Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea “Ovidius” din Constața

Facultatea de Construcții Specilitatea ACH

Referat

Prepararea betonului in mod


centralizat in stații de beton

Profesor : Mociu C.
Student : Pleșca Iurie

Constanța
2022

Introducere
Betonul este un amestec omogen alcătuit din ciment, apă și agregate,precum nisip
sau pietriș.
Cimentul – ingredient principal în compoziția betonului, regăsit sub formă de
pudră, care mai conține calcar, argilă, gips și alte substanțe chimice și minerale cu
rol de agenți de întărire, fluidizare sau plastifiere.
Prin amestecarea tuturor ingredientilor cu apa, are loc un proces numit
hidrolizare.Contactând cu apa, acesta ia forma unei paste liante care înconjoară
suprafața agregatelor, făcând o legătură strânsă. La întărire acest amestec de pastă
și agregate se transformă într-un corp solid, numit beton.

La o varietate mare de tipuri de beton se poate ajunge cu un proces de fabricare în


baza unor rețete, unde se respectă strict caracteristicile materialelor din compozitie:
liant, apă, agregatul și alte adaos-uri pentru a obține calitatea proiectată. După
stabilirea compoziției, urmează o dozare a materialelor, după care prepararea
propriu zisă a betonului.

În prezent stațiile de beton sunt sursele principale de beron fără care ar fi extrem
de greu sau și economic ne rentabilă execuția multor construcții. Acestea presupun
un sistem automat de preparare a betonului controlat de către operator, prin
intermediul unui sistem de operare automat, proprii fiecărei stații de betoane.
Acest proces decurge prin dozare automată a componenților în malaxorul stației
unde are loc omogenizarea amestecului.

Ce asigură stația de beton :


 Prepararea betonului în conformitate cu rețeta stabilită;
 Recepție și gestionare a componentelor;
 Dirijarea transportului de beton către șantiere;
 Certificare și garantare a calității de beton livrat;
 Asigură urmărirea automată a nivelului materialelor din depozitele de
consum (agregare, ciment și aditivi) și realimentarea acestora din depozitele
de rezervă;
 Dozare automată cu mare precizie a componentelor;
 Corecția automată a dozei de apă în funcție de umiditaea naturală a
agregatelor, cu asigurarea fidelă a raportului apă – ciment;
 Programarea automată a rețetelor pentru betoane cu luarea în considerare a
domeniului de variației a caracteristicilor componentelor (curba
granulometrică a agregatelor, numărul de sorturi, marca cimentului etc.);
 Posibilitatea de reprogramare în cazul modificării procesului tehnologic;

Variabile programabile sunt:


 Timpul de malaxare;
 Ordinea de introducere a componentelor;
 Repetarea unei rețete;

 Emiterea unui buletin de livrare care să conțină:


 Marca betonului, cantitatea de beton livrat;
 Cantitatea de componente consumate;
 Data și ora de livrare;
 Beneficiarul;
 Mijlocuul de transport;

 Înregistrarea consumului lunar, însumat pe componente;


 Semnalizarea și blocarea sistemului în caz de avarie;
Flux Tehnologic

Descrierea activităților de bază în procesul de producție :

 Contracte client;
 Trimiterea comenzilor de beton;
 Înregistrarea comenzilor de beton;
 Verificarea cerinților din comanda de beton;
 Verificarea datelor contractuale și financiare ale clientului;
 Întocmirea graficului de livrări zilnice;
 Controlul echipamentelor de măsurare și montorizare;
 Aprovizionarea cu materii prime;
 Prepararea betonului;
 Întocmirea documentelor de expediție;
 Transportul betonului;
 Transferul de proprietate;
 Activități post-livrare
Echipament și proces de preparare a
betonului

Instalaţia electrică de automatizare a unei staţii de preparat betoane


se compune din:
-tablou electric, care conţine partea electrică de forţă;
-pupitru, care conţine elementele de comandă şi monitorizare a
procesului tehnologic de preparare a betonului;
-o reţea de jgheaburi metalice care protejează cablurile electrice şi
furtunele pneumatice de lovituri mecanice şi/sau striviri şi oferă
instalaţiei un design industrial;
-cabluri electrice care leagă motoarele, ventilele electro-pneumatice şi
senzorii la cabina de comandă şi furtunele pneumatice care leagă
compresorul de aer cu plăcile cu electroventile şi cilindrii pneumatici.

Instalaţia electrică de forţă este ampalsată într-o cabină de comandă.

Funcţionarea

Odată pornită funcţionarea în regim automat, calculatorul de proces


comunică în timp real cu automatul programabil care primeşte în
permanenţă date de la cântarele  de agregate, ciment, apă, aditivi şi de
la senzorul de umiditate montat în buncărul de nisip în proximitatea
gurii de dozare. Valorile mărimilor măsurate sunt afişate pe monitorul
color , în câmpurile special alocate în cadrul unei scheme sinoptice
color animate.  

Instalaţia permite realizarea următoarelor operaţii:


 pornirea producţiei pentru un număr de şarje programat,
 supravegherea producţiei,
 oprirea automată a producţiei de beton după efectuarea
numărului de şarje programat, sau oprirea voită la decizia
operatorului,
 intervenţii în timpul realizării producţiei şi memorarea setărilor
producţiei în curs.

Pe ecranul monitorului sunt afişate menu-urile programului software:


- schema sinoptică animată pe care se pot urmări toate operaţiile în
desfăşurare cu parametrii afişaţi şi cu elementele vizuale de
semnalizare;
- opţiunea de calibrare soft şi setare;
- biblioteca de reţete, reţeta în uz cu statisticile acesteia şi rapoarte.
Instalaţia permite stocarea a cel mult 100 de reţete de beton, asupra
acestora fiind posibile operaţiile uzuale: adăugare, modificare, ştergere.
Valorile acceptate de automat pentru parametrii reţetelor sunt în
limita unor nivele minim-maxim impuse, setate prin soft. Automatul
suportă şi modificări ale parametrilor reţetei în timpul funcţionării
instalaţiei.
Pentru reţeta în curs de realizare, pe ecran sunt vizualizate
următoarele date: data şi ora, numărul şi numele reţetei, cantitatea
programată şi cantitatea realizată pentru fiecare component al
betonului, atât pe treapta „brut”, cât şi pe treapta „fin”, valoarea
umidităţii sortului cu granulaţia cea mai mică şi producţia de beton
realizată, cumulativ de la o şarjă la alta.
În funcţie de viteza de curgere a componentelor mixturii, programul
soft realizează anticiparea optimă a întreruperii comenzilor de dozare
pentru fiecare sort de agregate în parte, realizând în final o
îmbunătăţire a preciziei de cântărire a componentelor.
La sfârşitul fiecărei şarje sunt trecute automat într-un „istoric” toate
datele care caracterizează şarja de beton preparată şi anume: data, ora,
tipul reţetei, cantităţile prescrise şi cantităţile realizate pentru fiecare
component al betonului şi prin cumulare, producţia de beton realizată.
La terminarea unei reţete, sau ori de câte ori este necesar pentru a
însoţi la beneficiar transportul unei cantităţi de beton, operatorul poate
tipări la imprimanta sistemului de calcul al instalaţiei un raport cu
datele care caracterizează produsul realizat: data, ora, numărul şi
numele reţetei, marca betonului, cantităţile prescrise şi cantităţile
realizate pentru sort 1, sort 2, sort 3, sort 4, apă şi aditivi şi cantitatea
de beton produsă.

Pupitrul de comandă
Centrală de betoane:
 Redă condiții pentru obținerea unor amestecuri de calitate și a unei
productivități ridicate;
 Au caracter permanent sau de lungă durată de funcționare pe
același amplasament;
 Redă economie de spațiu și pretează la automatizarea completă;
 Au posibilitatea funcționării continue pe toată durata anului.

Prepararea betonului în centrale prezintă :


 Obținerea unor betoane de calitate, de marcă precisă, prin precizia
dozării componentelor;
 Corecția dozei de apă în funcție de umiditatea naturală a nisipului;
 Controlul în timp real al rețetei realizate, omogenității și
consistenței;
 Permite realizarea de programe de betonare intensivă;
 Elimină risipa de materiale prin asigurarea gestionării automate a
consumului de ciment și agregate, precum și a betonului livrat;
 Elimină poluarea atmosferei.

Calitatea materialelor preparate cu ajutorul echipamentelor de


proces, respectiv instalațiile pentru prepararea betonului este determinată
de :

 Calitatea materialelor procesate;


 Calitatea echipamentelor tehnologice;
 Calificarea personalului operator;
Materialele procesate sunt: agregate minerale, ciment, apă și aditivi.
Marca cimentului reflectă calitatea acestuia în ceea ce privește
finețea de măcinare și capaciatea de reacție în contact cu apa.

Calitatea aditivilor influențează caracteristicile plastice ale


amestecului final.

Malaxarea (amestecarea) reprezintă procesul tehnologic în urma


căruia trebuie să se obțină o distribuție omogenă a componentelor.

Malaxor

Factorii care determină calitatea malaxării (omogenizarea) sunt:


 Viteza de amestecare;
 Forma și dispunerea paletelor;
 Configurația geometrică a tobei;
 Gradul de umplere;
 Durata de amestecare;

Ciment

Alegerea unui anumit tip de ciment în compoziția unui beton se face în


funcție de parametrii doriți ai betonului proaspăt și întărit, tehnologia de
executare a lucrării (beton turnat cu cofraje glisante), condiții de
tratament ale betonului, dimensiunile structurii, agresiunea mediului
înconjurator asupra structurii și reactivitatea potențial a agregatelor față
de alcalii dacă este cazul.
Apa de preparare
Calitatea apei (din râu) de preparare pentru producerea betonului poate
influența timpul de prize, dezvoltarea rezistenței betonului precum și
gradul de protective împotriva coroziunuii armăturilor înglobate.

Aditivi

Aditivii acceleratori, întârzietori, reducători de apă, antrenor de aer,


fluidizant, plastifianți, superplastifianți se utilizează în România în
condiții de obligavitate.
Cantitatea totală de aditivi nu trebuie să depășească dozajul maxim
recomandat de către producător și în starea în care se livrează, nu trebuie
să fie mai mare de 50g aditiv/kg de ciment în afara situației în care s-a
stabilit deja influența unui dozaj mai ridicat de aditivi asupra
performanțelor și durabilității betonului.
Agregate

Agregae aproximativ 80% din volumul betonului este ocupat de către


agregate, proprietățile acestora influențat în mod decisiv durabilitatea și
performanțele betonului, inclusiv rezistențele acestuia la compresiune,
întindere și abraziune. Calitatea agregatelor este influențată în mod
decisiv de factorii extrinseci.

Dozare
Dozarea componentelor constă, în principal, în reproducerea, în
condiții reale de preparare, a proporțiilor cantitative stabilite în laborator,
cu erori cât mai mici posibile. Procesul de dozare influențează direct
calitatea betonului preparat, în ceea ce privește consistența, clasa și
densitatea. Abaterile admise sunt următoarele :
 Agregate minerale ±3%;
 Ciment ±2%;
 Apă ±2% (se corectează în funcție de umiditatea agregatelor
minerale);
 Adaosuri ±3%;
 Aditivi ±5%;

Concluzii
Calitatea betonului influențată, în principal, de cantitate de ciment și
de apă, deoarece cimentul pierde din rezistență atunci când cantitatea de
apă de preparare depășește valoarea necesară.
Se recomandă utilizarea malaxoarelor izolate sau în stații improvizate
pentru prepararea betonului, ci în mod centralizat, în centrale de beton.
Acestea reprezintă instalații complexe care prepară și livrează beton,
asigurând dozarea componențelor și durata de amestecare în mod
automat sau semiautomat.

Bibliografie
1. http://www.cedomservice.ro/home/
2. Cod de practica pentru producerea betonului CP 012/1– 200,7
Standard roman: “Sisteme de management al calitatii” SR EN ISO
2001 – 2008;
3. Cartea de betoane:http://www.cartidownload.ro.

S-ar putea să vă placă și