UNIVERSITATEA 

“ VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU

FACULTATEA DE STIINTE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC-NIVEL I
POSTUNIVERSITAR
DISCIPLINA - PEDAGOGIE I
CURSANT 
 MIHĂILĂ DANIELA
COJOCARU(SACALEANU) RALUCA ANAMARIA
SANDU ELENA-SORINA ( AGĂLEANU-SANDU)
 EDUCAȚIA

CONCEPT ȘI UTILITATE
 Educația este procesul prin care se realizează dezvoltarea in om a
întregii perfecțiuni pe care natura sa o comporta - cum o definește
marele filozof german Imanuel Kant.

Din aceasta sintetica definiție decurg câteva idei prețioase pentru orice
pedagog.
 un enorm optimism pedagogic -încrederea in ceea ce natura a sădit
ca germene de perfecțiune, genialitate in fiecare om.
 rolul extraordinar al educatorului-acela de a descoperi acel sâmbure
de cristal, pe care are datoria sa- l scoată la iveala si sa-l șlefuiască
pana la strălucirea diamantului,
 dezvoltarea perfecțiunii nu-l exclude pe educator, care se
desăvârșește in procesul educației.
Educația a fost si este definita prin prisma unor teorii filozofice, psihologice, pedagogice sau sociologice,
din variate puncte de vedere.
- behavioriștii (E. Thordike, J. Watson) definesc educația drept" modelarea formelor comportamentale"
- psihanaliștii considera educația ca un proces terapeutic pentru viată psihica a individului dominat de
instinctul sexual
- sociologii (E Durkheim) atribuie educației ca funcție esențiala socializarea treptata a tinerei generații
sau o considera ca pe un mijloc pentru menținerea continuității sociale a vieții" (J Dewey)
- pragmaticii apreciază educația drept o adaptare continua si cumulativa a individului la mediul sau, cat
si adaptarea progresiva a omenirii, o dezvoltare inteligent condusa a posibilităților propriei experiențe"
- psihologii (J Piajet) interpretează educația drept transformarea conștiinței psihologice a individului in
funcție de ansamblul relațiilor colective, cărora conștiința comuna le atribuie o valoare oarecare"
- culturaliștii (Ralp Linton) considera educația ca un transfer de valori din cultura si civilizatie către individ
- filozofii (I Kant) considera educația drept” izvorul întregului bine in lume .”
- personaliștii (R Dottrens) apreciază rostul educației drept "deplina înflorire a personalității umane "
- cognitiviștii (Mircea Miclea, Jean Costermans) considera ca mecanismele interne ale cunoașterii nu se
realizează adecvat decât daca individul este pus in situația reala de a rezolva probleme reale si de a lua
decizii pe măsura-ori acesta este o condiție esențiala a eficientei si calității educației.
 Scopul educației umane va fi, deci, să lumineze inteligența asupra idealurilor vieții
omeneşti, să exercite voința asupra emoțiilor şi instinctelor şi să formeze astfel o
judecată morală şi o voință autonomă, stăpână pe sine, care să călăuzească tineretul
către moralitate. (Nicolae Moisescu, "Cultivarea minții cu ajutorul biologiei").
 Educația este cea mai Rădăcinile educației sunt
bună provizie pe care o amare, dar fructul este dulce.
poți face pentru bătrânețe.

384-322 î.Hr
Filozof al Greciei Antice

Un om educat se deosebește de
un om needucat, așa cum un om
viu se deosebește de un om mort.
BIBLIOGRAFIE
1. Claparède Edouard, Educația funcțională, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1973.
2. Dewey John, Fundamente pentru o știință a educației, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1992.
3. Dewey John, Trei scrieri despre educație, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1977.
4. Joiţa Elena, Educația cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
5. Miclea Mircea, Psihologie cognitivă, Editura Gloria SRL, Cluj-Napoca, 1994
6. Tudoran Dimitrie, Individualitate şi educație, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1974.
 FARA APARARE (FILM DE SCURT METRAJ)
#FARAAPARARE #FĂRĂAPĂRARE - YOUTUBE