Șocul anafilactic (anafilaxia) apare în cursul reacțiilor alergice imediate, grave.

Reacția poate fi
amenințătoare de viață. Șocul anafilactic poate duce la prăbușirea tensiunii arteriale și
consecutiv, moartea.

Cel mai frecvent survine în următoarele circumstanțe etiologice:

alergii medicamentoase

înțepături de insecte

alergii alimentare

În șocul anafilactic are loc o exsudare mare de lichid de interstițiu care, alături de vasodilatație
determină prăbușirea tensiunii arteriale, ce poate fi responsabilă de moartea bolnavului.

Semne și simptome

Tabloul clinic arată faptul că debutul este brusc, la cateva minute de la ingerarea alimentului,
administrarea substanței, întepăturii și incepe cu stare de rău generală. Apar:

semne cutanate: erupții, eriteme difuze însoțite sau nu de prurit, uriticarie, edem al feței, al
pleoapelor.

manifestări respiratorii: edem laringinan, sindrom de insuficiență respiratorie acută, crize de

dispnee cu respirație șuierătoare provocată de bronhoconstricție.

tulburări cardiovasculare: hipotensiune arterială, tahicardie, cianoză.

probleme neurologice: anxietate, vertij, acufene, convulsii, comă.

tulburări dispeptice: greață, vărsături, diaree.

Șocul anafilactic se poate manifesta și sub formă de reacție anafilactică generând semne clinice
de o intensitate redusă, stare care de cele mai multe ori este trecuta cu vederea.
Diagnosticarea este extrem de importantă chiar și în aceste condiții, deoarece la alt contact cu
alergenul, se va declanșa șocul anafilactic server, posibil fatal. Cadrul mediu este obligat sa
observe și să informeze imediat medicul la apariția unor forme ușoare.

Tratament

Conduita de urgență constă în aplicarea de garouri (dacă este posibil), în cazul în care șocul a
fost provocat de o injecție sau de o înțepătură pe extremități. Astfel, prin aplicarea de garouri
deasupra locului inoculării, se stopează reacția generală. În jurul locului inoculat, se va injecta
adrenalină. Se realizează astfel un efect antihistaminic local, precum și o vasoconstricție locală.
Garoul trebuie să fie stâns, pentru a bloca întoarcerea venoasă și trebuie să fie desfăcut 2-3
minute,la interval de 10-15 minute pentru evitarea efectelor nedorite ale stazei venoase.

Pacientul va fi așezat in poziție Trendelenburg. Adrenalina (epinefrina) este medicamentul de

elecție în cazul șocului anafilactic. Este recomandat ca epinefrină să fie injectată intramuscular
în mușchiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune că cineva are șoc anafilactic.
Există injecții cu epinefrină pentru autoadministrare pentru persoanele cunoscute cu alergii
severe.

Se poate administra și subcutanat, deși în acest caz substanța va fi absorbită destul de lent. În
cazuri grave (colaps), se poate administra intravenos foarte lent în soluție diluată (1 ml /min).

Tratamentul mai include administrarea de corticoizi, oxigenoterapie, miofilin. În caz de

hipovolemie, se administrează substituenți de plasmă. Se face intubație orotraheală (de către
medicul anestezist) în caz de spasm laringian sau bronhospasm prelungit, pentru combaterea
hipoxiei, însoțită de cianoză generalizată. Dacă nu se poate aplica manevra de intubație
orotraheală, se face traheostomie.

Antihistaminicele sunt folosite ca tratament adjuvant, efectul lor fiind preventiv, nu curativ.
Bolnavul trebuie să ramână cel putin 24 de ore sub supraveghere medicală.