Pronumele si adjectivul pronominal relativ-interogativ

Pronumele interogativ apare in propozitie.

Pronumele relativ apare in fraza.

Pronumele relativ-interogativ are aceiasi forma. Are forme distincte de

gen,numar,caz.

Are forme de N-Ac,G-D.

Nu are forme pentru persoana.

Pronumele relativ-interogativ poate deveni adjectiv pronominal.

Forme:

- Care
- Cine
- Ce
- Ceea ce (este doar pron rel compus)
- Cat

Formele de G-D se formeaza cu ajutorul sufixelor ,,ui” ,,ei” ,,or”

(caruia,careia,carora,celui ce,celei ce,celor ce,catui,catei,cator etc)

Pronumele rel-int ,,ce” este invariabil.

,,ce”,,cat” in functie de context pot deveni adverbe relative-interogative cu

f.s. cm atunci cand:

-determina un adjectiv

-determina un adverb

-apar intre verbe repetate

Pronumele interogativ:

- Apare in propozitie interogativa

- Indeplineste f.s ale substantivului
Pentru a afla f.s a pronumelui interogativ il inlocui cu un substantiv sau
raspund la intrebare.
Pronumele interogativ indeplineste f.s a cuvantului care se asteapta ca
raspuns. Pronumele interogativ indeplineste functia sintactica de nume
predicativ. Numele predicativ exprimat prin pronume interogativ sta in
fata verbului copulativ.
Daca in propozitie apare verb copulativ,iar in fata verbului copulativ sta
pronumele interogativ iar dupa verbul copulativ substantiv
articulat,substantivul indeplineste f.s S iar pronumele interogativ
indeplineste f.s de nume predicativ.
Pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ atunci
cand determina un substantiv si se acorda cu acesta indeplinind f.s atr
adj.
Cine,cui nu devin adjective pronominale.
Pronumele relativ:
Apare in fraza
Are dublu rol: parte de propozitie si element de legatura la nivelul frazei.
Indeplineste functia sintactica in propozitia pe care o introduce.
Pentru a afla functia sintactica sau valoarea morfologica a pronumelui
relativ,obligatoriu impart fraza in propozitii.
Pronumele relativ devine adjectiv pronominal relativ atunci cand
determina un substantiv si se acorda cu acesta indeplinind f.s atr adj.
Substantivul determinat sta dupa pronume.
Acordul pronumelui relativ in G:
Art pos- al,a,ai,ale
Caruia-m/n sg
Careia-f sg
Carora-f/m/n pl
Articolul posesiv se acorda cu substantivul din dreapta iar pronumele
relativ cu substantivul din stanga.
Ex: Trandafirii ale caror flori.
 Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat

Pronumele nehotarat este pronumele care nu da informatii precise

asupra obiectului denumit de substantiv.

Are forme de gen,numar,caz

Nu are forme pentru persoana

Devine adjectiv

Indeplineste f.s ale substantivului.

Pronumele nehotarat poate fi simplu sau compus:

Pron nehot simplu: unul,altul,multi,toti,putini,cutare,atat,destul.

Pron nehot compus: se formeaza de la pron rel cu ajutorul unor

particule: fie,ori,-va: fiecare,oricine,orice,ceva,fiece

Pronumele nehotarat devine adjectiv pronominal nehotarat atunci

cand se acorda cu acesta indeplinind f.s atr adj.

,,multi,putini,destul,toti” in functie de context pot fi adjective

pronominale nehotarate si adjective variabile cu 4 forme.

Cand stau in fata substantivului sunt adjective pronominale

nehotarate. Cand stau dupa substantiv sunt adjective propiu-zise.
Un/o devin adjective pronominale nehotarate atunci cand in
propozitia din care fac parte apare ,,unul/alta” . Atunci cand ,,niste”
insoteste substantive defective de plural devine adjectiv pronominal
nehotarat.
 Pronumele si adjectivul pronominal negativ

Apare in propozitii interogative. Forme :

- Nimeni
- Nimic
- Niciun
- Nicio
Nimeni,niciun,nicio au forme de gen,nr caz.
Devin adjective pronominale negative numai ,,niciun,nicio”
Niciun,nicio se scriu intotdeauna legat.
Se pot scrie dezlegat atunci cand insotesc numerale.

Pronumele si adjectivul pronominal de intarire

Pronumele de intarire a disparut din limba contemporala. Astazi

se foloseste doar ca adjectiv pronominal de intarire. Se acorda
in gen,nr,caz cu substantivul sau pronumele determinat. Are
forme de gen,nr,caz,persoana. Se formeaza din formele
pronumelui personal (insu,insa)+ formele neacc ale pron pers
din D. Forme:
- Insumi,insami
- Insuti,insati
- Insusi,insasi
- Insine,insene
- Insiva,inseva
- Insesi,insele
La G-D pers 3 sg/pl folosim ,,insesi,insele”. Atunci cand in
propozitie intalnim adjectiv pronominal de intarire si formele
adverbului de intarire (chiar/si) intalnim pleonasm.
 Textul dramatic

 Este creatia literara scrisa in scopul reprezentarii scenice.

Trasaturile textului dramatic:
 Este impartit din acte si scene:
- Actul este subdiviziunea formala a unei piese de teatru alcatuit
din mai multe scene.
- Scena/tabloul se recunosc de obicei prin intrarea sau iesirea
unui personaj sau modificarea locului si a timpului actiunii.
Inaintea textului apare lista cu numele personajelor iar
uneori rolul,varsta.
Modul principal de expunere este dialogul dramatic.
Personajele comunica prin intermediul replicilor,replica fiind
interventia unui personaj.
Inaintea replicilor personajului apare numele acestuia.
Prezenta indicatiilor scenice/indicatiile autorului/didascaliile
-> apar intre paranteze rotunde scrise diferit de text,apar
atat in interiorul textului,cat si la inceput.
Didascaliile reprezinta singura interventie a regizorului
menite sa ajute la punerea in scena nefiind rostite de actor.
Didascaliile fac referire la atitudinea personajelor,starea
lor,comportament,mimica,gestica dar si la decor.

O trasatura a textului dramatic identificata in secventa

citata este dialogul dramatic ca mod principal de
expunere,personajele comunicand prin intermediul
replicilor iar inaintea acestora apare numele personajelor
(se scrie numele personajelor si se da cate o replica a
fiecarui personaj). O a doua trasatura a textului dramatic
reiese din prezenta didascaliilor (se da ex).
Caracterizare personaj:

...este unul dintre personajele care participa la actiunea

textului...surprins in momentul in care (povestesti act). Trasatura
dominanta a....o constituie....si reiese din (citat). Este caracterizat
direct reiesind din...

Felul in care relationeaza cu (un alt personaj) este definitoriu pentru

portretul moral al personajului dramatic fiind un mod indirect
deoarece personajul intra intr-un conflict cu...

In concluzie, ... este un personaj ale carui trasaturi fizice si morale

sunt identificate in fragment,portretul sau fiind fizice si morale sunt
identificate in fragment,portretul sau fiind emblematic pentru
categoria umana reprezentata de tipul omului....

Numeralul

Este partea de vorbire flexibila care arata numarul obiectelor sau

ordinea prin numarare.

Numeralul este un substitut al substantivului. Numeralul poate fi

ordinal (arata ordinea prin numarare) sau cardinal (arata numarul
obiectelor). Numeralul cardinal poate fi: propiu-
zis,colectiv,fractional,distributiv,multiplicativ. Numeralul ordinal
poate fi: propiu-zis si adverbial.

Numeralul cardinal propiu-zis:

Arata numarul obiectelor. Are forme distincte de gen numai pentru

un/doi. De la trei in sus nu are forma de gen. Are forme de N-Ac,G-D.
Clasificare:

1) dupa structura:

- simple->cele de la 1-10,suta,mie,miliard,milion,etc.

- compuse-> cele de la 10 in sus

2) in functie de context,numeralul are trei valori:

- valoare adjectivala-atunci cand determina un substantiv

- valoare pronominala-atunci cand tine locul unui substantiv

- valoare substantivala-cand denumeste numeric un obiect sau in

enunturile matematice.

Numeralul cardinal de la 1 la 19 in functie de context poate avea:

- Valoare adjectivala
- Valoare pronominala
De la 20 in sus,numeralul cardinal se leaga de substantiv prin
prepozitia ,,de” avand numai valoare adjectivala.
Numeralul cardinal in N-Ac apare cu forma de baza sau poate fi
insotit de articolul demonstrativ (cel,cea,cei,cele).
In G-D numeralul cardinal obligatoriu este insotit de articolul
demonstrativ. Numeralul cardinal cu valoare pronominala
indeplineste f.s ale subst/pron.
Numeralul cardinal cu valoare adjectivala indeplineste f.s atr adj
Numeralul cardinal cu valoare substantivala cand se afla dupa
subst/denumeste numeric un obiect indeplineste f.s atr in N.

‚
Numeralul cardinal colectiv:
Arata colectivitatea. Are forme propiu-zise:
Amandoi,ambii,amandurora,ambilor,ambelor.
Se formeaza de la numeralul cardinal+tus sau toti (tus trei)
In functie de context are valoare adjectivala si valoare
pronominala.
Numeralul cardinal fractional:
Arata o parte din intreg.
Se formeaza de la numeralul cardinal+ sufixul ,,ime”
Are doar valoare pronominala.
Numeralul cardinal multiplicativ:
Se formeaza din prefixul ,,in” +numeralul cardinal +
sufixul ,,it” (inzecit,inmiit).
Are valoare adjectivala si valoare adverbiala.
Numeralul cardinal distributiv
Se formeaza din numeral cardinal+ cate
Are valoare adverbiala,adjectivala si pronominala.

Numeralul ordinal

Arata ordinea prin numarare.

Are forme distincte de gen
(primul,prima,primii,primele,primilor,primelor,primului,primei,a
doua,al doilea etc)
A ,al,ai,ale cer cazul N/Ac atunci cand insotesc pronume
posesive sau numerale ordinale.
In G/D este insotit de celui,celei,celor.
Are valoare adjectivala,pronominala si substantivala.
 Valorile morfologice ale lui ,,un,o”
,,un” :
- Articol nehotarat
- Numeral cardinal-atunci cand apare in propozitie pe langa alte
numerale,cand apare in propozitie pe langa adverbele
„singur,decat,numai,doar” ,atunci cand insotesc substantive
care arata timpul,durata
- Adjectiv pronominal nehotarat –atunci cand apare in
propozitie pe langa ,,altul”
- Substantiv in metalimbaj
,,o” :
Idem ,,un”
- Pronume personal,forma neacc in Ac
- Pronume personal cu valoare neutra (fara f.s) (o,i,le) canxd
apar in proverbe,zicatori.
- Interjectie
- Invariabil (auxiliar la formarea viitorului popular)

Partile de vorbire neflexibile

Nu isi modifica forma.

Partile de vorbire neflexibile sunt
adverbul,prepozitia,interjectia,conjunctia.

Adverbul

Este partea de vorbire neflexibila care arata insusirea unei

actiuni. Raspunde la intrebarile cand?,unde?,cum?
Clasificarea adverbelor:
- Dupa structura: simple,compuse si locutiuni adverbiale
(formate din subst+prep)
- Dupa sens: de timp,de loc,de mod
- Dupa provenienta: adverbele pot fi calificative (propiu-zise) sau
determinative (adj devine adv,vb la part,subst care arata
anotimpurile,lunile anului,zilele saptamanii,partile zilei atunci
cand arata timpul actiunii dar atunci cand sunt insotite de
adjective propiu-zise sau provenite sunt substantive in cazul Ac
cu f.s ct.)
Functiile sintactice ale adverbului:
Circumstantial de loc,circumstantial de timp,circumstantial de
mod,nume predicativ (atunci cand deermina un verb copulativ
si indeplinesc f.s np doar adverbele de mod),atribut adverbial.
Unele adverbe de mod in functie de context pot deveni adverbe
predicative cu f.s PV (poate,posibil,sigur,desigur). Devin
adverbe predicative atunci cand sunt urmate de
conjunctiile ,,sa,ca” . Exista semiadverbe care nu indeplinesc f.s
(numai,doar,decat,chiar,si,circa,mai). „numai si doar” se foloses
doar in propozitii afirmative.
„decat” se foloseste doar in enunturi negative. „si” este adverb
de intarire cand leaga parti de vorbire diferite.
„Unde,cand,cum” atunci cand se afla la nivelul frazei sunt
elemente de legatura subordonatoare,devenind adverbe
relative/interogative.
Prepozitia

Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura.

Nu indeplineste functie sintactica si se ia in analiza cu cuvantul
pe care il insoteste.
A nu se confunda locutiunile prepozitionale cu cu cele
adverbiale. Loc adv sunt nearticulate si nu insotesc
subst/pronume iar cele prep sunt art si insotesc orice alta parte
de vb.
Prepozitiile specifice cazului G cer cazul Ac atunci cand insotesc
pronume posesive. Cer cazul D atunci cand se leaga cu cratima
de un pronume personal f neacc.
Unele locutiuni prepozitionale pot fi substantive.
Valorile morfologice ale lui „de” :
Prepozitie simpla,conjunctie subordonatoare (cu sensul de
daca,sa,incat atunci cand este urmata de un verb la mod
personal),pronume relativ (care)
Interjectia
Partea de vorbire neflexibila care exprima zgomote,sunete din
natura (onomatopee).
Exista interjectii de adresare (bre,ma,fa,uite,iata,ia,na)
Arata anumite stari sufletesti (of,vai,au,ura,bravo,wow)
Au o intonatie specifica. Sunt marci ale eului liric. Se izoleaza de
obicei prin virgula. La sfarsitul propozitiei folosim „!”
A nu se confunda interjectia compusa cu interjectia simpla
formata prin repetitie.
Functiile sintactice ale interjectiei: subiect,complement
direct,atribur interjectional,nume predicativ,circumstantial de
mod.
Interjectiile in anumite situatii pot indeplinii f.s PV (interjectiile
predicative). Atunci cand in propozitie intalnim
verb/predicat,interjectia nu indeplineste f.s P ci alta f.s. Daca in
propozitie nu apare predicat,interjectia care arata zgomotul
actiunii are valoare predicativa cu f.s P.