o permanentă solicitare
pentru a rămâne asupra lucrului, este extrem de uşor de
distras”.

medic psihiatru Michael Winterhoff

Stresul

Analize de sânge pentru identificarea nivelurilor

hormonilor de stres:
Cortizol
DHEA (dehidroepiandrosteron)

Sunt secretati de glandele suprarenale în

momentele de stres.
Stresul şi grijile conduc la oboseală, deprimare şi
frustrare.

Efectele stresului situaţional / efectul cumulat al

stresului prea frecvent:

insomnie, încordare, gândire confuză, nesiguranţă,

ineficienţă, greşeli frecvente, nerăbdare, iritabilitate,
nervozitate, supărare, furie, ulcer, alergii, astm bronşic,
migrene, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare,
îmbătrânire prematură, frică, anxietate, depresie.
Considerații despre stres:

Stresul apare atunci când este în joc ceva de care îți pasă.
Ne stresăm atunci când țelurile noastre sunt în pericol, aşa că
trebuie să acționăm.
Ne stresăm atunci când valorile noastre sunt amenințate, aşa că
trebuie să le aparăm.

Aspecte ale stresului: presiunea de a da randament şi

amenințarea de a fi comparat cu alții.
Contează cum vorbeşti despre stres cu oamenii la care ții.

Consemnarea valorilor personale îi face pe oameni să se simtă

mai puternici, stăpâni pe situație, mândri, plini de forță.
Reacții la stres:

-reacția “luptă sau fugi”: sporeşte forța şi curajul;

-reacția de tip provocare: sporeşte încrederea în sine,
inspiră la acțiune şi te ajută să înveți din experiență;
-reacția de tip îngrijire şi împrietenire: sporeşte curajul,
stimulează acordarea de îngrijiri şi consolidează relațiile
sociale;
-reacția de “entuziasm şi încântare”.

Reacția pozitivă la stres facilitează accesul la resursele

mentale şi fizice, iar rezultatele sunt: încrederea sporită,
concentrare îmbunătățită şi un randament mai bun.
Problemele cu somnul reprezintă a doua cea mai
comună afecțiune, după răceală și gripă.

Studiu realizat în Marea Britanie, care a vizat calitatea

somnului:
“Persoanele care au dormit numai șase ore pe noapte
timp de cinci zile au suferit o creștere netă a ridurilor și
imperfecțiunilor, în medie cu 45%. La unele femei, cele
două ore de somn în minus au dus la sporirea cu 127%
a numărului de coșuri și cu 68 % a petelor de roșeață”.
şi
“aproximativ 60% dintre studenți suferă de o calitate
slabă a somnului, iar aproximativ 8% dintre ei
îndeplinesc toate criteriile pentru tulburare de somn,
respectiv insomnie”.
Johanna Paungger şi Thomas Poppe,
în cartea “Aus eigener kraft”, fac o
descriere amănunţită a ritmului
funcţiilor organelor noastre interne.

“O acumulare generală de energie se

face între orele 21:00 şi 23:00”.
 Măsuri simple

- pentru eliminarea oboselii obişnuite:

-respectarea orelor de culcare (aceleaşi în fiecare seară);

-programarea cinei mai devreme de ora de culcare şi
interzicerea consumului de stimulente înaintea orelor de culcare;
-relaxare;
-pregătirea dormitorului: confort, ordine, întuneric, linişte.

- împotriva stresului cotidian (enervare, frică etc.):

- exerciţiile / tehnicile de respiraţie
- hidratarea
 pentru seriile A, B, C - anul III / 28.03-31.03.2022

Tema: APĂRARE
Strategia Naţională de Apărare a Ţării (2020-2024)
NATO
Exemple de programe de înzestrare. Achiziţii militare
pentru apărarea României
Regele Carol I, la sugestia sinodului bisericii autocefale române, a
propus construirea unei catedrale naționale, în cinstea eroilor care
s-au jertfit pentru ţara noastră.

Ideea a fost reluată în anii de după Primul Război mondial, când au

și apărut schițe de proiecte ale arhitecților perioadei și a fost
susținută de patriarhul Miron Cristea.

Pe 29 noiembrie 2007 s-a pus piatra de temelie a noului edificiu.

La 25 noiembrie 2018 a avut loc sfințirea Catedralei Mântuirii

Neamului.
Catedrala Mântuirii Neamului
cu hramul principal „Înălțarea Domnului”
și hramul secundar Sfântul Apostol Andrei:
Se preconiza ca lucrările de construcție și amenajare a
catedralei să fie finalizate până în anul 2021.
Costul total al lucrării era estimat la 400 de milioane de
euro, bani în care sunt incluse finisajele, sculptura și
pictura.

În noiembrie 2018, Patriarhia Română a transmis că, până

la acea dată, pentru catedrală s-au cheltuit 110 milioane
de euro din care "un procent de aproximativ 25% provine
din donații, restul reprezentând sprijinul financiar oferit
de autoritățile administrației publice centrale și locale".
 1 decembrie
Ziua Naţională a României

Drapelul României

Stema României
Drapelul Republicii Moldova
Interese naţionale de securitate:

- garantarea caracterului naţional, a suveranităţii,

independenţei, unităţii si indivizibilităţii statului;
- apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a
statului de drept
- protejarea drepturilor şi Iibertăţilor fundamentale ale
tuturor cetățenilor si garantarea siguranţei lor
- reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia
marilor sisteme publice
- asigurarea ireversibiIităţii apartenenţei Ia sistemul de
apărare colectivă transatlantic;
 Obiective naţionale de securitate,
din perspectivă internă:

- dezvoltarea consolidată, durabilă şi adaptată schimbărilor sociale a

marilor sisteme publice (sănătate, educaţie, protecţie socială);

- prevenirea reacţiilor şi tendinţelor radicale sau extremiste, prin

respectarea pluralismului în societate și cultivarea toleranţei la nivelul
societatii civile;

- promovarea identităţii naționale, inclusiv prin prezervarea şi

valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi prin
încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă.
 Obiective naţionale de securitate,
din perspectiva politicii externe:

- consolidarea profilului României în NATO şi Uniunea Europeană,

prin contribuţii atât conceptuale, cât şi operaţionale;

- consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv în

domeniul economic / comercial;

- asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre;

- promovarea intereselor politice, economice şi de securitate în

regiuni de relevanţă strategică pentru ţara noastră.
În războiul hibrid, esenţiale nu sunt doar slăbiciunile militare, ci mai ales cele
societale, adică cele non-militare, pe care cel care generează agresiunea încearcă să
le fructifice: tensiuni etnice, instituţii slabe şi corupte, dependenţă
economică/energetică etc.
Bazat pe aceste slăbiciuni, un război hibrid comportă acţiuni diverse, de la terorism
la propagandă mediatică, trecând prin acţiuni militare neregulate şi neasumate.
Un stat slab este ţintă predilectă a unui război hibrid. Stat slab înseamnă stat fără
instituţii puternice, cu cetăţeni dezangajaţi faţă de stat sau chiar ostili lui,
dependent economic de potenţiali inamici, măcinat de corupţie, deci uşor de
infiltrat la nivelul deciziei strategice.
Cazul Ucrainei este "de manual": o minoritate rusă dezangajată faţă de Kiev,
corupţie endemică, servicii şi armata infiltrate şi aflate pe alte state de plata,
dependenţă economică de Rusia, mai ales energetică.
Războiul hibrid este agresiunea care, ca o ciupercă, creşte pe un mediu deja carent
pe care, treptat, îl ia în posesie. Doar că sămânţa e aruncată din exterior.

Dan Dungaciu, sociolog, Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii

Internaţionale al Academiei Române
 Vulnerabilităţile României:
absorbţia fondurilor europene,
utilizarea banului public,
energie,
infrastructură critică,
agricultură,
protecţia mediului,
justiţie,
sănătate,
educaţie şi cercetare ştiinţifică;
ameninţările asimetrice şi de tip hibrid,
corupţia,
polarizarea socială,
gradul de sărăcie,
declinul demografic,
migraţia forţei de muncă specializate,
disparităţile socio‐economice între regiuni şi județe,
fragilitatea spiritului şi solidarităţii civice.
Dimensiunea de apărare

România trebuie să îşi concentreze eforturile strategice

pentru:
- apărarea şi securitatea cetăţenilor, a teritoriului
naţional,
- acordarea de sprijin statelor aliate şi partenere, în
conformitate cu angajamentele asumate prin tratate
internaţionale.

În acest sens, sunt necesare atât dezvoltarea capacităţii

de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate,
cât şi pregătirea populaţiei pentru apărare.
Dimensiunea de ordine publica - Direcţii de acţiune:

- cresterea gradului de siguranţă a cetăţenilor prin protejarea

vieţii, integrităţii corporale şi a dreptului de proprietate al
acestora;

- identificarea şi contracararea activităţilor derulate de reţele de

crimă organizată transfrontalieră și destructurarea grupărilor
infracţionale;

- prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și a altor forme ale

criminalitatii economico-financiare;

- combaterea consumului şi a traficului de droguri;

 Ministerul Apărării Naţionale

25 octombrie - Ziua Armatei

Forțele Armate Române

trei categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele Aeriene și

Forțele Navale,
sub comanda Statului Major General, direct subordonat
Ministerului Apărării Naționale

Pe timp de război, Președintele României este comandantul

suprem al Forțelor Armate.
Drapelul Statului Major General
Prin misiunea si actele sale, armata este un
serviciu public special, de care depinde în mod
esential existenta statului si a societatii.

Activitatea armatei romane constituie un serviciu

public specializat sa se realizeze în interesul
persoanei, al comunitatii, precum si în sprijinul
institutiilor statului, pe baza si în executarea legii.
Ca urmare a tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, România
a decis să participe la Coaliția internațională de combatere a
terorismului, condusă de Statele Unite ale Americii, deși România nu
era un stat membru NATO.

La 24 ianuarie 2002, conducerea Operației Enduring Freedom

(OEF), în teatrul de operații din Afganistan, a solicitat oficial
autorităților române să contribuie la această misiune.

La numai câteva zile de la această solicitare, militarii români au

debarcat pe Aeroportul Internațional din Kabul. Contribuția efectivă
(46 de militari) a constat, inițial, într-un pluton de poliție militară, o
aeronavă C 130 Hercules și personal de stat major.

După numai câteva luni, Parlamentul României a hotărât, la 30 aprilie

2002, creșterea nivelului participării cu trupe la OEF, aprobând
dislocarea unui batalion de infanterie cu un efectiv de 405 militari.
Amendamentul constituţional din 2003 a permis Parlamentului
român să transforme serviciul militar obligatoriu în serviciu
militar opţional.

Parlamentul român a votat pentru eliminarea serviciului

obligatoriu în octombrie 2005, astfel încât, un an mai târziu, la
23 octombrie 2006 avea loc desfiinţarea serviciului militar
obligatoriu în România.

Eliminarea serviciului militar obligatoriu a intrat în vigoare

începând cu anul 2007.
 În anul 2004 România a devenit membru NATO.

29.03.2004

18 ani
Ziua NATO sărbătorită de Ministerul Apărării Naţionale, printr-o serie
de manifestări organizate în toate localităţile unde sunt unităţi militare,
în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele
militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români.

Odată cu aderarea la alianța nord-atlantică a început și transformarea

forțelor terestre în forțe mobile, pentru a le înzestra, astfel încât să fie
capabile să conducă misiuni importante atât în țară cât și în afara
teritoriului național.
28 țări membre NATO:
Albania Letonia
Belgia Lituania
Bulgaria Luxemburg
Canada Norvegia
Croatia Olanda
Cehia Polonia
Danemarca Portugalia
Estonia Regatul Unit
Franța România
Germania Slovacia
Grecia Slovenia
Ungaria Spania
Islanda Statele Unite ale Americii
Italia Turcia
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord
(North Atlantic Treaty Organisation, NATO) este
o alianţă defensivă politico-militară formată din
28 de state din America de Nord şi Europa
creată cu scopul de a proteja libertatea şi
securitatea statelor membre prin mijloace
politice şi militare în conformitate cuTratatul
Atlanticului de Nord, semnat la 4 Aprilie 1949
la Washington.
Tratatul Nord-Atlantic
Washington DC, 4 aprilie 1949

Articolul 5 al NATO se referă la dreptul la apărare colectivă:

“Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre
ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva
tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac
armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare
individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta
Naţiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părţile atacate prin efectuarea
imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părţi, a oricărei
acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate,
pentru restabilirea şi menţinerea securităţii zonei nord-atlantice.
Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca rezultat al
acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste
măsuri vor înceta după
ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile
necesare pentru restabilirea şi menṭinerea păcii şi securităṭii
internaţionale.”
Garantul principal al securităţii României este
Alianţa Nord‐Atlantică, relaţia transatlantică
reprezentând liantul strategic care conferă
coerenţă şi consistenţă acţiunilor NATO.

Soliditatea relaţiei transatlantice depinde de

menţinerea angajamentului SUA în Europa,
precum şi de modul în care aliaţii şi partenerii
europeni vor aloca resurse pentru dezvoltarea
propriilor capacităţi de apărare.
Programele de înzestrare de importanţă strategică
pentru România sunt stabilite pe categorii de forţe,
astfel:

-pentru forţele terestre prioritare sunt:

transportorul blindat şi autoturismele blindate;

-pentru forţele aeriene: avionul multirol şi

rachetele sol-aer;

-pentru forţele navale: vânătorul de mine şi

corveta multifuncţională.
Angajamentele României față de NATO, în momentul
aderării, prevedeau alocarea unui buget de 2,38 % din
PIB pentru Apărarea Națională.
A fost însă imposibilă respectarea acestor angajamente.
Exemple:
1,84 % din PIB în 2006
1,26 % din PIB în 2012
1,38 % din PIB în 2013
1,40 % din PIB în 2016
Cu toate acestea, au continuat misiunile atât în țară cât
și în străinătate.
Cheltuielile: peste 90 % din buget, restul fiind din
venituri proprii ale MApN.
Parlamentul României s-a angajat şi a votat în
2017, după vizita oficialilor români la
festivitatea de investire a preşedintelui
american Donald Trump şi după solicitarea
expresă şi avertismentul acestuia:
2 % din PIB începând cu 2017

1 martie 2022
“Consider că se impune creșterea procentului
din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%,
cât este în momentul de față, la 2,5%”.
Forţele armate ale unui stat sunt finanţate de guvern.

Acestea există pentru a sprijini politicile interne şi externe ale

formei de guvernare.

Forţele armate pot fi alcătuite din militari profesionişti (armată

permanentă), a căror singură ocupaţie este pregătirea de luptă
sau lupta propriu-zisă, sau din rezervişti, care sunt cetăţeni ce
se mobilizează doar atunci când este nevoie.

Avantajul este că o astfel de forţă armată (rezervişti) este mult mai uşor de
întreţinut şi reprezintă o povară mai mică pe umerii societăţii; totuşi, este
mai puţin pregătită şi organizată decât o armată alcătuită în întregime din
profesionişti.
În vremurile noastre personalul forţelor armate a fost şi este
folosit pentru a sprijini civilii în situaţiile post-dezastru.

Beneficiul evident al ţărilor care au forţe armate este oferirea

unei protecţii împotriva ameninţărilor străine şi a conflictelor
interne.
Exemple de programe de înzestrare
Conform Programului privind transformarea, dezvoltarea
si inzestrarea Armatei Romaniei pana in anul 2027,
proiectele de investitii prioritare aflate in derulare sau in
curs de initiere sunt:

1. Masini de lupta pe roti si senile;

2. Autoturisme de teren neblindate si usor blindate;
3. Platforme de transport multifunctionale;
4. Puncte de comanda de nivel brigada si batalion;
5. Programul "Avion multirol al Fortelor Aeriene"
6. Echipamente de protectie aeronave;
7. Sisteme de supraveghere aeriana si sisteme de aparare
antiaeriana cu baza la sol;
8. Executarea de reparatii capitale si consolidari la
infrastructura de cartiruire trupe, depozite si facilitati de
instruire.
 Primul sistem antirachetă Patriot
în România

Sistemul de apărare anti-aeriană Patriot este cea mai mare /

scumpă achiziție militară făcută vreodată de România:
3,9 miliarde de dolari pentru șapte sisteme cu rachete sol-aer.

Primul astfel de sistem a intrat oficial în dotarea Armatei

române din septembrie 2020, urmând a fi operațional din
2021.
Alte trei sisteme ar urma să intre în dotare până la finalul
anului 2022.
 Modernizarea avioanelor
IAR 99 Standard

În următorii 4 ani (dec.2020-2004), Fabrica de Avioane Craiova (300

angajati) și Elbit vor moderniza avioanele de antrenament ale
Forțelor Aeriene Române.
Cele două companii au semnat in decembrie 2020 un contract în
valoare de:
27 de milioane de dolari

Militarii se vor antrena apoi pe avioanele F16

Inca 15 ani dupa modernizare vor putea fi utilizate.

De la MApN pentru modernizarea avioanelor: 69 milioane dolari

 Achiziţia avioanelor de luptă F 16 din Portugalia

În anul 2013:
- au fost semnate contractele de achiziţie interguvernamentale cu
Guvernul Republicii Portugheze şi Guvernul SUA privind achiziţia a 12
avioane F-16, cu condiţia ca acestea să fie livrate până în 2016-2017.
- a început reparaţia capitală şi modernizarea aeronavelor
portugheze.

Contractul are o valoare de 628 de milioane de euro și a fost achitat în

tranșe anuale, până în 2017.

În anul 2014 a început prima etapă a instruirii piloţilor şi personalului

tehnico-ingineresc în Republica Portugheză.
 Achizitii de top pentru armata:

Avioane americane de vanatoare de ultima

generatie F 35, cele mai moderne avioane de lupta
si
5 aeronave F 16
Parlamentul Romaniei a aprobat la 2 iulie 2019
initierea de catre MApN
a procedurii de atribuire a contractelor de achizitie
de la guvernul Portugaliei.
Vor fi receptionate in aceeasi configuratie ca si cele
12 pe care aviatia noastra le-a primit deja.
 Drone MQ-9 Reaper

pentru Baza Aeriana 71 Câmpia Turzii.

Drone americane (an de fabricatie: 2008), pentru supravegherea
activitatii rusesti din Marea Neagra (sa confirme informatii
strategice obtinute prin mijloace satelitare, pentru a culege
informatii din zona tactica si operativa
(mijloace de cercetare utilizate de toate statele, nu sunt) ofensive
Pentru a preveni/evita agresiunile prin surprindere
O singura drona: 17 milioane de dolari
Lungime: 11 m
anvergura: 20 m
viteza maxima: 482 km / h
raza de actiune: 1852 km
durata misiunii 14 h
inaltime de croaziera: 15240 m
 O drona are 7 puncte de acrosaj pe aripa

poate transporta 4 rachete aer-sol si

2 bombe ghidate cu laser de cate 230 kg fiecare

Buget american alocat pentru drone (2015-2019):

40 milioane dolari
din care
5 milioane de dolari cheltuite pana in iulie 2018
 Armata română a anuntat la sfarsitul anului
2018 ca intentioneaza ca în următorii ani să
cumpere trei noi submarine, nave pe care le-ar
dori construite chiar la noi în țară.

Cu acestea va putea controla liniile maritime

comerciale.

Rusia opereaza 6 submarine foarte moderne

in Marea Neagra, Turcia opereaza cu
submarine de tip german.
 Achizitii de top pentru armata:

Pana in 2026 Romania va avea 4 corvete

multifunctionale (a castigat licitatia o firma franceza,
Naval Group, Romania a semnat contractul, vor fi
fabricate in Romania, la Santierul Naval Constanta).

Prima trebuia sa fie gata in 2022

(Fortele navale romane nu au mai primit niciun

echipament nou de peste 30 de ani)
Olandezii de la Damen din Galati nu au reusit
sa castige la licitatia pentru marina romana,
in schimb au construit pentru Pakistan.

Totusi este bine ca avem mai multe santiere

navale in tara capabile sa construiasca astfel
de vase de lupta, implicit se formeaza
specialisti si economia tarii are de castigat.
 2021:

înzestrarea militară a României a ajuns la:

1,6 miliarde euro

(intră aici şi banii pentru modernizarea

sistemelor de luptă
ale Fregatelor Regele Ferdinand şi Regina Maria)
Resursele umane specifice în domeniul apărării

Pregătirea resurselor umane din structurilor de apărare se realizează

în instituţii specializate, militare sau civile (licee, universităţi etc.):

· Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza este o instituţie de

învăţământ superior din Bucureşti, aflată în subordinea Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi are următoarele facultăţi: Facultatea de
Poliţie, Facultatea de Pompieri, Facultatea de Arhivistică.

· Academia de Studii Militare

· Academia Tehnică Militară
· Academia Naţională de Informaţii
· Institutul de Medicină Militară
· Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
· Universitatea Maritimă
Efectivele de militari români

Înainte de 1990 România avea efective de 300.000 de

militari.
A urmat restructurarea armatei române.
În 2001, România avea efective de 100.000 de militari.
Procesul anual de revizuire a efectivelor se corelează cu
resursele anuale alocate, astfel încât, din anul 2015
efectivele Armatei României să fie de 90.000 de oameni,
dintre care aproximativ 75.000 de militari și 15.000 de civili.
Dintre cei 75.000, circa 45.800 reprezintă forțele terestre,
circa 13.250 forțele aeriene și 6.800 forțele navale, ceilalți
8.800 având alte sarcini.
Efective participante la misiuni internaţionale

Sub egida NATO: 842 (in Afganistan, misiunea/operatia:

Resolute Support: 670);
Sub egida UE:
Misiuni de observare si monitorizare: 52 (in Congo,
Kosovo, India si Pakistan, Sudanul de Sud, Mali);
Sub egida ONU, in Irak, misiunea/operatia: Operation
Inherent Support (observatori militari): 22;
Misiuni ale coalitiei: 1

Total personal participant la operatii si misiuni: 917

la data de 23.02.2021
Sursa: Statul Major al Apararii
Repartiţia forţelor va urmări realizarea unui echilibru
între structurile de conducere şi forţe, astfel încât să se
asigure îndeplinirea în condiţii optime a misiunilor.

Structurile de conducere vor reprezenta până la 4,5%

din totalul personalului armatei, iar forţele 95,5%.

De asemenea, se va urmări realizarea unui echilibru

funcţional între efectivele din cadrul forţelor dislocabile
şi forţele de generare şi regenerare, precum şi între
personalul activ şi rezervişti, astfel încât să se poată
asigura necesarul de personal pentru îndeplinirea
misiunilor ce revin Armatei României.
Peste 20.000 de militari români au participat, în ultimii 30 de ani, la
misiuni în afara teritoriului naţional.

Veteranii din Afganistan, Albania, Angola, Bosnia-Herţegovina, Irak şi

Kosovo sunt cei mai experimentaţi soldaţi români, fiind căliţi în războaie.

Durata normală a unei misiuni de război este de max. şase luni, dar
există şi militari care au participat la mai multe misiuni.

Militarii români au fost întotdeauna admirați și respectați atât pe plan

intern cât și pe plan extern, şi-au demonstrat curajul şi buna pregătire,
au fost foarte apreciaţi pentru modul în care au acţionat, chiar dacă
echipamentul din dotare a fost, de multe ori, sub nivelul celui folosit de
partenerii de coaliţie.

Diferenţa de tehnică militară faţă de celelalte armate a fost compensată

de inventivitatea şi capacitatea de adaptare rapidă a românilor în
situaţiile critice.
- Războaiele informaţionale: războiul mediatic este nou apărut
în marele cadru al războaielor informaţionale (războiul
informaţional, războiul psihologic, războiul imagologic, războiul
de comandă – control şi cel electronic, războiul web), aceasta
datorită atingerii unui grad de globalizare a mijloacelor de
comunicare în masă.
Informaţia în sine ajunge să fie privită ca o armă foarte
valoroasă, în mod paradoxal una imaterială, care poate ajuta în
mod decisiv la impunerea voinţei într-un conflict.

Războiul nu a putut fi purtat niciodată fără o minimă

cunoaştere a adversarului, poate de aceea spionajul este vechi
de când lumea.

Astăzi mai mult ca oricând nevoia de a cunoaşte este de o

importanţă vitală pentru a avea succes.

Accesul la informaţii devine o armă cu două tăişuri.

Posibilităţile de a cunoaşte cresc exponenţial odată cu numărul

celor care pot cunoaşte.
Aspecte ale războaielor informaţionale:
- a şti tu însuţi,
- a-l face pe adversar să deţină informaţii eronate.

În era modernă, războaiele se poartă şi pe planul informaţional.

Confruntările se duc tot mai mult pe planul inteligenţei şi al

psihicului uman.

Aceste situaţii nu sunt doar posibile, ci prezente în realitate.

 “Era foarte priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind să
aleagă prilejul pentru a-l ataca pe dușman și a se retrage la timp.
Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă, știind a se folosi cu
dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere, pentru
care lucru el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor.”

istoricul roman Dio Cassius despre Regele Dac Decebal

Rolul diplomaţilor:
de a evita confruntările directe
şi pierderile de vieţi omeneşti